Ecofiziologie - Curs 1

37
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00 O ra Intensitatea transpiratiei [m g/g s.v./h] larice-arbore,ace lujeri 2001 larice-arbore,ace lujeri 2000 larice-puiet molid-puiet jneapan ECOFIZIOLOGIE Curs 1 Prof.dr.ing. Darie Parascan, membru titular A.S.A.S. Conf.dr.ing. Dan Gurean stomate

description

curs

Transcript of Ecofiziologie - Curs 1

Page 1: Ecofiziologie - Curs 1

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

11.00 12.00 13.00 14.00 15.00 16.00

Ora

Inte

nsi

tate

a tr

ansp

irat

iei

[mg

/g s

.v./h

]

larice-arbore, ace lujeri2001

larice-arbore, ace lujeri2000

larice-puiet

molid-puiet

jneapan

ECOFIZIOLOGIE Curs 1

Prof.dr.ing. Darie Parascan, membru titular A.S.A.S.

Conf.dr.ing. Dan Gurean

stomate

Page 2: Ecofiziologie - Curs 1

CAP. I CAP. I ASPECTE GENERALEASPECTE GENERALE Definiţia şi obiectul cursului. Raporturile Definiţia şi obiectul cursului. Raporturile

ecofiziologiei cu silvicultura. Evoluţia ecofiziologiei cu silvicultura. Evoluţia preocuppreocupărilorărilor..

SilviculturaSilvicultura,, definită, definită, în viziunea mai multor specialişti în viziunea mai multor specialişti caca

““biologie aplicată la studiul păduriibiologie aplicată la studiul pădurii”,”,

a încorporat de-a lungul timpului concepte şi principii a încorporat de-a lungul timpului concepte şi principii din ştiintele biologice: din ştiintele biologice:

botanică, botanică, ecologie, ecologie, fiziologie, fiziologie, dendrologie etc.dendrologie etc.

Page 3: Ecofiziologie - Curs 1

Gândirea ecofiziologică, aplicată la Gândirea ecofiziologică, aplicată la studiul pădurii, se conturează la noi abia studiul pădurii, se conturează la noi abia în deceniul patru al secolului XX, când în deceniul patru al secolului XX, când

prof. prof. C.C. GeorgescuC.C. Georgescu - - întemeietorul fiziologiei forestiere întemeietorul fiziologiei forestiere

româneştiromâneşti – –

defineşte defineşte orientarea ecologică a orientarea ecologică a acestei disciplineacestei discipline, deschizându-i , deschizându-i drumul în învăţământul superior silvic şi drumul în învăţământul superior silvic şi în cercetarea ştiinţifică.în cercetarea ştiinţifică.

Page 4: Ecofiziologie - Curs 1

“ “Fiziologia, cu care ne vom ocupa, studiază Fiziologia, cu care ne vom ocupa, studiază totalitatea fenomenelor vitale din organism, căutând să totalitatea fenomenelor vitale din organism, căutând să le descrie, să afle legătura lor cu factorii externi şi să le descrie, să afle legătura lor cu factorii externi şi să stabilească, pe cât posibil, legătura lor cauzalăstabilească, pe cât posibil, legătura lor cauzală” ”

“ “ Viitorul fiziologiei trebuie căutat în problemele de Viitorul fiziologiei trebuie căutat în problemele de monografie, care să ne furnizeze, prin rezolvarea lor, un monografie, care să ne furnizeze, prin rezolvarea lor, un material bogat documentat asupra modului cum se material bogat documentat asupra modului cum se îndeplinesc funcţiile plantelor de cultură sub influenţa îndeplinesc funcţiile plantelor de cultură sub influenţa factorilor externi variabilifactorilor externi variabili””

““Pentru scopurile noastre nu se pot alege ca metode de Pentru scopurile noastre nu se pot alege ca metode de cercetare decât acelea care permit urmărirea cercetare decât acelea care permit urmărirea fenomenului în natură, dar, în acelaşi timp, şi fenomenului în natură, dar, în acelaşi timp, şi cercetarea unui număr mare de plante”cercetarea unui număr mare de plante”

(C.C. Georgescu – “Fiziologie vegetal(C.C. Georgescu – “Fiziologie vegetală cu aplicaţii ă cu aplicaţii în silvicultură”, 1935)în silvicultură”, 1935)

Page 5: Ecofiziologie - Curs 1

În această viziune au fost iniÎn această viziune au fost iniţiaţiate te cercetări de ccercetări de către C.C. Georgescu şi ătre C.C. Georgescu şi colaboratorii săi colaboratorii săi la:la:

Facultatea de Silvicultură din cadrul Şcolii Facultatea de Silvicultură din cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti Politehnice din Bucureşti

Facultatea de Silvicultură de la Braşov, Facultatea de Silvicultură de la Braşov,

Institutul de Cercetări Silvice şi Institutul de Cercetări Silvice şi

Colectivul Forestier al Academiei (înfiinţat în Colectivul Forestier al Academiei (înfiinţat în 1951).1951).

Page 6: Ecofiziologie - Curs 1

DDupă reforma învăţământului din 1948:upă reforma învăţământului din 1948:

fiziologia forestieră devine fiziologia forestieră devine disciplină independentă în planul de disciplină independentă în planul de învăţământînvăţământ la Facultatea de Silvicultură (1952) la Facultatea de Silvicultură (1952)

se înfiintează un se înfiintează un laborator didactic şi pentru cercetare, dotat laborator didactic şi pentru cercetare, dotat

adecvat şi încadrat cu personal de specialitateadecvat şi încadrat cu personal de specialitate se editează primul curs de Fiziologia plantelorse editează primul curs de Fiziologia plantelor (Parascan, D., 1967). (Parascan, D., 1967).

şi ulterior alte manuale ( Morfologia şi fiziologia plantelor lemnoase – şi ulterior alte manuale ( Morfologia şi fiziologia plantelor lemnoase – Parascan, D., Danciu, M., 1983; Fiziologia plantelor lemnoase cu Parascan, D., Danciu, M., 1983; Fiziologia plantelor lemnoase cu fundamente de fiziologie generală – Parascan, D., Danciu, M., 2001)fundamente de fiziologie generală – Parascan, D., Danciu, M., 2001)

se diversifică cercetările ecofiziologicese diversifică cercetările ecofiziologice pe bază de contract cu pe bază de contract cu

instituţiile forestiere din ţară (Ministerul Economiei Forestiere, Regia instituţiile forestiere din ţară (Ministerul Economiei Forestiere, Regia Naţională a Pădurilor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ş.a.).Naţională a Pădurilor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice ş.a.).

se elaborează se elaborează teze de doctorat în silvicultură care cuprind şi teze de doctorat în silvicultură care cuprind şi

aspecte ecofiziologiceaspecte ecofiziologice (cond. (cond. şşt. Prof. E.G. Negulescu). t. Prof. E.G. Negulescu).

mai târziu (din 1990) se realizează mai târziu (din 1990) se realizează teze de doctorat cu specializare teze de doctorat cu specializare strict ecofiziologicăstrict ecofiziologică (cond. şt. Prof. D. Parascan (cond. şt. Prof. D. Parascan şi Dr.ing. şi Dr.ing. I. Catrina).I. Catrina).

Page 7: Ecofiziologie - Curs 1

La I.C.E.S. (1960), ia fiinLa I.C.E.S. (1960), ia fiinţă un ţă un laborator de radiofiziologie laborator de radiofiziologie forestieră cu sursă de radiaţii şi alte echipamenteforestieră cu sursă de radiaţii şi alte echipamente, care , care preia pentru o perioadă cercetările de nutriţie minerală, cu preia pentru o perioadă cercetările de nutriţie minerală, cu rezultate la nivel european.rezultate la nivel european.

Cercetarea ecofiziologică îşi lărgeşte sfera de preocupCercetarea ecofiziologică îşi lărgeşte sfera de preocupăriări întrucât întrucât silvicultura este obligată la perfectionarea măsurilor de silvicultura este obligată la perfectionarea măsurilor de gospodărire a pădurilor fundamentate ecologic, gospodărire a pădurilor fundamentate ecologic, în contextul în contextul

apariţiei şi extinderii unor calamităţi naturale apariţiei şi extinderii unor calamităţi naturale intensificintensificăriiării fenomenului de uscare a stejarilor, ulmului, pinului fenomenului de uscare a stejarilor, ulmului, pinului

silvestru ş.a., silvestru ş.a., gradaţiilor unor defoliatori – gradaţiilor unor defoliatori – Lymantria monacha, L. disparLymantria monacha, L. dispar ş.a., ş.a., creerii perdelelor de protecţie ca element nou în silvicultură, creerii perdelelor de protecţie ca element nou în silvicultură, introducerii în cultură a unor specii repede crescătoare (plopi introducerii în cultură a unor specii repede crescătoare (plopi

euramericani, salcâm ş.a.). euramericani, salcâm ş.a.).

Investigaţiile ecofiziologice au deţinut un loc important în Investigaţiile ecofiziologice au deţinut un loc important în cercetările organizate în staţionarcercetările organizate în staţionar (Babadag, Sinaia-Bucegi, (Babadag, Sinaia-Bucegi, Braşov, Jegălia, Călimani, Retezat ş.a.), ale căror rezultate au fost Braşov, Jegălia, Călimani, Retezat ş.a.), ale căror rezultate au fost publicate în lucrări de sinteză sau în reviste de specialitate.publicate în lucrări de sinteză sau în reviste de specialitate.

Page 8: Ecofiziologie - Curs 1

La La prima consfătuire de Fiziologie prima consfătuire de Fiziologie

vegetalăvegetală (Academia Român (Academia Românăă, aprilie , aprilie 1960), se arată că1960), se arată că

“ “cercetările cercetările în domeniul forestierîn domeniul forestier, destul , destul de numeroase, s-au desfăşurat în condiţii de numeroase, s-au desfăşurat în condiţii de teren, îmbrăcând un caracter de teren, îmbrăcând un caracter pronunţat de fiziologie ecologică”pronunţat de fiziologie ecologică”

(I. Morariu şi I. Catrina - “Dezvoltarea fiziologiei vegetale la (I. Morariu şi I. Catrina - “Dezvoltarea fiziologiei vegetale la Institutul de Cercetări Forestiere din Bucureşti şi la Facultatea de Institutul de Cercetări Forestiere din Bucureşti şi la Facultatea de Silvicultură din cadrul Institutului Politehnic din Braşov” )Silvicultură din cadrul Institutului Politehnic din Braşov” )

Page 9: Ecofiziologie - Curs 1

În paralel cu În paralel cu dezvoltarea teoriei sistemice asupra dezvoltarea teoriei sistemice asupra pădurii şi a extinderii cercetărilor ecologice pădurii şi a extinderii cercetărilor ecologice complexe la nivelul ecosistemelor forestierecomplexe la nivelul ecosistemelor forestiere, , cercetările de ecofiziologie se amplifică, atât sub raport cercetările de ecofiziologie se amplifică, atât sub raport fundamental cât şi aplicativ.fundamental cât şi aplicativ.

La La consfătuirea “Noi direcţii în cercetarea consfătuirea “Noi direcţii în cercetarea ecologică a pădurilor”ecologică a pădurilor” (Academia Român (Academia Românăă şi A.S.A.S, şi A.S.A.S, 1971), se arată c1971), se arată căă

““progresul silviculturii este de neconceput fără o cunoaştere progresul silviculturii este de neconceput fără o cunoaştere cauzală a proceselor de acumulare a biomasei şi numai cauzală a proceselor de acumulare a biomasei şi numai cercetările auxologice corelate cu cele de ecofiziologie şi cu cercetările auxologice corelate cu cele de ecofiziologie şi cu studiul dinamicii factorilor de incidenţă pot furniza date care să studiul dinamicii factorilor de incidenţă pot furniza date care să ofere posibilitatea intervenţiilor active în dirijarea acestor ofere posibilitatea intervenţiilor active în dirijarea acestor procese prin tehnologii silvice”procese prin tehnologii silvice”

(N. Doniţă - “Cercetarea ecologică complexă a ecosistemelor (N. Doniţă - “Cercetarea ecologică complexă a ecosistemelor

forestiere”) forestiere”)

Page 10: Ecofiziologie - Curs 1

La La consfătuirea ştiinţifică pe tema consfătuirea ştiinţifică pe tema cercetărilor de fiziologie forestierăcercetărilor de fiziologie forestieră (A.S.A.S. (A.S.A.S. - Secţia de Silvicultură şi Inspectoratul General - Secţia de Silvicultură şi Inspectoratul General de Stat în Silvicultură, februarie 1975) s-a de Stat în Silvicultură, februarie 1975) s-a apreciat că apreciat că

““fiziologia forestieră, ca domeniu independent fiziologia forestieră, ca domeniu independent în cercetarea silvică, a obţinut rezultate la nivel în cercetarea silvică, a obţinut rezultate la nivel european european în unele compartimente,în unele compartimente, fiind fiind necesară o mai atentă preocupare pentru necesară o mai atentă preocupare pentru cercetări cu caracter aplicativ şi pentru cercetări cu caracter aplicativ şi pentru procurarea unor echipamente adecvate”.procurarea unor echipamente adecvate”.

(I. Catrina şi D. Parascan - (I. Catrina şi D. Parascan - “Aportul cercetărilor de fiziologie la dezvoltarea “Aportul cercetărilor de fiziologie la dezvoltarea silviculturii”) silviculturii”)

Page 11: Ecofiziologie - Curs 1

În paginile În paginile Revistei Pădurilor şi altor Revistei Pădurilor şi altor periodice de specialitateperiodice de specialitate, au fost , au fost prezentateprezentate

opinii, opinii, orientări, orientări, priorităţi în silvicultură,priorităţi în silvicultură,

unele cu referire specială la cercetările unele cu referire specială la cercetările ecofiziologice ecofiziologice ( C. Chiriţă, I. Popescu-Zeletin, V. Stănescu, ( C. Chiriţă, I. Popescu-Zeletin, V. Stănescu, I. Catrina, V. Giurgiu, N. Doniţă, C. Bândiu, R. Cenuşă, I. Barbu, V. I. Catrina, V. Giurgiu, N. Doniţă, C. Bândiu, R. Cenuşă, I. Barbu, V.

Blujdea ş.a.).Blujdea ş.a.). sugerându-se noi direcţii de sugerându-se noi direcţii de cercetare în acest domeniu.cercetare în acest domeniu.

Page 12: Ecofiziologie - Curs 1

ÎÎn cei peste 70 de ani de existenţă, n cei peste 70 de ani de existenţă, cercetările ecofiziologice au sprijinit cercetările ecofiziologice au sprijinit silvicultura în rezolvarea unor probleme silvicultura în rezolvarea unor probleme cu care s-a confruntat în gospodărirea cu care s-a confruntat în gospodărirea pădurilor ţării, pădurilor ţării, în măsura în care au fost în măsura în care au fost asigurate:asigurate:

cadrul organizatoriccadrul organizatoric oferit în învăţământul oferit în învăţământul silvic superior şi în instituţiile cu profil de silvic superior şi în instituţiile cu profil de cercetare, cercetare,

dotarea cu echipament de cercetare şi dotarea cu echipament de cercetare şi cu specialişticu specialişti şi şi

posibilitatea de informareposibilitatea de informare în domeniu. în domeniu.

Page 13: Ecofiziologie - Curs 1

Primele cercetări au avut drept Primele cercetări au avut drept preocupare cunoaşterea unor laturi ale preocupare cunoaşterea unor laturi ale regimului de apă la câteva specii regimului de apă la câteva specii lemnoaselemnoase, mai ales în faze juvenile , mai ales în faze juvenile (castan porcesc, salcâm, glădiţă şi (castan porcesc, salcâm, glădiţă şi ulm). ulm).

S-au S-au întreprins întreprins şi unele şi unele cercetcercetări ări privind fenomenul de uscare a privind fenomenul de uscare a stejaruluistejarului (Georgescu, C.C. şi colab., 1942, 1945, 1946, (Georgescu, C.C. şi colab., 1942, 1945, 1946,

1947),1947), ale c ale căruiărui interpretări conţin interpretări conţin elemente cu caracter fiziologic, dar fără elemente cu caracter fiziologic, dar fără a avea la bază experimentări în acest a avea la bază experimentări în acest domeniu.domeniu.

Page 14: Ecofiziologie - Curs 1

Până în anul 1948, cercetările fiziologice, în învăţământ şi Până în anul 1948, cercetările fiziologice, în învăţământ şi în institutul de profil, s-au menţinut la nivelul în institutul de profil, s-au menţinut la nivelul cunoaşterii cunoaşterii unor procese ale arborelui şi arboretelor, în raport cu unor procese ale arborelui şi arboretelor, în raport cu unii factori de influenţăunii factori de influenţă, neputând însă oferi indicatori , neputând însă oferi indicatori specifici silviculturii.specifici silviculturii.

În continuare cercetările au avut în vedere unele laturi ale În continuare cercetările au avut în vedere unele laturi ale regimului de apăregimului de apă în şleauri de câmpie în şleauri de câmpie (la stejarul pedunculat, tei, carpen şi jugastru) (la stejarul pedunculat, tei, carpen şi jugastru)

(C.C. Georgescu, M. Petrescu, Şt. (C.C. Georgescu, M. Petrescu, Şt. Purcelean, 1954)Purcelean, 1954)la speciile lemnoase din perdelele de protecţiela speciile lemnoase din perdelele de protecţie (C.C. Georgescu şi I. (C.C. Georgescu şi I.

Catrina, 1953).Catrina, 1953). InvestigaInvestigaţiileţiile au permis au permis

verificarea rezistentei la secetă a speciilor luate verificarea rezistentei la secetă a speciilor luate în studiuîn studiu aprecierea măsurii aprecierea măsurii în careîn care rădăcinile plantelor lemnoase din rădăcinile plantelor lemnoase din

perdele contribuie la modificarea umidităţii solului din perdele contribuie la modificarea umidităţii solului din proximitatea lor proximitatea lor

fundamentarea propunerilor de introducere în compozifundamentarea propunerilor de introducere în compoziţiile de ţiile de împădurire împădurire a unor specii lemnoase cu înrădăcinare în profunzime, a unor specii lemnoase cu înrădăcinare în profunzime, pentru a evita concurenţa pentru apă a plantelor agricole.pentru a evita concurenţa pentru apă a plantelor agricole.

Page 15: Ecofiziologie - Curs 1

Au fost efectuate cercetări asupra regimului hidric în arborete de pin negru şi pin Au fost efectuate cercetări asupra regimului hidric în arborete de pin negru şi pin silvestru cu fenomene de uscare. S-a studiatsilvestru cu fenomene de uscare. S-a studiat

mersul normal şi patologic al transpiraţiei, mersul normal şi patologic al transpiraţiei, ofilirea şi ofilirea şi umiditatea lujerilor la pinul negru sănătos şi vătămat umiditatea lujerilor la pinul negru sănătos şi vătămat (C.C. Georgescu, V. Mocanu, I. Catrina, 1956 (C.C. Georgescu, V. Mocanu, I. Catrina, 1956

şi 1957).şi 1957).

S-au realizat cercetări în arboretele de molid atacate de S-au realizat cercetări în arboretele de molid atacate de Lymantria monacha, Lymantria monacha, studiindu-sestudiindu-se

circulaţia apei la molizii defoliaţi circulaţia apei la molizii defoliaţi (C.C. Georgescu, Gh. Niţu, V. Tutunaru, 1960),(C.C. Georgescu, Gh. Niţu, V. Tutunaru, 1960), procesul de refacere a coroanei şi intensitatea transpiraţiei la arborii defoliaţi procesul de refacere a coroanei şi intensitatea transpiraţiei la arborii defoliaţi (C.C. (C.C.

Georgescu, I. Catrina, V. Tutunaru, 1961),Georgescu, I. Catrina, V. Tutunaru, 1961), umiditatea lemnului umiditatea lemnului (C.C. Georgescu, I. Catrina, V. Tutunaru, 1962)(C.C. Georgescu, I. Catrina, V. Tutunaru, 1962) şi şi evoluţia arborilor defoliaţi evoluţia arborilor defoliaţi (I. Popescu-Zeletin, V. Mocanu, S. Puiu, 1961).(I. Popescu-Zeletin, V. Mocanu, S. Puiu, 1961).

Cercetările au permis elaborarea unei metodologii specifice Cercetările au permis elaborarea unei metodologii specifice înîn investigaţiile investigaţiile fiziopatologice, pentru diferenţierea arborilor sănătoşi de cei bolnavi (intensitatea fiziopatologice, pentru diferenţierea arborilor sănătoşi de cei bolnavi (intensitatea transpiraţiei, şocul transpiratoric, dinamica ofilirii lujerilor, viteza de circulaţie a transpiraţiei, şocul transpiratoric, dinamica ofilirii lujerilor, viteza de circulaţie a sevei brute ş.a.), în scopul stabilirii unor criterii pentru alegerea arborilor debilitaţi sevei brute ş.a.), în scopul stabilirii unor criterii pentru alegerea arborilor debilitaţi în vederea în vederea marcării acestora, marcării acestora, şi respectiv al şi respectiv al menţinerii celor de viitor.menţinerii celor de viitor.

Page 16: Ecofiziologie - Curs 1

Cercetări mai recente (1992-1998) s-au Cercetări mai recente (1992-1998) s-au întreprins întreprins privind influenţa defoliatorilor (privind influenţa defoliatorilor (Tortrix Tortrix viridanaviridana şi şi Lymantria disparLymantria dispar) asupra ) asupra evoluţiei proceselor fiziologice de bază (transpiraţie, evoluţiei proceselor fiziologice de bază (transpiraţie,

fotosinteză, respiraţie), fotosinteză, respiraţie), pigmenţilor clorofilieni, pigmenţilor clorofilieni, creşterii radiale şi activităţii peroxidazei (Al. Fraţian, creşterii radiale şi activităţii peroxidazei (Al. Fraţian,

1978-1980; C. Neţoiu, 1998), 1978-1980; C. Neţoiu, 1998),

în arborete de stejar pedunculat şi gârniţă, din în arborete de stejar pedunculat şi gârniţă, din zona de câmpie şi dealuri joase ale Olteniei. zona de câmpie şi dealuri joase ale Olteniei.

S-a reuS-a reuşit şit caracterizarea modului de adaptare a arborilor la caracterizarea modului de adaptare a arborilor la

stres, stres, diferenţierea efectelor diferitelor tipuri de defolieri şi diferenţierea efectelor diferitelor tipuri de defolieri şi stabilirea unor măsuri de protecţie şi conducere a stabilirea unor măsuri de protecţie şi conducere a

arboretelor.arboretelor.

Page 17: Ecofiziologie - Curs 1

Intensificarea fenomenului de uscare la stejari a impus Intensificarea fenomenului de uscare la stejari a impus organizarea unor noi cercetări ecofiziologice care au polarizat organizarea unor noi cercetări ecofiziologice care au polarizat pentru o perioadă îndelungată întreaga activitate în acest pentru o perioadă îndelungată întreaga activitate în acest domeniu.domeniu.

La La stejarul pedunculat şi la gorunstejarul pedunculat şi la gorun, s-au organizat cercetări , s-au organizat cercetări complexe în principalele centre cu fenomene de uscare, complexe în principalele centre cu fenomene de uscare, urmărindu-se urmărindu-se influenţa factorilor de stres (defolieri produse de agenţi biotici, influenţa factorilor de stres (defolieri produse de agenţi biotici,

inundaţii, secetă) precum şiinundaţii, secetă) precum şi acţiunea combinată a acestora asupra activităţii fiziologice a arborilor, acţiunea combinată a acestora asupra activităţii fiziologice a arborilor,

pusă în evidenţă prin determinări asupra pusă în evidenţă prin determinări asupra regimului hidric, regimului hidric, energiei de creştere, energiei de creştere, nutrinutriţiei minerale, ţiei minerale, proceselor biochimice (Catrina, I., Ionescu, S., Constantinescu, O., Huluţă, proceselor biochimice (Catrina, I., Ionescu, S., Constantinescu, O., Huluţă,

C., Tomescu, A., 1961, Constantinescu, N., Marcu, Gh., 1959, Catrina, I., C., Tomescu, A., 1961, Constantinescu, N., Marcu, Gh., 1959, Catrina, I., Marcu, Gh. et al., 1961,1962, Marcu, Gh., 1959, 1960, 1961, 1962, 1965, Marcu, Gh. et al., 1961,1962, Marcu, Gh., 1959, 1960, 1961, 1962, 1965, 1966). 1966).

Rezultatele cercetărilor au dus la stabilirea unor legităţi în evoluţia Rezultatele cercetărilor au dus la stabilirea unor legităţi în evoluţia fenomenului şi a cauzelor manifestării lui. fenomenului şi a cauzelor manifestării lui.

S-au stabilit indicatori pentru aprecierea stării de nutriţie a S-au stabilit indicatori pentru aprecierea stării de nutriţie a cvercineelor (Alexe, A., 1989), iar rezultatele s-au utilizat la cvercineelor (Alexe, A., 1989), iar rezultatele s-au utilizat la elaborarea instrucţiunilor de aplicare în producţie a melaborarea instrucţiunilor de aplicare în producţie a măsurilor de ăsurilor de gospodărire a pădurilor cu fenomene de uscaregospodărire a pădurilor cu fenomene de uscare..

Page 18: Ecofiziologie - Curs 1

În În cerete şi gârniţetecerete şi gârniţete cu fenomene de cu fenomene de uscare s-au întreprins cercetări pentru uscare s-au întreprins cercetări pentru elucidarea aspectelor fiziologice ale toleranţei elucidarea aspectelor fiziologice ale toleranţei speciilor edificatoare din aceste comunităţi la speciilor edificatoare din aceste comunităţi la secetă şi la unii factori climatici cu tendinţă secetă şi la unii factori climatici cu tendinţă extremă.extremă.

Rezultatele cercetărilor au permis delimitarea Rezultatele cercetărilor au permis delimitarea domeniilor de manifestare la nivel fiziologic a domeniilor de manifestare la nivel fiziologic a cerului şi gârniţei, în diverse condiţii de mediu cerului şi gârniţei, în diverse condiţii de mediu şi de explicitare a cauzalităţii declinului acestor şi de explicitare a cauzalităţii declinului acestor specii. Se contribuie la reconsiderarea cerului specii. Se contribuie la reconsiderarea cerului ca specie de mare valoare ecologică, ca factor ca specie de mare valoare ecologică, ca factor de echilibru şi stabilitate în structuri mixte şi de echilibru şi stabilitate în structuri mixte şi înîn asigurarea continuităţii pădurii. S-au conturat asigurarea continuităţii pădurii. S-au conturat măsuri de reabilitare ecologică a sistemelor măsuri de reabilitare ecologică a sistemelor respective. respective.

Page 19: Ecofiziologie - Curs 1

De asemenea, De asemenea, cercetările privind cercetările privind fiziologia dezvoltării seminţişurilor fiziologia dezvoltării seminţişurilor naturale în gorunetenaturale în gorunete (Biruescu, 1985, (Biruescu, 1985, 1988) 1988) şi şleauri de câmpieşi şleauri de câmpie au scos în au scos în evidenţă efecteleevidenţă efecteleconcurenţei arborilor maturi şi concurenţei arborilor maturi şi a speciilor din seminţişul de şleau (tei, frasin, a speciilor din seminţişul de şleau (tei, frasin,

carpen) carpen)

asupra regenerării naturale a stejarului asupra regenerării naturale a stejarului pedunculat. Datele obţinute atestă pedunculat. Datele obţinute atestă superioritatea tăierilor progresive în superioritatea tăierilor progresive în ochiuri largi, prin care se asigură regimul ochiuri largi, prin care se asigură regimul de iluminare şi de umiditate favorabile de iluminare şi de umiditate favorabile unei activităţi fiziologice intense a unei activităţi fiziologice intense a puieţilor de stejar.puieţilor de stejar.

Page 20: Ecofiziologie - Curs 1

Referitor la Referitor la cultura plopilor euramericanicultura plopilor euramericani s- s-au adus contribuţii la cunoaşterea au adus contribuţii la cunoaşterea regimului de apă regimului de apă (Popa, A., 1974 ; Filat, M., 1999, 2002 ; Catrina, (Popa, A., 1974 ; Filat, M., 1999, 2002 ; Catrina,

I., 1996),I., 1996), nutrinutriţiei minerale, ţiei minerale, fotosintezei, respiraţiei, acumulării fotosintezei, respiraţiei, acumulării

de biomasă de biomasă (Atanasiu, L., Voicu, C., Popescu, I., Benea, V., 1983, (Atanasiu, L., Voicu, C., Popescu, I., Benea, V., 1983,

1989 ; Filat, M., 1999, 2000),1989 ; Filat, M., 1999, 2000), energiei, intensităţii şi duratei de creştere energiei, intensităţii şi duratei de creştere (Popescu-(Popescu-

Zeletin, I., Mocanu, V., Puiu, S., 1968)Zeletin, I., Mocanu, V., Puiu, S., 1968)

care au permis evidenţierea potenţialului de care au permis evidenţierea potenţialului de adaptare al cultivarurilor experimentale. S-au adaptare al cultivarurilor experimentale. S-au făcut recomandări de introducere a clonelor făcut recomandări de introducere a clonelor ‘RAP’ şi ‘DONK’ ‘RAP’ şi ‘DONK’ îîn staţiuni de bonitate ridicată, n staţiuni de bonitate ridicată, şi a clonelor ‘Serotina’, ‘Marilandica’ şi a clonelor ‘Serotina’, ‘Marilandica’ şi’Regenerata’ în lucrări de reconstrucşi’Regenerata’ în lucrări de reconstrucţţie ie ecologică din Lunca şi Delta Dunării.ecologică din Lunca şi Delta Dunării.

Page 21: Ecofiziologie - Curs 1

O semnificativă amplificare au cunoscut O semnificativă amplificare au cunoscut cercetările cercetările ecofiziologice referitoare la cunoaşterea efectelor poluării ecofiziologice referitoare la cunoaşterea efectelor poluării industriale asupra vegetaţiei forestiereindustriale asupra vegetaţiei forestiere. S-au urmărit: . S-au urmărit: regimul de apă (Smejkal, G., 1973; Parascan, D., 1973), regimul de apă (Smejkal, G., 1973; Parascan, D., 1973), fotosinteza fotosinteza (Ianculescu, M., 1974; Smejkal, G., 1975; Savu, G., 1978), (Ianculescu, M., 1974; Smejkal, G., 1975; Savu, G., 1978), metabolismul proteic metabolismul proteic (Ianculescu, M. et al. 1974, 1977),(Ianculescu, M. et al. 1974, 1977), conţinutul elementelor minerale din frunze conţinutul elementelor minerale din frunze (Dumitriu-Tătăranu, I., 1978; (Dumitriu-Tătăranu, I., 1978;

Ianculescu, M., Tissescu, Al., 1989),Ianculescu, M., Tissescu, Al., 1989), procesul de creştere la arbori în diferite faze de dezvoltare procesul de creştere la arbori în diferite faze de dezvoltare (Ianculescu, (Ianculescu,

M., 1974, 1975, 1978, Dumitriu-Tătăranu, I., 1978; Smejkal, G., 1977).M., 1974, 1975, 1978, Dumitriu-Tătăranu, I., 1978; Smejkal, G., 1977). S-au obţinut indicatori analitici şi sintetici ce au permis S-au obţinut indicatori analitici şi sintetici ce au permis

evaluarea evaluarea gradului de vătămare, gradului de vătămare, intensitatea reacţiei speciilor lemnoase la acţiunea diferitelor noxe, intensitatea reacţiei speciilor lemnoase la acţiunea diferitelor noxe, diferenţierea speciilor în raport cu rezistenţa la diferite noxe ş.a.diferenţierea speciilor în raport cu rezistenţa la diferite noxe ş.a.

În prezent în planul I.C.A.S. sunt înscrise teme în programe În prezent în planul I.C.A.S. sunt înscrise teme în programe nationale PN, referitoare la acţiunea poluării asupra ecosistemelor nationale PN, referitoare la acţiunea poluării asupra ecosistemelor forestiere forestiere (responsabili Ianculescu, M., Badea, O.,),(responsabili Ianculescu, M., Badea, O.,), în care cercetările în care cercetările ecofiziologice ocupă un loc important (diagnoză foliară, ecofiziologice ocupă un loc important (diagnoză foliară, fotosinteză, transpiraţie, respiraţie, conductanţă stomatică). fotosinteză, transpiraţie, respiraţie, conductanţă stomatică).

S-a editat şi un manual privind metodologia supravegherii pe S-a editat şi un manual privind metodologia supravegherii pe termen lung a stării ecosistemelor forestiere aflate sub acţiunea termen lung a stării ecosistemelor forestiere aflate sub acţiunea poluării atmosferice şi modificărilor climatice poluării atmosferice şi modificărilor climatice (Badea, O., editor).(Badea, O., editor).

Page 22: Ecofiziologie - Curs 1

Contribuţii substanţiale la dezvoltarea Contribuţii substanţiale la dezvoltarea ecofiziologiei au fost aduse prin ecofiziologiei au fost aduse prin cercetările în staţionarcercetările în staţionar. . În În staţionarul Babadagstaţionarul Babadag cercetările s-au cercetările s-au

referit la:referit la: studiul transpiraţiei studiul transpiraţiei (Bândiu, C., 1967; Doniţă, N., 1971; Bândiu, (Bândiu, C., 1967; Doniţă, N., 1971; Bândiu,

C., Doniţă, N., 1964; Bândiu, C., Doniţă, N., Tutunaru, V., Mocanu, V., 1962)C., Doniţă, N., 1964; Bândiu, C., Doniţă, N., Tutunaru, V., Mocanu, V., 1962) şi şi

evoluţia creşterilor radiale în strânsă evoluţia creşterilor radiale în strânsă interdependenţă cu regimurile ecologice interdependenţă cu regimurile ecologice (Popescu-(Popescu-Zeletin, I., Mocanu, V., 1962, 1965, 1971).Zeletin, I., Mocanu, V., 1962, 1965, 1971).

S-a reuS-a reuşit de asemenea şit de asemenea o corectă încadrare o corectă încadrare fitocenoticfitocenoticăă a asociaţiilor de cvercinee din Podişul a asociaţiilor de cvercinee din Podişul Babadag.Babadag.

Page 23: Ecofiziologie - Curs 1

La La Baza Experimentală BăraganBaza Experimentală Băragan (Jegălia) s-a (Jegălia) s-a pus un accent deosebit pe cercetarea regimului de pus un accent deosebit pe cercetarea regimului de apă al arborilor şi arboretelor în condiţiile asociaţiilor apă al arborilor şi arboretelor în condiţiile asociaţiilor lemnoase naturale şi artificiale din silvostepa lemnoase naturale şi artificiale din silvostepa danubiană danubiană (Catrina, I., 1957, 1964).(Catrina, I., 1957, 1964).

S-au adus contribuţii privind: S-au adus contribuţii privind: particularităţile fiziologice ale speciilor forestiere xerofite, particularităţile fiziologice ale speciilor forestiere xerofite, consumul de apă al arboretelor şi deficitul de apă din aceste consumul de apă al arboretelor şi deficitul de apă din aceste

climate, în strânsă legătură cu evoluţia regimurilor climate, în strânsă legătură cu evoluţia regimurilor ecologice. ecologice.

Sunt de menţionat şi cercetările întreprinse în Sunt de menţionat şi cercetările întreprinse în această bază experimentală asupra factorilor şi această bază experimentală asupra factorilor şi proceselor (regim de apă, fotosinteză, transpiraţie, proceselor (regim de apă, fotosinteză, transpiraţie, respiraţie) care condiţionează sporirea productivităţii respiraţie) care condiţionează sporirea productivităţii plopilor euramericani plopilor euramericani îîn culturi intensive (irigare, n culturi intensive (irigare, fertilizare) fertilizare) (Papadopol, S., 1971).(Papadopol, S., 1971).

Page 24: Ecofiziologie - Curs 1

În În staţionarele Sinaia-Bucegi, Retezat şi staţionarele Sinaia-Bucegi, Retezat şi CălimaniCălimani se realizează ample cercetări se realizează ample cercetări privind privind

influenţa factorilor ecologici asupra proceselor influenţa factorilor ecologici asupra proceselor fiziologice (regim de apă, fotosinteză, respirafiziologice (regim de apă, fotosinteză, respiraţieţie) şi ) şi

creşterii radiale în brădete, amestecuri de brad cu creşterii radiale în brădete, amestecuri de brad cu fag, laricete fag, laricete (Bândiu, C., 1972, 1980; Mocanu, V., 1971, 1973; (Bândiu, C., 1972, 1980; Mocanu, V., 1971, 1973;

Popescu-Zeletin, I., Mocanu, V., 1973; Popescu-Zeletin, I., Florescu, I., 1968)Popescu-Zeletin, I., Mocanu, V., 1973; Popescu-Zeletin, I., Florescu, I., 1968) şi şi molidişuri presubalpine molidişuri presubalpine (Bândiu, C., 1980, 1984; Bândiu, C., (Bândiu, C., 1980, 1984; Bândiu, C., Iacob, Tr., 1985; Bândiu, C., Cenuşă, R., Barbu, I., 1985; Bândiu, C., Doniţă, Iacob, Tr., 1985; Bândiu, C., Cenuşă, R., Barbu, I., 1985; Bândiu, C., Doniţă,

N., 1988).N., 1988). . .

S-au obS-au obţinut indicatori care ţinut indicatori care au permis au permis evaluarea presiunii stresante a factorilor evaluarea presiunii stresante a factorilor mediului şi a reacţiei de adaptare a speciilor mediului şi a reacţiei de adaptare a speciilor la condiţiile specifice ecotonului subalpin.la condiţiile specifice ecotonului subalpin.

Page 25: Ecofiziologie - Curs 1

Contribuţii ecofiziologice importante au fost aduse prin cercetările Contribuţii ecofiziologice importante au fost aduse prin cercetările desfăşurate în desfăşurate în Staţionarul bioecologic din Braşov (Pădurea Warthe)Staţionarul bioecologic din Braşov (Pădurea Warthe) în făgete, amestecuri de fag cu răşinoase, molidişuri, stejărete, gorunete în făgete, amestecuri de fag cu răşinoase, molidişuri, stejărete, gorunete şi in pepiniere. şi in pepiniere.

Cercetările au avut în vedere Cercetările au avut în vedere regimul de apăregimul de apă (transpiraţia, consumul apei) (transpiraţia, consumul apei) (Morariu, I., Parascan, D., et al. 1963, (Morariu, I., Parascan, D., et al. 1963,

1965; Parascan, D., Marcu, M., Loga, M., 1967; Parascan, D., Marcu, M., 1971; Bujilă, 1965; Parascan, D., Marcu, M., Loga, M., 1967; Parascan, D., Marcu, M., 1971; Bujilă, Mihaela, 1999), Mihaela, 1999),

fotosinteza fotosinteza ((Parascan, D., Marcu, M., Loga, M., 1967; Bolea, V., et al. 1992, 1993, 1994, Parascan, D., Marcu, M., Loga, M., 1967; Bolea, V., et al. 1992, 1993, 1994, Bujilă, Mihaela 1999), Bujilă, Mihaela 1999),

capacitatea de reacţie fotoactivă a principalelor specii lemnoase din capacitatea de reacţie fotoactivă a principalelor specii lemnoase din zonăzonă (Stănescu, V., Parascan, D., Catrina, I., Târziu, D., 1985; Parascan, D., Danciu, M., (Stănescu, V., Parascan, D., Catrina, I., Târziu, D., 1985; Parascan, D., Danciu, M., Gurean, D., 1995; Stănescu, V., Parascan, D., Catrina, I., Târziu, D., Danciu, M., 1985, 1990, Gurean, D., 1995; Stănescu, V., Parascan, D., Catrina, I., Târziu, D., Danciu, M., 1985, 1990, 1991, 1994, Parascan, D., Danciu, M., 1995, Parascan, D., Danciu, M., Gurean, D., 1995, 1991, 1994, Parascan, D., Danciu, M., 1995, Parascan, D., Danciu, M., Gurean, D., 1995, 2000; Parascan, D., 2003), 2000; Parascan, D., 2003),

reacţia fotoactivă la puieţi în seminţişuri naturalereacţia fotoactivă la puieţi în seminţişuri naturale (Stănescu, V., Florescu, I., (Stănescu, V., Florescu, I., Parascan, D., Marcu, M., Ochiu, I., 1970; Stănescu, V., Parascan, D., Târziu, D., Danciu, M., Parascan, D., Marcu, M., Ochiu, I., 1970; Stănescu, V., Parascan, D., Târziu, D., Danciu, M., 1988, 1995; Parascan, D., Danciu, M., Gurean, D., 2000; Parascan, D., 2003; Bujilă, 1988, 1995; Parascan, D., Danciu, M., Gurean, D., 2000; Parascan, D., 2003; Bujilă, Mihaela, 1999), Mihaela, 1999),

producţia de biomasă şi bioenergieproducţia de biomasă şi bioenergie (Stănescu, V., Parascan, D., 1980, 1982; (Stănescu, V., Parascan, D., 1980, 1982; Stănescu, V., Parascan, D., Târziu, D., 1982; Stănescu, V.,Popescu, O., 1979),Stănescu, V., Parascan, D., Târziu, D., 1982; Stănescu, V.,Popescu, O., 1979),

dinamica creşterii radiale la brad, molid, fagdinamica creşterii radiale la brad, molid, fag ş.a ş.a.(Popescu, O., Stănescu, V., .(Popescu, O., Stănescu, V., Parascan, D., 1968; Popescu, O., Parascan, D., Marcu, M., 1968; Stănescu, V., Popescu, O., Parascan, D., 1968; Popescu, O., Parascan, D., Marcu, M., 1968; Stănescu, V., Popescu, O., Florescu, I., Marcu, M., Ochiu, I., 1973 Parascan, D., 1974; Parascan, D., Danciu, M., Florescu, I., Marcu, M., Ochiu, I., 1973 Parascan, D., 1974; Parascan, D., Danciu, M., Gurean, D., 1999, 2000;), Gurean, D., 1999, 2000;),

nutriţia minerală în arboretenutriţia minerală în arborete (Bolea, V. et al., 1998) şi în pepiniere (Parascan, D., (Bolea, V. et al., 1998) şi în pepiniere (Parascan, D., Loga, M., 1970; Parascan, D., 1974).Loga, M., 1970; Parascan, D., 1974).

Datele obţinute şi indicatorii stabiliţi au contribuit la Datele obţinute şi indicatorii stabiliţi au contribuit la fundamentarea lucrărilor de regenerare şi îngrijire a arboretelor, fundamentarea lucrărilor de regenerare şi îngrijire a arboretelor, aplicarea intervenţiilor în operaţiuni culturale, aplicarea intervenţiilor în operaţiuni culturale, împăduriri, împăduriri, regime şi tratamente, regime şi tratamente,

fiind cuprinse în instrucţiunile de aplicare ale acestor lucrări.fiind cuprinse în instrucţiunile de aplicare ale acestor lucrări.

Page 26: Ecofiziologie - Curs 1

În cÎn concluzie, oncluzie, Cele mai multe preocupări se grupează în jurul problemelor Cele mai multe preocupări se grupează în jurul problemelor

referitoare la referitoare la regimul de apă al arborilor şi arboretelorregimul de apă al arborilor şi arboretelor. Indicatorii . Indicatorii obobţinuţi ţinuţi intensitatea transpiraţiei, intensitatea transpiraţiei, coeficientul economic de transpiraţie, coeficientul economic de transpiraţie, productivitatea transpiraţiei, productivitatea transpiraţiei, deficitul saturării în apă, deficitul saturării în apă, presiunea osmotică din frunze, presiunea osmotică din frunze, consumul hidric ş.a.) consumul hidric ş.a.)

furnizează pentru numeroase specii şi fitocenoze lemnoase o mare furnizează pentru numeroase specii şi fitocenoze lemnoase o mare cantitate de informaţie, folosită la cantitate de informaţie, folosită la proiectarea lucrărilor de împădurire, proiectarea lucrărilor de împădurire, fundamentarea măsurilor de regenerare şi îngrijire a arboretelor, fundamentarea măsurilor de regenerare şi îngrijire a arboretelor, irigarea culturilor silvice, irigarea culturilor silvice, ameliorarea regimului hidric în staţiunile cu exces sau deficit de umiditate şi ameliorarea regimului hidric în staţiunile cu exces sau deficit de umiditate şi stabilirea unor soluţii de prevenire şi combatere a fenomenului de uscare a stabilirea unor soluţii de prevenire şi combatere a fenomenului de uscare a

arboretelor de cvercinee, brad, molid, salcâm, plopi ş.a. arboretelor de cvercinee, brad, molid, salcâm, plopi ş.a. unii indicatori sunt din ce în ce mai mult utilizaţi în lucrările de clasificare şi unii indicatori sunt din ce în ce mai mult utilizaţi în lucrările de clasificare şi

zonare a vegetaţiei lemnoase, conferind un înalt grad de certitudine în zonare a vegetaţiei lemnoase, conferind un înalt grad de certitudine în delimitarea unităţilor de vegetaţie în cadrul ecosistemelor.delimitarea unităţilor de vegetaţie în cadrul ecosistemelor.

Page 27: Ecofiziologie - Curs 1

Indicatorii obIndicatorii obţinuţi ţinuţi în în studiul fotosintezei, studiul fotosintezei, respiraţiei şi pigmenţilor fotosintetizanţi- respiraţiei şi pigmenţilor fotosintetizanţi-

intensitatea fotosintezei şi respiraţiei, intensitatea fotosintezei şi respiraţiei, conductanţa stomatică, conductanţa stomatică, coeficientul de eficienţă asimilatorie, randamentul coeficientul de eficienţă asimilatorie, randamentul

fotosintezei, fotosintezei, coeficientul de conversie a energiei radiante, eficienţa coeficientul de conversie a energiei radiante, eficienţa

fotosintezei de utilizare a apei ş.a.) fotosintezei de utilizare a apei ş.a.)

au fost folosiţi la testarea activităţii fiziologice au fost folosiţi la testarea activităţii fiziologice a puieţilor şi arborilor la diferite influenţe a puieţilor şi arborilor la diferite influenţe mediogene. mediogene. Sunt remarcabile contribuţiile aduse la Sunt remarcabile contribuţiile aduse la

stabilirea reacţiei fotoactive a seminţisurilor naturale stabilirea reacţiei fotoactive a seminţisurilor naturale aprecierea efectelor fertilizanţilor, irigaţiilor, inundaţiilor, aprecierea efectelor fertilizanţilor, irigaţiilor, inundaţiilor,

ierbicidelor, arboricidelor şi noxelor industriale asupra ierbicidelor, arboricidelor şi noxelor industriale asupra culturilor forestiere şi arboretelor.culturilor forestiere şi arboretelor.

Page 28: Ecofiziologie - Curs 1

Cercetările circumscrise nutriţiei mineraleCercetările circumscrise nutriţiei minerale, , organizate după o metodologie modernorganizate după o metodologie modernăă şi cu şi cu echipamente adecvate echipamente adecvate (tehnică nucleară, (tehnică nucleară, spectrometrie, colorimetrie, spectrofotometrie, spectrometrie, colorimetrie, spectrofotometrie, cromatografie ş.a.) au condus la cromatografie ş.a.) au condus la stabilirea mai precisstabilirea mai precisăă a exigenţelor sau toleranţei speciilor faţă a exigenţelor sau toleranţei speciilor faţă

de macro şi microelementele din mediul de nutriţie, de macro şi microelementele din mediul de nutriţie, cunoaşterea unor mecanisme în cinetica absorbţiei, viteza cunoaşterea unor mecanisme în cinetica absorbţiei, viteza

transportului şi metabolizării substanţelor minerale esenţiale, transportului şi metabolizării substanţelor minerale esenţiale, cu rol deosebit în activitatea fiziologică a speciilor lemnoase cu rol deosebit în activitatea fiziologică a speciilor lemnoase studiate. studiate.

Rezultatele au avut largi implicaţii în Rezultatele au avut largi implicaţii în utilizarea raţională a capacităţii trofice naturale a staţiunilor, utilizarea raţională a capacităţii trofice naturale a staţiunilor,

precum şi în precum şi în fertilizarea chimică a culturilor silvice. fertilizarea chimică a culturilor silvice.

S-a reuşit să se cunoască astăzi tipul de nutriţie (tipul S-a reuşit să se cunoască astăzi tipul de nutriţie (tipul de corespondenţă fiziotip-mediu-dezvoltare arbore) la de corespondenţă fiziotip-mediu-dezvoltare arbore) la un număr mare de specii de valoare şi sun număr mare de specii de valoare şi săă se dispună de se dispună de soluţii bine fundamentate cu privire la aplicarea soluţii bine fundamentate cu privire la aplicarea fertilizanţilor în culturile forestiere.fertilizanţilor în culturile forestiere.

Page 29: Ecofiziologie - Curs 1

Studiile referitoare la creştereStudiile referitoare la creştere asociază asociază numeroase aspecte (energia, intensitatea şi numeroase aspecte (energia, intensitatea şi durata creşterii) ale acestui proces primordial în durata creşterii) ale acestui proces primordial în producţia pădurilor, de la fiziologia creşterii producţia pădurilor, de la fiziologia creşterii plantulelor până la exprimarea legităţilor de plantulelor până la exprimarea legităţilor de creştere a arborilor şi chiar a arboretelor. Sunt creştere a arborilor şi chiar a arboretelor. Sunt de reţinut şi de reţinut şi rezultatele obţinute cu hormoni vegetali în rezultatele obţinute cu hormoni vegetali în

stimularea creşterii puieţilor forestieri, stimularea creşterii puieţilor forestieri, efectele regimurilor de umiditate şi de aprovizionare efectele regimurilor de umiditate şi de aprovizionare

cu apă asupra creşterii culturilor şi arboretelor, cu apă asupra creşterii culturilor şi arboretelor, influenţa defoliatorilor, a bolilor de frunză şi gazelor influenţa defoliatorilor, a bolilor de frunză şi gazelor

toxice asupra creşterii radiale a arborilor şi toxice asupra creşterii radiale a arborilor şi arboretelor. arboretelor.

Sunt remarcabile cercetările efectuate în Sunt remarcabile cercetările efectuate în staţionar asupra evoluţiei creşterilor radiale în staţionar asupra evoluţiei creşterilor radiale în raport cu regimurile ecologice şi particularităţile raport cu regimurile ecologice şi particularităţile silvo-productive ale arboretelor, cu implicaţii în silvo-productive ale arboretelor, cu implicaţii în fundamentarea unor tehnologii silvice.fundamentarea unor tehnologii silvice.

Page 30: Ecofiziologie - Curs 1

Este necesar să se facă precizarea că Este necesar să se facă precizarea că cercetările ecofiziologice s-au desfăşurat uneori cercetările ecofiziologice s-au desfăşurat uneori

nesistematic, nesusţinut şi fără o coordonare de nesistematic, nesusţinut şi fără o coordonare de ansamblu. ansamblu.

metodologia de cercetare nu a fost întotdeauna metodologia de cercetare nu a fost întotdeauna unitară iar unitară iar

în investigaţii s-au utilizat uneori echipamente în investigaţii s-au utilizat uneori echipamente neomologate sau neadecvate unor asemenea neomologate sau neadecvate unor asemenea cercetări, neasigurcercetări, neasigurându-se precizia necesară.ându-se precizia necesară.

de aceea unii indicatorii analitici şi sintetici sunt de aceea unii indicatorii analitici şi sintetici sunt diferiţi pentru aceeaşi situaţie dată şi cu slabă putere diferiţi pentru aceeaşi situaţie dată şi cu slabă putere de generalizare. de generalizare.

nu s-au determinat decât în mică măsură indicatorii nu s-au determinat decât în mică măsură indicatorii analitici şi sintetici prag (minim, optim, maxim) analitici şi sintetici prag (minim, optim, maxim) pentru definirea valenţelor fiziologice ale speciilor pentru definirea valenţelor fiziologice ale speciilor lemnoase (fişe fiziologice, similar celor ecologice din lemnoase (fişe fiziologice, similar celor ecologice din dendrologie), în condiţii ecologice caracteristice, de dendrologie), în condiţii ecologice caracteristice, de care să se poată tine seama în activitatea din care să se poată tine seama în activitatea din silvicultură, prin stabilirea şi nuanţarea măsurilor silvicultură, prin stabilirea şi nuanţarea măsurilor silvotehnice.silvotehnice.

Page 31: Ecofiziologie - Curs 1

Deschiderea României spre ţările din vestul Deschiderea României spre ţările din vestul Europei a oferit perspective reale de ridicare a Europei a oferit perspective reale de ridicare a cercetărilor ecofiziologice din domeniul forestier la cercetărilor ecofiziologice din domeniul forestier la nivelul tehnicii experimentale moderne. Sunt create nivelul tehnicii experimentale moderne. Sunt create condiţii în acest sens: condiţii în acest sens: accesul la informaţia ştiinţificăaccesul la informaţia ştiinţifică de vârf în domeniu de vârf în domeniu şi şi la la echipamente de ultimă generaţieechipamente de ultimă generaţie de mare precizie, de mare precizie, adoptarea unor rezoluţii la nivel europeanadoptarea unor rezoluţii la nivel european care susţin care susţin

necesitatea aprofundării cercetărilor ecofiziologice la necesitatea aprofundării cercetărilor ecofiziologice la arbori şi arborete (Rezoluarbori şi arborete (Rezoluţia Sţia S5 5 : Eurosilva: Reţeaua de : Eurosilva: Reţeaua de cercetări fiziologice la arbori; Acţiunea COST E6 cercetări fiziologice la arbori; Acţiunea COST E6 Eurosilva – Forest Tree Physiology)Eurosilva – Forest Tree Physiology), ,

posibilitatea participării specialiştilor români la posibilitatea participării specialiştilor români la realizarea unor proiecte pe plan internarealizarea unor proiecte pe plan internaţional, ţional, prezenţa lor în componenţa unor comisii de prezenţa lor în componenţa unor comisii de specialitatespecialitate ş.a. ş.a.

Page 32: Ecofiziologie - Curs 1

Se impune Se impune elaborarea unei metodologii unitareelaborarea unei metodologii unitare pentru toate pentru toate procesele fundamentale investigate, conform normelor procesele fundamentale investigate, conform normelor internaţionale, începând cu aspectele de organizare a internaţionale, începând cu aspectele de organizare a investigaţiilor în teren şi încheind cu protocoalele specifice investigaţiilor în teren şi încheind cu protocoalele specifice determinării fiecărui indicator în parte.determinării fiecărui indicator în parte.

Este necesară Este necesară lărgirea dotării cu echipamente omologatelărgirea dotării cu echipamente omologate, de ultimă generaţie, , de ultimă generaţie,

pentru ceretări în teren şi analize de laborator (cameră de presiune şi pentru ceretări în teren şi analize de laborator (cameră de presiune şi cameră de cavitaţie, sisteme portabile pentru analiza schimbului de cameră de cavitaţie, sisteme portabile pentru analiza schimbului de gaze foliar şi determinarea fluorescenţei clorofilei, spectrofotometre cu gaze foliar şi determinarea fluorescenţei clorofilei, spectrofotometre cu absorbţie atomică performante, echipate eventual cu autosampler şi absorbţie atomică performante, echipate eventual cu autosampler şi cuptor de grafit ş.a.) care prin acurateţea şi precizia determinărilor să cuptor de grafit ş.a.) care prin acurateţea şi precizia determinărilor să întărească puterea de reprezentare a parametrilor respectivi. întărească puterea de reprezentare a parametrilor respectivi.

îîncadrarea cu ingineri de cercetare şi tehnicieni, cu ncadrarea cu ingineri de cercetare şi tehnicieni, cu specializare în ţarăspecializare în ţară (prin masterat cu asigurarea unei largi preg (prin masterat cu asigurarea unei largi pregătiri ătiri ecofiziologice) ecofiziologice) sau în străinătatesau în străinătate trebuie de asemenea avută în trebuie de asemenea avută în vedere. vedere.

Cele de mai sus reprezintă condiţia necesară pentru a se putea Cele de mai sus reprezintă condiţia necesară pentru a se putea

trece la determinarea unor indicatori şi parametri în accepţiune trece la determinarea unor indicatori şi parametri în accepţiune termodinamică, care exprimă starea energetică a sistemului termodinamică, care exprimă starea energetică a sistemului investigat. investigat. (de exemplu potenţialul hidric pentru exprimarea (de exemplu potenţialul hidric pentru exprimarea transpiraţiei şi circulaţiei apei etc.)transpiraţiei şi circulaţiei apei etc.)

Page 33: Ecofiziologie - Curs 1

O atenţie deosebită trebuie acordată O atenţie deosebită trebuie acordată determinării unor indicatori ai determinării unor indicatori ai ecranului fotosintetizatorecranului fotosintetizator (coronamentului) (coronamentului) al arboreteloral arboretelor (ne (ne referim la indexul suprafeţei foliare, referim la indexul suprafeţei foliare, arhitectura coronamentului, frecvenţa şi arhitectura coronamentului, frecvenţa şi intensitatea petelor de lumină ş.a.) care intensitatea petelor de lumină ş.a.) care are consecinţe hotărâtoare în viaţa are consecinţe hotărâtoare în viaţa ecosistemului forestier, reprezentând ecosistemului forestier, reprezentând suprafaţa activă de reglare a calităţii şi suprafaţa activă de reglare a calităţii şi intensităţii luminii,a cuantumului căldurii intensităţii luminii,a cuantumului căldurii şi precipitaţiilor ş.a.şi precipitaţiilor ş.a.

Page 34: Ecofiziologie - Curs 1

De asemenea, este necesară De asemenea, este necesară o mai intensă o mai intensă preocupare pentru determinarea unor preocupare pentru determinarea unor indicatori fiziologici specifici, cu rol indicatori fiziologici specifici, cu rol important în estimarea producţiei de important în estimarea producţiei de biomasăbiomasă, cum ar fi , cum ar fi productivitatea transpiraţiei, productivitatea transpiraţiei, coeficientul economic de transpiraţie, coeficientul economic de transpiraţie, intensitatea şi randamentul fotosintezei, intensitatea şi randamentul fotosintezei, intensitatea respiraţiei, intensitatea respiraţiei, coeficientul de eficienţă asimilatorie, coeficientul de eficienţă asimilatorie, coeficientul de conversie a energiei radiante în coeficientul de conversie a energiei radiante în

fotosinteză şi fotorespiraţie. fotosinteză şi fotorespiraţie. Menţionăm că plantele lemnoase fiind de tip Menţionăm că plantele lemnoase fiind de tip

CC33, fotosinteza este însoţită de fotorespiraţie , fotosinteza este însoţită de fotorespiraţie (proces consumator de energie), care produce (proces consumator de energie), care produce pierderi de până la 40-50% din carbonul fixat şi pierderi de până la 40-50% din carbonul fixat şi viciază rezultatele determinării parametrilor de viciază rezultatele determinării parametrilor de bază şi interpretarea corectă a semnificaţiei lor.bază şi interpretarea corectă a semnificaţiei lor.

Page 35: Ecofiziologie - Curs 1

Un loc central ar trebui, de asemenea, să ocupe Un loc central ar trebui, de asemenea, să ocupe investigaţiile referitoare la condiţionarea investigaţiile referitoare la condiţionarea energetică fotosinteză-respiraţieenergetică fotosinteză-respiraţie, care oferă , care oferă posibilitatea cunoaşterii schimburilor de substanţă şi posibilitatea cunoaşterii schimburilor de substanţă şi energie la fitocenozele forestiere.energie la fitocenozele forestiere.

In condiţiile schimbării climatice accentuate, In condiţiile schimbării climatice accentuate, modelarea proceselor ecofiziologicemodelarea proceselor ecofiziologice (care este de (care este de mult timp o preocupare la nivel mondial) trebuie să fie mult timp o preocupare la nivel mondial) trebuie să fie luată în seamă şi la noi. S-ar impune, astfel, luată în seamă şi la noi. S-ar impune, astfel, organizarea unui proiect pentru determinarea reacţiei organizarea unui proiect pentru determinarea reacţiei speciilor lemnoase din diferite formaţiuni de vegetaţie, speciilor lemnoase din diferite formaţiuni de vegetaţie, la stres termohidric şi acumulările de biomasă la stres termohidric şi acumulările de biomasă (stocarea carbonului), în condiţiile schimbărilor (stocarea carbonului), în condiţiile schimbărilor climatice accelerate. Se vor obţine indicatori fiziologici climatice accelerate. Se vor obţine indicatori fiziologici care conţin specificul informaţiei funcţionale a care conţin specificul informaţiei funcţionale a proceselor respective. Un pas înainte în obiectivizarea proceselor respective. Un pas înainte în obiectivizarea datelor respective se va face prin transpunerea datelor respective se va face prin transpunerea codificată a parametrilor în formule matematice – codificată a parametrilor în formule matematice – modele, care să permită caracterizări sintetice ale modele, care să permită caracterizări sintetice ale sistemului şi comenzi adecvate în dirijarea proceselor sistemului şi comenzi adecvate în dirijarea proceselor biologice din pădure.biologice din pădure.

Page 36: Ecofiziologie - Curs 1

Incadrarea cercetărilor în sistemul Incadrarea cercetărilor în sistemul staţionarelor bioecologice, dotarea lor cu staţionarelor bioecologice, dotarea lor cu tehnică modernă de investigare şi tehnică modernă de investigare şi personal calificat, ar însemna, pe termen personal calificat, ar însemna, pe termen lung, realizarea unor cercetări lung, realizarea unor cercetări fundamentale şi aplicative de mare fundamentale şi aplicative de mare eficienţă.eficienţă.

Page 37: Ecofiziologie - Curs 1

Apreciem că Apreciem că

problematica ecofiziologică rămâne problematica ecofiziologică rămâne circumscrisă obiectivelor majore ale circumscrisă obiectivelor majore ale

silviculturii silviculturii

iar iar

rezultatele cercetărilor vor servi rezultatele cercetărilor vor servi nemijlocit la fundamentarea nemijlocit la fundamentarea

măsurilor de gospodărire durabilă a măsurilor de gospodărire durabilă a pădurilorpădurilor