Economie. Carte scolara veche

8/7/2019 Economie. Carte scolara veche

1/12

IV ~Ecenomie ,

-Partea 1.CAPITOLUL 1.Delinitie.

, Economia este ~tii'llta. care se ocupa ell asigurarea traiu-lul omului; cu folosul material a l ornulu i,Ea se mai nurneste ~tiinta esonomica, economie poli-tica, economie publica, economie natiorrala, economie soclala.Astazl singura numire intrebuiatata mai mult este : eco -

n om ie p o li ti c a:Ea este 0 ~tiinta vechie; in acelas timp ea este ~i0 arta,Ea ne invata : 1. c um sa p ro duc em avuiii mai uso r si m aimalt: '2. cum s a le deslacern mai cu' totes aceste avutii ;3. cum s a se imparta mai drept intse oameni.aceste avutli ;4. : ; ; i cum sa se consume mai ell folos aeeste avutii.Ea prin urmare se hnparte in 4 parti : p ro d uc ti un e a , c i r-eulatiunea, imptirtirea ~i consumai iunea .

~APITOLUL II.Scopu1.

Omul are in viata 0 multirne de trebuinie. Pe de al ta parteomul se tnmulteste lntr'o mare masura.Prin aceasta ~i trebaintele se inmultesc la infinit.Ac ( ' st e t rebu in t e t r ebue s c s a ti sf d cut e . Cu satisfa cerea lor seocuprt jl()oJlOltliH polHir ,lI.


2/12

':~ f,

1 1 : : 11 , , 1 1[1 . ,

I: ,, I !j ; f ! ,'.,)1~

I I > 1II ~1 ' \ )ii

1\

j~ ,

:158Pentru sattsracerea trebuiatelor avern aevoie de lucrar! ;aeeste lucrat i t rebuescsa alba G~l itatea de a sati stace nevolle ,

- t rebuintele ,Aceasta eal'itate se Iilllfl1l:e~teuiilitaie.Tot ce este uti ! consHt l!1ie 0 auutie.Avutia poate Ii de 2 ),eluri: natureui , ea este in natura:.eoctaie; 0 procura omul. I~

_ _ _ > l",\CAPITOLUL HI.

,a } Productia, b) circulatiunea, 'c ) impar\irea,d) eonsumatlanea.A') Produc i lunea este 0 parte a economiei polittce, care'se ccupa cu producerea t ie utilitati. Producerea utilitatilor se'face prtn ajutorul a 3 Iaetorl : natura (materia prima), munca

omeneasca ~i capita lul. 'a) Natura, adica totahtatea luerurilor ~i forlelor din [u-.rul omnlui, are 3 parti: 1.p ama n iu l, 2 .j ar te l e naturale si 3. c u m a .1. Pdmtiniu! are 2 parti: salul ~i subsolul. EI ne da : toaa,

pentru Iocuit sau pentru [ntreprinderea noastra : maieri i leprime si t e renui de ctl l tata.2. F a lt el e ' n a tu ra le ajuta la prodnctie. Ele pot H ; electrici-t at ea , c ti de r il d e a p a, etc.3. Clima, ad,iea temperatura, umezeala, vantul, care ajutaproduct iuaea. Cea mai buna cJ. ima este cea temperate,b) MUllca este al 2lea facto! ' al prodnctiunii, cape este 0.activitatevoitCi ,61 ' om a lu i p e ni ru a p ro duc e avuiii.Munca este de 2 feltHi: ptaductivd si nepr@duct iva . Ea maipoate fi: f iz ica : ; ; i intelectuslii. ,"Munca mai poate -aparea ~i sub aceste 3 forme; munca l. de i nv e ni ai o r, m u n ca de Iuc t :a for ~i fI!ltJnra d e c o n du c dt o r.. c) Capi ta lu i este al 31ea factor a1 produettuali : el este (Jo QlIutie care sefve~te La producerea alter avutii.Bogatia nu e tot una cu capitelul.Bogatia se consuma fara a produce, we cand capitalulproduce alta bogatie j alta avw:tie.Capitalu! poate Ii : productiv ~i tucrait: Numai primul e -capital "in economia politica.Capita luI apare in viata sub urmiUoal' .elelorme:

I.maicr ii prime, oa ~an, , dirhuni,clc,:'!. "'11,HI' ! ; I i Itll'*ini; ')

1'.!

1 i l l l

3. constrmcthmi: a te liere, etc .;4. animale de munca :.5. apl 'Ovizionarea lucratoritor ;6. moneda,Capitalui- mal poate H deci : fix si circuiant.In productlune munca nu poate exista Htra,capital .Munca apare, alatur! de capital, impartita: i mp ii tt ir e t e-. .gtoea l, care >da lo c la deSVfJltaJ1eafortelor locale; imp ilrtire -

profesianaii'i, care da loe ia les'lToltarea aptitudinilor personale ;fmparti r:e psrcelard sau technied, case da toe la specializareaIucratorului.B) C ir ct la ti ul le a G v ut bi lo r, adica miscarea avutiilor delaprcducatcs Ja oonsumator ; ea rezalta din lrnpartirea muncii~i a capitalului.Circuiat iunea a dat nastere $ c lz im b ul ui , e o m er tu iu i.La inoeput schimbul s'a Iacut in natura troc sauirampti; mai tarziu, aparand monede, s'a nascut viinzarea,-'in timpurile noastre schimbul se face mal ales U ajutoful

creditului. 'C) impartlrea avutiilor apare sub urmatoarel e forme:1. propr i e tarul , care prlmeste chiria pam'antul 'l1i, numita

arende;2. capitalistul,-dob i inda;3 . m u n ci to r ul , cate prlmeste chiria muncii, numitii.salariul ;4. antreprenotcl, care prirneste chi ria oendueerri , numita,p ro fit ;5. statul, care prime~te chi ria indirect , numita impezit.La lneeput a ~Qst prapietate eolecttvo, adica a t uturor ;.astaz! avem ptopriett!/:J individtraH~.Propriesatea este de 3 feluri: tmeouiat, mGbilial'ii ~i tn-te tec tua ld. .Proprietatea imobiliara sam Iunclara a trecut prin urma-toarele forme:1 S ta re a n om ad a; (comunitate cu indiviziune) ex. pes-cari, vanatori, pasteri ,2 . S ta re a c o m un a: comuna este proprietarul pamantului,care se tmpartea numa! peN~ra lucnr:3 . S ta te a f am i li ar a, proprietatea pamantelul eva a ta-m llie i ;

care pl' ime: ;; te chiria capi talului , nl !lmita


3/12

16 ( i )4. Starea .teudald, proprletatea pamantului era a .seaioru-

lui i plugarii numai munceau ;5. Starea indisiduala, cea d,~ azi,Dreptul de proprietate este un drept siant.Proprtetatea rnai poate Ii:mica sau mare.Salari l11 este partes din, avutie, ce se di l: Iucratorului, E~ '

este 0 suma fixa, sigura :;;i plMibiIa Ia epooi fixe.Satar iu l poate Ii:cu t irnpui, eu bucata, ~iparticiparea labeneficii.Salaritu variaza dia 0 mult ime de cauee,Impotital, estep.artea din avuti! luata de stat, eu care secont ribuie la cheltuel ile generale ale. statului.Impozltele sunt de doua fehrri: directe : ; ; i indirecte.Impozitele direete sunt : pe cladiri, pe salarii, azrlcul-tura. comert, etc., ~mi)Jozitele lndire6fe sunt : monopolueile. etc.Censumar ea ar vn t ii lo r , adica satislacerea trebuintelor.

Consumaeea este de 2 felu.ri: produc t i va si neproduc i i vd .Lux.NIran inteles trebuie combatut : astfel luxul stimu-

leaza producttunea prin consumatiune.Cand consumatiunea da nastere unei alte avutii ea esteproductiva ; altrel, .este 0 consumati prepriu zisa,

Rai'tea II.')(Agticultura. 0Agrieultura este 0 aet ivttate a ornului , depunand munpa

si capital,' pentru ca sa sooata din pamant prcduse vegetate9 'i animale.. Agriel1ltura poate fi de tW tm at< ilare le fe luri : '

1. Iegumicultura, 2, horticultara, 3, vlticultura, 4, zoo-tehnie (animate), 5 , avimdtura (pasari], 6. silvicultura [pa-

I dud). 7. aplcultura (albine).Importanta agrieulturii este Iearte mare, caci ea prodaceoele mai indispensabile ale vietii omului : hrana, incalta-minte etc .lPiimilntul se' cultiva : exiensi eu munca ~i capital putin,iutenstv, eu munca : ; ; i capital mare.C n ltu ra p oate fi: mare, .mil/acit' ~l mil '/ ! , d l lp d 1 I1 ii ll


4/12

I

III ' : ,,

)).

I)1t

162Industria oasnica j.~i are meritul sau : ei i se datoresc

eusaturile nationale, oovoarele etc. .Pentru aceste motive industria casnica, desi c{a maiveche forma a Industriet, trebuie ~i azi incurajata.Industria mica este industria unde micul industrias luoreazaell unelte proprii, in atelier propr iu, cu mainile sale si ajutatde putini lucratori. .Mica industrie ofera rriari avantajii , astfel:

1. patronul cu lu?ratorii tra~esc,~a .lntr'o fam~ie;2. lucratorul se si leste sa ajunga ~I el patron,3. mica industrie poate da lucruri de arta :4. in aceasta industrie nu exista conflict int~e capital ~imunca. . I' ri oI n du st ri a ma r e unde industria se face: cu capita unma ,eli luoratori multi, cu masini pertectlonate ~imarl ; pro6uce mUlt:. Aceasta industr ie are marl avantaje l? i pentru munca ~Ipentru capital ~i pentru consurnatori r" are insa ~i mari nea-[unsuri. . . .. . ..

Industria mare este industria propne a clvlhzatIeI,trebuie Insa prin legiui ri bune sa oeroteasca pe I 'ucratori.

.;;.",

~Impa~lirea munci],lmparti rea sau diviziunea munci i se numeste Impartireaparcelara a muncl i, care esta , caracterul . industr iei moderne.In industr ia de azi tuoratorul s 'a special iza t.Exista trei feluri de impartiri ale rnuncii : .1. D i vi zi un e a r e gi o na i ii ' a mun c ii , adica oameni i au. adop-tat meseria irnpusa .de natura; ex. I,a munte oamenii au. alta

ocupatie, decat cei deladeal' sau cam'p ; .2, diviziullea projesiollala a muncii, cand fiecare om ~especi~liezaza tntr'o singurii ramura de producti~ .Ea e~ista cll~t impurile cele mai vechi f;>iprocura lucratorutui mdemanare f ; i lpricepere in specialitatea sa; .,. '.". . .3 . d i vi z iu ne / il parce iare sau d io iz iu n e t ec h n ic s , cand specialis-tul Iaee numai e parte din' lucrul tntreg : ex: 1l11' tamplar devagoane de tren face numai stinghii pentra fcrestlre, etc,Diviziunea muncii are insa l imi te ; HHUn!:

I. mnrtrnca (l()hll~ usilor, "Ilio /l 1 v llll~ ;ilr l Iuc rurllo c ::~. d(II!Hllnl! u (lIIPIlI"!(lI;. ~

'.

Uj33.. marirnea capitalueilor.Diviziunea muncil are ~i foloase marl, pre cum : nu se'pierde fimpul ; econemiseste Intrebuintarea masinelor ; maresta.productiunea, etc. . dar are ~i mari neajunsuri, astfel: sco--boara intehgenta Iucratorului . distruge viata de Iarnilie, etc.+ ~ O l U lsocial sl industrial al masinilor,Intrebuintarea masinelor in marea industrie a dat nastere'ma~inismuj,ui.l~ . Ele au facut, ca industria sa ia preportii mari f;iicapitalul,'Sa'~I arate puterea. .Maslnele inlocuesc pe om In munca sa; in: timp ce-unealta a matit numai puterea omului,Foloasele masini lor sunt :a) a introdus divizlunea munci i ;b) a marit munca omeneasca ;,c) poatefabrica la infinit ;d) face productie mare cu pret ieftin.

. Neajunsurile masinilor sunt : . .a) .inlocuind pe luerator, Ii ia munca, painea de toate:zilele, aceasta insa numai In mica masura ,..b) distruge familia, cad Ia rnasini iucreaza ~i femei,'COpIl; -.crproducand mult," produce eiiza de supraprodactie.Neajunsurile SU!! t mici faSa de foloasele masiniler. MUf;ii-nele sunt-baza olvilizatiunii j ele nu pot Iiinlocuite, caci. atunciva trebui, lia dis para ~i marea in.dustrie ~i sa ne inteareem-la viata dinainte. .Ma:~iniIe find un capital siele eoncurand cu mano a la.prodnctjune, sunt mijlocul eel.mal ban de satistacerea neveilor,'tot mereu crescande, cu slortar! cat mal mici din partea ."-omului,Invent lunl le de tnt Ielul de masin! sunt nascoci rea mintei-o rnenest i , care tinde la pertectionare I~i,progreso .

,

\Mijloacele de comunicatle.

Tot ce se gaseste pe pamant ~i in pamant este r~lipandit'in mod neegaJ; [atr"un lee se gast!~te prea mult; in alta parte'prea putin ,,-Nevoi le fin!.aceleasi : iar in unele Iocurt chiae mai rna~ideoat lucnmilo cad pot sanstace aceste nevoi, s'a slmtit ,5

n v ol.1 I I ' l l t H pt'lh~i.


5/12

It 'I,

fj

,,~

J;1

Transportul eontribuie Ia valorificarea bunurilor, dicik,,asHel Ie pune [a dispozi tia' eonsumatorilor j de asernenea ~ipersoanele ; pentru atacerile lor sunt' nevoite a se t ransperta.

, De -aeeea s'a ~i spus ca transportu! este eel mai puternic-mijlnc pentru desvoitarea civ-ilizatiunH. ', Transport~rile sunt de urm~toarele feluri:

1. taestre, adeea pe pamant, cari se pot.Iace cu ajutorul ;~-a) drumurilor sau soselelor :b) cailor ferate :2, pe ap a, eari se pot face cu ajutorul:a) -barei lot ; ,b) e_orabiilor;c) vapoarelor ;3 _aerie'le, cad se pot facecu avioanele.I . T ra ns pa rt u/ il e t er es tr e se rae azi mai ales cu caleaferata.-

Calea Ierata este un drum, pe clre sust asezate ~irie de fier ,cari servesc la transportul vagoanelor manate eu forta me-.canica.Prima 'cale ~erata a f0stconstrui ta la 1820 int re Liverpool :,~i Manchester (Anglia).In Romani'a, cea mai veche cale terata este cea din,Dobrogea, const ruita tnainte de 1866., Costul t ransportujui pe calea ,ferata este ouptins tnt r'untablou': numit tart].T'arifele sunt : -pentru marluri, pentru persoane ~ipentns. ' .'bagaje, . Pentru I:l~urarea transportulut s'au creat dUerite Ielurl.de tarife; de sezon, pe zone, etc, )Cu ocaziunea unui transport de marfur! pe calea feratase intoeme~te documentul, numit scrisoat e d e t1'asura

.II. Transportarile pe op se fae cu ajutorul urltlatoarelonvase d e n av ig atiune :-b a i c a , este un vas dus. cu Iopeti :combia , este un vas dus 'cu aju torul panzelor sia tlepet ilor ;~lepul , -este un vas pentru transportul marfurilor;'

$teamet -ul , este un vasdus cu forta aburilor.Toate aceste vase' trebuese tnzestcate pentru a putea

naviga j tnzestrerea lot, se nume~te armare.Fieoare vas t rC 'J1 ln ie s l :t aibl:t un ( 1 1 ' 1 dr' 1I I 1 ( ( O l / l l l l l a / ( ' , . OIlF('II ~rllH i 011 111"101'111 I (.(\(I,~"ll1iHIIIIII Jllfvl/fllll/IIIII, .

1

Itlfl". Cu ocazia tlnui' transport de martun pe apa se face do"-curnentul numit poUta de tncarcare sau co no sament. '. ,III. Transptmnriie aeriene se iac azi si pentru persoane

'~I p~ntm ~arfuri. Astaz! aeronavele sunt asa de periectionatemcat acoldeatele devin din ce in ce mai rari .. S'au cre.a.t CIHse regulate aeriene, cari l-eag~ aeropor-turile cele mal indepartate, In eel mai scurt timp; atai pentrui~ersoane cat ~i pent ru corespondenta ~i rnarfuri.,

Posta, telegraiul, telefonul,Transporturile se fac si cu ajutorul postei, telegrafului

')ii telefonul ui,Posta transporta marhrri ~i corespondenja ; telejonul si-telegrafui, ideile,Servici ile poste i sunt :

1.' transportul scrisorilor cart llo postale, jurnaleetc.2. abonamente la ziare; '3, trlmtter! de bani: \4. incasarea erectelor rle comer], cupoane etc .5 transportul persoanelor. .Toate aceste rransporeuri se rae in schlmbul unor taxe,

-conform tarifeJor fixate de po~ta .,. Telegramele sunt: interne ~i externe, ' . -iPentru transportuI unei telegrame s e plateste dupa cuvant,Convorbirile la telelon se Iac deasemenea in schimbulunei taxe.RomaNia face parte din Uniunea postala Internatisnala

'~U sediuI la Berna. ' '

Vamile. Aesizele.Comertul . se face inauntrul hotarelor unei tari ~i intte

tari. htre state exista granite. ;Pentu apararea comertului mterior statui a intervenit .prin regimul vamal, adi\, :aa hotarit [lbertate sau nelib~lItatepentru unele marturi, Iixand taxe vamale.. Vama este taxa pe care 0 tncaseaza statul pentru mar-.furile ce i~tra sau ies din tara., - ,~


6/12

Ul6Varna 'se mai numeste ~i locul pe unde intra ~i ies mar-.

furile d in tara.Taxele varnale suet ide import, de export ~i .de tranzit-(adica varna pentruca unele marfuri trec numai prin tara)'I'oate aceste taxe sune-' aranjate intr'un tablou, nurnittar-if somal, unde se specifica detailat taxa vamala pentrufiecarefeI de maria. . . .Portul i'a care pot intra sau iesl mar.furile, fara a H-supuse Ja taxe vamale, se numeste port-franc.Regiunea unde de asemenea nu se plateste taxa, varna.pentru martucile in trate s 'au Iesitese nurneste zo na libera . ,Carrd importam s'au exportam mariuri. t rebuie s a facem.un document numit declarattune vamala. . .Mai tnainte ~i intre comune se incasau taxe pentrumar-furile intrate sau iesite dintr 'o uomuna, ' Acestea erau acsizele :azi s'au- desfiintat. . '.r

! \ . .

~Docurile ~~magazinelegenerale,Sunt magazii unde se primesc spre depozt tare marfurile .Cand aceste magazii sunt asezate Iflllga ape, se numesc docuri..dela cuvantul el' lglez Dock, care tnseamna bazinuri cu apa . .in care pot intra vapoarele. ' :. I n it e p o zi te l e sunt magazii unde se depoziteaza marfurlleintrate In tara, pentru cad nu se platesctaxe vamale, 'decatpe masura riclica.riilor din aceste intrepozite.. _Pentru marfurile in docuri sau magazii gEmenile se pTime~teun document, aumit : ricipisti-warani. . .Pe baza warantului, eel ce are marfurtdepuse, se poatetmprumuta en sume de ban i . , . . pana Ia valoarea marturtlor.

\~ -,Soci~ta~ile d e consum sau cooper~tivele de consum."- ,Peneru tnlesnlrea traiului- ~i indepartarea intermediarilcr,cari casfiga fiecare separat, eensumatorii a u naseocit .coopera-tivele de CO)1SUID. Ele _sunt asoctatlani de censueratori, euscopui de a'indeparta pe i~termecliari ~ide a-~ i procura oele

necesare eu 'cheltuellle G I l l i e mai red use.La noi in lara in 1927 eeau peste 10.000 de cooperativecu aproape 1.500.000 membr].

,

. .

:

~16. JCooperative le de oonsum SURt alcatui te astie l ea sa poatacorespunde urmatearelor legi :

1. tot i membrii sunt egali;2. t0tl meml: lr ii au dreptul s a alba un maximum de ca-pital, de ex. 5000 lei; .3. tot! membrii prtrnesc pent ru cumpara~rile Iacute 0prima, numita primit de con~um ;4. cumparaturile se rae numai pe bani gata. -

~Cooperatilie de aprcvizionare ~ideslacere in comun.. . -

I

Meseriasti ~i micii tndustriasi pot forma cooperative cuajutorul caroea se pot aprovtziona in comun, rnai ieftin ~i eucalltati mai bune de: materiale, unelte, masini, etc.Deasemenea '~i produsele ce le Iao spre (l;' nu Il ooneurati /de mare a industrie, Iepot desiace tot prlnaceasta oooperat iva .Legile deconducere ale acestor cooperative sunt ca sicele dela cooperat lvele de consum ..

'~BandkIndust ria si cornertul n'ar fi putut ajunge la desvoltarea

de azi, daca n'ar fi existat oreditul .Pentru orgat iizarea acestui credit s 'au creat handle, cansunt irrstitutiuni, carl aduna econorniile : ; ; i le face sa fructHice,plasandu-Ie in Intreprlnderl productive:Bi1ncile~ac tot felul de operatiuni : ele iau, numireaoperatiuni10r, ce le fac, astlel avern : .1. B ti nc i d e e m is iu ne , cum este Banca Nationala, care ared'reptul din par,te~ Statului sa emita bani de hartie, numitebancnote, pe baza unui stoe metalic de aur, ce trebule-sa alba:2 B an ci de sc on i si de po zit, cad prirnesc bani spre Iructi-Iicare ~i apoi, cu acesti bani, lac .tmprumututr ,3. Band c omerc ia le , t n eu s tr iat e $i -agricote; cad faeopera-tiunl pentru -sattstacerea nevoilor : cornertului, industriei ~iagriculturii ; .4. Bsnci.de credit imobiliar sdu mobiiiar, carl Iae tmprum-turi si alte operati:uni . pe baza de garantil m e imobile, etc-Banclle sunt de regula socletatl, adeca 0 asociatjune de(Japltali~ti. ~~I't'el s'a ajuns ca bancile sa alba eapitaluri marl.


7/12

168,Rolul bancilor este Ioaete mare; ele strang economiile,oe n au unde sa stea, spre a produce; apoi aceste economilIe face sa fruotifice, lmpr ummandu-Je eelor ce au nevoie debani.Prin aeeasta bancile stabiJesc legatur! intre 'eel ce aubani l;li n'au ce face cu ei; ~i eel ce n'au bani.: dar nu gasesc

un de sa aiba, 'Devize Valuta.

T~rrile. intr~ ele Iac comer] ; 'aliJest comert se numestae ome r t e x te r io r . In comertut exterior marftarile importate sauexportate trebueso platite.Plata lor se poate face :'1. Daca ~ste import: sau In moneda tarii lrnportatoare :sau in moneda tarii exportatoare; ,2. Daca este export; de asemenea intr'una din moue-dele farii, ce fac aces! cornert.' _In comer] se obisnueste, ca plata sa se Iaca cu ajutorul=tratelor, adeca a carnbiilor - a carer moneda este stralna.Aceste trate se numesc devize in comertul exterior: Cuscontarea ~i negocierea lor se ooupa banolle,.Daca tntr'o tara importul este mai mare, devizele straine

VOlJ ave a pre! mal mare; daca, intr'o tara exportul este -m almare, devizele straine VOl' avea pre] mai mio aceasta este~gea cererii ~i a oferte i.Cand intre import ~i export este 0 egalitate, atunci avem

'0 b al an ta c om e rc ia la Iavorabila.. Daca .importul este -mai mare, atunci b a la n ta e s te p a si va ;I Daca ex~ortul este mai mare, atunci b ala nta e ste a ctiv a]pentruca vor Intra devize multe in tara, ce vor aduce baniin tara,, Devizele se platesc prin moneda, Pretul devizelor intl1'Umoneda oarecar~ sau raportut dintre moneda natlonala ~imoneda striiina a unuialt stat se numeste valuia.Ex: r lira sterlina (Anglia L) valoreaza : Lei 860,. '

Camerile de comer] ~i industrie,Sirat lnstitutluni publice, ari au de seep sustinerea ~iapararea intereseler camertttiui ~i indnstrio! pr'(lCIPIl i ; l i ro-prezentarca II I sta] it ( J o m @ J r t ll l ~ 1 i ~i 1\ illdIWll'i('i.

/ 169Fiecare camera de corner] ~i industrie i~i are 0 circum-

-scripjie, de regala un jude],m e au urrni:itoarele indatoriri:1. sa dea guvernului mtormattunt asupra comerjulul ~i

industriei;2, sa dea comerciantt lcr l; li industr iasilor informatiuni, in.alacerile ceoi privesc :3. sil. t ina an tablou de toate firmele comerciale ~ilndustriale;4. strange ~i stabileste regulamente pentru uzul corner-, {utili ~i industriei, etc. '.

Camerile de 3comert ~i .industr.ie .~e compun. di~: "1., toti comer:ciantii ~l industrlasii ce au firma tnscrlsa

~iplatesc impozite; .2. toate soeietatrle comereiale sau Industrlale.'Camer'ile de comer] ~i jndustrie au 2 sectii : comerciala:~iIndustrials. , 'Organele unei carr iere de comer] ~i industrie sunt:

'1. aduaarea generala; 2. adunarea secjiunilor ; 3. Con-siliui de administratie ;.4 : Comitetul de directie : 5. Cenzorii.Pe larrga Hecate' camera de comert si industrie este ~i'un comisar al guverlilUlui. _ . ,Teate camerile de comert ~i Industr ie din tara constituesc

Uniunea Came r i l o r de co rne r t ~i industrie.De citit., Rolul capitalului, in productie.

S'ar parea ca singurii f~ctori ai productiei sunt munca'~i natura; mai .ales munca, precum am aiirmat si ca, in-ce priveste capitalul, contrib1:l.tia lui e neinsemnata, Problema. se pune mai ales caud e vosba sa se imparta ce s'a p~o~-dus: atunci lncepe sa i'se discute utilitatea, cum 0 fac SOCla-li~tii,tagaduind orice importanta a capitalului ~i s1Jstimlnd'ea pe _nedrept cere l;li e l 0 parte din avutiile -produse.E i susjin ca singura munoa e productiva.Daraceasta nueste exact. MURca fara capital nu poaremare lucru. Capitalul 0 Iace : , 1. mai usoara ~i 2., mai pro-ductiva. -Voim sa trecem 0 vale. Cu cat a greutate vom coberl: ; ; i vom urea pentru aajt!l.l'lge' de pe UN deal pe a:r~~l! .DarIacem un pod : ; ; i mun}&! s'a usurat de.o suta de on. ~l -ce Hl( ' p od ll l '( 1 11 1 ci ljll la l~

J


8/12

17 0- 'Ridicam cu singura forta muschiulara 0 greutate abia de

40 50 kg., Dar punern 0 parghie sub greutate ~i cuajutorulacestei parghii miseam greutajl de sute de kg, Dar masinilel

lata rolul productiv al capltalului in ajutorul muncii : iimarest e efectul de sute ~i m il de ori.. Cand omul nu se- serveste decat de munca sa In pro-' -

duo t le , el este scla V' al naturii. Capitalul l-a facut stapanul ei . ,Capitalul a re __~i un rnsemnat rcl social.N um ai p rin rn ijlo ei re a lui


9/12

It

'I :

Germania nu l-a cunoscut pana azi, Nicairi in Europa- de-duparazboi concentnattuaea muneetsl a capita lurilor , coneen-tratiune care lntareste ~i Iefteneste prcduetia, nu a luat 0extensiune asa de mare ca in Germania. Peste tot locul se'sirnte 0 epeca de strangere a Iortelor in toate directiunile-Otelul, j]ieruh carbuncle, dinamita, eto., toate i~i au concernelelor. Pana ~i industria Iotcgrafica s'a 'grupat, in frunte cu ce-lebra Iabrtca Carl Zeiss.

Si pr int re aceste grupari, concentratiunea industrie l ch i-mice germane, prin puternica Societate 1. G. Farbenindustrie,'joaca u ll : r o l de trunte, :--Fi indca produsele lui I. G. Farbenindustrie sunt raspan-"


10/12

J 7 4

chimice. In Iiecare dintre nei l1a(e in mod ascuns ~i - pulsulplugarului si fara sa vrei esti arras sa observi mai de aproa-pe pregatirea produsului, caruia prin mila lui Dumnezeu,blagoslovitul nesteu pamant din vechiul regat nu-l cunoaste'inca binejaeerlle. In nou! regat din contra, ingra:;;amintele chi-mice se -int rebutnteaza in oarecare masura,Fabrica de materii azotate este la Oppau langa Ludwigs-'hafen, unde esti condus In zece minute cu 'trenuldela uzinelede anillna. A spune ea mergi in alta localitate, este numaiun fel .de a vorbl, did de fapt este 0 prelungire a fabrice:_lor de anilina. Peste tot d rumul de cativa kilometsi, pe uride r-


11/12

176,

temului productiei, prin desfiintarea proprietatii indlvlduale. .,Sa nu mai fie nimeni stapan pe capital, adica pe mljloecelede productie. Acestea sa devie proprietate colectiva : sa se-natlonalizeze, sau sa se soclalizeze. De. aci, nurnele de So-ciaIi~ti ce s' a dat acestor nemultumiti eu regimul actual (ca-pitalist sau burghe z). ,

Proprietatea partlculara s'ar pastra numai asupra bu-nusrlor destinate censurnatlei (distinctie nu tocmai user de-facut, fata de capitaluri). Atunci, cUl~ n'ar maio exista capi-iali~ti, sau mai pe scurt, proprietari individuali ai mijloacelorde -productie, nimeni n'ar mai ave a alt titlu la impartireabunurilor produse, de cat munea ce a depus .. Ar Ii de ex -.,numai Sta tuI [sau societa tea) proprietar a l ml[Ioacelor de pro-ductie, ~i un popor de muncitori. IIi Statu! socialist, n'ar ~exlstaaltlel de cetateni decat lucratori, .Teorie Irumoasa, dar care nu se potriveste realitat il."Cine' n'ar deri sa se inlature inegalitatile la care da nastere-proprietatea iadlvlduala :;;isil. se rasplateasca dupa meritmunca I Dar stiinta nu se intreaba de -cat in urrna cum ar -trebui sil. fie lucrurlle : ; ; i cerceteaza inainte de _toate careeste realitatea ~i ce se poate face in condittile acestesrealltatt.

Soeialistii im;;i:;;i,car-e pana pe la [umatatea sec. alXrX-Iea, faceau Iel de fel de propuneri de organizare ideals,a societatii omenesff pentru ca repartitla sa fie mai [usta stIeeiolrea, generala, (fapt pentru care au Iost n umi]i -Uto-pi~ti), au paraslt sistemele sociale Ideale ~i incbipwite:;;1au- cautat s a cerceteze !?tii t' lt ifice~te probleme Ie eecneraiee-soclale. Cel ce a pus bazele socialismului nurnit :;;tiintific, afost Karl Marx. E I :;;icolaboratorii $j'_discipolii sai, n'au rnaiinventat organtzata soclale-economice-utoplce ~i aucautats~( stabileasoa stiintiliceste mer sul org aniza jlei reale :;;i sadestuseasca pe aceasta cale poslbilitatile de lrnbu natatlre a, Itregimului repartitiei. ~Dupa ei, regimul capitallstva cadea prin el insusi. Inacest regim, sustineau ei, observam 0 concentrare din ce ince mai mare a capltalului in .mana catorva begatas]. prin .exploatarea munc i t o r t lo r din ce in ce m ai TlU merest :;;i m ai -,in mlzerie. Aceasfa disp-ropartie de sitntie va n,int lg 'e at~tde departe, ca Ia un ma'lllent (h~ eei mrplrlllfllll IIi! vor III 0 Irabd a, c i printr'o revolt1tle U~OfH~, VOl' I ~11I'lIpl'll pi' pll!lil~

1 ' 1 ' 1detinatori ai capitalulul $i-I VOl,' :'jjll!i ali 1.H, flll'iinl.flnd statulsocialist; in care to1 i vor I l r nnno tt o rl I t ' i numat mun c a va Iititlu valabil la lmpar~irea avu(Iil()I'.

Prevederile acestea "$tiinpl'loe nu s'au reallzat tnsa ,Capit a l ismul immraci:ltn v rcm on uo astra m ai ales o Iorrna

sociala, prinsoctetattle pe acjiuuf , concentrarea nu mergeIa extrern, ci se menjine de ex. ~i lni(;H industrie, iar in agri-cuitura in toe me concentrare avem desfllntarea marei pro-prietatl, In fine, soarta Iucratorilor n'a mers numai spre rauci s'a ~i imbunatatt] fie prin interventia Statului, fie prinlupta lucratariloF uniti.Dar chiar daca idealul socialist s'ar realiza :;;i s'ar so-eializa mijloaeele de produotie, Impartirea avutitlor pe bazamuncii, oricat de Irumoasa In teorie, . ar fi foarte grea illpractlca,Difer ite nuante socialiste au propus diferHe sistema derepartitie, toate greu de realizat. _E adevarat insa, ca lupta socialismului a inf1uentat re-partltta bunurilor, atragand luarea aminte a guvernelor Lsl

legiuitorilor asupra starii lucri 'i torilor:;; i necesitatea Imbuna-HiJirii soar tel lor..

Sisteme socialiste de repartitie,Pentru impartirea produselor, soclalistli au prop u s dife-rite sisteme. De ex, _sa se dea Iiecaruia proportional c~ tim-pul (adiea nurnarul orelor) de manoa, Dar nu se potrivestemun c a eu mun c a , Ce eehivalenfa e intre 0 ora de mun c a in-telectuala ~iIuna fizica, sau intre munca in mina :;;i paza'oilor ? . -S'a adaugat atunci, ca sa se tina seama IlM numai. de,durata muncii, ci 9i de calitatea ei. Cine insa va - aprecia

aceasta ealitate P Intreaba pe fiecare muneitor :;;Hi va ras-punde ca munca lui are cea mai mare valoare,'Comunie t i i au propus mai simplu: sa se dea Iiecaruiadupa trebuinte le lui .Nu e nevoie de demonstratte, ca sa vedem ca aceastaregula e :;;i nedreapta (cum sa ia cel ce munoeste la fel eueel ce doarme 7):;;i lmpesibila : Un de se va gasi- tot ce

. t (( ' {mie tuturor 7 Sau c in e s ii aprecieze Jegitimitatea $i rna-rlmon I rn hl li ll lc lO f f io c ;I 'i rn if l 7l


12/12

17 8In reali tate i? iratlonamentul sanatos sipract ica au aratat

.ca dtstr lbutia avuti ilor nu S E l poate fixa dupa hunul plac alcuiva, ci dupa legi fixe carora se supune soctetatea ~i su-Iletul omenesc- 0 proba e de ex. fixarea de catre autoritati ~.preturrlor maximale- Nicioiat1t nir reusesc decat sa iaca ... sadispara marfa tarilata.~i una dintre legtle eccnomice care sta la baza distrl-buirii avutiilor este concilrenta. legea cererii i?i otertei, care[n stadiul. elvilizatieiaetuale este ooreetata insa de princi-piul Solidaritlltii sociale- - diutand sa nu liisam sdro'bitipe cei slabi de oatre cei tad Organizatia economica de azise bazeaza pe i n te t e su l p er sona l. Sooial is tl i ar voi sa-l Inlocu-Iasca eu interesul social. Pentru aeeasta ar trebui tnsa s a seschimbe si suiletul omului. AltIe!munca ar deveni 0 muncasilnica, jar in locul inegalitatii aetuale ar veni 0 egalitateIn . mizerte.Experienta bol i?8vica a ar i'it at imposibilitatea -acestei so-cialrzari, Neegalitatea de lata in lupta dintre dlierit! ractorise poate indrepta prin tnterventla Statului, In ajutorul celorslabi ~i prin asooierea lor. Proj . A. OidlIlea .

Economie. Carte scolara veche

Documents

Transcript of Economie. Carte scolara veche