Editorial - cimec.ro fileACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 8 August 2014 Editorial Postmodernismul. Addenda...

37

Transcript of Editorial - cimec.ro fileACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 8 August 2014 Editorial Postmodernismul. Addenda...

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Editorial

Postmodernismul.Addenda

Liviu DĂNCEANU

Ştiţi cine e mama reinventării în ţaraentertainmentului? Fără îndoială, Madona –emblema postmodernă supremă, cea care afabricat necontenit imagini, chipuri şi, de ce nu,măşti cu nemiluita: sora bună a cameleonului,graţie căreia avea libertatea absolută de a-şiconfecţiona personajul şi de a-l schimba dupăpropriul nărav, pentru că publicul nu deţineaimagini sau informaţii anterioare despre ea,după care să se poată orienta. Prestaţiacameleonică a Madonei este o reflecţie asuprafelului în care mass-media şi celebrităţile fabricăşi manipulează o reprezentare publică ce nu sefundamentează nicidecum pe adevăratulcaracter al protagonistului în chestiune, ci peceea ce doreşte piaţa să fie acesta.Postmodernismul însuşi e cameleonic, fluctuant, capricios. Face totulca să construiască idiomuri aluzive, cât mai subtile şi mai sugestiv-întâmplătoare, evitând pe cât posibil capcana modernistă de a fi clarăşi explicită. Compozitorul postmodern vrea să atragă exclusiv atenţia,fără ca personalitatea sa să-l mai distragă pe ascultător: dacăpersoana auctorială reală e absentă, ea poate interpreta orice rol îşidoreşte. Fie el palpabil sau fictiv. O perspectivă mai amplă cu privire lanatura muzicii contemporane, în care un flux constant de produsesonore falsificate menite să manevreze consumatorul a creat osocietate incapabilă să realizeze diferenţa între realitate şi ficţiune,adevăr şi minciună, autentic şi fals, ne determină să observăm că dinvarii fragmente culturale postmoderniştii au întemeiat un nou limbajînţesat de referinţe la istoria muzicii şi aluzii la fenomenul pop. Este osocietate axată eminamente pe rapt, care fură, ca o coţofană, hranădin depozitul altor păsări şi se joacă de-a identitatea, depunându-şiouăle, precum cucul, în cuiburi străine. Dacă Jean-François Lyotard adescris postmodernismul ca fiind „ne-ncrederea în marile naraţiuni”,Will Gompertz consideră că acesta poate fi descoperit în „fragmentedin ceea ce se întâmplase înainte: o colecţie cu hiturile mişcărilor şiideilor anterioare”. Căutarea constantă de către modernişti a unorsoluţii componistice atotcuprinzătoare este apreciată depostmodernişti, dacă nu prostească, cel puţin naivă şi iluzorie. Însuşicomunismul şi capitalismul sunt, în opinia postmodernilor, sortiteeşecului la fel ca toate celelalte mari idei moderniste ale secolului 20.În schimb, referinţele mărunte, cioburile stilistice, mate oristrălucitoare, mesajele, chiar subliminale, fermecate sau dezvrăjire tepot recompensa dacă ai oarecare cunoştinţe de rebusist caredezleagă şarade criptice, înţelegerea survenind doar din aşezareacorectă a pieselor de puzzle. Pentru a face asta e musai nevoie de unproces de deconstrucţie, pe măsură ce descoperi elementele pe carecompozitorul le-a preluat din diverse surse, ce te ajută să înţelegisensul unui opus. Ar putea fi acesta un semn că muzica postmodernăpoate ascunde mai mult decât pare la prima vedere. În orice caz eapreferă să aclimatizeze cu predilecţie reguli specifice altor limbajeartistice precum cel cinematografic, plastic, literar, arhitectural etc.,astfel încât aceste împrumuturi alogene, constituite din fracţiunipreluate şi copiate (imitate) de altundeva, să semene cu un colaj destandarde şi influenţe. Postmoderniştii sunt maeştrii ai experimentăriiludice. Există o anume ireverenţă dibace şi un oarecare cinism detaşatcare îi face să nu mai creadă în nimeni şi nimic, proiectându-i în lumeareclamei şi a comerţului, către care privesc ironic. Ei pun aproape totul

DIN SUMARConcursul “George Enescu” 2Consemnări - Pascal Bentoiu 3Ars Ventus 4Duo N. Schindler-C. Roy 5Master Class - M. Nicolesco 8-9

Balet la Sighişoara 10

Concurs de vioară - Câmpina 11

Restituiri - Constantin Bugeanu 12Festivalul “Vara Magică” 14-15Orchestra Română de Tineret 16

Punctul pe j... azz 18-19

Top Estival 20-22

Orfeul de aur pentru OCC 23

Mamaia Copiilor 2014 26-27A fost odată Mamaia... 30-33

la îndoială, spre deosebire demodernişti care erau precumpănitorserioşi şi aventuroşi, crezând maiales în viitor. Modernismul muzicalrespingea cu osârdie tradiţia.Postmodernismul nu are tiv, nicimargini drepte. Modernismul eraliniar şi sistematic.Postmodernismul e ubicuu, e pestetot. Modernismul a realizat lucrărimenite să provoace şi să şocheze.Postmodernismul are lipit pe el oetichetă mai degrabă academică,relevând o estetică relaţională şi odoctrină care susţine că a facemuzică azi înseamnă a crea o arenăde schimb între un artist şi ocomunitate de vizitatori în careaceştia împărtăşesc idei şiexperienţe. Conform argumentuluiesteticii relaţionale, exprimat printrealţii, de Carsten Höller, produsulsonor este o reacţie la natura din ce

în ce mai antisocială a existenţei noastre urbane,unde automatizarea şi tehnologia au eliminat„întâlnirile întâmplătoare” din viaţa noastră de zi cu zi.Acelaşi Will Gompertz spunea că „cel mai grozavlucru la postmodernism este că poate fi aproape oricevrei tu să fie. Ceea ce este paradoxul implicit aflat încentrul acestei mişcări, care are capacitatea unică,până şi din punctul de vedere al artei moderne, de auimi şi de a scoate din sărite. Ceea ce e tipicpostmodern”. Acestea fiind spuse, muzicapostmodernă a reuşit să schimbe în profunzime faţalumii contemporane. Dacă în bine sau în rău rămânede discutat.

2

Eveniment

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Concursul Internaţional“George Enescu”

Ediţia XXICorina BURA

În luna septembrie se va desfăşura la Bucureştiunul dintre cele mai prestigioase concursuri europene deinterpretare muzicală; din nou vom avea plăcereade ne îmbogăţi informaţia privitoare la cele mainoi tendinţe lansate de vestitele şcoli superioarede muzică din întreaga lume. Vom revedeainterpreţi şi pedagogi faimoşi sau vom cunoaştealţii noi, vom lua act şi de viitorii mariinstrumentişti ai lumii. Concurenţii, indiferent devârstă, în general sunt deja talente afirmate,trecute/ţi prin focul unor competiţii de mai mareanvergură; statistica arată că în spatele unuipremiu „Enescu” se ascunde o mare carieră, şi nunumai. Numeroşi interpreţi, astăzi de faimămondială au trecut prin experienţa acestuiconcurs şi au devenit ulterior prezenţe constantepe scenele noastre de concert… indiscutabil,Atheneul Român exercită o atracţie particulară.Anul acesta, 8 septembrie va da startul celor 4secţiuni ale competiţiei : vioară, pian, violoncel şicompoziţie. Organizatorii preconizaseră şi unsector destinat vocilor wagneriene, dar odată cudecalarea evenimentului acesta şi-a pierdutactualitatea. La vioară s-au înscris 68 deconcurenţi din 25 de ţări care „gravitează” în jurul unor

actuale mari şcoli. Predomină, la fel ca la ediţia trecută,elementul asiatic, înscriindu-se la start 12 candidaţi dinCoreea de Sud, 8 din Japonia, 2 din Taiwan şi 1 dinChina. Deşi Rusia are concursurile ei foarte importante şi

în faza actuală artiştii ei se mişcă fără restricţii peste totîn lume (trebuie spus că politica culturală a Rusiei a fostdintotdeauna şi a rămas una de mare promovare avalorilor naţionale cu rezultate excelente) sunt înscrişi 5candidaţi la care se adaogă cei proveniţi din aceeaşisistem foarte eficient, aflaţi acum în Azerbaidjan,Kazahstan, Belarus, Letonia, Lituania, Ucraina şiRepublica Moldova. Din Statele Unite vor veni 5violonişti, iar Europa de vest va fi reprezentată de 6germani, 4 francezi, 2 englezi şi un belgian. Chiar şiîndepărtatul Nord trimite 1 concurent provenit dinNorvegia. Plăcuta surpriză a făcut-o ţara noastră care

are 9 înscrişi: Bobeico Alexandra, Boico Olga,Dumitrescu Mircea, Forna Ioana, Gagiu Beatrice,Jipa Diana, Panfili Rusanda, Ropotan Mihai Radu,Stanciu Andrei; din spaţiul mai apropiat va veni unconcurent din Serbia şi unul din Grecia. Mai suntcâţiva candidaţi cu „dublă identitate” : Albania/SUA,România/Canada, Coreea de Sud/Germania,Taiwan/SUA, Israel/România sau nume cu rezonanţeromâneşti care concurează pentru alte ţări…globalizarea se face simţită în toate domeniile. Juriulva reuni nume deja cunoscute de la alte ediţii:Serghei Kravcenko, Igor Petruşevski, Florin Croitoru,Mihaela Martin, Augustin Leon Lara, MieczyslawSzlezer, la care se adaogă Bujor Prelipcean şi MihailKopelman (reprezintă SUA dar este produsul şcoliiruse, fiind născut în URSS, elev al lui Yankelevici şicâştigător al unui premiu la concursul JacquesThibaud), prezidaţi de Pierre Amoyal, unul dintrestrăluciţii discipoli ai lui Jascha Heifetz. Se arată a fiun concurs deosebit de interesant, nu numai pentruprofesioniştii care sesizează înfruntarea directă –mulţi dintre cei din juriu venind cu propriul lot de

concurenţi - dar mai ales pentru cei care sunt mariiubitori ai artei interpretative şi care de-a lungul timpuluişi-au format o cultură solidă, mereu actualizată princontactul cu sălile de concert.

Adriana Ferfecka şi Răzvan Ioan Dincă

3

Maeştri

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

ConsemnăriOmagiind aniversarea

celor 85 de ani ai compozitoruluiPascal Bentoiu, casa Electrecorda lansat colecţia imprimărilor livecuprinzând cele 8 Simfonii şi unPoem, editate pe 5 CD-uri.

Pascal Bentoiu -personalitate artisticărecunoscută ca fiind unul dintre

autorii români cei mai ataşaţi deGeorge Enescu, a cărei creaţiedin ultima perioadă a dezvoltat-oîn chip original, a finalizat – dinschiţe – Simfoniile a IV-a şi a V-a,poemul simfonic Isis şi Trio-ul cupian, dând la iveală volumulCapodopere enesciene, punctreferenţial în muzicologiaromânească.

Romanian rarities,Pascal Bentoiu on CD, byRichard Whitehouse, reprezintăamplul comentariu publicat înrevista londoneză InternationalRecord Review în luna mai 2014,o pertinentă şi profundă analiză aunor lucrări de patrimoniumuzical românesc, ce îşi merităpromovarea intensă în spaţiulcultural internaţional. In acestsens sunt detaliate cu acurateţeanecesară identificării surselorinformaţionale şi aprecierilorexprimate, date privitoare lainterpreţi, prime audiţii, adresaelectronică de procurare a CD-urilor, etc.

Simfoniile lui Bentoiu –alcătuiesc un corp substanţial şicoerent – foarte preţuite întreciclurile postbelice editate deElectrecord ... Primele cinci suntpiese nominal abstracte a căror

individualitate şi contrasteexpresive precise suntîmbogăţite de cunoaştereaprofundă a resurselor orchestreimoderne, generând o muzicăcare în acelaşi timp provoacă şiintrigă...

Formulări concentratesunt dedicate şi celor trei opereJertirea Ifigeniei, Amoruldoctor şi Hamlet, ... caresubliniază flexibilitatea stilistică şi

acuitatea dramatică apreocupărilor lui Bentoiu ...

Numeroase opusuri nu aufost încă înregistrate, în specialQuartetele de coarde (cum ar fi,de pildă sub titulatura de ToccataClassics ?) şi Concertul devioloncel care a fost ultimacreaţie originală a lui Bentoiuînainte de a se concentra asupra

partiturilor lui Enescu. Simfoniileşi operele sale ar trebui studiatede oricine este interesat deinovaţiile muzicale din primajumătate a secolului XX,profitând de apariţia lansărilordiscografice ce conţin şi adnotăriinformaţionale succinte alecompozitorului...

Aşadar, o nouă ofrandă,adusă personalităţii lui PascalBentoiu, care a ştiut să genereze,

prin întreaga sa creaţie, noisensuri conceptuale şi expresive,ce reprezintă un punct de vederecomponistic românesc înconcernul cultural, muzical,european.

ElenaAgapia ROTĂRESCU

4 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Muzică românească

Ars VentusMircea ŞTEFĂNESCU

În organizarea şi cu suportulMuzeului Naţional George Enescu şial Uniunii Compozitorilor şiMuzicologilor din România, marţi 24iunie 2014, în Aula PalatuluiCantacuzino, ansamblul de suflătoriARS VENTUS a susţinut un recital înprogramul căruia au figurat lucrări deCarmen Maria Cârneci, Dan Dediu,Marina Vlad şi Dinu Lipatti.

Este de spus de la început căinstrumentiştii care compun formaţiaArs Ventus, respectiv, ŞtefanDiaconu (flaut), Valentin Ghita (oboi),Constantin Urziceanu (clarinet),Sorin Lupaşcu (corn) şi CristianBuciumaş (fagot) excelează fiecareîn parte, atât virtuozic, cât şi princapacitatea de a aborda şi de a

susţine ideatic şi imaginativ partituricomponistice de mare dificultate,dacă nu ar fi să amintim decâtîncadrările mentale care sunt îndisjuncţie tranşantă, în genere, cu totce este déjà vu atât în trecutulapropiat cat şi în cel tradiţional alartei componistice. Sunt muzici alecăror structuri de elansare şi de stil

solicită interpreţilor o racordare şi oamplasare de sonorităţi şi devariabilităţi timbrale, elemente careau fost realizate practic compatibil şiadmirabil totodată de cătremuzicienii din această formaţie desuflători.

Sommeil de morphine –Scenă Giacometti pentru oboi şiclarinet (1995) – de Carmen MariaCârneci este o lucrare în carebalansează momente de straniivociferări într-o lume populată defiinţe care la rândul lor sunt şi elestranii. Această fulguraţie este binereliefată, comportă maturitate şi oelocvenţă sinceră şi aspră, într-unanume alter-ego al realităţii curente,care are dreptul său de a fi şi de a seconstitui într-o operă de artă.Factorul solistic prezent în partitură apus interesant în evidenţă calităţileoboistului Valentin Ghita şi aleclarinetistului Constantin Urziceanu,care au abordat acest tablou

psihodelic cuseriozitate, inteli-genţă şiprofesionalism.

Viermi demăr II de Dan Dediu,o quasi miniaturăpentru clarinet şicorn (2004) m-asurprins prin aceeacă, aşa cum apare lamod propriu în titlul,avem de-a face cu ofabulă, o fabulămuzicală, o fabulă cutoate componentelecare, ca gen, îi suntproprii, respectivpersonaj zoomorf,aspectul socialimplicit ca şiconţinutul moral.Viermele de măr esteparazitul care seînfruptă din valoareşi o distruge. Şi în

această expresie de tenacitate,spiritul teafăr şi de onoare estecompozitorul. Şi totul este făcut cuhaz, cu maliţiozitate şi cu talent, cuun simţ tactil, exprimat muzical, derar efect şi definiţie specifică.

Ştefan Diaconu – flaut şiSorin Lupaşcu – corn au reuşit

compenetraţia în acest duo pe carel-au interpretat cu fină intuiţie şi aşspune impecabil. Aici nu este vorbadoar de fericita ocazie de a se întâlnicu o compoziţie de condiţie înaltă, cişi de fervoarea practicării unor soluţiişi modalităţi componistice noi,vizionare şi dificil de le fi anticipat.

Raze de lumină de MarinaVlad, pentru flaut, oboi şi clarinet(1998) este o realizare amplă,structurată în trei părţi, ale cărorsuflu puternic se susţine cualternanţa dintre stilului coral şi celinstrumental. Compozitoarea MarinaVlad, cunoscătoare, desigur, aorganologiei populare româneşti, afigurat în această îmbinare dintrelegendă şi mesaj de viaţă, sonorităţiale unor instrumente defective desunete, ale căror clamări ating spaţiicerebrale şi de sensibilitate intense,la contracţii şi extensii de timp, lacote şi dimensiuni ale gândirii careirump în marea dramă şi înfiorare auniversalităţii. Compoziţia sedistinge astfel ca stare de atitudine,de meditaţie şi de perseverenţă dedeterminare în lumina emoţiei camobil creator şi factor decomunicare.

Flautistul Ştefan Diaconu,oboistul Valentin Ghita şi clarinetistulConstantin Urziceanu au evoluat caautentice personaje, debordând deviaţă inclusiv în momentele deintense aglomerări energetice.

Cele Şase sonate deDomenico Scarlatti, transcrisepentru cvintet de suflători de DinuLipatti (1938-1939) sunt o creaţie încreaţie de o valoare excepţională înliteratura muzicală românească, şinu numai. Cu orchestraţia de DinuLipatti şi cu muzicile lui DomenicoScarlatti am avut senzaţia că aud ocapodoperă de natură identitară cumuzica lui Prokofiev, în Simfoniaclasică şi în Romeo şi Julieta. Totuleste plasat aici într-o somptuoasă şistrălucitoare arhitectură sonoră, totulrespiră aici starea de admiraţie faţăde marea muzică, atmosferă pe carecomponenţii ansamblului de suflătoriArs Ventus au redat-o admirabil înfigurarea sensului nuanţelor şi aţinutei estetice, în sonoritateaspecifică şi în imaginaţiatranstemporală.

5ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

RecitalMuzică modernă pentru

vioară şi violoncelDUO NOËMI SCHINDLER –

CHRISTOPH ROYLavinia COMAN

În cadrul Festivalului Ţintea muzicală, vineri, 18iulie 2014,în Aula Palatului Cantacuzino din Bucureşti, amasistat la primul dintre cele două recitaluri grupate sub titlul„De la modern la contemporan”. Protagoniştii seriialcătuiesc un meritoriu duo specializat în interpretareamuzicii noi, fondat în anul 1995, având la activ numeroaseturnee şi înregistrări bine apreciate de public şi critică.Este vorba despre violonista Noëmi Schindler, formată laParis, Lausanne şi Winterthur,instrumentistă multipremiată şi dedicatarăa numeroase lucrări contemporane,precum şi de violoncelistul francezChristophe Roy, cu activitate notabilă casolist şi ca membru al unor prestigioaseansambluri camerale de muzică nouă, cumsunt Intercontemporain, AnsamblulModern, Newt Hinton Ensemble. Deasemenea, în anul 2007 artistul a creatansamblul de violoncele Nomos, puternicimplicat în difuzarea artei actuale.

Programul, prezentat cu graţie şicompetenţă de muzicologul RuxandraArzoiu, a început cu lucrarea intitulatăŢiituri a compozitorului clujean AdrianPop. Creată în anul 2006, aceasta poate fiîncadrată în categoria folclorului imaginar,având la bază modelul caracteristicjocurilor populare româneşti, alcătuit dinmelodia acompaniată de o formulăostinată, numită „ţiitură”. Lucrarea este construită din patrumişcări în succesiunea contrastantă repede-lent-repede-lent. În părţile rapide elementul melodic şi ţiitura trec de laun instrument la celălalt, iar în episoadele în mişcare lentăse instalează o atmosferă lirică, de visare. Ultimul episoddoinit se stinge cu efectul de îndepărtare în spaţiu.Caracterul plin de vitalitate al piesei i-a cucerit peinterpreţi, a căror vervă a trecut rampa, încântândaudienţa.

A doua lucrare aparţine compozitorului Ulpiu Vlad,datează din acest an şi a fost dedicată celor doi interpreţi,care au prezentat-o acum în primă audiţie românească.Face parte dintr-un ciclu amplu al rezonanţelor, centrat peevidenţierea capacităţilor expresive ale fenomenuluisonor. Proiectul cuprinde o suită de structuri care daupână la urmă ansamblul totalului cromatic. PiesaRezonanţe pe fond galben se desfăşoară sub forma unuidialog pasionat al protagoniştilor. Unul din momenteleemoţionante se produce în partea finală, când violonista îşiînsoţeşte cantilena instrumentală cu un murmur plin desensibilitate. Autorul însuşi descrie atitudinea esteticăinspiratoare a acestei muzici insolite şi impresionante, înfelul următor: „Cred într-o muzică asemănătoare cunatura, în care legi general valabile acţionează într-oinfinită nuanţare, atât la nivelul operei, cât şi la nivelul celor

mai fine componente. Sunt captivat de sufletul muzicii.Privilegiul de a lucra cu energie superioară – de a creasisteme de generare, cumulare şi transmiterea ei - este înnoi, important este să-l descoperim, să-l activăm.”

Următorul moment muzical e semnat decompozitoarea Adina Dumitrescu. Piesa Pas de deuxupdate, elaborată în anul 2004, propune o privire actuală,polemică şi ironică, asupra formulei consacrate de duetdin spectacolul clasic de balet. Are loc o redimensionare încheie modernă a numărului tradiţional adagio-variaţiuni-coda, printr-o intensificare a relaţiei dintre cei doi solişti.Pare a se desfăşura o conversaţie animată, cu trecereaprin diferite atitudini, stări, momente, expresii. Toateacestea le putem vizualiza în imaginaţie ca pe un duetcoregrafic în evoluţie pe scena de operă.

Cea de a patra lucrare este un Duo compus înanul 1998 de japonezul Tashio Hosokawa. Muzica de un

impact puternic relevă un contrast acut între contemplaţieşi violenţă, luptă care conduce în registrul dinamic până laaccente de agresivitate.

Punctul culminant al recitalului a fost creat prininterpretarea Sonatei pentru vioară şi violoncel deMaurice Ravel. Elaborată între anii 1920-1922, într-operioadă prelungită de tristeţe apăsătoare, prin carecompozitorul a trecut în urma experienţelor de combatantîn primul război mondial, sonata prezintă, dupămărturisirea autorului, o cotitură stilistică în creaţia sa,marcată de trecerea de la scriitura bogată armonic şicoloristic, către predominanţa contrapunctului.Succesiunea celor patru mişcări, Allegro-Très vite-Lent-Très vite, urmărită cu sufletul la gură de publicul, a fascinatauditoriul prin vigoarea, strălucirea, bogăţia conţinutuluimuzical, precum şi datorită măiestriei desăvârşite acompozitorului în utilizarea celor două instrumente.

Am participat la o seară muzicală de sărbătoare, încare ne-am bucurat de un buchet ales de lucrări foartediferite stilistic, de o mare diversitate a procedeelor tehniceinstrumentale şi expresive, pe care cei doi interpreţi,Noëmi Schindler şi Christophe Roy, le-au pus cu măiestrieîn serviciul autenticităţii muzicale. Am admirat competenţaşi pasiunea acestor artişti care ne-au convins prindemersul lor, odată mai mult, de frumuseţile şi valorile pecare le oferă arta sonoră modernă şi contemporană.

6 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Ecouri

O manifestare muzicalăde rezonanţăinternaţională

Al. I. BĂDULESCU

Recent, s-a încheiat în Capitala ţării, în modstrălucit, cea de a doua ediţie a ConcursuluiInternaţional de Canto „Le Grand Prix de L’Opera”,eveniment de rezonanţăextraordinară în viaţa muzicalănaţională şi internaţională, înistoria teatrului liric românesc,european şi mondial.

Lăudabila iniţiativăaparţine actualei conduceri aprimei scene lirice dinRomânia – Opera NaţionalăBucureşti – director general,Răzvan Ioan Dincă, regizorartistic, doctor în arta teatruluişi prof. univ. dr. Mihai Cosma –manager al excepţionaluluiproiect.

Încă de la prima ediţiedin anul precedent – 2013,Concursul Internaţional deCanto organizat de OperaNaţională Bucureşti, se înscrie„prin modul în care esteconceput, pe linia concursuriloracreditate de către FederaţiaMondială a ConcursurilorInternaţionale de Muzică, cusediul la Geneva”.

Principalele obiectivestabilite prin Regulamentulconcursului au urmărit, înprimul rând: „descoperirea şipromovarea tinerelor talente din ţară şi din străinătate,atragerea acestora către opera bucureşteană şipromovarea constantă a imaginii acestei instituţiei peplan internaţional, în contextul potenţării valorilornaţionale”.

Datorită ecourilor pozitive ale primei ediţii, buneipopularizări şi a măsurilor organizatorice întreprinse decătre conducerea Operei Naţionale bucureştene, laactuala ediţie a concursului s-au înscris un număr recordde candidaţi – peste 150, din aproximativ 50 de ţări,reprezentând toate continentele Planetei.

Pentru etapa preliminară, repertoriul candidaţilor aconstat în interpretarea unei arii – trimisă sub formă deînregistrare video, iar pentru cele publice (etapa I,semifinală şi finală), cinci arii de operă în limbile italiană,franceză, rusă, germană etc, fiecare candidat urmând să

cânte în minimum trei limbi diferite pe parcursulconcursului.

În urma etapei preliminare (obligatorie), juriul despecialitate a decis promovarea la etapele publice(etapa I, semifinala şi finala) ale concursului, unui numărde 61 de solişti vocali români şi străini, din peste 20 deţări.

Juriul concursului pentru etapele publice, a fostalcătuit din personalităţi emblematice ale lumii muzicalenaţionale şi internaţionale printre care: Ioan Holender,cel mai longeviv director din istoria Operei de Stat dinViena; Neil Shicoff (SUA), tenor recunoscut pe planinternaţional ca o figură de primă importanţă a generaţiei

sale; Leo Hussain – unuldintre cei mai cunoscuţi tineridirijori ai momentului (MareaBritanie); Hein Mulders –director al Filarmonicii dinEssen şi al Aalto Theater(Germania), Olga Kapanina –Directorul Departamentului deOperă de la Teatrul„Mihailovski” din SanktPetersburg (Rusia); BrendaHurley – Directorul StudiouluiInternaţional de Operă dinZurich (Elveţia); alături dereprezentanţi ai OpereiNaţionale Bucureşti, MihaiCosma – Managerul deproiect al Competiţiei şiConsilier Artistic al DirectoruluiGeneral al Operei NaţionaleBucureşti şi Răzvan IoanDincă – PreşedinteleCompetiţiei şi Director generalal Operei Naţionale Bucureşti.

Analizând, cu deosebităatenţie şi incontestabilăcompetenţă, evoluţiacandidaţilor promovaţi înetapele superioare aleconcursului, juriul a hotărât

acordarea următoarelor premii:Premiul „Italia” – Premiul Special pentru

interpretarea unei arii din opera unui compozitor italian,acordat de Ambasada Italiei la Bucureşti, sopranei IrinaIoana Baianţ – România; Premiul „Rusia” – PremiulSpecial pentru interpretarea unei arii din opera unuicompozitor rus, acordat de Ambasada Rusiei laBucureşti şi sponsorizat de Camera de CooperareEconomică Româno-Rusă, baritonului Lee Kyubongdin Coreea de Sud; Premiul Special al juriului - sopraneiAnastasia Michailidi – Rusia; Premiul Operei NaţionaleBucureşti - mezzosopranei Dariya Knyazyeva(Ucraina); Premiul „Mihailovski Teatr”, SanktPetersburg, Rusia, sopranei Adriana Ferfecka –Polonia iar Premiul Aalto Theatre Essen, Germania,

7ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Ecouribaritonului Adrian Ţimpău dinRepublica Moldova. BaritonulAdrian Ţimpău, a primit, în acelaşitimp şi o bursă „pentru dezvoltareacarierei muzicale” oferită de tenorulNeil Shicoff, iar tenorului român AlinStoica i s-a înmânat o invitaţiedirectă „pentru a participa la unuldintre proiectele muzicale alepostului naţional de radio – CanalulRomânia Cultural, constând într-oînregistrare specială radiofonică”;Premiul „Colla parte” pentru tinerimaeştri acompaniatori, a fostacordat de prof. univ. dr. RodicaRădoi, pianistei Cristiana Mihartdin România.

Premiul III, în valoare de 1.500euro a fost câştigat de basul JisangRyu (Coreea de Sud); Premiul II, învaloare de 3.000 euro – sponsorizatde Grupul Catena a revenit sopraneiZvetlana Moskalenko din Rusia.Cel mai mare premiu, în valoare de6.000 euro, a fost decernat sopraneipoloneze Adriana Ferfecka.

Festivitatea de premiere şiGala Laureaţilor au avut loc, într-uncadru regizoral şi scenografic cutotul deosebit, în seara zilei deduminică 29 iunie a.c., înprestigioasa sală de concerte a

Societăţii Române deRadiodifuziune – Sala Radio.

Au rostit alocuţiuni: Regizorartistic Răzvan Ioan Dincă, IoanHolender - din partea juriului, prof.

univ.dr. Mihai Cosma managerulproiectului.

În compania orchestrei OpereiNaţionale din Bucureşti, având la

pupitru pe reputatul dirijor italian,David Crescenzi, au evoluat, cubrio, laureaţii concursului, fiecareinterpretând una dintre ariiledesemnate de juriul acesteigrandioase competiţii artistice.

Toţi câştigătorii concursului auremarcat, prin cuvinte dintre celemai elogioase, atât importanţacompetiţiei, condiţiile deosebite

oferite de organizatori, dar şicompetenţa şi profesionalismulincontestabile ale membrilor juriului.În acest sens, sunt evidentegândurile exprimate de marea

câştigătoare a ConcursuluiInternaţional de Canto Le’GrandPrix de l’Opera, soprana polonezăAdriana Ferfecka: „Sunt copleşită de

emoţii! Este extraordinar ce mi s-aîntâmplat. Concursul de Canto de laOpera Naţională din Bucureşti a fosto experienţă minunată pentru mine,nu doar o competiţie, dar şi oaventură. Am cunoscut oameni devaloare, atât din juriu cât şi cântăreţi.Mi-au plăcut, de asemenea,Orchestra Teatrului şi publicul dinRomânia”.

Felicitând, din toatăinima, conducereaOperei Naţionale dinBucureşti – directorgeneral Răzvan IoanDincă şi pe autorulproiectului concursului,prof. univ. dr. MihailCosma, pentru aceastăexcepţională competiţieinternaţională, nădăj-duind că viitoarele ediţiivor cunoaşte noidimensiuni din punct devedere al participării şi alperformanţelor artisticeale candidaţilor, astfelîncât, şi aceastăcompetiţie de rezonanţăinternaţională, să seînscrie printre cele maiimportante manifestări

acreditate de către FederaţiaMondială a Concursurilor Interna-ţionale de Muzică de la Geneva.

Ioan Holender

8 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Maeştri

S-a încheiat cu brioediţia Master Class

2014

· Maraton liric de aproapeşase ore · Zeci de participanţi devaloare· Omagiu lui Darclée,Herlea, Gluck, Jommelli,Meyerbeer· Pregătirea ediţiei jubiliare2015

Marea bucurie pe care ne-aadus-o ediţia din acest an aCursurilor de Măiestrie Artisticădin cadrul Festivalului şiConcursului Internaţional deCanto Hariclea Darclée a fostaceea de a constata că ni s-aualăturat nenumărate voci noi,multe foarte frumoase şi binepregătite, talente conştiente defaptul că drumul spre performanţele excepţionale nueste niciodată facil şi e întotdeauna exaltant.

Progresele făcute de noi în această săptămână neasigură perspectiva unei excepţionale ediţii 2015 aFestivalului şi Concursului Internaţional de CantoHariclea Darclée, ediţie jubiliară marcând 20 de ani decând am creat această formidabilă instituţie care azi erecunoscută ca parte a patrimoniului mondial al culturii şise bucură de Înaltul Patronaj UNESCO.

Am onorat sâmbătă 2 august memoria HaricleeiDarclée la 75 de ani de la trecerea sa în eternitate,

ascultând şi cele două cântece româneşti cântate de ea,singura mărturie sonoră a unei voci şi a uneipersonalităţi care avea să domine lumea lirică timp de25 de ani. Şi am salutat memoria minunatului baritonNicolae Herlea, plecat la cele veşnice în acest an şi carea fost dintotdeauna alături de mine şi de tinerii noştriprieteni veniţi de pretutindeni să-şi asume experienţamarilor tradiţii ale artei cântului. Nu am păstrat un

moment de reculegere, cum se obişnuieşte, ci toatăaudienţa din sala vechiului teatru în care a debutatDarclée, în picioare, a ovaţionat numele lui NicolaeHerlea şi cântul său în Il Barbiere di Siviglia de Rossini.

Dr. Stephan Poen a conferenţiat despre cele douăpersonalităţi şi despre creaţia lui Gluck şi Jommelli la300 de ani de la naşterea acestor mari compozitori şidespre Meyerbeer la 150 de ani de când s-a stins.Conferinţa a fost acompaniată de proiecţiile video aleinterpretărilor mele pe scenele lumii ale unorcapodopere ale artei lirice: Alceste de Gluck, Fetonte de

9ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

MaeştriJommelli, Gli amori diTeolinda deMeyerbeer şi Tosca dePuccini, după care aurmat un Recital altinerilor artişti în careau strălucit sopraneleSilvia Micu, AlidaBarbu şi Aida Pavăl,m e z z o s o p r a n e l eMaria Popa şiEmanuela Pascu,tenorii Ionuţ Hotea şiAdrian Dumitru,acompaniaţi la pian deIoana Maxim şi dePeter Kolcsar.

Tot ei auacompaniat duminică3 august zecile departicipanţi care s-auîntrecut unii pe alţii înbravură în cadrulConcertului maratonMaster Class, care a durat aproapeşase ore, timp în care am condus înscenă marea noastră bătălie pentruperfecţiune, spre încântarea

publicului, reluând fiecareimprecizie sau eroare, până laapropierea de desăvârşire. (A. C.)

Ultima oră:Marea soprană Mariana

Nicolesco a participat zilele trecutela Reuniunea de la Paris aAmbasadorilor Onorifici ai

Organizaţiei Naţiunilor Unite pentruEducaţie, Ştiinţă şi Cultură.

Mariana Nicolesco esteLaureată a Medaliei UNESCO

pentru Merite Artistice conferită deDirectorul General Federico Mayorşi a titlului de Artist UNESCO pentruPace conferit de Directorul GeneralKoichiro Matsuura.

Noul Director GeneralUNESCO, Irina Bokova, a numit-oîn 2013 Ambasador OnorificUNESCO, iar zilele trecute, la

Reuniunea de la Paris, considerândvaloarea demersului şi a realizărilorMarianei Nicolesco în raport cuidealurile legate de patrimoniulmondial al culturii, a anunţat publicacordarea Înaltului PatronajUNESCO Festivalului, ConcursuluiInternaţional de Canto HaricleaDarclée şi Cursurilor de MăiestrieArtistică Master Class iniţiate deaceasta.

În 2015 se vor împlini 20 deani de la crearea acestor importantemanifestări, la care au participatpână acum peste 2200 de tineriartişti din 47 de ţări şi din 5continente, celebrare ce coincide cuaniversarea a 70 de ani aiUNESCO. Ecourile mondiale aleacestor evenimente confirmăcredoul Marianei Nicolesco, careafirmă dintotdeauna că Nimic nu-ipoate apropia pe oameni mai multdecât cântul.

În pregătirea ediţiei jubiliaredin anul viitor, între 28 iulie şi 3august 2014 au loc la BrăilaCursurile de Măiestrie ArtisticăMaster Class oferite de MarianaNicolesco, la care şi-au anunţatparticiparea peste 70 de talente dinRomânia, Republica Moldova,Spania, Polonia, Italia, Armenia,Franţa, Slovenia, Statele Unite şiChina. (I. S)

10 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Balet

Turnir pepoante

Doina MOGA

Sub egida platformei –Patrimoniu Cultural viu – ediţia de vară,iunie 2014, între zilele 25 şi 29 s-adesfăşurat la Sighişoara prima ediţie a

Festivalului Internaţional de balet, cucele două componente: concurs şi gală.

Mărturisesc că deşi cunoşteamabilitatea şi determinarea directoruluisău artistic – Carmen Siminie, de atransforma proiecte şi idei înevenimente de succes, ale căror ecouridepăşeau graniţele tării, în ceea cepriveşte acest concurs am fost destul derezervată. Nu imaginam o artă atât demare şi atât de elitistă într-un oraş atâtde mic, fără tradiţie şi cultivare îndomeniu, chiar dacă farmecul luimedieval de cetate îi aşezase de mult ocoroană pe frunte. Tocmai de aceea, peparcursul desfăşurării lui, mirarea,surpriza şi respectul meu au fost într-uncontinuu crescendo de la „primul gong”până la regalul ce a încheia apoteoticceea ce începuse atât de timid. Amîntâlnit acolo de toate: stângăciiinerente oricărui început; câtevaincompatibilităţii de concepţie, care însăau trecut din mers şi lin, sub umbrelaoriginalităţii; concurenţi dotaţi cu maimult sau mai puţin talent, cu mai multesau mai puţine calităţi, cu mai multă saumai puţină şcoală (cu siguranţă viitor

public avizat pentru spectacolele degen) sau de ce nu, stele ce vor luminascene cu tradiţie din lume; un juriu sudatca valoare şi competenţă, format dinpersonalităţi care pe parcursul cariereilor şi-au câştigat un renumeinternaţional, juriu din care pentru primadată, cel puţin din competiţiile pe care leştiu şi nu-s puţine la număr, a făcutparte şi un medic psiholog, prezenţă ces-a dovedit benefică - în fond şi baletul

şi medicina sunt în egalămăsură studiu, ştiinţă şi artă -:Nina Mazur (Germania),Magdalena Călugăru Klaar(Austria), Liana Dorina Iancu(Timişoara), Iulian Rădoi(Bucureşti), dr. Daniel OvidiuMatei (Sighişoara) şisubsemnata Doina Moga-Belmore, ca preşedintă ajuriului (Bucureşti). Am maiîntâlnit acolo un public dornicde nou şi de frumos, oatmosferă de sărbătoarepatriarhală şi un decorsplendid pe care şi l-ar doriorice regizor din lume, în carefantezia, armonia, eleganţa,gingăşia, vioiciunea,exuberanţa, emoţia,sensibilitatea şibucuria au avut caledeschisă spre ununivers aparte.Fiecare categorie devârstă din cele 3 şi-a

decantat steluţa, deosebit dedificilă pentru juriu fiindalegerea câştigătorului ultimeicategorii, unde toţi cei 18concurenţi, autentice talente,au transformat partiturile lor,prin tălmăciri expresive într-un„miraj fluid”, vorba lui IonBarbu. Astfel, Eregep Anays şiIonescu Diana Georgia,ambele din Constanţa şi-auadjudecat locul I la 9-12 ani şirespectiv 13-16 ani, iar locul Işi Premiul special pentrucategoria 17-25 de ani i-au fostacordate spaniolei GonzalezAda (în prezent membra a Teatrului debalet din Sibiu) şi lui Russu Vladimir dinChişinău. A treia seară însă, cuspectacolul său de gală, a fost unadevărat Regal. Un regal deschis delaureaţii concursului, primul fiind prinţulîn miniatură, Doboş Luca, laureat cupremiul special Claudia Avachian şicontinuat de invitaţii speciali:primbalerini români şi străini (Anglia,Japonia, Spania, Rep. Moldova, Serbia

şi România), parte dintre ei, actualimembri ai Operei Naţionale dinBucureşti (Robert Enache şi ReinaYagura), Cluj (Vasile Dan Haja şiAndreea Izabela Jura), Chişinău(Anastasia Homitchi şi Mihai Cersac),Novisad (Ana Djurici şi Andrei Colceriu)şi Teatrul de balet din Sibiu (EliotBourke şi Ayaka Nagai). Rar am văzutîntr-o singură seară, pe aceeaşi scenă,atâta har, atâta gingăşie, atâta emoţie,atâta fineţe, atâta graţie, atâta farmec,atâta forţă şi atâtea partituri dansateimpecabil, atât din punct de vederetehnic, cât şi artistic. Au fost momentecând pur şi simplu am uitat să respir.Rar mi-a fost dat să văd laolaltă atâţiaartişti-balerini de o asemenea valoarecare prin intermediul instrumentului lor –corpul şi vocabularul propriu artei lor, auspus câte o poveste de vis,transformând seara într-una unică,irepetabilă, seară ce a încununat acestfrumos debut al unui Festival concurscărei îi doresc un mare viitor. A fost unspectacol în care aplauzelor publiculuidin sala arhiplină, parca li s-a alăturat şicele ale corului străvechilor locuitori aicetăţii cu freamătul vibraţiilor şi emoţiilorlui. Pentru mine, Sighişoara acelor zile a

fost ca o poveste exotică de iubire dintreo artă atât de mare, elitistă şi efemerăca o sculptură în fum şi un oraş atât demic, dar palpabil, statuar concret şiîncoronat de medievalul patriarhal. Iar„vinovaţi” pentru ineditul şi succesul eisunt organizatorii: Carmen Siminie(director artistic), Florinela AnvaVasilescu (manager) şi Adrian Popa(preşedinte Procultura), cărora le adaugaplauze la scenă deschisă.

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Pe scene

11

Concursul Internaţionalde Vioară Câmpina

ca încheiere a stagiunii muzicale

Cornelia BRONZETTI

Ediţia a IX-a a Concursului, care s-a desfăşurat cadeobicei, în atmosfera şi acustica superbă a sălii, caregăzduieşte şi concertele de la Parohia “Sfântul Nicolae” –cartierul “Slobozia” – Câmpina, a reunit pe scenă, în urmaselecţiei, copii şi tinerii violonişti din Ucraina, Republica Moldova

şi România, cu un nivel artistic – instrumental foarte înalt. Ceipremiaţi în mod special, cele două premii 1, la categoria A (pânăla 11 ani. Ştefan Aprodu - 10 ani, România şi la categoria B (11-16ani) Georgii Moroz – 13 ani, Ucraina, sunt talente de excepţie,cu o pregătire profesională foarte bună, care pot susţineprograme de performanţă pe orice scenă.

Le doresc să aibă sănătatea, puterea şi ajutorulsocietăţii, pentru a evolua şi a-şi împlini DARUL şi pasiuneapentru muzică şi vioară, împreună cu profesorii lor, MagdalenaUrsu (Liceul “D. Lipatti”, Bucureşti) şi Olga Kovinets (Colegiul“N. Lasenko”, Kiev , Ucraina).

Sigur că la orice concurs nu toţi participanţii pot fipremiaţi iar la Câmpina au fost şi copii, sau tineri, care n-au reuşitcalificarea (la Categoria C nu s-a acordat nici un premiu), dar,sper că perseverenţa la va aduce, şi acestora, la ediţiile viitoare,realizarea – succesul.

În juriul acestei ediţii, s-au aflat D-na prof. OlgaKorivets din Kiev – Ucraina, D-na prof. univ. dr. GraţielaNegruţiu de la Universitatea de Vest Timişoara, D-nul prof. univdr. Ladislau Csendes şi prof. univ. dr. dirijorul AlexandruGanea de la U.N.M. B.. De asemenea violonista prof. univ.Cornelia Bronzetti.

Decernarea premiilor şi concertul de gala au avut loc înCastelul Iulia Hasdeu, unde, înafara premiilor obişnuite, adiplomelor şi diplomelor de onoare pentru cei mai buni pianişti,acompaniatori şi profesori, Primăria Câmpina a oferit 3 premiispeciale, laureaţilor Ştefan Aprodu, Georgii Moroz şiAlexandru Axenti, Laureaţii ediţiei 2014 sunt:

Categoria A – Premiul 1 - Ştefan Aprodu (Bucureşti),Premiul 2 – Dragoş Ruşanu (Bucureşti); Categoria B – Premiul1 – Georgii Moroz (Kiev, Ucraina), Premiul 2 – AlexandruAxenti (Chişinău), Mădălina Ivancia (Iaşi), Premiul 3 – OctavianPîrlea (Bucureşti), Alexandru Semeniuc (Bucureşti); Premiul devirtuozitate “Garabet Avachian” - Georgii Moroz; Premiul pentrumuzică românească “Cornelia Bronzetti” - Alexandru Axenti,Octavian Pârlea

Din stagiunea câmpineană de concerte 2013-2014 aşdori să amintesc câteva concerte importante cu artişti consacraţisau cu tineri în plină afirmare, unii laureaţi cu premiul 1 la unadintre ediţiile Concursului Internaţional de Vioară de la Câmpina.

- Concert simfonic “Orchestra Societăţii” Filarmonica dinCâmpina.Dirijori Prof. Univ. Dr. Dumitru Goia; Bianca Oprea –

master; Răzvan Apetrei – masterÎn program: W.A. Mozart – Uvertura la Pantomima “Les

petits rien”; W.A. Mozart – Concertul pentru vioară şi orchestra nr.5 La major KV219 solista Diana Jipa; D. Lipatti – Concertino înstil clasic solist Viniciu Moroianu

- Concertul cameral oferit în luna Aprilie de distinselemuziciene Georgeta Stoleriu şi Verona Maier la Parohia“Sfântul Nicolae”

- În aceeaşi sală, în luna Martie au concertat pianistulViniciu Moroianu şi violonista Mioara Moroianu, care s-arepetat şi la Ateneul Român.

- La 1 iulie 2014, ultimul concert din stagiune, în cadrul“Concertelor oferite de personalităţi din juriul concursului, unsuperb program a fost oferit de Duo Aperto – violonistulLadislau Csendes si pianist Dolores Chelariu program care acuprins piesele: “Pe urmele lui F. Liszt”; Virtuosul – cei treitigani (parafraza) S.383; Elegiacul – Elegie S. 197; Elegiacul –La lugubre gondola S.200; Preacucernicul – Offertorium siBenedictus S.501; Filantropul – H Berlioz Reverie şi CaprciciuOP.8; Filantropul - B Smetana din patria mea

Pot scrie despre acest concert pentru că am fost în sală,o sală plină, chiar public în picioare care a fost captivat şi vrăjit deinterpretarea, celor doi muzicieni, de culorile, timbrele, agogica şidinamica foarte vie şi plastică, de acurateţea perfectăinstrumentală, cât şi de atractiva prezentare detaliată a pieselor,realizată în concert de Ladislau Csendes. Un adevărat regal!

Tot la Parohie s-au desfăşurat şi cele două concertecamerale ale tinerilor violonişti laureaţi a multor premii naţionaleşi internaţionale, deasemeni Premiul 1 la Câmpina.

Violonista Georgeta Iordache, actualmente în anul 1 laMusik Hochschule Koeln, după absolvirea Liceului de Muzică “G.Enescu” a abordat, împreună cu pianista Verona Maier, în lunamartie, un program de sonate şi piese de la Bach, Mozart,Beethoven la Paganini şi Ravel. Violonistica Georgetei Iordacheeste foarte cizelată iar posibilităţile ei interpretative şi deanvergură scenică în plină perfecţionare. Muzica de camera pecare, la Koln, o practică intens sunt convinsă că o va modelainterpretative, relevându-i marile calităţi.

În luna mai, Andrei Radu, tot un laureat multiplu (ultimulconcurs: Târgovişte “Marele Premiu la Concursul “Mozart”), deasemenea premiul 1 la Câmpina a prezentat, împreună cu pianistOlga Babadjan un program de la G. Tartini – Sonata în la minor,trecând prin Bach, Paganini, Paul Constantinescu şi încheiândVals scherzo de l Ceaikovski şi Moto perpetuo de D. Capoianu.

Programul a fost repetat şi la Ateneul Român în cadrulconcertelor de marţi, cu tineri de excepţie.

Andrei Radu are o bună concentrare, posibilităţiinstrumentale nelimitate, dorinţa expresivităţii într-un repertoriustilistic divers şi răbdarea finisării amănuntelor.

Ceea ce îi lipseşte încă, la cei 17 ani, este rodajul scenical unui program mai lung, mai complex, rodaj prin care să seelibereze fizic şi psihic pentru a simţi pe scenă comunicareafirească permanent cu sala.

Stagiunile muzicale din Câmpina au devenit în ultimii anifoarte bogate, diverse atât reportorial, cât şi ca desfăşurare deforţe artistice, care în special la Parohia Sfântul Nicolae (dar şi laCasa de Cultură “Geo Bogza” şi la Muzeul memorial BogdanPetriceicu Hasdeu), găsesc o atmosferă de excepţie.

Ştefan Aprodu

12 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Cărţi

Restituiri -Constantin

Bugeanu unsavant al artei

dirijoraleGrigore Constantinescu

După un deceniu şi jumătatede când marele muzicianConstantin Bugeanu a părăsittărâmul lumii şi culturii româneşti,gândurile noastre îl păstrează încăîn amintirea celor ce i-au fostdiscipoli. Recursul la memorie îşiatestă valoarea prin studiile,articolele, lucrările muzicologice cepoartă pecetea evocăriipersonalităţii sale. Volumul semnatde Dragoş Călin, recent dăruitcititorilor de către Editura muzicală,mi se pare cel mai elocvent gest derecunoştinţă.

Interesat de estetică şimuzicologie, dar şi de taineleinterpretării creaţiilor muzicale,Dragoş Călin i-a urmat, începând depe la mijlocul anilor ‘80, sfaturile,integrându-se în ansamblul teoreticşi pedagogic a ceea ce s-a impus,până la finele secolului XX, drept“Şcoala de dirijat ConstantinBugeanu”. Sunt multe cariereleşefilor de orchestră care s-au clăditpe metodele, teoria şi practicaîndrumărilor marelui Maestru, de lanoţiunile de orientare a cunoaşteriianalizei unei partituri şi până laedificiul Fenomenologiei Muzicale,de o copleşitoare semnificaţie,evoluând în paralel cu gândireafenomenologică a lui SergiuCelibidache. Dorind să trezeascăinteresul noilor generaţii de dirijori şiinterpreţi, la modul general, DragoşCălin a început, cu mai mulţi ani înurmă, să cerceteze sistematicsursele profesionale, estetice şifilozofice ale concepţiilor pe cares-a clădit această şcoală, de unicăvaloare internaţională, a dirijatuluide orchestră. Cunoaşterea,

dinlăuntrul lumii Maestrului, l-aajutat foarte mult, pentru a discerneinteresul documentar al cercetărilorsale, care au acumulat, ani de-arândul, informaţiile necesare scrieriimonografiei intitulate ConstantinBugeanu un savant al arteidirijorale.

Rezultatul acestei acţiuni, încare documentarea şi cunoaştereas-au integrat cu elaborarea lucrăriidespre care vorbim acum,dovedeşte că roadele studiilor salecu Constantin Bugeanu suntdiverse, nu numai în planinterpretativ şi teoretic, ci şi în cel alunei muzicologii moderne, de largă

perspectivă în definirile stilisticiimuzicale pe scara istoriei muzicii.Pilduitoare, cariera artistului numărămari victorii în abordarea muziciiBarocului (ne reamintimevenimentul anilor ‘50 cu oratoriulPatimile după Matei de Bach, darşi spirituala versiune a operei luiPergolesi Servitoarea stăpână),precum şi abordarea muzicii clasice(Flautul fermecat de Mozart), aromantismului wagnerian cuprins înoperele Tetralogiei, a viziunilordramei bartokiene Castelulprinţului Barbă albastră, saumahlerianul eposului simfonicCântecul pământului. Neodihnaiubirii pentru muzică nu avea limite

sau măsură, dăruirea acestei stăriafective către public şi cei ce îideveneau discipoli impresiona prinpasiune şi generozitate. Regăsim înpaginile volumului semnat deDragoş Călin astfel de trăiri.Totodată, un sistem clar elaborat dearhitectonică muzicologicăordonează discursul în capitolemenite a ne conduce pe drumulunei aprofundate investigări.Dincolo de elementele biografice,afectuos relatate, autorul prezintă“Actul creator dirijoral”, apoi lumeabogată a personalităţii luiConstantin Bugeanu, cuprinsă încel mai amplu capitol al volumului,

nu întâmplător intitulat “Studii,Teorii Analitice, ProiecteMetodice, Cursuri” (circa 200 depagini). Se adaugă, în capitoluladiacent următor,”Spirala luiBugeanu” explicată de dirijorulMihai Diaconescu şi preluată învolum de Dragoş Călin, cuacceptul muzicianului. O sută depagini derulează, în texte şigrafice, unele dintre cele maiimpresionante, din cele peste2000 de Analize ale Maestrului,formulate după propriul săusistem de formă mnemotehnic(creaţii majore ale lui Haydn,Mozart, Beethoven Brahms,Reger, Bruckner, Verdi, Debussy,Enescu). O formulă originală, ceaa Solfegiului în viziuneaprofesorului, sugerează pasiuneateoreticianului pentru inovaţie.

Dragoş Călin a înţelesimportanţa “Scolii de dirijat”

despre care a scris, solicitând studiişi comentarii din partea discipolilor,cu care se finalizează astfelvolumul, din perspectivă temporală,umană, admirativă. Nimic maipotrivit pentru demonstraţiaproiectată, în scopul unui asemenearecurs la memorie. Mai mult,considerăm că efortul autoruluideschide drumul posterităţii, princare timpul artistic va rămânemereu dator acestui savant al arteidirijorale. Între trecut şi viitor,scrierea generoasă a lui DragoşCălin, dăruită nouă, este, din toatepunctele de vedere, un Reper alvalorii.

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014 13

Muzica nouă

“Deesis”Marin MARIAN

Despre familiaritateacompozitorului Pekka Jalkanen cumuzicile româneşti am mai scris pe-ndelete (revista Muzica 1/2012, p. 81-89). Iar cu ocazia organizării celor douăconcerte cu muzica sa – sunând atât debizantin şi enescian – în Târgu Mureş şiîn Bucureşti, am considerat că oarecumam încheiat omagiul pe care culturaromână l-ar fi datorat marelui nostrucoleg şi prieten finlandez. Numai că oasemenea atitudine este, de fapt,nepotrivită.

Pekka Jalkanen a găsit înmuzicile româneşti, în manuscriselemuzicale transcrise şi în cărţile demuzicologie românească nu sursemimetice, de preluat simplist, ci realesurse epifanice, de iluminare creativăcomplexă. Aşadar, influenţa surselorromâneşti, bizantine şi psaltice, a

omofoniilor, heterofoniilor şi polifoniilormodale şi premonale, rămânefundamentală pentru toate lucrărilesale. Iată de ce orice nouă întâlnire, cuoricare dintre piesele sale, rămâneabsolut meritorie.

Dacă în lucrări sugerânduniversalisme ori mituri arhaiceasocierile sau sursele de inspiraţiegreco-bizantină şi carpato-ponticeputeau fi identificate doar prin avizare,specializare sau profesionalism, încazul în care Pekka Jalkanen compuneîn mod declarat pentru sau în interiorulunor teme/culturi ortodoxe, deja citatele

şi elementele stilistice utilizate suntsesizabile chiar şi de către urecheapublicului comun, non-meloman. Estecazul, de pildă, al lucrării pentru pian şikantele, Vecernie, ca şi al mai recenteilucrări corale, Deesis.

Miercuri, 3 iulie 2014, înBiserica Pitar Moş, Corul de Cameră„Krysostomos” a concertat chiarsub titlul acestei ultime lucrărimenţionate, a lui Pekka Jalkanen.Spaţiul naosului relativ mic a fostadecvat, vocile şi nuanţele intensivefiind astfel foarte clar perceptibile şiapreciabile.

„Kysostomos” este un cormixt, dirijat de către tânărul MikkoSodoroff şi activând în orăşelulfinlandez Koupio. Amator fiind,calitatea sonorităţii de ansamblu, adisciplinei şi tehnicilor vocale, aexerciţiului şi a conducerii dirijoralesunt mai mult decât decente, suntfoarte onorabile.

Lucrarea Deesis a fost scrisă şidedicată chiar acestui cor, iar

dimensiunea ei – chiar dacăeste vorba de o versiune scurtăsau concentrată aPanihidei/Parastasului – esteconsistentă (30 de minute).

Excelentul „program desală” a pus pe două coloanetextul, originalul finlandezputând fi comparat cu textulromânesc, deoarece toatetextele erau citate din tipicurileşi liturghiile cele mai canonice,ale ortodoxiei universale.Detaliul acesta se va fi pututadeveri necesar, pentru că înpiesele finlandezilor (cuexcepţia lui Pekka Jalkanen),muzica nu are nimic în comuncu sonorităţile şi stilisticilecunoscute de români.

Finlandezii sunt demulte sute de ani protestanţi, iarortodoxia finlandeză, atâta câtă

este ori a mai rămas, e mai degrabăuna rusească (la începutul secolului 19Finlanda încă făcând parte din ImperiulRus). Iată de ce „muzica ortodoxă” esteaici eminamente armonică, delocmelismatică, modală sau cromatică,avansând melodic şi totodată armonicexclusiv în chip silabic (mai degrabătipic cântării melodico-armonice aimnului protestant).

Elementele de specific culturalşi istoric menţionate în urmă au fostevidente în primele două lucrăriprezentate românilor de către„Krysostomos”: patru părţi din

compoziţia Postul mare, scrisă dedirijorul Mikko Sidoroff (2013), şi treifragmente din Vigilia/Priveghiul,compus de Einojuhani Rautavaara(1971). Aşadar „lucrări ortodoxe” care,scrise de către finlandezi fideli unuispecific naţional, sunt mai degrabă –muzical vorbind – protestante.

Cu exactitate, ele nu depăşesctradiţiile dominant armonice, sistemultonal şi melodica silabică. Rămânând întonal şi armonic, nu merg mai departede stilul impresionist, cu eventualescurte clustere mai moderniste,expunând textul doar silabic (fiecaresilabă pe nouă notă sau acord), detaliicare fac progresia muzicală destul desimplă (tehnic şi imaginativ).

În contrast cu aceste lucrări,sau cu cei doi autori, piesa care aurmat, Deesis, s-a delimitat şi evidenţiatstilistic în sens pozitiv, admirabil. Ea adovedit ca numai Pekka Jalkanen ştiemult despre lumea modală, despremicrointervale şi despre recitativeleprimitive. Dat fiind faptul că Jalkanen acoborât mult sub stilurile şi sursele pre-baroce (adică pre-protestante), dat fiindcă a preluat scări, fragmente sau citateantice, psaltice şi bizantine(Anastasimatarion-ul tipărit la Bucureştide către Adriana Şirli îi este volum-sursă chiar declarată), el a şi descoperitfoarte eficienta polifonie primitivă,recitativul melismatic, modurilecromatice, armoniile pre- şi non-tonale.În contrast cu stilul dominant protestant(armonia tonală), omofonia lui PekkaJalkanen a apărut oarecum revoluţionarde nouă, plină de straniu sau impactauditiv. Asta, desigur, în comparaţie cumuzicile care pot fi auzite în Finlanda(românilor fiindu-le mai uşor deperceput această muzică).

Iar finalul piesei Deesis,„jucându-se” şi apoi terminând pe ununison prelung, a fost extrem defrumos, sublim chiar, impresionant.

14 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Estivale

FestivalulinternaţionalVara Magică

Grigore CONSTANTINESCU

I. Recital Alexandru TomescuSugestia Verii Magice, care

a debutat în 9 iulie 2014, anunţăbucuria publicului bucureştean de aasculta la Ateneul Românconcerte timp de două luni –iulie, august – în “serile demiercuri”. Cu inventivitate şiconsecvenţă, Dorin Ioniţăştie să-şi aleagăcolaboratorii, marea muzicăşi artişti de faimă,majoritatea muzicieniromâni din ţară şi de pestehotare, pentru a clădiarhitectura sonoră a timpuluipetrecut împreună. Sălile aufost până acum arhipline,ceea ce ni se oferea a avutconsecvenţa îmbinăriicalităţii cu diversitatea.

Cu o carierăimpresionantă, primul invitat eraAlexandru Tomescu, liderul tinereigeneraţii de violonişti români.Pretutindeni publicul şi presaapreciază la superlativ personalitateacharismatică a artistului, profunzimeaşi frumuseţea interpretărilor sale. Îndeschiderea Festivalului muzicalVara magică, Alexandru Tomescu areadus în faţa publicului cele 24Capricii pentru vioară solo deNicolo Paganini. Argumentelesuccesului continuu al acesteicapodopere de virtuozitate romanticăstrălucitoare au fost confirmate deInterpretarea lui Alexandru Tomescu,Capriciile reprezentând pentru el unsubiect de prim-plan în ultimelestagiuni, un reper al cariereiviolonistice care include titlul delaureat al Concursului Paganini, laGenova. În mâinile tânărului artist segăseşte celebra vioară StradivariusElder – Voicu din 1702, instrument deo inestimabilă valoare, ce face partedin Patrimoniul Naţional al României,câştigată prin concurs, pentru aldoilea sezon, anul acesta.

Cu o remarcabilă forţă –concentrare, concepţie, stil,

virtuozitate, rezistenţă scenică –Alexandru Tomescu şi-a pledatopţiunea repertorială convingându-nedin nou că vocaţia şi talentul sunttemelia prestigioasei sale cariere. I-am urmărit interesaţi cântul în etapelesuccesiunii acestor Capricii, cumotivaţii diverse ca ritmică, melos,registraţie, ambient expresiv,înţelegând că acumulările reluărilorcapodoperei, în ultimii ani, înseamnăfoarte mult pentru locul ocupat încariera sa de violonisticapaganiniană. În acest sens, putemaprecia că reluarea este mereu un

pas mai sus în oferta sainterpretativă, iar Capriciile suntmereu noi şi pasionante, pentruinterpret şi ascultător, în întâlnirilesuccesive de-a lungul timpuluipetrecut cu noi în dialogul Tânăruluimaestru cu publicul.

II. Orchestra de tineret aMoldovei.

Unul dintre elementele demare interes al Festivaluluiinternaţional “Vara magică”, oferitmelomanilor bucureşteni de cătreAsociaţia culturală LantoCommunication, este reprezentat deinvitarea mai multor Orchestreeuropene de tineret. Este vorba deansambluri care, de-a lungulstagiunilor Mileniului II, nu îşi pot aflaîncă programarea meritată, indiferentde succesul de public cunoscut cuperformanţele lor. Iniţiativa organizăriiunor asemenea ansamblurireprezintă, mai de curând,preocuparea de a se oferi generaţiilorîn curs de formare o modalitate şiexperienţă artistică educativă extremde diferită, din constatarea noastră,

de la o ţară europeană la alta. Acumînsă, prioritatea prezenţelor specificeeste subliniată în “Vara Magică”.Primul dintre aceste ansambluriinvitate Orchestra de Tineret aMoldovei, beneficiază de ocolaborare pentru concertulbucureştean cu tânărul dirijor românGabriel Bebeşelea. Impresia deansamblu a formaţiei de coardeiniţiate la Chişinău de AdrianoMarian, fiind deosebit de bună,pozitiv receptată de public. Studiulunui repertoriu complex ca varietatestilistică a preocupat Orchestra,

pentru cele mai pregnantecaracteristici, de la Mendelssohn(destul de neinteresantul Concert înre minor pentru vioară, cântat fărăvlagă), la Piazzola (Anotimpuri laBuenos Aires), Şostakovici(Simfonia de cameră op.110a) şiajungând la concluzia mareluirepertoriul romantic rus cu Serenadapentru coarde de Ceaikovski.Formaţia şi-a derulat discursulspectaculos şi crescând ca efect, cuo evidentă pregnanţă ritmică, unitatede sonorităţii (în care violoncelul şi-acâştigat mai multe aplauze decâtviolinele, oarecum prea incisive).Oricum, momentele de ansamblu s-au impus în muzica lui Şostakovici,au avut o variaţie expresivăzigzagată în lumea amero-latină atangourilor argentiniene (Strălucităînsă demonstraţia solistică a foartetânărului violonist moldovean DmitriPocitari) şi s-au impus prin eleganţaromantică ceaikovschiană.Entuziasmat de relaţia cu Orchestrade tineret din Moldova, dirijorulGabriel Bebeşelea a obţinut succesulscontat, pentru care pledeazărealizările sale din ultimele stagiunide concerte şi spectacole.

Farmecul şi magiaVienei, la Ateneul

RomânGrigore CONSTANTINESCU

Am petrecut aproape trei ceasuri, în sala mare aAteneului Român, ascultând cel de al treilea concert dinediţia a III-a a Festivalului Internaţional “Vara magică”,stimulaţi de pulsul ternar a inimi muzicii vieneze, valsul.Nimic mai adevărat decât această magie muzicală,unitară, diversă şi răspândită în lume, aşa cum audemonstrat-o şi interpreţii invitaţi de LantoCommunication. Principalul ghid al călătoriei sonore,Maestrul Valentin Gheorghiu, revine adesea pepodiumul de concert în dorinţa de a oferi iubitorului de

frumos, împreună cu partenera sa de viaţă şi scenă,Roxana Gheorghiu, astfel de clipe muzicale inspirate.Programul vienez a început cu mărturisirea de afecţiunepentru unul dintre geniile vieneze magice, dinadolescenţa Romantismului, Franz Schubert. Cei doiinterpreţi au ales, din sutele de valsuri care făceau sădanseze prietenii compozitorului în legendareleschubertiade, Opusul 9a. Cum este lumea acestordansuri? Un lanţ de “un-doi-trei”, cu subiecteasemănătoare nestematelor ce pot alcătui un colier cusclipiri de secunde ale motivelor auzite şi nerepetabile.Minunat! Câteva momente din Valsurile op.39 deBrahms, legănând pasul spectacolului liric întremelancolie ori ambient vesel, ne-au demonstratpreţuirea acordată de acest venerabil Maestru pentrumuzica lui Johann Strauss. Ghidul nostru, ValentinGheorghiu, a ales apoi muzica polonezului care şi-aînceput cariera internaţională, la 19 ani, în Viena:

Frederic Chopin şi Valsul în la minor, tot în versiunede pian la patru mâini, scris la Paris cu amintiri vieneze.Descins din muzica de film, pentru a omagia lumeavalsului, Haciaturian şi-a arătat în Valsul în la minornostalgia şi sensibilitatea pentru modelul vienezinspirator. Aşa şi-a imaginat cursul Dunării şi IosifIvanovici, invitându-ne să coborâm de la Viena, pemarele fluviu, pe ambarcaţiunea al cărui cârmaci, cuversiune refăcută a partiturii originale, era ValentinGheorghiu. Am ajuns cu îndrumătorul călătoriei noastrela Maurice Ravel, cel care mărturisea dorinţa de acompune “un mare vals pentru a omagia memoria luiStrauss, nu Richard, ci Johann”. Proiectul poemuluicoregrafic La Valse, dedicat Vienei, versiunea pentrudouă piane, l-a prezentat compozitorul, în primă audiţie,împreună cu Alfredo Casella, în KleinerKonzerthaussaal din capitala austriacă, acum un secol.Nu-mi aduc aminte, până miercurea trecută, să-l fiascultat la Ateneul Român… La violoncel, MarinCazacu, în duo cu ghidul pianistic al călătoriei noastre,

plimbându-se pe străzile Vienei nocturne, a evocatamintiri de adolescenţă în cele câteva momentefauréene legănate ritmic, Apres un rêve. MihaelaMartin, cu vioara sa vrăjită, a schimbat apoi cu ValentinGheorghiu replici dintr-un Scherzo în do minor deBrahms, pregătind întoarcerea la “modelul Schubert” ceînlănţuia dansurile celor şase Dumki din ultimul Trioop.90, compus de Dvorak Muzica reunea, încaleidoscopul de sentimente şi trăiri, artişti deja prezenţipe scenă, Martin-Cazacu-Gheorghiu, Maeştri care auluminat astfel sala Ateneului. Armonioasa reuniunevieneză de compozitori şi interpreţi aştepta unargument final al momentul trăit magic împreună cu noi.Dacă ar fi să plecăm cu o amintire statornică de la acestconcert, cred că minunata melodie a violoncelului,preluată de vioară şi pian, din Adagioul Trioului nr. 4de Beethoven, oferită ca supliment, este simbolulautentic al inimii muzicii vieneze.

15ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Estivale

Mihaela MartinMarin Cazacu

Valentin şi Roxana Gheorghiu

16 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Pe scene

Muzica, punte între generaţii

Loredana BALTAZAR

Faţă în faţă, pe podiumul Sălii Radio, un maestrual baghetei – Cristian Mandeal – şi Orchestra Română deTineret, sau, altfel spus, experienţa maturităţii artistice şiexuberanţa tinereţii interpretative!

Guvernând cele două forţe umane – individuală şicolectivă, aproape două ore de muzică de cea mai bunăcalitate au convins spectatorii acestui eveniment culturalspecial că există mostre sonore din repertoriul universal

care pot ridica sala în picioare, datorită valorii lorexpresive. Supus gesturilor ferme, de o rigurozitate atentcontrolată, ale maestrului CristianMandeal, Orchestra Română de Tinereta oferit publicului bucureştean în ultimadecadă a lunii iunie o avanpremieră aapariţiei sale concertistice pe scenafestivalului internaţional „Young EuroClassic”, ce urma să aibă loc cu câtevazile mai târziu la Berlin. Şi nu mi se paredeloc lipsită de importanţă, în acestcontext, menţiunea că, la acelaşifestival, au mai fost invitate anul acesta,alături de Orchestra de Tineret dinRomânia, formaţii similare de din SUA,China, Franţa, Germania şi Rusia!

Debutând cu imnul festivaluluiberlinez compus de Ivan Fischer (dejainclus în repertoriul fiecăreia din celeşase orchestre ce urmau să evoluezepe scenă), programul orchestreiconduse de Cristian Mandeal a cuprins o suită din cele maisensibile şi totodată dificile pagini romantice şi moderneale literaturii muzicale. Complex ca paletă coloristică şidens ca arhitectură structurală, acest program necesita unefort susţinut şi constant de modelare a gestuluiinterpretativ, căruia tinerii instrumentişti au trebuit să-i facăfaţă, începând cu cele Trei dansuri româneşti ale luiTheodor Rogalski până la acordurile finale ale celei de-aşasea simfonii semnate de Ceaikovski, „Patetica”,parcursul interior fiind jalonat de încă două creaţii de

referinţă ale secolului trecut: Rapsodia spaniolă deMaurice Ravel şi Dansul celor şapte voaluri din operaSalome de Richard Strauss.

Dacă atât tablourile sonore ale lui Rogalski cât şiDansul celor şapte voaluri ale Salomeei (R. Strauss) auavut senzualitate timbrală şi o concreteţe imagistică rafinatgradată până la insinuări subtile ale vizualului, Rapsodiaspaniolă a lui Ravel s-a reconstruit pe sine dintr-un puzzleritmico-intonaţional temperamental cu inflexiuni iberice;însă, dintre toate cele patru piese enumerate anterior, ceacare s-a detaşat vizibil ca moment interpretativ de vârf alîntregului traseu muzical a fost „Patetica” ceaikovskiană,oglindă semnificativă a temperamentului slav, atât devulnerabil la nivelul metamorfozelor stării interioare,exploziv-implozive.

Sub formă de bis, Valsul din suita „Masquerade”de Aram Haciaturian şi Polka „” de JohannStrauss au constituit răspunsul elocvent alorchestrei la aplauzele repetate ale spectatorilorşi, totodată, o posibilă direcţionare către un finalrelaxant al întregii seri concertanteînveşmântate în haina tinereţii.

După doar trei seri, la “Young EuroClassics”, acelaşi ansamblu (afiliat, din acestan, Centrului Naţional de Artă “TinerimeaRomână”, sub conducerea maestrului MarinCazacu) obţinea respectul publicului german siaprecierea criticii de specialitate,ca recompensăbinemeritată pentru calitatea actului săuinterpretativ şi pentru dimensiunea empatică acomunicării artistice:

“Orchestra Română de Tineret poatefără nicio problemă sa ţină pasul cu orchestre

de talie mondială. Chiar şi orchestre de top pot lua caexemplu tinerii muzicieni români.”

“Una dintre cele mai bune interpretări ale Pateticii.La sfârşit a trebuit să ne ţinem răsuflarea.”

“Orchestra Română de Tineret, împreună cudirijorul său Cristian Mandeal, a reuşit pentru prima dată inacest sezon, să ridice publicul in picioare.”

“Ce seară plină de elan de la prima la ultimasecundă,… cu minunaţii tineri români care vin din nouageneraţie!”

Un motiv în plus de a elogia pleiada de muzicienicare aureolează şi astăzi România pe scenele lumii, printalentul şi dăruirea lor! (Foto. Virgil Oprina)

Vasile Ghinea – Pariupe o lacrimă

Cu puţin timp înainteaconcertului „In memoriam ValeriuSterian” de la Râmnicu Sărat,

editorul Constantin Marafet(directorul editurii Rafet, la careapare cartea) iniţiază apariţia unuivolum biografic dedicat artistului,realizat cu ajutorul cantautoruluiDan Manciulea şi poetului VasileGhinea. Elaborat în doardouă săptămâni, volumul nu aveacum să depăşească dimensiunireduse: are doar 54 de pagini, dincare biografia propriu-zisă ocupă 19pagini. Acestea sunt urmate de 17pagini cu fotografii inedite alb-negru, apoi de un interviu cu DoruSterian (fratele artistului) realizat deCornel Tudose şi de fragmente saucronici din presa vremii.

Născut la 21 septembrie1952, Valeriu „Vali” Octavian Steriana fost răpus de cancer la numai 48de ani, la 16 septembrie 1999, darflacăra muzicii o duce mai departefiul Oliver (absolvent deConservator), bateristul formaţiei

Voltaj. A terminat psihologia, iar întimpul studenţiei formează duo-ul„Vali şi Carmen” cu care se impuneîn sfera muzicii folk. Îşi continuătraiectoria ca solist, lansândcântece cu puternic impact (deneuitat rămâne „Vino Doamne” -

intonat deseori în PiaţaUniversităţii), înregistrândalbume bine primite şiefectuând turnee înstrăinătate. Îşi alcătuieşteformaţia „Compania desunet”, devenind practicantal folk-rockului, şi îşiamenajează studioulB’inişor, unde se imprimănumeroase discuri folk alecolegilor săi.

Concitadinii săi nul-au uitat: a apărut acestvolum, şcoala nr. 8 poartănumele său, se organizeazăun festival folk în memoriasa. Frumos ar fi ca şi altelocalităţi să-şi cinsteascăartiştii în acest fel....

Cristian Ghica –ROCKescu

Un volum cu formatşi copertă aparte, un titluinteresant, apărut la editura

România pur şi simplu în 2014.

Sumarul este asemuit conţinutuluiunui album discografic, fiind intitulatTracklist şi cuprinzând Side A -ROCK şi Side B - escu, plus „În locde prefaţă” şi „Bonus Track”(Postfaţă), în total 168 de paginiîmpărţite în 16 capitole.

Tânărul autor din Caracalmărturiseşte că a scris cartea într-olună, cu frenezie nebună, pentru azugrăvi cu candoare şi sinceritatelumea reală a adolescenţei sale.Câţiva elevi se simt legaţi prinaudierea muzicii rock, care-i face săse simtă aparte şi să vadă în altmod realităţile din jurul lor - de altfelmuzica nu constituie, paradoxal,filonul principal al volumului, ciconsideraţiile morale, economice,politice, referitoare la societatearomânească de după 1990.

Tinereţea autorului îl face săconsidere că spiritul rock de frondănu a existat la noi în aniicomunismului, ci a apărut doar după1990, iar depărtarea de marilecentre muzicale ale ţării îl duce laignorarea totală a formaţiilor noastrede gen, toate referirile făcându-se lagrupuri străine - păcat....

Pagini interesante despreviaţa şi pasiunile muzicale aleadolescenţilor care edificăsocietatea noastră actuală.

Recenzii de Dan CHIRIAC

17ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Carte

18 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Punctul pe j... azz

Gărâna Jazz – Un festival la vârsta

majoratuluiFlorian LUNGU

Ajuns în lunga vară ploioasă la ediţia a XVIII-a,FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE JAZZ GĂRÂNA2014 (10 – 13 iulie) s-a vădit în chip indubitabil cea maiîmplinită, mai echilibrată, mai relevabilă sub aspectvaloric înfăţişare artistică de până acum a acestuiveritabil Mecca autohton al jazz-ului – loc de pelerinajunde mii şi mii de dreptcredincioşi întru muzică vinsă-şi dăruie prinosul devoţiunii pe altarul ArteiCreativităţii pure, fie ei din Timişoara, din toată ţara,chiar şi depăşindu-i fruntariile. Vorbim, fireşte, despre omega-sărbătoare muzicală ce şi-adobândit deja, indiscutabil, dreptul dea fi un brand cultural al României.Căci de la un agreabil „party întreprieteni” ce se derula prin 1997 încurtea hanului din Gărâna al lui GigiTăuş, la fenomenul sonor strămutatacum un deceniu în încăpătoareaWolf’s Meadow din acelaşi miraculosareal, GĂRÂNA JAZZ FESTIVAL serecunoaşte drept vrăjitul tărâm alregăsirii de sine, al fraternizăriispiritelor, al triumfului artei cumajusculă dar şi al comuniunii cuMama Natură de o rară generozitate...

Ei bine, cu cine s-a gândit săne regaleze la această a XVIII-a ediţie,(încă) „tânărul şi neliniştitul” MariusGiura (cu ceilalţi „giuraţi” of his family,Gabriela, Bebe, Caius Giura), după o maturăchibzuinţă de vreo numai treisuteşaizecişi... de zile şinopţi de neodihnă, de alergat după sponsori, mii detelefoane, mail-uri, acte, negocieri? Cu oferta unuiprogram pe cât de opulent, pe atât de seducător,coroborând contribuţiile creative ale celor aproapeşaizeci de artişti invitaţi din zece ţări, incluşi în nu maipuţin de 16 recitaluri pe impunătoarea scenă dinPoiana Lupului. Un Line up de excepţie!

Contribuţia românească a apărut plină de miez,reprezentativă pentru generaţia medie şi cea tânără ajazzman-ilor noştri. Ne referim îndeosebi la douăpersonalităţi accentuate. Pianistul-compozitor-profesorMircea Tiberian s-a implicat în argumentareacreativităţii contemporane prin proiectul „Both Sides OfThe River”, un program bazat cu predilecţie pe instantcomposing propus împreună cu o excelentă secţieritmică probată în ultimii opt ani, americanii ChrisDahlgren - contrabas, John Betsch - baterie, ca şi cusaxofonistul flautist timişorean invitat Liviu Butoi. La

rândul său Pedro Negrescu, basist, dirijor, compozitora etalat o formulă internaţională, cu coechipierii CsekeGabor (pian) şi Mohay Andras (baterie) din Ungaria,toţi trei cu trup şi suflet angajaţi în tălmăcirea a optcompoziţii originale ale protagonistului, inclusiv piesa„Hapy” dedicată fiicei sale, titlu ce va da genericul unuinou album discografic aflat în pregătire. Într-o beneficăreplică a generaţiilor, mai recent afirmată darimpunându-se printr-o activitate ferventă pe mai multescene europene, tânăra, talentata, multi-premiataElena Mândru (26 de ani) din Cluj, vocalistă şicompozitoare, a aliniat pe scena gărâneană grupul„Finnection” cuprinzându-i alături de ea pe patru tineriinstrumentişti finlandezi, violonistul SampoHiukkanen, pianistul Tuomas Juhani Turunen,contrabasistul Eero Seppä, bateristul AnssiTirkkonen, cei cinci tineri muzicieni oferind auditorilornoi creaţii proprii ale cântăreţei şi ale pianistului, plus

două compoziţii semnate de Johnny Răducanu şi deMarius Popp. Iar ca reprezentanţi ai Timişoarei, i-amreascultat pe interpreţii atât de activului Trio„Jazzybit”, adică organistul Teodor Pop, ghitaristulbas Mihai Moldoveanu şi bateristul Szabo CsongorZsolt (mezinul Festivalului), în susţinerea unui ambiţiosprogram alăturând zece compoziţii de grup.

Cum Teo Pop a avut un foarte serios concurentîn persoana exponentului nr. 1 în lume în interpretareala orgă electronică Hammond, Joey DeFrancesco,ajungem astfel la numele reprezentanţilor patriei jazz-ului, Statele Unite ale Americii. Nume de certărezonanţă ce s-au constituit drept veritabile capete deafiş ale actualei ediţii. În prima seară a devenit pe meritsubiect al admiraţiei unanime notoriul trompetist DaveDouglas, prezent pe muntele Semenic în fruntea team-ului propriu „The Riverside Quartet” (numit astfeldupă titlul celui mai recent lansat CD al grupului) dincare face parte remarcabilul basist Steve Swallow şidoi înzestraţi tineri instrumentişti canadieni, fraţii ChetDoxas - saxofon tenor şi Jim Doxas - baterie. Într-o

Joey De Francesco

19ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Punctul pe j... azzformă de zile mari, super-performantul organist,trompetist şi vocalist Joey DeFrancesco a incendiatasistenţa cu al său trio exultând de swing – încomponenţă, alături de lider, ghitaristul Jeff Parker şibateristul George Fludas. Să amintim că JoeyDeFrancesco şi virtuozul baterist Dennis Chambersl-au secondat în octombrie 1993 la Sala Palatului dinBucureşti pe John McLaughlin... Organistul şibateristul s-au regăsit peste arcul timpului la Gărâna în2014, însă în grupuri diferite, Dennis Chambersaparţinând Quartetului copilotat măiastru de doiredutabili instrumentişti, ghitaristul Mike Stern şisaxofonistul Bill Evans (amîndoi colaborau prin anii ’80

cu Miles Davis!), într-al lor band remarcându-se şiadmirabilul ghitarist bas Tom Kennedy. După umilaopinie a semnatarului acestor rânduri, recitalul lor amarcat un triumf al succesului la public în finalulapoteotic al Festivalului, după cum pe coordonatelesuccesului s-a înscris şi aşteptata evoluţie scenică aactualei întruchipări fusion a legendarei formaţii „KingCrimson” (46 de ani de la înfiinţare!), sextetul „TheCrimson ProjeKCt”, însumând contribuţiile,alternative dar şi concomitente, a două trio-uri: aşadardoi basişti, aprecistul Tony Levin şi viguroasa JulieStick, doi ghitarişti, celebrul Adrian Belew (şi vocalist)şi Markus Reuter, doi baterişti, energicii PatMastelotto şi Tobias Ralph. Sub aspect valoricvorbind, unul dintre punctele culminante aleFestivalului l-a constituit recitalul Sextetului „ColorsOf A Dream” condus de prestigiosul trompetist TomHarrell, grup relevându-i ca distinctivi improvizatori pesaxofoniştii Wayne Escoferry şi Jaleel Shawsecondaţi de o bună secţie ritmică – Ugonna Okegwola contrabas şi Jonathan Blake, baterie; împreună cuei, aşteptată ca o mare surpriză, cântăreaţa de culoareEsperanza Spalding s-a dovedit din păcate o apariţiescenic-interpretativă destul de ştearsă.

Ca de fiecare dată, nu au lipsit instrumentiştii dejazz de linia întâi ai continentului nostru, bineînţeles laloc de frunte figurând mai ales nordicii, inventivipromotori ai tendinţelor contemporane. Din Norvegia,Suedia şi Marea Britanie, am aplaudat „Marius NesetQuartet” cu protagonistul la saxofon tenor, Peter Eldhla contrabas, Joshua Blackmore - baterie şi Jim Hartla vibrafon. Şi tot din Norvegia „Arve HenriksenBand” – trompetistul compozitor lider avându-i dreptparteneri pe compatrioţii Jan Bang - sampler, StianWesterhus - ghitară, Ingar Zach - baterie. Ghitaristul -om orchestră Stian Westerhus s-a afirmat şi într-uninteresant recital solo, ajutat de un complex

instrumentar electronic. DinSuedia a sosit apreciatul bandcondus de ghitaristul de marcăUlf Wakenius, cu pianistulLars Jansson, basistul PaulSvanberg şi bateristul JesperBodilsen. Acordeonistulfinlandez Kimmo Pohjonen aatras mai mult ca showmandecît ca muzician. Am pututsesiza indicele de originalitateal programului oferit de „TrioLibero” în frunte cu apreciatulsaxofonist britanic AndySheppard, însoţit de basistulfrancez Michel Benita şi debateristul scoţian SebastianRochford. Cu adevăratinventivi s-au recomandat şiinstrumentiştii polonezi reuniţiîntr-un sui generis „ImaginaryQuartet” condus de violonistul

Adam Bałdych, cu pianistul Paweł Tomaszeski,basistul Michał Baraňski şi bateristul PawełDobrowolski.

Ar mai fi multe de spus despre standul dediscuri al magazinului „Andante Music”, despre lansăride cărţi (semnate de Mircea Tiberian, Doru Ionescu,Adriana Cârcu), de discuri (Elena Mândru, HoreaCrişovan, Exit Oz, Mircea Tiberian), expoziţii foto(Liviu Tulbure) şi de artă plastică (Valeriu Sepi,Elisabeth Lili Ochsenfeld), despre tricouripersonalizate, afişe şi alte suveniruri, desprespecialităţile gastronomic-culinare (don’t forgettentantul gulaş al lui Gigi Tăuş!) dovedind odată în pluscă am trăit un eveniment de... bun gust. Şi fiindcăFestivalul bănăţean a ajuns o veritabilă industrie, sămenţionăm că şi la prezenta ediţie a molipsit întreagazonă cu jazz, favorizând în paralel o mini-stagiune ce s-a derulat spre orele prânzului vineri, sâmbătă şiduminică la bisericile din Văliug, Brebu Nou şi înlocaţia-mamă a Festivalului; curtea hanului „Larăscruce” din Gărâna...

Bravo Jazz Banat! (Foto: Liviu Tulbure)

Mike Stern, Dennis Chambers, Bill Evans

Top estivalMarius GHERMAN

Am mai scris-o, spus-o şi o repet:raportat la populaţie, cu certitudineFocşanii bat de departe orice alt oraş înce priveşte frecvenţa şi consistenţavalorică ale concertelor publiceprogramate în marea Piaţa a Unirii. Suntcâteva evenimente majore în fiecare an(fericiţi localnicii, fiindcă acestereprezentaţii sunt gratuite!), culminândcu Revelionul în aer liber; dintre acestease detaşează “Zilele municipiuluiFocşani”, la cele trei reprezentaţiiasistând în minunatele seri de vară circa20.000 de spectatori! Explicaţia audienţeiuriaşe este una foarte simplă:

preşedintele C.J.,Marian Oprişan, apurces la un sondaj deopinie în rândultinerilor, urmând a leaduce în dar titulaturilede maxim succes întopurile estivale. Ceea

ce s-a şi întâmplat, mai mult ca oricând piaţa răsunând,reluate din mii de piepturi tinere, de refrenele pieselor cumilioane de vizualizări de pe youtube. O singurăsugestie: între festivalul de folclor şi programul modern(în care a fost totuşi puţin cam mult hip-hop) se impunea

un “tampon” cu secvenţe de muzică uşoară(inexplicabil neglijată la aceste manifestări)sau etno, pentru a se evita trecerea preabruscă.

Clujeanul Vescan şi petroşeneanul Doddyau încălzit serios spectatorii cu titlurile lor desucces: “Poze de album”, “Pleacă”, “Piesamea preferată”, “Nici o zi fără tine”, pentru caVescan s-o aibă alături pe podium pe popularaAlina Eremia în super-hitul estival “În dreaptata”. “Crescută” de regretaţii Titus Munteanu şiCornel Fugaru, Alina Eremia are acum 21 deani, este o domnişoară încântătoare şi sebucură de o popularitate ieşită din comun înrândul adolescenţilor, în urma apariţiei înserialul “Pariu cu viaţa” şi în trupa LaLa Band.A cântat cu siguranţă (să nu uităm că estelaureată a unor festivaluri internaţionale din

20 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Festival

Ligia

Vescan

Maximilian

Egipt, Malta, Belarus) “Cum seface”, “With or Without You”, “Tu eştivara mea”. Băcăuanul ClaudiuHusaru a adoptat pseudonimulMaximilian din 2008, odată culansarea albumului “Volumu’ la

Maxim... ilian!”. A colaborat de-alungul timpului cu toate vedetelegenului hip-hop, la Focşanidinamizând atmosferacu titlurile sale “Aseară(Haş-Haş)”, “Maxim,am spus” şi mai ales“Sophie”; acesta dinurmă, cântat împreunăcu MefX, are nu maipuţin de 11 milioane devizualizări pe YouTube!Un recital internaţionala fost cel oferit deturcul Kaan (a revenitmai târziu pe scenăpentru a cânta“Criminal” alături deSmiley) şi de Foti, fostcomponent al trupeiCulture Beat; veniţidirect de la Dubai, ceidoi au oferit un showdinamic. Vedeta primeiseri a fost piteşteanulAndrei Tiberiu Maria,alias Smiley, cel caredin 2001 şi-a legatnumele de formaţia Simplu, cusuccese cum ar fi “Oficial îmi merge

bine” sau “Oare ştii?”. Din 2008 sededică unei cariere solistice,înlănţuind hit-uri cum ar fi “În lipsamea”, “Preocupat cu gura ta”, “Ambani de dat”, “Plec pe Marte”,“Dream Girl”, “Dincolo de cuvinte”,

“Acasă”... Este vedetă TV, aureolatcu numeroase premii, erou de filmşi, alături de formaţia sa, a fost

într-o formă senzaţională,confirmându-şi statutul de superstaractual.

Seara a treia a festivalului ne-aprilejuit reîntâlnirea cu frumoasaLigia Moldovan, care anteriorcolecţiona premii la concursurile demuzică uşoară. Asemeni altorcolege ale sale, a “cârmit-o” către

genurile muzicale dansante,mai profitabile, lucrând cuFlorin Nedelcu (“Live Artists”) lacasa Lanoy Production. Alăturide Alama (Siakas Evanghelos),Ligia a cântat melodiile care autransformat-o într-un idol tânăr:“Destul de vară”, “Helena”, “Caîn Asia”, “Greek love”, revenindapoi pe scenă, în ovaţiilepublicului, pentru a cânta,împreună cu F. Charm,inevitabilul “30 de grade”, 8milioane de vizualizări peYoutube. De fapt, acestecolaborări, aşa cum discutamcu Andreea şi Radu Fornea, aufost “clou”-ul festivalului, pentrucă n-am avut de-a face doar cuo înşiruire de recitaluri: F.Charm a cântat şi cu Ligia şiRolla Sparks, Maximilian cuMefX, Vescan cu Alina Eremia,

Smiley cu Kaan... F. Charm esteproducător de top, colaborând cu

Delia, Emil Lassaria, Alessia, SonnyFlame, Lora, Miss Mary (“Rollin’“).Recitalul său a inclus o parte din

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014 21

Festival

Taxi

Alina Eremia

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 201422

Festival

titlurile care l-au făcut atât depopular: “Departe de tine” (5milioane de accesări peyoutube), “Nici măcar 1 milion”,“Broken wings”, “Aproape detine”, “Leonardo”, “Roz sau gri”.Între “pupilele” sale de la LanoyProduction se numără şi RollaSparks (Olga Cristiana), pe carea chemat-o lângă el pe scenăpentru “TNT” sau “Shimmy Yo”.Descoperită şi lansată de TitusMunteanu la TVR, JaninaNicoleta Ghinea (Nicole Cherry)este, la 15 ani, adulată de mulţiadolescenţi, dar ar fi bine săînveţe ce este modestia, pentrucă mai e drum lung până adeveni vedetă. Ea a cântat, cucâţiva instrumentişti proprii,“Memories” (9 milioane de vizualizări), “Yes I Can”şi “Vara mea”. În finalul festivalului, trupa Taxi aaniversat ,împreună cu 10.000 de spectatorientuziaşti, 15 ani de carieră fructuoasă, cu 7albume (între care “Romantica”,“Americanofonia”, “Politica”), o reprezentare aRomâniei la Eurovision, peste o mie de concerte,zeci de premii şi videoclipuri. Dan Teodorescu şicolegii săi n-au putut ocoli titlurile care i-au făcutcunoscuţi, între care “Cele două cuvinte”, “Aicisunt banii Dvs.”, “Criogenia salvează România”,“Luna”, “Te văd în toate femeile”, “Stelele carecad”, “Agentu ‘008”, cărora le-au dat viaţă cuumor şi relaxare.

Prima seară, în întregime, şi prima parte acelei de a doua au fost consacrate celei de a II-aediţii a festivalului internaţional de folclor “PlaiurileMioriţei”, deschis cu atrăgătoare parade alecostumelor. O iniţiativă frumoasă a ansambluluifolcloric profesionist “Ţara Vrancei”, condus deMaria Murgoci. La actuala ediţie au răspuns

invitaţiei Fanfara din Calafindeşti (Suceava),Buciumaşii din Spulber (Vrancea), ansamblulmaghiar Kikerics din Sighişoara (Mureş),“Comoara Vrancei” din com. Năruja, ansamblulucrainian “Kolomeika” din Siret (Suceava),ansamblul “Codru” de la Orhei (RepublicaMoldova), “Efem Ardeniz” din Turcia (interesantinstrumentul tradiţional “balama”, cu solistaAybiike), ansamblul sârbesc “Akud mladost” dinTimişoara, cel grecesc din oraşul Mesologhi,condus de Anghelos Stamatis şi, fireşte, cuapariţii consistente, ansamblul gazdă şiorganizator, “Ţara Vrancei”. În felul acesta, Zilelemunicipiului Focşani, dublate de un târg deproduse şi tradiţii locale, s-au adresat unui publiclarg, nu numai tineretului, succesul fiind şi deaceastă dată unul de excepţie.

F. Charm

Rolla Sparks

Smiley

ORFEUL de AUR pentruOpera Comică

Tinerii artişti şi-au mai adjudecat recent altetrofee, câteva internaţionale, numărul premiilor

internaţionale ridicându-se la 25, într-o galerieimpresionantă la care se adaugă şi 30 de premiinaţionale. Astfel, Opera Comică pentru Copii a obţinut înBulgaria, la cea de-a VI-a ediţie a CampionatelorEuropene de Folclor, EURO FOLK Festival 2014, GrandPrix-ul, titlul de Campioană Absolută şi Trofeul “Orfeul deAur”, alături de Medalia de Aur, 5 Premii Speciale şiPlacheta “Orfeul de Aur”. Găzduit timp de zece zile desuperbele localităţi de la ţărmul Mării Negre (Nessebar,Burgas, Sunny Beach şi Saint Vlas) acest eveniment s-adesfăşurat sub egida AcademieiEuropene de Folclor, a EAFF,European Association of FolkloreFestival (director Nikolov Kaloyan)şi a EURO FOLK Academy.

”ROMANIA, Land of myHeart” s-a intitulat programulprezentat de tinerii şi talentaţiiartişti români, însoţiţi şi de dataaceasta de directorul fondator,Smaranda Oţeanu Bunea. Însemifinalele festivalului-concurs,Operei Comice pentru Copii i-aufost decernate Medalia de Aur, 5Premii Speciale pentru soliştiivocali (Oana Şerban, LuciaRacoveanu, Roberta Enişor,Jennyfer Dumitraşcu şi BogdanŞerban) şi placheta “Orfeul de Aur“,distincţii care le-au permis accesulîn Marea Finală. În ultima seară de

festival ei aveau să triumfe, obţinând trofeul suprem şi unpremiu în valoare de 1.000 de euro.

La succesul extraordinar al spectacolelor demuzică şi dansuri româneşti a contribuit şi baletul care aimpresionat publicul spectator, juriul şi organizatorii;Alexandra Corneanu, Theodora Munteanu, AndreeaSoare, Claudia Iagăr, Alis Gheorghe, Sabina Chirilă, Andy

Ardeleanu, Mihai Pricope, Daniel Manea,Ionuţ Birjoveanu, Octavian Iuga şi AndreiDogaru. Acest succes se adaugă celormai recente obţinute de Opera Comicăpentru Copii, una dintre cele maiapreciate instituţii de cultură bucureştene.În aprilie artiştii au cucerit la la SanktPetersburg, la cea de-a II-a ediţie aSUPER DANCE Festival, FestivalulInternaţional de Folclor şi Dans Modern,Medalia de Aur şi două premii I la douăcategorii (dans modern şi dans popular).La sfârşitul lui 2013, la a XII-a ediţie aFestivalului Internaţional de Folclor de laPraga, românii au cucerit distincţiaCertificat of Excellence şi calificativulExcellent, un alt premiu internaţionalcucerit imediat după Trofeele şi Premiiledin Turcia (Certificat of Excellence laMediterranean Culture and ArtInternational Festival) şi Bulgaria (MarelePremiu ”Orfeul de Aur” la Black Sea Festdin cadrul EURO FOLK 2013).

La EURO FOLK Festival, considerat ”Numărul 1”în Europa, participă anual între 9.000 şi 15.000 demuzicieni, interpreţi şi dansatori din toată lumea. Estedifuzat şi preluat de zeci de posturi de televiziune şi, prinintermediul World Wide Internet Television, EURO FOLKeste transmis live online. Alături de România au fostprezente peste 70 de trupe şi ansambluri artistice din ţăride pe două continente, Europa şi Asia.

Text şi foto: Oana GEORGESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014 23

Trofeu

Rock simfonicAnca HERGHELEGIU

Avanpremiera, să-i spunem aşa, aavut loc cu ocazia unui concert intitulat“Autoportrete”, găzduit de terasa mall-ului Promenada. A fost o reprezentaţieîn întregime acustică, cunoscutele titluriale formaţiei Vunk (Pleacă, Înconjurullumii, Dau alarma, Ploaie fără nori,Gata, Curat, ş. a.) fiind expuse într-omanieră de factură clasică, mai calmă,mai elaborată, ele urmând a fi cuprinseîntr-un DVD. Dacă la acest concertcompozitorul George Natsis a fostimplicat doar prin aducerea unui cvartet de coarde ce a

cântat alături de Vunk, aranjamentele pentru cvartetaparţinându-i, după două săptămâni lucrurile au

căpătat o cu totul altă anvergură. Organizat de ARCUB,concertul a fost inclus în “BucharestFilm Festival”, aici Natsis având subbagheta sa un ansamblu reunit de 44de instrumentişti, avînd ca scheletCamerata Regală şi suflătorii (brassplus sax) de la “Bucharest JazzOrchestra”. O orchestră tânără, de elită– în mare cea care l-a acompaniat pecelebrul Steve Vai în turneul europeande anul trecut. Hit-urile formaţiei Vunkau fost cântate în forma lor consacrată,trupei adăugându-i-se orchestra, cu unaport excepţional de culoare şispectaculozitate. Invitată a fost MonicaAnghel, care a cântat în duet cu CornelIlie piesa de mare sensibilitate “Ploaiefără nori”. Înafară de titlurile amintiteanterior, atmosfera electrizantă creată

de publicul care a făcut arhiplină Piaţa “GeorgeEnescu” a fostsporită deinterpretarea altorşlagăre, cum ar fi“Regele şoselelor”,“Scapă-mă de ea”,“Numai la doi”. Afost cu adevărat uneveniment unic derock simfonic deînalt nivel, dinpăcate anvergurasa, ne declarăGeorge Natsis, îlface greu repetabil;de ce însă nu, depildă, în cadrulconcertelor conexede la Festivalul “G.Enescu”?

24 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Eveniment

G. Natsis alături de Vunk

Ştiri interneM. ANTON

ANA BANICIU lansează primulvideoclip din cariera sa solo, pentrusingle-ul “Karma”, scris şi compusde Mihai Ristea. Piesa beneficiazăde un videoclip plin de viaţă şiculoare, în regia lui Michael Mircea.Ana Baniciu este membră a grupului

LaLa Band şi a jucat înserialele “Pariu cu viaţa”şi “O nouă viaţă”. Îndecembrie anul trecut alansat prima piesă dincariera solo, “Iubire saurăzboi”, alături derapperul Doddy.

N o n - c o n f o r m i s taSOPHIA, desemnată laCelebrity Awards “vedetacu cel mai spectaculos

look din România”, lansează o nouăpiesă, de această dată în limbaromână. Este vorba de o compoziţiea lui Shift, “Ziduri”.

KATE LINN lansează al doileasingle din cariera sa, “Wildfire”.Artista s-a bucurat de succes încăde la primul single, “Ring my bell”,cu care a reuşit să ajungă în Top 10din Turcia. “Wildfire” beneficiază şide un videoclip regizat chiar deproducătorul piesei, Cristian Tarcea.

Vara lui RaoulOctavian URSULESCU

Rareş Borlea probabil ajunge rar în Turda natală,cu atât mai mult cu cât primăria locală, asemenimultora, uită vedetele născute aici şi invită pe bani grei

artişti din alte oraşe! Situaţia îmi este personal familiară,fiindcă n-am fost NICIODATĂ invitat să prezint înjudeţul meu natal, Mureş, de Consiliul judeţean,Prefectură, primăriile din Tg. Mureş sau Reghin, pentrucă, se ştie, nimeni nu e profet în ţara lui... Dar în cazullui Raoul este şi mai explicabil, fiind cât se poate deocupat – efect al popularităţii în creştere. Abia a lansatun nou album, la care a colaborat cu tânărul compozitor

Marius Cristi Popa, că a şi plecat pelitoral. Aici cântă seară de seară,împreună cu Gheorghe Gheorghiu şialţi artişti, la faimoasa terasă”Cireşica” din Neptun, dar esteimplicat şi în spectacolele organizatede Alexandru Bebe Mihu, în careapare alături de Mirabela Dauer,Maria Dragomiroiu, Romică Ţociu şiCornel Palade, Petrică Mâţu Stoian,Nicu Paleru. Asta doar pentru câtevasăptămâni, pentru că după 20 augustse urcă în avion şi ia drumul StatelorUnite şi Canadei, unde va fiprotagonistul unor mari spectacoledesfăşurate la Chicago, Toronto,Oshawa şi Hamilton. Cît despreprogramul toamnei, acesta este şimai încărcat, dar... totul la timpul său.

25ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

La zi

Sophia

26 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Festival

MAMAIA COPIILOR 2014, ediţia a XIV-a

Oana GEORGESCU

Sute de copii şi adolescenţi foarte talentaţi auvenit din toată ţara la Constanţa, unde a avut loc ceade-a XIV-a ediţie a Festivalului Naţional de Creaţie şiInterpretare „Mamaia Copiilor”. Pentru al cincilea anconsecutiv, concursul a fost găzduit de Casa de

Cultură a Sindicatelor. “Este o ediţie super-bogată înmaterie de voci” – spunea directorul festivalului, LiviuManolache, care doreşte ca anul viitor să organizezeşi o ediţie folclorică a Festivalului„Mamaia Copiilor”.

Cifrele acestei ediţii au fostimpresionante. Peste 800 deinterpreţi, cu vârste cuprinse între 4şi 15 ani, „au luptat” în preselecţiipentru a prinde un loc în mareafinală a celui mai important concursde interpretare şi creaţie dedicattinerelor talente. Au fost organizatepreselecţii în 11 oraşe, urmate depatru mari selecţii zonale. LaConstanţa au evoluat 300 de copii,care au prezentat 98 de momentemuzicale, 20 de melodii în primăaudiţie şi 13 show-uri, una dintrenoutăţile acestei ediţii fiindintroducerea secţiunii “Show”, carea adus un plus spectacolului. Dealtfel culoarea şi savoareafestivalului au fost date şi de celepeste 400 de costume ale

interpreţilor şi dansatorilor, create special. Cei 64 deconcurenţi de la Secţiunea Interpretare, programaţi pe4 grupe de vârstă, au cântat numai muzicăromânească! Printre aceştia s-a numărat şi BeatriceFlorea (10 ani) din Iaşi, care a cucerit locul III. Elevă aprofesoarei de canto de la Palatul Naţional al Copiilordin Iaşi, Anca Apetroaiei, ea a fost susţinută deFILDAS şi CATENA Grup.

Juriul prezidat de soprana Felicia Filip a fostalcătuit din personalităţi ale vieţii cultural-artistice:compozitorii Jolt Kerestely şi Viorel Gavrilă, vedeta

Nico, regizorul Cristian Mihăilescu,realizatoarea TVR Iuliana Marciuc.Pentru secţiunea Creaţie, UniuneaCompozitorilor şi Muzicologilor dinRomânia a delegat trei juraţi: IulianVrabete, Mihai Pocorschi şi MirceaDrăgan. Ei au desemnat cea maibună piesă din cele 19 aflate înconcurs, pe trei secţiuni: muzicăpentru preşcolari, şcolari şiadolescenţi. Trofeul “AurelManolache” a fost acordat melodiei“Cerul e al meu”, compusă deAndrei Tudor, pe versurile AndreeiAndrei. Piesa a fost interpretată deDaria Crişan, eleva CristineiManoliu Săvulescu. Remarcabilă afost şi evoluţia Corului de Copii“Sunetul Muzicii” din Corbeanca şiBaloteşti, condus de aceeaşiCristina Manoliu Săvulescu.Compozitoare, artistă interpretă,profesoară de canto muzică pop,

dirijoare, cu un palmares impresionant de premii şitrofee, aceasta a dedicat unul dintre cele mai frumoase

Andrei Tudor, Daria Crişan

Andrei Alex Pârvu

momente artistice ale festivaluluicompozitoarei CameliaDăscălescu, fosta sa profesoară decanto. Colajul alcătuit din mai multe

şlagăre ale reputatei compozitoare,acum în vârstă de 92 de ani, a fostinterpretat de membrii Corului deCopii “Sunetul Muzicii”, coregrafiafiind semnată de SimonaDeaconescu (textier Marian Stere,orchestrator Valentin Chelaru).

Iată palmaresul Festivalului“Mamaia Copiilor”, ediţia 2014:

Secţiunea Creaţie,adolescenţi: premiul I, melodia“Ştiu”, muzica Dan Dimitriu, versuriCarmen Aldea Vlad, interpretăLetiţia Roman, premiul II, melodia“Noi”, muzică, versuri, interpretăTeodora Gaitanovici, premiul III,melodia “Te iau cu mine şi pe lună”,muzică, versuri, Viorela Filip,interpretă Miruna Popescu.

Secţiunea Creaţie,preşcolari: premiul I, melodia“Cabaretul poveştilor”, muzicaSergiu Rudichi, versuri MarianStere, interpretă SabrinaAniculăesei, premiul II, melodia“Oiţa Pufy”, muzica Cristian Alivej,versuri Viorela Filip, interpretăMaria Emilia Mihuţ, premiul III,melodia “Pinocchio, nu-i frumos săminţi!”, muzica Monique Dinescu,versuri Viorela Filip, interpretăMaria Emilia Mihuţ.

Secţiunea Creaţie, şcolari:premiul I, melodia “Cuvânt pentrumama”, muzica: Nicolae Caragia,versuri: Daniela Doroftei, interpret:

Mihail-Cosmin Andrian, premiul II,melodia “Florile”, muzicaVirgil Popescu, versuriGeorge Popovici,interprete DenisaSnagoveanu, TeodoraPopescu, Sorina Caramfil,premiul III, melodia “Inimăde stea”, muzica WalterDionisie, versuri: AncuţaDionise, interpreta:Diandra Mihaela Bancu.

Secţiunea Inter-pretare (4 – 6 ani): premiulI: Elena Giulia Haidău,Iaşi, premiul II: AndreiTheodor Negrea,Mangalia, premiul III:Elena Antonia Bordeianu,Cornetu, Ilfov, (7 – 9 ani):premiul I: Alice OliviaGhile, Zalău, premiul II:Teodora Ciorgoda,Bucureşti, premiul III: AnaMaria Doană, Craiova, (10– 12 ani): premiul I: MariaLuana Prodea, Sibiu,premiul II: Corina Braniscan,Oradea, premiul III: BeatriceFlorea, Iaşi, (13 – 15 ani): premiul I:Patrik Laszlo Buzaşi, Oradea,premiul II: Alexandra Mitu,

Bucureşti, premiul III: ChristinaVanessa Marzavan, Bucureşti.

Secţiunea “SHOW”: premiulI: “Mi-ai intrat în cap”, interpreţiAna-Maria-Daria Ivan şi AntonioRobert Lupu,premiul II: “Coşarul”,interpretă: Karina Alexia Herea,premiul III: “Bună dimineaţa”,interpretă Giada Giardinelli.Trofeul “TOMIS”, acordat deConsiliul Judeţean Constanţa afost cucerit de show-ul “Staramonşi Edena” (grupul de solişti “MedaMusic”, Oradea, muzică, text,regie artistică Gabriel Băruţă,coregrafie Lennon Cosma,profesor Meda Horjan). Au fostacordate şi premii speciale:Premiul Special In Memoriam“George Naghi” (Aldis Călăraşi):Maria Alexia Necula, Costeşti,Buzău, Maria Daria Catur, Iaşi,Angela Gheorghiu (Bucureşti),Patricia Câmpean, Cluj, PremiiSpeciale acordate de “Jurnalul deCălăraşi”: Georgiana Răducanu,

Ariana Raisa Dinu, Maria Sara

Comişan din Bucureşti, MihaiBratosin, Popeşti, Vrancea.

Trofeul “AURELMANOLACHE” la SecţiuneaInterpretare a fost acordat luiAndrei Alex Pârvu din Piteşti.

27ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Festival

prof. Cristina Manoliu

Beatrice Florea

Flash M. ANTON

Single-ul “Sweet love” al trupei GIPSY CASUAL a luatnaştere în studiourile Full Boss, iar creaţia aparţine luiMarius Rozsdas (muzica), Jacques Yolo (text) şi Mihai Manu- liderul grupului (muzica). Videoclipul regizat de Florin Botea

a fost filmat în Kemer, Antalya, locul în care Gipsy Casual asusţinut un concert şi în care ritmurile tradiţionale gipsy şibeaturile moderne s-au îmbinat perfect.

RUBY. Single-ul “Tu (inima şi sufletul) este primacolaborare a artistei cu casa de producţie deMoga Music şieste compus de Marius Moga, Loredana Cavaşdan, LiviuTeodorescu, What’s UP, Ioachim “Achi” Petre, Robert Tomaşi Ionuţ “Yogi” Vasilache. După hitul “Stinge lumina”, cu oversiune în limba engleză, au urmat “Două suflete”, “De ladistanţă”, dar şi colaborările cu CRBL pentru “Toată ţara” şicu Pacha Man pentru piesa “Băiat de bani gata”.

ANLORA lansează “Hard On You (AParis)”, feat Dj Project. Piesa beneficiazăde o dublă lansare, atât în România, cât şi lanivel internaţional, prin intermediul SonyMusic. Compusă de Kazibo Music, este opiesă la care Alex Pelin, Ovidiu Baciu şi GinoManzotti au lucrat până s-a ajuns la aceastăformă, în care se combină perfect accentulfranţuzesc cu limba engleză. Videoclipul deimagine este regizat de Bogdan Zaharescu,iar ANLORA aduce o notă exotică. Născutăîn Franţa, Anlora şi-a petrecut copilăria înAnglia şi în Camerun. Intre muzică, dans şicursuri de teatru, Anlora combină carieramuzicală cu studiile economice, la ouniversitate din Bucureşti. Pasiunea pentrumuzică a moştenit-o de la bunica sa dinRomânia.

După hitul “Taxi”, WHAT’S UP colaborează cu Kiopentru single-ul “Miroase a vară”, compus de cei doi artişti,alături de Marius Moga, Mădălin Roşioru şi CristianIordache, o coproducţie Cat Music şi deMoga Music. Pelângă beat-ul urban cu accente slow, piesa e fuziunea întredouă timbre vocale inedite - cel al lui Kio, pe care l-am

ascultat alături de Andreea Bănică în single-ul “Bumerang”,şi cel al lui What’s Up.

Proiectul AKCENT a renăscut în 2014 cu douăhituri: “Boracay” şi “Kamelia”, amândouă aducându-i luiAdrian Sîna 25 de concerte internaţionale în mai puţin deşase luni. In vara 2014, Akcent susţine 15 show-uri înEuropa, Asia şi Africa. Turneul “AROUND THE WORLDTOUR” promovează noul show Akcent şi noua formulă, noilemelodii lansate de pe EP-ul cu acelaşi nume şi hiturile careau consacrat proiectul fondat de Adrian Sîna în 1998.

ANDA ADAM lansează single-ul “Poate fata”, compusşi produs în studiourile HaHaHa Production. Videoclipul,regizat de Florin Botea (Rival Film), reuşeşte să transmităexact imaginea cu care Anda şi-a sedus publicul - atitudineaefervescentă.

SIMONA NAE: “Am compus <Indian Summer>împreună băieţii de la Rolla 7”. Povestea clipului, producţieSprint Music şi Cat Music creată de echipa de scenarişti &consultanţi de coolhunting de la ANTZ, împreună curegizorul Dan Petcan, este una care se concentrează peşarmul şi feminitatea Simonei.

Un nou hit promite să se instaleze în topurile despecialitate. DJ ACKYM, pe numele său real Dorin MarianAchim, a lansat un nou single intitulat “Amadi”. Piesa estecântată de Andrada Popa, iar tema muzicală s-a bucurat deaportul lui Adrian Sîna (Akcent).

NICOLE CHERRY lansează un nou videoclip, pentrupiesa “Vara mea”. Noul single este produs în colaborare cuHaHaHa Production, iar filmările clipului, în regia lui AlexCeauşu, au avut loc la studiourile MediaPro. Nicolerealizează în videoclip o coregrafie ingenioasă, creată dedansatorii săi, Little Aurica, AliB şi Ionuţ Tănase, unul dintrecâştigătorii emisiunii “Dansez pentru tine”.

ANDREI CHERMELEU, cunoscut din trupa Voxis şi dela Vocea României, revine cu o piesă - colaborare cu TerryWhite, aka Doc - “Hear me out” produsă în studioul luiBoier Bibescu. Piesa este una cu vibe de club şi are unvideoclip regizat de Alex Ceauşu.

După succesul înregistrat de melodia “All TheThings”, a venit rândul ca INNA şi PITBULL să colaboreze

pentru o nouă piesă. “Good Time” este cel mai recentsingle care îi reuneşte pe cei doi artişti, fiind extras de pealbumul “Soy LatINNA”.

După piesa “Ţara arde”, CABRON continuă linia demesaje cu puternic caracter social în “Vocea ta”, ocolaborare cu Voltaj. Piesa îndeamnă oamenii să aibă

28 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Ştiri

Gipsy Casual

Inna şi Pitbull

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014 29

Ştiricurajul să se exprime şi să îşi facă vocea auzită, să iasă dinmulţime şi să îşi schimbe viaţa. În regia lui Iulian Moga, clipula fost filmat în diferite locuri din Bucureşti şi Buftea.

NAGUALE (Ovidiu Baciu) lansează un nou single,“Epoca de bronz”, împreună cu: Glance, Kaira, Tzip şi AlbNegru, primul în limba română a lui Naguale.

După participări la numeroase concursuri muzicale,ALEXANDRA CRĂESCU lansează single-ul “Tu şi eu”,compus de ea, un featuring cu Cristyz. Pe lângă studiilemuzicale, Liceul de Artă “George Apostu” din Bacău şiFacultatea de Muzică “Spiru Haret” din Bucureşti, artista dinMoineşti a ajuns în etape finale la Megastar şi VoceaRomâniei. In plus, a jucat la Teatrul Naţional de Operetă “IonDacian” în musicalul “Rebecca” de Sylvester Levay, şi înmusicalul “Romeo şi Julieta”, de Gérard Presgurvic.

ŞTEFAN STAN, câştigătorul primului sezon alemisiunii “Vocea României”, lansează o nouă piesă, “Neiubim”. Cu un sound fresh, un mix pop-funky, acest nou

single este compus şi produs de Gabriel Băruţă şi CristianHip (Mosquito).

SORE. După succesul înregistrat de single-ul “Dorsă-ţi fie dor”, revine cu o nouă piesă, “Inima”. Piesa a fostcompusă de Sore, alături de Mihai Andrei şi Elena Moroşanu,iar versurile au fost scrise de Sore, Elena Moroşanu şi Diana-Alexandra Moraru. Noul single beneficiază de un videoclipspectaculos, regizat de Alex Fotea şi produs de ICLOUD9:patru zile de filmare - wakeboarding la Snagov, Mamaia, saltîn tandem cu paraşuta, pe Aerodromul Clinceni.

JerryCo şi PROCONSUL lansează videoclipulpiesei “Aşa trec anii”, un single compus de Gabriel Huiban,JerryCo şi Bodo, solistul formaţiei Proconsul. Surpriza single-ului sunt versurile unei strofe din poezia “Glossa”, a lui MihaiEminescu. Versurile acestuia se integrează perfect înatmosfera şi în mesajul piesei, iar fuziunea inedită dintre hip-hop şi rock este marcată de interpretarea inegalabilă a luiBodo şi cea a lui JerryCo. Videoclipul “Aşa trec anii” esteregizat de către OnX Media / GFS Production şirememorează unele dintre cele mai frumoase etape din viaţaunui om, de la inocenţa copilăriei până la descoperirea iubiriiadevărate. Dacă pe JerryCo l-am ascultat recent în feat-ul cuAlex Vasilache în single-ul “Campion” şi l-am văzut alături deLeonard Doroftei în videoclip, băieţii de la Proconsul aulansat în urmă cu câteva luni single-ul şi videoclipul “Eşti fatapentru care cânt”.

INNA şi PITBULL - după succesul înregistrat demelodia “All The Things”, colaborează la o nouă piesă.“Good Time” este cel mai recent single care îi reuneşte pe ceidoi artişti, fiind extras de pe albumul “Soy LatINNA”. Piesa afost lansată pe platforma iTunes. De anul acesta, Inna esteunul dintre numele Atlantic Records, casa de discuri celebrăcare promovează artişti din toate zonele muzicale.

LORA a fost desemnată de revista de lifestyle FHMa treia cea mai sexy femeie din lume. Mai mult decât atât,cântăreaţa a ieşit pe locul 2 în topul celor mai frumoase femeidin România. După Lora, în top s-au clasat vedeteinternaţionale precum Beyoncé sau Shakira!!

ALEXANDRA STAN a lansat un nou videoclip,“Dance”, plin de culoare, stil clubbin’, o explozie de energie,regizat de Khaled Mokhtar. Filmările noului videoclip au fostrealizate timp de trei zile, în trei locaţii din Bucureşti, iarcoregrafia este semnată de Emil Rengle. “Dance” este celde-al treilea videoclip pe care Alexandra îl prezintă publicului

în acest an. Piesa “Dance” a fost compusă de AlexandraStan împreună cu Alexandru Cotoi, Erik Lidbom, MikaMoupondo, LeeAnna James şi Cosmin Băsăşteanu, iarproducţia a fost realizată de Al. Cotoi (Fonogram Studios)şi E. Lidbom. Single-ul “Dance” a fost lansat mai întâi înJaponia.

ELISZABETA - După câţiva ani de nu-jazzgrooves, solista trupei Cuantune a decis să dea o notămult mai personală carierei sale muzicale. Este vorba deun proiect solo, omofon cu numele artistei, care a luatnaştere din dorinţa acesteia de a explora şi alte ipostazemuzicale. “Eliszabeta este un hiat artistic, iar Cuantuneva funcţiona ca şi până acum” a ţinut să precizeze solista.Piesa “Hypnotized” virează spre dub sau chillstep, darare şi rădăcini electronice şi urme de inspiraţie trap. Liniavocii este presărată cu overtone-uri orientale, care dauorchestraţiei un aer de mister.

Ştefan Stan

Eliszabeta

30 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Remember

A fost odată Mamaia... Octavian URSULESCU

Management catastrofal

Nu ştiam că nici anul acesta nu va avea locFestivalul de la Mamaia, dar era de aşteptat şi evidenteste începutul sfârşitului... Cauzaeste, fără discuţie, managementuldefectuos, în ultimii ani de festivalocupându-se persoane fărăcunoştinţe şi experienţă pe tărâmulmuzicii uşoare şi mai ales fărădragoste de acest gen muzical.Decăderea a început din 1998,când el a fost încredinţat unuipromotor privat care a atentat laînsuşi specificul manifestării –muzică uşoară românească,tradiţională, cu concursuri deCreaţie şi de Interpretare –introducând competiţii “dance”, oîntrecere între case de producţiesau alta aberantă între şlagăreledin anul precedent. De ce“aberantă”? Pentru că între timppiesele primiseră girul publicului,era anormal şi artificial ca un juriu să le ierarhizeze!Aşa s-a ajuns la situaţia hilară în care o melodieclasată mai prost la Mamaia în anul precedent s-o

devanseze pe alta câştigătoare, juriul recunoscându-şipractic propria lipsă de fler! Ca să nu mai vorbim că înanii din urmă fusese introdusă o nelalocul ei seară...rock. Mamaia a fost, în zilele sale bune, un Sanremoautohton, rockul are, ca şi dance-ul sau hip-hop-ul,publicul lui, talmeş-balmeş-ul acesta îndepărtândpublicul fidel al muzicii uşoare. Mamaia devenise o

struţo-cămilă fără nici o identitate, definitoriu fiind faptulcă se acorda aici un premiu “Teo Peter” (o caldăamintire pentru prietenul meu dispărut, dar oasemenea distincţie se cuvine acordată la un festivalrock, care eventual să poarte numele regretatului artist)şi nici unul care să poarte numele corifeilor muziciiuşoare, care au scris istorie aici începând din 1963... Înclipa când festivalul a încăput pe mâna unor veleitari,nemaifiind implicată Uniunea Compozitorilor şiMuzicologilor, care A ÎNFIINŢAT festivalul în 1963, a

început moartea lentă a acestui simbol. În plus,Festivalul de la Mamaia nu mai era transmis de anibuni de TVR (lucru anormal, în treacăt fie zis) şi nici de

un alt post TV important, cuaudienţă. Eurovision-ul înschimb are o altă expunere, evorba şi de imagineainternaţională a României şi înplus probabil cei de la TVR auştiut la ce uşi să bată laGuvern, în timp ce“producătorii” (termennepotrivit, producătorulinvesteşte bani, nu cere!)festivalului de la Mamaia audepus anul trecut, după cumam citit, un proiectneconvingător şi tardiv la...Ministerul Turismului. Iar cunumai 2 săptămâni înainte destartul preconizat organizatoriianunţau cu emfază cămanifestarea va avea loc, deşi

nici o vedetă nu fusese contactată! Sună oare asta aprofesionalism? Pierderea este imensă şi ne vom daseama de asta peste câţiva ani... De fapt, de la sfârşitulanilor ’90, de când a început degradarea sa, concursuln-a mai lansat nici o voce importantă. Vă pot înşirarapid câteva nume de laureaţi doar din 1983 încoace,

Mădălina Manole, Daniel Iordăchioae

Cornel Fugaru, Monica Anghel

Remember

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014 31

când festivalul s-a reluat, după oîntrerupere de 7 ani: Marina Florea,Loredana Groza, Laura Stoica,Alina Mavrodin, Cătălin Crişan,Daniel Iordăchioae, CarmenTrandafir, Adrian Enache, AurelianTemişan, Gabriel Dorobanţu, GinaPătraşcu, Oana Sârbu, MonicaAnghel, Silvia Dumitrescu şi cusiguranţă am uitat o groază deinterpreţi de valoare, vedete şiastăzi, după ani de zile. Vă propunun joc, Dvs. şi cititorilor: numiţi nupremiaţii, ci doar deţinătoriiTrofeului la ultimele ediţii, când s-acâştigat nu o diplomă, ca pe

vremuri, ci un automobil, atribuit nude juriu, ci de... consilierii judeţenide la Constanţa!!

Puţină istorie

Vorbeam de aceaîntrerupere. Între 1976 şi 1983festivalul nu s-a mai ţinut, în urmaunor atacuri violente în “Flacăra” luiAdrian Păunescu, poetul fiindadeptul muzicii folk, botezate“muzică tânără” (de parcă laMamaia concurau pensionari!).Reluarea i s-a datorat înexclusivitate unui om extraordinar,secretarul de stat în Ministerulculturii (Consiliul culturii şi educaţieisocialiste, cum se numea), LadislauHegheduş, un maghiar care a făcut

pentru muzica românească maimult decât oricine altcineva. Acestaa pregătit terenul câţiva ani printr-un

mare festival laPolivalenta bucu-reşteană, “Melodii”,după care a reuşit să“strecoare” din noumanifestarea peagenda culturalănaţională. Toate cele13 ediţii prezentate demine reprezintă oamintire minunată,poate însă un locaparte merită tocmaiacea ediţie din 1983,când am debutat acolo.Apoi cea din 1990, ceadintâi în care nu au maifost nici un fel derestricţii, sau cea din

1997, când am avut-o parteneră deprezentare pe Monica Anghel,

Cornelia Vorvoreanu, Aurel Moga

Grupul vocal Forte (a doua din dreapta, Nicola)

Finalişti din 1989. Între ei: A. Enache, A. Temişan, A. Cibian, M. Dragomir

acestea două realizate de regretatul meu prieten şicolaborator Titus Munteanu. După ediţia 1990, reputatulcritic muzical italian de la “Corriere della sera”, MarioLuzzato Fegiz, a scris despre festival că este “unSanremo la Marea Neagră” şi că eu aş fi “un PippoBaudo român”...

Teatrul de vară

De Teatrul de vară din Mamaia mă leagă amintiriocazionate nu numai de postura de prezentator alfestivalului, pentru că au fost multe ediţii când m-amaflat în sală ca jurnalist. Dar am prezentat pe scena sazeci şi zeci de spectacole, inclusiv în turneele estivale.Erau cabine puţine, la demisol, o înghesuială denedescris, iar eu aveam privilegiul de a mă folosi decamera administratorului, pentru că-mi aduceamcostume (toate personale, organizatorii nu mi-au datnici măcar un papion vreodată!) pentru toate serile defestival. După o încercare nefericită de a fi acoperit cu oprelată, nu s-a mai investit nimic, a fost lăsat să sedegradeze, sub ploi şi zăpezi, pentru ca, în ultimavreme, festivalul DE LA MAMAIA să aibă loc... LACONSTANŢA, la Grădina Soveja! Inaugurat în 1963,odată cu prima ediţie a festivalului, Teatrul ar fisărbătorit anul trecut 50 de ani (deci nu ediţia a 50-a afestivalului, dacă s-ar fi ţinut, cum greşit s-a scris), iaracum citesc în presa constănţeană că se intenţioneazădemolarea sa de către Consiliul judeţean! Când era aşade simplu să fie întreţinut... Cum ar fi ca Primăria dinSanremo să anunţe că Teatrul Ariston va fi demolat?

Italienii ar ieşi în stradă, la noi pun pariu că nu veţivedea nici un compozitor, textier, instrumentist saucântăreţ cu o pancartă...

Amintiri, amintiri…

Legat de Angela Similea este episodul cutrandafirul: cânta “Să mori de dragoste rănită” de MarcelDragomir, versuri Aurel Storin, şi un admirator i-a

aruncat un trandafir din sală, acesta aterizând în...decolteu! Incredibil, probabil era un campion la darts!

Cum înainte de 1989 nu se permiteaspectatorilor să urce cu flori pe scenă(lucru firesc, se filma), aceştia le aruncaudin public. După una din interpretările salemagistrale, Corina Chiriac s-a trezit cu oscenă plină de flori şi, tacticoasă, s-aapucat să le strângă. Cum festivalul setransmitea în direct la radio (filmarea sedifuza după câteva zile), trebuia să umplucumva tăcerea şi m-am trezit zicând, înacei ani când militarii, studenţii şi eleviierau scoşi la câmp toamna: “CorinaChiriac la strânsul recoltei!”. Ce mi-a fostdat să aud după aceea din parteadirectorului de la TVR, cu care aveam dealtfel relaţii amicale: “Mă nenoroceşti,Tavi, mă dau ăştia afară, am 2 copii şi7000 de lei pe lună!”. Atunci am aflat ce

salariu avea... Mie ce să-mi facă, de unde să mă deafară? Nu eram angajat la TVR sau Radio, iar afară dinţară aş fi vrut eu, căci nu aveam viză pentru Occident!În fine, la una din ediţii am petrecut o noapte albă,pregătit să fiu luat la întrebări, deşi nu aveam nici o vină:cum spuneam, înregistrarea festivalului se transmiteaprin relee la TVR, la Bucureşti. Într-una din seri o fi fosto interferenţă, pentru că am aflat, înspăimântat, căpentru câteva zeci de secunde am apărut în chip de...

32

Remember

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Gabriel Dorobanţu, Angela Similea

Teatrul de vară din Mamaia va fi în curând istorie...

33

Remember

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Ceauşescu: se transmitea de la Neptun unul dindiscursurile sale şi la un moment dat... am fost eu înlocul lui, jovial, pe scena de la Mamaia!! N-am dormitnici unul din noi în noaptea aceea, dinfericire interferenţa nu se produsesedecât în Dobrogea, iar la Partid maierau şi oameni cu scaun la cap, careau muşamalizat totul.

Dacă vă spun că LadislauHegheduş nu mi-a cerut nici o datăsă-i spun ce zic pe scenă, mă credeţi?Atât ţinea să-mi reamintească: înintroducere să nu uit să precizez căfestivalul “este inclus în mareamanifestare naţională “CântareaRomâniei”“, oricum nu aveam un textscris. Citesc şi aud multe exagerăriastăzi: nu erau restricţii, decât acelea ce ţineau deconduita acelor ani, nimeni nu măsura lungimea fustei

(Loredana a avut la debut o rochiţă destul de mini) sauadâncimea decolteului, dar aşa ceva nu exista atuncinici la manechine, priviţi revistele de modă ale epocii. Odată, îmi amintesc amuzat, a fost un duet femininsimpatic. Fete tinere, vară, rochiţe uşoare, cele două nuşi-au pus sutiene, iar în timp ce coborau treptele saupăşeau pe scenă busturile lor, jucăuşe, atrăgeau toateprivirile! Foc şi pară după concert, Hegheduş l-a chematpe regizorul Biţu Fălticineanu şi i-a pus în vedere, maiîn glumă, mai în serios, să nu se mai întîmple. Trebuiasă-l vedeţi pe regretatul regizor de la Teatrul de revistă“C. Tănase”, începând din seara următoare, cum“verifica” extrem de conştiincios (plăcută sarcină) dacăsolistele au sutien!

Respect şi promovare

Notaţi un aspect, care după 1990 a dispărut (iaracum, la finala Eurovision de la Braşov, am înţeles căinterpreţii au ajuns să-şi plătească cazarea şitransportul!): în funcţie de apariţii, fiecărui interpret i seplătea suma legală; dacă avea mai multe piese sau

dacă intra şi în gală, normal că pleca acasă cu o sumămai frumuşică. Erau şi premii în bani, nu exorbitante,mai importantă era atunci gloria, care te propulsa

imediat în prim-plan, urmau concerte, turnee, apariţiiTV. Şi s-a mai făcut ceva în câţiva ani, în beneficiul

teatrului “Fantasio” dinConstanţa: turneele pe litoral“Avanpremieră Mamaia”, undeparticipau, plătiţi, şi tineriiconcurenţi. Aşa am putut vedeareacţia publicului, înainte de a fipremiaţi în concurs, la evoluţiaunor Cătălin Crişan sau DanielIordăchioae, cu un succesformidabil, deşi în acel momenterau practic necunoscuţi. Iar într-un an s-a făcut chiar un turneuprin ţară cu laureaţii festivalului,ca să nu mai vorbesc de turneeleiniţiate de compozitorul şi dirijorulDumitru Lupu la Teatrul “Al.Davila” din Piteşti, intitulate “Dela Mamaia la... Piteşti”, cu

Gabriel Dorobanţu, Viorela Filip, Cătălin Crişan, IleanaŞipoteanu, Daniel Iordăchioae şi mulţi alţii.

Gabriel Cotabiţă, Adrian Daminescu

Cornel Fugaru, Corina Chiriac

Cristian Faur în urmă cu 25 de ani,

concurent la “Interpretare”

Pe scene

34 ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Tinere solisteGabi MATEI

LORA lansează un videoclip pentru piesa“Dragă”. Versurile noului single au fost scrise de Lora, iarmuzica este semnată de artistă şi de Cătălin Fântâneanu(Solo). Producţia a fost realizată de echipa Rebel Studio,care s-a ocupat şi de ‘Puişor’. Filmările videoclipului, înregia lui Michael Adrian Mircea, au avut loc în clubulbucureştean Vintage, din Centrul Vechi, cu peste 50 dedansatori profesionişti şi fani, selectaţi de pe Facebook.Clipul spune povestea unei chelneriţe (Lora), care esteîndrăgostită de un tânăr atrăgător. După lansarea nouluisău videoclip, Lora are o nouă surpriză pentru fanii săi:artista debutează pe marile ecrane şi dă viaţă unuipersonaj de animaţie, devenind Dorothy, în “Legendeledin Oz: Întoarcerea lui Dorothy”. Personajul Dorothydin film este o fată modernă, iar Lora este cea care îi dă

glas şi îi conferă inocenţă şi sinceritate. In versiuneaoriginală, Dorothy este interpretată de Lea Michele.

NEYLINI. După piesa “Te iubesc”, Neylinicontinuă seria declaraţiilor de dragoste cu ajutorul unuinou single, “Anotimpuri”. Piesa, lansată de MediaProMusic, este perfectă pentru sezonul cald, anotimpul încare se înfiripă cele mai multe idile. Muzica şi versurilenoului single sunt semnate de Sandor Biro, Cristian MihaiDumitrescu şi Andrei Ropcea. “Anotimpuri’ estecontinuarea piesei ‘Te iubesc’.

MINOLA. Chiar dacă Pops s-a destrămat, celepatru foste membre sunt încă prietene foarte bune. Astfel,Diana, Tina şi Aylin i-au făcut o surpriză Minolei. Celetrei artiste s-au filmat cântând refrenul primului single soloal Minolei, “Fly, fly, fly”. Single-ul este compus de Minola,alături de echipa Tommo Production. “Fly, fly, fly”beneficiază de un sound inedit, perfect pentru timbrulvocal special al tinerei artiste, dar şi de un video art freshşi colorat, realizat de o echipă creativă: Codrin Roibu -Artwork & Concept art, Iankoo Moraru – foto - video şiIronic - producţie video.

FRANCESCA. După ce a încheiat cu successesiunea de examene din primul an de facultate, tânăraartistă va pleca într-o vacanţă în Spania. Francesca alansat al doilea single din carieră, “Just wanna”. Piesa,

compusă de David Deejay, beneficiază şi de un videoclip,în regia lui Florin Botea.

GIULIA lansează clipul piesei “Jocuri deocheate”.Single-ul este produs în studiourile HaHaHa Production.

Videoclipul piesei a fost filmat la Ambasador Play, iar deimagine s-au ocupat Ciprian Strugariu şi Vlad Huidu.Giulia a debutat în muzică la vârsta de şase ani, iarnotorietatea a venit odată cu formarea trupei Candy. Din2004, artista a ales să urmeze cariera solo, lansând unprim album, intitulat „Giulia”.

ALINA EREMIA. Noul său single, “Cum se face”,este pe primul loc în topul audiţiilor pe Deezer, pagina deinternet numărul 1 pentru ascultarea de muzică la cerere.Mai mult decât atât, la doar două săptămâni de la lansare,videoclipul piesei avea peste 2 milioane de vizualizări peYouTube. Piesa “Cum se face”, compusă de MihaiBoldea, pe versurile lui Claudiu Polk, are un clip regizat deiRonic, cu o coregrafie spectaculoasă a lui BogdanBoanţă.

AYLIN CADÎR. Cântăreaţa româncă de origineturcă a participat la una dintre cele mai urmărite emisiunidin Turcia, prezentată de Mesut Yar, apreciat om deteleviziune, “Burada Laf Cok”, difuzată pe postul deteleviziune CNN. In cadrul emisiunii, artista a cântat live,alături de band-ul The Lucky Charms, cel mai nou singleal său “Half of me”, o reinterpretare a piesei “Fericirea arechipul tău” şi o piesă din folclorul turcesc, „Mecnunum

Leylami Gordum”. Totodată, Aylin a vorbit despreactivitatea profesională, atât muzicală cât şi actoricească.Ea promovează stilul muzical pop-jazz, deschizând prinintermediul albumului său de debut – “Cloud” - porţiledintre mainstream şi underground. Totodată, începând cuanul 2008, Aylin este activă şi ca actriţă profesionistă,jucând de-a lungul timpului în producţii de televiziune,filme de scurt şi lung-metraj şi piese de teatru.

Lora

Giulia

Aylin Cadîr

Peste hotareParis

Festivalul de artă, cultură şiteologie DIN DRAGOSTE PENTRUFRUMOS, organizat de MitropoliaOrtodoxă Română a EuropeiOccidentale şi Meridionale la Paris şi înîmprejurimile sale, în colaborare cuAmbasada României la Paris, InstitutulCultural Român şi Casa RomâneascăEuropeană – „Elena Văcărescu”. Seaflă la cea de-a 4-a ediţie şi a duratpatru zile. Din programul bogat amdesprins câteva repere: Masă rotundă:«Secolul XXI va fi spiritual sau nu vafi», Expoziţie de fotografie: Eroiinimănui, Seară de teatru: Contraste.Dana CAVALERU şi RichardBOVNOCZKI, membri ai companieiPassepartout Dan Puric, Lansare decarte: Ioan TALOŞ - Omul şi leul,Conferinţă: Martirul şi poetul -Constantin Brâncoveanu oglindit în

imnografia lui Ioan Alexandru (esteAnul comemorativ al Sfinţilor MartiriBrâncoveni), expoziţie colectivă –pictură, grafică, sculptură, instalaţievideo. Concepţie: AlexandraMARINESCU, proiecţii de film, Serbarecâmpenească cu bucătărie tradiţionalăromânească, Târg cu vânzare de artăetnografică, Expoziţie de traiste.

Pe plan muzical semnalăm:concert de muzică clasică - D. ClaudeDELANGLE (saxofon), OdileDELANGLE, Charlotte COULAUD şiDana CIOCÂRLIE (pian), corul

Catedralei Mitropolitane SfinţiiArhangheli, Cântări religioase şitradiţionale de la sat : Bucovina şi ŢaraOaşului

Bruxelles Asociaţia Ro Art din Belgia

(preşedinte - Mihaela Trifu) a devenit

foarte activă în domeniul organizăriiunor spectacole şi turnee cu artiştiromâni. De pildă, la Théâtre Molière aorganizat un concert MIRCEA VINTILĂ

& Jul Baldovin intitulat “Best ofMIRCEA VINTILĂ“ - European Tour2013. Să nu uităm nici de spectacolulanterior, oferit angajaţilor ComisieiEuropene şi ai Eurocontrol la sala “LaRotonde”, partener principal Radio-ProDiaspora. În program: SavetaBogdan - muzică populară, Marian

Filip (Oradea) - muzică country, însoţitde două colaboratoare - Anastasia -pop-retro, Navi - muzică pop,cantautorul promovându-şi şi albumul„Lampa lui Aladin”.

Mai trebuie amintit că melodiile“Baby, when I see your smile” şi “ Youand me” compuse de DumiDumitrache, textieră şi interpretă MonaMihaela Trifu, s-au clasat în Top MusicWeb pentru ţările francofone: Franţa,Belgia, Canada. Au fost singurii care auintrat cu două melodii, din 314candidaţi. Datorită clasării bune,Kiminvati Music Production a preluatpiesele pentru compilaţia“Découverte”. Discul “Baby, when Isee your smile” va fi lansat şi înRomânia.

IndiaFormaţia byron a participat, cu

sprijin logistic de la ICR, la ediţia din2014 a festivalului cultu-ral Saarang din Chennai, India.Concertul lor a avut loc în cadrul WorldFest – un eveniment multicultural lacare au luat parte artişti din şase ţări(Germania, Irlanda, Franţa, Spania,Singapore şi Indonezia). Saarang estefestivalul cultural organizat anual înstatul Tamil Nadu, de către IndianInstitute of Technology Madras. Pelângă World Fest, publicul s-a bucurat

de o seară de muzică electronică,seara Rockshow- unde au fost pescenă şi colegii români de la Grimus, onoapte de muzică clasică, una decoregrafie (dans şi balet), alta demuzică indiană tradiţională şi un partyde muzică electro.

Pagină de Gabi MATEI

35ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2014

Internaţional

Mona Mihaela Trifu

Mircea Vintilă

byron

Femina

A C T U A L I T A T E AM U Z I C A L Ă

Redactori:Mihai COSMA

Octavian URSULESCU Editorialist: Liviu DĂNCEANU

Şef de producţie: Costin ASLAM

Semnează în acest număr:Loredana BALTAZAR, Al. I. BĂDULESCU,

Cornelia BRONZETTI, Corina BURA, Lavinia COMAN, Grigore CONSTANTINESCU,

Oana GEORGESCU, Florian LUNGU, Marin MARIAN,Carmen MANEA, Doina MOGA, Elena Agapia

ROTĂRESCU, Mircea ŞTEFĂNESCU, Florin-Silviu URSULESCU

www.ucmr.org.ro

Adresa redacţiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1,010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67

E-mail: [email protected], [email protected]

TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRLTEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x

REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE UNIUNEACOMPOZITORLOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Vocea de aur a BrăileiSimina DUICU

La ediţia 2014 a Festivalului internaţional de muzicăuşoară “George Grigoriu” de la Brăila cel mai râvnit premiu afost cel acordat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilordin România. Prestigioasa distincţiea revenit unei frumoase reprezen-tante a gazdelor, LAURA STOIAN,care a făcut ca brăilenii, pentruprima oară după mulţi ani, să steacu fruntea sus în palmaresul final.Cum prin grija preşedintelui C. J.Brăila, Gheorghe Bunea Stancu,totul este transparent la acestfestival, am consultat punctajelefinale acordate de juriu şiconsiderăm că, prin prismaevoluţiei impecabile, solista meritanote mai mari; dar, aşa cum amarătat în cronica noastră, 3 dintremembrii străini din juriu (Italia,Bulgaria, Republica Moldova) nu aufost la înălţimea celorlalţi ca nivelprofesional, autointitulându-se“producători”, dar fiind mai degrabăimpresari, ceea ce explică multe... Laura Stoian a fostrecompensată cu acest premiu (înmânat pe scenă deCristian Faur) deoarece a dovedit că poate aborda culejeritate atât melodiile ample, de linie, dramatice (“De-ai fi tusalcie” de Horia Moculescu, lansată de Mihaela Mihai), cât şicele ritmate, sprinţare (“Fetele cu ochi albaştri” de GeorgeGrigoriu, şlagăr la fel de vechi lansat de Marina Voica).Aşadar, o tânără de 22 de ani a tălmăcit cu ştiinţă a cântuluidouă piese compuse cu mult înainte ca ea să se nască!

Solista s-a apropiat de muzică în oraşul său natal, fiindabsolventă a Liceului de artă “Hariclea Darclée” şi a Şcolii dearte “Vespasian Lungu” (clasa prof. Adriana Toma), la ambelecu specializarea canto muzică uşoară. În prezent LauraStoian este studentă la Bucureşti şi ia lecţii de canto cuOzana Barabancea, pentru că, aşa cum vom vedea, cântăbine şi jazz. În palmaresul ei întâlnim distincţii dobândite lacompetiţii desfăşurate la Bârlad, Brăila, Focşani, Galaţi,precum şi cucerirea Marelui Premiu la Campionatul naţional

de karaoke (uite că am aflat căexistă şi aşa ceva!). De asemenea,în 2012 a făcut backing vocal pentruLeticia, piesa “We Are One”ajungând până în semifinală. Aapărut în multe emisiuni deteleviziune, între care “Răi, da buni”(Antena Stars) sau “Jula şi prietenii”(TV Galaţi). Interesant este cămama sa i-a ales prenumele dupăacela al artistelor care apoi audevenit şi preferatele ei şi anumeLaura Stoica (din repertoriul căreiacântă în mod curent “Maifrumoasă”) şi Laura Pausini (“Tra tee il mare”). În repertoriul ei figureazăşi alte melodii româneşti lansate desoliste pe care le admiră în moddeosebit: Laura Stoica (“Mereu măridic”), Nico (“Şi dacă viaţa mea”),

Luminiţa Anghel (“Mi-e frică”), Monica Anghel (“Vino, vino”),Narcisa Suciu (“Poate eu, poate tu”), compozitorii ei preferaţifiind Horia Moculescu, Marius Ţeicu, Viorel Gavrilă, MihaiPocorschi. Dar, aşa cum a dovedit-o şi pe scena festivalului“George Grigoriu” de la Brăila, Laura Stoian abordează culejeritate diverse tipuri de muzică şi stiluri, repertoriul ei fiind

un adevărat cocktail de genuri muzicale destinate tuturorgusturilor: jazz clasic (“Summertime”, “Something s Got AHold On Me”, “At Last”), pop-dance (“Love On Top”, “WeFound Love”), dar şi musical şi evergreen, interpretând cuaceeaşi lejeritate titluri cum ar fi “Cabaret”, “Ain’t No OtherMan”, “Hey Big Spender”, “Tough Lover”. Într-o listă ainterpretelor sale preferate pe primele locuri se situează EllaFitzgerald, Etta James, Liza Minnelli, Shirley Bassey,Beyonce, Christina Aguilera, ceea ce trădează mult bun gust.Într-o vreme când suntem agresaţi în mass-media devulgaritate şi amatorism cras, e o adevărată bucurie sădescoperim o tânără cântăreaţă evidenţiind nu doar calităţivocale şi scenice, ci şi modestie, rafinament, alegereinspirată a repertoriului. Hotărât lucru, Premiul UCMR estepe mâini bune!