eBook Exccel

31
11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 1/31 4.4 Formule şi funcţii Formulele şi funcţiile sunt oferite de programul Excel pentru efectuarea de calcule folosind conţinutul unor celule dintro foaie de calcul sau din mai multe foi de calcul în conformitate cu proiectarea şi cerinţele aplicaţiei. Definiţie. Formulele sunt expresii formate din operanzi (constante şi/sau referiri de celule), operatori matematici (aritmetici şi relaţionali) şi funcţii; formula este precedată de semnul “=”; funcţia este o formulă complexă predefinită identificată printrun nume şi conţine între paranteze o listă de argumente ce reprezintă o expresie. Cea mai simplă formulă este cea care conţine o valoare (constantă numerică sau text). Formulele mai complexe sunt construite cu ajutorul expresiilor matematice, dar care sunt precedate de semnul “=”. În cazul în care formula nu este precedata de semnul “=”, expresia matematică este interpretata ca o dată (numerică sau de tip text). Orice formulă trebuie scrisă întro celulă a foii de calcul şi va apărea scrisă în bara formulei (Formula Bar). Formula se termină prin tasta <CR>, şi ca efect în celulă nu va fi afişată formula , ci rezultatul calculelor în conformitate cu expresia corespunzătoare formulei.

Transcript of eBook Exccel

Page 1: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 1/31

4.4 Formule şi funcţii Formulele şi funcţiile sunt oferite de programul Excel pentru efectuarea de calcule folosindconţinutul unor celule dintr­o foaie de calcul sau din mai multe foi de calcul în conformitate cuproiectarea şi cerinţele aplicaţiei. Definiţie. Formulele sunt expresii formate din operanzi (constante şi/sau referiri de celule), operatorimatematici (aritmetici şi relaţionali) şi funcţii; formula este precedată de semnul “=”; funcţia esteo formulă complexă predefinită identificată printr­un nume şi conţine între paranteze o listă deargumente ce reprezintă o expresie. Cea mai simplă formulă este cea care conţine o valoare (constantă numerică sau text).Formulele mai complexe sunt construite cu ajutorul expresiilor matematice, dar care sunt precedatede semnul “=”. În cazul în care formula nu este precedata de semnul “=”, expresia matematică esteinterpretata ca o dată (numerică sau de tip text). Orice formulă trebuie scrisă într­o celulă a foii de calcul şi va apărea scrisă în bara formulei(Formula Bar). Formula se termină prin tasta <CR>, şi ca efect în celulă nu va fi afişată formula ,ci rezultatul calculelor în conformitate cu expresia corespunzătoare formulei.

Page 2: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 2/31

Exemplu de mai sus este preluat din foaia de calcul Orders ataşată la cartea “Excel 97 pascu pas”, Microsoft Press, 1998 (http://www.microsoft.com/mspress). În practică, există două moduri diferite de a crea (scrie) o formulă:

1. tehnica traditională – se selectează celula în care trebuie să fie creată formula şi seintroduce formula scriind adresele de celulă ale tuturor celulelor care urmează a fi introduseîn formulă; nu se recomandă pentru formulele complexe, deoarece pot apărea erori printastare;

2. tehnica de tip indicare – se selectează celula unde trebuie să apară rezultatul şi se tasteazăsemnul “=”; introducerea formulei se face prin repetarea următoarei acţiuni: se efectueazăclick pe celula ce este operand în formulă şi se tastează semnul pentru operatorulcorespunzător, până la terminarea întregii formule; se încheie formula prin apăsarea tastei<CR>;

În cazul tehnicii de tip indicare, dacă este necesară referirea unor celule la mare distanţă

unele de altele, se recomandă atribuirea de nume pentru aceste celule şi apoi referirea numeloratribuite. Denumirea domeniilor de celule este o facilitate prin care utilizatorul poate aplica un numepentru a desemna o celulă sau un grup de celule (rolul variabilelor într­un limbaj de programare),în loc de a folosi adresele de celule ca referinţe.

Numele definite prezintă multiple avantaje:numele sunt mai descriptive şi mai uşor de memorat decât adresele de celule;când o celulă este deplasată, numele este deplasat o dată cu celula;se poate folosi un nume în locul unei celule sau al unui domeniu de celule într­o formulă sauîn argumentul unei funcţii, similar utilizării unei etichete de rând sau de coloană;la copierea unei formule care foloseşte un nume, efectul este acelaşi ca şi cum s­ar folosi oreferinţă absolută de celulă.

Numele pot avea maximum 255 de caractere şi pot include litere, cifre, liniuţe de subliniere şipuncte, primul caracter trebuie să fie o literă sau un caracter de subliniere, deci diferit de cifre şipunct. Un nume definit nu poate folosi adrese valide de celule.

Un domeniu de celule poate fi denumit în trei moduri:

1. folosind caseta Name Box – se selectează domeniul de celule ce urmează a fidenumit şi se efectuează click în caseta Name Box din partea stângă a barei deformule; se tastează un nume valabil şi se apasă <CR>;

2. folosind caseta de dialog Define Name ­ se selectează domeniul de celule ceurmează a fi denumit şi se efectuează Insert à Name à Define care deschide casetade dialog Define Name ce oferă o listă de nume deja folosite în toate foile de calculale agendei de lucru; în casta de text Names and workbook se tastează un numevalabil de domeniu, după care se efectuează clik pe butonul Add; se poate realizaştergerea (delete) unui nume deja introdus folosind butonul Delete; la încheiereaoperaţiunii se efectuează click pe butonul OK;

Page 3: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 3/31

C

3. folosind caseta de dialog Create Names – se poate atribui un nume unei celule dintextul existent într­o celula, chiar dacă textul nu este o etichetă de coloană sau delinie; se selectează domeniul de celule ce urmează a fi denumit; se includ celulele alcaror conţinut urmează a fi folosit ca nume, fie pe primul sau pe ultimul rând, fie peprima sau pe ultima coloană selectată; se selectează opţiunea Insert à Name àCreate din bara de meniuri pentru a deschide caseta de dialog Create Names; încaseta de text Create name in , se selectează rândul (Top­sus sau Bottom­jos)şi/sau coloana (Left­stânga sau Right­dreapta) care conţine etichetele ce urmează a fifolosite pentru a denumi domeniul selectat; se efectuează click pe butonul OK pentrua aplica numele.

Numele de domeniu se poate folosi ca argument pentru o funcţie oferită de programul Excel.De asemenea, numele îndeplineşte un rol de navigare, cu precădere în agendele de lucru şi foi decalcul de mari dimensiuni. Pentru a comuta la sau pentru a selecta un domeniu cu nume, oriunde îninteriorul agendei de lucru, se efectuează click pe săgeata orientată în jos din caseta Name şi seselectează numele din lista.

ompletarea formulelor este operaţia prin care trebuie să se utilizeze facilitaţile Excel pentrucopierea conţinutului unei celule ce reprezintă formule de calcul, şi în alte celule vecine, darcalculele se referă la celule corespunzătoare unor rânduri sau coloane. Operaţia de

Page 4: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 4/31

Ccompletare este un fel de operaţie de « copiere ». Această operaţie se utilizează şi când celulaconţine numere sau text. Indicatorul de mouse (cursorul) va lua mai multe forme în timpul deplasării într­o foaie decalcul, şi anume :

cruce mare – în această formă se poate utiliza pentru activarea sau selecţia celulelor ;săgeată – această formă se va obţine când se deplasează spre marginea unei celule active;când indicatorul are această formă, se poate utiliza mouse­ul pentru deplasarea celulei(copierea conţinutului celulei în altă celulă­mutarea celulei) ;cruce mică neagră – se va obţine această formă când mouse­ul se deplasează spre indicatorulde celula (colţul jos­dreapta = pătrat min negru ;instrument de umplere), forma ce seutilizează pentru a comunica utilizatorului că este permisă operaţia de completare.

În timpul lucrului în Excel, utilizatorul trebuie să urmarească frecvent forma indicatorului. O

deplasare de mouse egală cu a 32­a parte dintr­un inch (aproximativ 0.8 mm) reprezintă diferenţaîntre operaţiile de selectare, deplasare şi copiere. Pentru completarea unei formule (este o operaţie de copiere), se selectează celula careconţine formula ce se doreşte a fi copiată. Se deplasează indicatorul de mouse în direcţiainstrumentului de umplere până când indicatorul capătă forma indicatorului de umplere (cruce micăneagră). Se apasă butonul de mouse şi se trage de indicatorul de completare pentru a selectacelulele unde se doreşte copierea formulei. Se eliberează butonul de mouse şi astfel formula va ficopiată şi în celulele selectate. Însumarea pe rânduri şi pe coloane este o metodă de creare a totalurilor pe rânduri şi pecoloane, dintr­un singur pas folosind butonul AutoSum ( å ­însumare automată) de pe bara deinstrumente Standard. Acesta apelează funcţia SUM.

De exemplu, dacă există un tabel de numere şi se doreşte realizarea totalurilor valorilor pefiecare rând şi pe fiecare coloană, se selectează celulele care conţin întregul tabel, se poate include şicelula vidă care va conţine totalul. După aceea, se efectuează click pe butonul AutoSum. Excel vainsera în celula vidă o formulă de calcul (indiferent dacă acestă celulă a fost selectată sau nu) şi vacalcula totalul. Dacă se doreşte inserţia unui rând alb înaintea totalurilor, se selectează două celulesuplimentare. Totalul se va plasa în ultima celulă vidă selectată. După cum se va vedea din imaginea următoare, pentru tabelul ce conţine numere în domeniulB4:G14, automat în celula I4 se va crea formula =SUM(B4:H4), în celula I5 se va crea formula=SUM(B5:H5), ş.a.m.d., iar în celula I16 se va crea celula formula =SUM(B16:H16). Deliberat,coloana H este cu celule vide, iar rândul 15 conţine, de asemenea celule vide. Prin utilizareabutonului AutoSum calculul totalurilor în coloana I şi în rândul 16 se va realiza automat şiimediat.

Page 5: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 5/31

U

Modificarea formulelor (revizuire/actualizare) poate interveni în diverse situaţii :· s­a introdus o formulă incorectă ;· au fost adăugate date noi şi este necesară modificarea formulei pentru reflectarea datelor noi

introduse.

tilizatorul se poate deplasa în celula care conţine formula şi să creeze o nouă formulă,scriind formula corectă, sau poate edita formula existentă. La efectuarea unui dublu clickpe o formulă pentru a o deschide în vederea editării, programul Excel va desena fiecare

adresă de celulă sau adresă de domeniu într­o culoare diferită şi va amplasa o margine de aceeaşiculoare în jurul celulei sau a domeniului. Marginea are numele de identificator de domeniu (RangeFinder). O altă modalitate este aceea de a selecta celula care conţine formula şi apoi se selecteazăbara de formule unde se face click pe ea. Dacă se doreşte modificarea unor referinţe,utilizatorul poate folosi tastatura, fie identificatorul de domeniu. Pentru a folosi tastatura, seselectează referinţa din formulă şi apoi fie se efectuează click pe celula cu care se doreşte a se faceînlocuirea, fie se tastează adresa celulei de înlocuire. Pentru a folosi identificatorul de domeniu, se

Page 6: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 6/31

« apucă » marginea identificatorului de domeniu şi se deplasează în celula corespunzătoare. Dacăeste necesară includerea în domeniu a unui număr mai mare sau mai mic de celule, se trage deinstrumentul de selecţie situat în partea de jos a indentificatorului de domeniu pentru a extinde saupentru a reduce selecţia. După încheierea editării formulei, se apasă pe <CR> sau se execută clickpe butonul Enter.

Page 7: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 7/31

Observaţie. Dacă referinţa care se doreşte a fi modificată este un domeniu de celule, referinţa esteconstruită lexical din prima celulă din domeniu (un colţ), două puncte « : » şi ultima celulă dindomeniu (celălalt colţ diagonal), adică în cazul de mai sus, dacă este considerat întregul tabel , vomavea B16:H16. Pentru a modifica această referinţa într­o formulă, se selectează întreaga referinţăşi apoi se trece în foaia de calcul şi se trage pentru a selecta domeniul de celule pentru nouaformulă, sau se deplasează şi apoi se extinde identificatorul de domeniu. Exerciţiu. Să se considere tabelul de numere din exemplul precedent, să se înlocuiascăcuvântul « Total » cu « Media » şi să se realizeze acţiuni pentru ca pe rândul 16 şi pe coloana I săapară valorile medii ale numelor din tabel. Se va folosi funcţia AVERAGE (medie) oferită deprogramul Excel prin butonul Paste Function (fx).

Page 8: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 8/31

P

Utilizarea funcţiilor Excel este o facilitate puternică şi performantă a programului Excel. Ofuncţie este o formulă predefinită, prin care utilizatorul economiseşte timp pentru efectuarea unorcalcule complexe. De asemenea, pentru a economisi timp, se recomandă utilizarea referinţelor laalte celule, în loc de a include toate caluculele care determină rezultatele în aceste celule. Utilizareabutonului AutoSum (å) are ca efect apelarea funcţiei SUM. Funcţiile sunt formule, deci dacă se apelează o singură funcţie, aceasta trebuie să fieprecedată de semnul « = ». După semnul egal urmează numele funcţiei, urmat de unul sau maimulte argumente separate prin virgule sau « ; » şi incluse între paranteze :

=Nume_funcţie (<lista­argumente>) De regulă, funcţiile sunt operanţi în expresiile care constituie formula.

rogramul Excel oferă utilizatorului sute de funcţii (235) care se pot apela pentru a calcularezultate folosite în finanţe, contabilitate, statistică, matematică, inginerie sau în alte

domenii ştiinţifice, economice, sociale. Funcţiile sunt proceduri (programe structurate) carecalculează un anumit rezultat cu o precizie foarte mare ţinând seama de performanţele actualelormicroprocesoare cu care sunt înzeztrarte sisteme de calcul.

Categorii de funcţii Excel

Categorie Exemple

Financial (financiare) Calculează rata dobânzii, rata lunară derambursare a împrumutului, valoareauzurii, etc. (17 funcţii)

Date & Time (data şi ora) Determină ora curentă, ziua dinsăptamână sau din an, ora sau data

Math & Trig(matematică şitrigonometrie)

Calculează valoarea absolută, rădăcinapătratică, suma, funcţia exponenţială,funcţia logaritmică, funcţii trigonometrice,etc.

Statistical (statistică) Calculează medii, maxime şi minime,

Page 9: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 9/31

abateri medii pătratice, cuantile, etc.Look & Reference(căutare şi referinţă)

Caută şi returnează valori dintr­undomeniu, creează hiperconexiuni în reţelesau documente din INTERNET

Database (bază de date) Prelucrează valori dintr­o bază de date(tabel) din Excel

Text (text) Converteşte text în majuscule sauminuscule, elimină caractere din dreaptasau stânga, concatenează şiruri decaractere, etc.

Logical (logic) Evaluează o expresie logică şi returneazăo valoare TRUE (adevărat) sau FALSE(fals), folosită pentru diverse acţiuni saupentru formatare (condiţionată)

Information (informaţie) Returnează informaţii din programulExcel sau Windows, referitoare la stareaunei celule, a unui obiect sau mediu înansamblu

Engineering (inginerie) Calcule inginereşti, funcţii incluse înOffice 2000, dar trebuie instalate separatdin Analysis Toolpack

Observaţie.

Evident, nu este necesară memorarea tuturor funcţiilor dintr­o categorie, dar utilizatorultrebuie să se informeze despre existenţa acestor funcţii şi să cunoască funcţiile de bază şi să aibăsuficiente informaţii despre alte funcţii pentru a le putea apela atunci când este nevoie. Este posibilăaccesarea tuturor funcţiilor prin utilizarea paletei de formule (Formula Palette). Daca trebuie să se apeleze o funcţie mai rar folosită, se foloseşte butonul Paste Function (fx)de pe bara de instrumente Standard care deschide caseta de dialog Paste Function ce oferă listacategoriilor de funcţii (Function category) şi lista numelor de funcţii din categoria selectată(Function name). Caseta de dialog Paste Function se poate deschide şi prin comanda Insert àFunction.

Lista categoriilor de funcţii include categoria funcţiilor cel mai recent utilizate (MostRecently Used) şi categoria tuturor funcţiilor (All).

Page 10: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 10/31

Înainte de a apela o funcţie, utilizatorul trebuie să cunoască rezultatul returnat (întors) defuncţie, ce argumente trebuie sa aibă funcţia (tipul şi semnificaţia lor) şi modul de apelare alfuncţiei. Prin regimul de asistenţă (Help) programul Excel oferă toate aceste aspecte pentru fiecarefuncţie, utilizatorul urmănd să fie în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte oportunitatea accesăriiunor funcţii în cadrul aplicaţiei la care lucrează. De exemplu, dacă se doreşte valoarea unui împrumut sau a unei investiţii într­un moment detimp viitor, după efectuarea tuturor plăţilor, utilizatorul trebuie să cunoască faptul că există încategoria funcţiilor financiare (Financial) funcţia FV (future value ; valoare viitoare) ce se apeleazăcu argumentele :

· rate – de tip number ; rata dobânzii la împrumut ;· nper (number of periods) – de tip number ; număr de perioade (număr de luni, ani, zile sau

alte unităţi) ;· pmt (payment) – de tip number ; plată ; sumă platită periodic ca rată la împrumut ;· pv (present value) – de tip number ; valoarea actuală ; valoarea iniţială a unui împrumut ;· type – de tip number ; tip având valoarea 1 sau 0.

Apelul funcţiei se va face sub următoarea formă : FV(rate ; nper ; pmt ; pv ;type).

Page 11: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 11/31

Page 12: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 12/31

Observaţie. Când se lucrează cu funcţii financiare, trebuie verificat dacă toate argumentele uneifuncţii sunt bazate pe aceeaşi perioadă de timp : o zi, o lună sau un an. Numele funcţiilor oferite de programul Excel pe categorii de funcţii sunt :

· Financial – DB, DDB, FV, IPM, IRR, ISPMT, MIRR, NPER, NPV, PMT, PPMT, PV,RATE, SLN, SYD, VDB ;

· Date & Time – DATE, DATEVALUE, DAY, DAYS360, HOUR, MINUTE, MONTH,

NOW, SECOND, TIME, TIMEVALUE, TODAY, WEEKDAY, YEAR ;

· Math & Trig – ABS, ACOS, ACOSH, ASIN, ASINH, ATAN, ATAN2, ATANH,CEILING, COMBIN, COS, COSH, DEGREES, EVEN, EXP, FACT, FLOOR, INT, LN,LOG, LOG10, MDETERM, MINVERSE, MMULT, MOD, ODD, PI, POWER, PRODUCT,RADIANS, RAND, ROMAN, ROUND, ROUNDDOWN, ROUNDUP, SIGN, SIN, SINH,SQRT, SUBTOTAL, SUM, SUMIF, SUMPRODUCT, SUMSQ, SUMX2MY2,SUMX2PY2, SUMXMY2, TAN, TANH,TRUNC ;

· Statistical – AVEDEV, AVERAGE, AVERAGEA, BETADIST, BETAINV, BINOMDIST,

CHIDIST, CHIINV, CHITEST, CONFIDENCE, CORREL, COUNT, COUNTA,COUNTBLANK, COUNTIF, COVAR, CRITBINOM, DEVSQ, EPONDIST, FDIST, FINV,FISHER, FISHERINV, FORECAST, FREQUENCY, FTEST, GAMMADIST,GAMMAINV, GAMMALN, GEOMEAN, GROWTH, HARMEAN, HYPGEOMDIST,INTERCEPT, KURT, LARGE, LINEST, LOGEST, LOGINV, LOGNORMDIST, MAX,MEXA,MEDIAN, MIN, MINA, MODE, NEGBINOMDIST, NORMDIST, NORMINV,NORMSDIST, NORMSINV, PERSON, PERCENTILE, PERCENTRANK,PERMUT,POISSON, PROB, QUARTILE, RANK, RSQ, SKEW, SLOPE, SMALL, STANDARDIZE,STDEV, STDEVA, STDEVP, STDEVPA, STEYX, TDIST, TINV, TREAD, TRIMMEAN,TTEST, VAR, VARA, VARP, VARPA, WEIBULL, ZTEST ;

· Look & Reference – ADDRESS, AREAS, CHOOSE, COLUMN, COLUMNS,

GETPIVOTDATA, HLOOKUP, HYPERLINK, INDEX, INDIRECT, LOOKUP, MATH,OFFSET, ROW, ROWS, TRANSPOSE, VLOOKUP ;

· Database – DAVERAGE, DCOUNT, DCOUNTA, DGET, DMAX, DMIN, DPRODUCT,DSTDEV, DSUM, DVAR, DVARP ;

· Text – CHAR, CLEAN, CODE, CONCATENATE, DOLLAR, EXACT, FIND, FIXED,LEFT, LEN, LOWER, MID, PROPER, REPLACE, REPT, RIGHT, SERCH,SUBSTITUTE, T, TEXT, TRIM, UPPER, VALUE ;

· Logical – AND, FALSE, IF, NOT, OR, TRUE ;· Information – CELL, ERROR, TYPE, INFO, ISBLANK, ISERR, ISERROR, ISLOGICAL,

Page 13: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 13/31

ISNA, ISNOTEXT, ISNUMBER, ISREF, ISTEXT, N, NA, TYPE.

Tabelul funcţiilor Excel utilizate mai frecvent în aplicaţii

FUNCŢIA REZULTAT – DESCRIERE

AVERAGE (x1, x2,…, xn) Media aritmetică a numerelorm = (x1+ x2 + … + xn) / n

SUM(x1, x2,…, xn) Suma aritmetică a numerelors = x1+ x2 + … + xn

PRODUCT(x1, x2,…, xn) Produsul arimetic al numerelor p =x1 x2 … xn

MIN (x1, x2,…, xn) Minimul dintre numerele x1, x2,…, xnMAX (x1, x2,…, xn) Maximul dintre numerele x1, x2,…, xnCOUNT (val1, val2, … , valn) Numărul elementelor ce conţin valori

numericeCOUNTA (val1, val2, … , valn) Numărul elementelor nevideABS (x) Valoarea absolută (modulul)

numărului x INT(x) Partea întreagă inferioră a

numărului xFLOOR (x,n) Partea întreagă inferioară sau

superioră a numărului xSQRT(x) Radăcina pătratică a numărului xROUND(x,n) Rotunjeşte valoarea numărului x la n

zecimalePI() Valoarea numărului p =

3,14159265358979RAND() Număr aleator uniform în intervalul

(0,1)VAR(x1, x2,…, xn) Dispersia estimată a valorilor x1, x2,

…, xnD= å(xi – m)2/(n­1), unde m estemedia aritmetică a valorilor

STDEV(x1, x2,…, xn) Deviaţia standard estimată avalorilor x1, x2,…, xn (radăcinapătrată a dispersiei estimate)

VARP(x1, x2,…, xn) Dispersia calculată a valorilor x1, x2,…, xnD= å(xi – m)2 /n, unde m este mediaaritmetică a valorilor

STDEVP(x1, x2,…, xn) Deviaţia standard calculată avalorilor x1, x2,…, xn (radăcinapătrată a dispersiei calculate)

POWER(b,e) Puterea be

Page 14: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 14/31

MOD(a,b) Modulo – restul împărţirii numerelorîntregi a : b

AND(exp1, exp2, … , expn) Conjuncţia expresiiloe logice exp1,exp2, … , expn .Valoarea returnată este TRUE dacăfiecare expresie este TRUE, altfeleste FALSE

OR(exp1, exp2, … , expn) Disjuncţia expresiilor logice exp1,exp2, … , expn .Valoarea returnată este TRUE dacăcel puţin o expresie este TRUE,altfel este FALSE

NOT(exp) Negaţia expresiei exp. Valoareareturnată este TRUE dacă expresiaeste FALSE, altfel este FALSE

TRUE() Valoarea returnată este constantalogică TRUE

FALSE() Valoarea returnată este FALSE ;întotdeauna

FUNCŢIA

REZULTAT – DESCRIERE

IF(exp, exp1, exp2) Se evaluează valoarea expresieilogice exp. Dacă valoarea expresieiexp este TRUE, atunci funcţia IFreturnează valoarea specificată prinexp1, altfel returnează valoareaspecificată prin exp2

CHOOSE(i, x1, x2,…, xn) Instrucţiune de ramificaţie multiplă.Selectarea unei valori dintr­o listă devalori, pe baza valorii unui indice i.

TODAY() Data calendaristică curentăNOW() Data şi ora calendaristică curentăVLOOKUP(val, reg, k) Căutare verticală. Se caută o valoare

în prima coloană a unei regiuni dedate. Datele din această coloană suntaşezate în ordine crescătoare. Selocalizează primul element alcoloanei care este mai mare sau egalcu elementul căutat. Dacă elementullocalizat este în linia i, valoareareturnată de funcţie este conţinutulcelulei din linia i şi coloana k aregiunii de date. Prima coloană arenumărul de ordine 1.

HLOOKUP(val, reg, k) Căutare orizontală. Se caută ovaloare în prima linie a unei regiunide date. Datele din această linie suntaşezate în ordine crescătoare. Se

Page 15: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 15/31

localizează primul element al linieicare este mai mare sau egal cuelementul căutat. Dacă elementullocalizat este în coloana i, valoareareturnată de funcţie este conţinutulcelulei din coloana i şi linia k aregiunii de date. Prima linie arenumărul de ordine 1.

OFSET(baza, lin, col, i, l) Obţinerea unei referinţe la o celulăsau la o regiune de celule dedimensiune specificată (i=înălţime,l=lăţime). Argumentul bazareprezintă o referinţă la o celulă faţăde care se determină noua referinţă.Celula pentru care se generează nouareferinţă este deplasată faţă de celulade bază cu lin linii şi col coloane

Funcţii pentru date de tip TEXTCODE(s) Codul ASCII al primului caracter

din şirul de caractere s (şirul decaractere s va fi delimitat deghilimele)

CHAR(n) Caracterul al carui cod ASCII estenumărul întreg n

VALUE(s) Valoarea numerică a şirului decaractere s

LEN(s) Numarul de caractere din şirul decaractere s

LEFT(s ,n) Primele n caractere din şirul decaractere s

RIGHT(s,n) Ultimele n caractere din şirul decaractere s

FUNCŢIA

REZULTAT – DESCRIERE

MID(s,n1,n2) Returnează n2 caractere din şirul decaractere s începând cu poziţia n1

REPT (s,n) Un şir de caractere obţinut prinrepetarea de n ori a şirului decaractere s

TRIM(s) Un şir de caractere obţinut prineliminarea tuturor spaţiilor, cuexcepţia spaţiului care despartecuvintele

LOWER(s) Transformă toate literele mari dinşirul s în litere mici

UPPER(s) Transformă toate literele mici dinşirul s în litere mari

PROPER(s) Un şir de caractere în care prima

Page 16: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 16/31

literă a fiecărui cuvânt estetransformată în literă mare

CONCATENATE(s1,s2, …, sn) Un şir de caractere obţinut princoncatenarea şirurilor s1,s2, …, sn

REPLACE(s1,n1,s2,n2) Şirul de caractere obţinut prinînlocuirea în şirul s1 a n2 caractereîncepând din poziţia n1 cu şirul decaractere s2

Functii financiare în Excel

FV(rate, nper, pmt, pv, type) Valoarea viitoare (Future value) aunui împrumut într­un moment detimp viitor, după efectuarea tuturorplăţilor, unde rate = rata dobânzii,nper = numărul de perioade, pmt =suma plătită ca rată la împrumut, pv= valoarea actuală a împrumutului,type = 1 sau 0 după cum plata se facela începutul perioadei sau la sfârşitulperoadei

NPER(rate, pmt, pv, fv, type) Number of periods ­ Numărul deluni, ani, zile sau alte unităţi de timpnecesare pentru un împrumut

PMT(rate, nper, pv, fv, type) Payment­Suma plătită periodic carată la împrumut

PV(rate, nper, pmt, fv, type) Present value – Valoarea actuală aunui împrumut

RATE(nper, pmt, pv, fv,type,quess)

Rate – Rata dobânzii la un împrumut

Funcţii pentru procesarea bazelor de date

DAVERAGE(db,col,crit) Returnează media aritmetică avalorilor din coloana col a bazei dedate db care verifică criteriul crit,unde db = referinţă la o regiune(domeniu) de celule care conţinebaza de date, col = referinţă la unnume de câmp al bazei de date ( ocelulă din prima linie a bazei dedate) prin care se accesează coloanautilizată de funcţie, crit = referinţă lao regiune de celule care specificăcriteriul utilizat (tabelul de condiţii)

FUNCTIA REZULTAT – DESCRIEREDCOUNT(db,col,crit) Returnează numărul celulelor cu

valori numerice din coloana col abazei de date db care verifică citeriulcrit. Argumentul col este opţional.

Page 17: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 17/31

Dacă acest argument este omis,funcţia va determina numărul tuturorcelulelor bazei de date care verificăcriteriul

DCOUNTA(db,col,crit) Returnează numărul celulelor nevidedin coloana col a bazei de date dbcare verifică citeriul crit

DGET(db,col,crit) Returnează conţinutul unei singurecelule din baza de date db. Celulaeste situată în coloana col şi verificăcriteriul crit. Dacă nici un articol nuverifică criteriul, se va returnavaloarea de eroare #VALUE !, iardacă mai multe articole verificăcriteriul, se va returna #NUM !

DMAX(db,col,crit) Returnează valoarea maximă anumerelor din coloana col a bazei dedate db care verifică criteriul crit

DMIN(db,col,crit) Returnează valoarea minimă anumerelor din coloana col a bazei dedate db care verifică criteriul crit

DPRODUCT(db,col,crit) Returnează produsul valorilor dincoloana col a bazei de date db careverifică criteriul crit

DVAR(db,col,crit) Returnează dispersia estimată avalorilor din coloana col a bazei dedate db care verifică criteriul crit.Dacă x1, x2,…, xn sunt aceste valori,dispersia estimată a valorilor x1, x2,…, xn esteD= å(xi – m)2/(n­1), unde m estemedia aritmetică a valorilor

DVARP(db,col,crit) Returnează dispersia calculată avalorilor din coloana col a bazei dedate db care verifică criteriul crit.Dacă x1, x2,…, xn sunt aceste valori,dispersia calculata a valorilor x1, x2,…, xn esteD= å(xi – m)2/n, unde m este mediaaritmetică a valorilor

DSTDEV(db,col,crit) Returnează deviaţia standardestimată (rădăcina pătrată adispersiei estimate) a valorilor dincoloana col a bazei de date db careverifică criteriul crit

DSTDEVP(db,col,crit) Returneaza deviatia standardcalculata (radacina patrata adispersiei calculate) a valorilor din

Page 18: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 18/31

coloana col a bazei de date db careverifica criteriul crit

DSUM(db,col,crit) Returnează suma volorilor dincoloana col a bazei de date db careverifică citeriul crit

Tipul şi numărul argumentelor utilizate în definirea funcţiilor depinde de funcţia respectivă.Argumentele sunt separate de virgulă sau de « ; », iar unele funcţii nu au argumente (de exemplu, funcţia PI), în acest caz apelul funcţiei de face sub forma :

=Nume_functie() Argumentele pot fi :

· constante (valori numerice sau text) ;· referinţe de celule ;· referinţe de regiuni de celule (domenii).

Page 19: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 19/31

I

nainte de a introduce o funcţie(formulă), utilizatorul trebuie să se asigure că celula în carese doreşte afişarea rezultatului, este activă (selectată). Sunt două modalităţi, ori se execută

click în caseta Formula Bar şi se tastează « = » şi apoi conţinutul formulei, ori se execută click pebutonul (=) Edit Formula (editare formulă) din bara de formule pentru a deschide paleta deformule. În ultimul caz, caseta Name aflată în partea stângă a barei de formule (Formula Bar), seva transforma în caseta Function (funcţie), afişând numele ultimei funcţii folosite şi o lista cu celemai recente funcţii utilizate, dacă se execută click în lista derulantă a casetei Function. Dacă funcţiadorită se află în listă, se selectează şi astfel programul Excel va scrie funcţia în bara de formule şi înpaleta de formule. Paleta de formule include o descriere a funcţiei şi una sau mai multe casete detext pentru fiecare argument al funcţiei. Pentru unele funcţii care folosesc un singur domeniu decelule apare şi descriere domeniului, deoarece se « intuieşte » argumentul. Casetele corespunzătoareargumentelor trebuie completate pentru a utiliza funcţia apelată. De exemplu, dacă în foia de calcul (tabel) din imaginea precedentă se doreşte ca în celulaG21 să se calculeze media valorilor de pe coloana G, deci din domeniul G12 :G20, se selecteazăcelula G21 şi apoi se execută click pe butonul Edit Formula şi apoi se selectează funcţiaAVERAGE din caseta Function. Se va deschide paleta de formule, şi anume caseta pentru funcţiaAVERAGE aşa cum apare în imaginea următoare. Automat apare primul argument domeniulG12 :G20. Dacă selecţia este corectă se confirmă prin efectuarea unui click pe butonul OK. În cazulîn care se doresc alte argumente, în casetele de texte Number 1, Number 2, etc. se pot tasta sauintroduce alte argumente. Se poate utiliza butonul Colapse Dialog (Inhibare casetă)

Page 20: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 20/31

Page 21: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 21/31

Ca în cazul oricărei formule, rezultatele funcţiei sunt afişate în celula activă, iar funcţiaeste afişată în bara de formule (Formula Bar), în momentul când celula respectivă este activă(selectată). Exista doua tipuri de functii/formule :

· Functii obisnuite la care rezultatul va fi returnat doar intr­o celula, adica sunt functii detipul f : D1 x D2 x … x Dn à D ;

· Functii matriceale la care rezultatul va fi returnat intr­o zona de celule(domeniu), adicasunt functii de tipul

f : D1 x D2 x … x Dn à E1 x E2 x … x Em ; în acest caz argumentele funcţiei pot fi : a) un domeniu(o regiune) an : bm, unde a,b ÎA,B, …, Z si n, m Î 1,2, … 65536 ;b) un nume de domeniu/regiune ;c) o matrice numerica data sub forma <linia_1> ; <linia_2> ; … ;<linia_n>, unde <linia_i> estelista elementelor liniei ‘i’ separate de virgula;

EXEMPLE.

a) Calculul determinantului si inversei unei matrice(se utilizeaza functiile MDETERM si MINVERSE)

Consideram A o matrice 3 x 3 si sa calculam determinantul matricei.In celulele domeniului A4 :C6 se introduc elementele matricei A, apoi se selecteaza celulaE4 unde se doreste sa apara rezultatul, dupa care in bara de formula se tasteaza‘=MDETERM(A4 :C6)’ sau se apeleaza functia MDETERM indicandu­se argumentul ceeste domeniul in care sunt elementele matricei A.Pentru calculul inversei, se va selecta domeniul A10 :C12 care in final va stoca inversamatricei, apoi se apeleaza functia MINVERSE cu argumentul A4 :C6, dupa care se apasacombinatia de taste <CTRL> + <SHIFT> + <CR>. b) Calculul puterilor unei matrice(se va utiliza functia MMULT). Pentru A2 se va selecta

zona G4:I6 unde se va stoca matricea rezultat, apoi se va apela functia MMULTindicandu­se argumentele A4 :C6, respectiv A4 :C6, dupa care se apasa combinatia detaste <CTRL> + <SHIFT> + <CR>. Asemanator se va proceda pentru A3, A4, …, An.

matricea A det(A) A*A

19 0 7 72 382 0 1543 2 8 87 4 613 0 3 66 0 30

inversa A A*A*A 0.083333 0 ­0.19444 7720 0 31360.208333 0.5 ­1.81944 1848 8 824­0.08333 0 0.527778 1344 0 552

Page 22: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 22/31

Opţiunea AutoCalculate (calcul automat) oferită de programul Excel permite efectuareaanumitor verificări referitoare la conţinutul unor celule (ce conţin constante sau valori ca rezultat alunei funcţii sau formule). Se poate cere afişarea automată în bara de stare a calculului pentru sumă,medie, etc. a unor valori dintr­un domeniu de celule. Pentru activarea acestei opţiuni se selecteazăregiunea (domeniul) de celule care urmează a fi verificate şi se efectuează click cu butonul drept pebara de stare. Se afişează un meniul local (meniu rapid) ce va permite selectarea funcţiei dorite deutilizator. Efectul apelării funcţiei solicitate se va afişa în bara de stare.

Page 23: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 23/31

Formulele şi funcţiile utilizate într­o foaie de calcul fac referinţe la diferite celule saudomenii de celule. Aceste referinţe pot fi destul de complicate pentru unele foi de calcul complexe,astfel că urmărirea lor poate fi anevoioasă. Programul Excel oferă utilizatorului diferite mijloace grafice destinate verificăriiinterdependenţei celulelor. Aceste mijloace pot fi utilizate cel mai simplu prin afişarea pe ecran abarei de unelte (Auditing Toolbar) care este destinată verificării (Auditing) formulelor şifuncţiilor. Prin comanda Tools à Auditing se deschide un meniul din care se alege comanda ShowAuditing Toolbar (afişarea barei de unelte pentru verificare). Uneltele din această bară trebuie utilizate numai după ce a fost selectată celulacorespunzătoare. Comenzile (uneltele) acestei bare sunt :

· Trace Precedents – celula actuală va fi legată cu săgeţi (de culoare albastră) decelulele precedente (folosite la determinarea conţinutului celulei active) ; se indicăacele celule, la care formula sau funcţia din celula activă face referinţe (celuleleprecedente, adică ascendenţii celulei active) ;

· Remove Precedent Arrows – ştergerea săgeţilor care indică celulele ascendente denivel cel mai înalt pentru celula activă ;

· Trace Dependents – indicarea acelor celule care utilizează informaţia din celulaactivă (celulele care depind de celula activă, adică descendenţii) ;

· Remove Depentent Arrows ­ ştergerea săgeţilor care indică celulele descendente de

Page 24: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 24/31

nivel cel mai înalt pentru celula activă ;· Remove All Arrows – ştergerea tuturor săgeţilor de indicare a interdependenţelor ;

· Trace Error – indicarea celulei sau celulelor care cauzează eroarea în celula activă ;comanda poate fi utilizată dacă celula activă conţine o valoare ce indică o eroare ;

· New Comment – ataşarea unui comentariu celulei active ;· Circle Invalid Data – încercuirea datelor invalide (în context cu comanda de validare

a datelor) ;· Clear Validation Circles – ştergerea cercurilor de validare .

Page 25: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 25/31

Referinţe absolute şi relative de celule

Operaţia fundamentală de copiere a celulelor în Excel este o operaţie mai specială ţinând

Page 26: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 26/31

seama că o celulă poate conţine valori de date (constante ­ numere, text) sau formule (apeluri defuncţii şi expresii). Dacă o foaie de calcul este mai complexă (volum mare de date şi calculecomplexe), este incomod să se repete introducerea unor formule în mai multe celule. De exemplu,dacă trebuie să se realizeze suma valorilor pe mai multe linii sau pe mai multe coloane, ar trebui săse introduca acelaşi tip de formulă de mai multe ori, schimbându­se doar coordonatele(referinţele)unor coloane sau linii.

Pentru a fi un instrument puternic în calculul tabelar, programul Excel a introdus referinţede celule absolute şi relative. Faţă de metodele fundamentale de copiere în Office 2000, utilizatorul va detecta câtevadiferenţe la copierea şi deplasarea celulelor şi a domeniilor de celule în Excel :

· dacă se inserează celulele deasupra unor date existente, aceste date vor fi suprascrise, prinurmare trebuie să existe suficiente celule vide pentru a se accepta selecţia ce urmează a fiinserată ;

· decuparea şi lipirea, precum şi copierea şi lipirea au efecte diferite în Excel faţă de pachetulOffice 2000 ; este imposibilă copierea, apoi interclasarea unor operaţii şi apoi lipirea ; dateletrebuie inserate imediat, altfel decuparea sau copierea sunt anulate ;

· la decuparea unei celule în Excel, aceasta este copiata în memoria Clipboard, dar nu esteeliminată din foaia de calcul decât în momentul inserării ei în noua locaţie prin apăsareatastei <CR> sau efectuarea unui click pe butonul Paste ;

· la decuparea unei selecţii, aceasta poate fi lipită o singură dată, nu se pot realiza copiimultiple ; copierea şi lipirea sunt operaţii care se pot repeta ; la apăsarea tastei <CR> lasfârşitul unei operaţii de lipire, programul Excel va goli memoria Clipboard, deci se poatefolosi butonul Paste pentru a insera prima, a doua, şi a n­a copie ; se apasă <CR> numai lainserarea ultimei copii.

Dacă se selectează o regiune (domeniu) de celule pentru a fi copiate în alt loc din foaia decalcul, după selectare se foloseşte butonul Copy care are ca efect încadrarea domeniului cu undreptunghi cu laturi din linii întrerupte mişcătoare.

Page 27: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 27/31

Utilizarea facilităţilor de tragere şi aşezare (drag and drop) este eficientă în operaţiile decopiere şi în acest caz. Această metodă este folosită dacă celulele care urmează a fi copiate, cât şidestinaţia lor, sunt vizibile pe ecran.

După selectarea celulelor, se deplasează mouse­ul ca să indice spre laturile indicatorului decelulă(domeniu), cu excepţia instrumentului de completare (unde indicatorul de mouse se vatransforma într­o săgeată). Se menţine apăsat butonul drept şi se trage de celule în noile lor locaţii.La eliberarea butonului de mouse, se va deschide un meniu rapid, care permite opţiunea întredeplasarea (mutarea) şi copierea celulelor.

Page 28: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 28/31

După cum se poate vedea din exemplele precedente, copierea valorilor s­a realizat obişnuitconform metodei generale oferite de pachetul Office 2000. In cazul în care este vorba de copierea unei formule dintr­o celulă în alta, programul Excelmodifică automat fiecare referinţă de celula din formulă. Exemplu demonstrativ. Să presupunem că celula H18 conţine formula =SUM(C18 :G18)care calculează suma valorilor din domeniul de celule C18 :G18 şi dorim să copiem celula H18 încelula J20. Indiferent de modalitatea de copiere, în final în celula J20 se va obţine valoarea 0, iarformula afişată în bara de formule va fi =SUM(E20 :I20). Aceste efecte sunt rezultatul modificăriiautomate a referinţelor de celule din formula continută în H18. Evident, în celula J20 se obţinevaloarea 0 deoarece domeniul E20 :I20 este vid. Se poate observa din imaginea de mai jos căreferinţele au fost translatate. Translaţia referinţelor este identică cu translaţia celulei J20 faţă decelula H18 care conţine formula iniţială. Acest tip de referinţă se numeşte referinţă relativă.

Page 29: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 29/31

Prin urmare, în procesul de copierea a celulelor care conţin formule, referinţele celulelor dinformula copiată sunt translatate în funcţie de poziţia destinaţiei faţă de celula copiată. Prin copierese poate ajungeţi la cazuri în care unele referenţieri de formule devin invalide, când se afişează textul« #REF ! ». În exemplul următor (imaginea următoare) vom ilustra procesul de referenţiere absolută acelulelor unei formule.Vom selecta celula H18 şi o vom edita (se execută click dublu pe ea sau clicksimplu pe ea şi apoi click simplu în bara de formule) prin trecerea la fiecare referinţă de celulă, cândse apasă tasta <F4> care face ca în faţa literei de celulă şi în faţa numărului liniei să apară simbolul« $ » ( sau se va tasta efectiv simbolul « $ »). După aceasta editare se apasă tasta <CR> şi astfelrezultatul în celula H18 va fi acelaşi ca cel anterior. Dacă se repetă procesul anterior de copiere aformulei H18 în celula J20, rezultatul obţinut în celula J20 va fi identic cu valoarea din H18, iar înbara de formule va fi afişată formula nemodificată.

Page 30: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 30/31

În acest caz s­a utilizat referenţierea absolută, formula copiată referenţiază (accesează), fărănici o translatare, celulele originale. Există posibilitatea utilizării şi a referinţelor mixte. În acest caz, componenta în faţa căreiaeste plasat simbolul «$» este o referinţă absolută , iar componenta care nu este precedată desimbolul « $ » este o referinţă relativă. Exercitiu. Folosind referinţe mixte, vom genera un tabel al înmulţirii numerelor (Tablaînmulţirii) . În domeniul de celule A2 :A19 vom introduce în ordine numerele 1, 2, …, 19 ( serecomandă utilizarea seriilor de valori ; Edit à Fill à Series), iar în domeniul B1 : M12 aceleaşivalori. În celula B2 vom introduce (edita) formula « =$A2*B$1 », după care vom selecta celula B2şi executăm Copy. Vom selecta domeniul întreg B2 : M12 şi executăm lipirea (Paste) şi asfel se vagenera tabelul înmulţirii (Tabla înmulţirii) din imaginea care urmează.

Page 31: eBook Exccel

11/27/2015 ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm

http://ebooks.unibuc.ro/informatica/Birotica/4.4_files/text.htm 31/31

© Universitatea din Bucuresti 2002. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest,

except for short quotations with the indication of the website address and the web page.Comments to: Vlada Marin; Text editor: Vladimir Ioan Vararu and Magdalena Bostan; Last update: November, 2002