Carmen Valentinotti e profesoard la

studii despre literatura pentru copii,

Cr5ciun, dar qi alte poveqti.

gcoala Waldorf din

a publicat poveqti

Trento. Pe lAnglcu tematjc5 de

Dedic aceastd carte tuturor celor care iubesc yovegtile

gi celui care mi-a dat curajul sd deschid sertarul

unde-mi ineam basmele...

*q&*ffi,n

Distribugie exclusivawww.LIBRANE.net

e-mail : info@librarie.netTelefon: 0351/ 139.9L5flibrarie.net

Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii Lizuka Educativ.

Toate chr[ile Editurii Lizuka Educativ sunt dedicate iubitului nostru fu - Mateiat

Si nepolelei noastre iubite - Ingrid.

Carmen Valentinotti

PweffivGss#ss€fueee

;' '.'6nen NU'CifEEe '.eopilr

$i daci nu citesc copiii? Cisili sfaturi foarte utile cu privire laasta ?n frumosul ,,Ca un roman" de Daniel Pennac, care vi po-

vestette, fEcindu-vl chiar gi si rideli, ce li se int6mplS micilorcititori, ce-i distruge pe marii cititori, care sunt drepturile citito-rului. Vi poveste;te, aproape induioqindu-vi, cum noi, adulliicare educim, suntem deseori greoi, aroganli, impunitori gi nu

prea inteligenli, cel pulin nepotrivili. Merita: cartea declari cise vrea citite ca un roman ;i chiar aga se gi citette.

Beruzffe deseru.ate

Vreau si fac inci o mici precizare cu privire la benzile desenate.

Uneori, copiii nu citesc, dar ,,devoreazi" benzi desenate. Une-

ori, degi copiii citeau inifial cArli, mai apoi au inceput si prefere

benzile desenate. Cum aia? Mie mi se pare ci a citi o bandi de-

senate este foarte comod: nicio descriere (uneori atat de lungi gi

plictisitoare); nicio caracteriza re a personajului, nici exterioari(imaginile sunt descarnate, de cele mai multe ori nu prea fru-moase) gi cu atit mai pugin interioare. Sentimentele gi faptele

sunt exprimate prin dialoguri rapide, succinte, am putea spune,

sA race,

A;adar, a se intoarce la cirli, care cer o mai mare mobilitate a

imaginagiei, pare dificil: devin lenegi, fantezia devine lenegi. gi

la acea v6rsti e chiar picat!

Totuti,;tiu foarte bine cI a evalua tot ceea ce li se propune co-

piilorinainte de a le fi oferit e obositor, greu. E chiar greu si spui

nu... gi ne Sade riu, ca unor b5trdni ursuzil

Prefa!5

Prefag6 sau prospectul povegtilor vindecdtoare

Studiul poveqtilor

Conginutul povegtrlor

Poveslea, ca o ,,c5l5torie"Sd-i ajutim pe copii prin povegti

POVE9fl

Simion 5i ckntecul magic

Onulelul cu toAne

Satul de Ve nalul ndrii

Fetila fluturilorFlautul de aur

CdlululCoamd de Argint

Bila de aur

Poveste de yrimdvard

Intuarcerea prinlului

Girgdrisa Si omida

Chioceii

Micul lesdtor

O yoveste,.. de groazd

Povestea zhnei Margoria

Palatul misterios

Pdrul regelui loan

Vorbele Vrinlului

Cuprfms

5

9

10

T2

15

15

c\31

36

4I45q)

55

62

67

72

79

B3

89

93

101

109

114

158 PostfaleCuDrins t69

120 Crdciunul Magdalenei

126 Carlo, grddinarul

I32 Phrgul cel mic

L40 Pazniculcomorii

144 Ciani, chryaciul

POSTFATA

15L C6rgile pentru copii

ffit CAnd a ap6rut cuvAnrul scris

152 Mesajele care ffebuie transmise unui copil154 CAnd copiii cresc: imporunga cSrgilor

I59 C54i ,,calde" gi cilrg ,,recl'l.6L Dezvolhrea copilului: clrgi care rSspund

la intreb6rile sale

1,67 Pentru a concluziona

170 Cuprins

$9m9eesp€ e&eaEeeesg magBe

Aceastd flveste s-a ndscut fentru un coVil care treceA Vrintr-un mo-

mcnt foarte dificil. $i voud vi s-a inrknplar sd vd aflali in situalii incare sd nu reugisi deloc sd vfi faceli inleleSi 5i sd avegi senzagia oribilacd vesi zice cevA care sigur va fi interVretat gregit sau va f Vrost inleles.

lmaginasi-vd cknd li se intimVld ydrinlilor care suilt Ve Vunctul de a

se desVdrli sau yrofesorilor care nu reu$esc sd nu se bhrfeascd unul Vealtul...Ce bine cd nu ne-am gdsit niciodatd fn aSa necaz!

lnaginasi-vfr tnsd cd aceastd incaVacitate nebuneascd de a se faceinseles este exVerienla cotidiand a unui coyil obligat sd resVire aceastd

atmosferd de ,,turn Babel". Nu ayi simli o dorinld Vuternicd de a-lincuraf a, de a-i sVune cd se va termina curhnd, cd uneori oamenii sunt

ca vrdjisi pi nu se nai inleleg dar Vknd la urmd gdsesc o solulie? Nuali simgi o dorinld incredibild de a-l imbrdgisa Ve ritmul unei yoezii Side aJ face, Voate, sd rildd un Vic de belelele altcuiva?

Eu am fdcut-o cu fovestea fe care 1/-o frofun in continuare, care a

fost foarte iubitd de mulgi coyii.lnleleVtul Simion, care e lrltdgonistul,gdseSte solulia la yrobleme in arta cea mai sociald care existd: cantoul,

muzica.

Secretul ca un mesaj sfr alungd direct la inind std gi in a nu-l faceprea exVlicit, prea direct; de obicei, inima nu face asta, intelectul e cel

care simte nevoia.

Simion gi cintecul magic 25

Tli" zori gi pAnS-n sear5, un rege qi-o regini,Jt-/iEi duceau traiuifericigi, in lumind,orele treceau in bucurie,

in toat5 lara era armonie.

PAnS-ntr-o trist5 zi, cAnd un vr5jitor r5uarunc5 peste ei tenebros, blestemul s5u.

RidicAndu-qi bragele in manda-i intunecati,a blestemag din palag lumea toat5.

,,Din acest momenl castelul e fermecat,infricoq5toare magie pe el am aruncat,

intAi suveranul, qi-n hecarezi,blestemul meu pe cineva va lovi.

Propozigii incurcate pe gur5 vegi scoate,

nimeni nu va-ngelege, va fi peste poate.

Din haosul Ssta doar belele vor ieqi,

iar bucuria departe de voi va fugil"

Cuvintele magului in vAnt s-au risipigin timp ce regatul dormea linigtit.Soarele a sosit gi pe top i-a vezit,p5slrelele s-au pus, ca de obicei, pe ciripit.

Regele a$tepta lumea in salongi de blestem nu aflase inc5 niciun om.Diminea;a inu5 mai intAi un orSgean

cu tot respectul il salutb pe suveran:

,,Fabrizio, fiul meu, ar presta serviciuin Garda RegalS, n-ar fi un supliciu.E-un soldat loial qi tare generos,

va fi mereu puternic qi foarte curajosl"

25 PovettiSimion $i cAntecul magic 27

l{egele, sur6zAnd qi binevoitorrbspunse bl6nd ... dar nu prea gr5itor:

,,M5m5liga a stricat intr-adev5r plimbdrilesus pentru prin, ale noastre-s g5urile!Dar eu poate mergem mAncagi cbrgoaie

asudau pieue adjective burtoaiel"

,,Maiestate, ce zicep? Nu ingeleg nimic",zise or5qeanui, acum inm5rmurit.

$i regele cel calm r6spunse surAzAnd:

,,Bretele de frigcS se storc in curAndl"OrXqeanul plecX fruntea, complet dezam5gitqi pleci inceg cam nedumerit...

Intr5 o b5bu$ bXtrAnX gi inc5rungiti,s5-i aducS un dar, de-asta era venit5.

,,Maiestate, penffu picioarele voastre regale

v-am cusut o pereche de ghete noi, ideale;

am venit pAn-aici sI vi le dSruiesc

c un cadou de-a dreptul imp5r5tescl"

SurAzAnd mulgumig regele o privigi urmltoare a frazb cu bundtate gr5i:

,,Matrice cu piulige spuml voiaudarin jur qi deasupra, trombon pene cbdeau!"

lj5trAna, uimiti, capul qiJ scutur5,qt nedumerit5, din salon plec5.

"freceau orele gi deja se auzea

c5 vorbele regelui nimeni nu Ie pricepea.

CAte unul $optea, in secret, la palatcb regele, poate, la cap s-a sfficat.

l)ar regina a fost cea care a-ngeles c5, de faptsc aflau in faEa unui mister intunecat.

La ora prAnzului, inainte de-a m6ncaavu ocazia s-audd ce zicea.

,BunX ziua, sopul meu, vE vid fericirlDar spunegi, vH rog, ce s-a auzit?"

,,Dac5 mergeau pisicile cu toba mai mulgo unghie degi uneori a coborAtl"Uimiti, chiar qocat5, regina a considerat

cI nu-i de ingeles, aqa c-a reluat:

,Ce cuvinte ciudate, dragul meu domn,repetaF discursul, facegi-mi un favor!"SurAz6nd blAnd, dar un pic miratreped reginei, a$a cum 1-a rugat:

,,M6ncAnd !estoase dezleg geografia

ei bine sfingi zei tr5iascl excursia!"Regina se ridicd g:pAnd qi plAngAnd

fiindch nu poate pricepe ce s-o fi-ntAmpldnd.

,Ajutor, venipi, nu qtiu ce a pEgig

dar e clar cI regele s-a imbolnlvitl"Cu sufletul la gur5, medicul a sosit:

,,Maiestate, ce este? V-agi imbolndvit?"

,,Merg mAndre degetele" , r5spunse regele mieros,

,,cu totul in vegminte, de ce nu un miros?"Medicul atunci cl5tin5 din cap.

,,Nu-ngeleg nimic!" afirmd mirat.

,,Pentru aceasti problem5 n-am nicio solupePe bunul Simion sbJ invit5m la o discugie."

Simion era qtiut de foarte mulgi anipentru sFaturile bune date unor suverani.Cunoqtea limbile, istorie gi qtiinga;

28 Povetti

avca inima bun5, ribdare gi cuviingE.

l)e iubire, rbzboi sau pace intrebats-a ar5tatintotdeauna a fi calificat.

L-au adus agadar la rege in iatac

ca sX il asculte gi s5-i dea un sfat.

,,Maiestate, mi-au zis ch v-agi imbolnlvitEi srranii cuvinte astizi agi rostit."

,,1'Srunjel lAng5 cafea, bot pitit la mare" ,

ii rhspunse el, rAzind la-ntrebare.

,,Vorbirea regelui s-a amestecat!"

clecreti Simion, un pic neconsolat.

,ifrebuie sl punem totul iar la locqi-aga vom invinge blestemul pe loc.l)ar cine-o poate face, nu gtiu sb vi zic.

Ca sI mE gAndesc, ml retrag un pic!"

O liniqte neagrl peste castel s-a lSsat

pe cAnd Simion p5rea tare-ngAndurat....

ZIIeIe teceau, gi-un pic cAte un picDin vorbele lumii, nu s-a mai inpeles nimic.

I'An5-ntr-o dimineagS, cAnd lAng5 gAgnitoare

Simion se intAlni cu doamna inv5gStoare.

CAnta o poveste ce de spre viagl vorbeaqi orice copil in jurul ei dansa.

Simion asculta gi privea incAntat.

GAndea: ,,De data asta ceva nou am aflat".

,,Doamna inv515toare, avem de reparat

un mare necaz ce,Vorbirii, i s-a-ntAmplat.

Cuvinte confuze gi de neingeles

acum din gura tuturor ies.

Simion gi cdntecul magic 29

Totul e greqig totu-i dezordonattrebuie ajutat r egele disp erat l"

,,Cunosc de ani intregi o singuri magiee foarte pregioasS, ii spune nmelodie,.

DacX lumea nu se mai poate ingelege vorbindpotinvdp acum sd se-mpace, cAntAnd.

SX compunem acum cu togii un corqi cAntecul ne vine iute-n ajutor.Regele qi regina fac do, re, re, mi, fa$i curtea, dupl ei, sol, mi, la, la, la!

Problemele mari ca prin vrajb disparcAnt6nd impreunS, din nou fericigi par!Drag5 Simioane, de-asu e nevoiede veselia unui frumos cAntecel de voie.Din zori qi pAni-n sear5, daci vor, sb cAnte

tegele, regina gi intreaga curtelin cAnure-orice se poate spune mai uqorqi top se-ngeleg parc5 mai cu spor.

$i incb ceva qi mai importantmuzici qi cAntece avem de c5utat.

$i orice intAlnire rrebuie fructificatlcSci viaga din plin merith c6ntat5..."

$i degi povestea aici s-a incheiat,acum vorbitul e ca qi reparat!

30 PoveftiOmuletrul cu toane 3r

SmesEegEEE s€8, E*ems

( .'irrc Vetrece timV aldturi de coVii va fi avut, fdrd indoiald, ocazia sfr,,t (,nfruftte cu faimoasele t7ane, sAu cu tantrumurile. $ide chte ori am

tmiit, eu direct, dar Si de la coyii sau de la algi paringi, cd era ca pi cum

r t'v(t tt'tdi Vuternic decht ei ar f intervenit ca sd frovlace dcest bucluc...

li,ttii o imagine!)

t ,'hinr dintr-o astfel de situalie s-a ndscut ?lvestea OnuleSului cu tla-tt(', m intenlia de a da vina un Vic Si Ve altcineva pi in acelasi tiny de

tr ,r1dsi un mod sd intreruV ,,scena'i sd ies victorioasd din /uVtd, salvkndt0t ce se Voate salva: resyectul de sine al coViilor, reactit adullilor 5i...

t hiar Ve insugi omulegul cu toane.

t\cest Versonaj ne-a afutat de dtAtea ori sd ne regdsim zhmbetul Silinistea!

inti amintesc de un eVisod fetrecut cu unul dintre coViii nei,.. duVd

o l,oacdnd uriasd ne-am afucat amhndoi sfr-l alungdm cu prosopul

ic bucdtdrie ye omulegul cu tzane fe care, Ve cuvkntul meu... chiaril vedeant! inVreund l-am gonit din casa noastrd Si an asteVtat cu

incredere Vrima furtund de vafi, intocmai ca tn Vovestea de mai jos...

I fost odatS un omulep tare urAt, cu faga intunecati qi zb6rcit5,

-/ \care umbla pe suhzi cu privirea in jos, coco$at de greutateaunui sac mare. Mergea unde-l duceau pagii qi strSbitea fiecarestradS, mormSind qi bombSnind, bombinind qi morm5ind... CA-

teodatS, sacul de pe spatele lui ghebos se migca, de parcS ar fiavutinbuntru o pisicE sllbaticE sau vreun alt animal captrv... dar

omulegul mergea, bombbnind qi mormhind, mormlind qi bom:bSnin d.

Oare ce se afla in sacul acela atAt de greu? Agi vrea sI qtip?

Erau toate toanele din lume!$i omulegul acela le ducea peste torpe undeJ purtau paqii. Da, chiar aqa f5ceal

Mergea qi tot mergea (bomb5nind qi mormbind ) pAnS cAnd aiun -

gea pe lAng5 casele oamenilor. PIqea tiptil qi cAnd zilrea vreo fe-reasff5 deschisX sau mXcar o uqI crbpatS, se apropia, apoi iipeasacul de fereastrS sau de uq5, il deschidea incet, doar un pic qi...

lSsa sI iasi cAte o toan5, apoi inchidea repede sacul gi stitea unpic ascuns, sI priveascS. $i ce vedea? in casele unde inainte co-

piii stiteau liniqtip cu juciriile sau fdcAndu-gi temele, mamele inbucStbrie sau cosAndin fotoliu, tagii ocupagi sb repare ceva sau sd

citeasch o carte... seintAmplau dintr-o dath lucruri ciudate.Copiii incepeau sd ppe sau sb arunce lucruri pe jos, alteori stricauceva sau chiar cAte un cuvAnt urAt ieqea din gurigele lor. Obrajiilor se colorau intr-un ro$u un pic boln5vicios, ca gi cum ar fi avutfebr5.

Dar nu se sfArgea aici: mamele incepeau s5-i certe, iar in ttmpulSsta se ardea gemul pe careJ aveau pe foc...Sau le cddea acul qi nuJ mai gbseau qi atunci interyeneau upi qi

uneori se l5sa cu scatoalce. Cineva incepea sd ppe, copiii plAn-geau, mamele urlau, ug.ii iqi fSceau vocea auziti, pisicile se ffe-zeau qi displreau neobservate din camer5...

IatE c5 in cas5 intraser5 toanele. Copiii deveniserl insuporubili,mamele cam triste, tagji nervogi, gi apoi mamele deveneau insu-portabile, copiii nervoqi, iar tagri cam triqti, penffu ca la sfArgit

copiii sb fie cam uiqn, tagii insuportabili qi mamele nervoase.

$i toate astea se int6mplau din cauza omuleplui antipatic care

umbla prin lume cSrAnd in spate sacul lui incredibil!Dar povestea nu se stArqeqte aici! inu-o zi frumoas5, pe cAnd

omule;ul urca pe o c5rare abrupth, incovoiat sub greutatea sacu-

lui sbu, ii apdru dintr-odatH in cale o silueti inaltE qi luminoasS,de o frumusege nemaiintAlnitS.Era un inger minunat, cu o privire seninS, dar severS, ce purtaveqminte scAntei etoare.

32 Povetti

r )rrrulelul igi apSrb ochii ca qi cum s-ar fi uitat la soare, ca sb nuIrt'orbit, se sperie gi qi-ar fi luat tilp5giga de bundvoie, ascun-.';rrrdu-se in sparele unui trunchi noduros. Dar ingerul il inueb5:"t ,irrc e$ti, tu, creaturi chinuitS? Ce duci in sacul 51a care-;i in-, lr,;ric spinarea?"

,,liu sunt doar un omuleg," fu rispunsul, ,,iarin sacul meu, eh, in:,;r, u1 meu, sunl... sunl toate toanele lumii...",l;r unde 1e duci cu atAta stridanie?" inueb5 ingerul mai apoi.

,,1.r: duc in casele oamenilor, unde reugesc s5 le fac sX intre, iar

,rpoi rbm6n acolo s5 privesc spectacolul certurilor, al incSierSrilor,rl lipetelor qi al plSnsete\or..." rEspunse omulegul privind in jos,

,lrrl cu un zAmbet batjocoritor intip5rit pe fa;a-i zbArcitl.,,(.cea ce faci e r5u!" strigS ingerul ferm. Apoi scoase o enormb

r;;rbie luminoasd pe care o pnea in teac5 qi gl5sui din nou:

,'i1r ordon sX-mi dai sacul, omuleg nenorocit! Eu te voi elibera de

lll(:utate qi tu va trebui s5 pleci departe, ca sb nu te ajungl mAnia

1 spada meal"r lrnulegul se gAndi sX fug5, dar iqi d5du seama c5 ingerul vorbea

scrios: sabia lui luminoasi arunca fl5c5ri, aqa c5, infricogat, iqi

;rrunc5 jos sacul noduros qi o lu5 la sbn5toasa.Acum cX sclpase

,lc greutate, putea fugi ca vAntul gi ca gAndul qi curAnd dispSru

rlrrpS ultrmele tuFiquri de pe chrare.

ingerul igi puse sabia la loc. Se aplecS qi 1u5 cu grijS sacul cel mare.

Se asigurd cX este bine inchis qi apoi se ridicS in zbor spre cerul

albasrru. in bragele lui, sacul p5rea ugor ca un fulg.ingerul se opri apoi pe un nor alb, mare qi pufos, deschise sacul

qiil goli.t)acE ap fi fosr acolo, ap fi pututvedea acel nor frumos de iunie,clevenind, din alb ce era, int6i gri, apoi din ce in ce mai intune-cat gi mai umflat, pAnE cAnd ajunse aproape negru, negru-violet.foanele dinluntrul lui incepuri sX se agite qi, in scurt rimp, in5-unuu incepu o adevXratl b5tilie, care culmin5 cu o furtunb vio-lent5. Tunete qi fulgere cuprinseserh seninul cer de var5, fulgere

unul dupb altul qi tr5snete ce plreau rlcnete de uriaqi...

omulelul cu toane 33

lnu -un sfArgit veni qi ploaia, o ploaie proasp5ti gi abundentS, care

spHlS totul, cur5gi aerul, improsphti pbmAntul, sp5lS roanele gi-i

redere norului albeaga. P5sSrelele incepurl s5 cAnte din nou, cupenele de pe capete strilucind de piclturi proaspete. Liniqtea re-veni curAnd, copiii ieqird din case cu mingea gi cu bicicletele, iarmamele deschiserh feresuele ca sb intindl rufele...lngerul, pe un nor de mai sus, z6mbea mulgumit.

$i omulegul cel urAt?

A, el! S-a infricogat tare in ziua aceea gi nu s-a oprit din goandp6n5 cAnd nu a ajuns tocmai pe malul mSriilAcolo, pe o plajdinsorit5 gi pustre, a gdsit o bircuga abandonati. FXrb a cugeta prea

mulg a sirit inauntru qi a vAslit repede, pdnl a traversat toatlmarea, cAt de mare era, cu inima tremurAndu-i de fricla, dar poategi cu un pic de regret...

Pe celSlalr garm al mSrii a ciuut un loc retras, la picioarele unuiarbore maiestuos qi, obosit tare, a adormit.Dupl cAteva ore s-a ffezit inconjurat de mulfl omulegi intocmaica el, dar cu fegele un pic mai pugin inrunecate, cu blrbi lungi gi

ochi veseli.

,,Cine eqti?" a intrebat unul din ei.

,,Sunt doar un omuleg" a dat ei rdspunsul obiqnuit.

,,$i care e sarcina ta?" a intrebat alrul.

,,Nu mai am nicio sarcin5." a zis el.

,,Noi avem, acum, o sarcind importantS." i-a spus un al treilea.

,,Suntem piticii stejarilor gi incS nu am terminar curbpenia genera-l5 a rbd5cinilor, ci deja vine timpul ghindelor... e mult de treab5aici, la noi. Dacd vrei, ne pogi a1uta."

,,O sH incerc", a rHspuns omulepul, qi simp cX inima incetase s5-i

mar batd nebuneqte. ,,O si incerc, dacb m5 invSgagi", a spus incontinuare, iar in timp ce vorbea, pe f.atp lui urAt5 apiru un zAm-bet gi cAteva riduri disp5rurS.

14 Povettiomulelul cu toane 35

,,( ) sl1 te inv5g5m", i-au rbspuns piticii stejarilor in cor, qi pe cAnd

rilrulrcau asta, pe chipul celui care cAndva fusese omulepul toane-lot nphru zAmbetul.