ecoalimente 2003

download ecoalimente 2003

of 17

  • date post

    31-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    243
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Laptele ecologic si furajarea animlelor in sistem ecologic

Transcript of ecoalimente 2003

Furajarea ecologica a vacilor de lapte versus lapte ecologic Indrumator stiintific: Masterand:Chis Maria-Simona

Conf.dr.Tibulca Dorin

Cluj Napoca

2013Motto:In agricultura trebuie sa fie alese nu cele mai biologice dintre solutiile economice, ci solutiile cele mai economice dintre cele biologice.

P. Popa Costea, 1976

Nevoia de schimbare.

Muli cercettori i observatori au artat c o mare parte dintre bolile i sindroamele contemporane sunt n relaie cu condiiile de ntreinere i furajare sau de metodele de cretere care au fost adoptate pentru mrirea produciei i a eficienei economice. Astfel, au aprut noi probleme care solicit noi soluii din partea nutriionitilor i specialitilor n domeniul creterii animalelor.

O parte din cele mai semnificative probleme ale sntii i fertilitii sunt strns legate de intensivizarea produciei. Nivelul producei la vacile de lapte este strns dependent de nivelul

infertilitii, mastitelor i podotehniilor, iar rata concepiei arat de asemenea o legtur direct cu

efectivul de animale i producia (Boehncke, 1985, 1986).O influen important o are i utilizarea unei cantiti mari de fertilizani pe pune. O raie coninnd un nivel ridicat de potasiu poate conduce la probleme de fertilitate, tulburri ale

metabolismului i reducerea cantitii de furaje ingerate, n timp ce o ncrctur ridicat de nitrai n timpul gestaiei este corelat cu febra laptelui, retenia placentar i inflamaii ale uterului.

Nitraii din furaje pot fi convertii de bacteriile rumenale n nitrii, care sunt toxici prin formarea methemoglobinei sau prin blocarea activitii enzimatice conducnd, de exemplu, la simptomul deficienei n vitamin A, chiar n condiiile n care aportul de caroten este normal.Acidoza este de asemenea o problem important n sistemele de ngrare pe baz de orz. O important proporie din taurinele ngrate cu orz sufer de abcese ale ficatului, n care nivelul ridicat de acid coninut n rumen ntrete peretele rumenal, cauznd probleme la nivelul acestui compartiment gastric. Uneori se poate produce penetrarea peretelui intestinal cauznd inflamaii, ptrunderea bacteriilor n circulaia sanguin i atacul ficatului.

Antibiorezistena la animale este o problem care face dificil gsirea unei conduite

terapeutice n unele infecii bacteriene simple. Scderea imunitii animalelor se datoreaz producerii de hormoni ai stresului (corticosteroizi) n cazul supraaglomerrii sau existenei altor

condiii care mpiedic dezvoltarea gradual a imunitii lor. Prezena reziduurilor de pesticide sau metale grele afecteaz imunitatea animalelor, existnd o interrelaie ntre grup i fiecare animal n parte (Gross & Siegel, 1982).

Cea mai recent problem este a Encefalopatiei Spongiforme Bovine (BSE), sau sindromul "vacii nebune". Boala, descoperit pentru prima dat n Marea Britanie n Decembrie 1996, a aprut datorit furajelor contaminate cu ageni infecioi de screpie, o boal neurologic a oilor i caprelor,creierul acestora coninnd o mare cantitate de ageni transmisibili. Utilizarea n hrana bovinelor a finurilor de origine animal, ca surs ieftin de protein, a fcut ca boala s se transmit la acestea din urm, n anul 1998, imediat ce s-a observat legtura cauzal cu utilizarea finurilor animale la bovine, s-a hotrt interzicerea folosirii acestora n furajare.Contaminarea laptelui cu antibiotice este bine cunoscut i s-au fcut pai importani n

combaterea acestui flagel, deoarece sunt probleme serioase cu implicaii n activitatea de procesare. Utilizarea hormonilor ca promotori de cretere este criticat datorit potenialului de risc

pentru sntate. Aceti hormoni, altfel descrii ca "identic-natural", sunt adesea copii imperfecte ale substanelor naturale permise ca produse comerciale. Argumentul c hormonii utilizai ca promotori de cretere nu pot fi depistai este fals, testele utilizate pentru detectarea animalelor la care s-au fcut implanturi ilegale de hormoni relevnd posibilitatea detectrii acestora.

Uniunea European interzice utilizarea hormonilor ca promotori de cretere la animale. n

vara anului 1988, utilizarea hormonilor a fost descoperit n Germania, ceea ce a determinat

micarea vacilor din aceste ferme n Tara Galilor, iar fermierii au ajuns la concluzia c testele de

detectare a hormonilor sunt eficiente iar folosirea lor nu mai poate fi ascuns.

Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirma superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate. Obiectivele agriculturii ecologice privind creterea animalelor:

- optimizarea raportului plante/animale, att n ce privete valorificarea furajelor

obinute, ct i utilizarea eficienta a dejeciilor rezultate n ferme;

- realizarea unei ncrcturi optime de animale pe suprafaa agricol, nct s nu

se depeasc prin dejecii 170 kg azot pe an i hectar;

- conservarea i dezvoltarea fondului genetic cu punerea n valoare a raselor i

populaiilor autohtone, rezistente la factorii de mediu oscilani;

- asigurarea biodiversitii;

- aplicarea codului de bune practici n creterea animalelor, bazat pe asigurarea

bunstrii i proteciei animalelor;

- asigurarea biosecuritii fermelor, prevenirea polurii mediului i a zoonozelor.Vitele sunt cea mai importanta specie de animale din agricultura ecologica. Hranirea lor corespunzatoare este o premisa a sanatatii, bunastarii si randamentului lor. Practicantii agriculturii ecologice se confrunta deseori cu dificultuati in stabilirea unei ratii corecte de hrana pentru vitele lor.

Conversia animalelor i a produselor animaliereCabaline i bovine pentru producia de carne12 luni

Rumegtoare mici6 luni

Vaci de lapte6 luni

Porci6 luni

Psri pentru producia de ou6 sptmni

Psri pentru producia de carne10 sptmni

Bioterra Romania, (2001)- Indrumator pentru agricultura ecologicaManagementul, principiile generale i avantajele zootehniei ecologice sunt prezentate n fig.1:

Figura 1: Managementul, principiile generale i avantajele zootehniei ecologiceObiectivele alimentaiei n agricultura ecologic

Animale sntoase i longevive;

Productivitate pe termen lung i la un nivel de calitate superior;

Producie de calitate obinut prin alimentaie cu furaje produse la ferm;

Evitarea importului de concentrate;

Obinerea de produse alimentare cu valoare nutritiv ridicat.Provenienta vacilor de lapte. Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice.

Conversia fermei de vaci la tehnologia eco. Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamani, respectiv 4 luni. In fermele de bovine pentru carne conversia dureaza 12 luni.

Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat.Marimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha.

Alimentatia. Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele conventionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictete lista furajelor, aditivilor, substituientilor si adausurilor admise.

Sanatatea animalelor. Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii.

Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea.

Adapostirea si confortul animalelor.Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap devaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum).

Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponitul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor.

Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:

temperatura 5-25 grade C;

umiditate 55-75%;

curenti de aer 0,1- 0,5m/s;

gazele nocive in limitele admi