Dumnezeu Si Înger

8/19/2019 Dumnezeu Si Înger

1/14

Dumnezeu

Dumnezeu este fie sintagma prin care se face referire la divinitatea supremă a celor trei

religii monoteiste avraamice: iudaism, creștinism, islam, fie un termen sinonim cu acela de „divinitate,

zeitate, zeu/zeiță”. În general se poate determina la care dintre cele două sensuri se face referire într-un

text prin faptul că în prima sa accepțiune termenul este scris cu mausculă, iar în cealaltă cu literă

mică.

În primul sens, termenul „Dumnezeu” corespunde tetragramei e!raice "#$#, ce este un acronim%

transliterarea acestei tetragrame mai cunoaște și formele YHVH ,JHVH sau JHWH . În lipsa altor

precizări, în vor!irea curentă „Dumnezeu” desemnează Dumnezeul evreilor, al creștinilor și

al musulmanilor .

De la dumnezei la Dumnezeu

&ultă vreme populația regatelor 'uda și 'srael l-au venerat pe "#$#, un zeu tri!al propriu, în sc(im!ul

speratei protecții din partea acestuia, fără a nega însă existența divinităților țărilor vecine. )ceastă

practică se numește „monolatrie”, evreii av*nd c(iar perioade în care s-au rugat ocazional la aceste

zeități. )stfel, +i!lia ne spune ronici :01 23 că regele David a avut un fiu numit „+aaliada” sau

„+eeliada”1 , adică „+aal știe” +aal fiind una dintre principalele zeități cananeene, alături de „4l”1 și

că5aul, și el, a avut un fiu numit 4ș!aal ronici 6:771 283, adică „omul lui +aal”. +i!lia 'eșire

9:1 273 îl citează pe &oise spun*nd: „ine e ca ine între dumnezei Doamne;”. imeni nu e ca tine între dumnezei, Doamne”. În alți psalmi e.g.,68:1 293 dumnezeul evreilor

ni se spune că stă de vor!ă într-o adunare de dumnezei „2. . .3 4l udecă în mijlocul dumnezeilor .”1 sau

„al ț i dumnezei se închină Lui ”


2/14

politeismul263 autorilor ei, care însă ele nu sunt neapărat evidente în textele traduse c*t e cazul în cel

original e!raic. Cn exemplu este acere = unde versetele în e!raică trădează o insistentă dar puțin de

imaginativă intervenție care comporta repetiții peste repetiții, solilocvii ad (oc și erori gramaticale

insolu!ile și pro!a!il inevita!ile, totul pentru a camufla contextul politeist în care a fost g*ndit mitul

potopului original, anume acela în care avea loc un conflict între diverse grupuri și ierar(ii de zei, așa

cum știm că se înt*mplă în variantele mesopotamiene. 2?3

Dovezi ar(eologice vin să spriine textul !i!lic, demonstr*nd că în perioada monar(ică, su!5olomon,

evreii divinizau mai mulți dumnezei în afară de "#$#, precum +aal, )șera soția lui "#$#12E323,

&ilAon și Femos.


3/14

ca mai apoi să menționeze toate cele trei ipostaze: „Dar &*ng*ietorul, Du(ul 5f*nt, pe are-@ va trimite

atăl, în numele &eu, )cela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus

4u.” 'oan :8=1 2873. 5e înțelege din acestea, după cum 5f*ntul Krigore eologul explică: ele trei

ipostasuri sunt „o singură ire în trei proprietăți, înțelegătoare, desăv*r șite, exist*nd prin ele însele,

deose!ite în număr, dar nu deose!ite în Dumnezeire” 283.

)ceastă formă de triplă manifestare este numită conform multor denominațiuni creștine5f*nta reime,

nefiind însă recunoscută de adepții iudaismului, islamului și unor cultecreștine. 5f*nta reime are în

comun Dumnezeirea, conform multor culte creștine.

Dumnezeu atăl este, conform celor mai multor culte creștine, una dintre cele trei


4/14

#2. $poi %umnezeu a zis: #&ă 'acem om după chipul (ostru) după asemănarea (oastră* el să stăp+nească

peste peștii mării) peste păsările cerului) peste ,ite) peste tot păm+ntul și peste toate t+r+toarele care se

mi șcă pe păm+nt.-

2". %umnezeu a 'ăcut pe om după chipul &ău) l!a 'ăcut după chipul lui %umnezeu* parte ărătească și parte

'emeiască i!a 'ăcut /02 -

ar implica faptul că Dumnezeu este androgin sau pe cel că Dumnezeu are o parteneră. 27323

)lte versete care ar sugera că Dumnezeu ar fi de sex femeiesc:


5/14

De exemplu, un st*lp cultic din secolul al L-lea î.e.n. din aanac( un oraș din 'sraelul de >ord,

l*ngă &egiddo1 are implicații politeiste evidente. 5t*lpul are patru nivele sau registre. În registrul de

os, sau pe nivelul patru, se află o figură de femeie cu m*inile așezate pe capetele a doi lei care stau

așezați la dreapta și la st*nga ei. igura de femeie poate fi interpretată drept zeiță, fie )șera(, )starte,

sau )nat. )l treilea registru are două figuri de sfinx aripi cu un loc li!er între ele. )l doilea nivel con ține

un ar!ore sacru flancat de am!ele păr ți de i!iși care stau pe picioarele lor din spate. Megistrul de sus

arată un patruped o !ovină sau un cal1 cu un disc solar deasupra lui. >u este cert dacă aanac( a fost

fie su! control israelit fie su! control canaanit c*nd a fost produs st*lpul, iar interpretările lui diferă 263.

Dacă patrupedul de pe nivelul de sus este luat drept !ovină, el poate fi identificat fie cu 'a(ve( fie

cu +aal. Discul solar de deasupra patrupedului reprezintă fie zeul 5oarelui fie cerul 2?3. ei mai mulți

autori sunt de acord că ar!orele sacru din al doilea registru tre!uie identificat cu o așera(, deși

ar!orele stilizat este adesea văzut drept o!iect de cult mai degra!ă dec*t imagine a unei zeițe.

29E3

igurile de tipul sfinxului înaripat de pe al doilea nivel au fost interpretate drept (eruvimi iar spa țiuldintre ele îl reprezintă pe invizi!ilul 'a(ve( ca „st*nd pe tronul făcut din (eruvimi” deși spațiul li!er

poate fi de asemenea interpretat ca permiț*nd o!servatorilor să vadă un foc sau o figurină dinăuntrul

st*lpului.293 Deși sunt posi!ile o varietate de interpretări, &arA 5. 5mit( conc(ide că „


6/14

$illiam Dever a scris o carte numită „Did Kod #ave a $ife;” 2) avut Dumnezeu o soție;3 care se referă

la dovezile ar(eologice, printre care multe figurine femeiești dezgropate din 'sraelul antic, care susțin

ipoteza sa că )șera( a funcționat drept zeiță și soție a lui 'a(ve(î n religia populară israeliană din

perioada monar(ică. Cn recenzent consideră că teoria lui Dever „este plin de lacune iar cartea e plină

de dezinformări.”2903 Gpus interpetării „așerei” drept zeiță în inscripțiile din Funtillet R)rud, alți c*țiva

autori, inclusiv &arA 5. 5mit( 2963, Po(n DaQ 29?3, și )ndre @emaire 2=E3, văd așera( din aceste inscripții ca

un o!iect de cult, ar!ore stilizat sau loc de înc(inare prin care !inecuv*ntările lui 'a(ve( erau

comunicate, mai degra!ă dec*t o zeiță care ar putea funcționa drept soție.2=3: „>ici iconografia nici

textele nu ne pot o!liga să interpretăm relația dintre R"a(Ne( ... și a sa așera(S din 4poca ierului ''+ în

sensul unei relații determinată sexual1 dintre două for țe care ar fi împerec(eate și să ne o!lige astfel

să acceptăm că așera( ar avea statut de parteneră. R)șera( lui "a(Ne(S nu era egală în rang

cu 'a(ve( ci este mai degra!ă o entitate mediatoare care aduce !inecuv*ntările lui și este concepută

mental su! forma unui ar!ore stilizat, care îi era astfel su!ordonat lui 'a(ve(.”

2=83

eil )s(er 5il!erman, 5he 6ile 7nearthed. $rchaeolo89s (e; Vision o' $ncient srael

and 5he


7/14

Megilor1, redactor numit D sau Deuteronomistul, fiind întotdeauna exprimate în context

ostil: Deuteronomistul udecă regii lui'srael și ai lui 'uda conform de c*t de riguros au susținut

'a(vismul, com!ăt*nd adorarea )șerei și a altor zeități. Despre regele &anase, el afirmă de exemplu că

a așezat un st*lp al )șerei în emplul din 'erusalim, el fiind prin urmare cineva care #a 'ăcut ce era rău

în ochii %(7L7- 8 'mparati 8:01, în timp ce regele4zec(ia „a distrus locurile înalte, a spart st*lpii

și a spart )șera(” 6:1, prin urmare fiind considerat drept cel mai virtuos rege al lui 'uda dinaintea

venirii reformatorului 'ozia, su! domnia căruia a fost scrisă istoria deuteronomistă.

+i!lia e!raică folosește termenul de așerah în două sensuri, drept o!iect de cult și ca nume divin.203 a

o!iect de cult așerah poate fi „făcut”, „do!or*t” și „ars”, iar Deuteronom =:8 interzice plantarea de

copaci ca așera(, suger*nd că se referă la un copac stilizat sau trunc(i cioplit. 2083 )lte versete se referă

clar la o zeiță, cum ar fi de exemplu 8 'mparati 87:-0, în care sunt făcute o!iecte

„pentru +aal și )șera(”.2073 Meferințele la așera( din 'saia 0:6 și 8:6 sugerează că în g*ndirea antică nu

se făcea distincție între o!iect și zeiță.203 'nscripții invoc*nd !inecuv*ntări de la „'a(ve( și așera( a

sa” au fost găsite în două situri de pe teritoriul anticului 'uda, iar una dintre ele include un desen al

două figuri care pot să-l reprezinte pe 'a(ve( și pe )șera( ca soție a lui 'a(ve(.2093 4ste posi!il

că )șera( era asociată cu regina principală din vec(iul 'uda și din 'srael, iar această asociere fermă cu

cultul regilor ar putea lămuri dispariția completă a zeiței atunci c*nd monar(ia a dispărut.2093

)șera(

$illiam K. Dever a sugerat că )șera( era adorată drept împărăteasa cerului evreii coceau mici prăituri

pentru ser!area săr!ătorii ei1,20=3 dar Po(n DaQ afirmă că „nu există nimic din primul mileniu î.e.n. care

să denote că )șera( era Iîmpărăteasa ceruluiJ sau s-o asocieze pe ea în mod special cu cerul.” 2003

igurinele )șerei sunt mărturii ar(eologice extrem de înt*lnite, indic*nd popularitatea cultului ei din

cele mai vec(i timpuri p*nă la exilul în +a!ilon. 2063 &ai rare sunt inscripțiile care-l leagă

pe 'a(ve( de )șera(, care au fost descoperite: un ostraAon din sec. al B'''-lea î.e.n. înscris cu „+eraA(ti

etA(em lS "#B# 5(omron ulS)s(erato” e!raică:ר ן לאשר

ש

!

!"ל

#$ א

"

$ר

"%1 a fost descoperit de

ar(eologi israelieni la Funtillet )rud în cursul excavărilor din deșertul 5inai în ?09. )ceasta se

traduce ca: „e-am !inecuv*ntat prin "#B# din 5amaria și )șera( a 5a” sau poate „...prin "#B# păzitorul nostrul și )șera( a 5a”, dacă „5(omron” ar tre!ui citit ca „s(omrenu”1. )ltă

inscripție, din F(ir!et el-Fom de l*ngă #e!ron1 scrie: „+inecuv*ntat fie CriQa(u de către "a(Ne( și de

)șera( a 5a% el l-a salvat de dușmanii săiV”.20?3 ilde +inger o!servă în studiul ei $sherah: Goddesses in

78arit) srael and the


8/14

G statuie de lemn cioplită din topor și plantată în solul casei era sim!olul )șerei, iar uneori o statuie de

lut fără picioare. 'maginile ei cultice „idolii”1 au fost găsite de asemenea în păduri, sculptate în copaci

vii, sau su! formă de st*lpi de l*ngă altar care erau plasați la marginea unor drumuri. 5t*lpii )șerei

sunt menționați în 4xod, Deuteronom, artea Pudecătorilor și ăr țile Împăraților, a doua arte a

ronicilor și căr țile lui 'saia, 'eremia și &ica. ermenul apare adesea doar ca , $șerah% acesta esteאשר!

tradus ca „ar!ori” în traducerea făcută la cererea regelui 'aco! ' al )ngliei și ca „st*lpi” în o altă

versiune engleză 26E3, deși în text nu apare niciun cuv*nt care ar putea fi tradus ca „st*lpi”.

Într-un documentar al ++ dr. rancesca 5tavraAopoulou, lector principal la Cniversitatea din 4xeter ,

specializată în studii !i!lice e!raice declara: „&aoritatea cercetătorilor !i!lici din întreaga lume

acceptă acum drept convigătoare dovezile că Dumnezeu a avut o soție.”23 Între!at în același

documentar dacă evreii au fost monoteiști, lucru care i-ar fi distins față de religia canaanită, prof. dr.

#er!ert >ie(r de laCniversitatea din W!ingen declara că evreii au fost politeiști din sec. al L-lea î.e.n.

p*nă cel puțin în 96=, după care lucrurile au început să se sc(im!e foarte lent, evreii fiind cov*r șitor

monoteiști încep*nd cu perioada &aca!eilor secolul al ''-lea î.e.n.1.263

&rgumente pro și contra e'istenței lui Dumnezeu

4xistența sau inexistența lui Dumnezeu, în special al Dumnezeului creștin și iudaic, este un su!iect

imens al literaturii filosofice. După ce în antic(itate și în evul mediu numeroși filosofi și teologi au

urmărit cu preponderență demonstrarea existenței lui, în zilele noastre accentul se pune pe

demonstrarea inexistenței.


9/14

-au fost suficiente dovezi, Doamne,

n-au fost suficiente dovezi.”%

4voluționismul contrazice direct cartea Kenezei 2603. În primul capitol al Kenezei, se arată că

Dumnezeu a făcut:

. „pomi roditori, care să facă rod după soiul lor” Keneza :1,

8. „iar!ă cu săm*nță după soiul ei” Keneza :81,

7. „peștii cei mari și toate viețuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor%...

orice pasăre înaripată după soiul ei” Keneza :81,

. „viețuitoare după soiul lor, vite, t*r*toare și fiare păm*ntești, după soiul lor” Keneza :81,

9. „fiarele păm*ntului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate t*r*toarele păm*ntului după

soiul lor” Keneza :891.

ormularea „a făcut...după soiul lor” implică o creare simultană a tuturor acestor forme de viață de

către Dumnezeu, ceea ce contrazice dovezile materiale privind e,olu ț ia acestora, independent de

voința lui.


10/14


11/14

)proximativ 9X din populația lumii s-a identificat ca apar țin*nd uneia din cele trei

religii a!ra(amice tradiționale 77X creștini, 8X musulmani, E.88X evrei1. )lte religii

avraamice includ redința +a(YZ[, 5amaritanismul, &ișcarea Mastafari, "azidismul și +iserica unificării.

Din restul de =X, =X sunt !udiști, 7X (induși, =X religii tradiționale c(ineze, =X cu diferite alte

religii și =X nereligioși atei, agnostici, sau persoane care au răspuns cu „fără religie” în cadrul

studiilor efectuate1. &aoritatea acestor religii implică credința într-un zeu sau în mai mulți zei 2?83.


12/14

)r(ang(elul &i(ail poartă o uniformă militară romană în viziunea lui Kuido Meni, secolul al LB''-lea

Îngerii din latină an8elus, preluat din greacă ?@@ABCD , însemn*nd \trimis\1 sunt, în mai multe religii,

ființe spirituale pozitive sau negative îngerii căzuți, în creștinism1, ele fiind du(uri cu 23 sau fără trup

venite din Mai. Învățăturile religioase variază între ele, în special la aspectul în care îngerii ori au voin ță

proprie, ori sunt extensii ale voinței supreme ale lui Dumnezeu. Deși înfățișarea îngerilor diferă,

aceștia primesc o înfățișare umană.

4timologie

ermenul de înger derivă de la latinescul an8elus, precum și de lagrecescul an8ellos ZmesagerZ1 folosit

în 5eptuaginta pentru a traduce termenul evreu de malaEh F9eho;ah \mesager al lui "a(Ne(1\.283273

redința iudaică

+i!lia descrie prin termenii #"!אל

*לא

melaEh 3lohim% mesagerul lui Dumnezeu 1, !

!" *לא

melaEh

$donai % mesagerul Domnului1, #"!אל

"+% nai 3lohim% fiii lui Dumnezeu1 și #"ש

,

-! ha!odeshim% cei

sfinți 1 ființele interpretate drept îngeri. )lți termeni sunt utilizați în texte ulterioare, precum #"+

"ל

.!

cei superiori1. Daniel este prima figură din +i!lie care va individualiza îngerii prin nume. 23

eil )s(er 5il!erman1, curățind textele !i!lice de referințe la

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhanghelul_Mihailhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guido_Renihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Raihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuagintahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Septuagintahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-jpmmbk-4http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhanghelul_Mihailhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guido_Renihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Raihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuagintahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enger#cite_note-jpmmbk-4


13/14

acești dumnezei mai mici, care au început să fie considerați a fi îngeri.293 5crierile !i!lice au fost însă

doar în !ună parte, nu și complet modificate, pentru a reflecta noua percepție monoteistă, așa cum o

ilustrează de exemplu versetul 7 din Deuteronom capitol 78, în care pasaul cu referire la dumnezei

care se înc(ină lui 'a(ve a fost modificat pentru a face referire doar la îngeri care i se înc(ină zeului

suprem.2=3

În 'udaismul post-+i!lic, unii îngeri au do!*ndit o anumită semnificație, îndeplinind un rol unic, precum

și o personalitate proprie. Deși se credea că ar(ang(elii au rangul superior celorlalți îngeri, nu există o

ierar(ie sistematizată. &etatron este considerat a fi îngerul cu cel mai înalt statut în misticismul

Fa!!alistic și în &erAa!a(, fiind descris ca un scri!. 4ste des menționat în almud,203 fiind reliefat în

textele mistice din &erAa!a(. &i(ail, care este un luptător și intermediarul 'sraelului, este cel care este

cel mai înt*lnit Daniel:E:71. Ka!riel este menționat în artea lui Daniel Daniel:6:9-01 și în almud,

263 precum și în multe texte mistice din &erAa!a(.

ilosoful evreu din perioada medievală &aimonides î și prezintă percepția asupra îngerilor în cartea

sa \ălăuza rătăci ților\ sau \șovăielnicilor\, în alte traduceri1 '': și '':=:

#...$cest lucru) în schim) îl 'ace pe $ristotel să demonstreze 'aptul că %umnezeu) sla,ă și mărire Lui) nu

'ace nimic prin contact direct. %umnezeu arde lucruri prin 'oc* 'ocul este mi șcat de către mi șcarea s'erei*

s'era este mi șcată de un intelect acorporal) aceste intelecte 'iind în8erii care sunt alături de 3l) care prin

meditaț ia lor mi șcă s'erele /planetele... prin aceasta e=istă minț i acorporale care sunt emanate din

%umnezeu și sunt intermediari între 3l și toate corpurile din lumea aceasta.-

UGhidul celor %ezorientaț i '':, &aimonides

reștinismul

Cn înger în ZBisul 5fintei CrsulaF10I de Vittore Karpaccio


14/14

două secole din secolul al '''-lea p*nă în secolul al B-lea1, imaginea îngerilor a preluat caracteristici

definitorii în teologie și în artă.2?3

&onument funerar reprezent*nd un înger

În perioada antic(ității t*rzii și prima umătate a epocii medievale, creștinii credeau că una din tre!urile

pe care îngerii cei mai ordinari tre!uie să le îndeplinească este să miș

te aș

trii adică cele 0 planete

cunoscute în epocă1 pe or!itele lor în urul

Dumnezeu Si Înger

Documents

Transcript of Dumnezeu Si Înger