Echipa DE MANAGEMENT

download Echipa DE MANAGEMENT

of 22

description

ROLURI

Transcript of Echipa DE MANAGEMENT

Echipa Multidisciplinara

Echipa multidisciplinaraConf.dr.Ana Munteanobiective

Pastrarea si dezvoltarea identitatii profesionale

Impartasirea abilitatilor profesionale specifice

Estomparea granitelor interprofesionale (invata unii de la altii)Rolul asistentului social in echipa Responsabilitatile legale

Perspectiva stiintelor sociale si politice

Capabil sa isi asume actiuni la nivel de comunitate

Elemente cheie ale muncii in echipa multidisciplinara Democratizare si demistificare

Dezvoltarea unui limbaj comun

Asigurarea unui confort de actiune

Supervizare-intervizare

Asigura evaluarea multidisciplinara

Identifica resursele

Managerul de caz Asigura descentralizarea responsabilitatii si a autoritatii precum si a raportarilor asupra evolutiei, care revin managerului de caz

Dispune de oportunitatile existente, buget, cunostinte legate de resursele existente si capacitatea de a le folosi cu scopul de a obtine rezultate echitabile si eficiente pentru clienti Evalueaza nevoile, cauta serviciile necesare si asigura personal anumite servicii (pot aparea conflicte de interese)

Pentru a fi eficient trebuie sa inteleaga ce servicii pot fi oferite clientilor lor de catre alti membri ai echipei

Riscuri Lipsa respectului mutual intre membrii echipei

Asistentul sociale devine ostil, cameleonic sau marginal echipei

Conflicte necreative, fara solutii (desi: consencul nu este scopul echipei)Competentele asistentului social A) cunostinte

- legi

- probleme profesionale si de etica

- stiinte sociale

probleme organizationale

Cunoasterea resurselor oferite de alte agentii Deprinderi:

Parteneriat

Negociere

Networking (lucru in retea)

Comunicare

Reformulari (reincadrari, flexibilitate)

Confruntare

Deprinderi:

Flexibilitate

Monitorizare si evaluare

Valori:

centrare pe client (advocacy si selfadvocacy, alcatuirea unor prioritati in consultare si utilizarea serviciilor, respectarea nevoilor individului in selectarea pachetului de servicii)

- respect (catre clienti si colegi) (evitarea etichetelor, evitarea prejudecatilor legate de clase, etc.,protectia drepturilor clientilor, promovarea unei practici care sa sporeasca puterea clientului mai degraba decat control)- deschidere ( sa invete despre vederile si abilitatile altora, inclusiv a clientilor, sa se angajeze in ariile discutiilor contradictorii si a conflictelor, sa impartaseasca ignoranta si cunostintele pe care le detine cu ceilalti membri ai echipei)Scopuri ale invatarii in echipa1. Traininguri individuale pentru dezvoltarea personalului (evaluarea nevoilor impreuna cu echipa)

2. Dezvoltarea echipei3. Monitorizare si evaluare4. SupervizareaInstituiile ca mediu de cretere i dezvoltare a copiilor abandonaiInstituia, serviciu unic pentru copilul abandonat Pn n 1990

ncepnd cu 1997

Reconsiderarea instituieiEfectele instituionalizrii Skeels (1930)- copiii sntoi decad mintal i fizic; dup 1 an: 1/3 mor, rmai n via dezvolt un retard masiv; dup 3 ani: mureau i toi cei rmai prezentau o dezvoltare slab cu retard mintal i tulburri emoionale.

Afirmativ: la 3 ani de instituionalizare, efectele psihice sunt ireversibile Dezvoltare intelectual i de limbajDezvoltare fizic, emoional i de personalitate Piticismul copiilor instituionalizai (datorat deprivrii afective)

Comportament labil emoional

Anxietate, depresie

Hiperacivitate/apatie

Tulburri de atenie,capacitate de oncentrare redus, rezultate colare sczute

Dezvoltare fizic, emoional i a personalitii Tendin de a da rspunsuri arbitrare

Fabulare

Lips de control al strilor emoionale

Lipsa de conformare la cerinele sociale

Relaii sociale superficiale, incapacitate de a avea prieteni, inaccesibili la ncercrile de sprijin

Lipsa de reacii emoionale n situaii ncrcate de emoionalitate, indiferen

Dezvoltare fizic, emoional i de personalitate Prefctorie

Tulburri comportamentale: opoziionism, minciun, furt, impulsivitate, auto i hetero agresivitate, stri explozive, accese de furie, vagabondaj, izolare, elemente autiste, ceretorie

Toleran sczut la frustrare

Insecuritate permanentSindromul instituionalizrii Incapacitate de a iubi, de a se ataa

Incapacitate de a se simi vinovat

Contiin (valori morale) redus

Capacitate de relaionare redus (proximitate fizic dar nu interaciune)

Tulburri de orientare timp/spaiu (nu i amintesc experiene din trecut, nu au scopuri de viitor)

Consecin: dificulti majore n interveniile terapeutice i educaionale cererile afective sunt mari fr a putea s beneficieze de ofert

Srcia vieii colective pe fondul vulnerabilitii biologice i psihice duce la stri de nervozitate colectiv cu crize de afect (plns, furie, agresiviti), atitudini revendicative (gelozii, atitudini posesive, furturi, regresii comportamentale: suptul degetului, legnatul)

Enurezis/encomprezis

Manipularea organelor genitale

Respect i imagine de sine sczute (tulburri de schem corporal)

Simt nevoia acut de contact fizic, se aga de oricine pentru a fi atini, luai n brae, monopolizeaz personalul

Comportament vid/hiperkinetic

Trsturi caracteriale i de personalitate stabileCaracteristici nefaste ale mediului instituional Absena legturilor afective

Instabilitatea relaiilor (schimbarea frecvent a personalului)

Un numr prea mare de persoane care ofer ngrijiri standardizate

Orar rigid (cu ct instituia e mai mare)

Posibiliti de micare a copilului reduse

Stimuli (cognitivi, sociali afectivi) redui (lipsa de jucrii) genernd plictiseal

ngrijiri acordate dup un program i nu dup manifestarea nevoilor copilului (uniformizare)Scar de evaluare a modului de ngrijire a copiilor n instituie(B. Tizsard, trad. A. Nicolau)1. Rigiditatea/flexibilitatea rutinei (0-10)

2. Abordare n bloc/individualizat (0-16)

3. Depersonalizarea/personalizarea ngrijirilor (0-14)

4. Distanarea/apropierea social a personalului fa de copii (0-14)

5. Orientarea beneficiilor

Spre copil

Spre instituie (comoditate instituional)

mixt

Caracteristici ale copilului care influeneaz ngrijirile Copiii frumoi, activi, plcui, veseli, cu armonie fizic

Copiii plngcioi care trag n mod pozitiv atenia personalului (legturi prefereniale)

Copii cu malformaii fizico-estetice, agresivi, sau inhibai/indifereni, leni

Copii care ip, cu emoii prea intense (crize), cu dispoziie predominant negativ, cu somn neregulat, cu adaptare lent, cu deprinderi alimentare i sfincteriene care enerveaz (solicit) personalul

Tulburri de dezvoltare la copiii instituionalizai Instituionalizarea precoce duce la anorexia sugarului (non-sensul seciilor de distrofici)

Malnutriia protein- caloric afecteaz dezvoltarea creierului

Hipo-stimularea copilului n mediul instituiei conduce la carene cognitive, de memorie, atenie, percepie, gndire

Depresia anaclitic (Spitz) (anaclein-sprijin)

la copii mai mari de 6-7 luni care au realizat o relaie bun cu mama nainte de separare

Internarea de la natere nu genereaz depresie ci hospitalism

Internarea dup vrsta de 6 ani determin tulburri afetive cu deficit afectiv, mai puin grave

Incapabili de auto-calmare

Angoas permanent (senzaia de lips-Winnicott)

Doliul separrii:

Protest

Disperare

ResemnareTipuri de tulburri Copii dezinhibai, n cutare de contact afectiv, cu foame afectiv, fr saietate

Copii pasiv-rezisteni, cu o permanentizare a protestului agresiv

Anxioi-disperai (refuz de durat urmat de o intens manifestare de dragoste, exagerat)

Stare cronic de indiferen aparent, cu reacii persistente la situaii noi de stress (schimbare) de exemplu printr-o stare de nepenire.

Factori de care depinde severitatea sindromului instituionalizrii Vrsta la care se petrece instituionalizarea

Calitatea ataamentului anterior instituionalizrii

Dar mai ales calitatea mediului instituional

Acompanierea copiluluiReconsiderarea instituiei Wolff, Fesseha, 1998,

Mediul social care asigur relaii strnse i stabile ntre personal i copii

O distribuire a responsabilitilor privind deciziile care afecteaz copiii

Managementul copilului cu respectul individualitii i a autonomiei copilului

Managementul de caz in protectia copilului

Conf.dr. Ana Muntean

Introducere Competente ale managerului de caz:

comp. stiintifice ( cunostinte)

competente umane

Cunostinte: elemente de asistenta sociala Teoriile: descriu

- explica

- prognozeaza

- controleaza/determina

Teoriile in asistenta sociala:

sustin practica

ofera puncte de vedere asupra naturii umane

ofera viziuni in formularea scopurilor in AS

Teoriile in AS

Provin din:

psihologie

sociologie

practica AS

AS nu pot evita generalizarile daca doresc cu adevarat sa-si amelioreze calitatea serviciilor oferite si procesul de pregatire profesionala. Ei trebuie sa invete din greselile predecesorilor si sa-si ofere propria experienta pentru ca succesorii lor sa se poata forma profesional (BUTRYM,1976)

Investigarea (1900: Mary Richmond: AS este arta de a ajuta;folosirea bunului simt in situatii dificile)

Psihanaliza ( 1920-1930)(determinism)

Functionalismul (dupa 1930)- lucrul cu clientul si nu asupra clientului; interventia este stabilirea relatiei de ajutor; individul este inteles in relatie cu circumstantele actuale; As faciliteaza dezvoltarea potentialului clientului;

Anii 1960: multiple teorii: psihodinamice, comportamentaliste, interventii in criza, socializare

Alegerea orientarii teoretice are o mare influenta asupra atmosferei terapeutice care se stabileste intre asistent si client

Paradigma inseamna totalitatea teoriilor, credintelor, valorilor, metodelor care formeaza un punct de vedere particular si preferat asupra lumii.

Teoria managerului de caz: DEZVOLTAREA UMANA

Valori si principii in asistenta sociala

Fiecare persoana este o individualitate irepetabila

Fiecare persoana are dreptul la autodeterminare

Valori si principii in protectia copilului trecere de la accentul pe protecia copilului aflat n dificultate la protecia drepturilor tuturor copiilor.

Promovarea si respectarea interesului superior al copilului

Rolul primordial al parintilor si familiei

Universalitate, nedisciminare, egalitate de sanse

Abordare sistemica, subsidiaritate si solidaritate

Interventie intersectoriala si interdisciplinara

Promovarea parteneriatului

Asigurarea transparentei, participarii, consultarii

Asigurarea stabilitatii, continuitatii, complementaritatii

Subsidiaritatea

Se leaga de temele specifice occidentului: subiectivismul, personalitatea, individualitatea, dezvoltarea de jos in sus

Concept catolic devenit politic

Sprijina autodezvoltarea comunitatilor

Are 4 caracteristici de baza:

centralitatea omului, capabil sa isi asume responsabil deciziile sale;

competenta primara de a identifica resurse si modalitati de sustinere ale vietii proprii si ale familiei este atribut al persoaqnei ( singularis hominibus); statul si altii nu au voie sa intervina nesolicitati;

Statul este solicitat si are dreptul de a interveni doar cand persoana si comunitatea mica (civila sau religioasa) nu mai face fata nevoilor proprii sau cand nu se respecta legile);

Dupa restabilirea capacitatilor persoanei sau ale comunitatii de a se descurca independent ( dupa formula: te ajuta ca sa te poti ajuta) statul are datoria de a se retrage ( sa nu ii mai controleze pe cei pe care i-a asistat)

Practica centrata pe client

Curent dezvoltat in psihologie de Carl Rogers si George Kelly, considera ca individul este in cea mai buna pozitie pt a se intelege pe sine

AS non-directiv respecta clientul, ii valorizeaza punctele de vedere, il ajuta sa-si exploreze trairile,sentimentele, perceptiile, semnificatiile, da atentie nevoilor si problemelor exprimate de client

Scopul interventiei:

sa-l incurajeze pe client sa isi preia controlul propriului viitor

sa-si castige sensul intregului, a valorii libertatii si autonomiei

relatia AS/client are nevoie de empatie si caldura umana

suntem capabili sa alegem si cu sprijinul celorlalti sa ducem o viata mai buna

teza de baza a practicii centrate pe client este suprematia iubirii asupra stiintei si tehnologiei, eficienta terapiei de relationare ca forma suprema de interventie umana in problemele iumane. Teza deriva din considerarea naturii umane din perspectiva capacitatii ei de a creste si a fi in evolutie.(Butrym,1976)

Carl Rogers: clientul stie cel mai bine problema lui, ce trebuie facut

Relatia client-AS este de o importanta majora

Pune accent pe dezvoltarea personala

o explorare a sentimentelor stranii si necunoscute, periculoase, explorare posibila doar prin crearea unei atmosfere de acceptare neconditionata. Astfel clientul se familiarizeaza cu aspecte ale experientei sale care inainte nu erau constientizate, fiind considerate ca periculoase si amenintatoare pentru structurile sineluiPe masura ce el exploreaza aceste sentimente, descopera ca toate acestea in alcatuiesc, sunt-el! Apoi gaseste moduri de a-si schimba comportamentul, in concordanta cu noul sine. Ajunge sa realizeze ca nu mai trebuie sa se teama de ceea ce vine ci sa accepte orice s-ar intampla ca fiind poarte a schimbarii si dezvoltarii sale (Clare, 1981)

Asistenta sociaqla interactionista, vorbeste mai putin de iubire si mai mult de nevoia de empatie metodica si mai putin de relatie si mai mult de interactiune.

Situatiile si semnificatiile lor sunt definite in interactiunile dintre oameni

Impotriva etichetarii

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala

Nu se incearca masurarea clientului (comportamental, psihologic) ci se exploreaza semnificatiile subiective pe care clientii le atribuie experientei lor

Semnificatiile sunt generate in contexte sociale: familia, scoala, .daca modificam contextul, modificam semnificatia

AS il ajuta pe client, in context sa recunoasca valoarea vietii sale

Aceasta il duce la intelegerea responsabilitatii ce o are pentru actiunile sale

Metodologia investigatiilor in asistenta sociala Definirea problemei in raport cu marile intrebari ale vietii: Cine esti? Ce se intampla? Ce inseamna un anumit eveniment?

problema? Cine sustine asta?

Care este pozitia (semnificatia) tuturor celor implicati fata de situatie: profilul problemei

Abordarea obiectiva: natura umana e determinata de genetica( predispozitii) si de calitatea ingrijirilor acordate in copilarie ( mediu fav orizant/defavorizant)

Comportamentul devine predictibil in situatii date

Omul poate fi programat si conditionat

Comportamentul poate fi manipulat modificand variabilele din mediu

Abordarea subiectiva: comportamentul omului este creat in mintea sa

Semnificatia lumii este cea impusa de subiectul care percepe

Cunoasterea se dobandeste prin experienta personala

Comportamentele oamenilor nu se manifesta cu regularitate ci intr-un cadru subiectiv

Omul autonom gandeste asupra cauzelor si interpreteaza efectele

O persoana actioneaza in raport cu ceilalti

Pt a intelege o persoana trebuie sa intelegem modul ei de a privi lumea ;

Pt a schimba ceva in viata unei persoane trebuie sa planificam impreuna cu ea si nu pentru ea

Protecia copiluluiConf.dr. Ana MunteanRapoartele de ar Structura rapoartelor:

Criteriu politic (include drepturile omului)

Criteriul economic

Capacitatea de a ndeplini obligaiile de membru

Primul raport: 1997 /2000

Cererea de aderare: 1995 Criteriul politic (1999) Uniunea e fondat pe principiul libertii, a democraiei, respectului pentru drepturile omului i libertile fundamentale i respectarea legii. (art. 6, Tratatul de la Amsterdam)

statutul de membru solicit statelor candidate realizarea unei stabiliti a instituiilor care garanteaz democraia, respectarea legii, respectarea drepturilor omului, respectarea i protecia minoritilor(Consiliul European de la Copenhaga, 1993)1999, raport comun Situaia celor 100 000 de copii instituionalizai n Romnia s-a agravat. Guvernul nu a acionat pentru a asigura fondurile necesare ngrijirii copiilor, i nu a acordat prioritate politic acestui subiect. Dreptul acestor copii la condiii de trai decente i sntate ine de drepturile omului. Comisia consider totui c Romnia ndeplinete criteriile politice de aderare stabilite la Copenhaga, cu condiia s dea prioritate crizei copiilor aflai n instituii.

Comisia va monitoriza ndeaproape decizia guvernului de a asigura bugetul i resursele necesare i de a face o reform structural pentru a pune bazele unor ngrijiri decente i sigure a copiilor, respectnd astfel drepturile omului.(p.15)

Numeroase din rile candidate au prejudeci profunde care duc la discriminarea social i economic a populaiei de etnie Rom(p.16) 71% dintre romni au o prere foarte proast despre rromi, iar 21% au o prere bun (Jurnalul Naional, Identitatea romnilor, 10 iulie, 2006) Recomandri:

nceperea negocierilor (n 2000) cu Romnia este condiionat de confirmarea unor msuri eficiente, anunate de Romnia, prin acre s se asigure resurse bugetare adecvate pentru implementarea unei reforme structurale n instituiile pentru copii, nainte de sfritul anului 1999. .(p.31)

Raport 2000 Criterii politice : reamintete:

Prioritatea rezolvrii crizei copiilor n instituii

Critica utilizrii extinse a ordonanelor guvernamentale

Corupia (consolidarea functionarii si a responsabilitilor instituiilor statului)

Situaia populaiei Roma (atitudinea discriminativ) Drepturile omului si protecia minoritilor:

Protecia copilului

-identificat ca prioritate n 1999 n Parteneriatul pentru intrarea n UE

-se cere asigurarea resurselor financiare suficiente pentru standarde acceptabile a ngrijirilor

Raport 2000-protecia copilului Recomand crearea unei autoriti unice care s rspund de politicile de ngrijire a copilului i de iniierea unor standarde pentru instituiile rezideniale pt copii (inclusiv cele de copii cu handicap mintal i fizic); autoritatea va rspunde i de implementarea standardelor n instituii ( supervizare i control) Constat: Crearea Ageniei Naionale pt Protecia Copilului avnd responsabilitatea politicilor pt copii instituionalizai sub DPC, Ministerul Educaiei (internate), Ministerul Sntii (spitale), SSH.

ANPC este coordonat direct de primul Ministru Transferul managementului instituiilor dinspre Min. educaiei, a sntii i ANPH ctre Consiliul judeean s-a ncheiat abia n 2000, iulie

Mai, 2000, Strategia Naional pt Reforma sistemului de ngrijire a copilului (scop: scderea nu mrului de copii instituionalizai i a riscului de instituionalizare)

Disfuncii bugetare la nivel de consilii judeene Instituiile pt copii depind nc prea mult de asistena umanitar i donaiile strinilor

Sunt nc lipsuri n hran, cldur, ntreinere (mai ales n coli speciale, care ineau de MEC, i n cmine spital, care ineau de Ministerul sntii)

Romnia a ratificat convenia de la Haga, privind adopiile internaionale n 1994; Unii semnatari ai conveniei au semnalat faptul c sunt ngrijorai n legtur cu practicile de adopie din Romnia. ngrijorarea e dat de faptul c Legislaia privind adopiile ngduie anumite consideraii, altele dect interesul superior al copilului, s influeneze deciziile. Sistemul acesta are efecte negative asupra eforturilor de reform a sistemului de protecie a copilului n Romnia. ANPCA nu are personal suficient pentru a-i ndeplini funciile

Este necesar integrarea politicilor de ngrijire a copilului i a sistemului de bunstare social astfel nct s asiste familiile, s previn abandonul i s abordeze problema copiilor strzii din oraele mari.

Raport 2000- Politici sociale i piaa muncii Cu privire la SIDA, Romnia a intrat n reeaua european HIV i a familiilor, care ngduie colaborarea cu organizaii neguvernamentale europene, dar aceasta este o arie n care este necesar nc o munc considerabil.

Capacitatea sistemului de a asigura asisten social este periclitat de lipsa de coordinare instituional, personal cu o formare inadecvat i buget la nivel local insuficient. Standardele de sntate sunt foarte sczute. Dup OMS, rata mortalitii infantile este extrem de ridicat.Expectanele de via la natere sunt dintre cele mai mici din Europa.

Majoritatea indicatorilor de sntate arat o stare de sntate mai sczut dect n UE, datorit: veniturilor sczute, polurii mediului, locuinele proaste, lipsa apei potabile, lipsa depozitrii igienice a gunoaielor, calitatea relativ sczut a serviciilor de ngrijiri medicale, i accesul limitat la ele

Raport 2000-recomandri pe termen scurt Criterii politice:cu ntrziere, s-a asigurat bugetul necesar pt copiii instituionalizai i s-a lansat o strategie comprehensibil de reform a politicilor de ngrijire a copilului. Dar: problema cheie este ca autoritile s asigure implementarea strategiei i ameliorarea condiiilor de via a copiilor.Raport 2000-recomandri Este ngrijortoare condiia adulilor cu boli cronice sau handicap

Nu s-au fcut progrese substaniale legat de roma nciuda strategiei naionale i a asigurrii sprijinului financiar prin programe de suport pt minoriti;

Raport 2000-alte probleme Traficul de femei i fete cu scopul prostituiei forate este o problem n cretere, nrutit de cercurile active n prostituia intern. n acest domeniu nu s-au fcut progrese.

Situaia Populaiei roma rmne critic dei MEC a sporit accesul la educaie prin locuri rezervate pentru roma,n licee, n universiti, coli profesionale, coli pedagogice.

Raport 2001 n noiemb.2000, Romnia a semnat protocolul nr.12 al Conveniei Europene n Drepturile Omului, care prevede eliminarea discriminrilor pe baz de sex, ras, culoare, limb.

n sept.2000, Romnia a dat o Ordonan de urgen privind combaterea oricror forme de discriminare. Bugetul alocat ngrijirilor copilului a crescut de la 42 mil.Euro n 2000, la 79 mil. euro, n 2001

A crescut numrul de servicii alternative la instituionalizare

Preedintele consiliului judeean rspund direct de instituiile de protecie a copilului (pt a se asigura c politicienii locali dau suficient importan copilului) Numrul copiilor aflai n grija statului nu a sczut datorit srciei; se recomand o mai bun schem a alocaiilor pentru familii cu copii pt a preveni abandonul copilului i instituionalizarea.

n 2000, erau 129 296 copii n protecie, 77844, n ngrijiri rezideniale i 51452, sprijinii n familia natural sau familii substitut

n mai 2001, guvernul a adoptat o strategie a proteciei copilului n nevoie (2001-2004), bazat pe consultri cu ONG-uri i org. Internaionale. Dar: se concentreaz mai mult pe reabilitarea instituiilor dect pe nchiderea lor; arii ca: sprijinirea familiilor i a mamelor, ngrijirea tinerilor aflai n instituii, politici de prevenire abandon, nu sunt suficient abordate.

ANPCA a devenit secretariat general al guvernului fiind astfel reprezentat la nivel ministerial.

Insuficiena bugetului i a formrii reduce eficiena Autoritii n a se achita de sarcinile de reglare i monitorizare.

Rolul Autoritii de a coordona politicile guvernamentale legate de drepturile copilului nu este nc clar stabilit i deci integrarea politicilor de protecie a copilului cu cele ale familiei, sntii, educaiei este dificil. S-a creat Grupul de la Nivel nalt cu scop de a sprijini i monitoriza eforturile , iniiat de raportorul european pt Romnia, care face parte din el; fac parte: reprezentani ai guvernului, Comisiei Europene, banca Mondial, UNICEF i OMS.

Dec.2000, CRA a ncetat s mai efectueze adopii internaionale, prin fundaii. Guvernul a suspendat adopiile internaionale (Moratoriul) ca urmare a criticilor legate de aceste adopii, din Raportul din 2000. n iunie 2001, a ncetat nscrierea familiilor strine care doresc s adopte (cel puin pt un an).

Moratoriul avea rolul de a preveni riscurile de trafic de copii i alte forme de abuz (nclcarea Conveniei ONU, drept. Copilului); avea rolul de a regndi adopiile, pt a se face n interesul superior al copilului. Traficul de fiine umane datorat srciei, nesiguranei economice i cercurilor de prostituie intern.

n 2000, oct.,Ministerul de interne a lansat un program pt protecia femeilor i copiilor mpotriva traficului;

n mai 2001, s-a creat o comisie inter-ministerial pt a lucra la o lege mpotriva traficului; legile sunt insuficiente pt a lupta mpotriva traficului.Raport 2001-prioriti pe termen scurt Este necesar ameliorarea suportului financiar pt programul pt minoriti (se recunosc progresele finanrii instituiilor pt copii, strategia naional inclusiv copii cu dizabiliti i handicap, boli cronice, strategia naional pt populaia roma.Raport 2001-Concluzii Trebuie s continue eforturile pt ameliorarea condiiilor n instituii pt copii

S se fac eforturi pt implementarea strategiei mpotriva discriminrii populaiei roma

Legea antidiscriminare a fost adoptat dar nu e operaional

Privind egalitatea de gen, progresele sunt slabe i ngrijortoare( progrese slabe n ameliorarea poziiei femeii pe piaa de munc). Iulie 2001, legea venitului minim garantat (n plus, alocaii pt nclzire, alocaii la naterea copilului).

Sntatea public este la un nivel foarte sczut,demonstrat de mortalitatea infantil ridicat i expectanele joase de via.Accesul la ngrijiri de sntate de baz trebuie s rmn prioritate.

Creterea srciei i a riscului excluziunii sociale a diferitelor categorii (copii abandonai, tineri omeri, familii omere, prini singuri, familii fr adpost, roma) este provocarea major a Romniei.

Se impun eforturi susinute pt a reforma asistena social care e periclitat acum de structurile administrative fragmentate, de descentralizarea confuz a resurselor i responsabilitilor locale. Politica naional trebuie axat pe incluziune social

Legislaia trebuie s sancioneze orice form de discriminare (plata egal, acces la locuri de munc, formare, ameliorarea condiiilor de munc). Protectia copilului

Conf.dr.Ana Muntean

Protectia copilului

Termen folosit de Bowlby in cadrul teoriei atasamentului

Sistemul comportamental al atasamentului determina la copil comportamente de a primi protectie iar la ingrijitor, comportamente de a asigura protectie: in relatia parinte copil are rolul de a asigura supravietuirea copilului.

Ingrijirile copilului consta in protectia si reconfortarea copilului astfel incat sa dezactiveze nevoia de atasament a copilului si sa redea sentimentul de securitate

Ingrijirea copilului este o componenta a parentalitatii (asa cum sunt si: hranirea, educarea sau jocul cu copilul)

Bowlby considera comportamentul parental ca si pe cel de atasament, ca fiind in oarecare masura pre-programat ( cu detalii invatate), si influentat in exprimarea lui particulara de experienta personala a parintilor

Comportamentul parental are radacini biologice puternice fiind raspunzator de emotiile profunde asociate lui; dar formele specifice in care se manifesta tine de experientele proprii ale parintelui din timpul propriei copilarii,a adolescentei, dinainte si de dupa casatorie si difera de la un copil la altul(Bowlby,1984)

Comportamentele de ingrijire sunt activate de semnalele copilului de disconfort sau de semnalele pe care el, ingrijitorul le percepe ca fiind potential sau actual periculoase pentru confortul copilului

Comportamnetul de ingrijire este este activat prin cautarea proximitatii copilului (il cheama sau merge la el) si apoi prin indepartarea sursei de stress sau a copilului de sursa; urmeaza comportamentul de reconfortare.

Sistem atasament/sistem ingrijiri

De regula, sunt activate simultan

Capacitatea cognitiva sporita a ingrijitorului poate conduce la situatii in care doar sistemul de ingrijiri e activat

Pot fi situatii cand sistemul de atasament e activat dar ingrijitorul stie ca nu e nici un motiv de teama (baby sitter)

Pot aparea conflicte intre dorinta ingrijitorului de a proteja copilul si tendinta spre independenta a copilului

De obicei separarile sunt semnale naturale de pericol pt copil

Ingrijitorul trebuie sa inteleaga si sa dea un raspuns sensibil si calmant copilului

Ingrijirile copilului=sensibilitatea maternala (Ainsworth,1970)

Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii

Relatia parinte-copil contine mai multe programe diadice impartasite (Bowlby) cum ar fi: hranire- a fi bine hranit, joc-partener de joc, educator-invatacel.

Programul atasament-protectie(ingrijiri) este insa prioritatea cea mai inalta(Bowlby,1982)

protectia copilului, in special a copilului mic necesita o larga varietate de comportamente parentale (printre care:hranirea, igiena, tratarea cu afectiune) (George si Solomon, 1999)

Ingrijirea (protectia) copilului reprezinta un sistem comportamenta complementar la atasamentul copilului, dar parintele face si alte lucruri pentru a asigura dezvoltarea copilului (il invata, il diciplineaza, ii asigura conditii materiale, ii serveste de model, se joaca cu copilul)(Main,1999);

Unii copii pot fi dezavantajati de un atasament insecurizant dar sa aiba avantaje sub alte aspecte ale parentalitatii (Main,1999)

alte domenii ale parentalitatii

Care sunt trasaturile relatiei parinte-copil relevante pt tipul de atasament?

(Zeanah, Boris,2000)

- disponibilitatea emotionala a ingrijitorului

- hranirea si caldura

- protectia

- asigurarea confortului (calmarea)

Mai putin importante:

- sa-l invete

- sa se joace

-ingrijiri instrumentale

- disciplinare

Rutter, OConnor (1999) sustin si ei ca relatia parinte copil nu inseamna doar atasament. Mai contine:

- disciplinare

- socializarea (experiente sociale)

- asigurarea unor modele comportamentale

- invatarea

- schimburi de idei in cadrul conversatiei (dezvoltarea abilitatilor de a procesa ideile)

- interactiunile in joc

Traininguri si interventii cu parinti

Nu se centreaza explicit pe atasament sau ingrijiri (de ex: asigurarea asistentei de calitate, Programul Perry pt Prescolari, metode de training pt parinti,etc) dar fiind interventii largi pot influenta calitati ale parentalitatii cum ar fi sensibilitatea parentala care este complementara atasamentului.

Atasament/non-atasament

Nu sunt dovezi privind importanta diferitelor componente ale parentalitatii in dezvoltarea copilului

Ar fi importante pentru a putea compara eficienta diferitelor perspective parentale

Comportamente de ingrijire

Asocierea intre comp. de ingrijire si securitatea copilului se face simtita foarte devreme in viata copilului

Exista o corelatie intre comp. maternal in prima si ultima parte a sarcinii (dar si pe parcurs) si dimensiunea de securitate-anxietate a relatiei de atasament a copilului fata de mama si este vizibila in primele trei luni de viata a copilului (Ainsworth, 1978)

Cel mai important predictor al organizarii atasamentului este sensibilitatea maternala

Sensibilitatea maternala inseamna capacitatea mamei de a raspunde semnalelor si comunicarilor copilului

Capacitatea de a raspunde (responsivitatea) mamei poate fi antecedentul crucial al organizarii atasamentului (si nu sensibilitatea in general)(Cassidy,2005)

Capacitatea mamei de a-si vedea bebelusul ca pe o entitate mentala, fiinta umana cu intentii, sentimente, dorinti (functionarea reflectiva a mamei) (Fonagy,1998)

Sensibilitatea mamei fata de starea mentala a copilului, capacitatea de a o citi (Mind-Mindedness)(Main,1997) coreleaza cel mai bine cu Scara de Sensibilitate Maternala Ainsworth

Aceasta empatie a mamei se evidentiaza in raspunsurile mamei la schimbarea directiei privirilor beblusului si la comentariile pe care le face cu privire la starea mentala a copilului (mamele copiilor insecurizati fac mai putine comentarii adecvate cele mai putine mamele copiilor evitanti)

Autoreglarea

Sistemul atasamentului asigura copilului contextul pentru autoreglare

Ingrijitorul da copilului experienta si modelul pt achizitionarea autoreglarii

Studiul Minnesota a gasit ca atasamentul D se asocia cu:

- parinte unic

- riscuri maternale(dau dificultati parentale)

- ingrijitor insecurizant/intrusiv

- abuz si neglijare in primul an de viata

- antecedente medicale ale mamei

- complicatii la nastere

- consum de droguri si alcool

- Temperamentul copilului (comp. la 3 luni)

Maltratarea copilului se asociaza cu atasamentul dezorganizat

Comportamentele parentale de inspaimantare a copilului/ parinte inspaimantat sunt internalizate de copil

Impactul cel mai puternic in tipul de atasament insecurizant il au:

- erori de comunicare afectiva

- inversarea rolurilor (confuzie de limite)

- comportament dezorientat/inspaimantat

- intrusivitate/negativism

- respingerea copilului

Asocierea intre pierderea nerezolvata sau trauma parentala si atasamentul dezorganizat al copilului

REFORMA PROTECIEI COPILULUIREALITI I BUNE PRACTICI

Ana MunteanRealiti i bune practici Eficiena sistemul de protecie

Reforma sistemului

Bunele practici (servicii de calitate)

Reflect raportul dintre nevoi i resurse. Dezvoltarea serviciilor impun ca baz dezvoltarea resurselor necesare

dezvoltarea serviciilor impuse de nevoi, n dezacord cu resursele, conduce la o eficien minim

dezvoltarea serviciilor n acord cu resursele materiale disponibile conduce la rezultate ntmpltoareReforma sistemului intete: Bunstarea copilului ine de:

- sntatea fizic i mental a copilului

- mediu: familie, reea social, organizaii, agenii, politica socialReforma se poate realiza prin: Comportamentele sntoase in de:

- educaia copilului

- aciunile grupurilor sociale n care este integrat copilul

- aciunile organizaiilor i a ageniilor

Bunstarea copilului nseamn: Sntate fizic i mental

Spontaneitatea exprimrii

Respectul fa de copil ca individ

Demnitatea i autonomia copilului

ncrederea n sine

Dorina de a cunoate, curiozitatea

Sociabilitate, relaii de prietenie i cooperare cu ceilaliBunele practici se bazeaz pe: Un mediu pedagogic i de ngrijire stabil

Egalitatea anselor indiferent de religie, etnie, sex, handicap

Diversitate cultural

Sprijin familial i comunitar

Fericirea copiluluiReforma sistemului Factorii de decizie sunt promotori ai unor politici sntoase n msura n care au:

- cunotinele necesare

- i asum responsabilitile

- dispun de resursele materiale i umane necesare

- au putere de a schimba (impact)Reforma sistemului Pentru schimbarea comportamentelor, diferite populaii la risc sau n dificultate cer forme diferite de intervenie (combinaii)

Transferul unor programe de succes din alte ri poate rmne de eficien minimAspecte reale ameliorarea condiiilor materiale ale serviciilor prevaleaz asupra schimbrilor practicilor (atitudini/cunotine)

Avansul formalizrii (legislaiei) comparativ cu practicile

Primeaz aspectul cantitativ asupra celui calitativAspecte reale Discrepana dintre nevoile reale cunoscute (intite chiar legislativ) i posibilitile de creare a resurselor umane pentru dezvoltarea serviciilor adecvate

Pregtirea inadecvat a specialitilor (cderea n rutin)

Colaborarea lacunar la toate nivelele sistemului (bazat pe relaii informale): aspectul de fragmentare al serviciilor Srcia (calitativ i cantitativ) a serviciilor

Absena unor specialiti

Reforma are nevoie de cercetarea i cunoaterea realitii pentru a evita:

eclectism fragmentat tendina unor msuri rapide, simptomatice, care nu se bazeaz pe cunoaterea realitii

tendina de a ascunde realitatea Tendina interpretrii feed-back-urilor negative (2mai 2004);

Atitudinea defensiv a factorilor de decizie (valoarea copilului)

Oscilaie ntre neglijare i interpretare subiectiv a recomandrilor externe Absena refleciei i a evalurii n interveniilor

Absena unei preocupri pentru prentmpinarea epuizrii profesionale a intervenienilor

Colaborare ineficient: interministerial, interdepartamental, inter-servicii, inter-profesional

Reflectri periculoase n mass-media

Concluzii reforma sistemului Scopurile generale ale reformei privesc fiecare copil:

schimbarea calitii vieii (inclusiv a sntii) schimbarea condiiilor de mediu Schimbarea tiparelor comportamentale

Politica

Legislaia

Finanarea i resursele

Planificare i control (eficiena implementrii politicilor)

Consiliere i sprijin (schimbri n servicii)

Personalul (factorul principal n calitatea serviciilor); rolul, formarea;

Resurse fizice (spaiul)

Cercetarea, reflecie, schimbare, dezvoltare

Integrarea i coordonarea serviciilor

Concluzii-dezvoltarea de programe de reform:1. Precizarea obiectivelor programelor

1. 2.selectarea teoriei care s stea la baza modelelor de intervenie i a strategiilor practice de intervenie

2. 3.designul i organizarea programului

3. Precizarea i anunarea public a planurilor adaptate ce urmeaz a fi implementate

Structurarea planului de evaluareBaza dezvoltrii programelor cunoaterea i utilizarea datelor din literatura de specialitate

Cunoaterea, selectarea, utilizarea unei

teorii ca i cadru de lucru

nregistrarea, colectarea i utilizarea noilor date rezultate din practic (cercetare)

Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului interveniei asupra:

factorilor comportamentali

condiiilor de mediu

calitatea vieii (inclusiv a sntii) ca rezultat al interveniei

bibliografie Balageur, i.,Mestres,J,Penn,H.(2001)- Calitatea serviciilor pentru copilul mic, document de lucruSistemul de protectie a copilului /istorie recentaMuntean Ana

Introducere Nevoia de a nelege sistemul de protecie n relaie cu preocuprile preventive

Nevoia de a nelege sistemul de protecie n evoluie (raportat la legi/servicii, mentalitate, situaie economic)Sistem de bunstare/sistem de protecie Asistarea familiilor cu o funcionare bun (prevenire universal)

Sistem de alarm imediat relativ la probleme

- alocaii pentru familie

- concedii maternale/paternale

- ngrijire preventiv a copilului

- servicii de ngrijire a copilului

- vizite de sntate la domiciliu

- concedii pltite

Exemple: Frana, Danemarca Menin bunstarea copil/familie

Suportul este disponibil fr a se investiga comportamentele maltratante ale prinilor

Protecia copilului este parte a sistemului de servicii sociale primare

Servicii disponibile pentru fiecare (universale)

Servicii adresate familiilor la risc (prevenire selectiv) Centre de servicii comunitare

Programe pt. probleme specifice

Alcoolism

omaj

PAFA

Analfabetism

Handicap

Programe de intervenie n criz

n cadrul serviciilor

acas

Servicii pentru familii n risc Servicii uoare (consiliere, trening)

- management de caz

-consiliere individual

- consilierea familiei

- training pentru prini

- intervenii de crizFamilii la risc Servicii de asisten material

- asisten financiar

- asisten de urgen (bani sau mncare)

- ngrijiri pentru copil

- ajutor pentru aranjarea casei

- asisten pentru organizarea cminuluiFamilii i copii n dificultate (Germania) Intervenii precoce (atunci cnd apar problemele pentru copil i familie)

Ajutor disponibil naintea investigaiilor abuzurilor parentale

Sistemul de bunstare a copilului este separat de sistemul serviciilor sociale primare

Exist i unele servicii disponibile pentru toiServicii de protecie (prevenire de indice) Sistem de monitorizare a familiilor pentru a nregistra familiile care au nevoie de plasamentul copilului

Case workers pentru a sprijini familiile s poat rmne unite ( consiliere i asisten material)Servicii de protecie Raporturi asupra copiilor aflai n dificultate

Deciziile de scoatere a copiilor din familie

Asisten special pentru copil sau familieProtecie (exemple: SUA, CANADA, UK) Ajutorul se acord atunci cnd copiii sunt n pericol

Ajutorul devine disponibil dup investigarea abuzului i neglijrii

Sistemul de protecie a copilului este separat de serviciile sociale primare

Serviciile sunt disponibile doar pentru persoanele care sufer dejaPlasament n afara familiei (scoatere din familie) Asistentul social orienteaz un plan de intervenie permanent pentru copil i familie

Se creeaz familii i case de tip familial de plasament

Se monitorizeaz i revizuiete permanent plasamentul copilului

Se lucreaz cu familia biologic pentru a menine contactele i uniunea dintre copil/familieScoatere din familie Plasament n familii de plasament

- rudenii

- strini n relaii speciale

- profesioniti (asisteni maternali)

Grupuri familiale (module) (6-25 copii)

Instituii (peste 25 de copii)Adopii (nationale/internationale) familiile trebuie identificate

Familiile necesita training i asistenta

Subiectele discuiei Sistemul de protecie a copilului abandonat pn n 1990

Sistemul de protecie dup 1990

Sistemul de protecie dup 1997comportamente profesionale

atitudini

Cunostinte

Formare:

initiala

/continua

emotii

1. Empatie/sensibilitate/respect/responsabilitate

2. Echilibru emotional

3. Evitare epuizare profesionala

team building

supervizare

formari

cultura/sport

vacante

PREVENIRE SELECTIVA

SECUNDARA

prevenire de indice

PREVENIRE UNIVERSALA

PRIMARA

PREVENIRE

sistem de bunastare

sistem de protectie

Legi si servicii

Situatie economica

Mentalitate

PAGE 2