1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

ARIA CURRICULARĂSPORT

EDUCAȚIE FIZICĂ

Clasele V-IX

Chişinău, 2019

2

Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al

managementului curricular Vasile ONICA, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalLudmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, expert-coordonator pe ariile

curriculare Arte și Sport

GRUPUL DE LUCRU:Nicolae BRAGARENCO (coordonator), dr., lector univ., USEFSArtur BUDAC, grad did. superior, IPLT „Ion Pelivan”, s. Răzeni, r. IaloveniAlina BURDUH, grad did. întâi, IPLT „Mihail Кogălniceanu”, ChișinăuPanfil SAVA, conf. univ., USEFS

3

PreliminariiCurriculumul la disciplina Educație fizică pentru clasele V-IX (în continuare –

Curriculumul), precum și ghidul metodologic, softurile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.

Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutuale și metodologice la disciplina Educație fizică în clasele V-IX, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Disciplina Educație fizică, prezentată/valorificată în plan pedagogic în Curriculum, posedă un potențial valoros pentru formarea și dezvoltarea personalității elevilor în unitatea planurilor socio-psiho-motrice. Valențele formative ale disciplinei sunt variate și valoroase: dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a organismului; sporirea, menținerea sau refacerea calităților motrice și a sănătății; dinamizarea proceselor psihice, inclusiv a celor volitive și afective; sporirea rezilienței; stimularea activității intelectuale; dezvoltarea unor calități morale, cum ar fi: spiritul de echipă, competiția loială, spiritul antreprenorial, curajul și dăruirea, responsabilitatea, disciplina și stăpânirea de sine, spiritul patriotic etc.

Curriculumul face parte din a doua generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost determinată de realități diverse, precum:

• funcționarea curriculumului anterior mai mult de un ciclu curricular: 2010-2019;• promovarea unor noi politici educaționale, printre care: implementarea evaluării

criteriale prin descriptori (ECD) la disciplina Educație fizică în ciclul gimnazial, conceptualizarea unui sistem al managementului curriculumului etc.;

• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului anterior.

Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și holistică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [12, 13]. Demersul dezvoltativ s-a axat pe paradigma dată de Cadrul de Referință al Curriculumului Național [1], ținând cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;

• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;

4

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și a celor specifice;

• necesitățile asigurării continuității și a interconexiunii dintre nivelurile și treptele învățământului general: educație timpurie, învățământ primar, învățământ gimnazial și învățământ liceal.

Curriculumul cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii; Repere conceptuale; Administrarea disciplinei; Competențe specifice disciplinei; Matricea generativă a unităților de competențe; Modulele obligatorii și Modulele la alegere care includ: Unități de conținut, Produse evaluabile, Activități de învățare recomandate; Matricea generativă a conexiunilor inter- și transdisciplinare; Repere metodologice de predare – învățare – evaluare; Bibliografie.

Curriculumul are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Educație fizică în

clasele V-IX;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline,

dintre predare, învățare și evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.

Realizarea acestor funcții determină categoriile de beneficiari: cadre didactice, autori de auxiliare/suporturi didactice, manageri în educație, alte persoane interesate, inclusiv părinți.

Beneficiarul principal al acestui document este elevul (care are un statut specific în acest sens).

O caracteristică importantă a Curriculumului este intensificarea centrării pe elev ca rezultat al diversificării ofertelor educaționale: reorganizarea modulară, constituită atât din module obligatorii, cât și din module la alegere; varietatea de probe/jocuri sportive, propuse pentru fiecare modul.

Curriculumul fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare.

Un alt aspect semnificativ al Curriculumului este promovarea încrederii în profeso-rul de „Educație fizică” prin sporirea libertăților și a responsabilităților în proiectarea parcursului de formare a elevului în funcție de multipli factori de impact, ce țin de specificul resurselor umane și materiale. În acest context, Curriculumul încredințează profesorului dreptul de a decide de comun acord cu alți actori ai procesului educațional (elevi, manageri educaționali):

5

• care module vor fi selectate în fiecare an școlar dintre cele propuse în Curriculumul la alegere;

• cum vor fi ordonate modulele obligatorii și cele la alegere pe parcursul anului școlar;

• ce probe sportive vor fi alese pentru fiecare modul în parte;• până la ce nivel/subnivel, dintre cele date în Curriculum, va avansa studierea unei

probe sportive la treapta gimnazială;• în ce măsură se vor dezvolta conținuturile de învățare propuse;• cum se vor valorifica activitățile de învățare recomandate;• care dintre produsele evaluabile recomandate se vor alege pentru fiecare caz/

în funcție de fiecare elev.

Prin aceste noi libertăți, Curriculumul oferă un cadru favorabil pentru adaptarea la realitățile în care se desfășoară procesul educațional la disciplina dată: prezența sau lipsa sălii, a terenului de sport, ori a altor resurse necesare practicării unui anumit gen de sport; starea de sănătate, preferințele și aptitudinile elevilor; tradițiile regionale, locale și cele ale instituției de învățământ etc.

Ca rezultat, se așteaptă o creștere a motivației elevilor, care să asigure rezultate școlare mai înalte și o sporire a atractivității, a prestigiului disciplinei, amplificând impactul educației fizice asupra formării personalității celui educat.

6

I. Repere conceptuale

Demersurile inovative ale Curriculumului sunt circumscrise reorganizării modulare a disciplinei. „Modulul este un element autonom, constituit din conținuturile de învățământ însoțite de un program de acțiuni”, „o unitate funcțională integrată, care furnizează experiențe de învățare (teoretice și practice) ca mijloc pentru atingerea scopurilor didactice (a finalităților)” [apud 31, p. 55].

Curriculumul propune o structură modulară flexibilă:• direcționată la nivelul finalităților prin Matricea generativă a unităților de

competențe și Competențele specifice disciplinei;• formată din module obligatorii și module la alegere, fiecare modul incluzând

Unități de conținut, Produse evaluabile, Activități de învățare recomandate; • caracterizată printr-un nivel înalt de integrare, asigurat prin Matricea generativă

a conexiunilor inter- și transdisciplinare.

Fiind parte componentă a Curriculumului Național, Curriculumul reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, în integritatea sa, asigură toate experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în cadrul disciplinei Educație fizică, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale. În plan conceptual, Curriculumul „conferă” un

rol prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe, care devin și criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.

Sistemul de competențe abordat prin Curriculum se structurează pe 3 niveluri:• Competențele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvoltă

progresiv și gradual pe niveluri și trepte de învățământ. Competențele-cheie constituie o categorie curriculară esențială, fiind definite la un nivel înalt de abstractizare și generalizare (a se vedea Codul Educației al Republicii Moldova, art. 11(2)). Transversalitatea și transdisciplinaritatea pot fi evidențiate drept caracteristici importante ale competențelor-cheie, deoarece acestea traversează diferitele sfere ale vieții sociale, precum și frontierele disciplinare.

• Competențele specifice disciplinei Educație fizică derivă din competențele-cheie/transversale/transdisciplinare, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe tot parcursul studierii disciplinei, din clasa a V-a până la finele clasei a IX-a.

„Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.”

Cadrul de Referință al Curriculumului Național

7

• Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape/„pietre de temelie” în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe se formează și se dezvoltă pe parcursul modulelor, al anilor de studii.

Curriculumul propune o nouă formă de organizare a unităților de competențe – matricea generativă a unităților de competențe. Această matrice este structurată:

• pe nivelurile studierii Educației fizice în ciclul gimnazial: A. Începător; B. De bază; • și subnivelurile corespunzătoare anului de instruire la respectivul modul/probă/

joc sportiv: A1; A2; B1; B2; B3.La fiecare subnivel, matricea generează un sistem de 4 unități de competențe, care

includ componente invariabile și componente variabile: • sunt invariabile componentele ce vizează abilitățile, conținuturile și contextele de

formare; • sunt variabile componentele ce exprimă mijloacele de formare, acestea

determinându-se în conformitate cu modulul ales. E de menționat faptul că numărul total de subniveluri (5) este egal cu numărul anilor

de studiu al disciplinei la treapta gimnazială, ceea ce oferă cadrului didactic posibilitatea proiectării unui parcurs continuu și progresiv pentru fiecare modul/probă/joc sportiv selectat. Totodată, se asigură posibilitatea variației modulelor, respectiv a probelor/a jocurilor sportive de la un an școlar la altul, ceea ce va permite familiarizarea elevilor cu diverse genuri de sport, astfel realizându-se și aspecte de educație pentru sport.

Existența modulelor obligatorii, care se studiază continuu în clasele V-IX, asigură parcursul deplin al formării unităților de competență, conducând spre formarea progresivă și graduală a competențelor specifice disciplinei la finele ciclului gimnazial. Existența modulelor la alegere, care pot fi studiate consecutiv în mai puțini ani, oferă posibilitatea complementării parcursului formativ pe baza diversificării mijloacelor de formare, furnizate în diferite module prin diverse probe/jocuri sportive.

Astfel, această structură matricială fundamentează, la nivelul finalităților, diversificarea ofertelor educaționale ale disciplinei și libertățile acordate cadrului didactic în realizarea proiectării curriculare a disciplinei.

• În concepția Curriculumului, conținuturile, care constituie un mijloc de formare a competențelor, devin mobile, flexibile și oferă profesorului libertatea și responsabilitatea de a decide măsura și modalitatea de valorificare a acestora în procesul educațional, în funcție de diverși factori de impact (specificul elevilor, al localității sau al zonei geografice, al resurselor disponibile etc.).

Sistemul de conținuturi ale Curriculumului este structurat în unități de conținut, module și niveluri/subniveluri. O caracteristică importantă constă în intensificarea abordării inter- și transdisciplinare la nivelul conținuturilor curriculare (legități, proprietăți, fenomene, procese, date etc.), pentru asigurarea căreia se propune „Matricea generativă a conexiunilor inter- și transdisciplinare”.

8

• Din punct de vedere procesual, Curriculumul se axează pe următoarele aspecte generale: - promovarea concepției constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce

învață, interacțiunea elevului cu alți elevi/cadre didactice; - realizarea intra-, inter- și transdisciplinarității în contexte autentice de învățare,

asigurând formarea eficientă a competențelor; - valorificarea principiilor individualizării, a diferențierii, a personalizării în

procesul de învățare, asigurarea eficientă a incluziunii școlare; - crearea mediilor de învățare cu eficiență înaltă;- redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea

nivelului de manifestare a competențelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori.

Activitățile de învățare şi produsele evaluabile, recomandate în Curriculum, prezintă liste deschise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul modulului respectiv. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice aceste liste în mod personalizat, în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de starea fizică/de sănătatea fiecărui elev, de resursele disponibile etc.

Dimensiunea procesuală presupune și valorificarea principiilor general-didactice în contexte specifice disciplinei:

• principiul intuiției presupune stimularea mai multor analizatori pentru a forma elevilor o imagine cât mai exactă despre ceea ce se învață;

• principiul participării active și conștiente se referă la înțelegerea corectă și aprofundată a obiectivelor specifice procesului de practicare a exercițiilor fizice; la memorarea și conștientizarea actelor și a acțiunilor motrice care se învață; la asumarea responsabilității subiecților pentru succesul învățării, stimularea autocontrolului;

• principiul accesibilității și al individualizării subliniază necesitatea desfășurării activităților de practicare a exercițiilor fizice în funcție de particularitățile subiecților (vârstă, sex, nivel de pregătire, stare fizică/de sănătate);

• principiul sistematizării și al continuității are importanță majoră, inclusiv pentru elaborarea corectă și eficientă a documentelor de proiectare didactică eșalonată și de monitorizare a performanțelor elevilor;

• principiul corelării instruirii cu cerințele activității practice cere ca deprinderile și priceperile motrice acumulate să fie aplicate în diverse activități motrice extracurriculare și extrașcolare;

• principiul însușirii temeinice este condiționat, ca rezultat, de modul în care sunt respectate toate celelalte principii.

9

II. Administrarea disciplinei1

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an1

Obligatorie Sport

VVIVI

VIIIIX

22222

7070707068

Repartizarea orientativă a orelor în module

ModuleClasa

V VI VII VIII IX

Obl

igat

orii • Atletism 14 14 14 12 12

• Gimnastică 16 16 14 12 10

• Joc sportiv 1 10 10 10 12 12

• Joc sportiv 2 10 10 10 12 12

La a

lege

re

•Elemente de dans

8 8 10 10 10Joc sportiv individual

•

Probă sportivă recreativă

8 8 8 8 10Probă sportivă individuală

Probă sportivă națională

Ore la discreția cadrului didactic 4 4 4 4 4

Note: În fiecare an școlar:

- se vor proiecta 6 module: 4 module obligatorii și 2 module la alegere;- se vor propune două pachete de module la alegere; fiecare modul la alegere se

va selecta dintre variantele propuse în pachetul respectiv;- în cadrul fiecărui modul proiectat, cu excepția modulelor „Gimnastică” și

„Atletism”, se va alege doar un joc sportiv/o probă dintre cele propuse. Deciziile privind modulele la alegere și probele/jocurile sportive selectate pot

varia de la o clasă la alta. Respectiv, parcursul de învățare se va proiecta conform nivelurilor: A. Începător; B. De bază (a se vedea „Matricea generativă a unităților de competențe”).

1 Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.

10

În alegerea modulelor și a probelor/a jocurilor sportive, se va ține cont de opțiunile elevilor, de dotările disponibile, de tradițiile locale (a se vedea „Repartizarea probelor sportive în module”).

Succesiunea modulelor proiectate pe parcursul fiecărui an școlar se va decide de către cadrul didactic, în funcție de prezența sau lipsa sălii/a terenului de sport și alți factori de impact.

Repartizarea probelor sportive în module

ModululClasa

V VI VII VIII IX

AtletismAlergăriSărituriAruncări

AlergăriSărituriAruncări

AlergăriSărituriAruncări

AlergăriSărituriAruncări

AlergăriSărituriAruncări

Gimnastică

AcrobaticăRitmică și DansGimnastică la aparate

AcrobaticăRitmică și DansGimnastică la aparate

AcrobaticăGimnastică la aparate

AcrobaticăGimnastică la aparate

AcrobaticăGimnastică la aparate

Joc sportiv 1Joc sportiv 2

BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei

BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei

BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei

BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei

BaschetHandbalFotbalRugby-tagVolei

Elemente de dans

Elemente de dans: popular,sportiv

Elemente de dans: popular,sportiv

Elemente de dans: popular,sportiv

Elemente de dans: popular,sportiv

Elemente de dans: popular,sportiv

Joc sportivindividual

Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah

Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah

Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah

Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah

Badminton Tenis de masă Joc de dame Șah

Probă sportivărecreativă

ÎnotTurism pedestru

ÎnotTurism pedestru

AerobicăÎnotTurism pedestru

AerobicăÎnotTurism pedestru

AerobicăÎnotTurism pedestru

Probă sportivăindividuală

Elemente din:lupte libere și judo/taekwondo

Elemente din:lupte libere și judo/taekwondo

Elemente din:lupte libere și judo/taekwondo

Probă sportivănațională

OinăTrântă

Oină Trântă

Oină Trântă

OinăTrântă

Oină Trântă

11

III. Competenţe specifice disciplinei1) Explicarea efectelor activităților motrice și sportive, manifestând gândire critică și

pozitivă în conexarea diferitor domenii de studiu, activitate și valori umane.2) Explorarea potențialului motric în activități educaționale și cotidiene, dând dovadă

de autocontrol în vederea dezvoltării fizice armonioase.3) Gestionarea abilităților specifice probelor sportive în activități competitive și

recreative, demonstrând respect și grijă față de participanți, responsabilitate pentru succesul comun.

IV. Matricea generativă a unităților de competențe

• Pentru modulele obligatorii, nivelurile/subnivelurile se stabilesc consecutiv, începând cu A1 în primul an de instruire la treapta gimnazială (clasa a V-a). Pentru modulele la alegere, dinamica nivelurilor/subnivelurilor se stabilește de către profesor, în funcție de continuitatea alegerii și specificul clasei concrete de elevi.

• În formularea unităților de competențe: N – se va înlocui cu numărul de ordine al modulului în proiectarea de lungă durată; X – se va înlocui cu denumirea disciplinei sportive/a probei sportive/a jocului sportiv

selectat în modulul respectiv.

Nivelul Unități de competențe

A. Începător

A1

N. 1. Identificarea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării fizice armonioase.

N. 2. Acceptarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.

N. 3. Reproducerea comentată a mișcărilor locomotorii specifice X.N. 4. Coordonarea abilităților intelectuale, psihomotrice și

comportamentale în procesul aplicării mijloacelor din X.

A2

N. 1. Descrierea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării fizice armonioase.

N. 2. Conformarea la regulile de securitate și la normele de igienă în cadrul practicării X.

N. 3. Demonstrarea comentată a mișcărilor locomotorii specifice X.N. 4. Coordonarea abilităților intelectuale, psihomotrice și

comportamentale în procesul aplicării mijloacelor din X.

12

A. De bază

B1

N. 1. Evidențierea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării personale.

N. 2. Urmarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.

N. 3. Reproducerea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice specifice din X.

N. 4. Coordonarea abilităților specifice X în procesul practicării acestuia/acesteia.

B2

N. 1. Explicarea beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării personale.

N. 2. Respectarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.

N. 3. Executarea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice din X.

N. 4. Coordonarea abilităților specifice X în procesul practicării acestuia/acesteia.

B3

N. 1. Analiza beneficiilor practicării X din perspectiva dezvoltării personale.

N. 2. Susținerea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării X.

N. 3. Demonstrarea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice specifice din X.

N. 4. Coordonarea abilităților specifice X în procesul practicării acestuia/acesteia.

Exemplul 1. Modulul „Atletism”, clasa a VIII-aFie că e al patrulea an de instruire și, atunci, pentru modulul dat, se stabilește al

patrulea nivel – B2. În cazul în care profesorul își propune să realizeze acest modul ca cel dintâi în primul

an școlar, respectiv, va substitui X = atletism, N = 1 și obține unitățile de competență:

Nivelul B2

1.1. Explicarea beneficiilor practicării atletismului din perspectiva dezvoltării personale.

1.2. Respectarea regulilor de securitate și a normelor de igienă în cadrul practicării atletismului.

1.3. Executarea comentată a structurilor de mișcări în complexe de elemente și procedee tehnice din atletism.

1.4. Coordonarea abilităților specifice atletismului în procesul practicării acestuia.

Exemplul 2. Modulul „Joc sportiv”, clasa a VIII-aFie că profesorul a ales să înceapă jocul de handbal în acest an școlar. Fiind primul an

de instruire, se stabilește nivelul A. Începător. În funcție de specificul clasei concrete de elevi, profesorul poate stabili atât nivelul A1, cât și nivelul A2.

13

În cazul în care profesorul stabilește nivelul A2 și își propune să realizeze acest modul în al treilea an școlar, respectiv, va substitui X = jocul de handbal, N = 3 și obține unitățile de competență:

Nivelul A2

3.1. Descrierea beneficiilor practicării jocului de handbal din perspectiva dezvoltării fizice armonioase.

3.2. Conformarea la regulile de securitate și la normele de igienă în cadrul practicării jocului de handbal.

3.3. Demonstrarea comentată a mișcărilor locomotorii specifice jocului de handbal.

3.4. Coordonarea abilităților intelectuale, psihomotrice și comportamentale în procesul aplicării mijloacelor din jocul de handbal.

14

V. M

odul

e ob

ligat

orii

Mod

ulul

ATL

ETIS

MN

IVEL

UL

A1Cl

asa

a V-

aN

IVEL

UL

A2Cl

asa

a VI

-aN

IVEL

UL

B1Cl

asa

a VI

I-aN

IVEL

UL

B2Cl

asa

a VI

II-a

NIV

ELU

L B3

Clas

a a

IX-a

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Atle

tism

– p

robă

de

spor

t•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/ tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Miş

cări

spec

ifice

:- A

lerg

ări:

lent

ă, jo

c de

gl

eznă

, cu

pend

ular

ea

gam

bei î

napo

i, cu

pi

cioa

rele

dre

pte

înai

nte;

cu

pici

oare

le

drep

te în

apoi

; cu

pend

ular

ea g

ambe

i în

aint

e, c

u g

enun

chii

sus;

- Săr

ituri:

pe

ambe

le

pici

oare

, pe

un p

icio

r, pa

s săl

tat,

pas s

ărit,

pl

urisa

lt;-

Arun

cări:

aru

ncar

e,

lans

are,

azv

ârlir

e,

împi

nger

e.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- Al

ergă

ri: c

u pa

și ad

ăuga

ți, c

u pa

și în

cruc

ișați;

- Să

ritur

i: în

lung

ime,

în

înăl

țime,

în a

dânc

ime;

- Ar

uncă

ri: la

țint

ă, la

di

stan

ță, p

e lo

c și

cu

elan

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Exer

ciții

apl

icati

ve: t

rase

e ap

licati

ve în

gru

p.Al

ergă

ri:-

Varia

nte

de e

xerc

iții

spec

iale

ale

al

ergă

toru

lui;

- Al

erga

re d

e vi

teză

pe

dist

anțe

scur

te, s

tart

ul

de su

s;-

Aler

gare

de

suve

ică;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- Al

ergă

ri: st

artu

l de

jos,

la

nsar

ea d

e la

star

t, al

erga

rea

pe d

istan

ță,

finișu

l;-

Sărit

uri:

elan

ul, b

ătai

a,

zbor

ul, a

teriz

area

;-

Arun

cări:

priz

a, e

lanu

l cu

pas

încr

ucișa

t.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Tras

ee a

plic

ative

cu

trec

erea

dife

ritor

ob

stac

ole

orizo

ntal

e și

verti

cale

.Al

ergă

ri:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

aler

găto

rulu

i, va

riant

e și

com

bina

ții;

- Al

erga

re d

e vi

teză

: st

artu

l de

jos,

lans

area

de

la st

art,

finișu

l;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- M

ers:

mar

ș spo

rtiv;

- Al

ergă

ri: st

artu

l de

jos,

la

nsar

ea d

e la

star

t, al

erga

rea

pe d

istan

ță,

finișu

l;-

Sărit

uri:

elan

ul, b

ătai

a,

zbor

ul, a

teriz

area

;-

Arun

cări:

priz

a, e

lanu

l, pa

șii d

e ar

unca

re,

efor

tul fi

nal ș

i m

ențin

erea

ech

ilibr

ului

du

pă e

liber

area

ob

iect

ului

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Tras

ee a

plic

ative

cu

trec

erea

dife

ritor

ob

stac

ole

orizo

ntal

e și

verti

cale

.Al

ergă

ri:

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- A

lerg

ări:

tran

smite

rea

bast

onul

ui la

ale

rgăr

i de

ștaf

etă;

- M

arș s

porti

v: te

hnic

a m

arșu

lui s

porti

v;-

Arun

cări:

priz

a,

dete

rmin

area

/m

ăsur

area

lung

imii

elan

ului

, efo

rtul

fina

l, el

iber

area

obi

ectu

lui

și m

ențin

erea

ec

hilib

rulu

i.•

Regu

li de

conc

urs l

a:

aler

gări,

sărit

uri,

arun

cări.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Tr

asee

apl

icati

ve c

u tr

ecer

ea d

iferit

or

obst

acol

e or

izont

ale

și ve

rtica

le.

15

V. M

odul

e ob

ligat

orii

Mod

ulul

ATL

ETIS

MN

IVEL

UL

A1Cl

asa

a V-

aN

IVEL

UL

A2Cl

asa

a VI

-aN

IVEL

UL

B1Cl

asa

a VI

I-aN

IVEL

UL

B2Cl

asa

a VI

II-a

NIV

ELU

L B3

Clas

a a

IX-a

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Atle

tism

– p

robă

de

spor

t•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/ tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Miş

cări

spec

ifice

:- A

lerg

ări:

lent

ă, jo

c de

gl

eznă

, cu

pend

ular

ea

gam

bei î

napo

i, cu

pi

cioa

rele

dre

pte

înai

nte;

cu

pici

oare

le

drep

te în

apoi

; cu

pend

ular

ea g

ambe

i în

aint

e, c

u g

enun

chii

sus;

- Săr

ituri:

pe

ambe

le

pici

oare

, pe

un p

icio

r, pa

s săl

tat,

pas s

ărit,

pl

urisa

lt;-

Arun

cări:

aru

ncar

e,

lans

are,

azv

ârlir

e,

împi

nger

e.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- Al

ergă

ri: c

u pa

și ad

ăuga

ți, c

u pa

și în

cruc

ișați;

- Să

ritur

i: în

lung

ime,

în

înăl

țime,

în a

dânc

ime;

- Ar

uncă

ri: la

țint

ă, la

di

stan

ță, p

e lo

c și

cu

elan

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Exer

ciții

apl

icati

ve: t

rase

e ap

licati

ve în

gru

p.Al

ergă

ri:-

Varia

nte

de e

xerc

iții

spec

iale

ale

al

ergă

toru

lui;

- Al

erga

re d

e vi

teză

pe

dist

anțe

scur

te, s

tart

ul

de su

s;-

Aler

gare

de

suve

ică;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- Al

ergă

ri: st

artu

l de

jos,

la

nsar

ea d

e la

star

t, al

erga

rea

pe d

istan

ță,

finișu

l;-

Sărit

uri:

elan

ul, b

ătai

a,

zbor

ul, a

teriz

area

;-

Arun

cări:

priz

a, e

lanu

l cu

pas

încr

ucișa

t.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Tras

ee a

plic

ative

cu

trec

erea

dife

ritor

ob

stac

ole

orizo

ntal

e și

verti

cale

.Al

ergă

ri:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

aler

găto

rulu

i, va

riant

e și

com

bina

ții;

- Al

erga

re d

e vi

teză

: st

artu

l de

jos,

lans

area

de

la st

art,

finișu

l;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- M

ers:

mar

ș spo

rtiv;

- Al

ergă

ri: st

artu

l de

jos,

la

nsar

ea d

e la

star

t, al

erga

rea

pe d

istan

ță,

finișu

l;-

Sărit

uri:

elan

ul, b

ătai

a,

zbor

ul, a

teriz

area

;-

Arun

cări:

priz

a, e

lanu

l, pa

șii d

e ar

unca

re,

efor

tul fi

nal ș

i m

ențin

erea

ech

ilibr

ului

du

pă e

liber

area

ob

iect

ului

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Tras

ee a

plic

ative

cu

trec

erea

dife

ritor

ob

stac

ole

orizo

ntal

e și

verti

cale

.Al

ergă

ri:

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•M

işcă

ri sp

ecifi

ce:

- A

lerg

ări:

tran

smite

rea

bast

onul

ui la

ale

rgăr

i de

ștaf

etă;

- M

arș s

porti

v: te

hnic

a m

arșu

lui s

porti

v;-

Arun

cări:

priz

a,

dete

rmin

area

/m

ăsur

area

lung

imii

elan

ului

, efo

rtul

fina

l, el

iber

area

obi

ectu

lui

și m

ențin

erea

ec

hilib

rulu

i.•

Regu

li de

conc

urs l

a:

aler

gări,

sărit

uri,

arun

cări.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Tr

asee

apl

icati

ve c

u tr

ecer

ea d

iferit

or

obst

acol

e or

izont

ale

și ve

rtica

le.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:

Exer

ciții

apl

icati

ve: t

rase

e ap

licati

ve.

Al

ergă

ri:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

aler

găto

rulu

i;-

Aler

gare

de

vite

ză p

e di

stan

țe sc

urte

, sta

rtul

de

sus;

- Al

erga

re d

e vi

teză

în

lini

e dr

eapt

ă și

pe

curb

ă, in

divi

dual

și în

gr

up;

- Al

erga

re d

e re

ziste

nță

în te

mpo

uni

form

și

varia

t.Să

ritur

i:-

Exer

ciții

spec

iale

;-

Sărit

uri î

n lu

ngim

e de

pe

loc

cu a

teriz

ări î

n di

ferit

e po

ziții;

-

Sărit

uri d

e pe

loc

și di

n el

an sc

urt

cu tr

ecer

ea

dife

ritor

obs

taco

le

orizo

ntal

e și

verti

cale

(ja

loan

e, m

ingi

m

edic

inal

e/ga

rdur

i de

dife

rite

înăl

țimi e

tc.);

- M

ers î

n te

mpo

rapi

d pe

te

ren

acci

dent

at;

- Al

erga

re d

e re

ziste

nță

în

tem

po u

nifo

rm

și va

riat p

e te

ren

acci

dent

at;

Sărit

uri:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

sărit

orul

ui;

- Să

ritur

a în

lung

ime

de p

e lo

c cu

ext

ensie

, cu

forfe

care

a pi

cioa

relo

r, cu

ridi

care

a ge

nunc

hilo

r la

piep

t;-

Sărit

uri d

e pe

loc

și di

n el

an c

u tr

ecer

ea

dife

ritor

obs

taco

le

orizo

ntal

e și

verti

cale

(ja

loan

e, m

ingi

m

edic

inal

e/ga

rdur

i de

dife

rite

înăl

țimi e

tc.)

pe

ambe

le p

icio

are,

prin

pa

s săr

it și

pas s

ălta

t;-

Săr

ituri

în a

dânc

ime

de la

înăl

țimi m

ici (

30-

45 c

m) c

u at

eriza

re

pe a

mbe

le p

icio

are,

ul

terio

r – p

e st

ângu

l/dr

eptu

l, ur

mat

e de

să

ritur

ă pe

ver

tical

ă.

- Al

erga

re d

e su

veic

ă;-

Aler

gare

de

rezis

tenț

ă:

star

tul d

e su

s,

coor

dona

rea

resp

irație

i cu

ritm

ul p

așilo

r de

aler

gare

în te

mpo

un

iform

;-

Cros

: sta

rtul

de

sus,

al

erga

re te

mpo

var

iat,

coor

dona

rea

resp

irație

i cu

ritm

ul p

așilo

r de

aler

gare

;-

Mer

s în

tem

po ra

pid

pe

tere

n ac

cide

ntat

. Să

ritur

i:-

Exer

ciții

spec

iale

ale

să

ritor

ului

, săr

ituri

pest

e ob

stac

ole

joas

e;-

Sărit

ura

din

elan

med

iu

cu b

ătai

e lib

eră

și de

pe

pra

g, c

u at

eriza

re

liber

ă;-

Sărit

ura

în lu

ngim

e pr

in

proc

edeu

l „gh

emui

t”:

elan

ul, b

ătai

a, zb

orul

și

ater

izare

a;-

Sărit

ura

în în

ălțim

e pr

in

proc

edeu

l „fo

rfeca

re”:

el

anul

, băt

aia,

zbor

ul și

at

eriza

rea.

- Al

erga

re d

e vi

teză

: st

artu

l de

jos,

lans

area

de

la st

art,

aler

gare

a pe

di

stan

ță, fi

nișu

l;-

Aler

gare

de

suve

ică;

- Al

erga

re d

e re

ziste

nță/

cros

, sta

rtul

de

sus,

al

erga

re te

mpo

var

iat,

co

ordo

nare

a re

spira

ției

cu ri

tmul

paș

ilor d

e al

erga

re;

- M

arș s

porti

v;-

Aler

gare

de

ștaf

etă

pe

dife

rite

dist

anțe

.Să

ritur

i:-

Sărit

ura

în lu

ngim

e pr

in

proc

edeu

l „gh

emui

t”:

elan

ul, b

ătai

a, zb

orul

și

ater

izare

a;-

Sărit

ura

în în

ălțim

e pr

in

proc

edeu

l „fo

rfeca

re”:

el

anul

, băt

aia,

zbor

ul,

ater

izare

a;-

Sărit

uri m

ultip

le (t

riplu

- pe

nta-

deca

salt

etc.

);-

Sărit

ura

în în

ălțim

e pr

in

dife

rite

proc

edee

.

Aler

gări:

-

Aler

gare

de

vite

ză;

- Al

erga

re d

e su

veic

ă;-

Aler

gare

de

ștaf

etă,

tr

ansm

itere

a ba

ston

ului

;-

Aler

gare

de

rezis

tenț

ă,

cros

;-

Mar

ș spo

rtiv.

Sărit

uri:

- Să

ritur

a în

lung

ime

cu e

lan

prin

pr

oced

eul „

ghem

uit”

(„

pici

oare

le în

doite

”),

dete

rmin

area

/m

ăsur

area

lung

imii

elan

ului

, faz

ele

de zb

or

și de

ate

rizar

e;-

Sărit

ura

în în

ălțim

e pr

in

proc

edeu

l „fo

rfeca

re”,

dete

rmin

area

/m

ăsur

area

lung

imii

elan

ului

, zbo

rul ș

i at

eriza

rea;

- Să

ritur

i mul

tiple

de

pe lo

c și

din

5-9

pași

de e

lan,

sub

form

ă de

co

ncur

s;-

Arun

cări:

16

- Să

ritur

i în

adân

cim

e de

la în

ălțim

i mic

i (20

-40

cm

) cu

ater

izare

pe

am

bele

pic

ioar

e,

ulte

rior –

pe

stân

gul/

drep

tul.

Arun

cări:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

arun

căto

rulu

i;-

Arun

care

a m

ingi

i mic

i de

pe

loc

în ți

ntă;

- Ar

unca

rea

min

gii m

ici

de p

e lo

c la

dist

anță

.

Arun

cări:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

arun

căto

rulu

i;-

Arun

care

a m

ingi

i mic

i de

pe

loc

și di

n el

an

în ți

ntă

orizo

ntal

ă/ve

rtica

lă și

la d

istan

ță.

Arun

cări:

- Ex

erci

ții sp

ecia

le a

le

arun

căto

rulu

i;-

Arun

care

a m

ingi

i mic

i cu

pas

încr

ucișa

t în

țintă

ver

tical

ă și

la

dist

anță

.

Arun

cări:

- Ar

unca

rea/

împi

nger

ea

min

gii m

edic

inal

e

(1 k

g) c

u o

mân

ă și

cu

ambe

le, d

in d

iferit

e po

ziții,

la d

istan

ță;

- Ar

unca

rea

min

gii m

ici

la d

istan

ță.

- Ar

unca

rea/

împi

nger

ea

min

gii m

edic

inal

e (1

,5-

2,0

kg),

cu o

mân

ă și

cu a

mbe

le, d

in d

iferit

e po

ziții,

la d

istan

ță;

- Ar

unca

rea

min

gii m

ici

la d

istan

ță.

Prod

use

eval

uabi

lePr

obe

și re

zulta

t:-

aler

gare

de

vite

ză;

- al

erga

re d

e re

ziste

nță

în

tem

po u

nifo

rm și

var

iat;

- să

ritur

a în

lung

ime

de p

e lo

c;-

arun

care

a m

ingi

i mic

i în

țintă

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea a

lerg

ărilo

r în

timpu

l zile

i, pe

par

curs

ul

unei

per

ioad

e in

dica

te.

Prob

e și

rezu

ltat:

- al

erga

re d

e vi

teză

;-

aler

gare

de

rezis

tenț

ă în

te

mpo

uni

form

și v

aria

t;-

sărit

ura

în lu

ngim

e de

pe

loc;

- ar

unca

rea

min

gii m

ici l

a di

stan

ță.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

):pr

actic

area

ale

rgăr

ilor ș

i a

sărit

urilo

r în

timpu

l zile

i, pe

par

curs

ul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Prob

e și

rezu

ltat:

- al

erga

re d

e vi

teză

;-

aler

gare

de

rezis

tenț

ă/cr

os;

- să

ritur

a în

lung

ime/

înăl

țime

cu e

lan;

- ar

unca

rea

min

gii m

ici c

u pa

s înc

ruci

șat.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

: (în

form

ă gr

afică

/dig

itală

):pr

actic

area

ale

rgăr

ilor,

a să

ritur

ilor ș

i a a

runc

ărilo

r în

tim

pul z

ilei,

pe p

arcu

rsul

un

ei p

erio

ade

indi

cate

.

Prob

e și

rezu

ltat:

- al

erga

re d

e vi

teză

;-

aler

gare

de

rezis

tenț

ă/cr

os;

- să

ritur

a în

lung

ime/

înăl

țime

cu e

lan;

- ar

unca

rea

min

gii m

ici l

a di

stan

ță.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

mijl

oace

lor

spec

ifice

atle

tism

ului

în

timpu

l zile

i, pe

par

curs

ul

unei

per

ioad

e in

dica

te.

Prob

e și

rezu

ltat:

- al

erga

re d

e vi

teză

;-

aler

gare

de

rezis

tenț

ă/cr

os;

- să

ritur

a în

lung

ime/

înăl

țime

cu e

lan;

- ar

unca

rea

min

gii m

ici l

a di

stan

ță.

- al

erga

re d

e șt

afet

ă.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea m

ijloa

celo

r sp

ecifi

ce a

tletis

mul

ui în

tim

pul z

ilei,

pe p

arcu

rsul

un

ei p

erio

ade

indi

cate

.

17

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea d

iferit

or

mișc

ări s

peci

fice

atle

tism

ului

(ale

rgăr

i, să

ritur

i, ar

uncă

ri), a

deo

sebi

rilor

și a

ase

măn

ărilo

r lor

în d

iferit

e ac

tivită

ți m

otric

e, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

exer

sare

a/pe

rfecț

iona

rea

depr

inde

rilor

mot

rice

spec

ifice

pro

belo

r atle

tice

prin

apl

icar

ea d

iver

selo

r m

ijloa

ce sp

ortiv

e și

utilit

ar-a

plic

ative

;-

dezv

olta

rea

calit

ățilo

r mot

rice

(vite

za, r

ezist

ența

, co

ordo

nare

a sp

ecifi

că) p

rin m

ijloa

ce sp

ecifi

ce și

m

ijloa

ce îm

bina

te, e

xerc

iții p

liom

etric

e, șt

afet

e și

jocu

ri m

otric

e.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, l

ider

de

grup

etc

.) în

acti

vită

ți sp

ecifi

ce a

tletis

mul

ui la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

;-

real

izare

a pr

oiec

tulu

i ind

ivid

ual/d

e gr

up/c

olec

tiv: a

fiș/

post

er/b

anne

r pub

licita

r des

pre

impa

ctul

pra

ctică

rii

prob

elor

atle

tice

asup

ra să

nătă

ții o

mul

ui (î

n fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă);

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

opor

tuni

tățil

or d

e pr

actic

are

a at

letis

mul

ui în

med

iul

școl

ar, f

amili

al, c

omun

itar;

- or

gani

zare

a w

orks

hopu

rilor

: sch

imb

de b

une

prac

tici

refe

ritoa

re la

per

form

anțe

le m

otric

e in

divi

dual

e sp

ecifi

ce p

robe

lor a

tletic

e.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r teh

nice

ale

pro

belo

r atle

tice

prac

ticat

e, a

deo

sebi

rilor

și a

ase

măn

ărilo

r din

tre

ele,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/di

gita

l;-

exer

sare

a/pe

rfecț

iona

rea

elem

ente

lor t

ehni

ce a

le p

robe

lor a

tletic

e pr

in a

plic

area

di

vers

elor

mijl

oace

spor

tive

și uti

litar

-apl

icati

ve;

- de

zvol

tare

a ca

lităț

ilor m

otric

e (v

iteza

de

reac

ție și

de

depl

asar

e, re

ziste

nța

gene

rală

și

spec

ială

, coo

rdon

area

spec

ifică

) prin

mijl

oace

spec

ifice

: sta

rtur

i la

stim

uli a

custi

ci

și op

tici,

din

dife

rite

poziț

ii; e

fort

de

dura

tă v

aria

tă; e

xerc

iții p

liom

etric

e et

c.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

odel

, con

sulta

nt, l

ider

de

grup

/ech

ipă,

men

tor/

prof

esor

etc

.) în

acti

vită

ți sp

ecifi

ce a

tletis

mul

ui la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

/șco

ală;

- re

aliza

rea

proi

ectu

lui i

ndiv

idua

l/de

grup

/col

ectiv

: afiș

/pos

ter/

bann

er/s

pot

publ

icita

r des

pre

bene

ficiil

e pr

actic

ării

prob

elor

atle

tice

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă);

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

pro

be, e

lem

ente

și p

roce

dee

de c

oncu

rs sp

ecifi

ce

atle

tism

ului

;-

orga

niza

rea

wor

ksho

puril

or: s

chim

b de

bun

e pr

actic

i ref

erito

are

la a

plic

area

el

emen

telo

r și a

pro

cede

elor

spec

ifice

con

curs

urilo

r pen

tru

ating

erea

rezu

ltatu

lui

max

im.

18

Mod

ulul

GIM

NAS

TICĂ

NIV

ELU

L A1

Clas

a a

V-a

NIV

ELU

L A2

Clas

a a

VI-a

NIV

ELU

L B1

Clas

a a

VII-a

NIV

ELU

L B2

Clas

a a

VIII-

aN

IVEL

UL

B3Cl

asa

a IX

-aU

nită

ți de

con

ținut

•G

imna

stica

– p

robă

de

spor

t•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/ tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e:

Igie

na p

erso

nală

și a

ec

hipa

men

tulu

i spo

rtiv.

•Po

ziții

şi m

işcă

ri lo

com

otor

ii:

- po

ziții

de b

ază:

stân

d,

ghem

uit,

culc

at, a

șeza

t; -

mișc

ări a

le p

ărțil

or

corp

ului

: cap

, tru

nchi

, m

embr

e su

perio

are,

m

embr

e in

ferio

are.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Ex

erci

ții d

e fr

ont ș

i fo

rmaț

ie:

- de

plas

ări î

n fo

rmaț

ii:

înto

arce

ri și

regr

upăr

i pe

loc

și în

dep

lasa

re;

Exer

ciții

pen

tru

dezv

olta

rea

fizic

ă ar

mon

ioas

ă:

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

Asig

urar

ea p

arte

neru

lui

•Po

ziții

şi m

işcă

ri la

ap

arat

e:-

poz

iții:

atâr

nări,

sprij

in

etc.

;-

mișc

ări:

bala

nsar

e,

urca

re, c

obor

âre

etc.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Ex

erci

ții d

e fr

ont ș

i fo

rmaț

ie:

- re

grup

ări î

n co

loan

e pe

lo

c și

în d

epla

sare

;-

des

fășu

rări

și st

râng

eri:

desf

ășur

are

prin

arc

uire

în

aint

e și

înap

oi.

Exer

ciții

pen

tru

dezv

olta

rea

fizic

ă ar

mon

ioas

ă:-

com

plex

e de

exe

rciți

i cu

și fă

ră o

biec

te, p

e lo

c și

în d

epla

sare

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate:

Prev

enire

a ac

cide

ntăr

ilor,

auto

asig

urar

ea.

•Po

ziții

şi m

işcă

ri în

pe

rech

i:-

poziț

ii ac

roba

tice

în

pere

chi;

- el

emen

te a

crob

atice

în

pere

chi.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Ex

erci

ții d

e fr

ont ș

i fo

rmaț

ie:

- re

grup

ări,

desf

ășur

ări

și st

râng

eri:

desf

ășur

ări

de fo

rmaț

ie d

intr

-un

cerc

în d

ouă

cerc

uri.

Exer

ciții

pen

tru

dezv

olta

rea

fizic

ă ar

mon

ioas

ă:-

com

plex

e de

exe

rciți

i cu

par

tene

r și î

n gr

up;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:co

nexi

uni i

nter

/ tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e:

Acor

dare

a aj

utor

ului

. •

Pozi

ții şi

miş

cări

în g

rup:

- po

ziții

acro

batic

e în

gr

up;

- el

emen

te a

crob

atice

în

grup

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Exer

ciții

apl

icati

ve:

- p

arcu

rsur

i apl

icati

ve

cu d

iver

se îm

bină

ri:

depl

asăr

i – c

ățăr

ări –

es

cala

dări

– co

borâ

ri;

depl

asăr

i – tâ

râri

– tr

ansp

ortă

ri; p

arcu

rsur

i ap

licati

ve în

gru

p cu

ca

ract

er c

ompe

titiv;

Elem

ente

acr

obati

ce:

- ec

hilib

ru p

e un

pic

ior î

n di

vers

e va

riant

e;

- ro

stog

oliri

, dife

rite

varia

nte;

- po

dul,

dive

rse

varia

nte;

-

stân

d pe

cap

și m

âini

în

div

erse

var

iant

e (b

ăieț

i);

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:co

nexi

uni i

nter

/ tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e:Co

nsili

ere

și aj

utor

ul

reci

proc

.•

Miş

cări

sinc

roni

ce:

- m

ișcăr

i sin

cron

ice

în

grup

;-

ele

men

te a

crob

atice

sin

cron

ice

în g

rup.

•Re

guli

de c

oncu

rs

spec

ifice

pro

belo

r de

gim

nasti

că•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Exer

ciții

apl

icati

ve:

- pa

rcur

suri

aplic

ative

în

gru

p, c

u di

vers

e îm

bină

ri de

: dep

lasă

ri –

esca

ladă

ri –

cobo

râri;

de

plas

ări –

târâ

ri –

tran

spor

tări.

Elem

ente

acr

obati

ce:

- ec

hilib

ru p

e un

pic

ior î

n di

vers

e va

riant

e;

- ro

stog

oliri

, dife

rite

va

riant

e;

19

- co

mpl

exe

de e

xerc

iții

cu și

fără

obi

ecte

, pe

loc

și în

dep

lasa

re.

Exer

ciții

apl

icati

ve:

- pa

rcur

suri

aplic

ative

cu

ele

men

te d

e m

ers,

al

ergă

ri, să

ritur

i, tâ

râri,

că

țără

ri și

esca

ladă

ri.El

emen

te a

crob

atice

:-

echi

libru

pe

un p

icio

r; -

rost

ogol

iri în

aint

e și

înap

oi;

- ru

lări;

- st

ând

pe o

mop

lați;

-

podu

l;-

sem

i-sfo

ara;

-

com

bina

ții a

crob

atice

di

n 4-

6 el

emen

te

însu

șite.

Elem

ente

de

ritm

ică

și da

ns:

- pa

și rit

mic

i de

bază

; -

înto

arce

ri și

sărit

uri;

- ba

lans

ări d

e br

ațe

și va

luri;

-

gim

nasti

ca a

erob

ică:

co

mpl

exe

de e

xerc

iții.

Exer

ciții

apl

icati

ve:

- pa

rcur

suri

aplic

ative

cu

ele

men

te d

e m

ers,

al

ergă

ri, să

ritur

i, tâ

râri,

că

țără

ri și

esca

ladă

ri în

pe

rech

i;El

emen

te a

crob

atice

:-

stân

d pe

mâi

ni c

u ba

lans

ul u

nui p

icio

r și

băta

ie c

u ce

lăla

lt;-

elem

ente

acr

obati

ce

stati

ce în

per

echi

; -

răst

urna

re la

tera

lă;

- ro

stog

olire

înai

nte

în

lung

ime

de p

e lo

c;

- co

mbi

nații

acr

obati

ce

din

4-6

elem

ente

în

sușit

e.El

emen

te d

e rit

mic

ă și

dans

:-

pași

ritm

ici d

e ba

ză;

- în

toar

ceri

și să

ritur

i; -

bala

nsăr

i de

braț

e și

valu

ri;

- gi

mna

stica

aer

obic

ă:

com

plex

e de

exe

rciți

i.

Exer

ciții

apl

icati

ve:

- pa

rcur

suri

aplic

ative

cu

ele

men

te d

e m

ers,

al

ergă

ri, să

ritur

i, tâ

râri,

că

țără

ri și

esca

ladă

ri,

tran

spor

tări

de g

reut

ăți

indi

vidu

al și

în p

erec

hi.

Elem

ente

acr

obati

ce:

- ro

stog

olire

înai

nte

prin

să

ritur

ă de

pe

loc;

-

stân

d pe

cap

și m

âini

(b

ăieț

i);-

sfoa

ra (f

ete)

;-

com

bina

ții a

crob

atice

di

n el

emen

te în

sușit

e an

terio

r. Ac

rosp

ort (

elem

ente

ac

roba

tice

în g

rup)

: -

elem

ente

acr

obati

ce în

pe

rech

i;-

poziț

ii st

atice

în d

oi.

Gim

nasti

că la

apa

rate

: -

poziț

ii, a

târn

ări,

bala

nsăr

i, ur

cări,

co

borâ

ri;-

îmbi

nări

de e

lem

ente

sim

ple

de a

târn

ări,

urcă

ri, c

obor

âri.

- st

ând

pe m

âini

;-

îmbi

nări

și co

mbi

nații

di

n el

emen

te

acro

batic

e în

sușit

e an

terio

r;Ac

rosp

ort (

elem

ente

ac

roba

tice

în g

rup)

: -

elem

ente

acr

obati

ce

(2-4

ele

vi) î

nsoț

ite

cu a

com

pani

amen

t m

uzic

al;

- po

ziții

stati

ce d

e 2

nive

luri/

trep

te.

Gim

nasti

că la

apa

rate

: -

elem

ente

com

bina

te

de p

oziți

i, at

ârnă

ri,

bala

nsăr

i, ur

cări,

co

borâ

ri;Să

ritur

i cu

sprij

in:

- să

ritur

i,cu

ater

izare

fix

ă, d

e pe

„ca

lul”

de

gim

nasti

că c

u în

toar

ceri

la 9

0º, 1

80º,

360

º;

- să

ritur

a cu

pic

ioar

ele

depă

rtat

e pe

ste

„cap

ră”

în lu

ngim

e

(h =

110

cm

(f.);

h =

11

5 cm

(b.).

Dep

ărta

rea

pode

țulu

i de

la a

para

t - 1

m.

- po

dul,

dive

rse

varia

nte;

-

stân

d pe

cap

și m

âini

în

div

erse

var

iant

e (b

ăieț

i);

- st

ând

pe m

âini

din

di

vers

e po

ziții

iniți

ale;

-

îmbi

nări

și co

mbi

nații

di

n ex

erci

țiile

ac

roba

tice

însu

șite

ante

rior;

- co

mbi

nație

acr

obati

că

cu e

lem

ente

la li

bera

al

eger

e.Ac

rosp

ort (

elem

ente

ac

roba

tice

în g

rup)

: -

figur

i din

poz

iții s

tatic

e în

gru

p;-

elem

ente

acr

obati

ce

în g

rup

cu c

arac

ter

com

petiti

v.Gi

mna

stică

la a

para

te:

- co

mbi

nație

din

4-5

el

emen

te în

sușit

e an

terio

r.Să

ritur

i cu

sprij

in:

- să

ritur

a cu

pic

ioar

ele

depă

rtat

e pe

ste

„cap

ra”

(„ca

l”) d

e gi

mna

stică

în

lățim

e (h

= 1

15 cm

(f.

); h

= 12

0 cm

(b.))

. De

părt

area

pod

ețul

ui

de la

apa

rat –

1m

.

20

Gim

nasti

că la

apa

rate

: -

poziț

ii;

- ex

erci

ții d

e ec

hilib

ru;

- at

ârnă

ri sim

ple

și m

ixte

, bal

ansă

ri.Să

ritur

i cu

sprij

in:

- să

ritur

a cu

pic

ioar

ele

depă

rtat

pes

te „

capr

a”

de g

imna

stică

(h =

90

cm (f

.); h

= 1

00 c

m

(b.))

.

Gim

nasti

că la

apa

rate

: -

poziț

ii, a

târn

ări,

bala

nsăr

i, ur

cări,

co

borâ

ri.Să

ritur

i cu

sprij

in:

- să

ritur

a cu

pic

ioar

ele

îndo

ite p

este

„ca

pra”

de

gim

nasti

că (h

= 1

10

cm (f

.); h

= 1

15 c

m

(b.))

.

Sărit

uri c

u sp

rijin

:-

sărit

ura

cu p

icio

arel

e în

doite

pes

te „

capr

ă”

în lă

țime

(h =

110

cm

(f.

); h

= 11

5 cm

(b.))

. De

părt

area

pod

ețul

ui

de la

apa

rat –

1m

.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te, c

ombi

nații

și

com

plex

e:-

elem

ent a

crob

atic;

- el

emen

t la

apar

at;

- co

mbi

nație

acr

obati

că;

- co

mpl

ex d

in g

imna

stica

rit

mic

ă și

dans

;-

sărit

ură

cu sp

rijin

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea g

imna

stici

i în

timpu

l zile

i, pe

par

curs

ul

unei

per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

, com

bina

ții și

co

mpl

exe:

- el

emen

t acr

obati

c;-

elem

ent l

a ap

arat

;-

com

bina

ție a

crob

atică

din

4-

5 el

emen

te;

- co

mpl

ex d

in g

imna

stica

rit

mic

ă și

dans

;-

sărit

ură

cu sp

rijin

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea g

imna

stici

i în

timpu

l zile

i, pe

par

curs

ul

unei

per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

, com

bina

ții și

co

mpl

exe:

- el

emen

t acr

obati

c/în

pe

rech

i;-

îmbi

nări

de e

lem

ente

la

apar

ate;

- co

mbi

nație

acr

obati

că d

in

4-6

elem

ente

; -

elem

ente

stati

ce d

in

acro

spor

t în

pere

chi;

- să

ritur

a cu

sprij

in.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

gim

nasti

cii

mati

nale

pe

parc

ursu

l une

i pe

rioad

e in

dica

te.

Elem

ente

, com

bina

ții și

co

mpl

exe:

- co

mbi

nație

acr

obati

că c

u ac

ompa

niam

ent m

uzic

al;

- el

emen

te st

atice

din

ac

rosp

ort î

n gr

up;

- co

mbi

nație

din

ele

men

te

la a

para

te;

- să

ritur

ă cu

sprij

in.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): îm

bină

ri de

ele

men

te

acro

batic

e în

com

plex

e.

Elem

ente

, com

bina

ții și

co

mpl

exe:

- co

mbi

nație

acr

obati

că

de c

oncu

rs;

- co

mpl

ex si

mpl

u di

n

acro

spor

t în

grup

;-

com

bina

ție d

in e

lem

ente

la

apa

rate

;-

sărit

ură

cu sp

rijin

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

com

plex

e de

ele

men

te

acro

batic

e în

per

echi

.

21

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea d

iferit

or m

ișcăr

i lo

com

otor

ii, a

deo

sebi

rilor

și a

ase

măn

ărilo

r din

tre

ele

în e

xerc

iții d

in g

imna

stică

, eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/di

gita

l; -

perfe

cțio

nare

a și

prac

ticar

ea d

iver

selo

r mișc

ări

fund

amen

tale

ale

cor

pulu

i prin

ele

men

te a

crob

atice

, rit

mic

e, d

e da

ns și

prin

com

plex

e de

3-6

ele

men

te;

- cr

eare

a co

mpl

exel

or d

e 2-

3 el

emen

te a

crob

atice

/rit

mic

e/de

dan

s;-

dezv

olta

rea

fizic

ă și

arm

onio

asă

a ca

lităț

ilor m

otric

e (e

lasti

cita

tea,

coo

rdon

area

mișc

ărilo

r, rit

mic

itate

a)

prin

mijl

oace

spec

ifice

/îmbi

nate

, par

curs

uri a

plic

ative

, șt

afet

e și

jocu

ri m

otric

e.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (d

e co

nduc

ere,

de

asig

urar

e,

de m

odel

) în

activ

ități

spec

ifice

gim

nasti

cii l

a ni

vel d

e gr

up/c

lasă

;-

real

izare

a pr

oiec

tulu

i ind

ivid

ual/d

e gr

up/c

olec

tiv: a

fiș/

post

er/b

anne

r pub

licita

r des

pre

gim

nasit

că (î

n fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă);

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

opor

tuni

tățil

or d

e pr

actic

are

a gi

mna

stici

i în

med

iul

școl

ar, f

amili

al, c

omun

itar;

- or

gani

zare

a w

orks

hopu

rilor

: sch

imb

de b

une

prac

tici

refe

ritoa

re la

par

ticip

area

la a

ctivi

tăți

spec

ifice

gi

mna

stici

i în

cadr

ul șc

olar

și în

cel

ext

rașc

olar

.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r acr

obati

ce în

var

ieta

te,

înlă

nțui

rea

în c

ompl

exe,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

var

ietă

ții d

e el

emen

te a

crob

atice

în d

iferit

e îm

bină

ri de

3-

6 el

emen

te în

com

plex

e in

divi

dual

și în

gru

p (a

cros

port

);-

crea

rea

com

plex

elor

de

3-6

elem

ente

acr

obati

ce in

divi

dual

, în

pere

chi ș

i în

grup

(a

cros

port

);-

dezv

olta

rea

calit

ățilo

r mot

rice

(ela

stici

tate

a, c

oord

onar

ea m

ișcăr

ilor,

echi

libru

l, rit

mic

itate

a și

sincr

oniza

rea)

prin

mijl

oace

spec

ifice

, acr

obati

ce, l

a ap

arat

e,

parc

ursu

ri ap

licati

ve.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (d

e m

ento

r/pr

ofes

or, d

e m

odel

, de

lider

de

grup

, de

repo

rter

-com

enta

tor s

porti

v et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce g

imna

stici

i la

nive

l de

grup

/cl

asă/

școa

lă;

- re

aliza

rea

proi

ectu

lui i

ndiv

idua

l/de

grup

/col

ectiv

: afiș

/pos

ter/

bann

er/s

pot p

ublic

itar

desp

re fa

ctor

ii na

tura

li de

căl

ire a

org

anism

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

); -

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: d

epist

area

var

ietă

ții d

e în

depl

inire

a e

lem

ente

lor

acro

batic

e;

- or

gani

zare

a w

orks

hopu

rilor

: sch

imb

de b

une

prac

tici p

rivin

d pa

rtici

pare

a în

acti

vită

ți co

mpe

tițio

nale

spec

ifice

gim

nasti

cii î

n ca

drul

școl

ar și

în c

el e

xtra

școl

ar.

22

Mod

ulul

JOC

SPO

RTIV

BASC

HET

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Basc

het –

joc

spor

tiv•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

faul

t, pa

și,

dubl

u dr

iblin

g, m

arca

rea

punc

telo

r.•

Pozi

ții şi

miş

cări:

po

ziții

fund

amen

tale

al

e at

acan

tulu

i și a

le

apăr

ător

ului

, dep

lasă

ri,

oprir

i, pi

votă

ri.•

Elem

ente

tehn

ice:

pa

sare

a, p

rinde

rea,

ar

unca

rea,

drib

ling

etc.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

mar

caju

l și d

emar

caju

l.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

fund

amen

tale

;-

Depl

asăr

i, op

rire

prin

să

ritur

ă;-

Ţine

rea,

prin

dere

a și

pasa

rea

min

gii c

u do

uă

mâi

ni d

e la

pie

pt;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: te

ren,

du

rata

jocu

lui,

min

ut d

e în

trer

uper

e.•

Proc

edee

tehn

ice

ale:

pas

ării,

prin

derii

, ar

uncă

rii, d

riblin

gulu

i, de

plas

ărilo

r.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: de

pășir

ea și

păt

rund

erea

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

plas

ări,

oprir

ea în

do

i paș

i, pi

vota

rea;

- Pr

inde

rea

și pa

sare

a m

ingi

i cu

două

mâi

ni

de la

pie

pt, d

e su

s și d

e jo

s, c

u o

mân

ă, d

e pe

lo

c și

în m

ișcar

e;

- Dr

iblin

g cu

oco

lirea

ob

stac

olel

or;

- Ar

unca

rea

la c

oș d

upă

oprir

ea p

rin să

ritur

ă;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: d

urat

a at

acul

ui, î

nloc

uire

a.•

Elem

ente

tehn

ice:

fent

e sim

ple

și co

mpl

exe.

•El

emen

te d

e de

pose

dare

a

min

gii:

smul

gere

a,

dezb

ater

ea, i

nter

cepț

ia,

acop

erire

a, re

cupe

rare

a.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: Ac

țiuni

a d

oi ju

căto

ri în

at

ac. S

istem

e de

apă

rare

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Fe

nte

simpl

e și

com

plex

e;-

Prin

dere

a și

pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă și

cu

două

mâi

ni, c

u ric

oșar

e de

la so

l; -

Drib

ling

în d

epla

sare

cu

schi

mb

de d

irecț

ie și

vi

teză

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: re

gula

de

5 și

8 s;

ges

ticul

ația

ar

bitr

ului

.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: in

divi

dual

e, a

cțiu

ni a

2-3

ju

căto

ri, c

ontr

acțiu

ni.

•El

emen

te şi

pro

cede

e te

hnic

e: e

lem

ente

și

proc

edee

tehn

ice

aplic

ate

în a

cțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e și

cole

ctive

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pr

inde

rea

și pa

sare

a m

ingi

i cu

o m

ână

și cu

do

uă m

âini

pe

loc

și în

de

plas

are;

- Dr

iblin

g cu

și fă

ră

cont

rol v

izual

;-

Arun

care

a la

coș

cu

o m

ână

de su

s dup

ă do

i pa

și;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Ar

bitr

ajul

jocu

rilor

: -

echi

pam

entu

l ar

bitr

ului

;-

ges

ticul

ația

arb

itrul

ui

și di

rijar

ea jo

culu

i.•

Sist

eme

de a

tac

şi

apăr

are:

- î

n at

ac: a

tac

rapi

d și

poziț

iona

l cu

un p

ivot

/do

i piv

oți;

- în

apăr

are:

per

sona

l, zo

nal,

mix

t.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sare

a m

ingi

i cu

o m

ână

și cu

dou

ă m

âini

în

2-3

jucă

tori;

- Dr

iblin

g în

îmbi

nare

de

elem

ente

de

pasă

și

arun

care

; -

Arun

care

a la

coș

prin

să

ritur

ă și

după

doi

pa

și;

23

- Ar

unca

rea

la c

oș c

u am

bele

mâi

ni d

e la

pi

ept d

e pe

loc;

- Dr

iblin

g pe

loc

și în

de

plas

are;

- Ac

țiuni

tacti

ce

indi

vidu

ale:

mar

caju

l și

dem

arca

jul.

- Ac

țiuni

tacti

ce în

ata

c și

apăr

are:

dep

ășire

a,

pătr

unde

rea,

acț

iune

a ta

ctică

„dă

și d

u-te

”, ap

ărar

ea o

m la

om

pe

tere

n re

dus.

- De

pose

dare

a de

m

inge

: sm

ulge

rea,

de

zbat

erea

, int

erce

pția

, re

cupe

rare

a,

acop

erire

a;-

Arun

care

a la

coș

cu

o m

ână

de su

s de

pe lo

c și

în m

ișcar

e;-

Acțiu

ni ta

ctice

: in

tera

cțiu

ni în

tre

doi

jucă

tori

în a

tac

și ap

ărar

e; a

păra

rea

om

la o

m, a

păra

rea

zona

lă.

- De

pose

dare

a de

m

inge

: sm

ulge

rea,

de

zbat

erea

, int

erce

pția

, re

cupe

rare

a,

acop

erire

a;-

Acțiu

ni ta

ctice

: in

tera

cțiu

ni în

tre

2-3

jucă

tori

în a

tac

și ap

ărar

e; a

păra

rea

zona

lă.

- Ac

țiuni

tacti

ce:

inte

racț

iuni

într

e 2-

3 ju

căto

ri în

ata

c și

apăr

are;

ata

cul r

apid

și

poziț

iona

l.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te și

pro

cede

e:-

pasa

min

gii c

u do

uă

mâi

ni d

e la

pie

pt;

- dr

iblin

g cu

con

trol

vizu

al.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

pas

ărilo

r ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

sa m

ingi

i cu

o m

ână

de

la u

măr

;-

drib

ling

cu o

colir

ea

obst

acol

elor

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea d

riblin

gulu

i în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- dr

iblin

g cu

oco

lirea

ob

stac

olel

or;

- ar

unca

rea

la c

oș c

u o

mân

ă de

sus.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

aru

ncăr

ilor

la c

oș în

acti

vită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul

unei

per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și a

cțiu

ni:

- ar

unca

rea

la c

oș d

upă

doi

pași;

- ac

țiune

tehn

ico-

tacti

că a

2

jucă

tori.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

ele

men

telo

r și

a pr

oced

eelo

r joc

ului

în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și a

cțiu

ni:

- ar

unca

rea

la c

oș d

upă

doi

pași;

- ac

țiune

tehn

ico-

tacti

că a

3

jucă

tori.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

ele

men

telo

r și

a pr

oced

eelo

r joc

ului

în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

24

HAN

DBAL

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Hand

bal –

joc

spor

tiv•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

faul

t, pa

și,

dubl

u dr

iblin

g.•

Pozi

ții şi

miş

cări

spec

ifice

: poz

iții

fund

amen

tale

, dep

lasă

ri.•

Elem

ente

tehn

ice:

pa

sare

a, p

rinde

rea,

ar

unca

rea,

drib

ling,

te

hnic

a po

rtar

ului

.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: m

arca

jul ș

i dem

arca

jul.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ii fu

ndam

enta

le,

depl

asăr

i;-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

; pr

inde

rea

min

gii c

u do

uă m

âini

;-

Arun

care

a la

poa

rtă

de

pe lo

c; d

riblin

g pe

loc

și în

dep

lasa

re;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: te

renu

l de

joc,

apă

rare

a în

sem

icer

c,

călc

area

sem

icer

culu

i în

atac

, pic

ior.

•Pr

oced

ee te

hnic

e al

e: p

asăr

ii, p

rinde

rii,

arun

cării

, drib

lingu

lui,

tehn

icii

port

arul

ui.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

depă

șirea

și p

ătru

nder

ea.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ii fu

ndam

enta

le,

depl

asăr

i;-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

și

prin

dere

a cu

dou

ă m

âini

de

pe lo

c și

în

depl

asar

e;-

Arun

care

a la

poa

rtă

de p

e lo

c și

cu p

ași

adău

gați,

de

la 7

m;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: a

runc

area

de

la 7

m, r

egul

a 9

m.

•Pr

oced

ee te

hnic

e:

mișc

ări î

nșel

ătoa

re, f

ente

sim

ple

și co

mpl

exe.

•El

emen

te d

e de

pose

dare

a

min

gii:

smul

gere

a,

dezb

ater

ea, i

nter

cepț

ia,

recu

pera

rea

etc.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

Acțiu

ni a

doi

jucă

tori

în

atac

. Sist

eme

sim

ple

de

apăr

are.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

și

prin

dere

a m

ingi

i cu

dou

ă m

âini

în

depl

asar

e la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii, d

e pe

loc

și în

dep

lasa

re;

- Ar

unca

rea

la p

oart

ă pr

in să

ritur

ă și

cu p

ași

adău

gați,

de

la 7

m,

fent

e;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: în

locu

irea

jucă

toril

or, g

estu

rile

arbi

trul

ui.

•El

emen

te te

hnic

e sp

ecifi

ce jo

culu

i: te

hnic

a po

rtar

ului

, pas

e sp

ecifi

ce

etc.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

indi

vidu

ale,

acț

iuni

a 2

-3

jucă

tori,

con

traa

cțiu

ni.

•Si

stem

e de

ata

c şi

ap

ărar

e sp

ecifi

ce p

robe

i: at

ac ra

pid

și po

zițio

nal

cu u

n pi

vot/

doi p

ivoț

i; ap

ărar

e pe

rson

ală,

zo

nală

, mix

tă.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

și

prin

dere

a m

ingi

i cu

dou

ă m

âini

în

depl

asar

e la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii;-

Arun

care

a la

poa

rtă

în îm

bina

re c

u al

te

proc

edee

tehn

ice;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Ar

bitr

ajul

jocu

lui:

echi

pam

entu

l arb

itrul

ui,

gesti

cula

ția a

rbitr

ului

și

dirij

area

jocu

lui.

•El

emen

te şi

pro

cede

e te

hnic

e: e

lem

ente

și

proc

edee

tehn

ice

aplic

ate

în a

cțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e și

cole

ctive

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sare

a și

prin

dere

a m

ingi

i în

depl

asar

e la

dife

rite

dist

anțe

și

dire

cții;

-

Arun

care

a la

poa

rtă

prin

sărit

ură,

din

ex

trem

e, d

upă

drib

ling

și pr

inde

rea

min

gii;

- Dr

iblin

g m

ultip

lu în

îm

bina

re c

u di

ferit

e el

emen

te și

pro

cede

e te

hnic

e;-

Tehn

ica

port

arul

ui:

bloc

area

min

gii,

de la

7

m re

pune

rea

min

gii

în jo

c;

25

HAN

DBAL

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Hand

bal –

joc

spor

tiv•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

faul

t, pa

și,

dubl

u dr

iblin

g.•

Pozi

ții şi

miş

cări

spec

ifice

: poz

iții

fund

amen

tale

, dep

lasă

ri.•

Elem

ente

tehn

ice:

pa

sare

a, p

rinde

rea,

ar

unca

rea,

drib

ling,

te

hnic

a po

rtar

ului

.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: m

arca

jul ș

i dem

arca

jul.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ii fu

ndam

enta

le,

depl

asăr

i;-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

; pr

inde

rea

min

gii c

u do

uă m

âini

;-

Arun

care

a la

poa

rtă

de

pe lo

c; d

riblin

g pe

loc

și în

dep

lasa

re;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: te

renu

l de

joc,

apă

rare

a în

sem

icer

c,

călc

area

sem

icer

culu

i în

atac

, pic

ior.

•Pr

oced

ee te

hnic

e al

e: p

asăr

ii, p

rinde

rii,

arun

cării

, drib

lingu

lui,

tehn

icii

port

arul

ui.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

depă

șirea

și p

ătru

nder

ea.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ii fu

ndam

enta

le,

depl

asăr

i;-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

și

prin

dere

a cu

dou

ă m

âini

de

pe lo

c și

în

depl

asar

e;-

Arun

care

a la

poa

rtă

de p

e lo

c și

cu p

ași

adău

gați,

de

la 7

m;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: a

runc

area

de

la 7

m, r

egul

a 9

m.

•Pr

oced

ee te

hnic

e:

mișc

ări î

nșel

ătoa

re, f

ente

sim

ple

și co

mpl

exe.

•El

emen

te d

e de

pose

dare

a

min

gii:

smul

gere

a,

dezb

ater

ea, i

nter

cepț

ia,

recu

pera

rea

etc.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

Acțiu

ni a

doi

jucă

tori

în

atac

. Sist

eme

sim

ple

de

apăr

are.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

și

prin

dere

a m

ingi

i cu

dou

ă m

âini

în

depl

asar

e la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii, d

e pe

loc

și în

dep

lasa

re;

- Ar

unca

rea

la p

oart

ă pr

in să

ritur

ă și

cu p

ași

adău

gați,

de

la 7

m,

fent

e;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: în

locu

irea

jucă

toril

or, g

estu

rile

arbi

trul

ui.

•El

emen

te te

hnic

e sp

ecifi

ce jo

culu

i: te

hnic

a po

rtar

ului

, pas

e sp

ecifi

ce

etc.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

indi

vidu

ale,

acț

iuni

a 2

-3

jucă

tori,

con

traa

cțiu

ni.

•Si

stem

e de

ata

c şi

ap

ărar

e sp

ecifi

ce p

robe

i: at

ac ra

pid

și po

zițio

nal

cu u

n pi

vot/

doi p

ivoț

i; ap

ărar

e pe

rson

ală,

zo

nală

, mix

tă.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pasa

rea

min

gii c

u o

mân

ă de

la u

măr

și

prin

dere

a m

ingi

i cu

dou

ă m

âini

în

depl

asar

e la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii;-

Arun

care

a la

poa

rtă

în îm

bina

re c

u al

te

proc

edee

tehn

ice;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Ar

bitr

ajul

jocu

lui:

echi

pam

entu

l arb

itrul

ui,

gesti

cula

ția a

rbitr

ului

și

dirij

area

jocu

lui.

•El

emen

te şi

pro

cede

e te

hnic

e: e

lem

ente

și

proc

edee

tehn

ice

aplic

ate

în a

cțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e și

cole

ctive

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sare

a și

prin

dere

a m

ingi

i în

depl

asar

e la

dife

rite

dist

anțe

și

dire

cții;

-

Arun

care

a la

poa

rtă

prin

sărit

ură,

din

ex

trem

e, d

upă

drib

ling

și pr

inde

rea

min

gii;

- Dr

iblin

g m

ultip

lu în

îm

bina

re c

u di

ferit

e el

emen

te și

pro

cede

e te

hnic

e;-

Tehn

ica

port

arul

ui:

bloc

area

min

gii,

de la

7

m re

pune

rea

min

gii

în jo

c;

- Te

hnic

a po

rtar

ului

: pr

inde

rea

și re

pune

rea

min

gii î

n jo

c;-

Acțiu

ni ta

ctice

: de

pășir

ea, d

emar

caju

l și

mar

caju

l; sis

tem

ul

de a

tac

în se

mic

erc,

ar

anja

rea

în a

păra

re în

sis

tem

ul 6

:0.

- Dr

iblin

g pe

loc

și m

ultip

lu;

- Te

hnic

a po

rtar

ului

: bl

ocar

ea, p

rinde

rea

și re

pune

rea

min

gii î

n jo

c;-

Acțiu

ni ta

ctice

: de

pășir

ea,

pătr

unde

rea,

sist

emul

de

ata

c în

sem

icer

c,

cont

raat

acul

.

- Dr

iblin

g cu

oco

lirea

ob

stac

olel

or;

- Te

hnic

a de

pose

dării

de

min

ge: s

mul

gere

a,

dezb

ater

ea, i

nter

cepț

ia,

recu

pera

rea;

- Ac

țiuni

tacti

ce

indi

vidu

ale

în a

tac

și ap

ărar

e: d

epăș

irea,

de

mar

caju

l, m

arca

jul,

repl

iere

a;-

Acțiu

ni ta

ctice

col

ectiv

e în

ata

c și

apăr

are:

sis

tem

ul d

e at

ac în

se

mic

erc,

con

traa

tacu

l cu

inte

rmed

iar,

acțiu

ni

tacti

ce în

sist

emul

de

apăr

are.

- Dr

iblin

g m

ultip

lu c

u de

pășir

ea o

bsta

cole

lor,

- Te

hnic

a po

rtar

ului

: bl

ocar

ea m

ingi

i, re

pune

rea

min

gii î

n jo

c;

- Ac

țiuni

tacti

ce

indi

vidu

ale

în a

tac

și ap

ărar

e: m

ișcăr

i în

șelă

toar

e, d

epăș

irea,

pă

trun

dere

a,

dem

arca

jul,

mar

caju

l, re

plie

rea,

inte

rcep

ția;

- Ac

țiuni

tacti

ce c

olec

tive

în a

tac

și ap

ărar

e:

inte

racț

iune

a 2

-3

jucă

tori;

sist

emul

de

atac

cu

un p

ivot

, co

ntra

atac

ul c

u in

term

edia

r.

- Ac

țiuni

tacti

ce

indi

vidu

ale

în a

tac

și ap

ărar

e: m

ișcăr

i în

șelă

toar

e, d

epăș

irea,

pă

trun

dere

a,

dem

arca

jul ș

i mar

caju

l, re

plie

rea;

- Ac

țiuni

tacti

ce c

olec

tive

în a

tac

și ap

ărar

e:

inte

racț

iune

a 2

-3

jucă

tori;

sist

emul

de

atac

cu

un p

ivot

; ac

țiuni

tacti

ce c

olec

tive

în fu

ncție

de

siste

mul

de

apă

rare

.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te și

pro

cede

e:-

pasa

min

gii c

u o

mân

ă de

la

um

ăr;

- ar

unca

rea

min

gii l

a țin

tă.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

pas

elor

în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

sa și

prin

dere

a m

ingi

i în

dep

lasa

re;

- ar

unca

rea

min

gii l

a po

artă

cu

doi p

ași

adău

gați.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

drib

lingu

lui î

n ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

sa m

ingi

i la

dist

anță

;-

arun

care

a m

ingi

i la

poar

tă c

u do

i paș

i ad

ăuga

ți du

pă d

riblin

g.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea a

runc

ărilo

r la

poa

rtă

în a

ctivi

tăți

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l un

ei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

sa m

ingi

i la

dist

anță

;-

arun

care

a m

ingi

i la

poar

tă p

rin să

ritur

ă.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor

și a

proc

edee

lor j

ocul

ui în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și a

cțiu

ni:

- ar

unca

rea

min

gii l

a po

artă

în sp

ații

indi

cate

;-

tras

eul t

ehni

co-ta

ctic.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

ele

men

telo

r și

a pr

oced

eelo

r joc

ului

în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

26

FOTB

ALN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut

•Fo

tbal

– jo

c sp

ortiv

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: h

enț,

faul

t, ar

unca

rea

de la

mar

gine

.•

Pozi

ții şi

miş

cări

spec

ifice

: poz

iții

fund

amen

tale

ale

at

acan

tulu

i și a

le

apăr

ător

ului

;•

Depl

asăr

i: m

ers,

ale

rgăr

i, să

ritur

i, op

riri,

schi

mba

re

de d

irecț

ie.

• E

lem

ente

tehn

ice:

pa

sare

a, p

relu

area

, lo

vire

a, d

riblin

gul,

cond

ucer

ea m

ingi

i.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: m

arca

jul ș

i dem

arca

jul.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ia fu

ndam

enta

lă,

depl

asăr

i;-

Lovi

rea

min

gii c

u in

terio

rul l

abei

pi

cior

ului

, cu

șiret

ul

plin

, cu

capu

l;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: te

renu

l de

joc,

cor

ner,

lovi

turil

e de

pe

naliz

are.

•Pr

oced

ee te

hnic

e al

e:

pasă

rii, l

ovitu

rii, p

relu

ării,

co

nduc

erii

min

gii,

drib

lingu

lui.

•Ac

țiuni

tacti

ce: m

arca

jul,

dem

arca

jul;

depă

șirea

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sare

a m

ingi

i cu

inte

rioru

l lab

ei

pici

orul

ui, c

u șir

etul

pl

in, i

nter

ior,

exte

rior,

pe lo

c și

în d

epla

sare

, cu

cap

ul d

e pe

loc;

- Pr

elua

rea

min

gii c

u pi

cior

ul, p

e lo

c și

în

depl

asar

e;-

Lovi

rea

min

gii l

a po

artă

; -

Cond

ucer

ea m

ingi

i, dr

iblin

gul;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: sc

him

bare

a de

jucă

tori,

lovi

turil

e de

pe

naliz

are.

•El

emen

te te

hnic

e: fe

nte,

ar

unca

rea

de la

mar

gine

; te

hnic

a po

rtar

ului

. •

Elem

ente

de

depo

seda

re

a m

ingi

i: de

zbat

erea

, re

cupe

rare

a, in

terc

epția

. •

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: Ac

țiuni

a 2

jucă

tori

în

atac

. Sist

eme

de a

păra

re.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pasa

rea

min

gii c

u șir

etul

inte

rior ș

i ex

terio

r, șir

etul

plin

, pe

loc

și în

dep

lasa

re, c

u ca

pul;

- Pr

elua

rea

min

gii c

u pi

cior

ul, c

u pi

eptu

l; -

Cond

ucer

ea m

ingi

i cu

șiret

ul in

terio

r, ex

terio

r, șir

etul

plin

și ta

lpa,

dr

iblin

gul;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c:

sem

naliz

ările

arb

itrul

ui.

•El

emen

te te

hnic

e sp

ecifi

ce: t

ehni

ca

port

arul

ui.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce:

indi

vidu

ale,

acț

iuni

și

cont

raac

țiuni

într

e 2-

3 ju

căto

ri.•

Sist

eme

de a

tac

şi

apăr

are

spec

ifice

pro

bei:

atac

rapi

d și

poziț

iona

l; ap

ărar

e om

la o

m, z

onal

ă.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sare

a m

ingi

i cu

șiret

ul in

terio

r și

exte

rior,

latu

l lab

ei

pici

orul

ui p

e lo

c și

în

depl

asar

e;

- Pr

elua

rea

min

gii c

u pi

cior

ul, c

u pi

eptu

l și c

u ca

pul p

rin a

mor

tizar

e;

- Co

nduc

erea

min

gii c

u șir

etul

inte

rior,

exte

rior,

șiret

ul p

lin, d

riblin

gul;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Ar

bitr

ajul

jocu

lui:

echi

pam

entu

l arb

itrul

ui,

gesti

cula

ția a

rbitr

ului

și

dirij

area

jocu

lui.

•El

emen

te şi

pro

cede

e te

hnic

e: e

lem

ente

și

proc

edee

tehn

ice

aplic

ate

în a

cțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e și

cole

ctive

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sare

a m

ingi

i cu

șiret

ul in

terio

r și

exte

rior,

cu și

retu

l plin

al

labe

i pic

ioru

lui p

e lo

c și

în d

epla

sare

; -

Prel

uare

a m

ingi

i cu

pici

orul

, cu

coap

sa, c

u pi

eptu

l și c

u ca

pul;

- Co

nduc

erea

min

gii c

u șir

etul

inte

rior,

exte

rior,

șiret

ul p

lin, d

riblin

gul,

în c

ondi

ții sp

ecia

l ad

apta

te;

- Lo

vire

a m

ingi

i la

poar

tă

după

con

duce

re;

27

- Pa

sare

a și

prel

uare

a m

ingi

i cu

pici

orul

;-

Lovi

rea

min

gii l

a po

artă

;-

Cond

ucer

ea m

ingi

i; -

Arun

care

a de

la

mar

gine

de

pe lo

c;-

Depo

seda

rea

adve

rsar

ului

de

min

ge,

din

față

;-

Tehn

ica

port

arul

ui:

dezb

ater

i și d

evie

ri;-

Acțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e: m

arca

jul,

dem

arca

jul.

- De

pose

dare

a ad

vers

arul

ui d

e m

inge

, di

n fa

ță, i

nter

cepț

ia;

- Te

hnic

a po

rtar

ului

: bl

ocar

ea și

prin

dere

a-

Acțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e: m

arca

jul,

dem

arca

jul,

depă

șirea

.

- Lo

vire

a m

ingi

i la

poar

tă

pe lo

c și

în d

epla

sare

; -

Repu

nere

a în

joc

de la

mar

gine

; din

pe

naliz

are,

de

la c

olțu

l te

renu

lui (

corn

er);

- De

pose

dare

a de

min

ge

din

față

și d

in la

tera

l;-

Tehn

ica

port

arul

ui:

bloc

area

, prin

dere

a și

repu

nere

a m

ingi

i în

joc;

- Ac

țiuni

tacti

ce:

mar

caju

l la

jucă

toru

l cu

și fă

ră m

inge

; de

mar

caju

l; ac

țiune

a ta

ctică

„un

-doi

”, ap

ărar

ea zo

nală

.

- Lo

vire

a m

ingi

i la

poar

tă

după

con

duce

re;

- De

pose

dare

a ad

vers

arul

ui d

e m

inge

di

n fa

ță și

din

late

ral;

- Te

hnic

a sp

ecifi

că

port

arul

ui: p

rinde

rea,

bo

xare

a, d

evie

rea,

re

pune

rea

min

gii î

n jo

c cu

pic

ioru

l;-

Acțiu

ni ta

ctice

în

atac

. dem

arca

jul,

pătr

unde

rea;

acț

iune

a ta

ctică

„un

-doi

”;-

Acțiu

ni ta

ctice

în

apăr

are.

tato

nare

a,

mar

caju

l la

jucă

toru

l cu

și fă

ră m

inge

, dub

laju

l, pr

esin

gul,

apăr

area

om

la

om

.

- De

pose

dare

a ad

vers

arul

ui d

e m

inge

di

n fa

ță, d

in la

tera

l, di

n sp

ate;

-

Tehn

ica

spec

ifică

po

rtar

ului

: prin

dere

a,

boxa

rea,

dev

iere

a,

repu

nere

a m

ingi

i în

joc

cu m

âna

și cu

pic

ioru

l;-

Acțiu

ni ta

ctice

în

atac

: dem

arca

jul,

pătr

unde

rea;

ata

cul

rapi

d și

poziț

iona

l;-

Acțiu

ni ta

ctice

în

apăr

are:

tato

nare

a,

mar

caju

l, du

blaj

ul,

pres

ingu

l; ap

ărar

ea

zona

lă și

om

la o

m.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te și

pro

cede

e:-

pasa

rea

și pr

elua

rea

min

gii î

n pe

rech

i;-

lovi

tura

la ți

ntă.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

lovi

turil

or în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- lo

vire

a m

ingi

i la

poar

tă;

- co

nduc

erea

min

gii c

u oc

olire

a ob

stac

olel

or;

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

pas

ării

– pr

eluă

rii în

acti

vită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul

unei

per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- lo

vitu

ra la

poa

rtă

prin

ae

r;-

cond

ucer

ea m

ingi

i cu

ocol

irea

obst

acol

elor

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea lo

vitu

rilor

la

poa

rtă

în a

ctivi

tăți

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l un

ei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- te

hnic

a pr

eluă

rii m

ingi

i cu

pic

ioru

l;-

lovi

tura

la p

oart

ă d

upă

cond

ucer

e.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor

și a

proc

edee

lor j

ocul

ui în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- jo

ngla

rea

min

gii;

- lo

vitu

ra la

poa

rtă

dup

ă co

nduc

ere;

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

ele

men

telo

r și

a pr

oced

eelo

r joc

ului

în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

28

RUG

BY-T

AGN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Rugb

y-ta

g –

joc

spor

tiv

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: în

cepe

rea

și re

înce

pere

a jo

culu

i, în

aint

e și

pasa

înai

nte,

jo

cul l

a so

l, re

gulil

e de

pose

dării

cen

turii

de

rugb

y-ta

g.•

Pozi

ții şi

miş

cări

spec

ifice

:-

poziț

ia fu

ndam

enta

lă

a at

acan

tulu

i și a

ap

ărăt

orul

ui;

- de

plas

ări:

mer

s,

aler

gări,

sărit

uri,

oprir

i.•

Elem

ente

tehn

ice:

pa

sare

a, p

rinde

rea,

pu

rtar

ea, c

uleg

erea

, cu

lcar

ea m

ingi

i.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: m

arca

jul ș

i dem

arca

jul.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ii fu

ndam

enta

le,

depl

asăr

i;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: în

afa

ra

jocu

lui,

para

vanu

l, re

gulil

e de

pose

dării

ce

ntur

ii de

rugb

y-ta

g.•

Proc

edee

tehn

ice

ale:

pa

săril

or, p

rinde

rilor

, pu

rtăr

ii m

ingi

i, de

plas

ărilo

r.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: de

pășir

ea și

păt

rund

erea

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- pu

rtar

ea m

ingi

i cu

o m

ână

și cu

dou

a m

âini

di

n al

erga

re;

- pa

sare

a și

prin

dere

a m

ingi

i cu

două

mâi

ni d

e pe

loc

și în

dep

lasa

re;

- cu

lege

rea

min

gii d

e pe

so

l, cu

lcar

ea m

ingi

i în

tere

nul d

e țin

tă;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: în

afa

ra

jocu

lui,

jocu

l la

sol.

•El

emen

te te

hnic

e: fe

nte,

sc

him

bare

de

dire

cție

. •

Elem

ente

de

depo

seda

re

a m

ingi

i, a

cent

urii

de ta

g: c

uleg

erea

, in

terc

epția

; dep

osed

area

un

ei/a

am

belo

r cen

turi

de ta

g.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: Ac

țiuni

a d

oi ju

căto

ri în

at

ac. S

istem

e si

mpl

e de

ap

ărar

e.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Fe

nte,

schi

mba

re d

e di

recț

ie;

- Pr

inde

rea,

cul

eger

ea,

culc

area

și p

asar

ea

min

gii d

e pe

loc

și în

al

erga

re, p

ase

prin

de

mitu

r și p

este

um

ăr,

inte

rcep

ția;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: g

estu

rile

arbi

trul

ui.

•El

emen

te te

hnic

e sp

ecifi

ce: p

ase

spec

ifice

.•

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: in

divi

dual

e, a

cțiu

ni a

2-3

ju

căto

ri, c

ontr

aacț

iuni

.•

Sist

eme

de a

tac

şi

apăr

are:

ata

c ra

pid

și po

zițio

nal;

apăr

are

om la

om

și g

lisan

t.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pr

inde

rea,

cul

eger

ea,

purt

area

, cul

care

a m

ingi

i, pa

sare

a m

ingi

i la

dife

rite

dist

anțe

în

aler

gare

, pas

e pr

in

dem

itur,

pest

e um

ăr,

cârli

g, în

dife

rite

form

e;

- Sm

ulge

rea

cent

urilo

r de

tag

în d

oi ju

căto

ri di

n la

tera

l de

pe lo

c și

în d

epla

sare

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Ar

bitr

ajul

jocu

lui:

echi

pam

entu

l arb

itrul

ui,

gesti

cula

ția a

rbitr

ului

și

dirij

area

jocu

lui.

•El

emen

te şi

pro

cede

e te

hnic

e: e

lem

ente

și

proc

edee

tehn

ice

aplic

ate

în a

cțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e și

cole

ctive

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Sc

him

bare

a de

dire

cție

cu

pas

sărit

, pas

în

cruc

ișat,

pas a

dăug

at;

- Pr

inde

rea

și pa

sare

a m

ingi

i la

dife

rite

dist

anțe

, în

dife

rite

form

e;

- De

pose

dare

a de

ce

ntur

a de

tag:

sm

ulge

rea

cent

urii

de 1

-2 ju

căto

ri di

n la

tera

l și d

in sp

ate

în

depl

asar

e;

29

- Pr

iza m

ingi

i, pu

rtar

ea

min

gii c

u o

mân

ă și

cu

doua

mâi

ni;

- Pa

sare

a și

prin

dere

a m

ingi

i cu

două

mâi

ni d

e pe

loc

și în

dep

lasa

re;

- Ac

omod

area

și

smul

gere

a ce

ntur

ii de

ru

gby-

tag;

-

Culc

area

min

gii î

n te

renu

l de

țintă

; -

Acțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e: m

arca

jul ș

i de

mar

caju

l.

- de

pose

dare

a ce

ntur

ii de

tag:

smul

gere

a ce

ntur

ii de

pe

loc

și di

n al

erga

re, d

in la

tera

l, di

n sp

ate;

-

acțiu

ni ta

ctice

: pă

trun

dere

a,

depă

șirea

, mar

caju

l și

dem

arca

jul.

- De

pose

dare

a ce

ntur

ii de

tag:

smul

gere

a ce

ntur

ilor d

in fa

ță și

din

sp

ate;

-

Acțiu

ni ta

ctice

in

divi

dual

e în

ata

c și

în

apăr

are:

păt

rund

erea

, de

pășir

ea, d

emar

caju

l; m

arca

jul,

înch

ider

ea

ungh

iulu

i de

atac

;-

Acțiu

ni ta

ctice

co

lecti

ve: a

tac

în

evan

tai,

în tr

epte

; ap

ărar

e om

la o

m.

- Ac

țiuni

tacti

ce

indi

vidu

ale

în a

tac

și în

ap

ărar

e: p

ătru

nder

ea,

depă

șirea

, dem

arca

jul;

mar

caju

l, în

chid

erea

un

ghiu

lui d

e ap

ărar

e;-

Acțiu

ni ta

ctice

col

ectiv

e în

ata

c și

apăr

are:

ac

țiuni

în 2

-3 ju

căto

ri (s

ăritu

ră, î

ncru

cișa

re,

dubl

are)

, în

trep

te;

apăr

are

om la

om

și

glisa

nt.

- Ac

țiuni

tacti

ce

indi

vidu

ale

în a

tac

și ap

ărar

e: p

ătru

nder

ea,

depă

șirea

, dem

arca

jul;

mar

caju

l, în

chid

erea

un

ghiu

lui d

e ap

ărar

e;-

Acțiu

ni ta

ctice

col

ectiv

e în

ata

c și

în a

păra

re:

acțiu

ni în

2-3

jucă

tori

(săr

itură

, înc

ruci

șare

, du

blar

e), î

n tr

epte

; ap

ărar

e om

la o

m și

gl

isant

.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te și

pro

cede

e:-

pasa

rea

și pr

inde

rea

min

gii d

e pe

loc;

- de

pose

dare

a ce

ntur

ii de

ta

g.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea p

asel

or p

e lo

c în

acti

vită

ți ex

traș

cola

re,

pe p

arcu

rsul

une

i per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

sare

a și

prin

dere

a m

ingi

i în

depl

asar

e;-

depo

seda

rea

cent

urii

de

tag

din

aler

gare

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea în

dep

lasa

re în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și a

cțiu

ni:

- pa

sa m

ingi

i la

dist

anță

/țin

tă;

- tr

aseu

l teh

nico

-tacti

c.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea p

asel

or în

3

jucă

tori

în a

ctivi

tăți

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l un

ei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și a

cțiu

ni:

- pa

sa m

ingi

i la

dist

anță

/țin

tă;

- tr

aseu

l teh

nico

-tacti

c.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor

și a

proc

edee

lor j

ocul

ui în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și a

cțiu

ni:

- tr

aseu

l teh

nico

-tacti

c;-

rezo

lvar

ea si

tuaț

iilor

de

supr

anum

eric

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor

și a

proc

edee

lor j

ocul

ui în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

30

VOLE

IN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Vole

i – jo

c sp

ortiv

•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării:

co

nexi

uni i

nter

/tr

ansd

iscip

linar

e.•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

tere

nul d

e jo

c, p

lasa

rea

și sc

him

bul

jucă

toril

or.

•Po

ziții

şi m

işcă

ri sp

ecifi

ce: p

oziți

i fu

ndam

enta

le a

le

atac

antu

lui ș

i ale

ap

ărăt

orul

ui; d

epla

sări:

m

ers,

ale

rgăr

i, să

ritur

i.•

Elem

ente

tehn

ice:

pa

sare

a, se

rvic

iul,

prel

uare

a.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

fund

amen

tale

, de

plas

ări;

- Pa

sa c

u am

bele

mâi

ni

de su

s de

pe lo

c;

- Pa

sa c

u am

bele

mâi

ni

de jo

s de

pe lo

c;

- Pr

elua

rea

min

gii d

e su

s,

de jo

s;

- Se

rvic

iul d

e jo

s din

față

pe

tere

n re

dus.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: sc

him

bare

a te

renu

rilor

de

joc,

lovi

rea

dubl

ă, m

inge

a țin

ută.

•Pr

oced

ee te

hnic

e al

e:

pasă

rii, s

ervi

ciul

ui,

prel

uării

•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

fund

amen

tale

, de

plas

ări;

- Pa

sa c

u am

bele

mâi

ni

de su

s și d

e jo

s pe

loc,

ur

mat

ă de

dep

lasa

re;

- Pr

elua

rea

min

gii d

e su

s,

de jo

s, în

mișc

are;

- Se

rvic

iul d

e jo

s din

față

cu

dife

rite

trai

ecto

rii;

- Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce

com

puse

din

pre

luar

e,

pasă

și tr

ansm

itere

pe

ste

fileu

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: g

reșe

li de

se

rvic

iu, g

reșe

li la

file

u.•

Elem

ente

tehn

ice:

se

rvic

iul d

e jo

s din

față

, de

sus.

•Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce

de: s

ervi

ciu,

pre

luar

e,

pasă

. •

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sa c

u am

bele

mâi

ni

de su

s, d

e su

s de

pe lo

c și

după

dep

lasa

re;

- Pr

elua

rea

min

gii d

e su

s,

de jo

s în

depl

asar

e;-

Serv

iciu

l de

jos ș

i de

sus d

in fa

ță, d

e pe

loc;

- Ac

țiuni

tehn

ico-

tacti

ce

com

puse

din

pre

luar

e,

pasă

și tr

ansm

itere

pe

ste

fileu

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c:

sem

naliz

ările

arb

itrul

ui.

•El

emen

te te

hnic

e:

lovi

tura

de

atac

. •

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

: in

divi

dual

e, d

in 3

pas

e,

siste

me

simpl

e de

ap

ărar

e.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

sa d

e su

s, d

e jo

s cu

dife

rite

trai

ecto

rii;

- Se

rvic

iul d

e jo

s și d

e su

s din

față

, de

pe lo

c;-

Prel

uare

a m

ingi

i de

sus,

de

jos,

din

serv

iciu

;-

Lovi

tura

de

atac

;-

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

co

mpu

se d

in p

relu

are,

pa

să și

tran

smite

re

pest

e fil

eu.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii:

cone

xiun

i int

er/

tran

sdisc

iplin

are.

•Re

guli

de se

curit

ate

•Ar

bitr

ajul

jocu

lui:

echi

pam

entu

l arb

itrul

ui,

gesti

cula

ția a

rbitr

ului

și

dirij

area

jocu

lui.

•El

emen

te şi

pro

cede

e te

hnic

e: lo

vitu

ra d

e at

ac;

elem

ente

și p

roce

dee

tehn

ice

aplic

ate

în a

cțiu

ni

tacti

ce.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pasa

de

sus c

u di

ferit

e tr

aiec

torii

pe

loc

și în

de

plas

are,

pes

te c

ap;

- Se

rvic

iul d

e jo

s și d

e su

s din

față

, de

pe lo

c în

dife

rite

zone

;-

Prel

uare

a m

ingi

i cu

două

mâi

ni d

e su

s, d

e jo

s, c

u or

ice

part

e a

corp

ului

;-

Lovi

tura

de

atac

;-

Acțiu

ni te

hnic

o-ta

ctice

co

mpu

se d

in: p

relu

are,

pa

să și

lovi

tură

de

atac

.

31

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te și

pro

cede

e:-

pasa

min

gii d

e su

s cu

două

mâi

ni;

- pr

elua

rea

min

gii d

e jo

s cu

două

mâi

ni.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

pas

ei d

e su

s în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

sa m

ingi

i cu

două

m

âini

de

sus l

a pr

ecizi

e;

- se

rvic

iul d

e jo

s din

față

la

țintă

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea p

asei

de

jos î

n ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pa

se c

onse

cutiv

e a

m

ingi

i cu

două

mâi

ni d

e su

s;-

serv

iciu

l de

jos d

in fa

ță în

zo

ne.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

serv

iciil

or în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- pr

elua

rea

min

gii d

in

serv

iciu

;-

serv

iciu

l de

sus.

Agen

da m

otric

e a

elev

ului

(în

form

ă gr

afică

/dig

itală

): pr

actic

area

ele

men

telo

r și

a pr

oced

eelo

r joc

ului

în

activ

ități

extr

așco

lare

, pe

parc

ursu

l une

i per

ioad

e in

dica

te.

Elem

ente

și p

roce

dee:

- lo

vitu

ra d

e at

ac;

- se

rvic

iul d

e su

s în

zone

.Ag

enda

mot

rice

a el

evul

ui

(în fo

rmă

grafi

că/d

igita

lă):

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor

și a

proc

edee

lor j

ocul

ui în

ac

tivită

ți ex

traș

cola

re, p

e pa

rcur

sul u

nei p

erio

ade

indi

cate

.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea p

oziți

ei și

a

mișc

ărilo

r păr

ților

cor

pulu

i, a

fact

orilo

r-che

ie la

în

depl

inire

a el

emen

telo

r și p

roce

deel

or te

hnic

e sp

ecifi

ce jo

culu

i în

func

ție d

e ca

ract

eristi

cile

spaț

io-

tem

pora

le, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

prac

ticar

ea și

dem

onst

rare

a el

emen

telo

r și a

pr

oced

eelo

r teh

nice

spec

ifice

jocu

rilor

în d

iferit

e po

ziții

și cu

îmbi

nare

a di

ferit

or m

ișcăr

i ale

cor

pulu

i;-

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor d

e po

sesie

și m

anip

ular

e a

min

gii p

rin e

xerc

iții,

ștaf

ete,

jocu

ri de

mișc

are,

pr

egăti

toar

e și

conv

ențio

nale

(cu

sarc

ini);

- de

zvol

tare

a ca

lităț

ilor m

otric

e sp

ecifi

ce (v

iteză

, ca

paci

tăți

coor

dina

tive)

prin

ele

men

te și

pro

cede

e te

hnic

e al

e jo

culu

i.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

jocu

lui,

înlă

nțui

rea

lor î

n ac

țiuni

tacti

ce in

divi

dual

e și

a 2-

3 ju

căto

ri,

even

tual

cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pr

actic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

jocu

lui s

porti

v în

stru

ctur

i co

mpl

exe

cu și

fără

min

ge;

- ex

ersa

rea

și pr

actic

area

acț

iuni

lor t

actic

e in

divi

dual

e și

de g

rup

în a

tac

și în

apă

rare

în

con

diții

spec

ial a

dopt

ate

(în si

tuaț

ii de

supr

anum

eric

în a

tac

și in

ferio

ritat

e nu

mer

ică

în a

păra

re);

- de

zvol

tare

a ca

lităț

ilor m

otric

e sp

ecifi

ce (f

orță

– v

iteză

, cap

acită

ți co

ordi

nativ

e sp

ecifi

ce) p

rin in

term

ediu

l joc

urilo

r de

mișc

are,

pre

gătit

oare

și b

ilate

rale

.

32

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r, m

odel

, lid

er d

e jo

c et

c.) l

a ni

vel d

e gr

up/c

lasă

;-

real

izare

a pr

oiec

tulu

i ind

ivid

ual/d

e gr

up/c

olec

tiv: a

fiș/

post

er/b

anne

r pub

licita

r;-

îmbu

nătă

țirea

stăr

ii de

sănă

tate

prin

par

ticip

area

re

gula

tă la

acti

vită

țile

mot

rice

(în fo

rmă

grafi

că/

digi

tală

); -

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: id

entifi

care

a co

ndiți

ilor

sigur

e, a

mod

alită

ților

de

prot

ecție

per

sona

lă și

a c

elor

di

n ju

r în

timpu

l pra

ctică

rii jo

curil

or sp

ortiv

e;-

orga

niza

rea

wor

ksho

puril

or: s

chim

b de

bun

e pr

actic

i re

ferit

oare

la id

entifi

care

a sp

ațiil

or și

a jo

curil

or c

are

se

pot p

racti

ca îm

preu

nă c

u pr

iete

nii/f

amili

a.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

de

joc,

căp

itan

de e

chip

ă,

susț

inăt

or, a

rbitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce jo

curil

or sp

ortiv

e la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

/șc

oală

;-

real

izare

a pr

oiec

tulu

i ind

ivid

ual/d

e gr

up/c

olec

tiv: a

fiș/p

oste

r/ba

nner

spot

pub

licita

r de

spre

impa

ctul

jocu

rilor

asu

pra

stăr

ii em

oțio

nale

a o

mul

ui, s

atisf

acția

și p

lăce

rea

pers

onal

ă (în

form

ă gr

afică

/dig

itală

);-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: e

valu

area

pro

gres

elor

pro

prii

de în

sușir

e a

elem

ente

lor ș

i a p

roce

deel

or te

hnic

o-ta

ctice

spec

ifice

jocu

lui s

porti

v;-

orga

niza

rea

wor

ksho

puril

or: s

chim

b de

bun

e pr

actic

i ref

erito

are

la e

volu

ția în

ac

tivită

ți co

mpe

tițio

nale

spec

ifice

jocu

rilor

spor

tive

în c

adru

l șco

lar ș

i cel

ext

rașc

olar

.

33

VI.

MO

DUL

E LA

ALE

GER

EM

odul

ul E

LEM

ENTE

DE

DAN

SEL

EMEN

TE D

E DA

NS

POPU

LAR

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Da

ns p

opul

ar H

ora

2/4:

- Ri

tmul

și n

umăr

ătoa

-re

a;-

Pași

de b

ază:

de

cara

c-te

r de

horă

;-

Îmbi

nare

a pa

sulu

i cu

mișc

ările

bra

țelo

r;-

Coor

dona

rea

braț

elor

cu

pas

ul;

- In

terp

reta

rea

elem

en-

tulu

i dup

ă rit

m și

muz

i-că

;-

Inte

rpre

tare

a pa

sulu

i în

sem

icer

c, în

cer

c, p

e lin

ie;

- Pa

și de

dan

s în

pere

chi;

- Da

nsur

i pop

ular

e re

gi-

onal

e (r

use,

găg

ăuze

, bu

lgar

e, u

crai

nene

et

c.).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Dans

pop

ular

Hor

a 2/

4:-

Ritm

ul și

num

ărăt

oa-

rea;

- P

ași d

e ba

ză: d

e ca

rac-

ter d

e ho

ră;

- Îm

bina

rea

pasu

lui c

u m

ișcăr

ile b

rațe

lor;

- Co

ordo

nare

a br

ațel

or

cu p

asul

;-

Inte

rpre

tare

a el

emen

-tu

lui d

upă

ritm

și m

uzi-

că;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

;-

Pași

de d

ans î

n pe

rech

i;-

Dans

uri p

opul

are

regi

-on

ale

(rus

e, g

ăgău

ze,

bulg

are,

ucr

aine

ne

etc.

).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Dans

pop

ular

Sâr

ba:

- Ri

tmul

și

num

ărăt

oare

a;-

Pași

de b

ază:

pas

de

cara

cter

de

sârb

ă;-

Îmbi

nare

a pa

sulu

i cu

mișc

ările

bra

țelo

r;-

Coor

dona

rea

braț

elor

cu

pas

ul;

- In

terp

reta

rea

elem

entu

lui d

upă

ritm

și

muz

ică;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

;-

Pași

de d

ans î

n pe

rech

i;-

Dans

uri p

opul

are

regi

onal

e (r

use,

gă

găuz

e, b

ulga

re,

ucra

inen

e et

c.).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Dans

pop

ular

Sâr

ba:

- Ri

tmul

și

num

ărăt

oare

a;-

Pași

de b

ază:

pas

de

cara

cter

de

sârb

ă;-

Îmbi

nare

a pa

sulu

i cu

mișc

ările

bra

țelo

r;-

Coor

dona

rea

braț

elor

cu

pas

ul;

- In

terp

reta

rea

elem

entu

lui d

upă

ritm

și

muz

ică;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

;-

Pași

de d

ans î

n pe

rech

i;-

Dans

uri p

opul

are

regi

onal

e (r

use,

gă

găuz

e, b

ulga

re,

ucra

inen

e et

c.).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Dans

trad

ițion

al H

ostr

opăț

:-

Ritm

ul și

nu

măr

ătoa

rea;

- Pa

s de

bază

de

host

ropă

ț;-

Îmbi

nare

a pa

sulu

i cu

mișc

ările

bra

țelo

r;-

Coor

dona

rea

braț

elor

cu

pas

ul;

- In

terp

reta

rea

elem

entu

lui d

upă

ritm

și

muz

ică;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

;-

Pași

de d

ans î

n pe

rech

i;-

Dans

uri p

opul

are

regi

onal

e (r

use,

gă

găuz

e, b

ulga

re,

ucra

inen

e et

c.).

34

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:-

pas d

e ba

ză: d

e ca

ract

er

de h

oră.

Proi

ect:

Port

ul (c

ostu

mul

) po

pula

r și c

hiui

turil

e.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- da

nsul

Hor

a 2/

4.Pr

oiec

t: Po

zițiil

e pr

inci

pale

în

dan

s pop

ular

și p

așii

spec

ifici

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- pa

s de

bază

: pas

de

cara

cter

de

sârb

ă.Pr

oiec

t: Da

nsur

i pop

ular

e re

gion

ale.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- da

nsul

Sâr

ba.

Proi

ect:

Dans

uri p

opul

are

ale

fete

lor ș

i ale

băi

ețilo

r.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- pa

s de

bază

de

host

ropă

ț.Pr

oiec

t: Da

nsur

i pop

ular

e sp

ecifi

ce e

veni

men

telo

r cu

ltura

le fo

lclo

rice.

ELEM

ENTE

DE

DAN

S SP

ORT

IVN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:Va

ls le

nt:

- Pa

și de

baz

ă: d

e va

ls,

de v

als c

u în

toar

cere

,

„păt

ratu

l” v

alsu

lui;

- Îm

bina

rea

pasu

lui c

u m

ișcăr

ile b

rațe

lor;

- Co

ordo

nare

a br

ațel

or

cu p

asul

;-

Inte

rpre

tare

a el

emen

tulu

i dup

ă rit

m,

muz

ică,

var

iat;

- In

terp

reta

rea

pașil

or în

pe

rech

i.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Vals

lent

:-

Pași

de b

ază:

de

vals,

de

val

s cu

înto

arce

re,

„p

ătra

tul”

val

sulu

i;-

Îmbi

nare

a pa

sulu

i cu

mișc

ările

bra

țelo

r;-

Coor

dona

rea

braț

elor

cu

pas

ul;

- In

terp

reta

rea

elem

entu

lui d

upă

ritm

, m

uzic

ă, v

aria

t;-

Inte

rpre

tare

a pa

șilor

în

pere

chi.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Valsu

l în

pere

chi:

- Pa

și de

baz

ă: d

e va

ls,

de v

als c

u în

toar

cere

,

„păt

ratu

l” v

alsu

lui;

- Îm

bina

rea

pasu

lui c

u m

ișcăr

ile b

rațe

lor;

- Co

ordo

nare

a br

ațel

or

cu p

asul

;-

Inte

rpre

tare

a el

emen

tulu

i dup

ă rit

m,

muz

ică,

var

iat;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Valsu

l în

pere

chi:

- Pa

și de

baz

ă: d

e va

ls,

de v

als c

u în

toar

cere

,

„păt

ratu

l” v

alsu

lui;

- Îm

bina

rea

pasu

lui c

u m

ișcăr

ile b

rațe

lor;

- Co

ordo

nare

a br

ațel

or

cu p

asul

;-

Inte

rpre

tare

a el

emen

tulu

i dup

ă rit

m,

muz

ică,

var

iat;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

Valsu

l în

pere

chi:

- Pa

și de

baz

ă: d

e va

ls,

de v

als c

u în

toar

cere

,

„păt

ratu

l” v

alsu

lui;

- Îm

bina

rea

pasu

lui c

u m

ișcăr

ile b

rațe

lor;

- Co

ordo

nare

a br

ațel

or

cu p

asul

;-

Inte

rpre

tare

a el

emen

tulu

i dup

ă rit

m,

muz

ică,

var

iat;

- In

terp

reta

rea

pasu

lui

în se

mic

erc,

în c

erc,

pe

linie

.

35

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:-

pas d

e ba

ză: d

e va

ls.Pr

oiec

t: Da

nsur

i spo

rtive

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- pa

s de

bază

: de

vals

în

pere

chi.

Proi

ect:

Tipu

ri de

val

s.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- pa

s de

bază

: de

vals

cu

înto

arce

re.

Pr

oiec

t: Pa

și de

val

s,

cara

cter

istică

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- pa

s de

bază

: „pă

trat

ul”

valsu

lui.

Proi

ect:

Ritm

ul p

așilo

r de

vals.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- va

lsul î

n pe

rech

i.

Proi

ect:

Tipu

ri de

val

s în

pere

chi.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea d

iferit

or

mișc

ări l

ocom

otor

ii, a

deo

sebi

rilor

și a

ase

măn

ărilo

r di

ntre

mișc

ări î

n ex

erci

ții d

in d

ans,

eve

ntua

l cu

supo

rt

vide

o/di

gita

l; -

perfe

cțio

nare

a și

prac

ticar

ea d

iferit

or m

ișcăr

i fu

ndam

enta

le a

le c

orpu

lui p

rin e

lem

ente

din

dan

s.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (d

e co

nduc

ere,

de

mod

el) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce d

ansu

lui l

a ni

vel d

e gr

up/c

lasă

;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: id

entifi

care

a op

ortu

nită

ților

de

prac

ticar

e a

dans

ului

în m

ediu

l șc

olar

, fam

ilial

, com

unita

r.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r din

dan

s în

varie

tate

, în

lănț

uire

a în

com

plex

e, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l; -

perfe

cțio

nare

a și

prac

ticar

ea v

arie

tății

de

elem

ente

din

dan

s în

dife

rite

îmbi

nări

de

3-6

elem

ente

în c

ompl

exe

indi

vidu

al și

în g

rup.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r, m

odel

, lid

er d

e gr

up, r

epor

ter-c

omen

tato

r sp

ortiv

etc

.) în

acti

vită

ți sp

ecifi

ce d

e da

ns la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

/șco

ală;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

var

ieta

tea

de în

depl

inire

a e

lem

ente

lor d

e da

ns.

36

Mod

ulul

JOC

SPO

RTIV

INDI

VIDU

ALBA

DMIN

TON

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: te

renu

l de

joc,

file

ul, s

ervi

ciul

și

punc

tul,

setu

l, m

eciu

l.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziția

fund

amen

tală

;-

Depl

asăr

i;-

Priza

rach

etei

;-

Exer

ciții

de

acom

odar

e cu

rach

eta

și flu

tura

șul;

- Lo

vitu

ra d

in d

reap

ta și

di

n st

ânga

; -

Serv

iciu

l îna

lt de

părt

at.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

tere

nul

de jo

c, fi

leul

, ser

vici

ul și

pu

nctu

l, se

tul,

mec

iul.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ia fu

ndam

enta

lă;

- De

plas

ări;

- Pr

iza ra

chet

ei;

- Ex

erci

ții d

e ac

omod

are

cu ra

chet

a și

flutu

rașu

l;-

Lovi

tura

din

dre

apta

și

din

stân

ga;

- Se

rvic

iul î

nalt

depă

rtat

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

gre

șeli

la se

rvic

iu/r

epet

ări,

pena

lităț

i.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

plas

ări c

u pa

și ad

ăuga

ți la

tera

l, în

aint

e și

înap

oi;

- Lo

vitu

ra la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii,

lovi

turi

de la

pie

pt;

- Lo

vitu

ra d

e at

ac d

e pe

lo

c și

prin

sărit

ură;

- Se

rvic

iul î

nalt

depă

rtat

și

scur

t apr

opia

t;-

Lobu

l scu

rt și

lung

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

gre

șeli

la se

rvic

iu/r

epet

ări,

pena

lităț

i.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

plas

ări c

u pa

și ad

ăuga

ți la

tera

l, în

aint

e și

înap

oi;

- Lo

vitu

ra la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii,

lovi

turi

de la

pie

pt;

- Lo

vitu

ra d

e at

ac d

e pe

lo

c și

prin

sărit

ură;

- Se

rvic

iul î

nalt

depă

rtat

și

scur

t apr

opia

t; -

Lobu

l scu

rt și

lung

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

gre

șeli

la se

rvic

iu/r

epet

ări,

pena

lităț

i.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

plas

ări c

u pa

și ad

ăuga

ți la

tera

l, în

aint

e și

înap

oi;

- Lo

vitu

ra la

dife

rite

dist

anțe

și d

irecț

ii,

lovi

turi

de la

pie

pt;

- Lo

vitu

ra d

e at

ac d

e pe

lo

c și

prin

sărit

ură;

- Se

rvic

iul î

nalt

depă

rtat

și

scur

t apr

opia

t; -

Lobu

l scu

rt și

lung

.Pr

odus

e ev

alua

bile

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri di

n dr

eapt

a;-

lovi

turi

din

stân

ga.

Proi

ect:

Evol

uția

jocu

lui ș

i a

regu

lilor

în b

adm

into

n.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri al

tern

ative

din

dr

eapt

a/st

ânga

; -

serv

iciu

l îna

lt la

pre

cizie

.Pr

oiec

t: Ev

oluț

ia jo

culu

i în

M

oldo

va.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri di

rect

e;-

serv

iciu

l scu

rt în

zone

. Pr

oiec

t: Te

hnic

a lo

vitu

rilor

lu

ngi ș

i scu

rte.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- te

hnic

a lo

vitu

rii d

e at

ac;

- se

rvic

iul î

n zo

ne

pres

tabi

lite.

Pr

oiec

t: Ac

țiune

a te

hnic

o-ta

ctică

a se

rvic

iulu

i.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri de

ata

c în

zone

;-

lobu

l scu

rt și

lung

. Pr

oiec

t: Ac

țiune

a te

hnic

o-ta

ctică

a lo

vitu

rii d

e at

ac.

37

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea p

oziți

ei și

a

mișc

ărilo

r păr

ților

cor

pulu

i la

înde

plin

irea

elem

ente

lor

și pr

oced

eelo

r teh

nice

spec

ifice

jocu

lui,

even

tual

cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pr

actic

area

și d

emon

stra

rea

elem

ente

lor ș

i a

proc

edee

lor t

ehni

ce sp

ecifi

ce jo

culu

i în

dife

rite

poziț

ii și

cu îm

bina

rea

a di

ferit

or m

ișcăr

i ale

cor

pulu

i.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e jo

c et

c.) î

n se

cven

țe a

le le

cție

i la

nive

l de

grup

/cl

asă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r sig

ure,

a m

odal

itățil

or d

e pr

otec

ție p

erso

nală

și a

cel

or

din

jur î

n tim

pul p

racti

cării

jocu

lui s

porti

v în

cad

rul

activ

itățil

or d

e în

văța

re.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

jocu

lui,

înlă

nțui

rea

lor î

n ac

țiuni

tacti

ce, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor ș

i a p

roce

deel

or te

hnic

e sp

ecifi

ce jo

culu

i spo

rtiv

în st

ruct

uri

com

plex

e, jo

curi

de în

văța

re.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

de

joc,

căp

itan

de e

chip

ă,

susț

inăt

or, a

rbitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce jo

culu

i spo

rtiv

la n

ivel

de

grup

/cla

să/

școa

lă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

eva

luar

ea p

rogr

esel

or p

ropr

ii de

însu

șire

a el

emen

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ico-

tacti

ce sp

ecifi

ce jo

culu

i spo

rtiv.

TEN

IS D

E M

ASĂ

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: m

asa

de

teni

s, fi

leul

, ser

vici

ul și

pu

nctu

l, se

tul,

mec

iul

ordi

nea

jocu

lui.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Poziț

ia fu

ndam

enta

lă;

- Pr

iza c

lasic

ă a

pale

tei;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

mas

a de

te

nis,

file

ul, s

ervi

ciul

și

punc

tul,

setu

l, m

eciu

l or

dine

a jo

culu

i.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziția

fund

amen

tală

;-

Priza

cla

sică

a pa

lete

i;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

gre

șeli

la se

rvic

iu, p

rimire

, sc

him

bare

a te

renu

lui.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Depl

asăr

i cu

pași

adău

gați

late

ral,

înai

nte

și în

apoi

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

gre

șeli

la se

rvic

iu, p

rimire

, sc

him

bare

a te

renu

lui.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Depl

asăr

i cu

pași

adău

gați

late

ral,

înai

nte

și în

apoi

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

gre

șeli

la se

rvic

iu, p

rimire

, sc

him

bare

a te

renu

lui.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Depl

asăr

i cu

pași

adău

gați

late

ral,

înai

nte

și în

apoi

;

38

- Ex

erci

ții c

u pa

leta

și

min

gea;

- Lo

vitu

ri dr

epte

, fo

reha

ndul

și re

veru

l sim

plu;

- Se

rvic

iul c

u fo

reha

ndul

și

reve

rul d

in

poziț

iona

re d

iferit

ă fa

ță

de m

asă.

- Ex

erci

ții c

u pa

leta

și

min

gea;

- Lo

vitu

ri dr

epte

, fo

reha

ndul

și re

veru

l sim

plu;

- Se

rvic

iul c

u fo

reha

ndul

și

reve

rul d

in

poziț

iona

re d

iferit

ă fa

ță

de m

asă.

- Ex

erci

ții c

u pa

leta

și

min

gea;

- Lo

vitu

ri dr

epte

și p

late

, fo

reha

ndul

și re

veru

l;-

Serv

iciu

l lift

at c

u tr

aiec

torii

scur

te, m

edii

lung

i;-

Prel

uare

a fo

reha

nd și

re

ver.

- Ex

erci

ții c

u pa

leta

și

min

gea;

- Lo

vitu

ri dr

epte

și p

late

, fo

reha

ndul

și re

veru

l;-

Serv

iciu

l lift

at c

u tr

aiec

torii

scur

te, m

edii

lung

i;-

Prel

uare

a fo

reha

nd și

re

ver.

- Ex

erci

ții c

u pa

leta

și

min

gea;

- Lo

vitu

ri dr

epte

și p

late

, fo

reha

ndul

și re

veru

l;-

Serv

iciu

l lift

at c

u tr

aiec

torii

scur

te, m

edii

lung

i;-

Prel

uare

a fo

reha

nd și

re

ver.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:-

lovi

turi

drep

te,

fore

hand

ul și

reve

rul;

- se

rvic

iul l

a pr

ecizi

e.Pr

oiec

t: Ev

oluț

ia jo

culu

i și

a re

gulil

or d

e jo

c în

teni

sul

de m

asă.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri la

pre

cizie

din

fo

reha

nd și

reve

r; -

serv

iciu

l for

ehan

d și

reve

r.Pr

oiec

t: Ev

oluț

ia jo

culu

i de

teni

s de

mas

ă în

Mol

dova

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri pl

ate;

-

tehn

ica

serv

iciu

lui.

Proi

ect:

Tehn

ica

lovi

turil

or

fore

hand

și re

ver.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri fo

reha

nd c

u tr

aiec

torie

; -

serv

iciu

l lift

at la

pre

cizie

. Pr

oiec

t: Te

hnic

a se

rvic

iilor

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- lo

vitu

ri re

ver c

u tr

aiec

torie

;-

serv

iciu

l lift

at c

u tr

aiec

torie

. Pr

oiec

t: Te

hnic

a pr

eluă

rilor

.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea p

oziți

ei și

a

mișc

ărilo

r păr

ților

cor

pulu

i la

înde

plin

irea

elem

ente

lor

și a

proc

edee

lor t

ehni

ce sp

ecifi

ce jo

culu

i, ev

entu

al c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

prac

ticar

ea și

dem

onst

rare

a el

emen

telo

r și a

pr

oced

eelo

r teh

nice

spec

ifice

jocu

lui î

n di

ferit

e po

ziții

și cu

îmbi

nare

a di

ferit

or m

ișcăr

i ale

cor

pulu

i.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e jo

c et

c.) î

n se

cven

țe a

le le

cție

i la

nive

l de

grup

/cl

asă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r sig

ure,

a m

odal

itățil

or d

e pr

otec

ție p

erso

nală

și a

cel

or

din

jur î

n tim

pul p

racti

cării

jocu

lui.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

jocu

lui,

înlă

nțui

rea

lor î

n ac

țiuni

tacti

ce, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor ș

i a p

roce

deel

or te

hnic

e sp

ecifi

ce jo

culu

i spo

rtiv

în st

ruct

uri

com

plex

e și

jocu

ri de

învă

țare

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

de

joc,

căp

itan

de e

chip

ă,

susț

inăt

or, a

rbitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce jo

culu

i spo

rtiv

la n

ivel

de

grup

/cla

să/

școa

lă;

- în

văța

re p

rin sa

rcin

i de

lucr

u: e

valu

area

pro

gres

elor

pro

prii

de în

sușir

e a

elem

ente

lor

și a

proc

edee

lor t

ehni

co-ta

ctice

spec

ifice

jocu

lui s

porti

v.

39

JOC

DE D

AME

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: ta

blă,

pie

-se

, am

plas

area

pie

selo

r pe

tabl

a de

joc,

mut

ările

pi

esel

or, t

rans

form

area

în

dam

ă, m

utăr

ile d

ame-

lor,

diag

onal

a pr

inci

pală

, lin

ii du

ble,

trip

le, r

emiză

, câ

știg,

pie

rder

e, n

otaț

ie.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Debu

t: cl

asifi

care

a de

butu

rilor

; reg

ulile

de

dezv

olta

re a

pie

selo

r;-

Jocu

l de

mijl

oc:

defin

iția

com

bina

ției,

idee

a și

mec

anis-

mul

une

i com

bina

ții,

impo

rtan

ța c

oloa

nelo

r, pi

onul

de

aur;

- Fi

nalu

l: tr

ansf

orm

are

în d

amă;

var

ieta

tea

de

lațu

ri; c

apca

ne p

entr

u ca

ptur

area

dam

ei;

4 da

me

cont

ra u

nei

dam

e; 3

dam

e co

ntra

un

ei d

ame,

lupt

a pi

ese-

lor,

schi

mb

de p

iese

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

tabl

ă, p

ie-

se, a

mpl

asar

ea p

iese

lor

pe ta

bla

de jo

c, m

utăr

ile

pies

elor

, tra

nsfo

rmar

ea în

da

mă,

mut

ările

dam

elor

, di

agon

ala

prin

cipa

lă,

linii

dubl

e, tr

iple

, rem

iză,

câști

g, p

ierd

ere,

not

ație

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

but:

clas

ifica

rea

debu

turil

or; r

egul

ile d

e de

zvol

tare

a p

iese

lor;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: de

finiți

a co

mbi

nație

i, id

eea

și m

ecan

is-m

ul u

nei c

ombi

nații

, im

port

anța

col

oane

lor,

pion

ul d

e au

r;-

Fina

lul:

tran

sfor

mar

e în

dam

ă; v

arie

tate

a de

la

țuri;

cap

cane

pen

tru

capt

urar

ea d

amei

; 4

dam

e co

ntra

une

i da

me;

3 d

ame

cont

ra

unei

dam

e, lu

pta

pies

e-lo

r, sc

him

b de

pie

se.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

but:

Ţeap

a,

Retr

ager

ea, U

rban

a,

Urb

ana

inve

rsă;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: im

port

anța

câm

puril

or

d4, f

4 (c

5, e

5), c

âmpu

ri ac

tive,

legă

turi,

pie

se

izola

te, fl

ancu

ri –

inad

misi

bilit

atea

slăb

irii

flanc

urilo

r, ca

lcul

ul

și pl

anul

– n

oțiu

ni

fund

amen

tale

;-

Fina

lul:

3 da

me

cont

ra

unei

dam

e și

o pi

esă,

lu

pta

pies

elor

, sch

imb

de p

iese

, tem

po,

opoz

iție,

blo

care

a pi

esel

or.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

but:

Ţeap

a,

Retr

ager

ea, U

rban

a,

Urb

ana

inve

rsă;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: im

port

anța

câm

puril

or

d4, f

4 (c

5, e

5), c

âmpu

ri ac

tive,

legă

turi,

pie

se

izola

te, fl

ancu

ri –

inad

misi

bilit

atea

slăb

irii

flanc

urilo

r, ca

lcul

ul

și pl

anul

– n

oțiu

ni

fund

amen

tale

;-

Fina

lul:

3 da

me

cont

ra

unei

dam

e și

o pi

esă,

lu

pta

pies

elor

, sch

imb

de p

iese

, tem

po,

opoz

iția,

blo

care

a pi

esel

or.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

but:

Ţeap

a,

Retr

ager

ea, U

rban

a,

Urb

ana

inve

rsă;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: im

port

anța

câm

puril

or

d4, f

4 (c

5, e

5), c

âmpu

ri ac

tive,

legă

turi,

pie

se

izola

te, fl

ancu

ri –

inad

misi

bilit

atea

slăb

irii

flanc

urilo

r, ca

lcul

ul

și pl

anul

– n

oțiu

ni

fund

amen

tale

;-

Fina

lul:

3 da

me

cont

ra

unei

dam

e și

o pi

esă,

lu

pta

pies

elor

, sch

imb

de p

iese

, tem

po,

opoz

iție,

blo

care

a pi

esel

or.

40

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:-

mișc

ări,

capt

urăr

i și t

rans

-fo

rmar

e;-

lanț

uri s

impl

e.Pr

oiec

t: Jo

cul d

e da

me

în

antic

hita

te.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- de

butu

ri de

joc;

- ca

pcan

e de

joc.

Proi

ect:

Jocu

l de

dam

e în

M

oldo

va.

Elem

ente

şi jo

c:

- de

but:

Ţeap

a, R

etra

gere

a,

Urb

ana;

-

joc

prac

tic.

Proi

ect:

Debu

turi

de jo

curi.

Elem

ente

şi jo

c:

- câ

mpu

rile

de jo

c;

- jo

c pr

actic

.Pr

oiec

t: Ca

lcul

ul și

pla

nul –

no

țiuni

fund

amen

tale

.

Elem

ente

şi jo

c:

- le

gătu

ri, p

iese

izol

ate,

sc

him

b de

pie

se;

- jo

c pr

actic

.Pr

oiec

t: Fi

nalu

ri de

3/4

da

me

cont

ra u

na.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea m

ișcăr

ilor e

le-

men

tare

spec

ifice

jocu

lui,

even

tual

cu

supo

rt v

ideo

/di

gita

l;-

prac

ticar

ea și

dem

onst

rare

a m

odel

elor

sim

ple

de jo

c în

va

rieta

te.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e jo

c et

c.) î

n se

cven

țe a

le le

cție

i la

nive

l de

grup

/cl

asă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r sig

ure,

a m

odal

itățil

or d

e pr

otec

ție p

erso

nală

și a

cel

or

din

jur î

n tim

pul p

racti

cării

jocu

rilor

.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r de

debu

t, al

e jo

culu

i de

mijl

oc

și fin

al, î

nlăn

țuire

a lo

r în

acțiu

ni ta

ctice

, eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pr

actic

area

ele

men

telo

r de

debu

t, al

e jo

culu

i de

mijl

oc și

fina

l, al

e jo

curil

or d

e în

văța

re/c

ompe

tițio

nale

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

de

joc,

căp

itan

de e

chip

ă,

susț

inăt

or, a

rbitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

/șco

ală;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

eva

luar

ea p

rogr

esel

or p

ropr

ii în

însu

șirea

acț

iuni

lor

tacti

ce sp

ecifi

ce jo

culu

i.

41

ŞAH

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: g

eom

etria

ta

blei

de

șah;

câm

puril

e și

denu

mire

a lo

r; pi

esel

e de

șah;

mut

area

turn

ului

, a

nebu

nulu

i, a

dam

ei,

a re

gelu

i, a

calu

lui,

a pi

onul

ui; c

aptu

rare

a pi

esel

or d

e șa

h, șa

hul ș

i m

atul

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

schi

dere

: cla

sifica

rea

desc

hide

rilor

; cum

tr

ebui

e în

cepu

tă

parti

da, r

egul

i de

dezv

olta

re;

- Jo

cul d

e m

ijloc

în a

tac

și în

apă

rare

; pr

oced

ee

tacti

ce: l

ovitu

ri ta

ctice

; at

ac și

apă

rare

; ata

c lin

iar;

atac

gru

pat,

atac

dub

lu, ș

ah d

ublu

, at

ac p

rin d

esco

perir

e,

proc

edee

tacti

ce;

- Fi

nalu

l: m

at li

niar

; mat

cu

dam

ă și

rege

con

tra

rege

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

geo

met

ria

tabl

ei d

e șa

h; c

âmpu

rile

și de

num

irea

lor;

pies

ele

de șa

h; m

utar

ea tu

rnul

ui,

a ne

bunu

lui,

a da

mei

, a

rege

lui,

a ca

lulu

i, a

pion

ului

; cap

tura

rea

pies

elor

de

șah,

șahu

l și

mat

ul.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Desc

hide

re: c

lasifi

care

a de

schi

deril

or; c

um

treb

uie

înce

pută

pa

rtida

, reg

uli d

e de

zvol

tare

;-

Jocu

l de

mijl

oc în

ata

c și

în a

păra

re;

proc

edee

ta

ctice

: lov

ituri

tacti

ce;

atac

și a

păra

re; a

tac

linia

r; at

ac g

rupa

t, at

ac d

ublu

, șah

dub

lu,

atac

prin

des

cope

rire,

pr

oced

ee ta

ctice

;-

Fina

lul:

mat

lini

ar; m

at

cu d

amă

și re

ge c

ontr

a re

ge.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

val

oare

a es

timati

vă a

pie

selo

r; tr

ansf

orm

area

pio

nulu

i; re

miza

și p

atul

; roc

ada

și ca

zuri

în c

are

roca

da e

ste

inte

rzisă

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

schi

dere

: cen

tru

mic

și

cent

ru m

are;

var

iant

e de

des

chid

ere;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: co

mbi

nații

; sac

rifici

u;

varia

nta

forț

ată;

bl

ocar

ea și

elib

erar

ea

câm

pulu

i; el

imin

area

ap

ărăt

orul

ui; a

tacu

l re

gelu

i adv

ers;

- Fi

nalu

l: m

at c

u re

gele

și

turn

ul.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

val

oare

a es

timati

vă a

pie

selo

r; tr

ansf

orm

area

pio

nulu

i; re

miza

și p

atul

; roc

ada

și ca

zuri

în c

are

roca

da e

ste

inte

rzisă

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

schi

dere

: cen

tru

mic

și

cent

ru m

are;

var

iant

e de

des

chid

ere;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: co

mbi

nații

; sac

rifici

u;

varia

nta

forț

ată;

bl

ocar

ea și

elib

erar

ea

câm

pulu

i; el

imin

area

ap

ărăt

orul

ui; a

tacu

l re

gelu

i adv

ers;

- Fi

nalu

l: m

at c

u re

gele

și

turn

ul.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

val

oare

a es

timati

vă a

pie

selo

r; tr

ansf

orm

area

pio

nulu

i; re

miza

și p

atul

; roc

ada

și ca

zuri

în c

are

roca

da e

ste

inte

rzisă

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

schi

dere

: cen

tru

mic

și

cent

ru m

are;

var

iant

e de

des

chid

ere;

- Jo

cul d

e m

ijloc

: co

mbi

nații

; sac

rifici

u;

varia

nta

forț

ată;

bl

ocar

ea și

elib

erar

ea

câm

pulu

i; el

imin

area

ap

ărăt

orul

ui; a

tacu

l re

gelu

i adv

ers;

- Fi

nalu

l: m

at c

u re

gele

și

turn

ul.

42

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:

- al

fabe

tul j

ocul

ui;

- de

schi

dere

a jo

culu

i și

dezv

olta

rea.

Proi

ect:

Șahu

l – sp

ort a

l in

tele

ctul

ui.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

jocu

l de

mijl

oc: a

tac

linia

r; -

final

ul: m

at li

niar

.Pr

oiec

t: Șa

hul î

n M

oldo

va.

Elem

ente

şi jo

c:

- de

schi

dere

a pa

rtide

i și

stud

iere

a un

ei v

aria

nte;

- jo

c pr

actic

. Pr

oiec

t: Va

loar

ea și

se

mni

ficaț

ia fi

guril

or.

Elem

ente

şi jo

c:

- va

riant

e de

des

chid

ere;

- jo

c pr

actic

. Pr

oiec

t: Va

riant

e de

mat

di

n do

uă fi

guri.

Elem

ente

şi jo

c:

- bl

ocar

ea și

elib

erar

ea

câm

pulu

i;-

joc

prac

tic.

Proi

ect:

Varia

nte

de

desc

hide

re, j

ocur

i de

mijl

oc,

final

uri.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea m

ișcăr

ilor

elem

enta

re sp

ecifi

ce jo

culu

i, ev

entu

al c

u su

port

vid

eo/

digi

tal;

- pr

actic

area

și d

emon

stra

rea

mod

elel

or si

mpl

e de

joc

în

varie

tate

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e jo

c et

c.) î

n se

cven

țe a

le le

cție

i la

nive

l de

grup

/cl

asă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r sig

ure,

a m

odal

itățil

or d

e pr

otec

ție p

erso

nală

și a

ce

lor d

in ju

r în

timpu

l pra

ctică

rii jo

curil

or în

cad

rul

activ

itățil

or d

e în

văța

re.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r de

debu

t, al

e jo

culu

i de

mijl

oc

și fin

al, î

nlăn

țuire

a lo

r în

acțiu

ni ta

ctice

, eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pr

actic

area

ele

men

telo

r de

debu

t, al

e jo

culu

i de

mijl

oc și

fina

l, jo

curi

de în

văța

re/

com

petiț

iona

le.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

de

joc,

căp

itan

de e

chip

ă,

susț

inăt

or, a

rbitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

/șco

ală;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

eva

luar

ea p

rogr

esel

or p

ropr

ii de

însu

șire

a ac

țiuni

lor

tacti

ce sp

ecifi

ce jo

culu

i.

43

Mod

ulul

PRO

BĂ S

PORT

IVĂ

RECR

EATI

VĂ

AER

OBI

CĂN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Pași

aero

bici

de

bază

;-

Pași

aero

bici

în

coor

dona

re c

u br

ațel

e;-

Pași

aero

bici

la 2

, 4, 8

tim

pi c

u dr

eptu

l și c

u st

ângu

l;-

Com

plex

e di

n 4-

8 pa

și/ex

erci

ții a

erob

ice

la 2

, 4

și 8

timpi

;-

Exer

ciții

de

rela

xare

și

resp

irato

rii;

- Ex

erci

ții d

e în

tinde

re

(str

etch

ing)

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

și ae

robi

ci d

e ba

ză;

- Pa

și ae

robi

ci în

co

ordo

nare

cu

braț

ele;

- Pa

și ae

robi

ci la

2, 4

, 8

timpi

cu

drep

tul ș

i cu

stân

gul;

- Co

mpl

exe

din

4-8

pași/

exer

ciții

aer

obic

e la

2, 4

și

8 tim

pi;

- Ex

erci

ții d

e re

laxa

re și

re

spira

torii

;-

Exer

ciții

de

întin

dere

(s

tret

chin

g).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

și ae

robi

ci la

2, 4

, 8

timpi

;-

Com

plex

e di

n 8-

16

pași

aero

bici

la 2

, 4 și

8

timpi

; -

Com

plex

aer

obic

din

8

pași

cu st

ep p

latfo

rmă;

- Co

mpl

ex a

erob

ic d

in 8

pa

și cu

fitb

all,

cu b

anda

el

astic

ă, c

u ha

ltere

(0

,5-2

kg)

;-

Com

plex

aer

obic

cu

cara

cter

de

dans

: hip

-ho

p, fu

nk, p

opul

ar;

- Ex

erci

ții d

e re

spira

ție

și de

întin

dere

(s

tret

chin

g).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

și ae

robi

ci la

2, 4

, 8

timpi

;-

Com

plex

e di

n 8-

16

pași

aero

bici

la 2

, 4 și

8

timpi

; -

Com

plex

aer

obic

din

8

pași

cu st

ep p

latfo

rmă;

- Co

mpl

ex a

erob

ic d

in 8

pa

și cu

fitb

all,

cu b

anda

el

astic

ă, c

u ha

ltere

(0

,5-2

kg)

;-

Com

plex

aer

obic

cu

cara

cter

de

dans

: hip

-ho

p, fu

nk, p

opul

ar;

- Ex

erci

ții d

e re

spira

ție

și de

întin

dere

(s

tret

chin

g).

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pa

și ae

robi

ci la

2, 4

, 8

timpi

;-

Com

plex

e di

n 8-

16

pași

aero

bici

la 2

, 4 și

8

timpi

; -

Com

plex

aer

obic

din

8

pași

cu st

ep p

latfo

rmă;

- Co

mpl

ex a

erob

ic d

in 8

pa

și cu

fitb

all,

cu b

anda

el

astic

ă, c

u ha

ltere

(0

,5-2

kg);

- Co

mpl

ex a

erob

ic c

u ca

ract

er d

e da

ns: h

ip-

hop,

funk

, pop

ular

; -

Exer

ciții

de

resp

irație

și

de în

tinde

re

(str

etch

ing)

.Pr

odus

e ev

alua

bile

Elem

ente

şi c

ompl

exe:

-

pași

aero

bici

de

bază

; -

com

plex

e di

n 4

pași

aero

bici

la 2

, 4 ti

mpi

.Pr

oiec

t: Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii ae

robi

cii.

Elem

ente

şi c

ompl

exe:

-

exer

ciții

de

rela

xare

și

resp

irato

rii;

- co

mpl

exe

din

4 pa

și ae

robi

ci la

8 ti

mpi

.Pr

oiec

t: Fo

rmel

e pr

actic

ării

aero

bici

i.

Com

plex

e:

- co

mpl

ex a

erob

ic d

in

8 pa

și cu

inve

ntar

de

fitne

ss.

Proi

ect:

Varie

tăți

de

com

plex

e ae

robi

ce.

Com

plex

e:

- co

mpl

ex a

erob

ic d

in 8

pa

și la

step

pla

tform

ă.

Proi

ect:

Varie

tăți

de

com

plex

e ae

robi

ce c

u ob

iect

e.

Com

plex

e:

- co

mpl

ex a

erob

ic c

u ca

ract

er d

e da

ns;

Proi

ect:

Varie

tăți

de

com

plex

e ae

robi

ce c

u ca

ract

er d

e da

ns.

44

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea d

iferit

or

mișc

ări l

ocom

otor

ii, a

deo

sebi

rilor

și a

ase

măn

ărilo

r di

ntre

mișc

ări î

n ex

erci

ții d

in a

erob

ică,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

dife

ritor

mișc

ări

fund

amen

tale

ale

cor

pulu

i prin

ele

men

te d

in a

erob

ică.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

cere

, mod

el) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce a

erob

icii

la n

ivel

de

grup

/cla

să;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

opor

tuni

tățil

or d

e pr

actic

are

a ae

robi

cii î

n m

ediu

l șc

olar

, fam

ilial

și c

omun

itar.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r din

aer

obic

ă în

var

ieta

te,

înlă

nțui

rea

în c

ompl

exe,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

var

ietă

ții d

e el

emen

te d

in a

erob

ică

în d

iferit

e îm

bină

ri de

3-6

ele

men

te în

com

plex

e in

divi

dual

și în

gru

p.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e gr

up, r

epor

ter-

com

enta

tor s

porti

v et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce a

erob

icii

la n

ivel

de

grup

/cla

să/ș

coal

ă;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: d

epist

area

var

ietă

ții d

e în

depl

inire

a e

lem

ente

lor d

in

aero

bică

.

ÎNO

TN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

:-

Exer

ciții

pre

gătit

oare

pe

usca

t;-

Exer

ciții

aju

tăto

are

– pe

m

argi

nea

bazin

ului

;-

Acom

odar

ea c

u ap

a;-

Pluti

rea,

alu

neca

rea,

sc

ufun

dare

a;-

Resp

irația

înot

ător

ului

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ex

erci

ții p

regă

titoa

re p

e us

cat;

- Ex

erci

ții a

jută

toar

e –

pe

mar

gine

a ba

zinul

ui;

- Ac

omod

area

cu

apa;

- Pl

utire

a, a

lune

care

a,

scuf

unda

rea;

- Re

spira

ția în

otăt

orul

ui;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ex

erci

ții p

regă

titoa

re p

e us

cat;

- Re

spira

ția în

otăt

orul

ui;

- M

ișcar

ea b

rațe

lor î

n di

ferit

e pr

oced

ee d

e în

ot: c

raul

pe

piep

t, br

as, c

raul

pe

spat

e;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ex

erci

ții p

regă

titoa

re p

e us

cat;

- Re

spira

ția în

otăt

orul

ui;

- M

ișcar

ea b

rațe

lor î

n di

ferit

e pr

oced

ee d

e în

ot: c

raul

pe

piep

t, br

as, c

raul

pe

spat

e;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ex

erci

ții p

regă

titoa

re p

e us

cat;

- Re

spira

ția în

otăt

orul

ui;

- M

ișcar

ea b

rațe

lor î

n di

ferit

e pr

oced

ee d

e în

ot: c

raul

pe

piep

t, br

as, c

raul

pe

spat

e;

45

- M

ișcăr

i de

braț

e;-

Mișc

ări d

e pi

cioa

re;

- St

art d

in a

pă.

- M

ișcăr

i de

braț

e;-

Mișc

ări d

e pi

cioa

re;

- St

art d

in a

pă.

- M

ișcar

ea p

icio

arel

or în

pr

oced

eele

: cra

ul p

e pi

ept,

bras

, cra

ul p

e sp

ate;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor d

e br

ațe

cu c

ea a

pic

ioar

elor

și

cu re

spira

ția în

pr

oced

eele

: cra

ul p

e pi

ept,

bras

, cra

ul p

e sp

ate;

- În

toar

ceril

e;-

Star

t de

pe b

loc.

- M

ișcar

ea p

icio

arel

or în

pr

oced

eele

: cra

ul p

e pi

ept,

bras

, cra

ul p

e sp

ate;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor d

e br

ațe

cu c

ea a

pic

ioar

elor

și

cu re

spira

ția în

pr

oced

eele

: cra

ul p

e pi

ept,

bras

, cra

ul p

e sp

ate;

- În

toar

ceril

e;-

Star

t de

pe b

loc.

- M

ișcar

ea p

icio

arel

or în

pr

oced

eele

: cra

ul p

e pi

ept,

bras

, cra

ul p

e sp

ate;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor d

e br

ațe

cu c

ea a

pic

ioar

elor

și

cu re

spira

ția în

pr

oced

eele

: cra

ul p

e pi

ept,

bras

, cra

ul p

e sp

ate;

- În

toar

ceril

e;-

Star

t de

pe b

loc.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:-

pluti

rea;

-

resp

irația

înot

ător

ului

.Pr

oiec

t: Fo

rme

de

prac

ticar

e a

înot

ului

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

mișc

area

bra

țelo

r la

stilu

ri de

înot

; -

mișc

area

pic

ioar

elor

la

stilu

ri de

înot

.Pr

oiec

t: Sti

luri

de în

ot.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- te

hnic

a în

otul

ui c

raul

pe

piep

t;-

tehn

ica

înot

ului

bra

s.Pr

oiec

t: Te

hnic

a sti

luril

or

de în

ot: c

raul

pe

piep

t și

bras

ul.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- te

hnic

a în

otul

ui c

raul

pe

piep

t; -

tehn

ica

înot

ului

cra

ul p

e sp

ate.

Proi

ect:

Tehn

ica

stilu

lui

crau

l pe

spat

e.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- te

hnic

a st

artu

lui;

- te

hnic

a în

toar

ceril

or.

Proi

ect:

Tehn

ica

star

tulu

i și

a în

toar

ceril

or.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea p

oziți

ei și

a

mișc

ărilo

r păr

ților

cor

pulu

i la

înde

plin

irea

elem

ente

lor

și a

proc

edee

lor t

ehni

ce sp

ecifi

ce în

otul

ui, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

prac

ticar

ea și

dem

onst

rare

a el

emen

telo

r și a

pr

oced

eelo

r teh

nice

spec

ifice

înot

ului

, în

div

erse

po

ziții

și cu

îmbi

nare

a di

ferit

or m

ișcăr

i ale

cor

pulu

i.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

înot

ului

, înl

ănțu

irea

lor î

n m

ediu

l acv

atic,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pr

actic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

înot

ului

în st

ruct

uri

com

plex

e și

jocu

ri de

învă

țare

.

46

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

et

c.) î

n se

cven

țe a

le le

cție

i la

nive

l de

grup

/cla

să;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r sig

ure,

a m

odal

itățil

or d

e pr

otec

ție p

erso

nală

și a

ce

lor d

in ju

r în

timpu

l pra

ctică

rii în

otul

ui, î

n ca

drul

ac

tivită

ților

de

învă

țare

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

, sus

ținăt

or e

tc.)

în a

ctivi

tăți

spec

ifice

înot

ului

la n

ivel

de

grup

/cla

să/ș

coal

ă;-

învă

țare

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

eva

luar

ea p

rogr

esel

or p

ropr

ii de

însu

șire

a el

emen

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

ale

înot

ului

.

TU

RISM

PED

ESTR

UN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3U

nită

ți de

con

ținut

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e în

cad

rul a

ctivi

tățil

or

turis

tice

pede

stre

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ec

hipa

men

tul t

uristi

c co

lecti

v;-

Echi

pam

entu

l tur

istic

indi

vidu

al;

- Ec

hipa

men

tul t

uristi

c sp

ecia

l;-

Orie

ntar

ea d

upă

buso

lă, h

artă

, ele

men

te

ale

natu

rii;

- Te

hnic

a de

plas

ării

și a

trav

ersă

rii o

bsta

cole

lor

natu

rale

și a

rtific

iale

: pă

duri

cu v

eget

ație

, lo

curi

mlă

știno

ase,

ob

stac

ole

de ti

p dr

umeț

ie;

- Ex

curs

ii tu

ristic

e.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e în

cad

rul a

ctivi

tățil

or

turis

tice

pede

stre

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ec

hipa

men

tul t

uristi

c co

lecti

v;-

Echi

pam

entu

l tur

istic

indi

vidu

al;

- Ec

hipa

men

tul t

uristi

c sp

ecia

l;-

Orie

ntar

ea d

upă

buso

lă, h

artă

, ele

men

te

ale

natu

rii;

- Te

hnic

a de

plas

ării

și a

trav

ersă

rii o

bsta

cole

lor

natu

rale

și a

rtific

iale

: pă

duri

cu v

eget

ație

, lo

curi

mlă

știno

ase,

ob

stac

ole

de ti

p dr

umeț

ie;

- Ex

curs

ii tu

ristic

e.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ec

hipa

men

tul c

olec

tiv,

indi

vidu

al și

spec

ial;

- Ac

cide

ntel

e în

cad

rul

acțiu

nilo

r tur

istice

pe

dest

re;

- Te

hnic

a tu

ristic

ă:

inst

alar

ea c

ortu

rilor

, le

gare

a no

duril

or,

aran

jare

a lu

crur

ilor î

n ru

csac

, orie

ntar

ea d

upă

elem

ente

topo

grafi

ce,

tran

spor

tare

a ac

cide

ntaț

ilor;

- Te

hnic

a și

tacti

ca

mar

șulu

i tur

istic

pede

stru

. Biv

uacu

l tu

ristic

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ec

hipa

men

tul c

olec

tiv,

indi

vidu

al și

spec

ial;

- Ac

cide

ntel

e în

cad

rul

acțiu

nilo

r tur

istice

pe

dest

re;

- Te

hnic

a tu

ristic

ă:

inst

alar

ea c

ortu

rilor

, le

gare

a no

duril

or,

aran

jare

a lu

crur

ilor î

n ru

csac

, orie

ntar

ea d

upă

elem

ente

topo

grafi

ce,

tran

spor

tare

a ac

cide

ntaț

ilor;

- Te

hnic

a și

tacti

ca

mar

șulu

i tur

istic

pede

stru

. Biv

uacu

l tu

ristic

;

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ec

hipa

men

tul c

olec

tiv,

indi

vidu

al și

spec

ial;

- Ac

cide

ntel

e în

cad

rul

acțiu

nilo

r tur

istice

pe

dest

re;

- Te

hnic

a tu

ristic

ă:

inst

alar

ea c

ortu

rilor

, le

gare

a no

duril

or,

aran

jare

a lu

crur

ilor î

n ru

csac

, orie

ntar

ea d

upă

elem

ente

topo

grafi

ce,

tran

spor

tare

a ac

cide

ntaț

ilor;

- Te

hnic

a și

tacti

ca

mar

șulu

i tur

istic

pede

stru

. Biv

uacu

l tu

ristic

;

47

- Te

hnic

a de

plas

ării

și a

ocol

irii o

bsta

cole

lor

natu

rale

și a

rtific

iale

;-

Alim

enta

ția în

mar

șuri

turis

tice;

- M

arș t

uristi

c de

ex

plor

are.

- Te

hnic

a de

plas

ării

și a

ocol

irii o

bsta

cole

lor

natu

rale

și a

rtific

iale

;-

Alim

enta

ția în

mar

șuri

turis

tice;

- M

arș t

uristi

c de

ex

plor

are.

- Te

hnic

a de

plas

ării

și a

ocol

irii o

bsta

cole

lor

natu

rale

și a

rtific

iale

;-

Alim

enta

ția în

mar

șuri

turis

tice;

- M

arș t

uristi

c de

ex

plor

are.

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:

- ec

hipa

men

tul t

uristi

c in

divi

dual

și c

olec

tiv;

- or

ient

area

dup

ă ob

iect

ele

din

tere

n.Pr

oiec

t: Fo

rme

de

prac

ticar

e a

turis

mul

ui.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

lega

rea

nodu

rilor

; -

orie

ntar

ea d

upă

elem

ente

topo

grafi

ce

(har

tă, b

usol

ă).

Proi

ect:

Tehn

ici d

e de

plas

are

în tu

rism

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- or

ient

area

dup

ă co

rpur

ile

cere

ști;

- te

hnic

a și

tacti

ca m

arșu

lui

turis

tic p

edes

tru.

Pr

oiec

t: Fo

rme

de

orie

ntar

e.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- in

stal

area

cor

turil

or;

- te

hnic

a tr

ecer

ii ob

stac

olel

or.

Pro

iect

: Ech

ipam

entu

l te

hnic

al m

arșu

lui t

uristi

c.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- tr

ansp

orta

rea

acci

dent

ațilo

r;-

tehn

ica

trec

erii

obst

acol

elor

.Pr

oiec

t: Ac

cide

ntel

e în

ca

drul

acț

iuni

lor t

uristi

ce

pede

stre

.Ac

tivită

ți de

învă

țare

reco

man

date

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r sp

ecifi

ce tu

rism

ului

, înd

eplin

irea

elem

ente

lor ș

i a

proc

edee

lor t

ehni

ce sp

ecifi

ce, e

vent

ual c

u su

port

vi

deo/

digi

tal;

- pr

actic

area

și d

emon

stra

rea

elem

ente

lor ș

i a

proc

edee

lor s

peci

fice

turis

mul

ui p

edes

tru

în c

ondi

ții

spec

ial a

dopt

ate.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or,

mod

el,

lider

etc

.) în

secv

ențe

ale

lecț

iei l

a ni

vel d

e gr

up/c

lasă

;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: id

entifi

care

a co

ndiți

ilor

sigur

e, a

mod

alită

ților

de

prot

ecție

per

sona

lă și

a c

elor

di

n ju

r în

timpu

l pra

ctică

rii tu

rism

ului

ped

estr

u în

ca

drul

acti

vită

ților

de

învă

țare

.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

turis

mul

ui p

edes

tru

în a

ctivi

tățil

e de

exp

lora

re, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/

digi

tal;

- pr

actic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

turis

mul

ui p

edes

tru

în

stru

ctur

i com

plex

e, jo

curi

și pa

rcur

suri

aplic

ative

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

, căp

itan

de e

chip

ă, su

sțin

ător

, ar

bitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce tu

rism

ului

ped

estr

u la

niv

el d

e gr

up/c

lasă

/șco

ală;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

eva

luar

ea p

rogr

esel

or p

ropr

ii de

însu

șire

a el

emen

telo

r și a

pro

cede

elor

spec

ifice

turis

mul

ui p

edes

tru.

48

Mod

ulul

PRO

BĂ S

PORT

IVĂ

INDI

VIDU

ALĂ

ELEM

ENTE

DE

TAEK

WO

NDO

WT

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

: -

Poziț

ii de

baz

ă. S

eogi

: py

onhi

, jun

bi, j

uchu

m,

kkao

, ap;

-

Tehn

ica

mâi

nilo

r: M

akki

: ara

e an

, olg

ul;

Jireu

gi: m

onto

ng, o

lgul

, du

beom

;-

Tehn

ica

mișc

ărilo

r de

pici

oare

: Ap,

Dol

lyo,

Yo

p;-

Exac

titat

ea și

rit

mic

itate

a în

exe

cuția

m

ișcăr

ilor;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor

cu re

spira

ția;

- Co

mpl

exe

de m

ișcăr

i „P

OO

MSA

E”: t

aegu

k il

jang

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază.

Seo

gi:

pyon

hi, j

unbi

, juc

hum

, kk

ao, a

p; K

ubi:

ap, d

wi;

- Te

hnic

a m

âini

lor:

Mak

ki: a

rae

an,

olgu

l, ba

kkat

; Jire

ugi:

mon

tong

, olg

ul,

dube

om; C

higi

: son

nal;

- Te

hnic

a m

ișcăr

ilor d

e pi

cioa

re: A

p, D

olly

o,

Yop,

Dw

i, N

aery

o;-

Exac

titat

ea și

rit

mic

itate

a în

exe

cuția

m

ișcăr

ilor;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor

cu re

spira

ția;

- Co

mpl

exe

de m

ișcăr

i „P

OO

MSA

E”: t

aegu

k il

jang

, tae

guk

i jan

g.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază.

Seo

gi:

pyon

hi, j

unbi

, juc

hum

, kk

ao, a

p; K

ubi:

ap, d

wi;

- Te

hnic

a m

âini

lor:

Mak

ki: a

rae,

an,

ol

gul,

bakk

at, p

alm

ok;

Jireu

gi: m

onto

ng, o

lgul

, du

beom

; Chi

gi: s

onna

l, ba

kkat

sonn

al;

- Te

hnic

a m

ișcăr

ilor d

e pi

cioa

re:

Ap, D

olly

o,

Yop,

Dw

i, N

aery

o,

Mon

dolly

o;-

Exac

titat

ea și

rit

mic

itate

a în

exe

cuția

m

ișcăr

ilor;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor

cu re

spira

ția;

- Co

mpl

exe

de m

ișcăr

i „P

OO

MSA

E”: t

aegu

k il

jang

, tae

guk

i jan

g,

taeg

uk sa

m ja

ng.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază.

Seo

gi:

pyon

hi, j

unbi

, juc

hum

, kk

ao, a

p; K

ubi:

ap, d

wi;

- Te

hnic

a m

âini

lor:

Mak

ki: a

rae,

an,

ol

gul,

bakk

at, p

alm

ok,

hans

onnn

al; J

ireug

i: m

onto

ng, o

lgul

, du

beom

; Chi

gi:

sonn

al, b

akka

t son

nal,

pyon

sonk

ket;

- Te

hnic

a m

ișcăr

ilor d

e pi

cioa

re: A

p, D

olly

o,

Yop,

Dw

i, N

aery

o,

Mon

dolly

o;-

Exac

titat

ea și

rit

mic

itate

a în

exe

cuția

m

ișcăr

ilor;

- Co

ordo

nare

a m

ișcăr

ilor

cu re

spira

ția;

- Co

mpl

exe

de m

ișcăr

i „P

OO

MSA

E”: t

aegu

k sa

m ja

ng, t

aegu

k sa

ja

ng.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază.

Seo

gi;

Kubi

;-

Tehn

ica

mâi

nilo

r: M

akki

: ara

e, a

n,

olgu

l, ba

kkat

, pal

mok

, ha

nson

nnal

; Jire

ugi:

mon

tong

, olg

ul,

dube

om; C

higi

: so

nnal

, bak

kat s

onna

l, py

onso

nkke

t;-

Tehn

ica

mișc

ărilo

r de

pici

oare

: Ap,

Dol

lyo,

Yo

p, D

wi,

Nae

ryo,

M

ondo

llyo;

- Ex

actit

atea

și

ritm

icita

tea

în e

xecu

ția

mișc

ărilo

r;-

Coor

dona

rea

mișc

ărilo

r cu

resp

irația

; -

Com

plex

e de

mișc

ări

„PO

OM

SAE”

: tae

guk

sam

jang

, tae

guk

sa

jang

.

49

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

com

plex

e:-

poziț

ii de

baz

ă;-

com

plex

ul d

e m

ișcăr

i în

văța

te.

Proi

ect:

Taek

won

do –

stil

de v

iață

și a

rtă.

Elem

ente

şi c

ompl

exe:

- te

hnic

a m

âini

lor ș

i a

pici

oare

lor;

- co

mpl

exul

de

mișc

ări

„PO

OM

SAE”

: tae

geuk

il

jang

.Pr

oiec

t: Ta

ekw

ondo

–

prob

ă de

spor

t Olim

pică

.

Elem

ente

şi c

ompl

exe:

- te

hnic

a m

âini

lor ș

i a

pici

oare

lor;

- co

mpl

exul

de

mișc

ări

„PO

OM

SAE”

: tae

geuk

i ja

ng.

Proi

ect:

Tehn

ica

înde

plin

irii

com

plex

elor

de

mișc

ări.

Elem

ente

şi c

ompl

exe:

- te

hnic

a m

âini

lor ș

i a

pici

oare

lor;

- co

mpl

exul

de

mișc

ări

„PO

OM

SAE”

: tae

geuk

sa

m ja

ng.

Proi

ect:

Tehn

ica

înde

plin

irii

com

plex

elor

de

mișc

ări.

Elem

ente

şi c

ompl

exe:

- te

hnic

a m

âini

lor ș

i a

pici

oare

lor;

- co

mpl

exul

de

mișc

ări

„PO

OM

SAE”

: tae

geuk

sa

jang

.Pr

oiec

t: Te

hnic

a în

depl

iniri

i co

mpl

exel

or d

e m

ișcăr

i.Ac

tivită

ți de

învă

țare

reco

man

date

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

dife

ritor

mișc

ări

loco

mot

orii,

a d

eose

biril

or și

a a

sem

ănăr

ilor d

intr

e m

ișcăr

i în

exer

ciții

din

taek

won

do, e

vent

ual c

u su

port

vi

deo/

digi

tal;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

dife

ritor

mișc

ări

fund

amen

tale

ale

cor

pulu

i prin

ele

men

te d

in

taek

won

do.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (d

e co

nduc

ere,

de

mod

el)

în a

ctivi

tăți

spec

ifice

taek

won

dou-

lui l

a ni

vel d

e gr

up/

clas

ă;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: id

entifi

care

a op

ortu

nită

ților

de

prac

ticar

e a

taek

won

do-u

lui î

n m

ediu

l șco

lar,

fam

ilial

și c

omun

itar.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r din

taek

won

do în

var

ieta

te,

înlă

nțui

rea

în c

ompl

exe,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

var

ietă

ții d

e el

emen

te d

in ta

ekw

ondo

în d

iferit

e îm

bină

ri în

com

plex

e.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e gr

up, r

epor

ter-

com

enta

tor s

porti

v et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce d

in ta

ekw

ondo

la n

ivel

de

grup

/cla

să/

școa

lă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

dep

istar

ea v

arie

tății

de

înde

plin

ire a

ele

men

telo

r din

ta

ekw

ondo

.

50

ELE

MEN

TE D

IN LU

PTE

LIBE

RE/J

UDO

NIV

ELU

L A1

NIV

ELU

L A2

NIV

ELU

L B1

NIV

ELU

L B2

NIV

ELU

L B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

: -

Poziț

ii de

baz

ă;-

Depl

asăr

i;-

Prize

;-

Deze

chili

brăr

i; -

Fixă

ri/im

obili

zări;

- Că

deri/

asig

urăr

i;-

Tehn

ica

la so

l: po

dul

lupt

ător

ului

, rul

ări,

răst

urnă

ri;

- Te

hnic

a di

n pi

cioa

re:

duce

ri la

sol;

- Ac

țiuni

tacti

ce

spec

ifice

: prin

co

mbi

nații

ele

men

tare

te

hnic

o-ta

ctice

de

proc

edee

tehn

ice

însu

șite.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază;

- De

plas

ări;

- Pr

ize;

- De

zech

ilibr

ări;

- Fi

xări/

imob

iliză

ri;-

Căde

ri/as

igur

ări;

- Te

hnic

a la

sol:

podu

l lu

ptăt

orul

ui, r

ulăr

i, ră

stur

nări;

-

Tehn

ica

din

pici

oare

: du

ceri

la so

l;-

Acțiu

ni ta

ctice

sp

ecifi

ce: p

rin

com

bina

ții e

lem

enta

re

tehn

ico-

tacti

ce d

e pr

oced

ee te

hnic

e în

sușit

e.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază

și de

plas

ări;

- Pr

ize și

che

i;-

Deze

chili

brăr

i, fix

ări

imob

iliză

ri, c

ăder

i, as

igur

ări;

- Te

hnic

a lu

ptei

la so

l: po

dul l

uptă

toru

lui;

rulă

ri: d

in sp

ate

la u

n br

aț c

ombi

nat c

u ru

lat

cu p

icio

rul;

răst

urnă

ri;-

Tehn

ica

lupt

ei d

in

pici

oare

: răs

turn

ări;

duce

ri la

sol p

rin

dife

rite

proc

edee

în

sușit

e;-

Acțiu

ni ta

ctice

sp

ecifi

ce: c

ombi

nații

el

emen

tare

tehn

ico-

tacti

ce p

rin p

roce

dee

însu

șite;

acț

iuni

tacti

ce

în fu

ncție

de

prop

riile

ca

lităț

i.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază

și de

plas

ări;

- Pr

ize și

che

i;-

Deze

chili

brăr

i, fix

ări

imob

iliză

ri, c

ăder

i, as

igur

ări;

- Te

hnic

a lu

ptei

la so

l: po

dul l

uptă

toru

lui;

rulă

ri: d

in sp

ate

la u

n br

aț c

ombi

nat c

u ru

lat

cu p

icio

rul;

răst

urnă

ri;-

Tehn

ica

lupt

ei d

in

pici

oare

: răs

turn

ări;

duce

ri la

sol p

rin

dife

rite

proc

edee

în

sușit

e;-

Acțiu

ni ta

ctice

sp

ecifi

ce: c

ombi

nații

el

emen

tare

tehn

ico-

tacti

ce p

rin p

roce

dee

însu

șite;

acț

iuni

tacti

ce

în fu

ncție

de

prop

riile

ca

lităț

i.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază

și de

plas

ări;

- Pr

ize și

che

i;-

Deze

chili

brăr

i, fix

ări

imob

iliză

ri, c

ăder

i, as

igur

ări;

- Te

hnic

a lu

ptei

la so

l: po

dul l

uptă

toru

lui;

rulă

ri: d

in sp

ate

la u

n br

aț c

ombi

nat c

u ru

lat

cu p

icio

rul;

răst

urnă

ri;-

Tehn

ica

lupt

ei d

in

pici

oare

: răs

turn

ări;

duce

ri la

sol p

rin

dife

rite

proc

edee

în

sușit

e;-

Acțiu

ni ta

ctice

sp

ecifi

ce: c

ombi

nații

el

emen

tare

tehn

ico-

tacti

ce p

rin p

roce

dee

însu

șite;

acț

iuni

tacti

ce

în fu

ncție

de

prop

riile

ca

lităț

i.

51

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:

- po

ziții

și de

plas

ări;

- de

zech

ilibr

ări,

căde

ri și

asig

urăr

i.Pr

oiec

t: Ist

oria

spor

tulu

i lu

pta

liber

ă/ju

do.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

podu

l lup

tăto

rulu

i;-

deze

chili

brăr

i, că

deri

și fix

ări.

Proi

ect:

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

lupt

ei li

bere

/ju

do.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

prize

, che

i și fi

xări;

- ră

stur

nări

și că

deri.

Proi

ect:

Elem

ente

și

proc

edee

în p

icio

are

din

lupt

a lib

eră/

judo

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

răst

urnă

ri, d

ucer

i la

sol c

u fix

area

am

belo

r coa

pse.

Proi

ect:

Elem

ente

și

proc

edee

la so

l din

lupt

a lib

eră/

judo

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

rulă

ri, d

in sp

ate

la u

n br

aț c

ombi

nat c

u ru

lat c

u pi

cior

ul.

Proi

ect:

Acțiu

ni ta

ctice

în

func

ție d

e pr

oprii

le c

alită

ți.

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rare

a și

expl

icar

ea d

iferit

or

mișc

ări l

ocom

otor

ii, a

deo

sebi

rilor

și a

ase

măn

ărilo

r di

ntre

mișc

ări î

n ex

erci

ții d

in lu

pte

liber

e/ju

do,

even

tual

cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

dife

ritor

mișc

ări

fund

amen

tale

ale

cor

pulu

i prin

ele

men

te d

in lu

pte

liber

e/ju

do.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (d

e co

nduc

ere,

de

mod

el)

în a

ctivi

tăți

spec

ifice

lupt

ei li

bere

/judo

ului

la n

ivel

de

grup

/cla

să;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

opor

tuni

tățil

or d

e pr

actic

are

a lu

ptei

libe

re/a

judo

ului

în

med

iul ș

cola

r, fa

mili

al și

com

unita

r.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r din

lupt

e lib

ere/

judo

în

varie

tate

, înl

ănțu

irea

în c

ompl

exe,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pe

rfecț

iona

rea

și pr

actic

area

var

ietă

ții d

e el

emen

te d

in lu

pte

liber

e/ju

do în

dife

rite

îmbi

nări

în c

ompl

exe.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e gr

up, r

epor

ter-

com

enta

tor s

porti

v et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce d

in lu

pte

liber

e/ju

do la

niv

el d

e gr

up/

clas

ă/șc

oală

;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: d

epist

area

var

ietă

ții d

e în

depl

inire

a e

lem

ente

lor d

in

lupt

e lib

ere/

judo

.

52

Mod

ulul

PRO

BĂ S

PORT

IVĂ

NAŢ

ION

ALĂ

OIN

ĂN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Re

guli

de jo

c: te

renu

l de

joc,

bas

tonu

l și m

inge

a,

trec

erea

prin

cul

oare

, lo

vire

a ad

vers

arul

ui.

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

: -

Depl

asăr

i;-

Priza

min

gii,

a ba

ston

ului

;-

Prin

dere

a, p

asar

ea

min

gii;

- Se

rvire

a și

băta

ia

min

gii;

- Tr

ecer

ea p

rin c

uloa

re;

- Lo

vire

a ad

vers

arul

ui;

- Ap

ărar

ea in

divi

dual

ă;

- Ar

anja

rea

pe p

ostu

ri.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

tere

nul d

e jo

c, b

asto

nul ș

i min

gea,

tr

ecer

ea p

rin c

uloa

re,

lovi

rea

adve

rsar

ului

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- De

plas

ări;

- Pr

iza m

ingi

i, a

bast

onul

ui;

- Pr

inde

rea,

pas

area

m

ingi

i; -

Serv

irea

și bă

taia

m

ingi

i; -

Trec

erea

prin

cul

oare

;-

Lovi

rea

adve

rsar

ului

;-

Apăr

area

indi

vidu

ală;

-

Aran

jare

a pe

pos

turi.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

intr

area

în

cul

oar l

a du

cere

și la

în

toar

cere

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Pr

inde

rea

min

gii d

upă

băta

ie;

- Pr

inde

rea

și pa

sare

a m

ingi

i în

triu

nghi

și

pătr

at;

- Se

rvic

iul ș

i băt

aia

min

gii;

- Tr

ecer

ea p

rin c

uloa

re;

- Bl

ocar

ea (o

prire

a m

ingi

i);

- Ap

ărar

ea c

olec

tivă;

-

Tacti

ca jo

culu

i la

prin

dere

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

intr

area

în

cul

oar l

a du

cere

și la

în

toar

cere

.•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Ar

unca

rea

min

gii l

a di

stan

ță;

- Pr

inde

rea

min

gii d

upă

băta

ia c

u ba

ston

ul;

- Pr

inde

rea

și pa

sare

a m

ingi

i în

triu

nghi

și

pătr

at;

- Bă

taia

min

gii l

a di

stan

ță;

- Ta

ctica

trec

erii

prin

cu

loar

e;

- Bl

ocar

ea (o

prire

a m

ingi

i);

- Ap

ărar

ea c

olec

tivă;

-

Tacti

ca jo

culu

i la

prin

dere

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Regu

li de

joc:

dot

area

ar

bitr

ului

, ges

turil

e ar

bitr

ului

.•

Con

ținut

uri p

racti

ce:

- Ar

unca

rea

min

gii l

a di

stan

ță;

- Pr

inde

rea

min

gii d

upă

băta

ia c

u ba

ston

ul;

- Pr

inde

rea

și pa

sare

a m

ingi

i în

triu

nghi

și

pătr

at;

- Bă

taia

min

gii l

a di

stan

ță;

- Ta

ctica

trec

erii

prin

cu

loar

e;

- Bl

ocar

ea (o

prire

a m

ingi

i);

- Ap

ărar

ea c

olec

tivă;

-

Tacti

ca jo

culu

i la

prin

dere

.

53

Prod

use

eval

uabi

leEl

emen

te şi

pro

cede

e:

- te

hnic

a ar

uncă

rii și

a

prin

derii

min

gii;

- pa

se în

doi

la 1

2 m

(1

min

.).Pr

oiec

t: Ev

oluț

ia jo

culu

i de

oină

.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

arun

care

a m

ingi

i în

țintă

(c

erc

cu Ø

0,7

m.);

-

pase

în d

oi la

12

m (1

m

in.)

după

dep

lasa

re.

Proi

ect:

Regu

li sp

ecifi

ce

trad

ițion

ale.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

tehn

ica

bătă

ii m

ingi

i; -

joc

bila

tera

l.Pr

oiec

t: Te

hnic

a ar

uncă

rii

și a

prin

derii

min

gii î

n jo

cul

de o

ină.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

băta

ia m

ingi

i la

dist

anță

; -

joc

bila

tera

l.Pr

oiec

t: Te

hnic

a bă

tăii

min

gii.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- bă

taia

min

gii l

a di

stan

ță

în lu

ngim

e;

- pa

se în

doi

la 1

5 m

(1

min

.).

Proi

ect:

Elem

ente

și

proc

edee

tehn

ico-

tacti

ce a

jo

culu

i de

oină

.Ac

tivită

ți de

învă

țare

reco

man

date

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

poz

iției

și a

m

ișcăr

ilor p

ărțil

or c

orpu

lui l

a în

depl

inire

a el

emen

telo

r și

a pr

oced

eelo

r teh

nice

spec

ifice

jocu

lui,

even

tual

cu

supo

rt v

ideo

/dig

ital;

- pr

actic

area

și d

emon

stra

rea

elem

ente

lor ș

i a

proc

edee

lor t

ehni

ce sp

ecifi

ce jo

curil

or în

dife

rite

poziț

ii și

cu îm

bina

rea

dife

ritor

mișc

ări a

le c

orpu

lui.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e jo

c et

c.) î

n se

cven

țe a

le le

cție

i la

nive

l de

grup

/cl

asă;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r sig

ure,

a m

odal

itățil

or d

e pr

otec

ție p

erso

nală

și a

cel

or

din

jur î

n tim

pul p

racti

cării

jocu

lui î

n ca

drul

acti

vită

ților

de

învă

țare

.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

rea

și ex

plic

area

ele

men

telo

r și a

pro

cede

elor

tehn

ice

spec

ifice

jocu

lui,

înlă

nțui

rea

lor î

n ac

țiuni

tacti

ce, e

vent

ual c

u su

port

vid

eo/d

igita

l;-

prac

ticar

ea e

lem

ente

lor ș

i a p

roce

deel

or te

hnic

e sp

ecifi

ce jo

culu

i spo

rtiv

în st

ruct

uri

com

plex

e și

jocu

ri de

învă

țare

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (c

ondu

căto

r, pr

ofes

or, l

ider

de

joc,

căp

itan

de e

chip

ă,

susț

inăt

or, a

rbitr

u et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce jo

culu

i la

nive

l de

grup

/cla

să/ș

coal

ă;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: e

valu

area

pro

gres

elor

pro

prii

de în

sușir

e a

elem

ente

lor ș

i a p

roce

deel

or te

hnic

o-ta

ctice

spec

ifice

jocu

lui s

porti

v.

54

TRÂN

TĂN

IVEL

UL

A1N

IVEL

UL

A2N

IVEL

UL

B1N

IVEL

UL

B2N

IVEL

UL

B3

Uni

tăți

de c

onțin

ut•

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

•Re

guli

de se

curit

ate

•Co

nțin

utur

i pra

ctice

: -

Poziț

ii de

baz

ă;-

Depl

asăr

i;-

Deze

chili

brăr

i și c

ăder

i; -

Prize

de

braț

e, d

e br

âu,

de c

orp,

de

cap,

de

pici

oare

;-

Răst

urna

re p

este

um

ăr,

șold

, spa

te;

- Co

mbi

nare

a pr

oced

eelo

r sim

ple

de

prize

, dez

echi

libră

ri,

arun

cări,

căd

eri,

men

ținer

i în

poziț

ie

culc

at.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază;

- De

plas

ări;

- De

zech

ilibr

ări ș

i căd

eri;

- Pr

ize d

e br

ațe,

de

brâu

, de

cor

p, d

e ca

p, d

e pi

cioa

re;

- Ră

stur

nare

pes

te u

măr

, șo

ld, s

pate

;-

Com

bina

rea

proc

edee

lor s

impl

e de

pr

ize, d

ezec

hilib

rări,

ar

uncă

ri, c

ăder

i, m

ențin

eri î

n po

ziție

cu

lcat

.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază

și de

plas

ări;

- Pr

ize și

fixă

ri;-

Deze

chili

brăr

i și c

ăder

i;-

Prize

de

braț

e, d

e br

âu,

de c

orp,

de

gât,

de

pici

oare

;-

Tehn

ica

lupt

ei în

pi

cioa

re d

in p

riza

în

cruc

e: d

obor

âre

și ră

stur

nare

pe

spat

e pr

in fl

exiu

ne în

aint

e pr

in p

riza

braț

ului

și

a co

rpul

ui; r

ăstu

rnar

e pe

ste

șold

/spa

te

prin

priz

a du

blă

a pi

cioa

relo

r.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază

și de

plas

ări;

- Pr

ize și

fixă

ri;-

Deze

chili

brăr

i și c

ăder

i;-

Prize

de

braț

e, d

e br

âu,

de c

orp,

de

gât,

de

pici

oare

;-

Tehn

ica

lupt

ei în

pi

cioa

re d

in p

riza

în

cruc

e: d

obor

âre

și ră

stur

nare

pe

spat

e pr

in fl

exiu

ne în

aint

e pr

in p

riza

braț

ului

și

a co

rpul

ui; r

ăstu

rnar

e pe

ste

șold

/spa

te

prin

priz

a du

blă

a pi

cioa

relo

r.

•Be

nefic

iile

prac

ticăr

ii•

Regu

li de

secu

ritat

e•

Conț

inut

uri p

racti

ce:

- Po

ziții

de b

ază

și de

plas

ări;

- Pr

ize și

fixă

ri;-

Deze

chili

brăr

i și c

ăder

i;-

Prize

de

braț

e, d

e br

âu,

de c

orp,

de

gât,

de

pici

oare

;-

Tehn

ica

lupt

ei în

pi

cioa

re d

in p

riza

în

cruc

e: d

obor

âre

și ră

stur

nare

pe

spat

e pr

in fl

exiu

ne în

aint

e pr

in p

riza

braț

ului

și

a co

rpul

ui; r

ăstu

rnar

e pe

ste

șold

/spa

te

prin

priz

a du

blă

a pi

cioa

relo

r.Pr

odus

e ev

alua

bile

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

deze

chili

brăr

i și c

ăder

i di

n pr

iza d

e br

âu.

Proi

ect:

Trân

ta –

spor

t na

ționa

l.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

-

răst

urna

re p

este

șold

.Pr

oiec

t: Co

mpe

tiții

la

trân

tă.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- do

borâ

re și

răst

urna

re

pe sp

ate

prin

flex

iune

în

aint

e, c

ăder

i.Pr

oiec

t: El

emen

te și

pr

oced

ee d

e do

borâ

re d

in

trân

tă.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- ră

stur

nare

pes

te șo

ld,

căde

ri.Pr

oiec

t: Pr

oced

eu d

in

trân

tă –

răs

turn

are

pest

e șo

ld.

Elem

ente

şi p

roce

dee:

- ră

stur

nare

pes

te sp

ate

prin

priz

a du

blă,

căd

eri.

Proi

ect:

Proc

edeu

din

tr

ântă

– ră

stur

nare

pes

te

spat

e.

55

Activ

ități

de în

văța

re re

com

anda

teAc

tivită

ți sp

ecifi

ce:

- ob

serv

area

, dem

onst

rația

și e

xplic

area

dife

ritor

mișc

ări l

ocom

otor

ii,

a de

oseb

irilo

r și a

ase

măn

ărilo

r din

tre

mișc

ări î

n ex

erci

ții d

in tr

ântă

, ev

entu

al c

u su

port

vid

eo/d

igita

l; -

perfe

cțio

nare

a și

prac

ticar

ea d

iferit

or m

ișcăr

i fun

dam

enta

le a

le

corp

ului

prin

ele

men

te d

in tr

ântă

.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (d

e co

nduc

ere,

de

mod

el) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce d

in tr

ântă

la n

ivel

de

grup

/cla

să;

- în

văța

rea

prin

sarc

ini d

e lu

cru:

iden

tifica

rea

opor

tuni

tățil

or d

e pr

actic

are

a tr

ânte

i în

med

iul ș

cola

r, fa

mili

al și

com

unita

r.

Activ

ități

spec

ifice

: -

obse

rvar

ea, d

emon

stra

ția și

exp

licar

ea e

lem

ente

lor d

in tr

ântă

în

varie

tate

, înl

ănțu

irea

aces

tora

în c

ompl

exe,

eve

ntua

l cu

supo

rt v

ideo

/di

gita

l; -

perfe

cțio

nare

a și

prac

ticar

ea v

arie

tății

de

elem

ente

din

trân

tă în

di

ferit

e îm

bină

ri în

com

plex

e.

Activ

ități

antr

epre

noria

le:

- pr

actic

area

dife

ritor

rolu

ri (m

ento

r/pr

ofes

or, m

odel

, lid

er d

e gr

up,

repo

rter

-com

enta

tor s

porti

v et

c.) î

n ac

tivită

ți sp

ecifi

ce d

in tr

ântă

la

nive

l de

grup

/cla

să/ș

coal

ă;-

învă

țare

a pr

in sa

rcin

i de

lucr

u: v

arie

tate

a în

depl

iniri

i ele

men

telo

r din

tr

ântă

.

56

VII.

Mat

rice

a ge

nera

tivă

a c

onex

iuni

lor i

nter

- și t

rans

disc

iplin

are

Nr.

crt.

Conț

inut

ul g

ener

icN

ivel

ul A

1N

ivel

ul A

2N

ivel

ul B

1N

ivel

ul B

2N

ivel

ul B

3Cl

asa

a V

-aCl

asa

a V

I-aCl

asa

a V

II-a

Clas

a a

VIII

-aCl

asa

a IX

-a

1.

Bene

ficiil

e pr

actic

ării

activ

itățil

or m

otric

eRo

lul a

ctivi

tățil

or

mot

rice

în

men

ținer

ea și

am

elio

rare

a st

ării

de

sănă

tate

Influ

ența

acti

vită

ților

m

otric

e as

upra

fo

rmăr

ii po

stur

ii și

a ati

tudi

nii c

orpo

rale

co

rect

e

Impa

ctul

acti

vită

ții

mot

rice

asup

ra

creș

terii

cap

acită

ții

de m

uncă

a o

mul

ui

Apor

tul a

ctivi

tățil

or

mot

rice

la

dezv

olta

rea

com

pete

nței

de

com

unic

are

Valo

area

ac

tivită

ților

mot

rice

în d

ezvo

ltare

a co

mpe

tenț

ei d

e so

cial

izare

2.

Corp

ul u

man

și

mișc

area

Părț

ile c

orpu

lui ș

i m

ișcăr

ile sp

ecifi

ce a

le

lor,

tipur

ile so

mati

ce

ale

corp

ului

Mișc

area

– fa

ctor

im

port

ant î

n m

ențin

erea

sănă

tății

Fact

orii

ce d

ăune

ază

sănă

tății

Exer

cițiu

l fizic

și

siste

mel

e vi

tale

ale

or

gani

smul

ui

Alim

enta

ția și

efo

rtul

fiz

ic

3.

Dezv

olta

rea

mot

ricită

ții și

m

ijloa

cele

edu

cație

i fiz

ice

Disc

iplin

ele

spor

tive

și cl

asifi

care

a lo

rFo

rmel

e de

pr

actic

are

a ex

erci

țiilo

r fizic

e.

Activ

ități

mot

rice

com

petiti

ve și

re

crea

tive

Calit

ățile

mot

rice:

fo

rța,

vite

za,

rezis

tenț

a,

coor

dona

rea,

su

pleț

ea

Mijl

oace

le d

ezvo

ltării

ca

lităț

ilor m

otric

e.

Doza

rea

efor

tulu

i, su

pras

olic

itare

a,

odih

na

Efor

tul ș

i odi

hnă.

M

ijloa

cele

de

refa

cere

dup

ă ef

ort

4.Sp

ortu

l și s

ocie

tate

a Jo

curil

e O

limpi

ce

antic

eAc

tivită

ți m

otric

e în

fa

mili

eJo

curil

e O

limpi

ce

mod

erne

Echi

tate

a în

spor

tM

ișcar

ea o

limpi

că

inte

rnaț

iona

lă și

na

ționa

lă

5.

Pers

onal

itate

a și

activ

itate

a m

otric

eM

otiva

ția p

entr

u pr

actic

area

ex

erci

țiulu

i fizic

și a

sp

ortu

lui

Com

port

amen

tul ș

i co

ndui

ta sp

ortiv

ă (fa

irpla

y)

Exer

cițiu

l fizic

și

stăr

ile p

sihic

eEx

erci

țiul fi

zic și

ef

ecte

le sa

le în

de

pășir

ea st

resu

lui ș

i a

anxi

etăț

ii

Reac

ția o

rgan

ismul

ui

la e

fort

ul fi

zic

6.

Auto

eval

uare

a și

auto

regl

area

co

ndiți

ei fi

zice

a om

ului

Indi

cii a

ntro

pom

etric

i ai

dez

voltă

rii fi

zice

a om

ului

Indi

cii p

regă

tirii

mot

rice

și fiz

ice

a el

evul

ui

Indi

cii p

regă

tirii

func

ționa

le a

or

gani

smul

ui

Apre

cier

ea in

dici

lor

preg

ătirii

indi

vidu

ale

Proi

ecta

rea

regi

mul

ui

mot

ric zi

lnic

și

săpt

ămân

al

57

VIII. Repere metodologicede predare – învățare – evaluare

Curriculumul fixează următoarele precepte referitoare la metodologia predării – învățării – evaluării disciplinei Educație fizică în clasele V-IX:

• asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerințeeducative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în procesuleducațional;

• centrarea pe elev, și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind un mijloc de realizare a finalităților;

• unitatea abordărilor psiho- şi sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societății; totodată, însușirea valorilor societății susține valoarea personalității copilului.

Orientarea generală este determinată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează spre activizarea învățării.

Proiectarea strategiilor didactice este determinată de Curriculum, dar se realizează în mod personalizat, în funcție de diverși factori: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a profesorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc. Promovând diversificarea și personalizarea strategiilor didactice, Curriculumul accentuează: orien-tarea spre învățarea (inter)activă; orientarea spre a învăța să înveți; orientarea spre for-marea de competențe; orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor.

Curriculumul recomandă o varietate de exemple de activități de învățare, oferind cadrelor didactice un sprijin concret în elaborarea strategiilor didactice, care să permită valorizarea experiențelor pozitive de învățare.

Asigurarea stării de bine la lecții constituie o condiție indispensabilă pentru succesul învățării disciplinei Educație fizică. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipu-rilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor didactice utilizate, precum și a modalităților de aplicare a acestora, motivează elevul să vină la ore și să învețe cu plăcere, să dobândească experiențe mortice/sportive pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.

Această abordare este dezvoltată prin componentele structurale ale Curriculumului.• Repartizarea probelor sportive în module. Pentru modulele obligatorii, probele

sportive sunt cele care au fost, tradițional, prezente în programele curriculare an-terioare, iar modulele la alegere includ probe sportive, care fac parte din aceeașiclasificare sau au o structură comună și sunt accesibile pentru practicare în cadrullecțiilor de educație fizică (de exemplu, jocurile sportive individuale sunt carac-terizate prin practicare individuală etc.). Optarea pentru o probă dintr-un pachetde module dat se argumentează prin necesitatea de a diversifica structurile demișcări în vederea îmbogățirii potențialului motric al elevului, care prezintă o va-loare indispensabilă în viața cotidiană.

58

• Matricea generativă a unităților de competențe. Pentru modulele obligatorii, ni-velurile se stabilesc consecutiv, începând cu nivelul A1 în primul an de instruire. Pentru modulele la alegere, dinamica nivelurilor se stabilește de către profesor, în funcție de continuitatea alegerii și specificul clasei de elevi.

• Unități de conținut. Structura modulelor din programa curriculară este identică și cuprinde următoarele elemente: beneficiile practicării probei/a conexiunii inter- și transdisciplinare; reguli de securitate; cunoștințe specifice probei din modul; conținuturi practice.

• Beneficiile practicării probei/a conexiunii inter- și transdisciplinare rezidă în asi-gurarea și corelarea cunoștințelor din diverse domenii, orientate spre formarea ideilor, a conceptelor, a viziunilor, a convingerilor etc. despre rolul personal și social al exercițiului fizic, al sportului pentru formarea și dezvoltarea armonioa-să a personalității. Aceste cunoștințe se pot transmite prin modalități variate, la discreția profesorului: în cadrul predării – învățării conținuturilor practice; în cadrul activităților competiționale și recreative; în cadrul anumitor secvențe ale lecției și/sau integral – prin activități interactive. Subiectele vor fi selectate de că-tre profesor din matricea generativă a conexiunilor inter- și transdisciplinare: câte un subiect pentru fiecare modul proiectat, în corespundere cu cele 6 conținuturi generice, în funcție de clasă/de nivelul acesteia.

Pentru cunoștințele proiectate în matricea generativă a conexiunilor inter- și transdis-ciplinare, se stabilesc conexiuni relevante cu alte discipline:

- Științe: corpuri și substanțe, proprietăți ale corpurilor: formă, lungime, masă, vo-lum;

- Biologie: influența factorilor nocivi (tutun, alcool, droguri) asupra organismului uman; organismul uman și sănătatea; sistemul locomotor, osos, muscular la om;

- Fizică: mărimi fizice, unități de mărime; mișcarea și repausul; - Istoria românilor și universală: Jocurile Olimpice antice;- Dezvoltare personală: activitate și odihnă; sănătate mintală.

Conexiunile interdisciplinare se stabilesc în cadrul lecțiilor practice conform modu-lelor:

- Științe: relații în natură – modulul „Turism pedestru”; plutirea – modulul „Înot”; mișcarea și repausul – modulul „Joc sportiv”;

- Biologie: afecțiuni ale sistemului locomotor și acordarea primului ajutor – în toa-te modulele prin asigurarea și acordarea primului ajutor în caz de necesitate;

- Geografie: harta geografică – modulul „Turism pedestru”;- Fizică: fenomene electromagnetice: magneți – modulul „Turism pedestru”; pâr-

ghiile în corpul uman – modulele: „Joc sportiv”, „Gimnastică”, „Atletism”;- Educație muzicală: ritmurile muzicii de dans și marș, cântece propuse spre

audiție – modulele „Elemente de dans”, „Gimnastică” și în unele activități în ca-drul lecției;

59

- Matematică: mulțimea numerelor naturale; fracții ordinare; elemente de geo-metrie și unități de măsură; figuri și corpuri geometrice – în cadrul tuturor modu-lelor la necesitate;

- Limba și literatura română: cultura comunicării, exprimarea coerentă, explicită; - Informatică: TIC, software educative, Power Point – prezentări ale agendei motri-

ce și ale proiectelor individuale/de grup;- Educație plastică: gama cromatică aplicată în cadrul activităților de învățare.Abordarea inter- și transdisciplinară a conținuturilor cognitive din programele șco-

lare oferă elevilor imaginea aceluiași conținut (fenomen) din perspectiva diferitor dis-cipline. În acest sens, elevul este implicat în activități de stimulare a gândirii critice, de realizare a conexiunii între aspectele însușite la fiecare disciplină în parte, astfel, conștientizând fenomenul/conținutul curricular studiat, prin expunerea/argumentarea propriilor idei, viziuni etc.

• Cunoștințele specifice probei din modul (declarative) fundamentează conținuturile practice ale modului vizat în funcție de nivelul respectiv.

• Conținuturile practice (procedurale) contribuie la formarea competențelor speci-fice nivelului dat și indică mijloacele și modalitățile cu care se operează la lecțiile practice.

• Activitățile de învățare promovează o metodologie axată pe acțiune operato-rie, bazată pe metode interactive, care solicită motricitatea, gândirea, procesele afectiv-volitive, imaginația și creativitatea. Activitatea de învățare este un mijloc de formare a competenței și se transpune la clasă prin diverse metode didactice generale și specifice disciplinei. Dar nicio metodă nu reprezintă „o rețetă” și nu funcționează în mod izolat. Selectarea metodelor eficiente utilizate în procesul instructiv-educativ este imperativă pentru construirea strategiilor didactice – an-sambluri de procedee, acțiuni și operații care se structurează în funcție de o serie de factori într-un grup de activități.

• Produsele evaluabile recomandate în Curriculum comportă un caracter specific probei/modulului respectiv și permit realizarea unui spectru larg de activități. Lista produselor rămâne deschisă și poate fi completată de către cadrul didactic, însă se recomandă de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pen tru fiecare unitate de competență în contextul clasei/în funcție de nivelul acesteia și pentru fiecare elev în parte.

• Agenda motrice a elevului reprezintă un produs evaluabil și un mijloc de forma-re la elevi a competențelor de autoevaluere, de automotivare pentru practica-rea independentă a activităților motrice, fiind valoroasă și pentru dezvoltarea competențelor digitale, comunicative, sociale. Agenda motrice îi oferă elevului variate posibilități de formare, prin care acesta: se autocunoaște, compară, inter-pretează, analizează, concluzionează, comunică, propune soluții pentru dezvolta-rea propriului organism etc.

60

ATENŢIE! Testele motrice de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică generală nu constituie un produs evaluabil, nu sunt obligatorii, au scopul de a-l informa obiectiv pe elev despre nivelul pregătirii fizice generale, încurajându-l să practice activ şi sistematic exercițiul fizic la lecții şi în afara lor, pentru a obține progres în acest gen de pregătire pe parcursul anului şcolar. Testarea poate fi efectuată doar o dată pe an, la sfârşitul anului de învățământ, în scopul diagnosticării/al autoevaluării.

Evaluarea rezultatelor şcolare la disciplina Educație fizică este o componentă funcțională importantă a procesului educațional și este concepută ca evaluare criterială prin descriptori (ECD). Strategiile de evaluare se construiesc astfel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acționale și să-i ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor și afectiv-motivațional.

ECD se va axa pe măsurarea – aprecierea competențelor care sunt concepute ca finalități de bază ale procesului de învățământ și ca rezultate autentice ale învățării, necesare elevului în viața de adult. Astfel, scopul evaluării la disciplina „Educație fizică” vizează stimularea evoluției experiențelor motrice/sportive și a gradului de formare a finalităților stipulate în Curriculum.

În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina Educație fizică se vor realiza: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală.

• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare studierii cu succes a noului conținut. Nu are rol de control, iar rezultatele se valorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare – învățare – evaluare. Evaluarea inițială poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate), cât și noninstrumentală.

• Evaluarea formativă (EF) se proiectează, la nivel de lungă durată, la finele unităților de învățare (al modulelor). La nivel de scurtă durată, poate fi completată la anumite lecții, la discreția cadrului didactic. Evaluarea formativă: are ca obiectiv cunoașterea sistematică și continuă a rezultatelor curente și a progresului elevilor; oferă profesorului posibilitatea intervenției imediate; permite aplicarea în timp optim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit; este instrumentală și se realizează pe bază de produse, prin conceperea unor probe relevante.

• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar; se raportează la unitățile de competențe și la unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date; este instrumentală și se realizează pe bază de produse recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.

61

Curriculumul promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, a autocontrolului și a autoreglării, în ideea acceptării elevilor ca parteneri în actul evaluării. Evidențiem condiții necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:

• prezentarea produsului și a criteriilor de succes;• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări referitoare la modul de realizare a

produsului (conștientizarea criteriilor);• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);• completarea, la final, a unei fișe de autoevaluare.Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie să selecteze și,

eventual, să îmbine produse relevante din lista celor recomandate, urmărind unitățile de competențe supuse evaluării și conținutul parcurs, în contextul respectivei strategii de evaluare.

Rezultatele școlare ale elevilor la disciplina Educație fizică în clasele V-IX vor fi apreciate în bază de criterii şi descriptori, fără note. La evaluările formative la sfârșit de module și la evaluările sumative la sfârșit de semestru/an școlar, în bază de criterii și descriptori, se vor acorda calificative: foarte bine (FB), bine (B), suficient (S) (Figura 1).

ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENŢE • constituite

stabil, capabile de autodezvoltare

• care necesită antrenament pentru consolidare

• aflate în curs de formareindicatori de performanță

REALIZEAZĂ PRODUSE ŞCOLARE

• corect • complet • coerent• fără ezitări

• cu greșeli mici• cu incompletitudini

mici• cu incoerențe mici • cu ezitări mici,

depășite ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de către profesor

• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerențe • cu ezitări depășite ca

rezultat al sprijinului (indicațiilor, explicațiilor) oferit de către profesor

descriptori de performanță

ATESTĂ REZULTATELE ŞCOLARE APRECIABILE PRIN

Foarte bine Bine Suficient calificative

Figura 1. Aprecierea rezultatelor școlare la disciplina „Educație fizică” în clasele V-IX, în contextul ECD

62

Orientările metodologice de predare – învățare – evaluare, enunțate mai sus, generează necesitatea creării unor medii de învățare cu eficiență înaltă şi favorabile învățării centrate pe elev, care se caracterizează prin următoarele:

• întrebările elevilor sunt apreciate/valorează mai mult decât răspunsurile lor;• ideile vin din surse diferite;• este utilizată o mare varietate de tipuri de învățare: instruirea directă; învățarea

experiențială; învățarea bazată pe proiecte, pe sarcini de lucru; învățarea reciprocă; învățarea online (e-learning); învățarea ludică etc.;

• învățarea din clasă „se descarcă” într-o comunitate conectată: pentru a avea sens în lumea reală, învățarea trebuie să înceapă și să sfârșească prin racordare la lumea reală;

• învățarea este personalizată dintr-o varietate de aspecte implicate;• evaluarea este persistentă, autentică, transparentă și niciodată represivă;• criteriile de succes sunt echilibrate și transparente;• experiențele pozitive de învățare sunt valorizate în permanență [23].

63

TEST

E M

OTR

ICE

DE D

IAGN

OST

ICAR

E A

NIV

ELU

LUI D

E PR

EGĂT

IRE

FIZI

CĂ G

ENER

ALĂ

A EL

EVIL

OR

DIN

CIC

LUL

GIM

NAZ

IAL

Cadr

ele

dida

ctice

și e

levi

i ar p

utea

real

iza te

stel

e m

otric

e la

sfâr

șit d

e an

școl

ar,

în sc

opul

dia

gnos

ticăr

ii/al

aut

oeva

luăr

ii ni

velu

lui d

e pr

egăti

re fi

zică

gene

rală

.

Nr.

crt.

Test

eEl

eve/

Elev

iCl

asa

Niv

elur

ile d

e pr

egăti

re fi

zică

gen

eral

ă

Supe

rior

Înal

tM

ediu

înal

tM

ediu

Med

iu

scăz

utSc

ăzut

Foar

tesc

ăzut

1.

Aler

gare

a de

suve

ică:

3

× 10

m (s

)El

eve

V8,

78,

88,

99,

09,

19,

29,

3VI

8,6

8,7

8,8

8,9

9,0

9,1

9,2

VII

8,5

8,6

8,7

8,8

8,9

9,0

9,1

VIII

8,4

8,5

8,6

8,7

8,8

8,9

9,0

IX8,

38,

48,

58,

68,

78,

88,

9

Elev

i

V7,

98,

08,

18,

28,

38,

48,

5VI

7,8

7,9

8,0

8,1

8,2

8,3

8,4

VII

7,7

7,8

7,9

8,0

8,1

8,2

8,3

VIII

7,6

7,7

7,8

7,9

8,0

8,1

8,2

IX7,

57,

67,

77,

87,

98,

08,

12.

Ridi

care

a tr

unch

iulu

i din

cu

lcat

dor

sal (

mâi

nile

la

um

eri,

încr

uciş

ate

şi

fixat

e la

pie

pt, p

icio

arel

e se

miîn

doite

fixa

te),

timp

de 3

0 s

Elev

e

V19

1817

1615

1413

VI20

1918

1716

1514

VII

2120

1918

1716

15VI

II22

2120

1918

1716

IX23

2221

2019

1817

Elev

i

V24

2322

2120

1918

VI25

2423

2221

2019

VII

2625

2423

2221

20VI

II27

2625

2423

2221

IX28

2726

2524

2322

64

3.Să

ritur

a în

lung

ime

de

pe lo

c (c

m)

Elev

e

V16

516

015

515

014

514

013

5VI

170

165

160

155

150

145

140

VII

175

170

165

160

155

150

145

VIII

180

175

170

165

160

155

150

IX18

518

017

517

016

516

015

5

Elev

i

V18

017

016

015

014

013

012

0VI

190

180

170

160

150

140

130

VII

200

190

180

170

160

150

140

VIII

210

200

190

180

170

160

150

IX22

021

020

019

018

017

016

04.

Aple

care

a în

aint

e di

n st

ând

pe b

anca

de

gim

nasti

că, l

ent (

cm)

Elev

e

V+1

1+1

0+9

+8+7

+6+5

VI+1

2+1

1+1

0+9

+8+7

+6VI

I+1

3+1

2+1

1+1

0+9

+8+7

VIII

+14

+13

+12

+11

+10

+9+8

IX+1

5+1

4+1

3+1

2+1

1+1

0+9

Elev

i

V+9

+8+7

+6+5

+4+3

VI+1

0+9

+8+7

+6+5

+4VI

I+1

1+1

0+9

+8+7

+6+5

VIII

+12

+11

+10

+9+8

+7+6

IX+1

3+1

2+1

1+1

0+9

+8+7

5.Fl

otăr

i din

sprij

in c

ulca

t la

ban

ca d

e gi

mna

stica

(n

r. de

repe

tări)

Elev

e

V14

1312

1110

98

VI15

1413

1211

109

VII

1615

1413

1211

10VI

II17

1615

1413

1211

IX18

1716

1514

1312

65

6.Tr

acțiu

ni în

bra

țe d

in

atâr

nat l

a ba

ra fi

xă

(apu

cat d

e su

s) (n

r. de

re

petă

ri)El

evi

V7

65

43

21

VI9

87

65

43

VII

1110

98

76

5VI

II13

1211

109

87

IX42

kg

1514

1312

1110

948

kg

1413

1211

109

851

kg

1312

1110

98

756

kg

1211

109

87

660

kg

1110

98

76

567

kg

109

87

65

475

kg

98

76

54

382

kg

87

65

43

2+

82 k

g8

76

54

32

66

Bibliografie

Cadrul legal şi normativ 1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401,

intrat în vigoare din 01.07.16. 3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000. 4. Curriculum la disciplina Educația fizică. Chișinău, ME, 2010.5. Curriculum pentru învățământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.6. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994. 7. Metodologia de evaluare criterială prin descriptori la disciplinele Educație muzicală, Educație plastică,

Educație tehnologică și Educație fizică, clasa a V-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1324 din 08 septembrie 2018.

8. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicată: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351, art. nr: 1014.

9. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012. 10. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial nr. 252-257, art. nr: 963.11. Strategia Națională Educație pentru toți, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial nr. 070, art. nr: 441.

Studii/rapoarte 12. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.13. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE,

2017.

Literatură în domeniu 14. Aftimciuc O., Chizari M. Fitness, teorie și metodică. Iași: Prim, 2012.15. Bragarenco N. Metodologia pregătirii sportive a rugbiștilor juniori. Chișinău: Garamond-Studio, 2018.16. Budevici-Puiu A. ș.a. Handbal liceal, teorie și metodică. Chișinău: Valinex, 2012.17. Ciorbă C. Baschet, pregătirea fizică. Chișinău: Garamond-Studio, 2016.18. Ciorbă C. ș.a. Jocuri sportive, ghid metodic. Chișinău: Valinex, 2016.19. Conohova T., Păcuraru A. Teoria și metodica jocului de volei. Iași: Prim, 2014.20. Dragomir P., Scarlat E. Educația fizică școlară. Repere noi – mutații necesare. București: EDP, 2004.21. Gremalschi T., Boian I. Standarde de eficiență a disciplinei Educația Fizică. Chișinău: Lyceum, 2012.22. Grosu V., Perfilov O., Perfilov L. Tehnologii de evaluare la Taekwondo WT 10-1 KUP. Ghid metodologic.

Chișinău: Artpoligraf, 2019.23. Heick T. The characteristics of a highly effective learning environment https://www.teachthought.com/

learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-environment/24. Houart M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département Éducation et technologie

(UNamur), 2001. 25. Manolachi V., Lefter N., Manolachi V. Jodo: Ghid didactic pentru școlile sportive de specialitate. Chșinău:

USEFS, 2017.26. Mocrousov E., Moisescu P. Tehnica, tactica și metodica tenisului de masă, Ghid metodic. Chișinău:

Valinex, 2017.27. Năstase V. D. Dans sportiv. Metodologia performanței. Pitești: Paralela 45, 2011.28. Rîșneac B., Solonenco G. Înotul sportiv, concepte metodologice. Chișinău: USEFS, 2014.29. Sîrghi S. Fotbal, pregătirea fizică diferențiată. Monografie. Chișinău: Valinex, 2017.30. Tabîrța V., Bragarenco N., Grosul V. Badminton, curs de lecții. Chișinău, USEFS, 2009.31. Vasiliev M. Instruirea modulară – tehnologie didactică axată pe formarea competențelor // În: Didactica

Pro… nr. 5-6 (87-88), 2014, p. 56 -59.