East of West - c napoca/Cluj-Napoca 2021_Aplica...آ  Cluj-Napoca este â€‍inima...

download East of West - c napoca/Cluj-Napoca 2021_Aplica...آ  Cluj-Napoca este â€‍inima Transilvanieiâ€‌ dintotdeauna,

of 43

  • date post

    02-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of East of West - c napoca/Cluj-Napoca 2021_Aplica...آ  Cluj-Napoca este â€‍inima...

  • Aplicaţie

    CLUJ-NAPOCA ORAŞ CANDIDAT PENTRU CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021

    East of West

    În urmă cu cinci ani, Cluj-Napoca s-a angajat într-un proces care a dus la realizarea aplicaţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost un proces complex şi plin de roade. Suntem astăzi mai deschişi înspre noi înşine şi înspre Europa.

    Îi invităm pe artiştii şi pe cetăţenii întregii Europe să ni se alăture într-un laborator urban în care experimentele şi inovaţiile noastre la scară mică sunt înălţate pe o nouă treaptă. Una în care vitalitatea culturală asigură tuturor temelia unei vieţi împlinite. În care sfera publică este imaginată şi construită pe principiul participării. În care principalele noastre atuuri - performanţa academică şi artistică, inovaţia socială, o populaţie tânără, diversitatea culturală şi o economie dinamică - pot fi catalizate, prin cultură, astfel încât să devină un model pentru viaţa urbană europeană. Cultura este calea noastră spre vindecare, conectare şi dezvoltare în ipostaza de comunitate, de oraş, de Europa.

    Emil Boc PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

  • 3Introducere – Consideraţii generale

    Introducere – Consideraţii generale

    Contribuţia la strategia pe termen lung

    Dimensiunea europeană

    Conţinutul cultural şi artistic

    Capacitatea de a produce rezultate

    Implicarea publicului

    Gestionare

    Informaţii suplimentare

    1.

    2.

    3.

    4.

    5.

    6.

    3

    10

    21

    31

    45

    53

    61

    79

    Cuprins

    Introducere – Consideraţii generale

    0.1 De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală europeană a culturii?

    Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100 de ani încoace, este şi unul dintre cele mai importante oraşe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opţiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm adesea vizionari şi curajoşi, sub tensiunile, dramele şi tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 până azi, deşi a traversat regimuri şi ideologii diferite, unele dramatice, este, din perspectiva convieţuirii, unul al echilibrării permanente şi asidue.

    Dacă te apropii de „sufletul oraşului”, descoperi imediat că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor, al evreilor; un Cluj al bătrânilor şi un Cluj al tinerilor, unul al studenţilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor şi un Cluj al bărbaţilor, un Cluj al centrului şi unul al periferiei. Fiecare comunitate înalţă un turn al iubirii de Cluj, ignorându- le pe celelalte, astfel încât Cetatea noastră este şi o alăturare, câteodată litigioasă, de monumente ale apartenenţei.

    Imediat după 1989 am descoperit că, deşi ne-a eliberat de comunism, Revoluţia română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare pe a lui, ignorând că trebuie să căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinşi spre o competiţie de cucerire a locurilor simbolice, spre teama de celălalt. Am construit, în locul unei comunităţi, o federaţie de comunităţi.

    Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federaţie de comunităţi într-o „uniune” clujeană. În urmă cu zece ani, o analiză sociologică spunea despre Cluj că neîncrederea este un virus care a dezmembrat solidaritatea colectivă. După 1990, fiecare dintre multele parohii construite pe orgolii, în locul unei comunităţi veritabile, au consolidat diagnosticul: oraşul nostru era mort. Un oraş unde politeţea ţinea loc de relaţie şi poate doar escrocii reuşeau să lucreze în echipe. Indiferenţa noastră a ucis acest oraş minunat al Transilvaniei. În ultimul deceniu, mentalitatea noastră a suferit o mare transformare. Cetăţenii au înţeles atunci că oraşul pierde pasul cu istoria şi se izolează.

    Astăzi simţim că oraşul nostru se trezeşte, comunitatea devine din ce în ce mai vie. Nu ştim dacă trecutul nu se va întoarce, dar suntem hotărâţi să mergem mai departe.

    Ne privim cu mândrie, dar ne cercetăm şi cu teamă - încă nu ştim dacă am reuşit pe deplin.

    Participarea la competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii ne-a unit. Este prima provocare căreia îi răspundem împreună. Ea ne-a ajutat să ne cunoaştem mai bine. Câştigarea titlului ar fi prima victorie împreună care ne-ar confirma că suntem o Europă în miniatură aflată în procesul definirii şi reconstrucţiei identităţii sale.

    Recunoaştem că procesele noastre de reconstrucţie identitară sunt europene şi că procesele de reconstrucţie a identităţii europene sunt ale noastre. Recunoaşterea faptului că ce e mare se răsfrânge în ce e mic, iar ce este mic se răsfrânge în ceea ce este mare generează un spaţiu al întrepătrunderii, al învăţării şi al sinergiei, al experienţei comune, al memoriei comune şi al unei viziuni comune în viitor.

    Privindu-ne în oglinda trecutului şi în cea a prezentului, dar gândind mereu la viitor, am descoperit că istoria noastră comună se întemeiază pe o veritabilă artă de a trăi împreună. Noi, clujenii, vrem să aprofundăm această artă, să o definim, să-i conştientizăm şi să-i perfecţionăm manifestările, astfel încât să poată deveni un model – de păstrat, pentru noi, şi de urmat, pentru ceilalţi. Pentru Europa însăşi.

    Vrem să ducem mai departe acest model al convieţuirii. Ne-am trezit şi nu vrem să recădem în somnul suspiciunii. Iar titlul de Capitală Europeană a Culturii poate fi o garanţie. „Între oameni, dacă anulezi pe celălalt, te anulezi şi pe tine“. (Constantin Noica) Din respect pentru diferenţă, continuăm să evidenţiem uneori ceea ce ne desparte, dar am aflat împreună că aceste diferenţe pot genera armonizări neaşteptate, benefice pentru toată lumea. Dorim să găsim echilibrul, să evităm uniformizarea ca risc de pierdere a identităţii.

    Vrem să fim o comunitate a egalilor.

  • 5Introducere – Consideraţii generale

    Vrem să le arătăm străinilor, prietenilor, tuturor celor care vor să vadă ce înseamnă strădania unei comunităţi de a se redescoperi pe sine.

    Înainte se spunea despre Cluj că este Oraşul-Comoară al Transilvaniei. Acum credem cu toţii că, în fond, oamenii reprezintă marea comoară.

    Vrem să spunem Europei povestea noastră din care am putea învăţa cu toţii fiindcă este o poveste despre construcţia europeană. Despre oameni care reclădesc oraşul din suflete, dărâmând zidurile dintre ei.

    Suntem o comunitate care este pe cale să uite momentele in care ne intorceam spatele unii altora. Nu mai vrem să vorbim limba neîncrederii, ci limba culturii.

    Avem nevoie de o temelie comună, mai puternică decât hărţuirile istoriei, o temelie pe care să putem construi încredere pe termen lung şi să perfecţionăm mecanismul unităţii în diversitate şi a artei convieţuirii. De aceea ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii.

    Avem nevoie de o experienţă comună prin care să construim o poveste comună, marea noastră istorie comună. Și acesta nu poate fi decât propriul nostru proiect identitar. În oglinda titlului de Capitală Europeană a Culturii ne vedem, ne recunoaştem şi ne înţelegem pe noi înşine în relaţia noastră cu Celălalt.

    Prin această experienţă vom avea posibilitatea să construim o memorie colectivă comună, fără de care nu vom avea o identitate. Titlul ne va ajuta s-o clădim. Avem nevoie de o istorie a Clujului întreg. Doar Clujul cultural poate asigura această integritate.

    Fiind oraş universitar, Cluj-Napoca are, prin tinereţea şi deschiderea spre lume a zecilor de mii de tineri care studiază aici, o şansă în plus de a menţine atmosfera echilibrată şi optimistă. Prin ei, oraşul este mereu tânăr. Are proiecte pentru viitor şi planuri îndrăzneţe.

    Dar calitatea de oraş universitar cu tradiţie seculară nu rezolvă de la sine integrarea în comunitate a zecilor de mii de studenţi români şi străini care învaţă şi trăiesc aici. În ciuda iubirii lor de Cluj, mulţi tineri sunt siliţi să-şi caute în altă parte viitorul. De aceea avem nevoie de titlu - pentru a discuta deschis şi pentru a găsi, prin cultură, soluţii pentru a-i păstra acasă şi pentru a-i putea aduce acasă.

    Oraşul nostru se trezeşte şi vrem să rămânem treji. Vrem ca apartenenţa noastră la Cluj-Napoca să nu fie o iluzie, ci o realitate la care am pus umărul cu toţii.

    Astfel, candidatura noastră este o invitaţie adresată cetăţenilor Europei de a participa şi de a se implica în complexul proces de descoperire şi recunoaştere reciprocă înăuntrul acestui „acasă în continuă construcţie”, înăuntrul laboratorului urban numit Cluj-Napoca. „Văd Clujul ca pe o mulţime mare de oameni călătorind spre Cluj. O călătorie fără sfârşit, deoarece oraşul acesta e ca o oglindă sferică. Nimeni nu cred să fi ajuns în el. Cunosc clujeni din tată-n fiu care încă mai caută Clujul. Încă mai rătăcesc fericiţi printre ipostazele mereu înşelătoare ale oraşului, rob fiecare al altei iluzii.” (Ion Mureşan, Oraşu