E. Coli - Final

download E. Coli - Final

of 15

Transcript of E. Coli - Final

  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    1/15

    UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARAFACULTATEA DE ZOOTEHNIE

    ESCHERICHIACOLI

    MASTER T.S.A., anul I

    IONESCU CRISTINA-BIANCA

    DISCIPLINA: Managementul calitatii produselor alimentare

  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    2/15

    1. INTRODUCERE

    Regn: Bacteriancrengtur: ProteobacteriaClas: Gamma Proteobacteria

    Ordin: EnterobacterialesFamilie: EnterobacteriaceaeGen:EscherichiaSpecii: adecarboxylata, albertii, blattae, coli, fergusonii, hermannii, vulnerisMorfologie: baciliDispoziie:neregulatColorabilitate: Gram negativi

    ESCHERICHIA COLI: este un bacil Gram-negativ convex, circular, mobil, nesporulat,nencapsulat (rar poate avea o pseudocapsula), cu suprafata neteda si margini distincte.

    Este o bacterie facultativ anaeroba, fermenteaza lactoza (colonii verzi pe EMB) - conditionatpatogena, oxidaza-negativa, produce indol, fermenteaza manitolul, produce decarboxilarea lizinei,fermenteaza glucoza cu producere de gaz, este beta-glucuronidaza pozitiva pe substratul MUG(metilumbeliferil-beta-glucuronid), produce hemoliza pe geloza snge. E. coli are relatii de simbioza cuorgansimul uman, intrnd n complexul de sinteza a vitaminei K. Nu este pretentioasa, creste pe oricemedii de cultura, datorita echipamentului enzimatic bogat. Se pot folosi medii diferentiale: pe mediulAABTL (agar albastru brom timol lactoza) formeaza colonii de culoare galbena deoarece fermenteazalactoza. Pe mediile diferentiale, E. coli produce colonii metalice.

    1. Escherichia coli

    Cultur purColoraie Gram, 100x

    2. Escherichia coli 3. Escherichia coliMicroscopie electronic Geloz snge, lumin transmisSursa: University of California E. coli hemolitic (sus) E. coli nehemolitic (jos)

    http://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli_me.jpghttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli_me.jpghttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli_me.jpghttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli_me.jpghttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/frotiu/pic/coli1.JPG
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    3/15

    4. Escherichia coli 5. Escherichia coli

    Geloz snge - lumin incident, 2x Geloz snge - lumin incident, 4x

    6.Escherichia coli 7. Escherichia coliGeloz lactozat Mediu Leifson

    8. Escherichia coli 9. Escherichia coliMediu Leifson - lumin incident, 2x Mediu Leifson -lumin incident, 4xColonii lactozo-pozitive Colonii lactozo-pozitive

    http://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/gl.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/gl.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/gl.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/gl.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/gl.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/gl.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/sg1.JPG
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    4/15

    10. Escherichia coli 11. Escherichia coliMediu Leifson Mediu MacConkeyColonii lactozo-pozitive Colonii lactozo-pozitive

    12.Escherichia coli 13. Escherichia coliMediu Levine Mediu Levine - colonii cu luciu metalic

    14.Escherichia coli 15. Escherichia coliMediu Levine - colonii cu luciu metalic Mediu Levine - colonii cu luciu metalic

    http://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev3.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev5.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/mac.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_a.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev3.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev5.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/mac.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_a.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev3.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev5.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/mac.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_a.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev3.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev5.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/mac.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_a.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev3.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev5.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/mac.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_a.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev3.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev5.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/mac.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lf_a.JPG
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    5/15

    16.Escherichia coliMediu Levine - lumin incident, 2xColonii mov cu luciu metalic

    17.Escherichia coliTSI: G+, L+, Z+, H2S-SIM: H2S-, I+, M+Uree: -Simmons: -

    Escherichia coli (prescurtata E. coli) este o bacterie ce traieste in tractul intestinal al omului sianimalelor. Exista la toti indivizii (incepe sa populeze lumenul intestinal la 40 de ore de la nastere) si faceparte din flora comensala (totalitatea bacteriilor care traiesc in organismul unei persoane sanatoase si carenu determina boala). Organismul nou nascutului vine in contact cu bacteria prin apa, mancare sau caurmare a contactului cu personalul din spital.

    Desi majoritatea tulpinilor de E. coli sunt nepericuloase, exista si exceptii, cum ar fi serotipulO157:H7, care este incriminata in aparitia unor toxiinfectii alimentare grave, anemiei sau chiarinsuficientei renale, sau tulpinile care pot fi agenti etiologici ai diareelor hemoragice precum E.coli

    enterohemoragic (EHEC). Unele tulpini de E. coli sunt incriminate in aparitia infectiilor de tract urinar.Bacteria este comensala cat timp nu dobandeste factori de virulenta (prin modificari genetice). Seconsidera ca aceasta bacterie se transmite predominant pe cale fecal-orala, igiena deficitara fiindincriminata adesea in transmiterea ei.

    E. coli este o bacterie din clasa celor Gram negative, adica nu pot retine un colorant violet special ininteriorul celulei. Acest test este foarte important, pe baza lui bacteriile fiind clasificate in doua marigrupuri, in functie de particularitatile peretelui celular. E. coli poate trai si in medii aerobe si in mediianaerobe (este considerata un bacil facultativ anaerob) si nu sporuleaza. Unele tupini au o mobilitatecrescuta, daca prezinta flageli.

    http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/infectiile-digestive-cu-escherichia-coli-e-coli_648http://www.sfatulmedicului.ro/Suplimente-nutritive/stiai-ca-exista-si-bacterii-prietenoase-i_5373http://www.sfatulmedicului.ro/Nasterea/nasterea-generalitati_998http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/infectia-nou-nascutilor-cu-streptococi-de-grup-b_229http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/8-mituri-despre-toxiinfectia-alimentara_6382http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiahttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Infectiile-urinare-la-copii/infectiile-tractului-urinar-la-copil_209http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anaerob_290http://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/bio/pic/coli_bio2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/bio/pic/coli_bio1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev4.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/bio/pic/coli_bio2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/bio/pic/coli_bio1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev4.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/bio/pic/coli_bio2.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/bio/pic/coli_bio1.JPGhttp://atlas.microumftgm.ro/bacteriologie/bactsp/coli/medii/pic/coli_lev4.JPGhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anaerob_290http://www.sfatulmedicului.ro/Infectiile-urinare-la-copii/infectiile-tractului-urinar-la-copil_209http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiahttp://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/8-mituri-despre-toxiinfectia-alimentara_6382http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/infectia-nou-nascutilor-cu-streptococi-de-grup-b_229http://www.sfatulmedicului.ro/Nasterea/nasterea-generalitati_998http://www.sfatulmedicului.ro/Suplimente-nutritive/stiai-ca-exista-si-bacterii-prietenoase-i_5373http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/infectiile-digestive-cu-escherichia-coli-e-coli_648
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    6/15

    2. TIPURIn functie de forma bolii diareice pe care o cauzeaza, s-au identificat mai multe patotipuri diareigene:

    > E. coli enterotoxigen (ETEC). Acest patotip determina o diaree apoasa, autolimitata, n special lacopiii cu vrsta mai mica de 3 ani din tarile slab dezvoltate. De asemenea, reprezinta unii dintre agentiietiologici ai diareei turistilor. Factorii de patogenitate, codificati plasmidic sunt: enterotoxina termolabila

    de tip A-B (LT - heat-labile) (poate fi inactivata la 60 de grade Celsius, timp de 30 de minute),asemanatoare din punct de vedere structural, dar si functional cu toxina holerica, care activeaza AC(adenilat ciclaza), cu cresterea secretiei intestinale de apa si electroliti; enterotoxina termostabila (ST -heat-stable) (poate tolera temperaturi mai mari de 100 grade Celsius), care activeaza GC (guanilat ciclaza)cu efect asemanator cu al precedentei; adezine fimbriale (CFA I, CFA II, CFA IV - colonizing factoradhesins), care permit bacteriei sa se ataseze de celulele epiteliale intestinale, prevenind astfel

    ndepartarea rapida prin peristaltica intestinala. Patogeneza diareei produse de ETEC include 2 pasi:colonizarea intestinala, urmata de elaborarea enterotoxinelor diareigene. Prima linie de apararea aorganismului este reprezentata de aciditatea gastrica, dupa care urmeaza motilitatea intestinala sipopularea ntinsa a intestinului gros cu flora comensala.

    > E. coli enterohemoragic (EHEC sau VTEC - Verocytotoxin producing E. coli ). Tulpinile de EHEC aufost descoperite n serogrupurile O: O157, O26, O111, O145 s.a. Cel mai cunoscut serotip este O157 H7,care este prezent n flora intestinala la animale si care este cel mai frecvent incriminat n aparitiasindromului hemolitic uremic. EHEC determina boala diareica hemoragica, la vrstele extreme putndu-se complica cu sindrom hemolitic uremic, nsotit de insuficienta renala acuta, trombocitopenie si anemie.Factorii de patogenitate implicati sunt: verotoxina 1 (asemanatoare functional si structural cu toxina Shiga- Shiga like toxins) si verotoxina 2, citotoxine codificate de gene fagice, cu tropism particular pentruendoteliul vascular; adezine reprezentate de proteine din mebrana externa (intimina). Cauzeaza mai multeforme de boala: diaree apoasa minora, diaree hemoragica severa, colita hemoragica si sindrom hemoliticuremic.

    > E. coli enteroinvaziv (EIEC). La nivelul colonului determina o reactie intensa inflamatorie cu leziuniulcerative. Din punct de vedere clinic, n 10% din cazuri evolueaza cu manifestari digestive de tipdizenteriform: febra, tenesme, scaune cu mucus si snge. Afecteaza toate categoriile de vrsta. Factorii depatogenitate implicati sunt: proteine Ipa (Invasion Plasmid Antigens), codificate plasmidic, responsabilede penetrarea, multiplicarea intracitoplasmatica, liza celulei si extinderea la enterocitele din vecinatate;adezine non-fimbriale. Tulpinile EIEC sunt de obicei lactozo-negative.

    > E. coli enteropatogen (EPEC). Este primul fenotip diareigen descris, apartinnd anumitor serotipuri.Produce diaree apoasa sporadica la copiii mai mici de 2 ani, uneori cu evolutie prelungita. Poate fi laoriginea unor episoade epidemice nozocomiale. Factorii de patogenitate specifici EPEC sunt: adezine

    fimbriale (EAF - EPEC adhesion factor) si proteine din membrana externa (intimina) care determinaaplatizarea microvililor de la nivelul intestinului subtire si modifica arhitectura intracelulara, cu aparitiaunui raspuns inflamator local.

    > E. coli enteroagregativ (EAEC). Ca factori de patogenitate, prezinta: adezine fimbriale (AAF I si II),citotoxine, ce determina necroza micorvililor si un raspuns inflamator la nivelul submucoasei. Producediaree apoasa persistenta la sugari si imunodeprimati (SIDA).

    > E. coli aderent difuz. Factorii de patogenitate sunt reprezentati de adezinele fimbriale, ce determinaalungirea mcirovililor. Produce diaree apoasa la copiii de vrsta mai mare.n afara patotipurilor diareigene, mai exista si patotipul uropatogen si cel bacteriemic.

    > Patotipul uropatogen (UPEC). Colonizeaza intestinul, regiunea periuretrala si uretra distala iar factoriipatogeni implicati sunt: fimbrii de tip P (manozo-rezistente) si tip 1 (manozo-sensibile), adezine dinmembrana externa, capsula polizaharidica (ce apartine anumitor serotipuri caspulare), siderofori,

  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    7/15

    hemolizine. Tulpinile UPEC se ataseaza specific la receptorii mucoasei de la nivelul pelvisului renal cuajutorul pililor (PAP, fimbrii P) si adezinelor non-fimbriale (NFA). Produce hemolizina HlyA. Esteimplicat n peste 90% din infectiile urinare necomplicate, n special la sexul feminin. Infectiile urinare

    nalte se pot complica bacteriemic.

    > Patotipul bacteriemic. Factorul major de patogenitate este reprezentat de antigenul caspular K1. Poatecoloniza mucoasa vaginala si poate contamina nou-nascutul, n cazul nasterii naturale. Reprezinta unul

    dintre agentii etiologici ai meningitelor neo-natale, aparute n contextul unor infectii bacteriemice cupunct de plecare intestinal.

    REZISTENTn general, tipurile de E. coli sunt rezistente n mediul extern, rezistnd pna la 6 luni n apele poluate cumaterii fecale. Este distrusa de caldura, antiseptice si dezinfectante n concentratii obisnuite, dar erezistent[ la antibiotice.

    ANTIGENEPrezinta trei tipuri de antigene:> Ag somatice

    > Ag solubile> Ag de suprafata

    3. BOLI PRODUSE DE E.coliPoate determina infectii oportuniste intra-abdominale (colecistite, abcese hepatice, peritonite, apendicite)sau extradigestive (infectii ale plagilor - mai ales dupa interventiile chirurgicale abdominale, pneumonii,endometrite post avort septic), ce pot evolua cu soc endotoxinic. Unele tulpini de E. coli poseda factoriparticulari de patogenitate, codificati de gene plasmidice sau bacteriofagi, fiind responsabile de 3sindroame clinice: BDA (boala diareica acuta), ITU (E. coli este cel mai frecvent agent etiologic alinfectiilor de tract urinar comunitare si nozocomiale) si meningite neo-natale cu sepsis. ITU sunt de 2feluri: joase (uretrite, cistite, uretrocistite) sau nalte (cistopielita, pielonefrita). Dezvoltarea ITU aparedatorita ascensiunii germenului patogen de la nivelul ostiumului uretral, fiind favorizata de anomaliileobstructive, vezica neurogena sau refluxul vezico-uretral.n functie de factorii de virulenta pe care i poseda, tulpinile virulentede E. coli pot determina diareenoninflamatorie (apoasa) sau diaree inflamatorie (dizenterie cu scaune diareice hemoragice, mucoase, culeucocite).

    DIAGNOSTIC DE LABORATORPatotipurile diareigene: identificarea n scaun a acestora, prin culturi de celule, metode imunologice saumoleculare, teste de patogenitate pe animale.Patotipul uropatogen: piurie (peste 10 leucocite/mm3), examen macroscopic (> 1 bgn pe cmp

    microscopic cu imersie), urocultura cantitativa (> 105 UFC/ml urina).Infectiile extraintestinale se diagnostica prin evidentierea patogenului n produsele patologice recoltate.Testarea apei de baut si de spalat. Apa de baut nu trebuie sa contina E. coli. Suprafata apei pentruspalat nu trebuie sa contina mai mult de 100 bacterii/ 100 ml (valoare recomandata) sau pna la 2000bacterii/ 100 ml(valoare prag, ce nu trebuie depasita).

    TRATAMENTn cazul infectiilor cu patotipurile diareigene, este esentiala reechilibrarea hidro-electrolitica a

    bolnavilor, tratamentul antibiotic nefiind necesar de obicei. n unele cazuri, pentru ncetinireaperistaltismului intestinal se poate administra loperamid (imodium). Preventia depinde de masurilesanitare luate n scopul transmiterii fecal-orale: spalarea minilor si prepararea termica a hranei,

    clorinarea apei. Pentru profilaxia specifica a infectiilor cu ETEC si EHEC, n momentul de fata existavaccinuri n studiu.n raport cu rezultatele antibiogramei, n cazul ITU cu E. coli pot fi eficiente: peniciline,

    cefalosporine, cotrimoxazol, fluorochinolone si nitrofurantoin.

  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    8/15

    4.CONTAMINAREA ALIMENTELOR CU E. coli

    Mancarea poate fi contaminata cu E. coli in timpul prepararii, si poate determina infectii grave la omdaca produsele respective nu sunt preparate termic in mod corespunzator. De exemplu, daca nu gatimcarnea la cel putin 70 de grade, bacteria nu va fi distrusa, si riscam toxiinfectii. Una din cele maifrecvente forme de infectare este consumul carnii insuficient preparata termic. In plus, orice alt alimentcare vine in contact cu aceasta carne se va contamina, la randul sau.

    *Alimente ce pot fi contaminate cu E. coli: Laptele crud sau produsele lactate - bacteria se poate extinde de la nivelul ugerului vacii in lapte.Pentru a evita consumul produselor lactate cu potential infectant, se recomanda consumul de lapte dincomert care este semnalizat ca fiind pasteurizat. Prin procesul de pasteurizare produsul este adus latemperaturi crescute care pot distruge flora cu potential patogen. Pasteurizarea nu isi propune sa distrugatoate microorganismele, ci doar pe cele care pot provoca imbolnaviri;Fructele si legumele crude - care nu sunt spalate corespunzator, care sunt mancate direct dupa ce suntcumparate si care pot fi contaminate cu bacterii. Unele fructe si legume pot fi si ele pasteurizate, iar dacase poate, specialistii ne recomanda sa alegem aceasta varianta, inclusiv pentru sucurile naturale.

    *De retinut!Lista alimentelor ce pot fi pasteurizate include: nuci, miere, branza, oua, smantana, sos de soia, vin, apa,otet, sucuri naturale, bere, produsele conservate.

    *Contaminarea apei cu E. coliUneori, in conditii de nerespectare a normelor igienice sau cand este vorba de animale, fecalele potajunge in contact cu apele naturale: lacuri, rauri, rezervoare de apa. Uneori chiar si apa piscinelor poate fiinfectata, iar prin ingestia sau aspirarea acesteia organismul vine in contact cu tulpini cu potentialpatogen. Pot sa apara chiar epidemii daca E. coli ajunge sa contamineze apa din rezerva de apa a unor

    asezari mai mari, in absenta unor sisteme eficiente de clorinare si dezinfectare a acesteia.

    *Transmiterea directa, de la om la om, a E. coliE. coli se poate transmite si de la o persoana la alta, mai ales cand nu sunt respectate normele elementarede igiena, cand mainile nu sunt spalate dupa toaleta. E.coli poate contamina si obiectele persoanelor carenu sunt atente si nu se spala pe maini si astfel pot ajunge in contact cu tegumentul altei gazde,transmitandu-se astfel indirect infectia.

    *SimptomatologieSimptomele infectiei cu E. coli variaza semnificativ in functie de localizarea infectiei, varsta gazdei

    si starea imuna din momentul respectiv (care permite bacteriei sa se inmulteasca in organism). In unele

    situatii indivizii sunt doar purtatori ai tulpinilor patogene si nu dezvolta infectia - raman asimptomatici,insa pot imbolnavi persoanele din jur. Tabloul clinic debuteaza la 3-4 zile de la contactul infectant.Majoritatea pacientilor dezvolta infectii gastrointestinale, deoarece transmiterea fecal-orala este cea maifrecventa.

    *In aceasta situatie infectia se manifesta prin:- Dureri severe de stomac, crampe abdominale si sensibilitate spontana si la palparea abdomenului;- Diaree, apoasa la inceput, insa poate deveni sangvinolenta (in functie de tulpina patogena);- Greturi si varsaturi.

    Copii dezvolta mai frecvent infectii cu serotipul E. coli O157:H7 (apartine E. coli enterohemoragic),comparativ cu adultii. O astfel de tulpina este deosebit de periculoasa deoarece are capacitatea de a

    stimula formarea unor toxine cu potential letal. Serotipul O157:H7 poate cauza si aparitia unorcomplicatii amenintatoare de viata, ele putand fi fatale, mai ales in cazul copiilor mici si varstnicilor.Printre cele mai periculoase complicatii se numara sindromul hemolitic uremic si insuficienta renalaacuta.

    http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/8-mituri-despre-toxiinfectia-alimentara_6382http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/fructele-surse-excelente-de-antioxidanti_4952http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/fructele-surse-excelente-de-antioxidanti_4952http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/profitati-de-vara-imbogatiti-va-dieta-cu-legume-proaspete_4706http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/beneficiile-sucurilor-de-fructe-asupra-organismului-uman_2572http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/dieta-cu-miere-si-scortisoara_5769http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-consumul-de-oua_3813http://www.sfatulmedicului.ro/Retete-cu-legume/dovlecei-cu-smantana_3602http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apa_2840http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/infectiile-digestive-cu-escherichia-coli-e-coli_648http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/broccoli-ajuta-la-prevenirea-a-numeroase-afectiuni-gastrointestinale_3825http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/tratamentul-cu-toxina-botulinica_345http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sindrom-hemolitic-si-uremic_4922http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sindrom-hemolitic-si-uremic_4922http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/tratamentul-cu-toxina-botulinica_345http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-greturi-si-varsaturi_1762http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/broccoli-ajuta-la-prevenirea-a-numeroase-afectiuni-gastrointestinale_3825http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/infectiile-digestive-cu-escherichia-coli-e-coli_648http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apa_2840http://www.sfatulmedicului.ro/Retete-cu-legume/dovlecei-cu-smantana_3602http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-consumul-de-oua_3813http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/dieta-cu-miere-si-scortisoara_5769http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/beneficiile-sucurilor-de-fructe-asupra-organismului-uman_2572http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/profitati-de-vara-imbogatiti-va-dieta-cu-legume-proaspete_4706http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/fructele-surse-excelente-de-antioxidanti_4952http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/8-mituri-despre-toxiinfectia-alimentara_6382
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    9/15

    In anumite situatii E. coli poate ajunge sa contamineze cavitatea peritoneala, ca urmare a unui ulcerperforat, apendice perforat, sau chiar a unei interventii chirurgicale nereusite. Intr-o astfel de situatieapare o peritonita bacteriana, ce poate fi fatala daca nu se intervine in timp util.

    Tabloul simptomatic al pacientilor cu infectii cu E. coli nu este insa specific acestei bacterii, inprezent existand numeroase patologii care pot determina acelasi spectru de simptome. Diagnosticul deinfectie cu E. coli poate fi relativ complicat de stabilit si chiar de suspicionat, deoarece infectiilebacteriene care determina aparitia diareei sunt insotite si de febra mare. In cazul pacientilor afebrili sau cu

    febra foarte redusa, medicul poate va trece cu vederea posibilitatea ca simptomele sa fie de naturainfectioasa. In plus, desi in unele cazuri serotipurile din grupul E. coli pot determina diaree hemoragica,sangele nu este un marker specific pentru infectia cu E. coli.

    Simptomele induse de infectia cu tulpini obisnuite de E. coli, aparuta la un pacient cu sistem imuncompetent, care poate limita inmultirea microorganismului, se amelioreaza si chiar dispar intr-osaptamana, fara sa apara complicatii. In astfel de situatii pacientii isi revin fara sa primeasca un tratamentspecial, unii chiar neprezentandu-se la medic pentru aceasta problema. Daca insa bacteria este maiagresiva, pot sa apara complicatii, in principal dezechilibre hidro-electrolitice (ca urmare a diareei) sauinsuficienta renala acuta. Acestea debuteaza la 2- 14 zile de la infectie.

    *Daca apar complicatii, starea generala a pacientului se va modifica si ea si tabloul clinic poate

    include:- Tegumente reci, palide;- Febra;- Slabiciune, confuzie temporo-spatiala;- Hematurie;- Aparitia hematoamelor.

    5. Cum sa ne protejam de posibile infectiiIn vederea evitarii infectarii cu E. coli din alimente sau apa contaminata, specialistii recomanda:

    1. Sfaturi pentru pregatire mancarurilorCarnea, in special carnea de vita, trebuie gatita la temperaturi de cel putin 70 de grade. Orientativ, artrebui sa fierbem carnea pana isi pierde culoarea rozata (dar si minute bune dupa aceea). Cel mai bine arfi daca putem verifica temperatura carnii cu un termometru pentru carne (special conceput pentru acestescopuri, care se gaseste la raioanele de produse electrocasnice). Acasa putem taia bucata de carne lamijloc pentru a ne asigura ca este bine fiarta. Sucul lasat de carne in farfurie ar trebui sa fie alb sau celmult galbui, niciodata rosu sau roz. Datorita pericolului de infectii, nu doar bacteriene ci si parazitare,specialistii nu ne sfatuiesc sa consumam carne insuficient preparata termic (in sange).

    2. Cand ne pregatim sa gatimInainte trebuie sa ne spalam bine mainile cu apa si sapun, mai ales daca am manipulat carne cruda.Instrumentele pe care le vom folosi (cutite, capace de tocat, masini de tocat, tigai, oale) trebuie si elespalate, atat inainte cat si dupa ce vor fi folosite. Carnea gatita nu trebuie pusa pe o farfurie pe care a fostcarnea cruda, daca aceasta farfurie nu a fost spalata si uscata. Carnea trebuie taiata pe un capac separat,iar legumele pe un altul, pentru a se reduce riscul de contaminare. In frigider, este bine sa tinem carnea,fructele de mare si pestele separat de fructe si legume.

    3. Sa consumam doar lapte, lactate si sucuri pasteurizate;

    4. Sa bem doar apa potabila, tratata impotriva infectiilor si corect clorinata;

    5. Sa nu bem apa din surse de care nu suntem siguri. Un astfel de sfat este util daca vom calatori intari slab dezvoltate, unde apa potabila este rara sau sisteme de tratare a ei nu sunt calitative. Toata apa

    http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/ulcerele-venoase_926http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/apendicele-ne-protejeaza-de-germeni_2658http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/peritonita-bacteriana-spontana_978http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala-si-slabiciunea_1199http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/hematuria-urinarea-cu-sange_610http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficii-si-riscuri_5854http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apa_2840http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/profitati-de-vara-imbogatiti-va-dieta-cu-legume-proaspete_4706http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/consumul-de-peste-poate-ajuta-sanatatea-inimii_1551http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/consumul-de-peste-poate-ajuta-sanatatea-inimii_1551http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/profitati-de-vara-imbogatiti-va-dieta-cu-legume-proaspete_4706http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apa_2840http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficii-si-riscuri_5854http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/hematuria-urinarea-cu-sange_610http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala-si-slabiciunea_1199http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/peritonita-bacteriana-spontana_978http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/apendicele-ne-protejeaza-de-germeni_2658http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/ulcerele-venoase_926
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    10/15

    consumata in aceste tari trebuie sa fie fiarta sau sa fie imbuteliata. Fructele si legumele ar trebui evitate(chiar daca le spalam cu apa). Se pot consuma doar daca se vor curata de coaja.

    Cum sa evitam transmiterea directa a infectiei cu E. coliSfaturile includ:- Sa ne spalam mainile bine cu apa si sapun, mai ales dupa ce folosim toaleta sau dupa ce schimbamscutecele bebelusilor (cand putem veni in contact cu E. coli din materiile fecale). Daca avem mai multe

    toalete acasa si am fost diagnosticati cu infectie cu E. coli, cel mai sigur ar fi sa folosim o singura toaleta,astfel incat sa evitam raspandirea infectiei;- In cazul in care infectia a fost diagnosticata la un bebelus, trebuie sa folosim doar scutece de unicafolosinta, pe care sa le aruncam la gunoi imediat dupa ce le schimbam;- Adultii trebuie sa aiba grija ca, copii cu diaree sa se spele corect si frecvent pe maini, dupa fiecarescaun. Acestia ar trebui sa evite folosirea la comun a prosoapelor, sa nu se duca la piscina, si pana candboala este vindecata sa evite cresele, gradinitele sau scolile si contactul cu alti copii;- Robinetele chiuvetelor si toaleta trebuie curatate periodic cu substante antibacteriene;- Pacientii care au fost diagnosticati cu infectie cu E. coli nu ar trebui sa manipuleze alimente, carne, sanu lucreze in crese sau in alte institutii de ingrijire pana cand nu se vindeca (iar analizele indica faptul canu mai elimina bacteria);

    - Apa piscinelor tebuie clorinata corespunzator, iar cazile trebuie spalate cu substante antibacteriene.

    PreventieAlimentele si apa care pot fi sursa infectiei cu E. coli au un gust si aspect neschimbat. Nu pot fi deosebitecu ochiul liber, insa specialistii ne fac cateva recomandari cu rol preventiv:- Sa gatim corespunzator toate tipurile de carne, la o temperatura de cel putin 70 de grade;- Sa ne spalam intotdeauna mainile cu apa si sapun inainte sa ne apucam sa gatim, sau sa pregatim masa,si sa ne splam si dupa ce manipulam carne cruda;- Sa curatam bine instrumentele care au intrat in contact cu carnea cruda (cutite, furculite, farfurii);- Sa consumam doar lapte si sucuri pasteurizate;- Sa bem doar apa potabila, tratata si clorinata;

    - Sa nu bem apa din rauri (oricat de curate ar parea), sau de la robinete care nu furnizeaza o apa sigura.Daca alegem sa calatorim in tari exotice dar slab dezvoltate, unde apa potabila nu exista sau este foarterara, nu suntem sfatuiti sa consumam decat apa imbuteliata;- Sa ne spalam cat mai des pe maini cu apa si sapun, obligatoriu dupa ce folosim toaleta sau dupa ceschimbam scutecele celor mici.

    6. Sindromul hemolitic uremicSindromul hemolitic uremic, colita hemoragica, boala hamburger sau infectia enterica cu

    Escherichia coli 0157:H7 consta in triada de anemie hemolitica microangiopatica, trombocitopenie si

    insuficienta renala acuta. Evolutia clinica a sindromului hemolitic uremic variaza de la forme subclinicepina la cele amenintatoare de viata. Studiile arata subgrupuri distincte de sindrom si au identificat citevaetiologii pentru aceasta boala. Sindromul hemolitic uremic este clasificat ca asociat cu diaree si non-diareic. Distinctia este importanta deoarece cursul clinic si progresia difera pentru fiecare categorie.

    Transmiterea era ridicata intre persoanele care practica inotul, urmata de transmiterea de la persoanala persoana, contact animal, alimente si consumul de apa potabila. Centrele de ingrijire sunt locurile incare predomina transmiterea de la persoana la persoana. Desi carnea contaminata este cea mai comunacale de transmitere alimentara, se intilneste si transmiterea prin varza, mere, suc de mere, salata, laptuca.Incidenta este in crestere in timpul verii si toamna timpurie. Epidemiile de diaree urmata de sindromhemolitic uremic un fost raportate in institutii, scoli si centre de ingrijire. Variatia sezonala nu esteobservata in sindromul hemolitic uremic fara diaree.

    Sindromul hemolitic cu diaree prezinta ca tablou clinic diaree pe durata a citeva zile, cu varsaturi,urmata de debut brusc a simptomelor de iritabilitate si paloare. La peste 80% dintre pacienti diareeaprezinta singe. Alte simptome includ neliniste, oligurie, edem, hematurie macroscopica. Sindromulhemolitic uremic fara diaree poate urma unei infectii respiratorii dar de obicei nu urmeaza unui prodrom.

    http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/fructele-surse-excelente-de-antioxidanti_4952http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/bebelusul-meu-nu-adoarme-unde-gresesci_305http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/infectiile-digestive-cu-escherichia-coli-e-coli_648http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apa_2840http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apa_2840http://www.sfatulmedicului.ro/Toxiinfectii-alimentare/infectiile-digestive-cu-escherichia-coli-e-coli_648http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/diareea_533http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/bebelusul-meu-nu-adoarme-unde-gresesci_305http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/fructele-surse-excelente-de-antioxidanti_4952
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    11/15

    Anomaliile hematologice cuprind hemoliza, trombocitopenia, purpura si petesii. Pacientii prezintamodificari ale sistemiului nervos central incluzind letargie, iritabilitate, coma, ataxie, convulsii,hemipareza. Sistemul renal prezinta insuficienta renala acuta.

    Rata de mortalitate a scazut progresiv. Ameliorarea este atribuita controlului mai bun alhipertensiunii si insuficientei renale acute in timpul stadiului acut al bolii, cu folosirea dializei. Rata demortalitate in tarile nedezvoltate ramine ridicata pina la 72%. Pacientii cu sindrom hemolitic uremicereditar au un prognostic negativ. Rata de mortalitate este peste 90% la pacientii cu boala autosomal

    dominanta si de 70% la pacientii cu forma autosomal recesiva.Terapia de succes incepe cu recunoasterea precoce a bolii si tratament suportiv. Controlul includemanagementul statusului volemic, a anomaliilor electrolitice, hipertensiunii si anemiei. Pentruinsuficienta renala acuta se indica dializa. Tratarea anomaliilor hematologice necesita mentinereahemoglobinei peste 7g/dl. Se indica transfuzii sanguine, de plachete, de plasma.

    Complicatiile sindromului hemolitic uremic cuprind: insuficienta renala, modificaricomportamentale, retard mental, epilepsie, atrofie optica, deficit motor focal, diabet zaharat, insuficientapancreatica exocrina, necroza intestinala, insuficienta cardiaca congestiva, deces. Prognosticul depinde denatura sindromului. In general pacientii cu sindrom si diaree au un prognostic mai bun fata de cei faradiaree. Sindromul hemolitic uremic cu diaree prezinta urmatorii factori de evolutie nefavorabila:hemoleucograma crescuta la diagnostic, anurie prelungita, prodrom prelungit, colita hemoragica severa cu

    gangrena colonica, afectare multisistemica severa, proteinurie persistenta. Studiile arata ca pacientii carese recupereaza complet au functie renala buna.

    PatogenieSindromul hemolitic uremic cu diaree clasic este de obicei precedat de o colita cauzata de

    Escherichia coli producatoare de toxina Shiga. Inflamatia secundara a colonului faciliteaza absorbtiasistemica a toxinei Shiga si a lipopolizaharidului din tractul intestinal. Toxinele majore care determinasindrom hemolitic uremic, Shiga 1 si Shiga 2 sunt similare la structura cu toxina Shiga clasica. Acestetoxine se leaga la globotriaosylceramida un receptor de pe suprafata celulelor endoteliale din intestin,rinichi si ocazional alte organe.

    Lezarea celulelor endoteliale din capilarele glomerulare elibereaza substante vasoactive si agregante.

    Celulele endoteliale se baloneaza iar fibrina se depoziteaza pe pereteii vaselor lezate. Balonarea siformarea de microtrombi in capilarele glomerulare produce coagulopatie glomerulara localizata. Filtratulglomerular se reduce si se dezvolta insuficienta renala. Eritrocitele sunt distruse si fragmentate pe masurace traverseaza capilarele glomerulare colabate. Aceste fenemone conduc la anemia hemoliticamicroangiopatica caracteristica.Trombocitopenia se considera a fi rezulattul distrugerii plachetare combinate cu consumul crescut,sechestrarea in ficat si splina si agregarea intrarenala.

    In cazul sindromului hemolitic uremic produs de Streptococcus pneumoniae bacteria produceneuraminidaze care lezeaza celulele endoteliale.

    Sindromul hemolitic uremic are citeva forme genetice. Cazurile induse genetic nu sunt precedate dediaree, se manifesta cu o evolutie recurenta si sunt asociate cu un prognostic pe termen lung mai rezervatfata de mentinerea functiei renale normale.

    Clasificarea sindromului hemolitic uremic.Sindromul hemolitic uremic asociat toxinei Shiga-este forma clasica. Este o boala a copiilor sub 2-3 ani sifrecvent prezinta diaree. O patrime dintre pacienti prezinta diaree. Insuficienta renala acuta apare la 55-70% dintre pacienti dar acestia au un prognostic favorabil, iar peste 70-85% dintre pacienti isirecupereaza functia renala.

    Sindromul hemolitic uremic non-asociat toxinei Shiga poate fi sporadic sau familial. Infectia poateapare ani la rind fara prodrom intestinal. Acesti pacienti au un prognostic negativ, peste 50% progreseazala boala renala in stadiu final sau lezare cerebrala ireversibila. Peste 25% dintre pacienti decedeaza in fazaacuta. Forma familiala este asociata cu anomalii genetice ale proteinelor complement.

  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    12/15

    Cauze si factori de riscSindromul hemolitic uremic apare predominant la copii dupa prodromul diareic. In epidemiile de varaboala este asociata cauzelor infectioase.

    Infectiile bacteriene:-S. dysenteriae, E. coli, Slamonella typhi, Campylobacter jejuni-Yersinia pseudotuberculosis, Neisseria mengitidis, S. pneumoniae

    -Legionella pneumophila, Mycoplasma.

    Infectii cu rickettsii:-febra patata a Muntilor Stincosi, Microtatobiotes.

    Infectii virale:-infectia cu HIV, Coxsackie virus, Echovirus, Influenza virus-Epstein-Barr virus, Herpes simplex virus.Infectii fungice: Aspergillus fumigatus.

    Vaccinari:

    -vaccin cu triplu antigten influenza-vaccin tifoid-paratifoid tip A si B-vaccin poliomelitic.

    *Semne si simptomeSindromul hemolitic uremic cu diaree este observat la copii mai ales cei de la 6 luni la 4 ani.

    Sindromul fara diaree este variabil ca virsta de prezentare.Factorii de risc pentru sindrom la copii includ consumul de hamburgeri (se mai numeste boala

    hamburger datorita carnii infectate cu toxina Shiga), contact recent cu animale de la gradina zoologica sivizitarea unor pacienti internati in spital sau centre de ingrijire.Copii prezinta prodrom diareeic acut. Simptomele gastrointestinale apar tipic dupa 4-6 zile de lainstalarea diareei si pot mima colita ulcerativa, infectii enterice sau apendicita. Diareea devinehemoragica in 70% din cazuri la 1-2 zile de la debut. Alte simptome includ neliniste, oligurie, edeme sihematurie macroscopica. La unii pacienti prodromul se amelioreaza pe masura ce incep simptomelehemolitice uremice. Tabloul clinic poate mima abdomenul acut. La pacientii infectati cu o tulpina deEscherichia coli producatoare de toxina Shiga sindromul apare la 5-15%. Riscul progresiei la sindromhemolitic este crescut la persoanele foarte tinere sau foarte batrine, la cei care au fost tratati cuantikinetice sau antibiotice si la pacientii cu febra si leucocitoza.

    Sindromul hemolitic uremic fara diaree poate urma unei infectii respiratorii dar de obicei nu urmeazaunei afectiuni prodromale.

    Manifestari hematologiceHemoliza apare la toti pacientii cu sindrom hemolitic uremic. Poate progresa rapid determinid oscadere rapida a hematocritului. Numarul de plachete este sub 40. 000/mm3. Totusi gradul detrombocitemie nu se coreleaza cu severitatea sindromului iar unii copii pot mentine functie renala relativnormala in ciuda anomaliilor hematologice severe. Multi pacienti au petesii, purpura. Hemoragia deschisaeste mai putin frecventa.

    Manifestarile sistemului nervos centralPacientii prezinta debut brusc cu letargie si iritabilitate. Alte elemente includ ataxia, coma,

    convulsiile, edemul cerebral, hemipareza si alte semne neurologice focale. Modificarile nervoase centralepot fi cauzate de ischemia cerebrala prin formare de trombi, efectele hipertensiunii, hiponatremie sau

    uremie. Sindromul hemolitic uremic fara diaree tinde sa fie asociat cu un numar mai mare de simptomeneurologice decit cel cu diaree.

  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    13/15

    Manifestarile renaleInsuficienta renala acuta debuteaza de obicei cu hemoliza. Desi pacientii au diureza scazuta, scaunele

    apoase frecvente pot masca acest semn. Daca insuficienta renala acuta nu este recunoscuta si tratata seinstaleaza hiponatremia, hiperkaliemia, acidoza severa, ascita, edemul periferic, pulmonar sihipertensiunea.

    Manifestarile gastrointestinale

    In sindromul cu diaree exista un prodrom de 3-12 zile cu diaree apoasa sau cu singe. Varsaturile sicrampele abdominale dureroase sunt frecvente. Diareea se poate ameliora cind incep simptomelehemolitoco-uremice. Necroza intestinala este o complicatie amenintatoare de viata. Implicareapancreatica usoara este frecventa dar poate deveni severa cu necroza, pseudochisti sau ambele, lasindpacientul cu diabet insulino-dependent si disfunctie exocrina.

    Manifestarile infectioase sistemiceFebra este prezenta la 5-20% din pacienti. Prezenta febrei, leucocitozeisau ambelor este un factor de

    prognostic al riscului dezvoltarii sindromului hemolitic uremic sever.

    7. Focarul infectiei cu E. coli din 2011Expertii din lumea intreaga nu au reusit, deocamdata, sa afle sursa exacta a acestei epidemii ucigase,

    care ameninta deja securitatea alimentara a Europei. Exista, insa, cateva informatii despre bacteria E.coli,care pot salva vietile oamenilor.

    Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoaste ca situatia provocata de aceasta epidemie, ii depaseste,deocamdata, chiar si pe cei mai buni cercetatori din domeniu, care lucreaza impreuna pentru a gasi solutiila aceasta problema.

    In situatia centralizata a cazurilor provocate de aceasta epidemie, specialistii OMS prezinta, in acelasidosar, doi "vinovati" pentru infectarea oamenilor. Primul este "sindromul uremiei hemolitice" (SUH), iaral doilea "enterohemoragia E.coli". Astfel, pana la 31 mai, noua pacienti din Germania au murit dincauza SUH, iar alti sase au decedat din cauza E.coli.

    - Ce este "sindromul uremiei hemolitice" (SUH)Potrivit specialistilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, SUH este o complicatie a unei infectii,

    provocata de bacteria E.coli, care poate duce la pierderea rinichilor. In general, cele mai multe bacteriiE.coli sunt inofensive, insa exista un grup denumit "E.coli enterohemoragic" (EHEC), care poate producetoxine (de exemplu, toxinele Shiga sau verotoxinele). Aceste toxine distrug celule sanguine si rinichii.

    - Care sunt simptomele SUH

    "Sindromul uremiei hemolitice" este o boala mortala, caracterizata prin blocaj renal acut (uremie),anemie hemolitica si pierderea celulelor trombocite (trombocitopenie). Aceasta boala afecteaza in modpredominant, dar nu exclusiv, copiii. De asemenea, aceasta boala apare in urma infectarii cu EHEC (vezimai jos ce inseamna EHEC si care sunt simptomele). Se estimeaza ca aproximativ 10% din cazurilepacientilor infectati cu EHEC pot duce la infectari cu SUH, cu o rata a mortalitatii de aproximativ 5%.De cele mai multe ori, SUH reprezinta cauza principala a blocajelor renale la copii. De asemenea, in 25 %dintre cazuri poate provoca si complicatii neurologice: atac de apoplexie si coma.

    - Ce este "enterohemoragia E.coli" (EHEC)Escherichia Coli (E.coli) este o bacterie care se gaseste de obicei in intestinele oamenilor, dar si la

    animalele cu sange cald. Cele mai multe tulpini ale acestei bacterii sunt inofensive. Exista, totusi, unele

    tulpini, precum cel al "enterohemoragiei E.coli" (EHEC), care pot provoca toxiinfectii alimentare severe.

    http://www.who.int/csr/don/2011_06_02/en/index.htmlhttp://www.who.int/csr/don/2011_05_27/en/http://www.who.int/csr/don/2011_05_27/en/http://www.who.int/csr/don/2011_06_02/en/index.html
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    14/15

    - Cum se transmite "enterohemoragia E.coli" (EHEC)Se transmite la oameni prin consumarea alimentelor contaminate, in special legumele si fructele

    crude (nefierte, nepreparate) sau a laptelui crud. Infectarea cu EHEC a fost recunoscuta la nivel mondialin 1982, dupa izbucnirea unei epidemii in SUA.EHEC produce toxine, care sunt cunoscute si sub numele de "verotoxine" sau "Shiga-toxine", din cauzaasemanarii cu toxinele provocate de "dizenteria Shigella". EHEC poate rezista la temperaturi care crescde la 7 grade Celsius pana la 50 de grade Celsius, valoare optima acestui mediu fiind de 37 de grade

    Celsius.Unele bacterii EHEC pot rezista si in alimentele acide, cu un pH mai scazut de 4.4, precum si inalimente cu un nivel scazut de apa. Acestea pot fi, totusi, distruse prin gatirea alimentelor la o temperaturade minim 70 de grade Celsius.

    - Care sunt simptomele "enterohemoragiei E.coli" (EHEC)Simptomele acestei boli includ crampele abdominale si diareea, insotita, in unele cazuri, si de sange.

    De asemenea, pot aparea simptome de febra si varsaturi. Cei mai multi pacienti se pot vindeca dupa 10zile, insa in anumite situatii (in special la copii si persoanele in varsta) infectia poate duce la SUH, carepoate fi mortala.

    -Cum ne putem proteja. REGULI GENERALE DE PREVENTIESpecialistii Autoritatii Natioanle Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA)

    recomanda urmatoarele masuri:-- spalarea temeinica a mainilor cu apa si sapun dupa folosirea toaletei, dupa atingerea animalelor saudejectiei animalelor, inainte si dupa schimbarea scutecelor, inainte si dupa prepararea mancarii (in specialdupa atingerea de carne cruda, oua in coaja, etc)-- spalarea sub jet de apa a fructelor si legumelor proaspete- tratamentul termic corespunzator al carnii si a carnii tocate inainte de consum (cel putin 700 C timp de 2minute in interiorul carnii)-- depozitarea separata a carnii proaspete de alte alimente, precum si utilizarea de tocatoare diferite decele folosite pentru prepararea altor alimente

    -- fierberea laptelui proaspat (crud) inainte de consum-- evitarea manipularii in conditii de igiena precara a alimentelor-- persoanele care prezinta simptomatologie caracteristica bolilor cu transmitere infectioasa sa eviteprepararea si servirea hranei

    Organizatia Mondiala a Sanatatii a anuntat ca imbolnavirile din Germania sunt provocate de o tulpinacomplet noua a bacteriei E-coli. Tulpina este O104, foarte rara.

    *Noua tulpina de E.coli care a provocat epidemia din Germania poate avea doua manifestari aproapela fel de grave: sindromul uremiei hemolitice (SUH) si enterohemoragia E.coli. Sindromul uremieihemolitice reprezinta o complicatie a infectiei cu E.coli si poate duce la pierderea rinichilor. Noua tulpinapoate produce toxine de natura sa distruga celulele sangvine si, in final, rinichii. Acest sindrom duce ladeces, in conditiile in care provoaca blocaj renal acut, anemie hemolitica si pierderea trombocitelor. Maimult, boala afecteaza in special copiii, iar in 25% dintre cazuri poate duce la complicatii neurologice si laapoplexie si coma.

    Enterohemoragia E.coli (EHEC) poate aparea in urma consumului de alimente contaminate, inspecial legume si fructe crude, dar si in urma consumului de lapte crud. In urma contaminarii, in organismse produc toxine cunoscute si sub denumirea de verotoxine sau Shiga-toxine. Bacteria care produceEHEC poate rezista in medii cu temperaturi intre 7 si 50 de grade Celsius, insa temperatura optima pentrudezvoltare este de 37 de grade Celsius. Bacteriile sunt distruse prin gatirea alimentelor la o temperatura deminimum 70 de grade Celsius. Printre simptomele bolii se numara crampele abdominale si diareea,insotita uneori de sange. De asemenea, pacientii mai pot prezenta simptome de febra si varsaturi, insa cei

    mai multi se vindeca dupa 10 zile.

    http://www.ansvsa.ro/?pag=47&id_t=96&id_d=18950http://stirileprotv.ro/stiri/international/e-coli-bacteria-mutant-care-omoara-oameni-si-care-a-infectat-siguranta-alimentara-a-europei.htmlhttp://stirileprotv.ro/stiri/international/e-coli-bacteria-mutant-care-omoara-oameni-si-care-a-infectat-siguranta-alimentara-a-europei.htmlhttp://www.ansvsa.ro/?pag=47&id_t=96&id_d=18950
  • 8/3/2019 E. Coli - Final

    15/15

    *Epidemia de E.coli a mai facut o victima, a 17-a in Germania, au anuntat autoritatile medicale,relateaza presa internationala.

    Bilantul a ajuns astfel la 18 morti - 17 in Germania si unul in Suedia.Trei britanici au fost infectati.Cea de a 17-a victima din Germania, o femeie de 81 de ani, a murit joi dimineata.

    Organizatia Mondiala a Sanatatii a anuntat ca tulpina bacteriei E.coli aflata la originea epidemiei dinEuropa este noua. Testele genetice preliminare arata ca tulpina reprezinta o mutatie provenind din doua

    tipuri diferite de bacterii E.coli si contine gene letale ce ar putea explica de ce epidemia din Europa are oasemenea amploare si pare atat de periculoasa."Aceasta este o tulpina unica ce nu a mai fost izolata la pacienti pana acum", a declarat un expert din

    OMS, precizand ca prezinta "diferite caracteristici care o fac mai virulenta" si ii permit sa fabrice ocantitate mai mare de toxine.

    Peste 1.500 de persoane au fost infectate cu bacteria E.coli, care poate provoca sindrom hemolitic-uremic, ce poate fi letal.

    Initial, s-a crezut ca epidemia de E.coli a fost provocata de castraveti bio importati din Spania, dartestele au contrazis aceste acuzatii.

    Trei persoane din Statele Unite este foarte probabil sa fie infectate cu acceasi tulpina a bacterieiE.coli care a ucis deja 18 oameni in Europa, potrivit unui oficial de la Centrul pentru Controlul si

    Prevenirea Bolilor, citat de CNN.Probele prelevate de la pacienti au fost transmise laboratorului din Atlanta, pentru a fi suspuse

    testelor.Toti pacientii calatorisera recent in Germania si toti au dezvoltat sindrom uremic hemolitic, o

    imbolnavire grava a rinichilor, ce poate produce moartea si care constituie o complicatie a infectarii cuE.coli. "Ii consideram parte a epidemiei din Europa", a declarat un specialist.

    El a refuzat sa spuna unde se afla bolnavii pe teritoriul Statelor Unite, dar expertii sfatuiesc populatiaamericana sa nu intre in panica, pentru ca bacteria nu a fost depistata contaminand alimente din tara, iarboala se transmite greu de la persoana la persoana.

    Aproape 500 de cazuri de sindrom uremic hemolitic (HUS) au fost depistate in actuala criza, unrecord absolut. Spre comparatie, au fost numai 120 de cazuri de HUS in cea mai ampla raspandire de

    E.coli, cea din Japonia, din 1996.Doctorii din Europa si SUA nu dau antibiotice pacientilor cu E.coli, pentru ca se pare ca acestea fac

    bacteria sa explodeze efectiv, iar toxinele se raspandesc in organism. Deocamdata, nu exista un tratamentpentru a lupta cu bacteria.