Ing. CINCINAT I. SFINTESCIIDirectorul Cadastrului si Cassei Lucrdrilor Orasului Bucuresti

Fost burster al Acaderniei Románe pentru studiulEdititAtii Pub lice in Europa

c<0,

Edilitatea Oraplor i Sate lor

din Romania MareI. Starea actuald.II. Organizarea administrativd, teenica

si financiard.(Extras din raportul asupra chestiunei LucrAri Pub lice" inaintat piimului con-gres al inginerilor din Romania care s'a tinut la Iasi intre 9 si 12 Octombre 1921

BUCUREST1

Tipografia LUPTA" Nicolae StroilA, Calea Victoriei No. 1131921

-,-

,

- '

. ,

.

-

I

.

-

. ,

,

www.dacoromanica.ro

EDILITATEA ORASELOR SI SATELOR1. &area actuag a orfwalor.

II. Organizarea administrativil, jecnica *i financiarii

Sumar :

A. I. Lucrarile edilitare lucrari publice. 2. Origina i cla_sificarea lucrärilor edilitare. 3. Rblul ora§elor §i rolul satelor. 4.Programul de organizatie edilitara §i necesitatea cuno§terei situa-tiei edilitare actuale.

B. 5. Situatia edilitard in vechiul regat, fn special a ora-elor. 6. Principii de organizare edilitara In legile de organizare

a comunelor. 7. Densitatea medie a locuitorilor in ora§e. 8. Pla-nurile §i cladirea oraplor. 9. Lucrarile de alimentare cu apa acomunelor, autorii proectelor, costul :rediu pe cap de locuitor.sau pe m. c. de apa captata. 10 Lucrarile de canalizari a ora-§elor, autorii proectelor. 11. Iluminatul ora§elor, autorii proectelor,executantii, exploatarea, costuri medii pe cap de locuitor, 12.Lungimea stradelor, pavarea lor, procente pe cap de locuitor,costul mediu pe cap de locuitor. 13, Curatirea strazilor i costurimedii pe cap de locuitor. 14. VI* industriald i social-intelec-Wald a ora§elor. 15, Serviciile tecnice comunale. 16. Organizatiafinanciara §i bugete comunelor (venituri, cheltueli, datorii) in-carcari pe cap de locuitor. 17. Organizarea i activitatea credi-tului comunal §i judetean ; procente de utilizare a fmprumuturiloracordat e.

C. 18. Situatia edilitarci a Basarabiet. 19. Lucrarile edili-tare §i organizarea zemstvelor, volostelor §i dumelor ora§elor.

www.dacoromanica.ro

2

20. Densitatea medie a oraselor. Basarabiei si planurile oraselor.21. LucrArile de alimentare cu apA, canalizare si iluminat ale ora-selor. 22, Stradele, pavarea si curAtirea lor. 23. Viata industrialdsi social-culturald a oraselor; 24, Situatia bugelard a comunelor

D. 25. Situatia edilitard tn Ardeal, in raport cu organi-zatia administrativA. 26. Construirea oraselor. 27. LucrArile dealimentare cu apA si costuri medii. 28. LucrArile de canalizarecosturi. 29. LucrArile de iluminat, firme constructoare sau conce-sionare. 30. Lungimea si modul de pavarea stradelor. 31. Salu-britatea stradelor. 32. Viata industrialA si social-intelectuald a o-raptor. 33. Situatia bugetard a oraselor (venituri, cheltuelidatorii).

E. 34. Situatia edilitard 'in Bucovina prin organizatia ad-ministrativA. 35. Comparatie Intre diferitele- provincii românesticu privire la situatia edilitard a oraselor.

F. 36. Organizarea viitoare administrativd, tecnicd ;i fi-nanciard. 37. Lacune din punct de vedere tecnico-edilitar in

proectul de lege pentru organizarea administrativA a tArei, depusIn parlament, 38. Organizatia tecnicd necesard. 39. Organizatiafinanciard.

G. 40. MOTIUNE.

www.dacoromanica.ro

PART EA II

EDILITATEA ORASELOR SI SATELOR1. Starea actaala a oralelor

11. Organizarea administrativa, tecnia *it financiara,

I. Printre chestiunile stabilite in programul congresului ingi-Tierilor a fi discutate In acest an in sectia lucrArilor publice, se aflA§i aceia a edilitAtei ora§elor §i satelor, care constituie un problemde lucrare publicA.

In dezvoltarca ce am dat subiectului acfiunea statului, ininaterie de lucrdri publice", am definit notiunea de lucrare publicA§i am clasificat diferitele naturi ale unei asemenea lucrAri, urmândInteresele ce ele satisfac.

LucrArile edilitare apar in mod logic tot ca lucrAri publicedar cu caracteristica de a satisface un interes local, comun cuacela al statului, de oarece prin ele se urmAre§te buna stare mo-ralA, intelectualA §i materialA a populatei satelor §i ora§elor, rezul-tând din totalitatea lor, buna stare a statului. La realizarea unorasemenea lucrAri vor trebui deci sä contribuie top factorii intere-sati, adicA organizatiile locale, ca §1 statul, ca §i particularii. Statulcu directiva §i cordonarea lucrArilor §i chiar uneori cu init ative§i cu ajutoare pecuniare, iar organizatiile locale cu initiativa, exe-cutia §i acoperirea cheltuelilor necesitate de acele lucrAri.

2. DupA cum am vAzut, In materie de lucrAri publice, ca §i

in orice actiune de altfel, este necesar a se alcAtui mai Intdi unprogram iar In acest scop se impune o clasificare a diverselorlucrari. Pentru acestea gAsim nimerit ca sa facem §i aid o clasi-

www.dacoromanica.ro

4

ficare a lucrArilor edilitare dupä natura lor, .spre a putea apoiurmAri o alta dupA importanta lucrarilor. Acest procedeu ar ferimulte organizatiuni locale ale statului, (precum Judetele, cornunele),sA cadA adeseori in haos, nestiind sA discearnä ce trebuie fAcut

ce s'ar putea amana.Dar mai intai sä vedem de unde provine aceastd organi

zatie de edilitate a oraselor si satelor. Vom reaminti cA organizatia actualA isi are originea de la aceia romand, rezultatä dinamestecul atributiilor asa numitilor aediles plebis cu aediles curates, care au format in Urtnä o magistraturA separatä in Senatul roman, dinainte de imperiu. In acea fazA, aceastä magistraturd se ocupà cu disciplina vietei locale, adicd cu politia oraselor, .cu aprovizionarea, cu jocurile, cu arhivele si cu lucrArile aferente-si chiar cu jbdecarea proceselor comerciale : deci aveau aproapertoate atributiile primarilor de astäzi..

Rezultä de aci csa prin uz si traditie, lucrAri edilitare urmeazà sa denumim tot felul de lucräri care servesc vietei locale.In epoca modernä, caracterizara prin aglomeratiuni puternices'au inventat o multime de lucräri care sä usureze din ce in cemai mult viata localä, asa Ca tecnica modernA i ajuns si ea säaibA o ramurà speciala a unor asemenea lucrAri, numitA edilitate-In clasificarea ce va urma, vom cduta deci a privi edilitateain sensul ei general.

Prin urmare lucrärile edilitare se pot adresa la viata moralA, intelectualA sau materiala locald. Dar statul are interesul casa. le -diriguiascd in primul rand spre interesul sau, cum se faceala romani in colonii i municipii, prin viri aediliciae potestatisiar in statele moderne in interesul unui stat national unitar. Amavea deci

a) Lucreirile edilitare servind statul si predominelnd :I. Un interes moral.1. De apdrare a patriei (teritoriul) precum: a) rechizitiile

jfl caz de rdzboi ; b) addpostirea i chiar alimentarea armatei intimp de pace sau rdzboi, care sta pe teritoriul comunei ; c) recensAmantul pentru armatd, s. a.

2. De apdrare etnicd cum ar fi : scoli nationale i bisericrnationale.

5i

;-

pi

:

www.dacoromanica.ro

5

3. De ordine sociald: a) justitia, b) politia a.IL Un interes material servind statul precum :4. De comunicatie precum : gari, linii ferate locale, §osele

de trecere, porturi.5. De higiend a populatiei: a) alimentarea cu apd ; b) a-

sandri (desecdri, canalizdri, crematorii de gunoaie, cimitire) ;c) locuinta populatiei.

6. De productie: agricold sau industriald, creind §coll, ex-poziii §i inlesnind munca productivA.

III. De interes intelectual precum: muzee istorice sau'etno-grafice etc. Acelea§ genuri de lucrAri edilitare pot fi numai deinteres local, and infrä numai in amdnuntul vietei locale, cum atfi o §coald confesionald, sau a unei natiuni, minoritate locald ostradd de interes local ; un tramwai sau o uzind electricA, §. a.

Este foarte dificil a aprecia gradul de importanta al interesuluistatului MO de interesul local dinteo lucrare edilitard, precum §i

gradul obligarmnilor vietei locale fata de interesele statului. InaceastA dificultate rezidA deosebirile ce existA acum intre organi-zatiile locale (deci §i a edilitatei) In diferite state §i obligatiile lor ;§i de aci Ian na§tere discutiile asupra autonorniei sau mai precis,asupra gradului de autonomle (nu descentralizare) a vietei locale.

Pe and spre exemplu, in ora§ele germane sau cu influentAgermand s'a impus ihteresul statului cu privire la armatA, a§a cAacele ora§e sunt obligate a da chiar in timp de pace cazarmament,campuri de exercitii §i chiar hrana totald sau partiala trupelordin garnizoand ; in Romania, veehiul regat, nu existA in mod categoricaceastA obligatie pentru orge §i sate, de cat cu despAgubiri §i

uumai in caz de rAzboi. Totu§i in Ardeal §i Basarabia aceastAobligatie existA.

Pe and spre exemplu, observAm cd unele comune in careelementul romanesc este in minoritate cer cu insistentA lArgireaunei autonomii pe care deja o au in o mAsurd mai mare ca allele,

care le-ar face sa neglijeze fri lucrArile lor interesele generale-ale statului, interese pe care le-am vAzut ; alte ora§e din Romania, cum ar fi Capitala, se bucurd de o autonomie poate prearedusd, care ii prejudiciazd uneori mutt actiunea sa, mai ales inmaterie de lucrAri edilitare.

s.

s

pi

www.dacoromanica.ro

6

Prin urmare §1 in tnaterie de lucrari edilitare este mai intainecesar a se stabili o conceptie politica §i o armonizare, de lacare se vor resimli aceste lucrari.

3. Pentru a ne forma o conceptie, politick §i una Mai aleseconomica, (fiind-ca In deosebi cultura §i menirea inginerului esteuna economica), e bine mai WM sa ne fixam ideile asupra roluluiora§elor deoparte §i rolului satelor de alta parte, in viata socialkca §1 in viata unui stat.

Am mai spus cu alta ocazie, cand ma ocupam cu chestiuneaindustrializarei ora§elor ) CA 'ornele reprezinta o intesif care avietei, intensificare intelectuala §i materiala. Ele sunt rezultatul In-multirei speciei umane pe pamant, a dezvoltarei sociabilitatei laora§e, a specializarei muncei. Dezvojtarea lor este in acela§ timpcauza §i efect a industrializarei societatei, a utilizarei pe o scaradin ce in ce mai mare a muncei omene§ti. In Romania cu opopulatie urbana de pest; 80 00 avem de ales o industrializare pespecialitali in ora§e, o industrializare agricola la sate. Spre a seatinge un astfel se scop, este nevoie §i de o organizatie edilitarkcare difera ca realizare la ora§e §i sate.

4. 0 organizatie edilitark fie la ora§e, fie la sa.e, färä unprogram nu este de conceput ; iar un program fara o cunoa§terecat mai anianuntita a situatiei de fapt §i- a nevoi4or, nu poateaduce de cat la risipa de inunca §i la parasirea lui. Prin urmareo prima grija ne-a fost, dupa cum am aratat §i in Bulettattl.4sociattei higinerilor sa culegem cat mai multe asemeneainfortnatiuni §i din toate provinciilea romane§ti, caci programul vaITebui st fie general, adica pentru toata Romania Mare.

Am reqit sa culeg cate-va date, multe din ele insuficiente§i unele nesigure. Sper totu§i cal voi putea sa scot din ele uneleconcluzii juste, bazandu-ma cA se referA la datele a 72 ora§e, dinun total de 108 aflatoare in Romania Mare, afara de Bucovinade unde nu avem IncAdate. Mai sper iara§, ca In viitor aceste

1) Administratille comunale i industrializarea oragelor". (RenastereaRomànl pe 1921).

2) Vezi articalat Lexiconul teonlc al Romanlei l rolul A. 0.1.R. ulur publicat to Buletinul A. G. I. R. anu1 1920 pag. 228.

2)

www.dacoromanica.ro

7

Telatiuni vor fip erfectionate, atat in ce ce prive§te exactitatea lor,cat §i in ce prive§te detailierea lor. Tin sa multumesc aici D-luiDirector Ster.escu din Ministerul de Interne; care mi-a dat totconcursul pe langa autoritati:e -locale spre a culege §i acesteputine date, care, trebute sa marturisesc, frà concursul D-salen-ar fi fost aproape .imposibil de obtinut in aceastd mdsurd.

5: Vom tncepe- cu expunerea situatiei edilitare tn vechiulr.egat, in spe-cial in ora§ele vechiului regat.

Populatia vechiului regat era inainte pe räzboi cam de:7.800.000 locuitori §i repartitia ei pe cei 138.000 k.m.p. era de78,00i adica 6.150.000 in comunele rurale §i 22 Olo adicd 1. 650.000locuitori in comunele urbane. Populatia urband formeazd 72 ora§e§1 targuri, din care insd mai mult de 20 au caracter rural a§a cdvom considera numai 52 ora§e. Populatia rurala formeazd 3000comune, adica 9000 sate §i 1000 catune. Trecerea .unei comunedin randul celor rurale in al celor urbane, nu se face pe o bazd§tiintifica, ci numai pentru motive administrative 0 mai alespolitice. De aceia actuala alegere a comunelor urbane nu ne poa-te da, .din punct de vedere edilitar, imaginea cea justä. Nevoileedilitare apar in raport direct cu densitatea populafiei i deciAcest el-?rnent trebue sa formeze criteriul principal pentru clasareaunei comune ca rurala sau urband. Fiindcd pe langa o populatiecare impttne anumite lucrari de interes genreral, se mai cere säexiste §i posibilitatea de a le satisface in bune conditif, atunciun al doilea element de importanta financiard Ce Intervine laclasarea comunelor, este §i numdrul locuitortlor comunei. Deobicei conditia doua a primat pana acum la clasarea comunelor,§i de ace'a vedem adevdrate sate treeute in ranclul comunelorurbane, pe cand o clasare justd trebuia sä OA in vedere ambeleelemente, adicd §i densitate a pop ulatiei, §i numarui ei, stabilindu-sea se indeplini ni§te cifre minime pentru fiecare.

6. u,tata clasate comunele, ele sunt supuse regimului legeide organi'.are a comunilor urbane din 1894 sau legei de ore-

: nizare a comunelor -rurale dirk 1908, atat ca parte administrativa,cat i in ce prive§te lucrdrile tecnico-edilitare saü ca gestiunefinanciard. Este desigur foarte- greu a desparti partea pur tec-nicd din lucrarile edilitare de partea administrativä §i finaneiard,

www.dacoromanica.ro

8

asa cä, rezultatele edilitdre obine pand in prezent in comunelevechiului regat pot fi socotite ca rezultatul reginmlui stabilit decele cloud legi, atat in partea lor administrativd, cat si in ceatecnicd si in cea financiatA.

Legea de organizare a comunelor urbane din 1894, bazatdpe pripcipiul constitutional al .autonomiel comunale a urmArit saaplice acest principiu constutional dand multe puteri ConsilillorComunale, pAstrand insa. ca . supapd de siguranta ocupatia CQ-

mune or de 'a lua l aprobarea Ministerului de Interne in multe,cazuri. Totusi initiativa s'a läsat in teorie complet comunelor.Convingerea noastrA este cä in majoritatea cazurilor nici -Minis-terul de Interne nu a stivt. cum sä se foloseascd de dreptulJul de a aproba sau opri anumite acte ale Consiliilor Comunale,i. mai ales, de a cduta- sal pregAteasca autoritatile comunale spre

a-si indeplini adevaratul lor rol si a se arab astfel demne dea fi si rAmane Autonome. In ce priveste activitdtile mai specialeale comunelor sau mai introdus prin legi speciale si alte res-trictiuni autonomiei i anume: supunerea serviciului sanitar co-,munal celui general al Orel, i recumbsterea, in ce privestecrdrile tecnice, a competintei consiliului tccnic superior care saavizeze; aplicarea in materie financiard a legei contabilitAtei sta-tului sl la comune, ca si a legei pensiilor. ObservAm insd cd inmaterie de lucrAri tecnice, mdsurile luate spre limitarea autono-nomiel comunale sunt mult mai atenuate de cat in celelalle ra-inuri mentionate.

Nicderi insd in legea de organizare a comunelor urbanenu gdsim mentionat dreptul de initiativd a vre unui organ su-perior comunei, fie acea Initiativd trecutd chiar cu titlul de re-eomandatiune.

De aid a rezultaf, dupd cum vom vedea mai jos, cd nus'a lucrat dupd programe edilitare cu caractere comune in ora-sele rei, i cd nici mdcar uhele prescrippuni ale legilor comu-nelor urbane nu s'au indeplinit. Dacd totusi vom gdsi In anumitegenuri de lucrdri si In unele epoci, adevdrate curente, acesteanu trebuiesc socate numai ,ca rezultate ale legei sau iniiativeiadministrative, ci i ca IntAirplAri sau fapte din inipativa parti-culard.

it:-

www.dacoromanica.ro

9

Sate le sunt de la 1908 sub regimul degei de organizare acomunelor rurale". In legea de la 1908 se mai preVede Inca ocategorie de comune, anume comunele sub-urbane, care nu suntde cat comunele situate la cel mult 3 kilom. de ora§ele capitalede judet. In materie de edilitate1) si aceasta lege se inspira cuprivire la iniliativa, principiul autonomiei, iar in ce priveste exe-cutia, comunele rurale sunt supuse tutelei judetului. ca i In ma-terie financiara. Serviciul tecnic al judetului de obicei executalucrarile, iar Consiliul Judetean le apron, In special din punctde vedere financiar.

Densitatea redusä a locuintelor la sate, feiul de viata a lo-cuitorilor si situatia finaneiara a lot pune in mod diferit problemaedilitara la sate de cat la orase. Problem edilitara primordialala sate este programul gospodariei tarane§ti, apoi acela al imbu-nataprei drumurilor In acela§ timp cu asanarea Million In An-glia, conditiile locale fiind allele, problemele edilitare ale satelorse asearnana mult cu ale oraselor, cad viata agricola e mutt re-dusk iar cea industriala primeazA2).

Intr'un studiu al cliestiunei locuinfei in Romania Mare"publicat in Buletinul Soc. Politecnice No. 6 pe anul 1920, ara-lam efortul considerabil ce avem de facutt In materie edilitara.(In sensul cel larg al cuvantului) pe Intregul teritoriu al Roma-niei Mari. Evaluam la 20 miliarde de lei (de o valuta mai ridi-cata), acel efort, si ca fiind necesar pe o durata de decenii.

7. 0 catagrafie a situatiei edilitare a fiecarui sat din Ro-mania Mare nu avem iar cu mijloace particulare e imposibil ao obtine. Este foarte dificil a avea una a oraselor din RomaniaMare; cu atat mai greu este a avea una pentru sate, §i Inca simai greu una a nevoilor edilitare a satelor.

1) In legaturA cu planurile de sistematizare a comunelor am cemetaf celedoul legi in articolul aPlanurile regulaloare,locuinfa si rolul lor social Fit

Romania Mare publicat In Buletinul Soc. Politecnice (pag. 651 anul 1920).2) Din registrele Consiliului Tecnic Superior resultA cl In 1916 s'au

;Audit la prefecturi n4te planuri tip de locuinte tArAnessi.3) In Anglia edilitatea sa;elor este lasatA in sarcina adminIstratiel locale

County Concll" sub controlul puterei centrale, Anglia este desigur tararare, in deosebi in materie de locuinta, a luat botArat In executle edilitatea

Ms,

www.dacoromanica.ro

10

Suntem dar fortati sd ne mArginim, pentru vechiul regal.),

la datele ce a.m putut culege pand acum pentru 46 comune urbane,adied: 8 din Oltenia, 18 din Muntenia, 5 din Dobrogea §1 15 dinMoldova §i care Insemneazd o populatie de peste 1.500.000 lo-cuitori. Statistica clddirilor i a locuintelor din Romdnia" peanul 1912 ne aratA o mare variatie a densitatei locu:torilor pehectar in aceste orne §i anume, de la 1,33 loc/hectar la Tdrgul-,Ocna, 1,41 loethectar la Mizil, salt' 1,71 loc/hectar in Curtea deArge§ §i 2,41 la Panciu, 2,58 loc hectar la Ocnele Mari, coinunecare ar trebui denumite tArguri; la altele mijlocii, cu 24,48 loc/hectarCa Tdrgovi§te-§i 17,64 loc/hectar la Tecuci, Tg.-Ocna ori Ro§ioriide Vede. Alte ora§e au o densitate Inca mai mare, apropi-indu,s_e de a Capitalei, precum : Galati cu 51,56 loelhectar, BArlad50 loc/hectar, Turnu-MAgurele cu 58 loc/hectar, Bucure§ti cu 62loc/hectar, Craiova cu 43,5 loc/hectar, Buzdu cu 52,5 loc hectar

telor, prin Board of Agriculture and Fisher,es", care a editat si unmanual pentru a calauzi autor" tAtile locale. Manualul e prevazut cu nume-roase planuri 1 schite care pot fi adoptate conditiilor. locale. 0 conditieesentialA ce se recomanda in manual este a nu se resfira gospoddrileprea mutt, ceiace atrage usurari in c2z de boalA, la alimentarea cu apa;luminat, drenaj, aprovizionarea satulul, comert, serviciul postal si tele-Ionic, si deci economii marl In costui de instalatle, pe 1AngA beneficilleunei clef! sociale. Viata socialA este usuratii, In satele engleze si panconstruirea in fiecare centru social, al unei hall" care poatA sA serveascain acelas timp de biseric5, scoala, WA de cinematograf, conferinle I5i altereuniunl.

Ca mod de constructle a locuintei, se recomandA ca orientarea ca eretIn care se stA toatA ziva lining room" sl fie astfel ca d dimineata On&seara sA fie expusl soarelui ; apol intrebuintarea de cArAmIzi gAurite, camai bune izolante de cAldurA i umiditate.

Pentru canalizAri se recomandA la sate un cAt mai simplui dreaajallocuintei care sA conducl apele spre a fi risipite pe un sol, la o distantaconvenabill de locuiall, expus la aer, lumina sarelui fund cel mai siguragent de purificare. Acest sistem se judecA a fi cel mai preferabil ca hi-genA si economie, mult mai preferabtl de cAt hasnalele. Instalarea unei 134in fiecare gospodArie se recomandA foarte mut*. In ce priveste anexele.pen.

'tru adApostul animalelor, esentialul este de',.a se realiza une conditil pentra,tcurAtitul lor. (A se vedea les nouvelles construction rurales en An-:pleterre". (La Vie Urbaine No. 7-8, Juhi

m

i921):

www.dacoromanica.ro

11

Sunt insA §1 ora§e cu densitate medie mull mai mare ca a Bucu-re§tiului, precum : Roman cu 73,6 loc/hectar, BrAila cu 75,3 loc/hectar, CAlgrasi cu 90,2 loc hectar, Giurgiu cu 86,6 §1 Turnu Se-verin cel mai dens cu 94,6 loc hectar. Densitatea rnedie,mai mare ca a Bucurestiului, a multor ora§e §i unele din celemicj nu tezultA din o contruire mai inalta a acelor ora§e, cidin o desvoltare mai rationald a lor, adica fara locuri prea multeneuflizate In cuprinsul orasului : Intr'un cuvAnt, prin o delimitare

sistematizare a lor, ceace in Capitala §i cele mai multe dirtora§ele tArei nu s'a fAcut.

DacA comparAm aceste densitati medii ale ora§elor vechiuluiregat CU densitAtile ora§elor Frantei (cele mai multe cuprinse intre60-200 loc/hectar) sau ale German;ei (intie 200-400) ne puteinda usor seamA, cA In trAsAturi generale oiasele vectaului regat,InbunA parte se gasesc in faza de tranzire dela sate la ora§e, §icd In ce priveste prevederea lor cu lucrAri edilitare, ca rezultataCacestei mici densitAti §i al situatiel economice, ora§ele noastraIn mod natural urmeazd sA fie mai slab prevAzute.

8. In adevAr, din 37 comune urbane de la care avem re-zultate la o anchetA a noastrA, numai 24, adicA 64°/0 au sau auJost planurie lor, §i numai 2 adicA 63h, (Bucure§tiul §i Ploestii)au planuri cadastrale, restul de 22 avAnd planuri de hotArniciisau numai cu aliniamentele strAzilor, de§i unele orase au avutplanurile lor din thnpuri mai Indepartate 9. Uncle orase §1-aupierdut planurile lor In timpul ocupatiei (singurul exemplu ce-1aveau) sau It tin la tribunal 3) (!) Dupd ate se vede deci, admi-nstratiile comunale nu au ajuns IncA a-§i da seama ca oglindagospodariei lor este planul cadastral al orasului ; cA nici o lu-crare tecnico-edilitarA nu se poate proecta §i executa cum trebuiefAra a avea un plan cadastral al orasului, tinut Ia curent cu toate

1) Bucur*ii au avut primul plan cadastral dela 1849-1852 (Planta!,Borozyn), tat Piatra Neamt uuul dela 1878 ridicat de Inginerul Maurodin;Targul Neat* de la 1852 ridicat de geometrul Chentlliuo ; oraqul Calafakare unul din 1853 de Inginerul Benescu.

2) Precum Panclu, Pitestl, R. Sdrát, Buzdu, Targoviste.3) Roman.

2)

www.dacoromanica.ro

12

schimbarile. Dacd tam nu a ajuns a avea un cadastru, §i va maitrece timp pAnd sä aibd unul complect, cel putin orasele sa fieobligate sd inceapd a organiza cadastrul lor. ') Deçi am ard-tat cd cloud °rase au planuri cadastrale, pot totu§i afirma cá niciunul din oraple vcchiului regal nu ate un adevArat cadastru §1plan cadastral, care sd corespundd cu realitatea. Sistemul uzitatpand acum de a ridica planul topografic numai atunci and areneco:e pentru vre'o lucrare, §i numai inteatAt cat era necesaracelei lucrari, nu este un sistem, ci o risipa a banului public culucrari de un lobos prea redus.

Daca orasele vechiului regat stau astfel cu planurile lor to-pografice, ne inchipuim usor cuin trebue sd stea cu planurile lorde sistematizare, care cer neapdrat existenta unor bune planuricadastrale. Putem afirma cA nici un ora§ din Romania nu are unadevdrat si complect plan de sistematizare, in sensul modern alcuvAntului, si Cu regimul actual administrativ nici nu vom puteaavea. Numai Capita la a ajuns in cursul acestui an sA aibd unplan general decretat de alinieri si ma felicit a fi contribuit cumulte sfortari la acest rezultat minimal maximum insd ce seputea obtine cu planul cadastral in starea in care se an, cu sis-temul administrativ §i uzantele actuale, §i cu mijloacele financiaresi ju ridice de care se dispune. Din cele 37 comune urbane delacare poseddm rdspunsuri, numai 7 (impreund cu Bucure§tii) adicd19°/0, mai posedd planuri de sistematizare adicd inceputurlc deplanuri de sistematizare (san mai precis de alinieri) sau numaip entru pArti din oras. Astfel ora§ul Ploesti are unul din 1907,dar care in 1911 a lost suspendat ca aplicare, cerandu-se aceastaConsiliului Tecnic Superior ; orasul Tecuci are un inceput de plande alinieri din 1912 ; Silistra unui partial din 1907 de la Bulgarimodificat in 1915, cuprinzAnd si comassdri si intocmit de di. In-giner Germani; Pitesti a avut unul din 01 911 (cAci e distrus dintimpul ocupatlei) ; idr Slatina are unul in studiu la D-1 Ing.Coleanu

Cu toate cA legea de organizare a comunelor urbane din

1) Din registrele Consiliului Tecnic Superior are rezulta cA i ora-vi 1 Craiova ar avea un plan de pe la 1909 (Planul Frangolea), iar TArguOcna din 1915 (Planul Berrea).

www.dacoromanica.ro

13

1894 prin articolul 94 impune un terrnen in care toate ora§elesA-§i intocmeascA un plan general de alinieri, astAzi dupa 27 deani de la aplicarea legei, gasim cA un procent numai de circa19% posedA planuri de alinieri, §i nici acelea complecte I In ceprive§te calitatea acestor planuri nu ne ocupAm. Dar putem spunecd o cauzd tecnicA importantA a neintocmirei planurilor de all-nieri a fast lipsa planurilor cadastrale de care am vorbit mai sus,0 tof lipsa acelor pl anuri coboara mult calitatea 0 a putinelorplanuri de alinieri ce existA acum. .

ObservAm, fail sä ne mire, Ca majoritatea comunelor Ur-bane din vechiul regat nu ne-au comunicat, sau nu §tiu ce su-prafatA din teritoriu oraplui este proprietatea comunalg, de oa-rece din cele 37 comuue urbane intrebate, numai 11, adicanumai 3Ø0/0 pot da oarecare cifre. Si nici la aceste ora§e nuputem gAsi vre-o idee cAlauzitoare in ce prive§te politica de tere-nun comunale, de oarece procentele de teren comunal ce cal-culam la diferite ora§e, fata de suprafata ora§ului sunt foarte va-riate. Astfel pe and ora§ele Turnu Severin, Foc§ani §i FAlficeniau teren comunal aproape 200°10 suprafata oraplui, altele caSlatina, DIAga§ani 0 Hu§i numai 100010 suprafala ora§ului ; iarora§ele Calara§i, Tg. Neamt 0 Piatra Neatni, abia 25010-30010 Ora-§ele Tecuci §i Bucure§ti abia pot atinge 10°10. Bineinteles ca inaceste procente nu intrA §i suprafetele ocupate de strAzi. Ora-§ele care au suprafete marl comunale, de obicei au acele proprietafca ima§uri sau islazuri alAturi de ora§, or fi foarte tine-venitefn caz de extensiune a lor.

Marea majoritate a ora§elor sunt acoperite cu dal:1W numaicu parterre, au regulamente de constructii de la diferite date(de la 1890 Incoace) 0 de diferite conceptii. Totu§i ora§eleOdobe§ti, SlAnic (Rrahova), TArgovi§te, Medjidia §i Calafat, adicA18%, nu au asemenea regulamente. In cele mai multe orneeste mare nevoie de locuinte.

9. In ce prive§te alimentarea cu apa datele sunt primite foarteinteresante. Din cele 37 comune urbane, numai 25. adica 67°10,

I) In registrele Consiliului Tecnic Superior figureaza si comuna ur-baná Urziceni cu plan de alinieri din 1912.

www.dacoromanica.ro

14

au alimentAri cu apd mai mult sau mai putin complete ; doud airnumai proecte, iar restul se alimenteazd din puturi sau fantaniprimitive 9. Din cele 25 orae care au distributii de apd, 18 In-trebuinteazd apa subterand (freaticd) precum : Dragdpui (proetGermani, 1914); Alexandria (proect Schmidt-Berlin) ; C. Lung(Proect Letourneur, 1912), Sinaia (proect Giulini, 1910); Bucuresti(proect"Lindley, 1905 i Elie Radu, 1898): Ploesti (proect Lindley,1909); Buzdu (1890); R.-Sdrat (proect Cucu Starostescu, 1893) ;PiteVi (proect Lindley, 1909); Silistra (de 200 ani §i alta din1902) ; Foqani (proect St. Gheorghiu i C. Mironescu 1890) ;Odobe§ti (proect Giulini i Coleanu, 1913); Panciu (1914) ; Te-cuci (Proect Tancred Constantinescu, 1914) ; Roman (proectTancred Constantinescu, 1912) ; Fdlticeni i Hui.. Alte 5 oraseIntrebuinteazd apa de rau ; Turnu Severin (proect Elie Radu1910); Calafat (proect Gogu Constantinescu 1 Mladenovici, 1906,)CAldra§i (proect Pelian, 1907); Tulcea (proect Germani, 1913) ;Cernavodd, Piatra Neamt (proect Letourneur, 1909) ; i partialBucuresti, (proect Btirkli-Ziegler, 1880). Ora§ul Slatina (proectGiulini i Coleanu, 1911). are apd de infiltratie din Olt. Numaiproecte, au ora§ele : Caracal (proect Germani) §i Corabia (proectOh. Popescu, 1915).

Nu vom intra aici in detaliile alimentdrilor cu apd execu-tate, dar va interesa desigur constatarea, cd pentru alimentareaunei populatii de circa 1 milion locuitori, care formeaz1 totalulcelor 25 orap semnalate mai sus cd an alimentare cu apd, s'a

1) AfarA de aceste orase mai au executate alimentari cu apa : BacAu(1910) brAila (din DunAre), Constanta (din Dunare), Giurgiu (din Dunlre)Iasi (de Isvor), Oltenita (din DunAre), Sulina (Dunare), Turnu MAgurele(din DunAre), R. VAlcea, CAlimAnestl, Podul Iloaiei si Tg. Frumos 1912.Au proecte, dar nu stim dacã stint executate : Tg. Ocna (1912), Vaslui(1910, Valea Seacl (1916), aristea (1922), MArA5esti (1913), Mein (1915,Negrestl (1913), Ostrov (1912), OlAneti (1913), Plunesti-Putna (1911),Pucioasa (1912), SlAnic Moldova (1909), Sascut l Balcuta (1911), Tifesti1-IArsovi (1912), FAlciu (1914), Codlesti (1913), CAlneni (1913, ) Azuga (1908)iBarlad (1907), Botosanf (1907), Burdujenl (1908), Meinesti (1910), Busteu.(1914), CAmpina (1906), (A se vedea -registrul Consiliului Tocnic Superior)

www.dacoromanica.ro

15

cheltuit peste 36 milioane lei. 1). Revine deciin medie la peste36 lei pe cap de locuitor pentru cheltuelile de executarea all-mentdrei cu apd 2). Nu putem face si un calcul asupra pretuluimediu pe m. c. oblinut, din lipsd de date suficiente. PentruBucuresti revine cam la 200 lei m. C. iar pentru orase mai micicostul revine mult mai scump, .adica ,de la 300 lei m.c. (CampuLung), la 1500 lei rn. c. (Tulcea). In genere alimentarile orase-lor Dunarene au costat mai scump, intre 600-700 lei m. c.Tottgi la Ploesti, Pitesti i Slatina, care nu att filtre san insta-laiii de sterilizare, a costat cam 1000 lei m. c.

In ce priveste persoanele care au conceput proectele all-mentdrilor cclor 25 orase mai sus mentionate, trebue sä remar-cdm cä numai 5 din 20 orase s'au servit de ingineri streini, Oarrar restul de 20 deci 80°10 au avut proecte intocmite de ingineriromani, printre care se distinge D-1 Inginer Inspector GeneralElie Rada, cate a contribuit cel mai mult la progresul edilitáeiin Romania si ffiginer D. Ghermani. In ce priveste executareaIucrdrilor, din 15 lucrdri de alimentare cu apa la diferite orase-,

pentru care avem date, toate au fost realizate prin intreprin-deri stabilite in ard, iar la 5 din ele prin firma MOtoi-Reschow-sky. E de observat cd in majoritatea oraselor s'au executat all-mentdri cu apd de la 1906 incoace, si mai ales de la_ 1909-1914.

10. In ce priveste canalizdrile, orasele vechiului regat staumult mai rdu, ceeace este si explicabil, de oarece Incrdrile decanalizare sunt mult mai costisitoare si se impun mai pulin caalimentdrile cu apa In orasele noastre, care in genere au o con-structie rard.

Din cele 37 orase de la care avem adunate date, nici zuz

.ora$ nu are exeotatii integral canalizarea oraplui, i nici Capi-

1) In aceastá sumd se poate considera O. nu s'au inglobat si chet-fuelile de alimentare a oraselor Alexandria, Fältizeni, Hu51, Silistra, care-au lucrdri incomplete si nu se stie cAt au costat, ca sl a orasului Dr6g1-.sani care o are ddrultd de Simulescu.

2) Totusi, considerat numal pentru Bucuresti-, pretul se reduce,

-la circa 22 lei pe cap de locuitor. Remarcám iardsi c oroele oezate 13;"Dundre, costul lucrárilor a tevenit mal scump, adicd Intre 60-90 tel decap de locuitur (din cauza instalatiilor de filtrate).

si

www.dacoromanica.ro

16

tala ; numai 12 orase din ele adicA circa 25010 au executate ca-nalizari partiale (cele mai multe dupa sistemul divizor), la caremai adAogam orasele Alexandria si C.-Lung care au executatate un colector pentru apele de ploi. Unele orase au numaiproecte precum : Ploesti (proect Lindley) ; DrAgAsani (proectGermani, 1914), si Corabia (proect Gh. Popescul 1915). Uneleorase si-au pierdut proectefe de canalizare, precum : R.-SArat(desigur in timpul ocupatiei) i BuzAu (proect 1910).

Asupra costului nu ne putem referi, dirl cauzA cd proectelesunt executate numai partial i treptat, la intervale mari, asa calsumele indicate nu pot conduce la vre-o concluzte. Nici chiarpentru Bucuresti nu putem avea rezultate precise.

Singura concluzie ce putem trage este CA sistemul divizorsi chiar acel numai pentru apele de ploaie (când e absolut ne-cesar), sunt sistemele ce pot fi adopt?te la noi in tarA in modcurent. Sistemul unitar numai in ate-va orase cu densitate maimare, si in special in centrul Capitalei incepe a se impune. InCapitalA de exemplu proectul canalizArei ca i ceea ce s'a executattrebuie revizuit din acest punct de vedere.

11. Cercetand acum chestiunea ilumhiatului, constatAm cA.

din 37 orase de la care am cules datele, 25 orase adicA 670/0

an luminat electric ; 3 luminat cu lämpf Washington sau Kittson;'jar unul (Bucuresti) este luminat i cu gaz i cu electricitate,6. Desigur cA printre orasele ce au luminat electric sunt multecare mai utilizeazA Inca partial si ilurninatul public cm petrol.

1. Bucurestl (proect Lindely 1905) ; Focsani (proect Colleanu) ;Roman (proect T. Constantinescu); Turnu Severin (Elie Radu) ; Slatina(proect Colleanu); TArgoviste (proect Germani, 1914); Silistra (un canalde la Turd) ; CAM-4 (un canal tubular); R,-SArat (un canal de 550 m.1.),Sinaia, Pitesti (1912), Tulcea 1913.

2. Desigur a mai sunt i Atte orase ce au executat canalizAri, pre-cum : BrAlla, (1912), Iasi (1903), dar de la aceste nu avem date.

3. Din registrele Consiliului Tecnic Superior gAsim si alte orase-care au proecte de canalizaril sau In legAturA cu canalizarea, dar nu stim

ce grad s'au executat: Botosani (proect de epuratie biologica, singurtii-de acest gen, 1939) BArlad (1914), Caracal (1936), Tg.-Frumos (1912),Vaslui (1910).

tn

www.dacoromanica.ro

Din cele 25 orase cu iluminat electric, la 17, adica 68°/serviciul este al comunei, iar 5, adicd numai 20°10 au concesio-nat acest fel de iluminat, iar 3 au electricitate sub forme deexploatare Inca nedefinitiv stabilite. Din circa 1.500.000 locuitoriai celor 38 orase, au luminä electricd in orasele lor cam 1 milionlocuitori, deci cam 67°/s. De fapt acest procent e mai redusflind-ca. orasele sunt numai partial luminate cu electricitate..Fa-cand calculul cat revine pe cap de locuitor numai la orasele cefac parte din acest grup si au executat luminatul electric, revinein medie instalatia cam la 85 lei pe cap de locuitor ; 1) de faptgäsirn Ca. variazd de la 24 lei de cap de locuitor (Tecuci, Tur-nu-Severin, Campu-Lung), pand la circa 50 lei de cap de locui-tor (R-Sdrat, Pitesti, Slatina). Bineinteles cã aceste preturi eraunainte de rdzboi.

Firmele care executau lucrarile erau de obicei streine soucu filiale in tard. Din 17 orase, gdsim ca. la 5 a executat insta-latia firma Siemens Schukert ; la alte 6 Societatea A. E. G.; iarla 3 firma_ Brown-Bovery din Viena. Cele mai multe lucräri deiluminat electric sunt executate de la 1908 incoace.

12. Dacd trecem la cercetarea stradelor si felului lor de

1) Odobesti (1920), Foesani (1912), Piatra Neamt (1908), Roman(1908), Tecuci, T. Severin, Dragasani, Corabia, (concesiune), Caracal (1009)Caiafat, T. Jiu (1907), Sillstra (partia), Cerna-Voda, Calarasi, (1912), Rosi-ori de Vede (gratuit de la particulari), Campul Lung (1911), Sinaia (con-casie), Targoviste (1913), Ploesti (concesie), Slanic (gratuit de la stat)Bucuresti (concesle si comma), Tulcea (proect de concesiune).

g 2) Husi Tg. Neamt, Curtea de Arges.3) Din registrele Consiliului Tecnic Superior gasItn ça mai au pro-

ecte de luminat electic, care nu Vim inca In ce masura s'au exercitat, a'te24 orase : Falticeni (1914), Giurgiu (1912), Zimnicea (1914) Galati (1914),Harsova (1912), Medgidia (1912), Mizil (1912), Olten't1 (1915), Pascant(1913), R, Valcea (1910), Sulina (concesie), T. Magurele (1907), Alexandria(1907), Braila (1936, Barlad (1937), Botosani (1997), Baal (1939), ons-tanta (1906), Cralova (1910), Dorohol (1907), Campina (1937), Iasi, Vaslui(1908), Tg. Ocna 1909).

4) Orasele acestea ce nu au concesinni, au cheltuit peste 8eine lei cu luminatul electric. Deci se cuvine ca Industrie electro-tecnickell fie mai mult dezvoltati.

14:.

I mill-

11

00)

www.dacoromanica.ro

13

pavare, gAsim cA pen tru cele .36 orase cercetate, afarA de Bucu-testi. revine I, 2 m. I. de stradA pe cap de locuitor, din carenumai 350/0 pavat, fie cu asfalt. piatrA cioplita sau bolovani,restul de stradA soseluit sau drumuri naturàle. Pe categorii depavagii revine din suprafetele pavate asfalt, 18% 'piatrdcioplitä si 79% cu bolovani,' ceeace inseamnd, tinând socotealade preturile dinainte de rAzboi, si de o latime medie pavata de10 rn., cA pavagiile in total exprimA o valoare cam de 10 lei pecap de locuitor. Fajd de totalitatea stradelor, ar fi cam 10/0 pa-vaj cu ca piatrA cloplitA si 27% cu bobvani.

DAcA introducem In calcule i strazile i pavagiile Capitaleicifrele de mai sus se modificA, Capitala are 450 km. strAzi, dincare 23 km. pavati cu asfalt, 126 km. cu granit, 153 km. pavaticu bolovani si 62 km. macadamizate. Restul nepavat. Rezultd CApentru Bucuresti avem 66% din sträzi pavate, sau 80% dacdsocotim i pe cele macadamizate, revenind cam 0,70 m. pe capde locuitor. Pe categorii de pavaje avem In Bucuresti 5% asfalt,28% granit, 33% bolovani si 37% nepavat.

Daca socotim procentele numai fatA de strAzile pavate,g sim ca pavajele intrebuintate sunt 7, 6% asfalt, 42% granit-50,4% bolovani.

Valoarea pavajelor din Bucuresti pe pretutile dinainte derAzboi revine la circa 60 lei pe cap de locuitor.

Cu Bucuresti deci, revine total 1660 km. sau 1,00 m. 1. destradA pe cap de locuitor, 9 did care 43% pavat cu asfalt, gra-nit sau bolovani, adicA : 2% asfalt, 12% granit si29% bolovani.Rep irtizate procentele numai la suprafata pavatä gAsim: 56%asfalt, 28% §i 66% bolovani. Valoarea pavajelor in medie revinela 80 lei pe cap de locuitor, sau in total peste 130.000.000 lei.

1. Dad tinem socoteall de ludgimea strAzilor din unele oraee pen-tru care nu avem Ind toate datele cerute,..precum: BrSila, Tg.-OcnaCraiova, Galati, 13)tosani, Constanta, Dorohoi, BArlad, T.-MAgurele, Giur-giu el Bazargic,cu o populatie totals de 385.030 locuitori, atuncl la cifrade 1650 knt mai adlugAm 810 kin. ei gasirn media de 1, 3 m. I. de cap,de locultor.

3°/,)

asalt, 7°/0

si

www.dacoromanica.ro

19

In rezumat deci pentru cele 37 orate 9 recordul pavajelorin orasele din vechiul regat fl tine pavajul cu bolovani, si apolmacadamizarea sau simpla soseluire. Pavajul cu granit reprezintao eota redusä, iar cel cu asfalt este infim. Plantatiile de pestrazi sunt de regulä comunale, dar nici 1/20 din lungimea stra-zilor nu sunt plantate.

13. Chestiunea curatirei oraselor vechlului regat, devinede o important 1 din ce in ce mai mare, cu cat populatiaorasului se indeseste. Putem spune ca din cele 35 orasede la care avem raspunsuri, Wei i n oi as actualmente nuarde sau trateaza inteun fel tecnic oarecare gunoaiele. Numaiorasul Turnu Severin a avut un crematoriu de gunoaie, careeste stricat din timpul razboiului asa ca acum nici nu mai lime-lioneaza. Toate orasele au un serviciu comunal de maturat alstradelor si de transpoi 1 al gunoale.or in afara de oras sau peanumite locuri destinate depozitelor de gunoaie.

Din cauza sistemului de pavage, care am vazut din mediamai sus calculata camarea rnajoritate e executata cu bolovani sailoseluire, rezulta ca nici curatirea stradelor nu poate fi de cat

primitiva, adica cu !liana. iar nu in,mod mecanic, sistemul mecaniccerand o suprafata mai neteda si cu mai putina pamântoasa materiepe ea. De aici rezulta doua inconveniente : un cost ridicat al cura-titului si in acelas timp un aspect nesatisfacator al stradelor.Gasim ca cele 35 orase (afard de Bucuresti) impreuna, cheltuiauin atm! tiecut pentru curatirea stradelor 2) (si in unele orase sipentru ridicarea gunoaielor de la particular° cam 31(2 milioane

1) I. cle 36 orase sunt: Bucuregi, FAIticeni, Husi. Tg.-Neamt, PiatraNeamt, R mao, Tecuci, Panciu, T.-Severin, Ocne'e Mari. DrAgasani, Co-rabia, al c. 1. Calafat, Tg.-Jiu, Tulcea, Silistra, Cernavoda, Medgidia,CAlarasi, t, z, 1, BuzAu, R.-Sarat, Pitesti, Odobesti, Focsani, Slatina, Alex-andria, kt viurf de Vede, Curtea de Arges, Campw-Lung, Sinaia, Targo-vista, Ploc ti, Slanie sl Targu Ocna.

2) li ddtele primite suet Intrunite costurile maturatului public curidicarea oalelor la particulari. deoarece In bugetele comunelor (Ingeneral In-A udimentar alatulte) nu 'se face aceasta, separatie. '

www.dacoromanica.ro

20

lei, 4) ceeace revine la circa 3,50 lei pe cap de lauitor §i pean, Daca insd tinem seuma i de cheItuiala pentru curAtitulstradelor si ridicatul gunoaielor in Capitald, care se ridica inanul trecut la 12.343.770 lei, adica. 21 lei de cap de locuitor,atunci gAsim in medie pentru cele 37 orw o cheltuiald anualdde circa 10 lei pe cap de locuitor. Mai rezulta. de aci ca. orasulBucuresti cheltueste de 3 ori mai mult cu salubritatea de catcelelalte orase, fara a obtine tot4 un rezultat in aceiasi pro-portie mai satisfAcdtor. Concluzia este cA din cauza circulatieimult mai mare s! a intinderei drumurilor, trebuie in Capitald neapArat pus pe alte baze acest serviciu, iar nu fdcand uz cum seprocedeazd acum, de aceleas metode ca in orasele cele mici

DacA facem calculul la cat revine costul curAtirei unuimetru linear de stradd pentru cele 36 orase, gasim cam 2,85 leisau cam 0, 25 lei, m. p. si pe an de strada. 2. Cand linemseama. sl- de cheltueIile Capitalei, gasim cifrele 9,60 lei metrul li-niar de stradd si 0,80 lei m, p. si pe an.

Daca tinem insa seama cd aceste costuri sunt de fapt nu-mai pentru pasti din orase, (cAci nici un oras nu curatä toatestrdzilt, iar pe cele pe care le curatd, aceasta- se intampld des-tul de rar 51 nesatisfAcator), ar feesi cd acest cost este prearidicat. De fapt acest rezultat este atenuat de consideratiuneacA bazele de calcul sunt cele de dupd rdsboi, cand totul s'ascumpit foarte mutt, iar elementele cu care am putea face corn-paratie sunt stabilite pe baza preturilor dinainte de rdsboi. Inrezumat deci, costul unitar pentru salubritatea oraselor, esteun mod sigur Inca destul de jos, si s'ar putea majora de co-

I

1) IncasArile realizate de ores% acolo unde se executA partial siridicarea gunoaielor menajere, sunt mult mai reduse. neinsumAnd niCi600.000 lei, deci cam 116 din cheltuelile totale. RezilltA cl In aceastA ma-ter'e e multA dezorganizare.

2) In orasele germane media era 0.60-1.40 lei pe an, lnainte de,rAzbol. Cei 3.50 tel gAsiti peutru RomAnia pe pretul de dupl dzboi.

3) Trebule sI observAnt cl am gAsit ezact aceias cifrA pe care amarAtat-o cu alte ocazliCum trebule so prialm chestiunea sistematizdretCapitate!, (Arhlva pentru stiinte si reforma socialk anul 1920 Tag. 703),

www.dacoromanica.ro

21

mune fail a si incarca excesiv bugetul, cu conditie ca sä seorganizeze bine servicille de salubritate sau plusurile de chel-tueli sa fie justificate de o ridicare vizibila a salubritateioraselo r.

14. Inainte de a trece la chestiunea organizatiei actualefinanciare a oraselor, gasesc util a spune cdte-va vorbe si des-pre viata industrfala i cea social-intelectuala a oraselor vechiu-lui regat, desigur mai ales in ce priveste legatura acestor vietecu lucrArile edilitare.

Dupa ate stim orasele noastre nu au ajuns la o desvoi-tare industriala asa cum trebuie sa aspirant pentru viitor. Dincele 37 orase cu care ne ocupdm, numai cdte-va au oarecareindustrii precum: Buzau (rafinerii de petrol, tesatorie i (Jowliitori); Focsani (var, tabacarie si olarie, industrii mici), Slatina(moard si cherestea), Rosiorii de Vede si Alexandria (cate 2mori) Curtea de Argf (cherestea), Cdmpu Lung (hArtie, cheres-tea, var i postav), Sinaia (cuie,,var, cherestea, salam), Ploesti(tabacarie, mori, petrol, metalurgie), Slänic (saline), Turnu Seve-rin (bere, spirt, tdbAcarie, santier naval, mori -cu aburi), Tg. Jitt(stofe, tesatorie si olarie), Cernavoda (petrol, ciment, cAramida,cuie), FAlticeni (mobild, piele, tnacarie, cherestea, sapun, oldril),Husi (mon i tabacarii), Tg. Neamt (postav, mori, cherestea,uleiuri), Piatra Neamt (sapun, hArtie, turnAtorie, morl, cherestea,tabacarle, ulei, olarie), iar Bucuresti ca centru destul de Tarede consumatie are mai tot felul de industrii.

Am arAtat fn o lucrare deosebitA, cA In desvoltarea in-dustriala a oraselor, administratiile comunale au un mare rol, cati lucrAr le edilitare. Asupra acestor chestiuni nu mai revin aici.

Cdt priveste viata sociald i cea intelectuala, orasele noas-tre au luat un avAnt Insemnat, mai hoate orasele avAnd clotta,trei §i chiar mai rnulte scoli secundare,.de meserii sau profesio-nate i chiar comerciale. [Jude au Inceput a construi teatre co-ntunale i bat comunale. In putine orase se gasesc i muzeeregionale (Falticeni, muzeul Ciurea) si Ploesti (muzeu regional).

1). ,,Administratilte 'com"unale §i industrializatea orcqeIor" deClacinat Sfintescu, 1921 (Extras din revista 1Rentupterea RomanA").

www.dacoromanica.ro

22

15. Inainte de a incheia capitotul lucrarilor edilltare, vomobserva ca numai orasele capitale de judete au organizate ateun serviciu tecnic, care fiind acum läsat cu totul la discretia prepu-selor politici, cdnd poate da roade nu e lasat ca lucreze, iar cand epus ate odatd sä lucreze, nu e in stare sd dea roade. In a-c easta directiune este a se indrepta cu deosebire atentia organi-zatorului si legiuitorului, daca voeste in mod sincer sa se ob-Old progresul edilitar al Orel.

16. Rdmâne sa ne mai ocuparn acum de situatia si orga-nizat'a financiard a cornunelor urbane. Constatam d'n raspunsu-rile ce ne-au sosit asupra bugetelor pe anul 1920 a 34 orase(afara de Bucuresti), cd mai toate - orasele aveau echilibrateven:turile cu cheltuelile, afard de Ploesti (deficit 4 milioane).Totalul veniturilor bugetare a acestor orase trecea de 47 milioane,lei. Cu orasul Bucuresti acest total se ridica la 127 milioane let.

Daca facem proportia venituritor bugetare la fiecare ora§pe numarul lOcuitorilor, observant cd locuitorii oraselor sunt,ncarcati in mod foarte diferit 5i ar forma trei grupe : cei maiputin incarcat', adicd pe an cu circa 30-70 ki (Mizil 32 ;Curtea de Arges 32 ; Sldnic 31 ; Ocnele Mari 30 ; Panciu 36, iarTg. Neamt 48 ; Alexandra 50 ; Corabia 62 ; Husi 60); altele cuincarcaturi intre 70-130 lei (Buzau 84 ; Sinaia 82 ; Ploesti 94 ;Rosiori de Vecie 96 ; Medgidia 83 ; Caracal 100, iar Cdlaras siCâmpu Lung 108 ; R.-Sal-at 104 ; Focsani 110 ; Targoviste 115 ;Turnu Severin 118 ; Tulcea §i Silistra eke 112 ; Piatra Neamt105 ; Roman 124); grupa mai incarcata, dela 130-270 (Pitesti178 ; Slatina 146 ; Drägasani 180 iar Odobesti 270 si Tg. Jiu230). Bucuresti in anul 1920/g31 intra in grupa III-a, cu 133 leipe cap de locuitor;

Trebuie sa tinem seama cä aceste sunt rezultate din bu-getele de dupa rasboi, mult crescute : deci inainte de rasboi me-diile mai sus al-gate trebuie sa fi fost mutt mai- mici.

Media impunerei pe locuitor in 24 orase (afard de Bucu-re§ti) este de circa 60 lei, iar inpreuna cu Capitala de circa85 lei 2).

I) In anul 1921\ 022 Qcuitorului Capitalei revine cam 200 lei.2) La Bruxelles aceast6 cifrA se ridici. ta 350 franci, iar la Crlstlanizt

ja 32 8 coroane norvegiene.

www.dacoromanica.ro

Flind-ca de obicei aproape totdeauna. Incrarile im-portante edilitare se executa din fmprumuturi (credite extraordi-nare) este interesant sa examinant care este situatia datorillororaselor din vechiul regat. Observam de la fnceput, ca prinfaptul inflatiunei monetare si deci si a bugetelor la venituricheltueli, cele mai multe comune urbane au ajuns ca totalul da-torillor lor sa se egaleze aproape cu bugetul la venituri saucheltueli pe anul 1920. Putine sunt ora§elp care au datorii ne-insPmnate fala de bugetul pe 1910 si anume : SlAnic, Corabia,

Tg. Neamt, Dragasani ; putthe insa si cele care au da-todi mutt mai mari ca veniturile lor pe 1920 : R.-Sarat de 2-3ori ; Focsani cam de 2 ori, Ploe§ti de 2 ori, Tulcea de 2, 5 ori,Bucure§ti de cloud ori. Totalul datoriilor a 34 orase se ridica lacirca 57 milioane lei (WA Bucuresti), ceeace revine cam la 70lei pe cap de locuitor. Comparand cu media de 60 lei impunereanuald pentru venituri, rezulta cä datoria aproape se egaleazacu impunerea. Impreuna cu Capitala, totalul datoriilor se ridica.la 217 mikane lei sau circa 140 lei pe cap de locuitor. NumaiBucure§Vului revine cam 277 lei datorie pe cap de locuitor, ceea-ce intalnim numai la ora§ul Tulcea cu 267 lei sau R.-Sarat cu242 lei. Rezulta de aici ci. locuitorul Capitafei este prea incarcatfata cu cei din celelalte orase, a§a ca i pe aceasta cale am de-monstrat ceeace sustineam si cu alte ocazii ca in sprijinulfinanciar al acestui ora§ trebuie sa vie §i statul.

17. Aceasta fiind situatia financiara, se impune acum saaratam si organizatia financiara, adica ce a facut stat spre aveni in ajutorul fluanciar al comunelor, atunci and ele, pentrua putea executa in special lucrari, avem nevoe de capital lichid.

Evident ca, in o epoca cand insasi statul nu gasea capita-luri suficiente In tara, ci recurgea la streinatate se faca impru-muturi pe care stim cti fotii ca le obtinea cu multe sacrificii, dealtfel ca i acum cu atat niai putin comunele puteau gasi cre-dit pe plata interna fara garantii. Deacela prin legea publicata InMonitorut Oficial No. 9 din 1900 s'a infiintat creditul judefean

comunal". cu scopul de a fmprumuta ad obligvfiuni de alecreditalui (purtand dobanda de 41/2 la suta sau 5 la suti) judetele sau comunele fie urbane sau uurale. Oblig4une1e sunt ne-

§i

www.dacoromanica.ro

24

gociabile de judet sau comuna i pe comutul lor, cu termen deamortizare prin tragere la sorti in maximum 40 ani de la emi-siune. De§i in lege nu se prevede cd imprumuturile sa se facade Comune numai in scop de lucrdri, totusi prin iiz, nu s'a a-cordat imprumuturi de cat in acest scop, legea cerand condyaca anuitatilor tuturor datoriilor judetelor sau comunelor O. nu

intreaca i/4 din veniturile bugetare ale comunei, vedem dar iuce sisuatie favorabila se afla actualmente din acest punct devedere, toate comunele.

Credetul judelean si comunal, emisese pana la 31 Martie1921 obligatiuni in valoare normala de 176.490.700 lei din cares'a amortizat o parte asa a la acea dat l. ramasera in circulatienumai 149.730.500 lei nominal si anume, timp, 50/0 pentru37.777.700 lei, iar tip 41/, 010 pentru 111.952.800 lei nominnl telNu intereseaza sa arat mecanismul realizarei unui imprumut co-munal la acest credit. Este suficient sä arat ca, pana. la 31

Martie 1921, din totalul aratat mai sus, a fost emis, 73.926.700lei, adica 42°10, pentru a. se imprumuta judetele ; 93.855.400 lei,adica 53°10, spre a se imprumuta comunele urbane ; 5.680.300 lei,adica, 3,40 °JO, spre a se imprumta cele rurale, §i 2.928.300 leisau 1,6°10, pentru imprumuturile institutiilor de binefacere recu-noscute de stat. Din darea de seama asupra operatiilor creditu-lui judetean i comunal pe anii 1913-1915, rezulta cä pana laacea data se imprumutisera la crdit 60 de comune urbane dintotaluI de 72, deci 63°10 si 234 comune rurale din totalul de3000, adica circa 8 0/0. Din aceia§ publicatie const tam a dincele 93.855.400 lei imprumutati comunelor urbane, suma de3.008.600 lei, adica circa 23%, a servit pentru convertirea,

altor imprumuturi Mute de unele ()rase; 870.000 lei, adicacirca 1 °to, a servit pentru ca 7 .orase sa-si cladeasca localuride primarii; 419.000, adica circa 112 0/0, pentru ca 3 crap sa.se faca biserici; 834,000 lei, adica alti 1°10, pentru ca 2 bra§e(Pitesti i Turnu M gurele) sa-si faca localuri de teatru; 16100a

adica 0,2°10, penttu ca 3 orase sa-si cladeasca judecatoril;1103000 lei, adica circa,' 1°10, pentru bulevarde, parcuui, etc,.

2.290.300 lei, adica circa 21/2 0/0 , pentru scoli, 475.000 adial1/2/0, pentru cazarmi. 1.783,000 lei, adica sirca 2°10, pentru spi-

lel,

www.dacoromanica.ro

25

tale; 2. 153.000 lei, adicA circa 2°10. pentru hale si abatori,23.255.000 lei, pentru alimentArr cu apA, adicA circa 24°10, apot3.111.000 lei, adicA circa 3°10, pentru canalizari ; 5.827.000 leiadicA circa 6°10, pentru electricitate ; 6.458.400 lei, adicA circa7 10, pentru pavaje. Restul de 26°10 s'a dat ca finprurnut pentrudiverse alte lucrAri precum : expropieri, poduri, helestee, etc. Estede observat procedeul prea redus al fmprumuturilor pentru pa-vaje 1 canalizAri.

La cr.!. mele rurale cei 5. 780. 300 lei frpprurntati au fostIatrebuintati stfel : 206.000 lei, adicA 5°/0, pentru conversiuneaaltor fmprumuturi ale satelor ; 713,000 lei, adicA circa 12°10, pentrulocaluri de primArii ; 234.7000 lei, adica 4°10, pentru biserici ;265270 lei, adicA peste 35°10, pentru sosele ; 60.000 lei adicAcircA 1010 pentru spitale ; 289000 lei, adicd circa 50/0, pentru apA.Restul de 20°10 pentru alte nevof precum : soproane, rAscumpArAride embatic, oboare si diverse alte lucrAri. NotAm aici procentulprea redus pentru lucrArile de alimentare ca apA, si lipsa Impr-umuturilor pentru lucrAri de desecAri, atAt :de necesare pentruasanarea celor mai multe din satele noastre.

Comunele rurale i chiar urbane au mai fost ajutate Innevoile lor i prin lucrArile executate de judete din fmprumuturilelor, care am arAtat cA s'au ridicat pentru 31 judete numai dela Creditul Judetean i Comunal la sum de 73 926 700 lei. Dinaceastd sumA s'a fntrebutntat 1. 400. 000 tel pen tru co1i, adica.circa 2°/0, iar pentru apa 47*. 000 lei, adicA. circa 7o/00; deci inun procent foarte redus.

DupA ate vedem, Creditul judetean i Comunal ar puteaservi ca un perfect regulator al lucrArilor edilitare i sperAm cApe viitor el se va perfectiona fn acest sens. Chestiunea cea maimportantA InsA care se intrevede a se pune de acum acestuicredit este sd fie reorganizat asaca sA poata face fatA noilorcereri de fmprumuturi, mult mai importante ca /Ana acum, deoarece dupA ate am vAzut mai sus, vechile imprumuturi vorputea fi foarte usor amortizate de comune, iar nevoile fmpru-muturi vor fi marl fatA de costul ridicat al lucrArilor. Piata internAeste destul de fricArcatA cu titluri. pentru ca obl1gaiile judetene

au comunale cu dobAnzi de 4 1,20/0-5b/0 sA mai poatA fi plasate

www.dacoromanica.ro

26

in bune conditii pentru cel imprumutat. Dar asupra acestei chestiunivom mat reveni in partea H-a a studiului nostru, and ne vomocupa de organizarea viitoare edilitard.

Cu aceasta incheem cele ce aveam de comunicat cu privire-la starea edilitard a vechiului regat i vom lua in cercetare, dinaceleas puncte de vedere, ca [And aici, celelalte provincii surori..

* *

C. 18. Incepern cu Basarabia, cea dintal provincie roma-neascd care s'a real!pit patriei mune. De situatia edilitard a orase-lor diu Basarabia m'am ocuuat Intr'un articol special, totusi voirezuma i aid elementefe principale, pentru a prezenta cat maicomplet acest raport.Basarabia are o suprafatd. de 44. 442 kmp. i o populatie de2. 642.000 locultori (1918) stransi in 12 orase,. tdrguri, 1946sate si 3571 cAtune, i formand astfel cu 112 voloste (uniune decomune) si 8 plAsi (in juaetele Cahul si Ismail, care sunt organizatedupd vechea lege romdneascA din 1874 pastrate si sub guvernd-mantul rus).

19. Este necesar sä tim mai intdi ce surd zemstvele i cesunt volostele, Zemstvele (organele locale au luat fiintA in Basa-rabia de la 1869 pentru ingrijirea de trebuintele locale si elesunt niste adundri (consilii) cu o autonomie insemnatA In specialin ce priveste cerintele culturale. In 1917 sub guvernul Lvov,s'au largit atributiile zemstvelor si la conducera gospoddriei loca-le, precum : higena, justitia rurald, invdtArndntul, recensAmântulperceptiile, politia, soselele, retelele telefonice, lucrdri tecnico-economice. s. a. 1 Existd in Rusia zemstvele guberniilor (adnnArilereprezentantilor guberniilor), zemstvele judetelor i zemstvelevolostelor. Acest adunAri (zemstve) aveau fiecare organele lorexecutive care se numeau uprave, deci upravA guberniald, upravdde volostd, zemstvele rämändnd numai ca organe de conclucerede control a utilitAtei si oportunitAtel lucrArilor si de consfintire

1) sOroele,Basarabiel din punct de oedere edilitoe de Cincinat-1. Sfintescu, care se va publica.

Prin legea Lvow din 1917 se vede cä aproape nu a mai rAmas nlci0 chestiune locall care sA nu fie de competenta zemstvei.

2j

www.dacoromanica.ro

27

a lucrArikir upravelor. Zemstvele guberniale Indrumau activitateacelor judetene reprenzentate prin delegafi zemstvei judetene inzemstva gubernialA precum i lucrAri,e de interes general gubernialiZemstvele guberniale erau formate in cele 33 gubernii ruse$1.inainte de 1917, din : 4 0/0 2, 4nobili i functionari, 33, 4 Vo tAranif16, 9 0/0 alte clase sociale $i 2, 3 0/0 din preoti. '). Zemstvele rusegau intrebuintat in 1912 circa 30 Vo din bugetul lor pentru $coli$i cam tot at-Ma pentru higienA (medicinA). -

Legi speciale pentru sate in Basarabia nu sunt, afarA delegea romAnd din 1874 ce se aplicA nuinai satelor din judeteleCahul $i Ismail. Restul satelor sunt administrate dupA regula-mentul volostelor. SA vedem deci ce sunt volostele.

Volostele sunt impartirite administrative, in ce prive$teteritoriul, Analoage cu pla$lle $i cuprinzfind 10-12 sate, in ce pri-ve$te gruparea ; dar cu atributii i organizare analoage zemstvelorin general. In regulamentul volostelor din 1917 semnat de Lvowga$im la voloste $i atributia : supravegherea pentru o mai bunknezare si imbunatatire a modului de construire a satelor, pava-rea sträzilor, alimentarea cu apA, luminatul, canalizarea, gradinelepublice, iazurile, fântânile, c.

In ce prive$,e personalul upravei volostelor, care aduc laIndeplinire lucrArile zemstvei volostelor, el depinde de pre$edin-.tele acelei uprave $i este stabilit ca numar, de zemstva volostelcare stabilege i salariile personalului pe timp de 3 ani.

Comunele urbane erau conduse administrativ de dumeleora$elor, potrivit regulamentelor din 1892, cu ultima modificartin 1917. Atributiile organizatiei comunale, printre altele $i din celece ne intereseazd acum, sunt : a) intocmirea planului orapluimodificArile ce i se aduc, precum $i a se ingriji de buna apzarea ora$ului in conformitate cu planul i regularitatea construe-tilor.

b) Grija de a se a$eza i intretine in buna stare strazile,pietele, pavagiile, trotoarele, gradinele publice, bulevardele, malu-rile, debarcaderile, podurile, canalurile, $. a.

1) Dupä modificarea zemstvelor prin legea din 1890, compunereazemstvelor era astfel: aobili 57, 1%; alte clase afara de tArani 13, 3°0reprezentanti tArannor 29,6%.

I."

si

el

www.dacoromanica.ro

28

c) instalarea §i intretinerea luminatului orasului, alimentareacu apa, canalizAri, diferite mijloace de transport, abaloare, s. a.

d) Organizarea expozitiilor si ingrijirea monumentelor isto-rice, constructiile publice de sub administrarea orasului.

e) Incurajarea comertului si industriei i statistica orasului.Duma ora§ului e formata din primar, ales de consilieri pe

4 ani i din consilierii, care sunt ale§i de populatie. Duma fixeazasalarilie functionarilor insd'inainte ca ei sà intre in functiune.

CAnd un ora§ ate mai mult de 150.000 locuitori, regula-mentul rusesc prevede impArtirea administrativA a ota§ului pesectiuni (san sectoare, cunt erau la Bucuresti) care avea duma.§i upavd separata, care insa lucra cu duma ora§ului in che-stiunile de ordin general.

20, In cele ce vor urma vom da cateva relatiuni asupra si-tuatiei edilitare a 8 din cele 12 orase ale Basarabiei, adicd pentru750 . din numArul lor. Observam dela inceput ca densitatea mediea oraselor basarabene pe cuprinsul teritoriului lor, se apropiemult de aceia a oraselor din vechiul regat. In adevAr acea densi-tate variaza dela 24 loclhectar (Soroca) intrAnd deci acele orasein grupa oraselar cu densitate mijlocie din vechiul regat (Cahul43 loc/hectar, Cetatea Alba 25 loc/hectar (Orhei) intrand nofeora§e ingrupa oraselor cu densitate mai mare din vechiul regat,(Balp 50 loc/hectar, Hotin 50 Ioclhectar, Chisindu 69 loclhectar).Orase le Basarabiei sunt construite in cea mai mare parte cu lo-cuinte cu un cat, ca si orasele din vechiul regat.

Am vAzut cA In legea ruseascA se prevecle prIntre primeleitributii ale volosteior fngrijirea de planutile oraselor. De aceiatoate cele 9 ora§e ale Basarabiei pentru care avem date gasimca planurile lor, desi nu planuri cadastrale, Unete din planurisunt foarte vechi (Chisindu are unul din 1843, Cetatea Alba unude la 1841), ora§ul Orhei nu-si are planul, fiindca se gase§te lafostii proprietari ai orasului (Crupenschi si Catargi)! Planuri desistematizare nu au Inca orasele Basarabiei, dar toate oraple aregulamente de constructii. Terenuri proprietatea comunei, nu au5 din cele 9 orase chestionate, adica nu au 55% din ele. Totu§iunele orase au suprafete marl comunale, de obiceiu ima§uri

www.dacoromanica.ro

29

precum: Chisindu 65% teren comunal ; Cetatea Alba" 29°/o ; Hotin70%, Soroca 100/0,

21. Cat priveste priveste alimentarile cu apa, orasele Ba-sarabiei stau ray, de oarece nici un ora§ nu are o instalatie com-plecta, nici unul nu filtreaza apa. Mai toate iau apa' diu puturi.(Hotin. Orhei, Cahul) ; unele din asa zise fantani arteziue (Soroca- cost 10,000 ruble ; Balti - cost 29,000 ruble), a ltele iau apa di-rect din ran (Ismail din Dunare, Cetatea Alba din limanul Nis-rului). Numai Chisinau are o instalatie ceva mai complecta (de la)892), care da 2400 mc. pe zi si a costat 430,000 ruble ; iar orasuiCahul are numai iii proect de alimentare pe care nu-I cunoas-tem. Putem dar zice ca numai 110/0 din orwle Basarabiei aualimentare cu apa, cheltuelile de alimentare cu apa la cele 9orase, insumand 350,000 locuitori, sau ridicat la un total d.e peste470,000 rub'e (fie 1 milion lei pe cursul antebellum), ceiace re-vine la circa 9 lei pe cap de locuitor.

Canalizat nu este nici un oras din Basarabia, ci numai in-coputuri de canale pentru apele ploaiei, precum : doua micicanale pentru apele de ploaie ce se scurg In Nistru(east 180,000 ruble) si a lte cloud in acelas,scop la Chisinau (cos144,000 ruble). Deci si din .acest punct de vedere orasele Basa-rAblei sant mai inapoiate de cat cele din vechiul regat.

Cat priveste iluminatul, orasele Basarabiei stau mai bine.Numai clOtta din ele (Cahul si Hotin) deci 22°i°, sunt luminate cupetrol, restul cu electricitate: Orhei din 1910 ; Ismail cu cost de350.000 .(?) ruble ; Cetatea Alba din 1914 ; Tighina o concesiunedin 1915 ca si iar Chisinau o instalatie din 1908 ce acostat 306.000 ruble.; Soroca asemenea a concesionat luminatuelectric din 1919. Rezultä 01 3 din 7 comune, adica 430/0 auconcesionat luminatul electric. Costul instalatiei pe cap de locui-tor revine 26 lei la Ismail si 6 tel la Chisinau, deci foarte eftin

22. Strazile celor noua orase Insumeaza 327 km. ceeacerevine cam 1 m. 1. de cap de locuitor, fata de 1, 2 m. I. Invechiul regat. Asupra costului pavajelor nu pot fi date cifre, de'oarece ele s'au executat in bunA partepotrivit legei comunalerusede catre proprietarii riverani, ca i plantatiile de pe strade,

curatirea stradelor. Totusi in unele comune acest serviciu a

i Tighibt

Balti;

ti

www.dacoromanica.ro

30

devenit comunal, precum la Hotin, Orhei, Tighina; iar la Chisi-nail este un sistem mixt. Crematorii de gunoaie nu exista innici un oras.

23. Viata industriala in orasele Basarabiei, este, se pareceva mai pronuntata ca In vechiul regat, caci cu toata lipsamjjloacelor de transport gasim in fiecare oras mai multe insta-latii industriale, precum : in Orhei fabrica de tutun, de ulei sitabacarie ; in Cahul 2 mori cu aburi ; in Cetatea Alba 2 mori sio fabrica de sapunuri ; in Tighina doua fabrici de ulei, una debere, cinci mori. In Bait! §i Chisinau industriile sunt mai dez-voltate. Am vazuut ca si in legea comunala rusa se prevedeintre artibutiile comunei ca sa fncurajeze industria.

Viata intelectuala e mai raspandita, fiecare ora§ avand- 2, 3si chiar 4 licee. In Cetatea Alba, Tighina si Chisinau sunt §i

muzee. Acest rezultat era de asteptat caci am vazut mai sus cemportante procente din bugetele lor, intrebuintau zemestveleOntru invalamant In ultimul deceniu.

25. Ca §i la orasele din vechiul regat, mai toate oraseleBasarabtei au ajuns ca veniturile for bugetare pe un at O. in-treaca cu mult totalitatea datoriilor lor din trecut. Aceasta dincauza scaderei valorei menetei.

Totalul veniturilor bugetare a celor 9 ora§e, se -ridica la

circa 24 milioane lei, fie in medie 68 lei pe cap de locuitor,adica nu prea departe de media din vechiul regat.

Asupra organizarei creditului oraselor basarabene fn cazde imprumuturi nu avem nici un fel de date.

** *

De. 25. Transilvania, Banatul si tinuturile ungurene ocupacam 110577 km. patrap, cu 5208000 locuitori. Organizapa ad-ministrativa a acestei provincii romanesti asa cum era in fostulstat ungar, cuprindea judetele, in numar de 21 avand in capullor un sub prefect administrativ, §i un prefect (reprezentantulpolitic al guvernului) : apoi plasile, cuprinzand comunele ruralemari si comunele rurale mici, grupate Insa in cercuri notariale,ele avand mai multe un singur secretar (notar). Comunele ur-bane se clasifica in municipli, si altele In cornune ru magistrat.

www.dacoromanica.ro

31

Municipiile au o autonomie mai inaintatA, ele fiind contro-late aumai de Ministerul central, avAnd un prefect politic se-parat, §i in afard de primarul iriunicipiuluii. PAnA acum sunt 6municipii: Arad, Cluj, fargu Mure§, Oradia Mare, Temi§oara,Satul Mare i Sibiu, avand In total circa 350.000 locuitori.

Celelalte comune urbane In numAr de 38, au o autonomiernai mica, ele fiind sub controlul subprefectului. Comunele ur-bane au consiliul comunal (reprezentanta comunalA) ales decetAteni, i magistratul (antistia comunala), controlatA de repre-zentanta comunala, dar formata din primar i functionari capide servicii comunale.

In legea din 1886 asupra municipiilor i cea comunala,in cea din 1883 asupra bugetelor judetelor, nu se gasesc detalifasupra controlului §i proectarea lucrArilor tecnico-edilitare.

26. In cele ce vor urma ne vom ocupa *de situatia actualaedilitarA a 26 din cele 39 (adicA la 69°I0) ora§e §i municipildin Ardeal, 1. rAmAnAnd a completa aceste date chid vom prinlifaspunsurile la chestamare §i de la celelalte ora§e.

Densitatea ora§elor din Ardeal este ca i a celor din ve-chiul regat, adica variind de la 6-30 loc, pe hectar (Hateg 6 loc-hectar Diciosanmartin *i Baia Mare 14 loc/hectar ; Hunedora15 loc/hectar ; Sighipara 16 loclhectar ; Fagara§ 21 loc/hectar ;Tg. Secuilor 26 loc-hectar ; Ocna Sibiului 29 loc-hectar) ; Alteleau densitati de la 30 la 80 loc/hectar, precum : Deva 30 loc-hectar, Orastie 33 loc-hectar Ajud 38 loclhectar, Bistrita §iAbrud 40 loclhectar, Miercurea Ciuc 41 loc/hectar, Carii Mari46 loclhectar, Gherla 50 loc-hectar, Iba§falAu 55 loc-hectar, 0-dorhei 62 loc/hectar, Gheorgheni 66 loc/hectar, Sibiu 70 loc-hectar, Lugoj 77 loc/hectar.

Sunt putine orae cu desitati mari : Dej 160 loc/hectarCluj 232 loc-hectar. Deci putem considera socotind dupa den-

I. Acele orase stint : Ocna Sibiului, Abrud, Ajud, Sibiu, lbkfalAu,Diciosänmartin, Sighi5oara, TArgul Secuilor, Alba Julia, Bistrita, Turda,Hunedoara, Hateg, Orktie, Deva, Odorhel, Dej, Gherla, Miercurea Cluc,Gheorgheni, Baia Mare, CAreii Mari, Baia Sprie, FAgAraA Club Sf.Gheorghe i Lugoj, §i InsumeazA o populatle de circa 350.030 locultori.

si

;

www.dacoromanica.ro

32

sitate, ca orasul Cluj este destul' de dens construit. Din 27 orasenumai 4, adica 15°1,3 aveau regulamente de constructie. Locuintacea mai apreciata si in Ardeal este tot cea numai cu parterre,fiind-ca din cele 38.456 cladiri aflate in aCeste 27 orase, 36.591,adice 96°10, sunt cu tin cat ; 1694, adia 3°10, cu dona caturinumai 144 cladiri au trei caturi. Cu patru caturi stint numai 24,hr cu 5 caturi se OM 3 cladiri in Cluj.

Planuri topografice au 15 orase din 27, adica 56°. , insanumai 6 din ele an un plan mai complet (Sighisoara,Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Sf. Gheorghe si Cluj). Planuri desistematizare au tot 6 orase, adica- 22°10 (orasul Cluj are din1919 doua proecte premiate), iar alte 2 (Gheria si Gheorghieniproecteaza acurn asemenea planuri),

Cele mai multe orase din Transilvania au proprietati co-munale mai ales afara. din orase, consist-and din paduri, terenuriagricole sau fanete, atingand chiar mii de hectare. Asa dar, dinacest punct de vedere orasele Ardealului stau mult mai bine cacele din vechiul regat.

27. Ca alimentare cu apa procentul araselor Ardealului emai redus de cat cel din vechiul regat, fiind-ca din 27 orase ceau raspuns la chestionar, numai 9, adica de 33°10, au lucrari dealimentare, pe cand in vechiul regat gasim 67°10. Restul de 18orase se alimenteaza din puturi sau direct din rauri (OrAstie,Odorhei). Unele din ele au proecte de alimentare fie dinaintede razboi, fie din timpul razboiului, dar care nu s'au mai exe-cutat (Deva, 1916 ; Odorhei, Gherla 1908). Observant ca in Un-garia proectele de alimentare cu arta se lucrau in Ministerul :deAgricultura din Budapesta, unde exista o sectie edilitara cantproectului orasului Gherla).

Majoritatea oraselor au captat apa subterana (Abrud, Si-ghisoara (19030 Sibiu care proecteaza acum noi capturi, Bistrita1911, Dej 1913, Baia Mare 1908, Cluj 1900). Numai orasul Turdaare filtre cu nisip (1913). Firmele care au executat lucrArileerau, fie din Viena (precum Lefaber care a executat la Dej), fiedin Dresda, precum Salbach, care a executat la Sibiu), fie dinBudapesta (precum Zellerin care a executat la Cluj) sau TOrstoi,Ormai care a executat la Turda, si -Keller executant la Bistrita).

Vdy

Sibiu,

www.dacoromanica.ro

33

Nu posedam date suficiente spre a stabili o medie a chel-tuelei pentru apa pe cap de locuitor asupra celor 27 orase.Calculand Insa numai pentru 7 orase, la care avem date 2), ga-sim cä s'a cheltuit pentru circa 180.000 locuitori aproape 8milioane lei spre a se capta circa 24.000 m. c, pe zi, ceeacerevine la circa 330 m. c. sau 44 lei pe cap de locuitor, fata de36 lei pe cap de locuitor in vechiul regat.

Trebuie sa observant cä i acum unele orase precum Cluj,continua a se adresa la streini pentru proectele lor d-e estinderea;alimentarei cu api, (la casa Triton din Berlin).

28. In privinta canalizarei avem mai putin de spus. Dincele 27 orase, numai 5 orase (Sibiu, Bistrita, Dej, Baia Mare siCluj) adica. 19 010 au canalizari, fata de 35 Olo din vechiul regat.Restul de orase nu au, sau au numai inceputuri de canale pentruapele ploilor (Careii Mari pe 1500 m. 1., Abrud o canalizareveche de piatra si Miercurea Ciuc cu canale deschise).

Unele orase au si statiuni de epuratie, precum Sibiu (bio-logic) si Bistrita. La Cluj se simte nevoie de statie de epurajie.Allele au numai proecte de canalizare neexecutate, precum Si-ghisoara.

In 5 orase s'au cheltuit pentru canalizare peste 7 milloanelei, la o populatie de peste 150.000 locuitor ceea ce revine lacirca 47 lei pe cap de locultor. Finite le executante au fost :Brausewetter din Viena .pentru canalizarea din Sibiu, executatain 1920 pentru 1, 5 mil. coroane : Moloco din Budapesta pen-tru canalizarea din 1908 laCluj, s. a.

29. Din 27 orase din Ardeal de la care avem raspunsuri25 sunt luminate cu electricitate, adica 92°10, iar orasul Dicio-sanmartin este luminat cu gaz metan (concesiune catre FranciscManoschele din Vietta, costul instalatiunei filnd 150.000 lei).Orasul Ibasfalau este Inca ilutuinat cu petrol de pe la 1860. OrasulCluj este Iuminat-parte cu gaz (1871) sl parte cu. electricitate(1907) prin o concesiune care o societate Bruxelleza. Orasul

I. Abrud, Sibiu, Sighisoara, Bistrita, Turda, Hapg, (numai o fantana)Dej, Baia Mare, Sibiu, Siglusoara, Bistrita si Cluj.

2. Turda, Del, Baia Mare, Sibiu, Sighisaara, Bistrita si Cluj.

www.dacoromanica.ro

Turda este acum luminat cu metan, iar instalatia electric& a IA-mas de rezervä.

Din cele 25 orap luminate cu electricitate, 15, adicA 60 °( Dau concesionat acest drept (Cluj, Sf. Gheorghe, FAgAra$, BaiaSprie, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Tg. Secuilor, Odorhei, DevaGherla, Dej, Ocna Sibiului, Ajud, Sibiu, Lugoj) §i mai toate Otrefirma Ganz din Budapesta, In genere pe cAte 50 de ani 2).circa 8 milioane lei, sau 67 lei pe cap de locuitor, fatT de I35tel In vechiul regat. Din cele 25 ora§e, 20 si-au instalat electri-citate dupa 1906 (cele mai multe dupa 1910),

La 11 din cele 25 @rap 3, instalatile au costat In totalPe ()rap, costurile pe cap de locuitor revin la : FAgAra;

33 10 ; Careii Mari 40 ; Gheorgheal 33 lei ; Miercurea Ciuc 75lei ; Turda 59 lei ; Albh lulia 58 lei ; Sighisoara 76 lei ; Hunedoara(uncle este tras numai firul de la uzina de fier a statului) 45 lel ;Odorhel 37 lei ; Dej 95 lei §i Aiud 125 lei pe cap de locultor,

In genere deci instalatiile de iluminat electric au costat maiscump fri Ardeal de cat In vechiul regat.

30. In privinta lungimei sträzilor avem date mai putin sufi-cienta de la cele 25 orap ale Ardealului, care au rAspuns lachestionar ; i mai ales cu privire la felul cum acele strade stintavate, datele sunt §i mai insuficiente. Asupra cheltuelilor totaleflu putem afirma deci nimic. Totu§i-, de oarece posedam cuno-tine lungimilor strAzilor la 20 ora§e, am facut pentru

ele calculul lungimel medii de stradä pe cap de locuitor §i amgasit 1, 40 m. 1. ceace este un rezultat neverosimil, densitateaora§eIor Ardealului e ceva mai mare ca a celor din vechiul regat,unde am ghsit fri medie 1, 2 m. 1.ode strada pe cap de locultor.

1. Revine la Sibiu 1350 lei in. c. sau 90 lei de Lap pe iocuitor; laSighigoara 394 lel m. c. sau 24 lei de cap de locuitor; la Bistrita 503 le;m. c. slu 62 lei pe cap de locuitor; la Turde 610 lei m. c. sau 65 lei pecap de locuitor ; la Baia Mare 166 lei m. C. sau 71 lel pe ca, de !ocultorla cluj 159 tel m. c. sau 21 lei pe cap de lo:ultor.

2, Afarä de oragul Dej care a Loncesionat firmei Lenatduji dinBudapasta, Sibiu gi Cluj care au conceslonat altor socletAti.

3. FilgArag, careii Marl, Gheorgheni, Mieriurea chic, Turda, AlbaJulia, Slghi,oara, Hurncloara, Odorhel, Del 01 Ajud.

asupra

www.dacoromanica.ro

Vom face cate-va calcnle numai pentru orasele Lugoj $1

Cluj, care ne-a comunicat lungimile pavate, pe categorii depavaje. Pe and Lug®j are pavat numai 20°/c, din stradele salecu piatra, ornul Cluj are 40°I0 pavat cu asfalt, granit sau bolovani.In ora$1,1 Cluj suprafata pavata este repartizata pe categorii depavaje astfel: 50010 asfalt, 30% granit i 20°10 bolovani, pe andIn Capitala aceste procente sunt 7, 6°I0 asfalt, 42°10 granit $i 504°10 bolovani. Valoarea pavajelor din Cluj pe preturile dinaintede razboi, revine pe cap de locuitor aproximativ la 85 lei, MIA(le circa 60 lei cat revine la Bucuresti.

Multe strazi sunt plantate cu arbori i adeseori de acesteplantatli ingrijesc societati cetatene$ti, care uneori sunt subven-tiionate de ora$e Astfel la Sibiu de plantatii ingrije$te,, Societateasbiana de infrumusejare a oraplui" care era subventionata cu,10.000 tel anual In acest scop.

31. In majoritate cazurilor, in oraple din Ardeal, salubritateacurtilor prive$te pe proprietari, comunele neavand a ingriji decat de curatirea stradelor. Sunt cate-va exceptii precum laCluj, Bistrita, Tg. Secuilor. Cu toate acestea, din cauza uneieducatii higienice mai dezvoltate acolo, oraple din Ardeal suntmai curate ca cele din vechiul regat. Cu datele ce le avemasupra costului maturului sträzilor, putem face un calul pentrueate-va ora$e. la cat revine pe m. liniar de strada au pe capde locuitor i pe an. Cilsim pentru ornele Hunedoara, Odorhei,Gherla $1 Sighi$oara la un loc, media de 53 lei m.l. sau 4 tel mp. de strada $1 53 lei pe cap de locuitor. Comparand cu vechiulregat, vedem ca orapIe din Ardeal cheltuesc mutt mai muttpentru curatirea stradelor.

Orasul Cluj chelluep cam 16 tel pe m. I. de strada saucam 1 leu mp. i pe an pentru curatitul strazilor. sau 16 tel pecap de tocuitor, fata de 27 tel ml., sau 2 tel rnp. 'salt 21 lei pecap de locuitot cat a revenit hi BucureVi pe anul 1920-1921,fara a se obtine rezultatele dp la Cluj. Cauza este In primul randstarea rea a pavajelor Capitalei, cari nu permit intrebuintarea ma-turatului mecanic pe o scara prea mare, $1 a neorganizarei ser-viciului salubritatel pe baze $tintifice, dupä cum am aratat.

32. Desigur cá ne a$teptam sä gAsim o viata industrialii mai

www.dacoromanica.ro

36

dezvoltate in orasele din Ardeal. Date le ce le avem in aceasteprivintanu stint destul de complete. Putem spune totusi ce la Sighisoara segasesc fabrici de postav, de pielarii si de tigla : la Turda fa-brica de ciment, clor, soda, ipsos, bere, etc. iar in planul desistematizre se prevede un intreg cartiej industrial, In orasutBistrita este asemenea prevezut un cartier industrial, dar nu s'audezvoltat Inca industrii insemnare. La Deva esle o fabriee demotoare si moara ; la Gerla fabrice de spirt si mobile ; la Mier-curea Ciuc de bere ,si c.herestea ; la Baia Mare industrie minieresi forestiera ca si la Baia Sprie (unde se exploateaza aur, plumbetc). La Lugoj este fabrice de calopoade, industrie textile si-

(marl); la Sf. Gheorghe de tesetorie, tutun si postav ; la Sibiuindustrie de bere, postav, turnatorii, masini agricole, piei, amidon,otet, spirt, etc.

Remarcem faptul CA unele orase din Transilvania intrebu-inteaza la incalzitul domestic gazul metan. Asa este in. orasulDiciosanmartin.

Tramwaie electrice sunt In Sibiu (Soc. pe actiuni si o linielunge de circa 2 Km.

Ca viata sociale-intelectuale observem ce. mai toate ora-sele din Ardeal au sell de reprezentatii sau bat publice : Baia-Mare (teatru); Careii Mari (teatru si baie) ; Sf. Gheorghe (teatrusi 2 bei publice); Hateg (bale comunala) ; Odorhei (sell deconcert) ; Dej (teatru si bale); Gherla (teatru) Ocna Sibiului (teatrusi baie) ; Aiud (muzeu si baie) ; Sibiu (teatru, muzeul de arte,bei, sali de concerte, muzeu de stiinte naturale, muzeul culturalroman); Sightisoara (teatru, muzeu comunal) ; Alba lulia (sale deconcert) ; Bistrita (piata de iporturi, (eatrui baie comunale).

33. Aceleasi observatii cu referire la echilibrarea bugeteloravem de Mut si la orasele din Ardeal ea si la cele din vechiulregat, adice mai toate orasele si-au egalat veniturile cu cheltuelileqi- datoriile, si putine din orase au datoriile de 1, 5-2°10 ori maimari ca venitul bugetar pe un an (Cluj avea In 1920 datoriile camde 2°10 ori veniturile, ca sI Careii Mari). Sighisoara are si acumdatoriile de 10 ori mai marl ca venitul pe un an bugetar (?). Ve-niturile totale pe anul 1920121 la 23 orase in Ardeal se ridice lacirca 19 milioane lei ; adice la 60 lei pe cap de locuitor, iar da-

www.dacoromanica.ro

37

torile la 20 orase se tidied la circa 38 rnilioane lei, ceiace revinela 126 lei pe cap de locuitor, MO de 85 lei pe an impunere me-die si 145 lei datorie medie pe cap de locuitor orasan in vechiulrega Asa dar orasanul din vechiul regat trebuie sa faca un efortceva mai ridicat, ce'ace era si de asteptat, tinand seama de tre-cutul orase1or noast e.

Pe orace, imj unerile anuale medii variau in 1S2 ) 1921 de la70 lei la 20 lei pe cap de locuitor pentru o prima eupa Abrud10 ; Sighisoara 11 ; Ocna Sibiulu* 15 ;ei pe cap de locuitor. Pen-.tru alte orase vatiaiä de la 21-80 lei pe cap de locuitor CareiMali 23 ; Sf. Gheoighe 26 ; Deva 21 ; Odorhei 23 ; Hunedoara30 ; Mud 31 ; Diciosamurtin i Dej cdte 35 ; Miercurea, C tic 44;Gheorghieni 45 ; Lugoj 57 ; Tg. Secuilor 61 ; Bistrita 65 ; Hasfa-läu 77 ; Gheda 78 ; Cluj 79. In fine la altele, impunerea e multmai mare : Bala Sprie 100 ; Baia Mare 130 ; Sibiu 132. .1n ce pri-veste variatia datoriilor medii pe cap de locuitor gasim de la20 la 100 si 125 lei pe cap de locuitor. In mod exceptional ga-sim datorii si de 170 tel pe cap de locuitor (Sibiu) si chiar 345tel pe cap de losuitor (Dej).

Asupra chestiunei stingerei datoriilor comunelor din provin-cille surori revenite patriei tnume -merita ca cei chemati sa segandeasca mai mutt, caci am vazut aceste datorii cat au ramasacum de reduse fata de bugetele comunelor. In primul rand estesa se fixeze modalitatea convertirei imprumuturilor vechi ale co-rnunelor (facute in ruble sau coroane) in obligatii noi in lei, peun anumit curs ; in urma se va pune chestiunea amortizarei tin-prumuturilor. Nu stiu daca in aceasta privinta s'a luat vre-o ma-surd -generala. Stim numai ca, creditul judetean i comunal, ainceput deja sa acorde imprumuturi i oraselor din provinciilealipite, fArä sa se fi convertit vechile lor imprumuturi.

**

*

E. 34. Asupra situatiel edilitare a Bucovinei, regretam cdc4 nu putem da aproape nici o relatie, de oarece aceasta estesingura provincie rombeasca. de unde nu ni s'a restituit nici unchestionar cu nici un rAspuns,-cu toate interventille noastre prinintermediul Ministerului de Interne i chiar la Ministru alBucovinei.

D-I

:

www.dacoromanica.ro

38

Ne vom margini deci sä dam aici numai cateva indicaii d-ordin geografic §i administrativ.

Bucovina are o suprafatä de circa 10.000 k. mp. cu o po-pulatie de peste 800.000 locuitori, având 10 orase 1), din carenumai nnul cu o populatie mai mare ca 20.000 locuitori (Cernduticu circa 86.000 locuitori) §i 3 tdrguri 2). Din punct de vedere ad-ministrativ, Bucovina este impärtita In 11 judete, cuprinzdnd fie-care intre 27 §i 41 comune, in Bucovina nu exfstd plasi). In total318 comune. Orasul Cernauti are statut propriu §i are acelea§ a-tribucti ca un judet, iar Vatra Dornei §i Seletin au parte din atii-butiile prefecturei de judet.

Populatia totald a celor 10 orase si 3 targuri e ridica fu

1910 la circa 180.000 locuitori cu circa 24.000 case.In ce priveste administtatiile comunelor din Bucovina, ele

erau conduse dupd legea din 14 Noembrie 1863 pentru toate co-munele, far pentru Cernauti este o lege speciala din 8 Martie1864, modificatd fn 1869. Pe când celelalte comune au numai.consilin §i un primar, ora§ul Cernauti este reprezentat pe de oparte prin consiliul comunal, iar pe de alta prin a§a numitul Ma-gistrat. Ambele aceste reprezentante (consiliul §i magistrat) auin capul lor pe Primar. Consiliul hotäreste i supravegheazamagistratal administreaza. Consiliul este ales, pe and Magistratuleste format din Primar, ajutorul lui, patru consilieri alesi deConsiliul Comunal si functiondrii necesari. Magistratul i§i alegepersonalul necesar executdrei lucrdrilor de indeplinit. El tineconsilii si ia decizii cu majoritate de voturi. Totu§i Comuna nupoate pune in executie anumite decizii, farä aprobarea superi-oard, dar numai când ele se referä la chestuni financiare de im-porta* mai mare.

Orasul Cernduti are si o lege pentru constructiunea lui,friM din 1869, care este chiar mai detailata si mai complectd caun regulament de constructiunl si alinieri ale ora§elor din ye-chiul regat. PAnd iii prezent nici un oras din vechiul regat nu

1) Acele 10 orase sunt: Ccrnanti, Gura Humorel, Vatra Dome},Campulung, Gottnau Radauti, Siret, Storojinet, Suceava, si Visnita.

2) Baku, Sadagora i Vascauti.

www.dacoromanica.ro

39

are 0 astfel de lege, care cuprinde in ea si principiile de expro-piere si cele de sistematizare a oraselor. Ar fi sa ocup un spa-tiu prea mare aid, dacä asi intra In discutia detailelor acesteileigi. Legea fiind foarte interesanta, sper sa reviu asupra ei cualtä ocazie, prin un studin. Remarc numai cä iu aceasta lege serevine asupra principiului din legea de organizare a orasuluiCernauti de a nu se cere aprobarea unei alte autoritap deck Tnannmite cazuri financiare, de oarece gasim,r spre exemplu, ea laliberarea unei autorizatii de constructie de localuri publice tre-bue luata aprobarea organelor competente al ducatului Bncovi-.nei (cum ar fi 13 noi Mini sterul de Lucrari Publice) : la o autorizatiepentru constructii pe malul Prutului, trebuie §i aprobarea dele-gatului de resort al ducatului. (art. 11 al. 1 si 4 din lege).

Inainte de a termina cu relatiile asupra Bucovinei, adau-gam ca creditul comunal si judetean in Bucovina era sprijinit deinstitutia numita Landesbank", sprijinita de stat. Nu avem dateasupra operatiunilor ei. Dupa alipirea provinciei la Romania,aceasta band face mai mult operatii cu caracter particular, iarorasele cata a se imprumuta de la credhul judetean si comunaldin vechiul regat, cum a procedat in ultimul tlinp orasul Cerna--uti pentru un imprumut de 12 milioane. lei.

* *

35. Inainte de a cerceta organizap i caile de urmat inviitor pentru a obtine un progres edilitar cat mai repede In tarese impune fata. de cele mai sus expuse sa facem o comparatieintre rezultatele edilitare in raport cu organizarea din diferiteleprovincii romanestj, spre a trage o concluzie bazata pe realitati.

Am vazut ca iu general legile de organizare a comuneloricele mai vechi sunt din Bucovina (1864) si Basarabia (1869) ;apoi cu aproape cloud deceniii mai tarziu (1886) s'a legiferat organ-zarea §i in Ardeal §i tocmai mai tarziu, dupa alte 2 decenii, s'auorganizat cele din vechiul regat, Prin urmare rezultatele edilitaretrebuie sa le privim prin prizma decalavi in timp a organizareivechiului regat. Cu toate acestea, costatam o dezvoltare ca densitatea locuitorilor oraselor, cam aceia§ in toate provinciile romanesti,

vom putea spune ed densitatea medie a oraplor din Romaniasi

www.dacoromanica.ro

40

Mare variaza intre 2-100 loc hectar. Vorn irnparti din acest punctde vedete orasele tarei in trei categori : ora$e rare (ct. densitatide la 10-50 loc hectar ; oras- mijlocii (cu densitate de la 51-100loc hectar) si orase clese Tcu densitati peste 100 loc hectar).

Din punctul de veclere al ricrcdrei planurilor, si in deosebial planu ilor cadastnle, observarn cà toate provinciil- Rom ánieiMari, orarle nu stint pnvtizitte cu piwia rile cerute de tecnicanevoil moderne. Orasele basarabene par a sta mai bine cu pla-nuriie lor de situa0e (nu-cadastrale) din cauza ca legea zemstve-lor i valost lor pune printre prirnele atribulii ale lor ridicareaplariu ilor. Totusi nici was le vechiului legat i ale Ardealulul nustau mult prea in urma, situatia fiind cam aceias in vechiul regatsi Ardeal. Se impune totusi refacerea planurilor, reproducerea lorin mai multe exemplare ( mite orase neavand cleat originalul)si mai ales in proxinciile alipite, roindnizarea planarilor. In pri-vinta planurilor de sistematizare nici o Provincie romaneas-cd nu.

sta bine, desi se prevad- in deosebi aceste locrari in legile romanebasarabene. Totusi orasele Ardedlului stau mult mai bine ca

sistematizare a lor, din cauza disciplinei in viata ce a domnit inacele provincii. In aceasta directie avem de lucrat mult Inca inRomania Mare.

Ca alimentari cu apa constatam cu mandrie, ca desi statulromdnesc (vechiul regat) prin vitregia titnpurilor a ramas in urmaca timp cu organizatia vietei sale, totusi a reu$it sä depdVascclcantitativ in lucrdri de alimentdri cu apd ora$ele celorlalte pro-vincii romcine$ti! In adevar gasim coeficientii 67% pentru vechiulregat, 33% pentru Ardeal, 11010 pentru Basarabia. Acesti coefi-cienti, ca i rezultatele pe costuri (care sunt ceva mai mici In ye-chiul regat de cat in Ardeal), ca si faptul ca toate acele lucräris'au facut mai bine de 80% din ere cu ingineri rOmani, si maiales in ultimile decenii, constitue cele mai elocvente dovezi demunca $i priceperea romdneascd $i de spiritul romdnesc de a na-zui neincetat la mai bine, de a nu fi niciodata multumit .de pro-gresele ce infaptueste I

Relativ ia lucrarile de aimentare cu apa, putem spune Ca inmedie s'ar putea socoti in Romania Mare cd sheltuelile efectuatepentru asemenea lucrari s'ar ridica la circa 40 lei pe cap de Io-

si

ei

www.dacoromanica.ro

41

cuitor din orasele alimentate cu apa, sau intie 200-1500 lei ni.c.de apa.

In priviota cenalizdrilor ora?elor, asemenea vechiului regatsta cantitativ in fruntea celor 3 provincii, totusi putem spunein acest tel de lucrari orasele Romaniei Mari au cel mai mareefort de indeplinit.

In privinta lutrinatului electric al oraselor, numai razboiul aimpiedicat ca orasele vechiului regat sa nu dea acela coeficientca si Ardealul si Basarabia, de care totusi nu difera mult. Totusiobservam ca costul revine .pe cap de locuitor mult mai ef tin cain Ardeal si mai ales, cu deosebire trebuie sä tragem atentia asu-pra infeleptei politici in vechiul regat, de a face ca seMicile deilurninat electric sd rdmand cat mai mult ale comunelor. In ade-var, pe cand gasim In vechiul regal coeficientul de concesiune aleiluminatnlui electric public numai 20%, in Ardeal 11 gasim 600/0,iar in Basarabia 43°16,. Aceste concesiuni sunt su atat mai defa-vorabile, cu cat sunt facute catre societati streine, iar In ArdealIn deosebi putem considera Ca concesia ihuninatului orafelor s'atransformat Intr'un fel -de monopol al unei firme. care din da-tele primite, rezulta ca are 80010 din acele concesiuni !

Cu referire la strade putem trage concluzia ca ele re vin laaceiasi medie pt cup de locuitor in toate provinciile, adica lacirca 1, 2 m. 1. de strada, iar in p.rivinta curatitului stradelor si

curatltul oregele veciziului regat sunt cele mai tnaiutate ea con-cepfie, de oarece aproape tz toate orafele serviciul dcusta estedevenit cornunal, ceace nu putem constata da cat la putine dinorasele Ardealului si la mai putine din Basarabia. In ce privestecosturile pe cap de locuitor de pavaje si de curatirea a strazilorgasint apropiere intre Buauresti si Cluj, de§i nu cu acelas rezul-ate, e xplisabile §1 naturale, dud tinem seama de toti faCtorii

ttecnici.Asemenea rezultate ejilitare s'au obtinut iu vechiul regat cu

impuneri si i datoiii aproape egale i cap de locuitor tntreorwle vechiului regat §i Ardeal, pe care dupa razboi (1920) leputem socoti in medie generala la 70 lei pe cap de losuitoe con-tributie anuala la veniturile bugerare si la 130 lei datorie pe capcle locuitor. Datoriile se var putea usor amoitiza si pentru aceasta

www.dacoromanica.ro

42

se vor putea va trebui o mAsura de convertire a vechilor Impru-muturi ale oraselor din provinciile alipite.

In ce priveste redactarea raspunsurilor la chestionare pot faceobservatio personalA, Ca rdspunsurile de la orwle din vechiulregat au fost In genere mai complete §i mi-au dat posibilitateala mai multe preciziuni.

In rezumat, in materie edilitard In Romania Mare nu s'a_Next nici 50010din lucrdrile necesare oraglor, vorbind din punctde vedere cantitativ. Va trebui, tot din punct de vedere cantitativsä lucrain cu deosebire in Basarabia §1 mai putiu in Ardeal. Sperca prin organizarea mai §tiintifica, §i acum cu resarse mai mad,sá putem da atentia cuvenitd i calita(ei1) care in vechiul regat,trebuie sa recunoastem ca, nu este la nivelul celei din Ardeal sauBucovina. Pentru a ne da seama de coeficientii adevarati ai ca-litatei lucrarilor desigur cA vor trebui studii §i statistici mai apro-fundate, §i in fata locului, care nu pot fi redate in litnitele uneicomunicari. Trebuie totusi sa reievam cd sistemul de -luau dinvechiul regal ne dd tot dreptul de a avea toatd increderea Inviltor.

H. Organizarea administrativa fecnic i financiara.

36- Si acutu sa studiem organizatia edilitard care ar fi ceamai nimerita pentru viitor, cad de fapt that/. expunerea de maisus spre acest scop atins.

Am vazut cA lucrArile edilitare au nevoie de o intreita. or-ganizatie: una administrativa, alta tecnicA si alta financiarA.

Am vAzut cA in materie administrativd lucrArile edilitare cerprogrnme generale $1 permanente bine cumpdnite pentru toaMtara, programe ce se prescriu prin legile de organizare; §i pro-grame ternporare cu caracter local, care se lasA de obicei tot prinlegi, in mod principal initiativei locale. Toata chestiunea este cacei chemati a conduce acersta initiativA, ai da impulsiune §i a

1. la prIvinta calitatei lucrarilor intentionam a da la lumina o lucraremai detailatA pe orase l treptat cu adunarea detailata a datelor i cerce-tarea lor si la fata locului, de va fi posibil.

www.dacoromanica.ro

43

executa lucrArile, sd prezinte garantiile de pregatire suficientä, sdprezinte garantiile ca vor lucra in interesul general, iar organiza-rea sA fie astfel data prin lege, CA acei factori sd fie suficientin mod eficace controlati pentru ca programeie generale si per-manente sd fie urmArite i constiincios realizate. Numai in acestmod vom putea realiza In timp scurt restul de 5001.0 lucrari ediii-tare cantitativ mai sunt de facut, si mai ales cantitatea lucrariloredilitare de care se simte nevoie, si a cAror lipsA a Mut pe multisa nu recunoasca nici cant itatea deja executata.

37. Cum se poate atunci asigura prin o organizatie viitoareprogramele permanente i generale, si cum cele locale si temporare ?

Primele programe coustituind legtle de administrutie WealdrezultA cd vor trebui luate masuri ca prih o noud legislatie sA segeneralizeze peste tot teritoriu anumite masuri edilitare. Prin r-mare mai intai o opera de unificare legislativa. Pentru a se ajutacat mai mutt organele locale, adicA spre a lua garantii cat maimari de buna executare a prevederilor generale ale legei, vatrebui pe deoparte ca acea lege a organizatiilor locale sa fie catmai detailatA si mai precisd fn materie edilitard (cum este depildA legea basarabeand din 1917 sau cum sunt legile Bucovinel),iar nu sa se pastreze sistemul trecut din vechiul rcgat când le-gea era foarte vagd si nu putea indruma ; pe oe alta part, sA seorganizeze tot prin acea lege si cat mai precis, directiva si con-trolul central cu deosebire, in lucrArile tecnice edilitare, care saasigure respectarel legilor i executarea preveeerilor lor cu corn-pententa i dragostea binelui obstesc.

Recunoastem cd in proectul de lege pentra organiza reaadministratiunei locale", depus in parlament iu aceasta sesiuneide catre D-i Ministru de Interne' s'a urmarit aceste principii deunificare, descentralizare, directiva si control. Nu este locul säne ocupatn acum de chestiunile pur administrative, dar trebuierelevat cd acolo und proectul de lege trateaza lucrarile edilitare,acelc luarari nu sunt destul de garantate nici cantitativ, nici cali-tativ, iar directiva i controlul br s'a pierdut din vedere a se

'introduce.In non! proect de lege gasim o buna idee, adica Incercarea

contopirei celor dota consilii din ora$ele din Ardeal, (sau a

si

www.dacoromanica.ro

magistratului ce gasim la Cernauti), in scop de ase asigura o continuitate si competen ta in lucrAri. GAsim insdaplicarea ideei incomplet studiatd, adicd felul cum s a facut aceacontopi e. in adevdr, gasim in proect cd vor fi mernarii in viitoareleconsilii, si functionari pusi in aselas timp fn subordine, fie Primarului unora din diutoarele sale (art. 10 din proectul de lege)care bine inteles cd nu va putea avea o atitudine notdratd inennsiliu, cdci ei vor putea fi uneori contra vointei sau vederilorPrimarului sau unui ajutor de primar delegat cu administrareaserviciului condus de functionarul membru in Consiliul Comunal.Apare deci aici o reala incompatibilitate care trebuie remediatd.Semediul sta cred iii urmatoarea alternativd:

a) sau pe viitor nu se va mai delega consilieri consunalicare sa conducA ad ninistrativ serviciile (cum se face aerial laBucuresti) ci ei vor rAmane cu atributia numai in Consiliul Co-rnunal, neavand a se amesteca iu partea executivd a hotärdrilorconsiliului, ci numai a controla i discuta in Consiliul Comunal;

b) sau sä se pdstreze sistemul a 2 consilii, cum e Buco-vina, dar modificat in sensul, ca ()rice hoar-are a Consilinlui Co-munal sd fie valabil i executabild numai in modul curn se vahot,ra de Conilsiul specialistilor (magistratul din CernAuti), acestultim consiliu sä fie cu totul independent si neinflueutabil dede primul Consiliu si din el sà nu facA parte de cat PrimarulfArd alti consilieri din primul consiliu, frndcd altfel, dupd expe-rienta ce avem in aceasta materie, hotdrarile nu regrezintA mainiciodatd vederile specialistilor. Cred cd a doua alternativA estecea mai usor de adoptat.

Consiliul specialistilor va trebui sd albd o formatiune maijudicioasA de cat avea prevazuta la art. 10 al proectulni de lege,uude reprezentantii tecnici, element covarsitor de important in.materie edilitard, sunt oproape stersi ca rol int consiliu si pot fl

-prin felul cam s'a redactat acel articol, chiar cu totul exclusi.Voi da un exemplu real, ca sd -dovedesc lacuna textului proctu-lui. In adevAr, se prevede a face de drept, parte din CousiliulComunal, i eful sau wi reprezeatant, ai serviciului tecnic co-munal. Cand un consiliu Comunal dA o organizatie comanei ast-fal ca sd nu mai fie nici un §ef al unUi: senticiu tecnic,

goniliului

in

sgtp.clpyjnt.

www.dacoromanica.ro

45

serviciile tecnice asa ca sa aiba mai multi sefi lucrA id indepen-dent (cum e cazul actualmen e in Bucuresti) atunci intelegem cumvor fi reprezentante in Consil;ul Cornunal chestiun'le tecnice ! Cualte cuvintti care sef tecnic va face parte de drept din Consiliu ?.Sau daca se aplica textul legei ca si fie un reprezentant iar nuseful, cine va fi acel rept ezentant, cine ii va alege, si ce garantiise ia ca el va cunoaste lucrarile tecnice de ansamblu, atunci cândse lucreazd pe servicii independente ? lata dar lacune serioase,care ar face nerealizabila interya legiuitorului, fiindcd In lege nuse precizeaza modal de organizare a serviciilor coinunei. Credcd am dovedit ca pun proectul de lege propune, lucrarile tecniceediliate nu stint destu' de garantate.

Dar prin lege trebuiesc luate garantii si asupra calitd(eipersonalulai tecnic edilitnr. Nu existä nici o puevedere in legeasupra acestui punct. i sa mi se permita sd insist !nig muttcdci este de cea mai mare importanta. In zadar votn fece legilecele mai bune edilitare, vom avea proectele cele mai bune, dacdnu vom avea cu clue sa executdm acele lucrari !

Cana m'am ocupat de rolul inginerilor in stat si in raportcu legea Corpului Tecnic '), ardtam ca eSte o paguba. pentrustat i organizatile sale cd nu se respecta. art. 2 si 65 din legeaCorpului Tecnic, fiind-ca acele articole nu sunt destul de clare

categorice. De aici a decurs calamitataa ca, chiar In oraselemari ale RomAniei lucrarile tecnice edilitare sunt lasate sa fieexecutate de pseudo-tecnicieni, mai ales cAnd stim ca ele sunthotarate, influentate si controlate (1) de consilierii comunali careabia uneoli stiu sd semneze ! De aci, nu rareori, abuzuri din par-tea consilierilor comunale, care cautd sa ocupe locurile impoufantetecnice cu autodidactir; care privesc ca pe dusman pe persona-lul competent, cu garanlii de capacitaie tecnica, cdruia Ii punetot felul de piedici, in speranta cd acestia desgustati va liberalocul spre a fi de Indata ocupat postul ca un ,.om de Incredere"gasit de ocazie.

Legea de organizare a comunelor trebuie deci sä fie cat se

1) Shaul Inginerti I legea tjorpului Tecnic de C. Slintescu, Bu-:etinul A. GA, R. anul 1920 pag. 380.

f

si

www.dacoromanica.ro

46

poate de categorica cu privire la conditiile de admisibilitatea personalului tecnic, dupa cum legea sanitara este categoricAcu privire la personalul sanitar al comunelor. Regretam ca pro-ectul de lege pentru organizarea administrativa nu spune mainimic in aceasta privinta ; din contra, lasa shbilirea conditiilorde admisibilitate la latitudinea unui organ neprecizat (art. 85) Cuprivire la personalul tecnic trebuie prevazut in lege ca el sA facAparte sau sa IntruneascA aceleasi conditii ca si personalul admis

In ce priveste programele temporare si locale, ce prevedeproectui de lege pentru organizare administrativa ? Nimic, saumai rail de Cat nimic, fiind-ca atunci and incidental proectul seocupA de chestiunea planurilor de sisfematizare (art. 108) Incurcacu totul aceasta chestiune care pare a fi la inceput obscurasi o trimite spre rezolvire Consiliului de higiena al Comunei,care la noi in tara are o formatiune cu totul neapta pentru ase-menea lucrAri. Era mai rational mai !TIM sa studieze formatinneasi organizarea acestui consiliu care in Bucuresti este un maresuces cAnd se poate aduna si in urmA sa i se puna in spatesi o asemeneA sarcina, care constitue o chestiune cu totul spe-ciala si de permanenta activitate.

0 lege de organizare administrativA ar trebui EA preyadA,in special la capitalul finantelor comunel, dispozitii categoricesu privire la stabilirea si urmarirea de progranie edilitare pe ter-lnene mai indelungate, programe care sA fie aprobate de Minis-terul de interne si urmArite spre a se realiza prin bugetele auilorsuccesivi. Numai astfel se poata realiza progresul si hotarA Con-siliile Comunale, si cu el si populatla comunelor, sA cerceteze silucreze chestiunile generale, far nu ca acum cAnd nu domnestenici o directivA and de obicei activitatea se rezumA la chestiunimarunte sau personale, far cele marl, ce'e generale sl constisitoaresunt lAsate a forma obiecte de specula in intunericul ignorant&sau desinteresului general ! .

Totusi Ministerul de Interue a Mut un inceput nu stiudaca cu aceastA inten tie atunci cAnd a creiat in acel Ministerprin bugetul in curs o Directiune Generala Tecnica, pe care euo consider cA trebuie sA aiba un rol de a da directive in alcA-tuirea programelor de lucrAri edilitare a comunelor, sa controleze

A

www.dacoromanica.ro

47

executarea acelor programe, dar sa aiba controlul respectareiprevederei legilor in materie de lucrdri tecnice edilitare.

Pentru a primi aceasta organizare insA trebule ca sa se re-vadA i de organizare a Ministerului de Interne mai ales In cepriveVe atributiile §i zona de influenta a acestei Directiuni in ra-port cu Directia JudeteanA §i Comunald din acela Minister.

38. Am arAtat panA acum cate-va puncte ale organizapeiadministrattve edilitare. -Trebuie insA §1 o organizatie pur tecnica,pentru proectarea, controlul, executarea i chiar exploatarea lu-crArilor tecn:ce .edilitare. Asupra acestei organizatiuni s'a mai in-sistat de repetate ori §i de subsemnatul, §i de alp colegi, eat inBuletinul SocietAtei Politecnice, cat §i in Buletinul Asociatiei Ingi-nerilor. ProfitAm de inclicafile ce dam la fine asupra literatureipublicatd in legatura cu lucrArile edilitare, pentru a nu mai re-peta cele continute acolo.

Rdmane insA la concluziun ea, fall de situatia nota actuald,cä sunt douA solOuni pentru organizatia pur tecnica edilitard. :

a) Sau se infiinteazd pe langA Directia GeneralA Edilitarddin Ministerul de Interne un serv iCiu special avand atribupile cele preconizarn pentru oficiul de edilitate publicA", '), sau dupaaltii 2) o directiune generald edilitara pe langd Ministerul de-Lt crAri Publice". In acest caz se impune sa Directoral Generaldin Ministerul de Interne sd fie de drept membru al ConsiliuluiTecnic Superior : san

Sau se organizeaza Consiliul Tecnic Superior in sensulde mai sus, dupd cunt in trecere am arAtat i in comunicareamea precedenta, fasutd in acest c o ngre s asupra lucrärilorpub lice.

Fiind-cd s'a inceput sd se deschidA drum in aceastA directiela Ministerul de Interne, cred cd are mai multe anse de reqitaprima alternativi, mai ales a lucrArile fAcute la Ministerul deInteryte vor purea fi mai u§or impuse comunelor, acestui Minister

1) Edilitatea In Romania Ma.e i nevoi urgente de implinit de C.$fintescu (Baletinul A. G. I. R., anul 1921, pag. 84).

2) Directiunea Generala de Edilltate Publicl de N. Mufat (BM. A.G. L R. anul 1920, pag. 424).

www.dacoromanica.ro

48

fiind direct subordonate comunele i conducerea lor de cAtreConsiliile Comma le.

39. Pentru a termina, vorn trece la organizatia financiardcu privire la lucrari, marginindu-ne a arata cà creditul judejean

comunal ar putea satisface foarte bine aceastd organizatie,dacA legea acestui credit ar fi revizuita i cornplectata.

Trebuie revizuitd cu privire la gasirea urei modalitati caresd-i puie la dispozitie, chiar in tirnpul de fata, un nurnerar mairidicat fata de multiplele cerinte ale comunelor din Romania Maresi situatia financiara a pietei.

Trebuie completatd cu privire la stipularea §i in lege a mo-dului si a lucrarilor in care imprumuturile la acest credit trebuiesd fie intrebuintate, precum si in ce priveste alcatuirea consitiu-lui be administratie al creditului, din care trebuie sa faca parte

persoane competente in materie tecnica i reprezentanti dinConsiliul Tecnic Superior care sunt la cnrent cu hicrArile edilitarea comunelor si judetelor.

Mai trebuie completata legea creditului judetean §i comunal§i cu d'cpozitil relative la convertirea imprumutur4r comunelordin provinciile alipite, cu atat mai mutt cucat ne este de toeclar modul de plaid acum a anuitätilor acelor imprumuturi.

Am ardtat mai sus cd tot ca organizatie financiard se poateprivi i chestiunea prevederei in legea de organizare a comune-lor, de dispozitii ca sd se intocmeascA de comune programe delucrAri edilitare cu toate piesele justificative necesare, programecare sa se urmareasca a fi realizate in mai multe 'bugete succe-sive si pe baza cdrora, consiliul creditului judetean i comunalsa poaA acorda din casa lui imprumuturi comunale, iar nu caOita acum and se alerga in toate partite dupd imprumutnri co-munale cu ori ce pret, fArA studii serioase asupra nevoilor, mo-dalitatea de satisfacere §i costul lor progrcm prealabil.

Cred cA acum am dat suficiente argumentgri pentru.a pro-pune congresului urmAtoalea motiune :

40. MOT/UNE. 1. Primul congres al inginerilor din Ro-mania mare, ia cu satisfacpe act de importantele lucrAri tecniceedilitare executate pentru orase intr,un termen foarte scurt §i incovar§itoare majoritate de catre ingineri romani, §i are deplina

fard

pi

pi

www.dacoromanica.ro

49

incredere ca pe viitor, cu o build organizatle administrativa, tec-nica §i financiara, va putea obtine intr,un termen si mai scurtno tot asa de important propres si in calitatea lucrdrilor edilitare.

2. Congiesul constata ca spre acest scop nu concurd inmod satisfacator proectul de lege al administra iei locale, depusin parhment care are multe lacune in ce priveste partel tecnicaa edilitätei ; si cere a se prevede in lege mai multd independen-td, fata de f uctuatiile Consiliilpr Comunale, a organelor specialetecnice ; §i mai rnulte garantii de executarea lucrarilor dup a prin-cipii generale edilitare §1 dupd programe local -pe termene mai

3. Con-rresul Inginerilor este patrurs de nevoia creetei miniorgan superior tecnic pentru toata Romania 11 are, care ä deadirective si contioleze sa regulamenteze, face studii §i uneorichiar proecte, ori executdri de lucrari in materie edilitara,cere infiintarea unui asem'enea organ, pus de acord cu alcatuireaConsiliuiui Tecnic Supei ior §i cu legile de- organizare a Comune-or §i Ministerului de Interne, pentru ca astfel sd se poata. ur-mail in orice moment ridicarea nivelului edilltar al tärei.

4. Ca organizatie financiara pentru inlesnirea proectarei si

executdrei lucrarilor edilitare, congresul Inginerilor gäseste potri-vit si suficient creditul judetean si comunal din vechiul regal,care trebuie pus numai la punct cu noua situatie generala a tarei§i viitoarea organizatie edilitara.

5. Congresul Inginerilor insistä pe langä guvernul lard ase lua toate masurile necesare pentru pregatirea unui lexiconedilitar al Wei" care sa constitue punctul de plecare al viitoa-relor programe de lucrari. ca o oglinda a felului de viata a aglo-meratiunilor de pe teritoriul Romaniei Mad si a efortului pe carenatiunea l'a facut spre un trai mai higenic, mai lesnicioase simai ideal.

Congresul Ii mai exprima: speranta ca Ministerul de Lu-cad Publice va intocmi la randu-i un alt lexicon al lucrarilorpublice executate !Dana acum in toata Romania Mare, care va fitinut mereu la curent cu toate noile lucrdri ce se vor iniaptui.

Literatura tn legatura cu aceastä lucrare :I. Desae Cadastru de I. Pugariu (Bulet. Soc. Politecnice,

anul 1885, pag).

§i

ue

www.dacoromanica.ro

50

2. Concursul pentru planul de sistimatizare al Capita lei deN. G. Constantinescu, Bul. Soc. Politecnice, anul 1907, pag.463).

3. Sistematizarea Bucurestului (But. Soc Politecnice anul1908, pag. 276).

4. Parcela i Blocul - In congtituirea oraselor" xle C.Sfintescu (Bui. Soc. Politecnice, anii 1914, 1915 si 1916).

5. Chestiunea locurilor virane si a clädirilor supuse expro-prierei prin planul de sistematizare al orasului Bucuresti de N.G. Costinescu (Bul. 'Soc. Polictenice, anul 1915 pag. 113).

6. Chestiunea locuintelor fn Romania Mare de C. Sfintescu(But Soc. Politecnice, anul 1920 pag. 279).

7. Planurile regulatoare, locuinta §i rolul lor social in Ro-mania Mare de C. Sfintescu (Bul. Soc. Politecnice, anul 1920,pag. 651).

8. Lexiconul tecnic al Romaniei Mari s't rolul A. G. I. R.ului. de C. Sfintescu (Bulet; A. G. I. R., anul 1920 pag. 228).

9. Bucurestii fn viitor de C. Sfintescu, anul 1919, Tip.Jochei-Club.

10. Chestiuni de autonomie §i descentralizarea comunala deC. Sfintescu (Indep-endenta Economica, anul 1919).

11. Inallimea de dat constructillor §i marimea de dat curti-lor In Bucure§ti de C. Sfintescu (Bulet. A. G. I. R. anul 1911).

12. Nevoi §i posibilitati in. industria de cladiri din Bucure§tide C. Sflntescu (Bulet. A. G. I. R., anul 1921).

13 Alimentarea cn apa a otasului Craiova de lug. TrancredConstantinescu (Bul. Soc. Politecnice, anul 1905, pag, 15).

14. Alitnentarea de apa a oraplui Constanta, de CircaStarostescu (Bul. Soc. Politecnice, anul 1894, pag. 33).

16. Alimentarea cu apa §i electricitate a orasului Giurgiu de.Gh. Popescu, (Bul. Soc. Politecnice anul 1006 si 1967).

17. Alimentarea cu apa a Craiovei, de Elie Radu (BuL Soc.Politecnice. anul 1903, pag. 422).

18. Alimentarea cu apa a orasului Bucuresti de Elie Rada,(Bul. Soc. Polit. anul 1905, pag. 516).

19. Apeie izvoare §i apele subterane de N. G. eostinescr,,(Bul. -Soc. Polictecnice, anul 1903, pag. 6).

.

,

www.dacoromanica.ro

51

20. Sterilizarea apet i costut sau de lug. Proca, (Bulet.Soc. Pol. anul 1889, pag. 173.

21. Captarea apelor subterane de V. Rou, (Bulet. Soc.Po lit. anul 1905, pag. 401).

22. Atimentarea Capita lei cu apa de V. kr lu (But. Soc.Pont., anul 1907 pag. 139).

23. Sterilizarea apei prin electricitate de G. Popescu (But.Soc. Politecnice, anul 1907, pag. 198).

24. Alimentarea cu apa i canalizarea orasului lasi de Pa-padopol (Bul. Soc. Politecnice, anul 1907).

25. Alimentarea Capita lei cu apa de Ulmi de D. Germani(Bui. Soc. Politecnice, anii 1908 si 1909).

26. Filtrele uscate de nisip (But. Soc. Politecnice, anti'1909 pag 174).

27. Alimentarea cu apa a orasului T. Severin de Elie Radu(Bul. Soc. Politecnice, anul 1908 pag. 303).

28. Memoriu relativ la intreprinderea captarei i aducereaapei in Bucuresti (Soc. româna de constr. si lucrAri publice),Tip. Carol Gt Sbl, 1891.

29. Desbateri i proecte asupra alimentarei cu apa a orasu-C. Stintescu (1ndependenta Econamica anut 1919).lui (Primaria orasului Bucuresti) Carol Gobi, 1893.

30. Comisiunea pentru ameliorari in alitnentarea cu apa aorasului Bucuresti de N. Cucu Starostescu, (Tip. Gobi, 1893).

31. Raport asupra distribuirei apei in oras de D. Matakanul 1882.

32. Memoriu general asupra alimentarei cu apa a orasuluiBucuresti i propuneri pentru imbunAtalirea i sporirea ei deW. H. Lindley (edit. Minerva, 1906).

33. Compartimentarea filtrelor de la BAcu-Arcuda de C.Sfintescu (Bul. Soc. Politecnice, anul 1920).

34, Aducerea de noi ape alimentare in Bucuresii (Prin.Ariaorasu(ui Bucuresti, Tip. Carol Gobi, 1897).

35. Atimentarea cu apa potabild a staliunei i Comunei Bu--tent de P. Zlatco (Bul. Soc. Politecnice, anul 1913 pag. 511).

36. Proectul pentru alimentarea cu apa i canalizarea ora-

www.dacoromanica.ro

52

sului Corab'a de G. Popescu (Bul. Soc. Politecnice, anul 1915,pag. 803).

37. Canalizarea orasului Ploesti (131.1. Soc. Politecnice, anul19 pag. 464).

38. Guri le de canal de V. Pop (Bul. Soc. Politecnice,anul 19 p g. 342. '

39. Observatiuni asupra canalizarei orasului Bucuresti deT. Cam Starost scu (Tip Carol Obbl, 1881).

40. Chestit ni de edili ate de C. Sfintescu (Bul. Soc. Polit.antl 1911, pag. 317).

41. Constructia strazilor de N. Profiri (Bul. Soc. Polit.arm! 1916, pag. 104).

42. Tramvaiele electtice din Bucuresti de C. Bupti (Bul.Soc. Polit. anul 1915, pag. 81).

43. Chestiunea luminatului Capiialei de Ing. Asan (But. Soc.Polit. anul 1897, pag. 23).

44. Iluminatul cu electr'citate al orasului Ploesti (Bul. Soc.Polit.anul 1905, pag. 190).

45. Luminatul cu electricitcte al orasului Bucuresti de Stefanlonescul ( Bulet. Soc. Polit., anul 1008 pag. 31).

46. Proclucerea energiei electrice in Caracal (Bul. Soc. Pol.anul 1908, pag. 353).

47. Instalatiile electrice ale orasului Botosani de D. Leonida(Bul. Soc. Pol. anul 1915, pag, 329).

48. Centrala electrica din orasul Pitesti de C. B4i1d (Bul.Soc. Politecnice pe 1915, pag. 242).

49. Abatorul orasului Bucuresti de D. Gerrnani (Bul. Soc.Pon anul 1910, pag. 1911).

50. Administratiile comunale i industrializarea oraselor deC. Sfintescu (Rev. Renasterea Ron-Yana 1921.

51. Aresa de protestare a Soc. Poliotecnice contra concesio-närei la streini.a lucrarilor edilitare (Bul Soc. Politecnice, anul1905, pag. 460).

52. lntampinarl adresata D-lui Primar al Capitalei de C.Alimdnigeanu (Bul. Soc. Politecnice, anul 1896 pag. 443).

53 Orasele Basarabiei din puncte de vedere edilitar de C.Sfintescu (1921).

.

,

www.dacoromanica.ro

54. Organizatic biroului de alimenhtie cu apd in Bavaria(Cul. Soc. Po lit. pe 1909 pag. 146).

55. Institutii centrale de edilitate publica. in Anglia si Ger-=nig de N. Attqat, (Bul. Soc. Pol. anul 1912 pag. 646).

56. Cu privire la serviciul central de edilitate publica dinRomania de Cincinat Sfintesca (Bulet. Soc. Po lit. anul 1912,pag. 867).

57. Necesitstea unui serviciu de edilitate publicd in Miiiis-terul de lucrdii pnblice de N. Aftwt (Buf. Soc. Poht. anul 1914,Pag. 219).

58. Legea de centralizare a lucrdritor de alimentare cu apdin Belgia de C. Sfintescu (Bul. Soc. Po lit. anul 1914, pag. 186).

59. Directiunea generald de edilitate publicd (Bul. A. G. I,R. anul 1920 p-g. 424).

60. Edilitatea in Romania Mare si nevoi urgente de a im-plinit de C. Sfintescu (Bul. A. G. I. R., anul 1921 pag 84).

61: Expunerea de _motive si p:ese justificative relative laluminatul orasului Bucuresti (Instit. Minerva, 1905),

62. Statistica clddirilor si a locuintelor din Romania la 1

Ianune 1914 (Tip. Cartea Romaneascd 1920).63Darea de seatnä asupra operatiunilor creditului judetean

comunal pe anii 1913-1915 (Imprimeria Statului 1915).64. Impartirea adrninistrativa a teriitorilor alipite, pe judetevoloste notariate si comune- (Imprinieria Statului 1921).

65. Institutiunile zernstveiein Basarabia (Chisindu Tip. Lei-bovici, 1920).

66. Buletinul oficial al Ministerului de Interne (orgarlizareacomitatelor i oraselor cu dreptul de municipii ij1 Transilvania)Suslimentul- No. 1.

67. Butetinul 'Oficial al Ministerului de Interne (legi adminis-trative din Transilvania, Banat si tinuturile Ungurene) Suplimen-tul No. 3 (Imprimeria Stptului, 1921).

68. Zemstva in Basarabia (Regulamente). Chisindu, Tip.Glasul Tarn, anul 1920.

69. Regularnentul rus al coinunelor urbane (Tip. M. Blank,Chisindu, anul 1920).

6

,

si

www.dacoromanica.ro

54

70. Mitteilungen des statistischen Landesamtes des Herzog-turns Bukowina, XVII Hef t (Czernowitz, Universitäts Buchdru-kerei Josef Brtill, 1913).

71. Idem ca la No. 70, VIII Heft betreff. as Vermogender politischen .Gemeindenin der Bukowina".

72. Sammlung der Landes-Gesetze fur Bukowina (VerlagHeinrich. Pardini, Cernauti)..

www.dacoromanica.ro

55ANEXA 1.

ORA SULI

ALIMENTAREACU APA Cana li-

zare

ILUMINAT CIUNOAE RIDICATE

Fe lulsi data COST Fe lul

si data C 0 S T Cheltueli Incastiri

I. Vechiul regat1 Alexandria I izvor

I

? un colector ptploi

proect1907

15000 1000

2 Bucursti iubteranAsi ran bi-

trata

139000'1 partial electr.si gaz

Comunasi conce-

siune

12000000 6000000

3 Buzau izvor 350000 proect electr. conces. 800001891 1910

4 Calafat DunAre1906

600000 electr.1908

I, 20000

5 CAlArasi Dunaretiltr. 1907

250001 Illn cana, electr.1912

375C00 6000

6 Caracal proect proect electr. 300000 30000 150001903 1909

7 Campulung izvor 600000 un canai electr. 63000 80001912 P. Ploi 4911

B CernavodA DunAre 140000 electr. 300000 40000 5000

9 Corabia proect proect1915

electr. siproecr

conces. 30000

1915

10 C.-de Arges puturi demana

_ 15000 10000

11 DrAgAsant izvor donatie proect electr. IC0000 300001914 1916

12 Falticenf subteranA1900

? benaini proectelectr.

45C00 12000

13 Focsani subterana 120000u Partial electr. 742000 120000 900001890 110000 1912

,

14 Husi subteranA ? benzinl 20000

15 Mizil . puturid. m.

procct1912

20000

16 Medgidia puturid. m.

,.

proect1912

60000 15000

4.;

I

1-

www.dacoromanica.ro

56

AL1MENTAREACU APA Canali- ILUMINAT. GUNOAE RIDICATE

ORASULFe lut I COSTel data t

zare Felulei data C 0 S T Cheltueli Incas All

17 Ocnele Mari puturid. al.

20000

18 Odobe*ti izvor 1000'10 electr.1920

120000 20000

19 Piatra-N. râti 80900 electr. 800000 90000

20 Panciu

1909

. i 904 630001

1908

20000

21 Ploesti izvor 6000000 proect electr. conces. 15000001909

22 Pite0i subteranA 1350000 proect . 800001 09 1912

23 R.-SArat subteranA 900000 un canal electricA 788000 35u00 1600C1893

24 R de vede puturi dembna

donatie 35000 8000

25 Roman subteranAizvur

1600000 partial600000

electricA1908

40J00t 200000 28000

26 SlAnic puturi electricA dela ststat

400t,

27 Slatina rau infil-tratie

1000000 partial1915

electricA1913

a 0000

1911 250000

28 Silistra izvor17u0

? partialvechi

eiectricl1918

130000 3000(

29 Si naia izvor 400001 partial ,. conces. 150000 5000(1894 350090

30 Tecuci izvor 70000 elect r id t700000 100000 1000(1914

31 Targovi*te izvor 1500001 partial electricA 400001910 1916 1913

32 T.-Severin DunAresteril.

1700001 1600300fnceput

electricii1908

850000 150000

1910

33 Tg.-Neamt benzinA 20000

r.'Z.

1013

I

.

1

.

www.dacoromanica.ro

57

4-;1...C.)

ORASUL

AL1MENTAREAICU APA

dlili=5011MMIL

Canali-zaTh

IIIM

ILUMINAT

Fetal C 0 S Tsi dataFelul COST$1 data

34

35

36

37

3S

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

Tg-Ocna

Tg.-Jiu

Tulcea

IL Basarabia

Bditi

C,hul

Cetatea Albd

Chisindu

Hotin

Ismail

Orhei

Soroca

Tighina

III. ArdealAbrud

Adjud

Alba Iulia

Bistrita

--

puturi demAnd

fantandart.

puturi demand

-1892

puturi-

puturi demand

puturi demand

inceputde alin.

apd izvor

--

izvor1911

ilIMEM_-

1980 00

.6400

_

945090

-1_

-22000

-

-1-

_

7500001911

--

proect1913

-2 canale

ploi316000

2 canaleplot

39600.1

canaievechi depiatrd

-850000

statieepuratie

proect

el ctricA19)7

.

I lectricd

petrol

electrIcA1914

electricd1908

petrol

lectricd

electricd1919

electricd1915

electricd1910

electricd1909

electricd1914

electried1913

60 )000

proect dEconces

conces.

67300

770000

-conces.

-

100000(conces.

800000

-

GUNOAE RIDICATE

Cheltuell IncasärI

10000

10000

I

64000 45000

--

-

--10000

--

-

---------

-

0

I

1

_

- -

1,

-

_

- ----

www.dacoromanica.ro

58

DRAWL

AL1MENTAREACU APA Cana li-

zare

ILUMINAT GUNOAB R1D1CATE

Felulsi data C 0 S T Felul

al data C 0 S T Cheltuell Ineasiri

50 Baia Mare izvor 1000011 1918 electricA conces.1908 150010() 1908

51 Baia Sprie electricA conces. _1910

52 Careii Mari un canal electriea 6850601 00 m 19J7

53 Cluj subteranA1900

180000( 19082400000n

electricAgaz

concss.

1907

54 Deva proect electricA conces1916 ..

55 DiciosAnm. electricAmetan

150,0

56 Dej subteran5 1.000 030 cu electricA 15350001913 canalizarea 1910

57 FAgAreo electrizA1905

23200(conces.

58 Gheorgheni electricA 33090

59 Gherla proect proect electricA conces.19J8 .1918 1910

60 Hatag o fAnfAnA electricA1909

61 Huuedoara electricA 2260011911

62 HaVaIAu petr ol .1869

63 Lugo electricA conces1910

64 Miercurea electricA conces.Cuic. 1911 30000

65 Ocna Sibiu) _ electricA _ _ _1908

65 Odorhei proect electricA 415.0111903

1

90

.

I

www.dacoromanica.ro

ORASUL

ALIMENTAREACU APA Canali-

zareFelul I C 0 S T$1 data

67

68

69

Org§tie

Sibiu

Sighisoara

subteranA

subteranA

2700000

315000

15000 )0

19201903

70 Sr. Gherghe izvor proect

71 Turda 1913filtre

91600

72 Tg Secuilor proect

IV. Bucovina'73 Campu-Lung

74 Cotmani

75 aura Humor

76 RAclAuti

77 Siret distruslin timpulräzboiului

1609000 din 1913cost

8000

78 Suceava subteranä divizor

79 Storojinet izvor 360000 din 19131913 40001

80 VAscauti

81 Vatra Dorriei proect ne-executat

1LUMINAT I OUNOAE RIDICATE

Felul C 0 S T Cheltueli IneasArl*I data

electricA1889

electricA903

electricA190i

electricA1903

electricA1911

electricA19Is

electricitdlstrus d

rAzboi

Partial e-lectric decuránd

electricit.1912

-lectricit.19,8

-lectricit.1904

luminaWashing-ton distr.de rAzboi

electricit,1905

con ces

conces.

300000conces.

conces.

36300

t20001 120090

800000

8000

.

---

_

_

www.dacoromanica.ro

60 ANEXA II.

C.) ORASUL Ilts

,4E'.2_. E

Populatia = ,_to

Felul pavajului In

lungimi pe km.

aqtfalt granit bolovani

1

23456789

1Q11

12131415161718192021222324252627282930313233343536

I. WehhilAlexandriaBucurestiBuzauCalafatCalarasiCaracalCampii-LungCerna odaCorabiaCurt a de ArgesI raganiFalticeeniFo saniHusiMiz IMed idiaOen le MariOdobestiPiatra NeamtPanciuPloes iPitestiRamnicu SaratROWrii de VedeRomanSranicSlatinaSilistraSinalaTecuciTargovisteTurnu SeverinTargu NeamtTfirgu OcnaTargu Jiu-Tulcea

regat17500

600000(?)30000

70001300015000125006u008000750056009000

2500020E0064004500513005000

240002700

64000196001450010000180006500

10000128004800

150001400026500

870080006500

18000

48450

575

273013172020141864

20(?9

15262048

9210373830459

252130.18405045222531

28

3

62

6126 153

7 45

5 5--

2 11

2020

43

3,5

1,54

5238

7

1104

121

1638

614

,

1

www.dacoromanica.ro

Lun

gim

east

razi

ttor

in k

lm.

61

ORASUL Populatia

Felul pavalului

in lungimi pe klm.

asfalt Igranit bolovani

II. Basarabia37 MO 30000 3038 Cahul 13000 3339 Cetatea Alba 45000 3640 Chisinau 117000 91 --41 Hotin 20000 50 ;42 Ismail 3000043 Orhei 30000 1044 Soroca i 25000 1345 Tighina 1 40000 34

. III. Ardeal46 Abrud I 4000 447 Aiud I 800048 Alba lulia 1200049 Bistqta 12000 30 --50 Bala Mare 14000 -5,551 Baia Sprie 5000 2552 Caren Mari . 17000 3054 Cluj 83000 79 15 9 754 Deva 11000 11,555 Diciosiinmartin 5000 12 ,56 Dej 1600057 Fiigiiras 7000 858 Ohergheni 10000 3059 Oherla 8000 860 Hateg- 400061 Hunedoara 4500 8 262 Hasfalau 5500 563 .1..tigo 20500 38 8 364 Miercurea Chic 370065 Ocna Sibiului 4000 ,66 Odorhei 11000 5 ,67 Orlistie 800068 Sibiu 30000 30 2,5 569 Sighisoara 13000 15,5 0,7 3,8 1170 gt Gheorghe 11400 2771 Turda 14000 2372 Targul Secuilor 7000 32

_._

I

www.dacoromanica.ro

62

6 ORAUL Populatia

as2, I.e:2 Eaz"'

Felul pavilionului in

lungimi pe km.

asfaltigarnit lbolovani

IV. 1-ucovina7374

CtImpu LungCotmani

890005600

3(?)4

75 Gura Humorului 5500 1276 Ràduti 16800 120(?77 Siret 8000 3(?78 Suceava 12000 2579 Storojinet 10500 780 Vitscauti 580081 Vatra Dornei 6000 36

r.:

c

1

1,

www.dacoromanica.ro

Prel

evar

e m

e-di

e pe

cap

de

locu

itor

Dat

orie

med

iepe

cap

de

to-

cuito

r

63 ANEXA HI.

O R A U L§1

'Venit

buget 1920

Datoriisituatia la 1

1920

1. Vechiul Regat1 Alexandria 888000 1206000 50 692 Bucuresti 80000000 160000000 133 2703 Buzau 2500000 3040000 84 1084 Calafat 542000 700000 78 100 .5 Calarasi 1400000 1690000 108 1206 Caracal 1500000 1860000 100 . 1247 Cfimpulung 1350000 1170000 108 958 Carnavoda 350000 300000 58 509 Corabia 500000 15000 62 2

10 Curtea de Argesi 261000 125000 34 1711 Driig'esani 1000000 126000 180 2312 Falliceni 804000 69100C 90 7713 Focsani 2740000 5300000 110 21214 Husi 1200000 796000 .60 4015 Mizil 208000 150000 32 3416 Medgidia 375000 342000 83 7617 Ocnele Mari 150000 60000 30 1218 Odobe0i 1350000 1090000 270 21819 Piatra Neaml 2573000 1633000 105 6820 Panciu 290000 552000 36 18421 Ploesti 6000000 12000000 84 18822 Pitesti 3488000 3200000 178 16323 R. Sörat 1500000 3700000 104 24224 Rosiori de Vede 955000 828000 96 5225 Roman 2204000 2000000 124 11226 Sliinic 200000 57000 31 927 Slatina 1321000 1390000 146 1.5428 Silisira 1450000 140000 112 10929 Shut la 408000 360000 82 7230 Tecuci 1082000 1877000 72 10531 Targoviste 1605000 1860000 1.15 13932 T. Severin 3121000 3500000 118 13233 Targu Neaml 425000 ? 49 ?34 'Virgil OCna35 Targu nu 1500000 1400000 230 21536 Tulcea 2000000 4800001 I I I 267

-- -- --

Z'

'

www.dacoromanica.ro

core

nt

Pre

leva

re m

e-di

a pe

cap

de

locu

itor

1 I

Dar

orie

'med

iepe

cap

de

lo-

cuito

r

64

ORASUL1

Venitbuget 1920

Datorii.

situati: la

II. Basarabia.37 B81 li 600000 80000 24 2,6038 Cahul 375000 53000 28 539 C iatea Alba 1700000 3740 Chisiraiu 16000000 17000000 125 14541 Hotin 530000 2742 Ismail 2000000 600000 66 2043 Orhei 650000 164000 50 5544 Soroca 800000 123000 40 5045 Tighina 1200000 830000 30 21

III. Ardeal46 Abrud 40000 17000 10 447 A ud 250000 500000 31 6248 Mba Julie 100000 849 Bistrita 787000 1800000 65 15050 Baia Mare 1920 00 2700000 130 19251 Baia Sgrie 500000 330000 100 6652 Careii Mari 395000 1020000 23 6053 Cluj 6350000 16000000 79 20054 Deva 233000 380000 35 4855 Dicios6nmartin 175000 342000 21 34,556 Dej 550000 925000 35 5857 FilOras58 Gheorgheni 45000 206000 45 2059 Oherla 625000 7860 Ha leg61 Hunedoara 152000 658000 30 13162 Hasfaliiu 388000 7763 Luuo 1145200 1800000 57 9064 Miercurea Ciuc 177000 4465 Ocna Sibiului - 60000 1566 Odorhei 260000 203000 23 1967 OrEstie68 Sibiu 3964000 5100000 132 17069 Sighisoara 150000 1500000 11 11570 Sf. Gheorghe 286000 501000 26 4571 Turda 501000 12572 rargul Secuilor 432000 55760 109I

,.,

2 1920

www.dacoromanica.ro

Pre

leva

re m

e-di

a pe

cap

de

locu

it or

1

Dat

orie

med

iepe

cap

de

lo-

cuito

r

1

65

OR ASUL V

bug6

e

tit920

Datorii,situatia la

1920

IV. eucovina.73 Câmpul Lung74 Cotman 90000 50000075 Gura Humorului 390000 630000 70 11576 Rficlau I i 165010 2100000 10 1: 877 Siret 182000 1500000 23 18778 Suceava 1200000 2000000 10 1779 Storojinet 500000 1250000 50 12580 Viiscauti81 Vatra Dornei 200000 150000 33 25

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro