Eckhart Tolle.docx

100
Eckhart Tolle - Puterea prezentului 1. ECKHART TOLLEPuterea prezentului Ghid de dezvoltare spirituală Editura Curtea vecheTraducere de ALEXANDRA BORŞ BUCUREŞTI, 2004 2. ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali şi mai inspiraţi călăuzitori spirituali ai timpului nostru. S-anăscut în Germania, unde şi-a petrecut primii 13 ani din viaţă. După ce a absolvit Universitatea din Londra, a devenitcercetător şi îndnimător la Universitatea Cambridge. La 29 de ani, în urma unei transformări spirituale profunde,vechea sa identitate a fost literalmente dizolvată, şi viaţa i s-a schimbat radical. Următorii ani şi i-a dedicat înţelegerii,integrării şi aprofundării acestei transformări, care a marcat începutul unei intense călătorii interioare.Eckhart Tolle nu s-a aliniat niciunei tradiţii sau religii, dar nici nu a respins vreuna. Învăţăturile sale transmit un mesajsimplu şi în acelaşi timp profund, cu claritatea şi simplitatea vechilor maeştri spirituali: există o cale către eliberarea desuferinţă şi dobândirea păcii interioare. În prezent, călătoreşte mult, răspândindu-şi învăţăturile în toată lumea. Din1996, locuieşte în Vancouver, Canada.Descrierea CIP a Bibliotecii NaţionaleTOLXE, ECKHARTPuterea prezentului/ Eckhart Tolle trad.: Alexandra Borş Bucureşti: Curtea Veche Publishing, 2004232 p.; 20 cm (Bibliotcrapia; 2)Tit. orig. (engl): The power of NowISBN 973-669-055-5I. Borş, Alexandra (trad.) 159.9Coperta colecţiei de DINU DUMBRĂVICIANECKHART TOLLETHE POWER OF NOW A Guide Io Spiritual Enlightenment Copyright © 1997 by Eckhart Tolle Original English Language Publication 1997 byNamaste Publishung, Inc. Vancouvcr, B.C. Canada.Revised English Languagc Edition published 1999 by New World Library in California, USA. Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului să se îndeplinească. Aceasta este dimensiunea reală a importanţei noastre! Eckhart Tolle © Curtea Veche Publishing, 2004, pentru prezenta versiune în limba română SBN 973-669-055-5 I&3BV 3. PREFAŢA EDITORULUI O carte ca Puterea prezentului apare probabil o dată la un deceniu sau chiar o dată la ogeneraţie. Este mai mult decât o carte; este energie pură, pe care probabil că o simţiţi în timp ceţineţi cartea în mână. Are puterea de a-i oferi cititorului o experienţă cu totul specială şi de a-ischimba viaţa în bine. Puterea prezentului a fost publicată pentru prima dată în Canada, iar editorul canadian,Connie Kellough, mi-a spus că a auzit în repetate rânduri poveşti despre schimbări pozitive şi chiardespre miracole care s-au produs după ce oamenii au început să citească această carte. „Cititoriitelefonau la editură”, mi-a spus ea. „Şi foarte mulţi mi-au povestit despre vindecări şi transformăriminunate, despre bucuria din ce în ce mai mare pe care au trăit-o în timp ce citeau această carte.” Cartea m-a făcut să conştientizez că fiecare moment al vieţii mele este un miracol. Acestlucru este adevărat, indiferent dacă eu îl înţeleg sau nu. Şi Puterea prezentului îmi arată tot maimult cum să-l înţeleg. Încă de la prima pagină este clar că Eckhart Tolle este un maestrucontemporan. El nu aparţine unei anumite religii sau doctrine, nu este un guru; învăţăturile saleînglobează esenţa tuturor tradiţiilor şi nu intră în contradicţie cu niciuna — fie creştină, hindusă,budistă, musulmană, indigenă sau oricare alta. El este capabil să facă ceea ce au făcut toţi mariimaeştri spirituali: să ne arate, într-un limbaj simplu şi clar, că adevărul, lumina călăuzitoare, se aflăîn noi. Eckhart Tolle începe prin a ne introduce în povestea vieţii sale — povestea unei depresiitimpurii şi a disperării, care a culminat cu o experienţă teribilă de trezire a conştiinţei, într-o noapte,la puţin timp după împlinirea a 29 de ani. În ultimii 20 de ani, a reflectat la această experienţă, ameditat şi şi-a aprofundat înţelegerea. În ultimul deceniu, a devenit un profesor de talie mondială, un suflet ales, cu un mesaj ales,unul pe care l-au

Transcript of Eckhart Tolle.docx

Eckhart Tolle - Puterea prezentului 1. ECKHART TOLLEPuterea prezentului Ghid de dezvoltare spiritual Editura Curtea vecheTraducere de ALEXANDRA BOR BUCURETI, 2004 2.ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali i mai inspirai cluzitori spirituali ai timpului nostru. S-anscut n Germania, unde i-a petrecut primii 13 ani din via. Dup ce a absolvit Universitatea din Londra, a devenitcercettor i ndnimtor la Universitatea Cambridge. La 29 de ani, n urma unei transformri spirituale profunde,vechea sa identitate a fost literalmente dizolvat, i viaa i s-a schimbat radical. Urmtorii ani i i-a dedicat nelegerii,integrrii i aprofundrii acestei transformri, care a marcat nceputul unei intense cltorii interioare.Eckhart Tolle nu s-a aliniat niciunei tradiii sau religii, dar nici nu a respins vreuna. nvturile sale transmit un mesajsimplu i n acelai timp profund, cu claritatea i simplitatea vechilor maetri spirituali: exist o cale ctre eliberarea desuferin i dobndirea pcii interioare. n prezent, cltorete mult, rspndindu-i nvturile n toat lumea. Din1996, locuiete n Vancouver, Canada.Descrierea CIP a Bibliotecii NaionaleTOLXE, ECKHARTPuterea prezentului/ Eckhart Tolle trad.: Alexandra Bor Bucureti: Curtea Veche Publishing, 2004232 p.; 20 cm (Bibliotcrapia; 2)Tit. orig. (engl): The power of NowISBN 973-669-055-5I. Bor, Alexandra (trad.) 159.9Coperta coleciei de DINU DUMBRVICIANECKHART TOLLETHE POWER OF NOW A Guide Io Spiritual Enlightenment Copyright 1997 by Eckhart Tolle Original English Language Publication 1997 byNamaste Publishung, Inc. Vancouvcr, B.C. Canada.Revised English Languagc Edition published 1999 by New World Library in California, USA. Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se ndeplineasc. Aceasta este dimensiunea real a importanei noastre! Eckhart Tolle Curtea Veche Publishing, 2004, pentru prezenta versiune n limba romn SBN 973-669-055-5 I&3BV 3.PREFAA EDITORULUI O carte ca Puterea prezentului apare probabil o dat la un deceniu sau chiar o dat la ogeneraie. Este mai mult dect o carte; este energie pur, pe care probabil c o simii n timp ceinei cartea n mn. Are puterea de a-i oferi cititorului o experien cu totul special i de a-ischimba viaa n bine. Puterea prezentului a fost publicat pentru prima dat n Canada, iar editorul canadian,Connie Kellough, mi-a spus c a auzit n repetate rnduri poveti despre schimbri pozitive i chiardespre miracole care s-au produs dup ce oamenii au nceput s citeasc aceast carte. Cititoriitelefonau la editur, mi-a spus ea. i foarte muli mi-au povestit despre vindecri i transformriminunate, despre bucuria din ce n ce mai mare pe care au trit-o n timp ce citeau aceast carte. Cartea m-a fcut s contientizez c fiecare moment al vieii mele este un miracol. Acestlucru este adevrat, indiferent dac eu l neleg sau nu. i Puterea prezentului mi arat tot maimult cum s-l neleg. nc de la prima pagin este clar c Eckhart Tolle este un maestrucontemporan. El nu aparine unei anumite religii sau doctrine, nu este un guru; nvturile salenglobeaz esena tuturor tradiiilor i nu intr n contradicie cu niciuna fie cretin, hindus,budist, musulman, indigen sau oricare alta. El este capabil s fac ceea ce au fcut toi mariimaetri spirituali: s ne arate, ntr-un limbaj simplu i clar, c adevrul, lumina cluzitoare, se afln noi. Eckhart Tolle ncepe prin a ne introduce n povestea vieii sale povestea unei depresiitimpurii i a disperrii, care a culminat cu o experien teribil de trezire a contiinei, ntr-o noapte,la puin timp dup mplinirea a 29 de ani. n ultimii 20 de ani, a reflectat la aceast experien, ameditat i i-a aprofundat nelegerea. n ultimul deceniu, a devenit un profesor de talie mondial, un suflet ales, cu un mesaj ales,unul pe care l-au mprtit att Cristos, ct i Buddha: iluminarea poate fi atins, aici i acum. Neputem elibera de suferin, de anxietate i de nevroz. Pentru aceasta ns trebuie s ajungem snelegem rolul pe care l jucm n generarea propriei dureri; propria noastr minte ne creeazproblemele, nu alte persoane, nu lumea exterioar. Mintea noastr, cu fluxul ei constant degnduri despre trecut i griji n ce privete viitorul. Facem marea greeal de a ne identificapropriei mini, gndindu-ne c acesta este eul nostru cnd, de fapt, suntem fiine mult maievoluate. Eckhart Tolle ne arat n repetate rnduri cum s ne conectm la ceea ce el numete Fiinanoastr: Fiina este energia vital unitar, etern, mereu prezent deasupra miliardelor de formevii supuse naterii i morii. Totui, Fiina nu este numai deasupra, ci i n adncul fiecrei formede via, ca esen interioar invizibil i indestructibil. Ceea ce nseamn c ea ne esteaccesibil n acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adevrate. Dar nucutai s punei stpnire pe ea prin puterea minii. Nu ncercai s o nelegei. Nu putei s ocunoatei dect atunci cnd mintea este linitit, cnd suntei prezent, total i profund, nmomentul actual... A regsi contiina Fiinei i a menine aceast stare de contiin sensibilnseamn a atinge iluminarea. Puterea prezentului este aproape imposibil de citit fr ntreruperi, de la nceput pn lasfrit ea trebuie lsat din mn din cnd n cnd pentru a putea medita la cele citite i a leaplica propriei experiene de via. Este un adevrat ghid, un curs complet de meditaie icunoatere. Este o carte care merit citit i recitit i de fiecare dat cnd o vei reciti, veiremarca un sens nou, mai profund. Este o carte pe care muli oameni, inclusiv eu, vor dori s ostudieze o via ntreag. Puterea prezentului are un numr crescnd de cititori devotai. i este deja numit ocapodoper; indiferent cum o vei considera, indiferent cum o vei descrie, este o carte care areputerea de a schimba viei, de a ne trezi la realitate i de a ne manifesta pe deplin potenialul. Marc Allen (autorul crii Visionary Business and a Visionary Life O afacere i o via n baza unei viziuni), Novato, California SUA august 1999 4.CUVNT NAINTE Pe fondul unui cer albastru-azuriu, razele portocalii ale soarelui la apus pot, n anumitemomente, s ne ofere clipe de o asemenea frumusee, nct ne surprindem absorbii pe moment,privind captivai. Splendoarea clipei ne uimete att de mult, nct mintea noastr, aflat de obiceintr-o activitate instinctiv nentrerupt, se oprete i nu ne mai transport n alt loc, n afara luiaici i acum. n acea lumin, pare s se deschid o u spre o alt realitate, mereu prezent itotui rareori trit. Abraham Maslow a numit-o experien plenar, deoarece astfel de triri reprezint celemai nalte momente ale vieii, n care, fericii, ne surprindem catapultai dincolo de granieleobinuinei, ale cotidianului. Ar fi putut la fel de bine s le numeasc experiene efemere. ntimpul acestor experiene de expansiune a contiinei, aruncm o privire ctre domeniul etern alFiinei nsei. Chiar dac este numai un moment, ne ntoarcem la Sinele nostru Adevrat. Ah, ar putea ofta cineva, este att de grandios... ce bine ar fi dac a putea rmne naceast stare. Dar cum s rmn aici permanent? Ultimii zece ani i-am dedicat n ntregimeacestei descoperiri, n cutarea mea, am avut onoarea de a iniia un dialog cu unii dintre cei maindrznei, mai ptrunztori i mai intuitivi pionieri ai paradigmelor din epoca noastr: dinmedicin, tiin, psihologie, afaceri, religie/spiritualitate i potenial uman. Acest grup att dedivers de indivizi este reunit de observaia lor intuitiv comun c umanitatea face n acestmoment un pas uria n evoluia sa. Aceast schimbare este nsoit de o modificare deperspectiv a imaginii mentale fundamentale despre realitate. O perspectiv asupra lumiincearc s rspund la dou ntrebri fundamentale: Cine suntem noi? i Care este naturauniversului n care trim?. Rspunsurile noastre la aceste ntrebri dicteaz calitatea icaracteristicile relaiilor noastre personale cu familia, prietenii i angajatorii/angajaii. Privite lascar global, ele sunt definitorii pentru o societate. Ar trebui s nu mai fie o surpriz pentru nimeni faptul c apariia unei noi perspectiveasupra lumii pune sub semnul ntrebrii multe dintre lucrurile pe care societatea occidental leconsider adevrate: MITUL NR. 1: Umanitatea a atins punctul culminant al dezvoltrii sale. Michael Murphy, cofondatorul Esalenului [Institutul Esalen din Big Sur, California, a fostfondat n 1962 de dou personaliti vizionare, Michael Murphy i Richard Price. Este socotit unuldintre leagnele micrii New Age. Institutul a fost conceput ca un centru educaional alternativ,dedicat explorrii a ceea ce Aldous Huxley numete potenialul uman, capacitile umaneneexplorate, aflate dincolo de imaginaie. Esalenul a devenit repede cunoscut pentru mbinareafilozofiilor estice cu cele vestice, pentru atelierele sale de lucru didactic i experimental, pentruafluxul constant de filozofi, psihologi, artiti i gnditori religioi. Pe aici au trecut figuri de seamale noii spiritualiti, ca Fritz Perls, ntemeietorul gestaltterapiei, Ida Rolf, cu a sa terapie rolfing,Roberto Assagioli, printele psihosintesei, Rollo May, Cari Rogers, Alexander Lowen, Christina iStanislav Grof. Alturi de acetia, au mai fost prezente personaliti politice ca M. Gorbaciov, MarkSatin i cercettori ai noii fizici (Fritjof Capra, Gary Zukav). La cursurile organizate aici participanual 5.000-7.000 de persoane; este vorba de psihologie transpersonal, psihologie budist,amanism, hipnoz, yoga, tantra, intuiie practic, ges-taltterapie, metoda feldenkrais, rolfing iCursul miracolelor. (N. red.)], bazndu-se pe studii de religie comparat, medicin, antropologie isport, a susinut ideea provocatoare c dezvoltarea uman include stadii mai avansate. Cnd opersoan atinge acele niveluri ansate de maturitate spiritual, ncep s nfloreasc unele capacitiextraordinare de iubire, vitalitate, umanism, contientizare corporal, intuiie, percepie,comunicare i voin. Primul pas: recunoaterea existenei lor. Cei mai muli oameni nu ajung aici.Abia dup aceea pot fi aplicate n mod contient diferite metode. MITUL NR. 2: Suntem complet separai unii de alii, de natur i de cosmos. Acest mit al universului diferit de mine a fost responsabil pentru rzboaie, distrugereaplanetei i pentru toate formele i manifestrile de nedreptate uman. La urma-urmei, care om cumintea ntreag i-ar face vreun ru altuia dac l-ar simi pe cellalt ca pe o parte din sine? StanGrof, n cercetrile sale despre strile modificate de contiin, rezum acest lucru spunnd cspiritul i contiina fiecruia dintre noi, n ultim instan, sunt echivalente cu Tot-Ceea-Ce- 5.Este, pentru c nu exist granie absolute ntre corp/eu i totalitatea existenei. Teoria doctoruluiLarry Dossey despre medicina Erei a treia, n care gndurile, atitudinile i inteniile de a vindecaale unei persoane pot influena fiziologia altei persoane (spre deosebire de Era a doua, n caredominant era medicina corp-minte), este foarte bine susinut de cercetrile tiinifice despreputerea de vindecare a rugciunii. Acest lucru nu este posibil potrivit principiilor cunoscute alefizicii i ale tiinei tradiionale. i totui preponderena dovezilor contrare sugereaz c esteposibil. MITUL NR. 3: Nu exist nimic n afara lumii fizice. Fiind legat de materie, tiina tradiional presupune c orice lucru care nu poate fimsurat, testat n laborator sau investigat cu ajutorul celor cinci simuri sau al extensiilor lortehnologice pur i simplu nu exist. Nu este real. Consecina: orice realitate a fost redus larealitatea fizic. Dimensiunile spirituale, sau cele pe care eu le-a numi nonfizice, au fost alungatedin cetate. Aceast poziie vine n contradicie cu filozofia peren, un consens filozofic careparcurge epoci, religii, tradiii i culturi ce descriu dimensiuni diferite, dar continue ale realitii.Acestea pornesc de la dimensiunea cea mai dens i mai puin contient pe care noi amnumi-o materie i merg pn la cea mai puin dens i mai contient, pe care noi am numi-odimensiunea spiritual. Destul de interesant, acest model extins, multidimensional al realitii este sugerat deteoreticieni ai mecanicii cuantice, ca Jack Scarfetti, care descrie cltoria supraluminic. Altedimensiuni ale realitii sunt folosite pentru a explica o deplasare care se produce cu o vitez maimare dect cea a luminii limita ultim a vitezei. Sau s lum n considerare opera legendaruluifizician David Bohm, cu modelul su multidimensional, explicit (fizic) i implicit (nonfizic), alrealitii. Nu este vorba de o simpl teorie Experimentul Aspect care a avut loc n 1982 n Franaa demonstrat c dou particule cuantice care fuseser la un moment dat conectate, odatseparate de distane considerabile, continuau s rmn ntr-un fel conectate. Dac una dintreparticule suferea o transformare, atunci i cu cealalt se producea o schimbare instantaneu.Cercettorii nu cunosc mecanismul de producere a acestei cltorii supraluminice, dei uniiteoreticieni sugereaz c aceast conexiune se realizeaz prin intermediul unor pori ctredimensiuni superioare. Astfel, contrar gndirii celor care au jurat credin paradigmei tradiionale,persoanele importante, cu o viziune de pionierat n tiin, cu care am vorbit sunt de prere c nuam atins nc punctul maxim al dezvoltrii umane, c suntem mai degrab conectai, i nuseparai, cu orice form de via i c spectrul complet al contiinei nglobeaz att dimensiuneafizic, ct i o multitudine de dimensiuni nonfizice ale realitii. n esen, aceast nouperspectiv nseamn s ne privim pe noi, pe ceilali i toat lumea vie nu prin ochii sinelui nostrumrunt, pmntesc, care triete n timp i se nate n timp. Ci prin ochii sufletului, ai Fiinei, aisinelui autentic. Unul cte unul, oamenii fac saltul pe aceast orbit superioar. Cu cartea de fa,Puterea prezentului, Eckhart Tolle i ocup locul pe care l merit n acest grup special de maetrimondiali. Mesajul lui Eckhart este urmtorul: problema umanitii este adnc nrdcinat nmintea nsi. Sau, mai curnd, n identificarea noastr greit cu mintea. Contiina noastr labil, tendina de a alege calea minimei rezistene, fr a contientizape deplin momentul prezent, creeaz un gol. Iar mintea condiionat de timp, care a fost construitpentru a fi un servitor util, compenseaz golul proclamndu-se ea nsi stpn. Ca un fluture cezboar din floare n floare, mintea retriete experiene trecute sau, proiectndu-i propriul sufilm, anticipeaz ceea ce va urma! Rareori ne surprindem odihnindu-ne n adncimea oceanic amomentului, aici i acum. Pentru c aici n Clipa de acum se afl Sinele Adevrat, ascunsndrtul corpului fizic, al emoiilor schimbtoare i al minii flecritoare. Gloria dezvoltrii umane nu este dat de capacitatea noastr de a gndi i a analiza, deiaceasta este trstura care ne deosebete de animale. Intelectul, ca i instinctul, reprezint numaiun punct pe acest drum. Destinul nostru ultim este s ne reconectm cu Fiina noastr esenial is ne exprimm realitatea divin, extraordinar, n lumea fizic, clip de clip. Uor de spus itotui ct de puini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvoltrii umane! 6.Din fericire, exist ghizi i profesori care s ne ajute pe parcurs. n calitatea sa de ghid iprofesor, formidabila putere a lui Eckhart nu st n priceperea sa deosebit de a ne fermeca prinpoveti interesante, de a caracteriza abstractul sau de a ne oferi o tehnic folositoare. Magia savine mai curnd din experiena personal, el fiind un adevrat cunosctor. Prin urmare, exist nspatele cuvintelor sale o putere care poate fi ntlnit numai la cei mai mari maetri spirituali.Trind n profunzimea acestei Realiti Superioare, Eckhart traseaz o cale energetic pentru ceicare doresc s-l urmeze. i dac acetia chiar l vor urma, lumea aa cum o cunoatem noi azi se va schimba nbine. Valorile actuale se vor transforma n epavele plutitoare ale temerilor pieritoare, prinse nvrtejul Fiinei. O nou civilizaie va lua Fiin. Unde sunt dovezile existenei acestei Realiti Superioare?, vei ntreba. Nu v pot oferidect o analogie: un grup de oameni de tiin se ntlnesc i v prezint toate dovezile tiinificecare atest c bananele sunt amare. ns tot ce trebuie s facei este s gustai una, o singurdat, pentru a v da seama c mai exist o mulime de alte aspecte legate de banane. n final,dovezile nu pot fi cutate printre argumentele intelectuale, ci n schimbarea pe care o produce nnoi divinul dinuntrul i din afara noastr. Eckhart Tolle ne ofer cu pricepere aceast posibilitate. Russell E. DiCarlo (autorul crii Towards a New World View: Conversations at the Leading Edge Spre un nou mod de a privi lumea: conversaii la grania cunoaterii) Erie, Pennsylvania, SUA ianuarie 1998 MULUMIRI i sunt profund ndatorat lui Connie Kellough pentru sprijinul ei clduros i pentru rolul vitalpe care l-a jucat n transformarea manuscrisului meu n aceast carte pe care a oferit-o lumii. Esteo bucurie s lucrez cu ea. Vreau s mi exprim recunotina i fa de Corea Ladner i toi oameniiminunai care au contribuit la aceast carte, dndu-mi libertatea, cel mai preios dar libertateade a scrie i libertatea de a tri. V mulumesc, Adrienne Bradley din Vancouver, Margaret Millerdin Londra, Angie Francesco din Glastonbury, Anglia, Richard din Menlo Park i Rennie Frumkindin Sausalito, California. i sunt ndatorat i lui Shirley Spaxman i lui Howard Kellough pentru corectareamanuscrisului i impresiile lor utile pe marginea acestuia, ca i tuturor celor care au avutbunvoina s revizuiasc manuscrisul mai trziu i s ne ofere informaii suplimentare. imulumesc, Rose Dendewich, pentru c ai tehnoredactat manuscrisul n maniera ta unic, plin deveselie i profesionalism. n final, a dori s mi exprim iubirea i recunotina pentru mama i tatl meu, fr de careaceast carte nu ar fi existat, pentru maetrii mei spirituali i pentru cel mai mare guru dintre toi:viaa. 7.INTRODUCERE Cum a aparut aceasta carte Trecutul nu-mi folosete prea mult i rareori m gndesc la el; cu toate acestea, a vrea sv spun pe scurt cum am ajuns s fiu nvtor spiritual. Pn la vrsta de 13 ani, am trit ntr-o stare aproape continu de anxietate, ntrerupt deperioade de depresie suicidal. Acum am sentimentul c vorbesc despre o via anterioar saudespre viaa altei persoane. ntr-o noapte, la puin timp dup ce mplinisem 29 de ani, m-am trezit spre dimineaacuprins de un sentiment de panic total. M mai trezisem de nenumrate ori nainte cu acestsentiment, dar de data asta era mai intens ca niciodat. Linitea nopii, contururile vagi ale mobilein camera ntunecat, zgomotul ndeprtat al trenului care trecea pe lng casa mea totul preaatt de strin, de ostil i de lipsit de orice sens, nct mi-a produs o aversiune profund fa delume. Cel mai odios lucru era, totui, propria mea existen. Ce rost avea s continui aceast luptpermanent? Simeam cum o profund dorin de autodistrugere, de nonexisten devine mult maiputernic dect dorina, instinctiv, de a continua s triesc. Eu nu m mai pot suporta pe mine nsumi. Acesta era gndul care contiunua s sederuleze n mintea mea. Apoi, dintr-o dat, am sesizat ciudenia lui. Sunt eu o Fiin sau dou?Dac cu nu m mai pot suporta pe mine nsumi, atunci trebuie s existe dou fiine n mine: eui mine nsumi, cu care eu nu mai pot tri. Poate c, m-am gndit eu, numai una dintre eleeste real. Am fost att de uimit de aceast stranie descoperire, nct mintea mea s-a oprit n loc.Eram perfect contient, dar nu mai aveam gnduri. Apoi m-am simit atras n ceea ce semna cuun vrtej de energie. La nceput a fost o micare lent, care apoi s-a accelerat. Am fost cuprins deo fric intens, i corpul meu a nceput s tremure. Am auzit cuvintele nu te mpotrivi ca i cumar fi venit de undeva din pieptul meu. Simeam c sunt tras ntr-un gol. M simeam ca i cum golulse afla mai degrab n mine dect n afara mea. Dintr-o dat, nu a mai existat nici urm de fric im-am lsat s alunec n acel gol. Nu mi amintesc ce s-a ntmplat dup aceea. Am fost trezit de ciripitul unei psri din faa geamului meu. Nu mai auzisem pn atunci unaa sunet. Aveam nc ochii nchii i am avut imaginea unui diamant preios. Da, dac undiamant ar putea scoate un sunet, aa ar suna. Am deschis ochii. Primele raze ale soareluitreceau prin draperii. Fr s m gndesc, am simit, am tiut c este infinit mai mult lumindect ne dm noi seama. Acea lumin blnd filtrat de draperii era iubirea nsi. Ochii mi s-auumplut de lacrimi. M-am ridicat i m-am plimbat prin camer. Am recunoscut camera i mi-am datseama c niciodat nu o vzusem cu adevrat pn atunci. Totul era proaspt i pur, ca i cumtocmai ar fi fost creat. Am luat n mini diferite lucruri, un creion, o sticl goal, minunndu-m defrumuseea i viaa care izvorau din ele. n ziua aceea m-am plimbat prin ora cuprins de o uimire profund fa de miracolul vieii pePmnt, ca i cum tocmai a fi venit pe lume. n urmtoarele cinci luni, am trit ntr-o stare depace i fericire profunde i nentrerupte. Dup aceea, ea s-a diminuat ntru ctva n intensitate saupoate c aa mi s-a prut mie, pentru c a devenit starea mea natural. Puteam s funcioneznormal n lume, dei mi-am dat seama c, orice a fi fcut, nu a mai fi putut aduga nimic la ceeace aveam deja. tiam, desigur, c mi se ntmplase un lucru extrem de important, dar nu l nelegeamcomplet. Abia peste civa ani, dup ce am citit texte de spiritualitate i am petrecut mai mult timpcu o serie de maetri spirituali, am realizat c toi cutau ceea ce mie mi se ntmplase deja. Amneles faptul c presiunea intens a suferinei din noaptea aceea trebuie s fi forat contiina meas se retrag din identificarea cu sinele nefericit i extrem de anxios, care este, n ultim instan,o ficiune a minii. Aceast retragere trebuie s fi fost att de complet, nct acel sine fals, plin desuferin, s-a prbuit imediat, ca atunci cnd scoatem un dop dintr-o jucrie gonflabil. Ceea ce armas a fost natura mea adevrat ca existen continu: contiina n starea ei cea mai pur,nainte de identificarea cu forma. Mai trziu am nvat s m cufund n acea lume interioaratemporal i fr de moarte, pe care o percepusem iniial ca pe un gol, i s rmn completcontient. Am trecut prin stri de o indescriptibil fericire i sfinenie, fa de care chiar i 8.experiena iniial pe care tocmai am descris-o plete. A venit un moment cnd, pentru o vreme,am rmas fr nimic n plan fizic. Nu aveam relaii sociale, cas, loc de munc, identitate socialdefinit. Am petrecut aproape doi ani stnd n parc pe bnci, n beia celei mai intense fericiri. Dar chiar i cele mai frumoase experiene vin i pleac. Prin comparaie cu oriceexperien, probabil c fundamental este sentimentul pcii, care nu m-a mai prsit de atunci.Uneori este foarte puternic, aproape palpabil, nct l pot simi i alii. Alteori este undeva n fundal,ca o melodie ndeprtat. Mai trziu, oamenii veneau din cnd n cnd la mine i mi spuneau: Vreau i eu ceea ce aitu. Poi s-mi dai i mie sau s-mi ari cum s-l obin i eu?. Iar eu rspundeam: Ai deja acestlucru. Dar nu-l poi simi pentru c mintea ta face prea mult zgomot. Acest rspuns s-atransformat mai trziu n cartea pe care o inei n mn. nainte s-mi dau seama, aveam din nouo identitate exterioar. Devenisem un nvtor spiritual. Adevrul din noi Aceast carte reprezint esena activitii mele, att ct poate fi ea exprimat n cuvinte, cuindivizi i grupuri mici de persoane interesate de dezvoltarea spiritual, din Europa i America deNord. Cu o profund afeciune i apreciere a vrea s le mulumesc acelor fiine excepionalepentru curajul i disponibilitatea lor interioar de a mbria schimbarea, pentru ntrebrile lorprovocatoare i dorina lor de a asculta. Aceast carte nu ar fi aprut fr ei. Aceti oameni aparinunei minoriti norocoase de pionieri spirituali: oameni care ajung la un punct n care devin capabilis rup tiparele mentale colective motenite, tipare care i-au inut dintotdeauna pe oameni legaide suferin. Cred c aceast carte i va gsi drumul ctre aceia care sunt pregtii pentru otransformare interioar radical i va aciona ca un catalizator n acest scop. Sper c i va mbogii pe muli alii, care vor considera coninutul ei demn de luat n seam, chiar dac nu vor fi gata,poate, s l triasc sau s l pun n practic n totalitate. Este posibil ca, mai trziu, smnaplantat la citirea acestei cri s fuzioneze cu smna iluminrii pe care fiecare Fiinomeneasc o poart n sine i s germineze, ieind brusc la lumin. Cartea n forma ei actual a luat natere n urma ntrebrilor spontane puse de diferitepersoane la seminare, ore de meditaie i edine de consiliere individual i din acest motiv ampstrat formatul ntrebare-rspuns. La aceste ore i seminare am nvat i am primit la fel de multca i cei care mi-au pus ntrebrile. Unele ntrebri i rspunsuri le-am preluat aproape cuvnt cucuvnt. Altele sunt mai generale, n sensul c am combinat anumite tipuri de ntrebri cu care m-am ntlnit frecvent ntr-una singur i am extras esena din mai multe rspunsuri, pentru a formaun rspuns general. Uneori, n timp ce scriam, mi venea n minte un rspuns cu totul nou, maiprofund sau mai intuitiv dect tot ceea ce spusesem pn atunci. Unele ntrebri au venit de laredactorul meu, care mi-a cerut explicaii suplimentare n anumite locuri. Vei descoperi c, de la prima pn la ultima pagin, dialogul alterneaz continuu ntre douniveluri diferite. La un nivel, v atrag atenia asupra aspectelor false. V vorbesc despre naturaincontientului uman i despre disfunciile sale, cum ar fi cel mai des ntlnite manifestricomportamentale, de la conflictele din relaiile personale pn la rzboaiele dintre triburi saunaiuni. Aceste informaii sunt vitale, pentru c, dac nu nvai s recunoatei falsul drept fals ca un lucru strin de dvs. nu va putea s apar nicio transformare de durat i vei sfrintotdeauna fiind trai napoi n iluzie sau ntr-o anumit form de durere. La acest nivel, v art icum s nu facei din ceea ce este fals n sinea dvs. o caracteristic sau o problem personal,pentru c tocmai acesta este modul n care se perpetueaz falsul nsui. La un alt nivel, v voi vorbi despre o transformare profund a contiinei umane nu caposibilitate viitoare, ndeprtat, ci ca schimbare posibil chiar n acest moment indiferent cinesuntei i unde v aflai. V voi arta cum s v eliberai din sclavia minii i s intrai n aceaststare de iluminare a contiinei pe care s o prelungii i n viaa de zi cu zi. La acest nivel, cuvintele nu urmresc ntotdeauna comunicarea de informaii, i de multe oriau scopul de a v atrage n aceast nou contiin n timp ce citii. n mod repetat, voi ncerca sv iau cu mine n aceast stare atemporal de prezen contient intens n clipa prezent,pentru a v face s simii iluminarea. Pn cnd vei reui s trii lucrurile despre care vvorbesc, s-ar putea ca aceste pasaje s vi se par ntructva repetitive. Totui, imediat ce vei 9.reui acest lucru, cred c v vei da seama c ele conin o mare putere spiritual i pot devenipentru dvs. cele mai plcute pri ale crii. Mai mult, deoarece fiecare om poart n el smnailuminrii, de multe ori m voi adresa cunosctorului din sinea dvs. care se afl n spatelegnditorului din sinea dvs., m voi adresa sinelui mai profund, care recunoate imediat adevrulspiritual, rezoneaz cu el i primete putere de la acesta. Prin simbolul pentru pauz Scare apare dup anumite pasaje v sugerez c ar fi bine s v oprii un moment din lectur, s vlinitii i s simii, s trii experiena adevrului care tocmai a fost exprimat. Este posibil ca i nalte locuri din text s simii spontan i firesc nevoia de a v opri pentru a medita. Cnd vei ncepe s citii aceast carte, sensul anumitor cuvinte, ca Fiin sau prezen,v va fi mai puin clar. Citii mai departe. ntrebrile sau obieciile care v vor veni probabil n minten timp ce citii vor primi un rspuns mai trziu, ntr-un paragraf ulterior sau poate c se vor dovedilipsite de importan cnd vei ptrunde mai adnc n aceast nvtur i n sine. Nu citii doar cu mintea. Observai dac nu simii vreo reacie de rspuns n timp ce citiisau un sentiment de recunoatere din interior. Nu v pot mprti niciun adevr spiritual pe caren adncul sufletului s nu-l cunoatei deja. Tot ce pot face este s v amintesc ceea ce ai uitatntr-un asemenea moment, n fiecare celul a corpului dvs. este activat i eliberat cunoatereavie, veche i totui mereu nou. Mintea vrea mereu s clasifice i s compare, dar aceast carte v va ajuta mai mult dacnu vei ncerca s comparai termenii folosii aici cu cei ntlnii n alte lucrri; altfel, probabil c veiajunge la o stare de confuzie. Eu folosesc cuvinte ca fericire, minte i contiin n moduricare nu corespund neaprat altor abordri. Nu v fixai asupra cuvintelor. Ele sunt doar trepte cetrebuie lsate n urm ct de repede. Cnd citez ocazional cuvintele lui Isus sau ale lui Buddha din Cursul miracolelor sau din altelucrri, nu o fac pentru a compara, ci pentru a v atrage atenia c n esen exist i a existatntotdeauna un adevr spiritual unic, dei acesta ni se prezint sub attea forme. Unele forme, ca,de exemplu, vechile religii, au acumulat att de multe elemente strine, nct esena lor spiritual afost aproape n ntregime acoperit. De aceea, n mare msur, sensul lor profund nu mai esterecunoscut i puterea lor de transformare s-a pierdut. Citez din vechile religii sau din alte nvturipentru a v revela nelesul lor adnc i pentru a restaura astfel puterea lor de transformare, maiales pentru cititorii care aparin acestor orientri religioase. Eu le spun: nu este nevoie s cutaiadevrul n alt parte. Lsai-m s v art cum s ajungei la un nivel mai profund al nvturilorpe care le avei deja. Totui, n mare, m-am strduit s folosesc o terminologie ct se poate de neutr pentru camesajul meu s poat ajunge la ct mai muli oameni. Putem considera volumul de fa oreformulare adecvat pentru epoca noastr a nvturilor spirituale perene ce formeaz esenatuturor religiilor. Ele nu deriv din surse externe, ci din singura surs autentic, liber de oriceteorie sau speculaie sursa interioar. Vorbesc din experiena proprie i, dac uneori devin preacategoric, fac aceasta pentru a rzbi prin nveliul dur al rezistenei mentale i pentru a ajunge laacel loc din interiorul dvs. n care cunoatei cu adevrat, la fel de bine ca i mine, i n careadevrul este recunoscut atunci cnd este auzit. n acele momente apare un sentiment de exaltarei de trire intens, ca i cum ceva din dvs. ar spune: Da, tiu c este adevrat. 10.Capitolul 1 Nu suntem totuna cu mintea noastr Cel mai mare obstacol n calea iluminrii Ce este iluminarea? Un ceretor sttea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. ntr-o zi, trecu pe acoloun strin. Te nduri s-mi dai un ban?, murmur mecanic ceretorul, ntinzndu-i vechea luiapc de baseball. Nu am nimic s-i dau, spuse strinul. Dar pe ce eti aezat?, ntrebacesta. Un gunoi, rspunse ceretorul. E doar o cutie veche. Stau pe ea de cnd m tiu. Te-ai uitat vreodat nuntru?, ntreb strinul. Nu, rspunse ceretorul. Ce rost are? Nu e nimic nea. Uit-te nuntru, insist strinul. Ceretorul reui s ridice puin capacul. ocat, nevenindu-is cread, vzu c toat cutia era plin cu aur. Eu sunt strinul care nu are nimic s v dea i care v spune s v uitai nuntru. Nu ninteriorul unei cutii, ca n parabol, ci undeva mai aproape: n interiorul dvs. Dar eu nu sunt un ceretor mi se pare c v aud protestnd. Cei care nu i-au gsit nc adevrata bogie, care este strlucitoarea fericire a Fiinei isentimentul profund i indestructibil de pace venit odat cu ea, sunt ceretori, chiar dac dein celemai mari bogii materiale. Ei caut n afara lor frme de plcere sau de satisfacie, derecunoatere, de siguran sau de iubire, dei au n sine o comoar care conine nu numai acestelucruri, ci este infinit mai bogat dect orice le-ar putea oferi lumea. Cuvntul iluminare evoc ntr-un fel ideea unei realizri supraomeneti, iar sinele fals vreas perpetueze aceast idee; dar aceasta este pur i simplu starea dvs. natural, trirea identitiicu Fiina. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil i indestructibil, la ceva care, aproapeparadoxal, suntei n esen dvs., dar care, cu toate acestea, v depete cu mult. nseamnregsirea naturii dvs. adevrate, dincolo de nume i de nfiare. Incapacitatea de a simi aceastconectare d natere iluziei separrii separare de propria persoan i de lumea care vnconjoar. Atunci v percepei, contient sau incontient, ca pe un fragment izolat. Apare frica, iarconflictul interior devine starea normal. mi place foarte mult definiia extrem de simpl pe care Buddha o d iluminrii: sfritulsuferinei. Nu este nimic supraomenesc n ea, nu-i aa? Desigur, ca definiie, este incomplet. Nespune doar ce nu este iluminarea: nu este suferin. Dar ce rmne atunci cnd nu mai existsuferin? Buddha pstreaz tcerea asupra acestui subiect, iar tcerea lui nseamn c acestlucru trebuie descoperit pe cont propriu. El folosete o definiie negativ pentru ca mintea s nu otransforme ntr-o credin sau ntr-o realizare supraomeneasc, un obiectiv imposibil de atins. nciuda acestei precauii, majoritatea buditilor cred i azi c iluminarea este pentru Buddha, nupentru ei, cel puin nu n aceast via. Ai folosit cuvntul Fiin. Putei s ne explicai ce nelegei prin acest cuvnt? Fiina este energia vital unitar, etern, mereu prezent deasupra miliardelor de forme viisupuse naterii i morii. Totui, Fiina nu este numai deasupra, ci i n adncul fiecrei forme devia, ca esen interioar invizibil i indestructibil. Ceea ce nseamn c ea ne este accesibiln acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adevrate. Dar nu cutai spunei stpnire pe ea prin puterea minii. Nu ncercai s o nelegei. Nu putei s o cunoateidect atunci cnd mintea este linitit. Cnd suntei prezent, cnd atenia voastr se ndreaptintens i n ntregime spre Clipa de acum, Fiina poate fi simit, dar ea nu poate fi neleasniciodat pe cale mental. A regsi contiina Fiinei i a menine aceast stare de contiinsensibil nseamn a atinge iluminarea. S Cnd spunei Fiint, v referii la Dumnezeu? Dac da, de ce nu spunei Dumnezeu? Cuvntul Dumnezeu i-a pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de folosire greit. lfolosesc uneori i eu, dar destul de rar. Prin folosire greit vreau s spun c oameni care nu au 11.reuit niciodat s arunce mcar o privire fugar n lumea sacrului, n vastitatea infinit din spateleacestui cuvnt, l folosesc cu mult convingere, ca i cum ar ti despre ce anume vorbesc. Sauaduc argumente mpotriva sa, ca i cum ar ti ce este lucrul pe care l neag. Aceast folosiregreit d natere unor credine, unor afirmaii absurde i unor iluzii egoiste, ca de exemplu:Dumnezeul meu sau al nostru este singurul adevrat, iar Dumnezeul tu este fals, sau faimoaseiafirmaii a lui Nietzsche, Dumnezeu a murit. Cuvntul Dumnezeu a devenit un concept nchis. n momentul cnd este rostit, apare oimagine mental, poate c nu chiar aceea a unui btrn cu barb alb, totui o reprezentaremental a unui lucru sau a unei persoane din afara noastr i, desigur, aproape inevitabil, aceastaeste o persoan sau un lucru de sex masculin. Nici Dumnezeu, nici Fiin i nici vreun alt cuvnt nu poate defini sau explica realitateainefabil din spatele cuvntului, astfel c singura ntrebare important este aceea dac cuvntuleste un sprijin sau o piedic pentru capacitatea noastr de a tri realitatea la care se refer.Trimite el dincolo de sine, la o realitate transcendent, sau se contamineaz cu uurin, devenindnimic altceva dect o idee din mintea dvs. n care credei, un idol mental? Cuvntul Fiin nu explic nimic, dar nici cuvntul Dumnezeu nu face acest lucru. Totui,Fiina are avantajul de a fi un concept deschis. Nu reduce infinitatea invizibil la o entitate finit.Este imposibil s ne formm o imagine mental despre ea. Nimeni nu poate s revendice exclusivFiina. Este nsi esena i v este imediat accesibil ca sentiment al propriei prezene, dreptcontientizare a lui eu sunt, care este anterioar gndului c eu sunt asta sau cealalt. Aadar,este un pas foarte mic ntre cuvntul Fiin i experiena existenei. S Care este cel mai mare obstacol n calea tririi acestei realiti? Identificarea cu mintea dvs., care face ca gndirea s devin un impuls permanent irepetitiv. Incapacitatea de a te opri s mai gndeti este o boal groaznic, dar nu ne dm seamade acest lucru pentru c aproape toat lumea sufer de ea, aa c o considerm un lucru normal.Acest zgomot mental nencetat ne mpiedic s gsim acea lume a linitii interioare, care esteinseparabil de Fiin. El creeaz i un sine fals, construit de minte, care arunc o umbr de frici suferin. Vom discuta mai mult despre acest lucru mai trziu. Filozoful Descartes credea c a descoperit adevrul fundamental cnd a fcut afirmaia:Gndesc, deci exist. De fapt, el formulase eroarea fundamental: echivalarea gndirii cu Fiina ia identitii cu gndirea. Cel ce gndete compulsiv, adic aproape toat lumea, triete ntr-ostare de separare aparent, ntr-o lume nebunesc de complex, cu conflicte i probleme perpetue,o lume care reflect fragmentarea din ce n ce mai mare a minii. Iluminarea este o stare deintegritate, de a fi unitar i, din acest motiv, mpcat. A fi unitar cu viaa n aspectul su manifest,lumea, ca i cu sinele dvs. profund i viaa nemanifest a fi unitar cu Fiina. Iluminarea nu estenumai sfritul suferinei i al conflictelor perpetue din interiorul i din afara noastr, ci i sfritulsclaviei noastre fa de gndirea nentrerupt. Ce sentiment incredibil de eliberare! Identificarea cumintea creeaz un ecran opac de concepte, etichete, imagini, cuvinte, judeci i definiii ceblocheaz orice relaie autentic. Se interpune ntre contiina de sine i persoan, ntre dvs. irestul oamenilor, ntre dvs. i natur, ntre dvs. i Dumnezeu. Acest ecran de gnduri este cel carecreeaz iluzia separrii, impresia c existai complet separat de cellalt. Atunci uitai faptulesenial c, n spatele nivelului aparenei fizice i al formelor diferite, suntei unitar cu tot ceea ceexist. Prin uitai vreau s spun c nu mai putei simi aceast unitate ca realitate de sineevident. Putei crede c acest lucru este adevrat, dar nu mai tii c este adevrat. O credinpoate fi linititoare. Totui numai prin experiena proprie devine eliberatoare. Gndirea a devenit o boal. Bolile apar atunci cnd lucrurile nu mai sunt n echilibru. Deexemplu, nu este nimic anormal n multiplicarea i diviziunea celulelor n corpul uman, dar, cndacest proces continu fr s in cont de organismul ca ntreg, celulele prolifereaz i apare oboal. 12.Not: Mintea este un instrument minunat dac este folosit corect. Totui, folosit incorect,devine foarte distructiv. Pentru a exprima mai precis acest lucru, nu conteaz n ce msur vfolosii incorect mintea pentru c, de obicei, nu o folosii deloc. Ea v folosete pe dvs. Aceastaeste boala. Credei c suntei mintea dvs. Este o iluzie. Instrumentul a pus stpnire pe dvs. Nu sunt n totalitate de acord. Este adevrat c am multe gnduri care nu au un scopprecis, ca majoritatea oamenilor, dar am totui capacitatea de a alege s-mi folosesc minteapentru a obine sau realiza diferite lucruri i fac asta tot timpul. Numai faptul c putei rezolva un careu de cuvinte ncruciate sau construi o bombatomic nu nseamn c v folosii mintea. Aa cum cinilor le place foarte mult s road oase,mintea ador s se ocupe de probleme. Acesta este motivul pentru care rezolv cuvintencruciate i construiete bombe atomice. Dvs. nu suntei interesat de aceste scopuri. Dai-mivoie s v pun o ntrebare: v putei elibera de mintea dvs. ori de cte ori dorii? Ai descoperitbutonul de nchidere? Adic s nu mai gndesc deloc? Nu, nu pot. Poate numai o secund sau dou. Atunci, mintea este cea care v folosete pe dvs. V identificai incontient cu ea, aa cnici nu tii c suntei sclavul ei. Este ca i cum ai fi posedat fr s tii i luai entitatea care vposed drept persoana dvs. nceputul libertii este s v dai seama de faptul c nu sunteientitatea care v posed adic gnditorul din sinea dvs. Cunoscnd acest lucru, avei ocazia sobservai entitatea. n momentul n care ncepei s observai gnditorul, se activeaz un nivelsuperior al contiinei. Atunci ncepei s realizai c dincolo de lumea gndurilor exist o arievast a inteligenei, c gndul este numai un aspect mrunt al acesteia. Contientizai, deasemenea, c toate lucrurile care conteaz frumuseea, iubirea, creativitatea, bucuria, paceainterioar vin de dincolo de minte. Atunci ncepei s v trezii. S Eliberarea de mintea noastr Ce vrei s spunei prin observarea gnditorului? Cnd o persoan se duce la doctor i spune: Aud o voce capul meu, probabil c va fitrimis la psihiatru. Cert este c, ntr-un mod foarte asemntor, aproape toat lumea aude unasau mai multe voci n cap tot timpul: gndurile involuntare n legtur cu care nu v dai seama cavei puterea de a le opri. Monologuri i dialoguri continue. Probabil c ai ntlnit pe stradnebuni care vorbesc fr oprire, cu voce tare sau mormind n barb. Ei bine, acest lucru nudifer foarte mult de ceea ce facei dvs. niv i toi oamenii normali, cu excepia faptului c nuvorbii cu voce tare. Vocea comenteaz, speculeaz, compar, judec, se plnge, accept saurespinge etc. Ea nu este neaprat relevant pentru situaia n care v aflai n acel moment; poateevoca trecutul recent sau ndeprtat, poate repeta sau imagina posibile situaii viitoare. iimagineaz deseori lucruri negative, finaluri nedorite; acest lucru este numit ngrijorare; uneori,aceast band de magnetofon care zbrnie n fundal este nsoit de imagini sau filme mentale.Chiar dac voia este relevant pentru situaia curent, ea va fi interpretat n termenii trecutului;pentru c vocea aparine minii noastre condiionate, care este rezultatul istoriei noastre de via,dar al cadrului mental cultural colectiv pe care l-am motenit. Aa c dvs. privii i evaluaiprezentul prin prisma trecutului i obinei o perspectiv total eronat asupra lui. Nu de puine ori,vocea este cel mai aprig duman al dvs. Muli oameni triesc avnd n minte un tiran care i ataci i pedepsete continuu, acaparndu-le mare parte din energia vital. El este cauza nefericirii i asuferinei neexprimate, i chiar a bolii. Vestea bun este c v putei elibera de mintea dvs. Aceasta este singura eliberareautentic. Putei face primul pas chiar acum. ncepei s v ascultai vocea care vorbete n capuldvs. ct putei de des. Acordai o atenie deosebit gndurilor repetitive sau tiparelor de gndire;poate c aceste vechi discuri de gramofon vorbesc n capul dvs. de ani ntregi. Iat ce neleg eu 13.prin observarea gnditorului este un alt fel de a spune: ascult-i vocea minii, acolo, caspectator, ca martor. Cnd v ascultai vocea minii, ncercai s fii imparial. Adic nu o judecai. Nu judecai inu condamnai ceea ce auzii, pentru c asta ar nsemna c aceeai voce a intrat din nou pe uadin spate. V vei da repede seama: vocea e acolo, iar eu sunt aici, ascultnd-o, urmrind-o.Contientizarea faptului c eu sunt acest sentiment al propriei prezene nu este un gnd. Elvine de undeva de dincolo de minte. S Aa c, atunci cnd ascultai un gnd, contientizai nu numai gndul, ci i propria dvs.prezen ca martor al gndului. n felul acesta, a aprut o nou dimensiune a contiinei. n timp cev ascultai gndul, simii o prezen contient sinele dvs. profund ca i cum s-ar afladincolo de gnd sau dedesubtul lui, orice-ar nsemna asta. Atunci gndul i pierde puterea asupradvs. i ncepe cu repeziciune s slbeasc n intensitate, n for, pentru c nu mai continuai sncrcai mintea cu energie prin identificarea cu el. Acesta este nceputul sfritului gndiriiinvoluntare i compulsive. Cnd un gnd cedeaz, vei resimi o discontinuitate n fluxul mental un hiat al non-minii.La nceput, aceste intervale vor fi scurte, poate de cteva secunde, dar treptat ele se vor prelungi.Cnd vor aprea astfel de intervale, vei simi o lumit linite i pace interioare. Acesta estenceputul strii naturale de trire a unitii cu Fiina, senzaie care, de obicei, este ascuns deminte. Exersnd, sentimentul de linite i pace se va aprofunda. De fapt, profunzimea lui nu arelimite. Vei simi i o subtil senzaie de bucurie care urc din adncuI dvs.: bucuria de a tri. Nu este o stare asemntoare cu transa. Deloc. Aici nu e vorba de o pierdere a contiinei.Este exact opusul transei. Dac preul pcii ar fi scderea nivelului contiinei, iar preul calmului o scdere a vitalitii i a vitezei de reacie, atunci aceste lucruri nu ar merita dobndite. naceast stare de conectare interioar suntei mult mai alert i mai treaz dect n momentele deidentificare cu mintea. Suntei n ntregime prezent. Aceasta mrete frecvena vibraiei cmpuluienergetic care d via corpului fizic. Pe msur ce ptrundei mai adnc n aceast zon a non-minii, cum i se spune uneori nOrient, ctigai o stare de contiin pur. n aceast stare, v simii propria prezen cu oasemenea intensitate i bucurie, nct orice gnd, orice emoie, ntregul corp fizic i toat lumeaextern devin relativ lipsite de importan n comparaie cu trirea. Totui, nu este o stare egoist,ci una total altruist. V conduce dincolo de ceea ce ai crezut pn acum c este sinele propriu.Aceast prezen suntei esenialmente dvs. i, n acelai timp, inimaginabil mai mult dect dvs.Ceea ce ncerc s v mprtesc aici poate prea paradoxal sau chiar contradictoriu, dar nuexist niciun alt mod n care a putea exprima aceste lucruri. S n loc s observai gnditorul, putei crea dvs. niv un gol n fluxul gndirii, pur i simpluconcentrndu-v atenia asupra Clipei de acum. Devenii intens contient de momentul prezent.Este un lucru care v va aduce o profund satisfacie. Astfel, v ndeprtai contiina deactivitile minii i creai un hiatus al non-minii, n care suntei extrem de alert i contient, nsfr s gndii. Aceasta este esena meditaiei. n viaa cotidian, putei face acest exerciiuoprindu-v la orice activitate de rutin care de obicei este doar un mod de a atinge un obiectiv,acordndu-i toat atenia dvs., astfel nct s devin un scop n sine. De exemplu, de cte oricobori i urcai scrile acas sau la locul de munc, fii extrem de atent la fiecare pas, la fiecaremicare, chiar i la respiraie. Fii total prezent. Sau cnd v splai pe mini, fii atent la toateinformaiile senzoriale asociate cu aceast activitate: sunetul i felul n care simii apa, micrileminilor, mirosul spunului .a.m.d. Ori atunci cnd v urcai n main, dup ce nchidei portiera, 14.oprii-v pentru cteva secunde i observai-v respiraia. Contientizai senzaia calm, darintens a prezenei. Exist un singur criteriu sigur n funcie de care v putei msura succesul naceast activitate: gradul n care simii pacea interioar. S Aa c pasul cel mai important al cltoriei dvs. spre iluminare const n a nva s nu vmai identificai cu mintea dvs. De cte ori creai un gol n fluxul mental, lumina contiinei seaccentueaz. ntr-o zi s-ar putea s v surprindei zmbind vocii din minte, aa cum v-ai amuzade poznele unui copil. Iar aceasta denot c, de ctva timp, nu mai luai n serios ceea ce sepetrece n minte, deoarece sentimentul dvs. de sine nu mai depinde de un asemenea proces. Iluminarea: depirea gndurilor Gndirea nu este esenial pentru supravieuirea n aceast lume? Mintea dvs. este un instrument, o unealt. Ea exist pentru a fi folosit ntr-un anumit scop,iar, cnd sarcina este ndeplinit, lsai-o deoparte. Dar, dup cum stau lucrurile, a spune caproape 80-90% din gndurile majoritii oamenilor sunt nu numai repetitive i inutile, dar, prinnatura lor disfuncional i deseori negativ, mare parte sunt chiar duntoare. Observai-vmintea i vei descoperi c este adevrat. Ea duce la o pierdere important de energie vital. Acest gen de gndire compulsiv este n realitate o form de dependen. Prin ce secaracterizeaz dependena? Pur i simplu prin faptul c nu mai simii c ai avea posibilitatea shotri cnd s v oprii. Pare un lucru mai puternic dect dvs., care v d un fals sentiment deplcere, o plcere care invariabil se transform n durere. De ce am fi dependeni de minte? Pentru c v identificai cu ea ceea ce considerai a fi identitatea dvs. deriv dinconinutul i activitatea minii. Vi se pare c ai nceta s existai dac nu ai mai gndi. Pe msurce cretei, v formai o imagine mental despre cine suntei, n baza condiionrii personale iculturale. Putem numi aceast identitate fantomatic sine fals. Sinele fals const n activitateamental i nu poate fi meninut n via dect gndind permanent. Termenul de sine fals aresensuri diferite pentru persoane diferite, dar, n contextul propus de mine, se refer la acel sinefals creat prin identificarea incontient cu mintea. Pentru sinele fals, momentul prezent abia dac exist. Numai trecutul i viitorul suntconsiderate importante. Aceast inversare total a adevrului este cauzat de faptul c mintea nufuncioneaz corect sub influena sinelui fals. Este mereu preocupat de meninerea n via atrecutului, pentru c, fr el, cine mai suntei dvs.? Se proiecteaz constant n viitor pentru a-iasigura supravieuirea continu i a cuta acolo eliberarea sau mplinirea. Mintea spune: ntr-o zi,cnd se va ntmpla cutare sau cutare lucru, m voi simi bine, voi fi fericit i mpcat. Chiar iatunci cnd sinele fals pare preocupat de prezent, ceea ce vede nu este prezentul: acesta esteperceput total greit pentru c este privit prin ochii trecutului. Sau reduce prezentul la un mijlocpentru atingerea unui scop, un obiectiv ntotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. Observai-v mintea i vei vedea c aa funcioneaz. Momentul prezent este cheia eliberrii. Dar nu putei gsi momentul prezent atta timp ctv identificai cu mintea dvs. Nu vreau s-mi pierd capacitatea de a analiza i a face deosebiri. Nu m-ar deranja s nvs gndesc mai clar, mai concentrat, dar nu vreau s-mi pierd capacitatea mental. Darul gndiriieste cel mai preios lucm pe care l avem. Fr el, am fi doar o alt specie de animale. Dominaia minii nu este mai mult dect un stadiu n evoluia contiinei. Necesitatea de atrece la stadiul urmtor a devenit o urgen; altfel, vom fi distrui de minte, care s-a preschimbatntr-un monstru. Vom discuta mai pe larg aceste lucruri mai trziu. Gndirea i contiina nu suntsinonime. Gndirea este numai un aspect limitat al contiinei. Gndul nu poate exista frcontiin, dar contiina nu are nevoie de gnduri. 15.Iluminarea nseamn depirea gndului, evitarea ntoarcerii la un nivel anteriorgndului, acela de animal sau de plant. n starea de iluminare, v putei folosi gndirea ori decte ori este necesar, dar ntr-un mod mult mai eficient i cu mai mult concentrare dect nainte.O putei folosi mai ales n scopuri practice, dar suntei eliberai de dialogul interior involuntar,pstrndu-v linitea interioar. Cnd v folosii mintea, i mai ales atunci cnd avei nevoie de osoluie creativ, alternai la fiecare cteva minute gndirea cu linitea, starea de activare a miniicu aceea de linitire a ei. n afara minii, contiina exist fr gnd. Numai astfel este posibilgndirea creativ, pentru c numai aa gndul are o putere real. Gndul singur, lipsit deconectarea la lumea vast a contiinei, devine repede sterp, nebunesc, distructiv. Mintea este, n esen, o main de supravieuire. Atacul i aprarea mpotriva altor mini,adunarea, depozitarea i analizarea informaiilor acestea sunt lucrurile la care se pricepe ea,dar nu este deloc creativ. Toi artitii adevrai, indiferent dac tiu sau nu, creeaz ntr-o zonaflat n afara minii, din linitea lor interioar. Mintea d apoi form impulsului creativ sauintuiiilor. Chiar i marii oameni de tiin au afirmat c descoperirile creative cele mai importantele-au fcut n momente de calm mental. n urma unui chestionar aplicat celor mai marimatematicieni de pe tot teritoriul Statelor Unite, inclusiv lui Einstein, pentru a afla metodele lor delucru, rezultatul surprinztor a fost acela c gndirea joac numai un rol secundar n fazadecisiv i de scurt durat a actului creator. Aa c eu a spune c motivul foarte simplu pentrucare majoritatea oamenilor de tiin nu sunt creativi nu este acela c nu tiu s gndeasc, ciacela c nu tiu cum s se opreasc din gndit! Nu prin intermediul minii, al gndirii s-a creat miracolul vieii pe Pmnt sau corpul dvs., inu prin intermediul ei sunt ele meninute n via. Exist n mod clar o inteligen mult mai vastdect mintea. Cum poate o singur celul uman, care are un diametru de 20-30 mm, s coninn ADN-ul ei instruciuni care ar putea umple 1.000 de cri, a cte 600 de pagini fiecare? Cu ctaflm mai multe despre funcionarea corpului, cu att nelegem mai bine ct de vast esteinteligena care l-a construit i ct de puine tim despre ea. Cnd mintea noastr se reconecteazcu ea, devine cea mai minunat unealt. ncepe s deserveasc un scop care o depete cumult. Emoia: reacia corpului la activitatea minii Dar emoiile? Sunt prins mult mai des n vrtejul emoiilor mele dect n vrtejul gndurilor. Mintea, n felul n care folosesc eu acest cuvnt, nu este compus doar din gnduri. Eainclude i emoiile, i tiparele mental-emoionale de reacie incontient. Emoia apare acolo undemintea i corpul se ntlnesc. Este reacia corpului la activitatea minii sau, ai putea spune, oreflectare a minii n corp. De exemplu, gndul la un posibil atac sau un gnd ostil va crea n corp oacumulare de energie, pe care noi o numim furie. Corpul se pregtete de lupt. Gndul c sunteiameninat, fizic sau psihologic, face corpul s se contracte, iar aceasta este componenta fizic aceea ce noi numim fric. Cercetrile au artat c emoiile puternice pot produce schimbri chiar in biochimia corporal. Aceste schimbri biochimice reprezint aspectul fizic sau material alemoiilor. Desigur, nu suntei ntotdeauna contieni de toate tiparele dvs. de gndire i deseorinumai observndu-v emoiile le putei contientiza. Cu ct v identificai mai mult cu gndirea, cu preferinele i cu aversiunile dvs., cujudecile i cu interpretrile, cu alte cuvinte, cu ct suntei mai puin prezent ca observatorcontient, cu att ncrctura emoional va fi mai puternic, indiferent dac suntei contient saunu de acest lucru. Dac nu v putei simi emoiile ca atare, dac suntei desprit de ele, le veitri la un nivel pur fizic, ca pe o problem fizic sau ca pe un simptom. S-a scris foarte mult despreaceasta n ultimii ani, aa c nu e nevoie s aprofundm. Un tipar incontient puternic se poatemanifesta i sub forma unui eveniment extern, care vi se ntmpl. De exemplu, am observat c,n cazul oamenilor care au acumulat mult furie, fr s o contientizeze i fr s o exprime,exist o probabilitate mai mare de a fi atacai, verbal sau chiar fizic, de alte persoane furioase deseori fr niciun motiv aparent. Ei eman un puternic iz de furie, pe care anumite persoane ldetecteaz la nivel subliminal, fapt ce le declaneaz propria furie latent. 16.Dac avei dificulti n a v simi emoiile ca atare, ncepei prin a v concentra ateniaasupra cmpului energetic intern al propriului corp. Simii-v corpul din interior. Astfel vei intra ncontact cu emoiile dvs. Vom explora aceast problem n detaliu mai trziu. S Spunei c o emoie este reflectarea minii n corp. Dar, uneori, ntre cele dou entiti apareun conflict: mintea spune nu, n timp ce emoia spune da sau invers. Dac vrei ntr-adevr s v cunoatei mintea, corpul v va oferi ntotdeauna o reflectareautentic, aa c fii ateni la emoie sau mai degrab simii-o n corp. Dac ntre cele dou existun conflict aparent, gndul va fi minciuna, iar emoia va fi adevrul. Nu va reprezenta adevrulultim despre cine suntei, ci adevrul relativ despre starea minii dvs. la momentul respectiv. Conflictul dintre gndurile de la suprafa i procesele mentale incontiente este foartefrecvent. Poate c nu suntei capabil deocamdat s aducei activitatea mental incontient ncontiin sub forma gndurilor, dar ea se va reflecta mereu n corp sub forma emoiei, iar emoiilevi le putei contientiza. A privi o emoie n acest fel este, n linii mari, ca i cum ai asculta sau priviun gnd, lucru despre care am vorbit mai devreme. Singura diferen este aceea c, dac gndulexist doar n mintea dvs., o emoie are o puternic componenta fizic i, prin urmare, este simitn primul rnd n corp. Putei lsa emoia s existe acolo fr a fi controlai de ea. Nu mai sunteiemoia; suntei martorul, prezena observatoare. Dac exersai acest lucru, tot ceea ce esteincontient n dvs. va fi adus la lumina contiinei. Deci observarea emoiilor noastre este la fel de important ca i observarea gndurilor? Da. Facei-v un obicei din a v ntreba: Ce se ntmpl n mine n acest moment?.ntrebarea v va indica direcia corect. Dar nu analizai, pur i simplu urmrii. Concentrai-vatenia n interior. Simii energia emoiei. Dac nu exist nicio emoie, ndreptai-v atenia maiadnc, spre cmpul energetic interior al corpului dvs. Aceasta este ua ctre Fiin. S O emoie reprezint de obicei un tipar de gndire amplificat i energizat, iar, din cauzancrcturii sale energice deseori copleitoare, la nceput nu este uor s rmi prezent suficientde mult timp pentru a o observa. Vrea s pun stpnire pe dvs. i de obicei reuete cuexcepia cazului n care suntei suficient de prezent. Dac v simii atras n identificareaincontient cu emoia printr-o lips de prezen, lucru normal, de altfel, emoia devine temporaridentic cu dvs. Deseori, gndirea i emoia formeaz un cerc vicios, alimentndu-se reciproc.Tiparul de gndire i creeaz o reflexie amplificat sub forma emoiei, iar frecvena de vibraie aemoiei continu s hrneasc tiparul iniial de gndire. Struind mental asupra situaiei, asupraevenimentului sau asupra persoanei percepute drept cauz a emoiei, gndul ncarc emoia cuenergie, iar, la rndul ei, emoia energizeaz tiparul de gndire .a.m.d. n principiu, toate emoiile sunt modificri ale unei emoii primordiale i nedifereniate, carei are originea n pierderea contiinei de sine, dincolo de orice nume i form. Din cauza naturiisale nedifereniate, este greu s gsim un nume care s descrie precis aceast emoie. Fricaeste un termen destul de apropiat, dar, pe lng un sentiment constant de ameninare, aceastemoie include i un sentiment profund de abandon i nemplinire. Ar fi mai potrivit dac am folosiun termen la fel de nedifereniat ca i aceast emoie primar i s o numim, pur i simplu,durere. Una dintre principalele sarcini ale minii este s se mpotriveasc i s nlture aceastdurere emoional unul dintre motivele activitii sale nentrerupte , dar tot ce poate s faceste s o ascund temporar. De fapt, cu ct mintea se lupt mai mult s scape de durere, cu attdurerea devine mai puternic. Mintea nu poate gsi niciodat soluia, nici nu-i poate permite sv lase pe dvs. s o facei, pentru c este ea nsi o parte din problem. Imaginai-v un ef al 17.unei secii de poliie care ncearc s prind un incendiator, cnd, fptaul este, de fapt, chiar el.Nu vei scpa de durere pn cnd nu vei nceta s cutai rostul sinelui identificndu-v cumintea dvs., mai exact, cu sinele fals. Mintea va fi n acel moment nlturat de la putere i Fiinavi se va revela drept adevrata dvs. natur. Da, tiu ce o s m ntrebai. Voiam s v ntreb: ce se ntmpl cu emoiile pozitive, ca iubirea i bucuria? Ele nu pot fi separate de starea dvs. natural de conectare interioar cu Fiina. Clipefulgurante de iubire i bucurie sau scurte momente de profund pace interioar sunt posibile ori decte ori n fluxul gndirii apare un gol. Pentru cei mai muli oameni, astfel de goluri apar rareori inumai accidental, n momentele n care mintea rmne fr grai, momente declanate uneori deo frumusee ieit din comun, de o solicitare fizic extrem sau chiar de un pericol foarte mare.Dintr-odat, apare linitea interioar. i n interiorul acestei liniti exist o bucurie subtil, darintens, exist pace. De obicei, astfel de momente sunt de scurt durat, deoarece mintea i reia repedeactivitatea de bruiaj, pe care noi o numim gndire. Iubirea, bucuria i pacea nu pot nflori pncnd nu v-ai eliberat de sub dominaia minii. Dar aceste sentimente nu sunt ceea ce eu a numiemoii. Ele se situeaz dincolo de emoii, la un nivel mult mai profund. Aa c trebuie s vcontientizai n ntregime emoiile i s fii capabili s le simii, nainte de a putea simi ceea ce seafl n spatele lor. Emoie nseamn, ad litteram, tulburare. Cuvntul vine din latinescul emovere,care are sensul de a tulbura. Iubirea, bucuria i pacea sunt stri profunde ale Fiinei sau, mai curnd, trei aspecte alestrii de conectare interioar cu Fiina. Prin urmare, nu au un antonim, deoarece vin din afaraminii. Emoiile, pe de alt parte, prin faptul c aparin minii dualiste, sunt supuse legii contrariilor.Aceasta nseamn c nu putei avea parte de ceva bun fr ceva ru. Ca urmare, n lipsailuminrii, n starea de identificare cu mintea, ceea ce este uneori numit n mod greit bucuriereprezint, de obicei, scurta plcere din ciclul alternanei continue ntre plcere i durere. Plcereaderiv ntotdeauna dintr-un aspect exterior, n timp ce bucuria vine din interior. Acelai lucru careastzi v produce plcere mine v va produce durere sau v va prsi, i astfel absena sa v vacauza durerea. i ceea ce deseori este numit dragoste poate fi foarte plcut i incitant pentru untimp, dar reprezint un ataament rezultat din dependen, o stare de nevoie extrem, ce se poatetransforma n contrariul ei ct ai clipi. Multe relaii de iubire oscileaz ntre iubire i ur, atraciei agresiune, dup ce euforia iniial a trecut. Iubirea real nu v face s suferii. Cum ar putea? Ea nu se transform brusc n ur, aacum bucuria autentic nu se transform n durere. Dup cum v-am spus, chiar i nainte de aatinge iluminarea nainte de a v elibera de mintea dvs. , putei simi strfulgerri ale bucurieii ale iubirii adevrate sau ale pcii interioare, profunde, dar foarte vii. Acestea sunt aspecte alenaturii dvs. adevrate, care de obicei este ascuns de minte. Chiar i ntr-o relaie de dependennormal pot exista momente n care s fie simit prezena a ceva autentic i pur. Dar vor finumai strfulgerri, acoperite curnd prin interferenele minii. Poate vei avea atunci sentimentulc v-ai aflat n posesia unui lucru foarte preios, pe care ns l-ai pierdut, sau poate c mintea vva convinge de faptul c, oricum, era o iluzie. Adevrul este c nu era o iluzie i c nu puteipierde aceast stare. Este o parte din starea dvs. natural, ce poate fi ascuns, dar niciodatdistrus de minte. Chiar i atunci cnd cerul este foarte acoperit de nori, soarele tot nu dispare. Elcontinu s se afle acolo, de cealalt parte a norilor. Buddha spune c durerea sau suferina apar n urma dorinei sau a nevoii arztoare deceva i c pentru a ne elibera de durere trebuie s tiem lanurile dorinei. Toate dorinele intense sunt ncercri ale minii de a-i gsi salvarea sau mplinirea n lucruriexterioare i n viitor, ca substitut pentru bucuria Fiinei. Atta timp ct eu sunt totuna cu minteamea, m identific cu aceste dorine intense, cu aceste nevoi, pofte, ataamente i aversiuni; iar nafara lor nu mai exist niciun eu, dect ca simpl posibilitate, ca potenial nemplinit, o smncare nu a dat nc roade. n aceast stare, chiar i dorina mea de a m elibera sau de a ajunge lailuminare este doar o alt poft de a deveni satisfcut sau mplinit n viitor. Aa c nu ncercai sv eliberai de dorine sau s atingei iluminarea. Devenii prezent. Fii aici ca observator al minii. 18.n loc s-l citai pe Buddha, devenii Buddha, devenii cel iluminat, adic ceea ce nseamncuvntul buddha. Oamenii se afl n ghearele durerii de milioane de ani, de cnd au czut din starea de graiei au intrat n lumea timpului i a minii, pierznd contiina Fiinei. Din acel moment, au nceput sse perceap ca fragmente lipsite de sens ntr-un univers strin, neconectate la Surs sau unele cualtele. Durerea este inevitabil atta timp ct v identificai cu mintea, adic atta timp ct sunteiincontient din punct de vedere spiritual. M refer aici n primul rnd la durerea emoional, careeste i prima cauz a durerilor i a bolilor fizice. Resentimentul, ura, autocomptimirea, vinovia,furia, deprimarea, gelozia .a.m.d., chiar i cel mai slab sentiment de iritare toate sunt forme aledurerii. i fiecare plcere sau exaltare conine n ea smna durerii: contrariul su inseparabil,care se va manifesta n timp. Orice om care a folosit vreodat un drog ca s se simt bine va ti c momentele de extazse transform n final ntr-o stare de ru, c plcerea se transform n durere. Muli oameni tiu dinproprie experien ct de uor i ct de repede se poate transforma o relaie intim din surs deplcere n surs de durere. Privite dintr-o perspectiv superioar, att polul pozitiv, ct i celnegativ sunt fee ale aceleiai monede, fac amndou parte din durerea fundamental,inseparabil de starea identificrii cu mintea. Exist dou niveluri ale durerii: durerea pe care o creai n prezent i durerea din trecut,care mai triete nc n mintea i n corpul dvs. Cum putem s nu mai crem durere n prezent is dizolvm durerile din trecut iat despre ce a vrea s v vorbesc mai departe. 19.Capitolul 2 Contiina: calea eliberrii de durere Nu mai creai durere n prezent Nu exist om a crui via s fie total lipsit de durere i de suferin. Oare nu este vorbamai degrab de a nva s trim cu ele, dect s ncercm s le evitm? Cea mai mare parte a durerilor omeneti sunt inutile. Ele sunt create de dvs. niv, attatimp ct viaa v este condus de o minte care nu este supus observrii. Durerea pe care o creai acum este ntotdeauna o form de neacceptare, de rezistenincontient la ceea ce exist. La nivelul gndului, rezistena este o form de a judeca. La nivelemoional, este o form de negativism. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezisten lamomentul prezent, care la rndul su depinde de gradul n care v identificai cu mintea. Minteancearc mereu s nege Clipa de acum i s scape de ea. Cu alte cuvinte, cu ct v identificaimai mult cu mintea, cu att vei suferi mai mult. Sau putem spune i aa: cu ct suntei mai capabils respectai i s acceptai Clipa de acum, cu att vei fi mai liber de suferin i durere i demintea egocentric. Oare din ce motiv, de obicei, mintea se mpotrivete sau neag Clipa de acum? Pentru cnu poate funciona i pstra controlul n afara timpului, care este trecut i viitor, aa c ea percepeClipa de acum, care se sustrage temporalitii, ca pe o ameninare. Timpul i mintea sunt, de fapt,inseparabile. Imaginai-v Pmntul fr oameni, locuit numai de plante i animale. Ar mai avea un trecuti un viitor? Ar mai avea sens s vorbim despre timp? ntrebrile Ct este ora? sau n ce zisuntem? dac ar mai exista cineva s le pun ar fi total lipsite de sens. Stejarul sau vulturular fi zpcii de o asemenea ntrebare. Care or?, ar ntreba ei. Sigur, e acum. Timpul esteClipa de acum. Ce altceva mai exist?. Da, avem nevoie de minte, ca i de timp pentru a funciona n aceast lume, dar ajungem laun punct n care ele pun stpnire pe viaa noastr, i atunci ncepem s funcionm prost, apardurerea i suferina. Mintea, pentru a se asigura c pstreaz controlul, caut permanent s acopere momentulprezent prin trecut i viitor i astfel, la fel cum vitalitatea i potenialul creator infinit al Fiinei, caresunt inseparabile de Clipa de acum, devin acoperite de timp, adevrata dvs. natur este ascunsde minte. Povara din ce n ce mai grea a timpului s-a acumulat n mintea uman. Toi oameniisufer din cauza acestei poveri, dar continu s mai adauge cte puin la ea n fiecare moment, oride cte ori ignor sau neag acest preios prezent sau l reduc la un mijloc pentru atingerea unuiobiectiv viitor, care exist numai n mintea lor, niciodat n realitate. Acumularea timpului n minteacolectiv i individual include i o mare cantitate de durere rezidual din trecut. Dac nu mai vrei s v creai durere dvs. niv sau altora, dac nu mai dorii ssuplimentai reziduurile durerilor trecute care mai triesc nc n dvs., atunci nu mai creai timpsau, cel puin, nu mai mult dect este necesar pentru a face fa aspectelor practice ale vieii. Cums ncetm s crem timp? Dai-v seama c momentul prezent este tot ceea ce vei putea aveavreodat. Facei din Clipa de acum inta principal a vieii dvs. Dac mai nainte slluiai n timpi fceai din cnd n cnd vizite scurte n Clipa de acum, locuii de acum ncolo n prezent ivizitai din cnd n cnd trecutul i viitorul, atunci cnd trebuie s facei fa aspectelor practice aleunei situaii. Spunei mereu da momentului prezent. Ce poate fi mai inutil, mai nesntos, dect s creai o rezisten intern fa de un lucrucare exist deja? Ce poate fi mai nesntos dect s te opui vieii nsei, care este acum i doaracum? Predai-v n faa a ceea ce exist. Spunei da vieii i observai cum viaa ncepe dintr-odat s lucreze pentru i nu mpotriva dvs. S Prezentul este uneori inacceptabil, neplcut sau groaznic. 20.Este aa cum este. Observai felul n care mintea l eticheteaz i cum acest proces deetichetare, aceast judecare continu, creeaz durere i nefericire. Observnd mecanismeleminii, ieii din aceste tipare ale rezistenei i atunci i vei putea permite momentului prezent sexiste. Aceasta v va oferi experiena strii de eliberare interioar de condiiile exterioare, stareade pace interioar autentic. Urmrii apoi ceea ce se ntmpl i trecei la aciune, dac estenecesar i posibil. Acceptai apoi acionai. Indiferent ce conine momentul prezent, acceptai-l ca i cumdvs. l-ai fi ales. Conlucrai ntotdeauna cu el, nu mpotriva lui. Facei-v din el un prieten i unaliat, nu un duman. Acest fapt v va transforma n mod miraculos ntreaga via. S Durerea trecut: dizolvarea corpului-durere Atta timp ct nu putei accede la puterea Clipei de acum, orice durere emoional pe careo trii las n urm un reziduu dureros, ce continu s triasc n sinea dvs. Se contopete cudurerea trecutului, care era deja acolo, i se fixeaz n mintea i n corpul dvs. Ea include, desigur,i durerea pe care ai suferit-o n copilrie, provocat de incontiena lumii n care v-ai nscut. Aceast durere acumulat este un cmp energetic negativ, care v locuiete corpul imintea. Dac o considerai un fel de entitate invizibil cu drepturi proprii, ncepei s v apropiaidestul de mult de adevr. Este corpul-durere emoional. El are dou moduri de funcionare: latenai activitatea. Un corp-durere se poate afla ntr-o stare de laten pn la 90% din timp; totui, la opersoan extrem de nefericit, el poate fi activ 100% din timp. Unii oameni triesc aproape nntregime prin corpul-durere, n timp ce alii doar n anumite situaii, cum ar fi relaiile intime,abandonrile sau pierderile din trecut, rnirile fizice sau emoionale .a.m.d. Starea de activitate acorpului-durere poate fi declanat de orice eveniment, mai ales dac rezoneaz cu un tipar aldurerii din trecut. Cnd este pregtit s se trezeasc din faza de laten, chiar i un simplu gndsau o remarc inocent, fcut de o persoan apropiat, poate activa corpul-durere. Unele corpuri-durere sunt neplcute, dar relativ inofensive, de exemplu, ca un copil care nuvrea s renune la o cerere scitoare. Altele sunt nite montri vicioi i distructivi, adevraidemoni. Unii sunt violeni fizic; dar mult mai muli sunt agresivi din punct de vedere emoional. Uniiatac persoanele apropiate sau pe cele din mprejurimi, n timp ce alii v atac chiar pe dvs.,gazda lor. Gndurile i sentimentele pe care le avei despre viaa proprie devin atunci profundnegative i autodistructive. Boala i accidentele apar deseori tocmai n acest fel. Unele corpuri-durere i pot mpinge gazda la sinucidere. Cnd credei c tii bine o persoan i apoi v confruntai brusc, pentru prima oar, cu ocreatur strin i perfid, trii un oc. Totui, este important s o observai mai mult n dvs.niv i mai puin n alii. Cutai orice semn de nefericire, n orice form el poate semnalatrezirea corpului-durere. Trezirea aceasta poate lua forma iritrii, a nerbdrii, a proastei-dispoziii,a dorinei de a rni, a enervrii, a furiei, a deprimrii, a nevoii de a declana un moment dramaticntr-o relaie personal etc. Surprindei corpul-durere n momentul n care se trezete din starea delaten. Corpul-durere vrea s supravieuiasc, precum orice alt entitate vie, i nu poatesupravieui dect dac v determin v identificai incontient cu el. Atunci se poate ridica, poatepune stpnire pe dvs., poate tri prin dvs. Are nevoie s-i procure hrana prin dvs. i poate sv determine s v identificai cu el. Se hrnete cu orice experien ce rezoneaz cu propriul sufel de energie, cu orice lucru ce creeaz o durere nou, indiferent sub ce form: furie, dorin de adistruge, ur, pierdere, dram emoional, violen i chiar boal. Astfel, corpul-durere, nmomentul n care a preluat conducerea, v va pune ntr-o situaie de via care s reflecte propriasa frecven energetic i s-l hrneasc. Durerea nu se poate hrni dect din durere. Durerea nuse poate alimenta din bucurie. O gsete cu totul indigest. Odat ce corpul-durere a pus stpnire pe dvs., dorii i mai mult durere. Devenii ovictim sau un tiran. Vrei fie s provocai sau s suferii durerea, fie amndou. Nu este odiferen prea mare ntre ele. Desigur, nu suntei contient de acest aspect i vei susine cu 21.vehemen c nu dorii durerea. Dar examinai-v cu atenie i vei descoperi c gndirea icomportamentul v sunt proiectate n aa fel nct s fac durerea s continue, att n ceea ce vprivete pe dvs., ct i pe alii. Dac ai fi ntr-adevr contient de acest lucru, tiparul s-ar dizolva,pentru c a dori mai mult durere este o nebunie i nimeni nu este nebun n mod contient sauvoit. Corpul-durere, care este umbra ntunecat, aruncat de sinele fals, n realitate se teme delumina contiinei. Se teme s nu fie descoperit. Supravieuirea sa depinde de identificarea dvs.incontient cu el, ca i de frica incontient de a nfrunta durerea ce triete n dvs. Dar, dac nuo nfruntai, dac nu o aducei la lumina contiinei, vei fi forat s o retrii de nenumrate ori.Corpul-durere vi se poate prea un monstru periculos, la care nu suportai s v uitai, dar eu vasigur c este o fantom lipsit de substan, care nu poate nvinge puterea prezenei dvs. Unele nvturi spirituale afirm c orice durere este n ultim instan iluzie i audreptate. ntrebare: este adevrat i n cazul dvs.? O simpl credin nu poate face ca acest lucrus fie adevrat. Vrei s trii durerea pentru tot restul vieii i s continuai s spunei c este oiluzie? Acest lucru v va elibera de durere? Ceea ce ne preocup aici este felul n care v puteida seama de acest adevr adic felul n care l putei face s devin real n experiena dvs. Aadar, corpul-durere nu vrea s fie observat direct i s fie vzut aa cum este. nmomentul n care l observai, i simii cmpul energetic n interiorul dvs. i v ndreptai ateniaasupra lui, identificarea cu el fiind mpiedicat. Se instaleaz o dimensiune superioar acontiinei. Eu o numesc prezen. Suntei acum martorul sau observatorul corpului-durere.Aceasta nseamn c el nu v mai poate folosi de acum nainte, pretinznd c v reprezint, i nuse mai poate alimenta prin dvs. V-ai descoperit puterea interioar. Ai dobndit accesul la putereaClipei de acum. Ce se ntmpl cu corpul-durere cnd devenim suficient de contieni pentru a ntrerupeidentificarea cu el? Corpul-durere este creat de incontien; contiina l face s devin el nsui. Sfntul Pavela exprimat foarte frumos acest principiu universal: Iar tot ce este pe fa, se descoper prinlumin, cci tot ceea ce este descoperit lumin este [Efeseni, 5, 13]. (Citatele biblice sunt preluatedin Biblia sau Sfnta Scriptur, Editura Institutului Biblic i de Misiune, Bucureti, 1995. (N. red.)). Aa cum nu putei lupta cu ntunericul, tot aa nu putei lupta cu corpul-durere. ncercnd sfacei acest lucru, ai crea un conflict interior, i astfel i mai mult durere. Observarea estesuficient. Observarea lui implic acceptarea lui ca parte a ceea ce este n momentul dat. Corpul-durere const n blocarea energiei vitale, aceasta rupndu-se de cmpul energetictotal i devenind temporar autonom prin procesul artificial de identificare cu mintea. S-a rsturnati a devenit anti-via, ca un animal care ncearc s-i devoreze singur coada. De ce credei ccivilizaia noastr a devenit att de neprielnic vieii? Chiar i forele care se opun vieii sunt totuienergie vital. Cnd vei ncepe s v detaai de identificare i s devenii un observator, corpul-durere vacontinua s funcioneze un timp i va ncerca s v pcleasc s v identificai din nou cu el.Dei nu l mai alimentai cu energie prin identificare, i-a mai rmas un impuls, o inerie, ca n cazultitirezului ce continu s se nvrt, dei nu mai este acionat de nimic, n acest stadiu, el poatecrea dureri n diferite pri ale corpului, dar acestea nu vor dura. Rmnei prezent, rmneicontient. Fii paznicul mereu vigilent al spaiului interior. Trebuie s fii suficient de prezent ncts putei urmri corpul-durere i s i simii energia. Atunci el nu v va mai putea controlagndirea. n momentul n care gndirea dvs. se aliniaz cu cmpul energetic al corpului-durere,deja v-ai identificat cu el i l alimentai din nou cu propriile gnduri. De exemplu, dac furia este vibraia energetic predominant a corpului-durere i nutriignduri pline de furie, struind cu mintea la ceea ce v-a fcut cineva sau la ceea ce i vei facedvs. lui sau ei, v-ai lsat prad incontienei, iar corpul-durere a devenit dumneavoastr niv.Acolo unde exist furie ntotdeauna este i durere dedesubt. Sau atunci cnd simii c vcuprinde o dispoziie trist i ncepei s activai un tipar de gndire negativ, spunndu-v singurct de oribil este viaa, gndirea dvs. s-a aliniat cu corpul-durere, ai intrat n starea de 22.incontien i vulnerabilitate la atacul corpului-durere. n sensul n care l folosesc eu aici, a fiincontient nseamn a te identifica unui anumit tipar mental sau emoional. Implic absena dvs.complet ca observator. Atenia contient i susinut rupe legtura dintre corpul-durere i procesele gndirii, ducela apariia procesului de transmutare. Este ca i cum durerea ar deveni combustibilul flcriicontiinei dvs., care ncepe s ard astfel mai puternic. Acesta este nelesul ezoteric al vechiiarte a alchimiei: transmutarea metalului obinuit n aur sau a suferinei n contiin. Rupturainterioar se vindec i devenii din nou unitar. Din acel moment, responsabilitatea dvs. este s numai creai durere. S rezumm acum acest proces. Concentrai-v atenia asupra sentimentului interior.Recunoatei corpul-durere. Acceptai c se afl acolo. Nu v gndii la el nu lsai sentimentuls se transforme n gndire. Nu l judecai i nu l analizai. Nu facei din el o identitate proprie.Rmnei prezent i continuai s fii observatorul lucrurilor care se petrec n interiorul dvs.Contientizai nu numai durerea emoional, ci i pe dvs. ca persoana care observ, observatorultcut. Aceasta este puterea Clipei de acum, puterea prezenei contiente. Urmrii ce se ntmpln continuare. S Pentru multe femei, corpul-durere se trezete mai ales nainte de perioada cicluluimenstrual. Despre acest lucru i despre cauzele sale voi vorbi mai mult ceva mai trziu. Acum avrea s v spun numai att: dac putei rmne atent i prezent n acest timp i dac puteiobserva ceea ce simii, n loc s v lsai dominat de eveniment, vei avea ocazia s facei celmai intens exerciiu spiritual i vei putea s v transmutai rapid toat durerea pe care ai simit-on trecut. Identificarea sinelui fals cu corpul-durere Procesul pe care tocmai l-am descris este extrem de puternic i n acelai timp foartesimplu. i poate fi explicat i unui copil i s sperm c ntr-o zi va fi printre primele lucruri ce vor fipredate la coal. Odat ce ai neles principiile de baz ale prezenei dvs. ca observator alevenimentelor interioare i le-ai neles trindu-le avei la dispoziie cel mai puternicinstrument de transformare. Nu neg c v-ai putea confrunta cu o rezisten interioar intens n procesul de renunarela identificarea cu durerea, se va ntmpla astfel mai ales dac, n cea mai mare parte a vieii dvs.,ai trit n strns identificare cu corpul-durere emoional i dac ntregul sentiment de sine saumare parte din el este investit n acesta. Asta nseamn c v-ai construit un sine nefericit dincorpul-durere i credei c dvs. suntei aceast ficiune construit de minte. n acest caz, fricaincontient c v vei pierde identitatea va crea o rezisten puternic la orice tentativ deanulare a identificrii. Cu alte cuvinte, preferai mai curnd s suferii s fii corpul-durere dect s facei un salt n necunoscut i s riscai s pierdei familiarul sine nefericit. Dac acest lucru este adevrat n ceea ce v privete, observai-v rezistena. Observaiataamentul fa de propria durere. Fii foarte atent. Observai plcerea ciudat pe care o simii nurma faptului c suntei nefericit. Observai impulsul de a vorbi despre acest lucru sau de a vgndi la el. Rezistena va nceta dac o vei contientiza. Atunci vei putea s v ndreptai ateniaasupra corpului-durere, rmnnd prezent ca martor i iniiind astfel transmutarea. Numai dvs. putei face acest lucru. Nimeni nu-l poate face in locul dvs. Dar dac aveinorocul s ntlnii o persoan intens contient, dac putei fi alturi de ea i s o urmai n stareade prezen, acest lucru poate fi salutar i poate accelera procesul. Astfel, lumina dvs. va devenicu repeziciune mai puternic. Cnd un butean care abia a nceput s ard este pus lng unulcare arde puternic i dup un timp este separat din nou, el va arde mult mai intens. La urma urmei,este acelai foc. A fi un astfel de foc este una dintre funciile unui maestru spiritual. Unii terapeuis-ar putea s fie i ei capabili s ndeplineasc aceast funcie, dac au depit nivelul identificrii 23.cu mintea, putnd crea i susine o stare de prezen contient intens n timp ce lucreaz cudvs. Originea fricii Ai spus c frica face parte din durerea noastr emoional fundamental. Cum apare fricai de ce are o pondere att de mare n vieile oamenilor? Oare o anumit cantitate de fric nu ajutla autoaprare? Dac nu m-a teme de foc, a putea s bag mna n el i s m ard. Nu frica este motivul pentru care nu v bgai mna n foc, ci faptul c tii c v vei arde.Nu avei nevoie de fric pentru a evita pericolele ntmpltoare ci doar de un minim deinteligen i bun-sim. Pentru asemenea chestiuni practice, este util aplicarea leciilor nvate ntrecut. Dac cineva v amenin cu focul sau cu violena fizic, ai putea avea un sentimentasemntor cu frica. Aceasta este o retragere instinctiv din faa pericolului, dar nu este acelailucru cu starea psihologic de fric despre care vorbim aici. Starea psihologic de fric esteindependent de orice pericol concret i imediat. Ea mbrac multe forme: disconfort, grij,anxietate, nervozitate, tensiune, groaz, fobie .a.m.d. Acest tip de fric psihologic este legatntotdeauna de ceea ce s-ar putea ntmpla, nu se refer la un lucru care se ntmpl acum. Dvs.trii aici i acum, n timp ce mintea dvs. se afl n viitor. Aceasta creeaz o prpastie de anxietate.i dac v-ai identificat cu mintea i ai pierdut contactul cu puterea i simplitatea Clipei de acum,prpastia anxietii v va nsoi constant. Putei oricnd s facei fa momentului prezent, dar nuputei face fa unui lucru care este doar o proiecie a minii nu putei face fa viitorului. Mai mult, atta timp ct v identificai cu mintea dvs., viaa v este condus de sinele fals,aa cum am artat mai devreme. Ca urmare a naturii sale iluzorii i n ciuda elaboratelor salemecanisme de aprare, sinele fals este foarte vulnerabil i nesigur i se consider ameninat nmod constant. Lucrurile stau astfel chiar dac, privit din exterior, sinele fals este foarte ncreztor.Amintii-v c o emoie este reacia corpului la activitatea minii dvs. Ce mesaj primete n modconstant corpul de la sinele fals, construit de minte? Pericol, sunt ameninat. i care este emoiagenerat de acest mesaj continuu? Frica, desigur. Frica pare s aib multe cauze. Frica de pierdere, frica de eec, frica de a fi rnit etc, dar, nultim instan, toate fricile reprezint frica de moarte, de anihilare a sinelui fals. Pentru sinelefals, moartea pndete ntotdeauna dup col. n aceast stare de identificare cu mintea, frica demoarte afecteaz fiecare aspect al vieii dvs. De exemplu, chiar i un lucru aparent obinuit inormal, ca nevoia instinctiv de a avea dreptate ntr-o discuie i de a-i dovedi celuilalt cgreete aprnd n felul acesta poziia mental cu care v-ai identificat este urmare a friciide moarte. Atunci cnd v identificai cu o poziie mental i greii, sentimentul de identitate bazatpe gndire este serios ameninat cu anihilarea. Aa c dvs., ca sine fals, nu v putei permite sgreii. A grei nseamn a muri. Din cauza acestui lucru s-au purtat rzboaie i au fost distrusenenumrate relaii. Odat ce ai scpat de identificarea cu mintea, pentru sentimentul dvs. de identitate nu maiare nicio importan dac avei dreptate sau nu; astfel, nevoia compulsiv i profund incontientde a avea dreptate, care este o form de violen, nu va mai exista. Putei afirma clar i ferm cesimii sau gndii, fr a mai fi agresiv sau mnat de sentimente defensive n legtur cu acestelucruri. Sentimentul de identitate va deriva dintr-un loc mult mai profund i mai autentic, dininteriorul dvs., nu din minte. Urmrii apariia oricrui fel de sentiment defensiv. Ce aprai? Oidentitate iluzorie, o imagine din mintea dvs., o entitate fictiv. Contientiznd acest tipar,observndu-l, vei anula identificarea cu el. n lumina contiinei dvs., tiparul incontient se vadizolva rapid. Acesta este sfritul tuturor conflictelor i al jocurilor de putere, care sunt att decorozive pentru relaii. Puterea asupra altora este de fapt slbiciune deghizat n putere.Adevrata putere se afl n interior i v este acum disponibil. Aa c orice persoan care s-a identificat cu mintea sa i, din acest motiv, este deconectatde la puterea sa adevrat, de la sinele su profund, nrdcinat n Fiin, va avea ca tovarconstant frica. Numrul persoanelor care au depit identificarea cu mintea este extrem de mic,aa c putei presupune c aproape orice persoan cu care v ntlnii pe strad sau pe care ocunoatei triete ntr-o stare de fric. Numai intensitatea ei variaz. Aceast stare fluctueazntre anxietate i groaz la un capt al scalei i o senzaie vag de neplcere i sentimentul unui 24.pericol ndeprtat la cellalt. Cei mai muli oameni devin contieni de ea numai atunci cnd trecprintr-o stare mai intens. ncercarea sinelui fals de a atinge starea de mplinire Un alt aspect al durerii emoionale, care este o parte intrinsec a minii conduse de sinelefals, l reprezint un profund sentiment de lips sau de nemplinire, de a nu fi ntreg. La uniioameni, acesta este contient, la alii este incontient. Dac este contient, forma sa demanifestare o reprezint sentimentul nelinititor i constant al lipsei de valoare proprie sau acelac nu eti suficient de bun. Dac este incontient, va fi resimit numai indirect, ca o dorin, onevoie, o cerin intens, n orice caz, oamenii se nscriu deseori n graniele unei nevoicompulsive de gratificare a sinelui fals i caut lucruri cu care s se identifice pentru a puteaumple acest gol pe care l simt n ei nii. Aa c se lupt s acumuleze posesiuni, bani, succes,putere, recunoatere sau o relaie special, n primul rnd pentru a se putea simi mai bine cu einii, pentru a se simi mai complei. Dar, chiar i atunci cnd obin toate aceste lucruri, eiconstat curnd c golul continu s existe i este fr margini. Atunci se simt ntr-adevr npericol, pentru c nu se mai pot mini. Sau pot i chiar continu s se mint, dar le este mult maigreu. Atta timp ct mintea dominat de sinele fals v conduce viaa, nu v putei simi cuadevrat bine; nu v putei simi mpcat sau mplinit, cu excepia unor intervale foarte scurte, ncare obinei ceea ce v-ai dorit, cnd o dorin tocmai a fost mplinit. Deoarece sinele fals este unsentiment derivat al identitii, el are nevoie s se identifice cu lucruri externe. Are nevoie s fieatt aprat, ct i alimentat constant. Sinele fals se identific cel mai des cu posesiunile, cuocupaia, cu statutul i recunoaterea social, cu educaia i cunotinele, cu aspectul fizic, cuaptitudinile speciale, cu relaiile, cu istoria de via personal sau a familiei, cu sisteme de credinei apeleaz deseori la identificri politice, naionaliste, rasiste, religioase i alte identificricolective. Niciuna dintre acestea nu suntei dvs. Gsii c este nspimnttor? Sau este o eliberare s tii acest lucru? Mai devreme saumai trziu, va trebui s renunai la toate aceste lucruri. Poate c acum v vine greu s credei i,bineneles, nu v cer s credei c nu v putei regsi identitatea n nimic din toate acestea. Veiafla singur adevrul, l vei afla cel mai trziu n momentul n care vei simi c se apropie moartea.Moartea ia tot ceea ce nu suntei dvs. Secretul vieii este s mori nainte de a muri i sdescoperi c nu exist moarte. Nu v cutai sinele n minte. 25.Capitolul 3 S ptrundem i mai adnc n Clipa de acum Nu v cutai sinele n minte Simt c mai am multe lucruri de aflat despre felul n care funcioneaz mintea mea, naintede a putea s m apropii mcar de contiina deplin sau de iluminarea spiritual. Nu, nu este aa. Problemele minii nu pot fi rezolvate la nivelul minii. Dup ce ai nelesprincipala disfuncie, nu mai avei nevoie s nelegei sau s aflai prea multe. Studiul complexitiiminii v poate transforma ntr-un bun psiholog, dar nu v va duce mai departe de nivelul mental,aa cum studiul nebuniei nu este suficient pentru a aduce sntatea mintal. Ai neles dejamecanismele de baz ale strii de incontien: identificarea cu mintea, fapt ce creeaz un sinefals, ca substitut al sinelui dvs. adevrat, nrdcinat n Fiin. Devenii o mldi din vie [v. Ioan15, 1], dup cum a spus Isus. Nevoile sinelui fals sunt fr sfrit. Ea se simte vulnerabil i ameninat, aa c trieteconstant ntr-o stare de fric i dorin. Dup ce ai aflat cum opereaz disfuncia principal, numai avei nevoie s explorai nenumratele sale manifestri, nu este nevoie s le transformai ntr-o complex problem personal. Desigur, sinele fals ador s fac acest lucru. El este mereu ncutarea unui lucru de care s se ataeze pentru a-i menine i ntri sentimentul iluzoriu deidentitate i se va ataa imediat de problemele dvs. Acesta este motivul pentru care, n cazulattor oameni, mare parte din sentimentul lor de identitate este strns legat de propriile probleme.Dup ce aceasta s-a ntmplat, ultimul lucru pe care ei i l-ar dori ar fi s se elibereze; ar nsemnas-i piard sinele. Sinele fals se poate investi ntr-o msur foarte mare n durere i suferin. Odat ce ai recunoscut c la baza strii de incontien st identificarea cu mintea, starecare, desigur, include i emoiile, ieii din ea. Devenii prezent. Cnd suntei prezent, i puteipermite minii s fie aa cum este fr s v mpotmolii n ea. Mintea n sine nu estedisfuncional. Este un instrument minunat. Disfunciile apar atunci cnd v cutai pe dvs. nivn ea i considerai n mod greit c dvs. suntei totuna cu mintea dvs. Ea devine atunci o mintecondus de sinele fals i pune stpnire pe ntreaga dvs. via. Punei capt iluziei timpului. Pare aproape imposibil s scpm de identificarea cu mintea. Toi suntem afundai n ea.Cum nvei un pete s zboare? Iat care este cheia: punei capt iluziei timpului. Timpul i mintea sunt inseparabile.Eliminai timpul, i mintea se oprete dac nu alegei cumva s o punei la treab. A te identifica cu propria minte nseamn a fi prins n timp: impulsul de a tri aproapeexclusiv prin memorie i anticipare. Aceasta creeaz o preocupare continu pentru trecut i viitor gndul la recunoaterea momentului prezent i la a-i ngdui s existe trezete neplcerea.Impulsul apare pentru c trecutul v confer o identitate, iar viitorul menine promisiunea salvrii, amplinirii sub orice form. Amndou sunt iluzii. Dar cum am mai funciona n aceast lume dac am fi lipsii de simul timpului? Nu ar maiexista scopuri pe care s ne strduim s le atingem. Nu am mai ti cine suntem, pentru c trecutulface din noi ceea ce suntem azi. Cred c timpul este ceva foarte pretios si trebuie s nvm s-lfolosim cu inteligen, n loc s-l risipim. Timpul nu este deloc preios, pentru c este o iluzie. Ceea ce percepei ca preios nu estetimpul, ci singurul moment existent n afara sa: Clipa de acum. Ea este ntr-adevar preioas. Cuct suntei mai concentrat asupra timpului trecut i viitor , cu atat pierdeti mai mult din vedereClipa de acum, cel mai preios lucru care exist. De ce este cel mai preios lucru? n primul rand, pentru c este singurul care exist. Este totceea ce exist. Eternul prezent este spaiul n care se deruleaz viaa dvs., singurul factor carermne constant. Viaa este acum. Nu a existat niciodat vreun timp n care viaa dvs. s nu fieacum i nici nu se va ntmpla vreodat. n al doilea rnd, Clipa de acum este singurul punct carev poate duce dincolo de graniele limit ale ale mintii. Este singurul punct de acces n lumealipsit de timp i de form a Fiinei.