Despre MAGNA GRATIA

Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, cărora le place să se roage stând în pi-

cioare în sinagogi și la colțurile ulițelor, pentru ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun, că și-au luat răsplata. Ci tu, când te rogi, intră în odăița

ta, încuie-ți ușa, și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti. Când vă rugați, să nu bolborosiți aceleași

vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați. Să nu vă asemănați cu ei; căci Tatăl vostru știe de ce aveți trebu-ință, mai înainte ca să-i cereți voi. Iată dar cum trebuie să vă rugați: „Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie împărăția Ta; facă-

se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta

este împărăția și puterea și slava în veci. Amin! Dacă iertați oamenilor greșe-lile lor, și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre. Dar dacă nu ier-tați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.

A recurge la o modalitate mai scripturală de practicare a ru-găciunii poate fi un răspuns simplu (dar profund) față de multe probleme de care ne izbim în practica rugăciunii noastre. Există o mulțime de motive care pot fi oferite în favoarea recomandării ca oamenii credincioși, creștini, „să se roage Biblia”, dar cele de mai jos pot fi privite împreună pentru a forma un argument convingă-tor în acest sens:

1. A ne ruga scriptural ne învață ce este rugăciunea, chiar dacă noi o practicăm deja.

2. Ne va corecta modalitatea de tip „ghiveci” în care vedem rugăciunea, modalitate care abundă în comunitatea creș-tină.

3. Va începe să rezolve în mințile noastre problema „rugăciu-nii neascultate”.

4. Ne va reaminti cât de multe motive de rugăciune putem avea zi de zi.

5. Ne va învăța despre urgența extremă a rugăciunii. 6. Va răsturna proporția rugăciunilor, care acordă în mod na-

tural mai mult timp cererilor și mai puțin timp adorării, mărturisirii și mulțumirii.

7. Ne va învăța cum să ne rugăm cel mai bine pentru slujitori, pentru misionari și unii pentru alții.

8. Ne va arăta modalitatea corectă de a veni în rugăciune îna-intea lui Dumnezeu.

9. Ne va reaminti de lucrurile bune pe care Dumnezeu le face pentru noi și pe care, foarte adesea, noi le luăm ca pe niște lucruri de apucat.

10. Ne va reaminti să Îi mulțumim întotdeauna lui Dumnezeu, lucru care, paradoxal, este atât de important pentru sigu-ranța credincioșiei Sale în răspunsul la rugăciune.

11. Va începe să graveze în mințile noastre modalități biblice de gândire, care ne pot ajuta prin imunizarea noastră în fața ispitelor nebune ale lumii acesteia.

12. Ne va forța să luăm în considerare avertismentele serioase, dar și promisiunile prețioase ale lui Dumnezeu, lucruri care vor fi benefice pentru sufletele noastre pe veci.

13. Ne va mișca de la a ne centra în rugăciunile noastre pe eul nostru, la modalitatea de rugăciune biblică, centrată pe Dumnezeu.

Scopul publicării acestei cărți este acela de a-i ajuta și încu-raja pe creștinii din zilele noastre în rugăciunea publică și în cea personală. Cu siguranță recunoaștem cu toții că Biserica zilelor noastre este slabă pe calea rugăciunii. Probabil că puțini dintre noi înțeleg ce este rugăciunea cu adevărat. Noi nu ne rugăm des. Nici nu ne rugăm în proporțiile prezentate în Scriptură, iar rugăciunea noastră nu reflectă limbajul Bibliei și înțelesul ei. Nu ne rugăm cu suficientă pasiune. Deși pretindem că situația este alta, poate că în fapt, nici nu prea credem în rugăciune!

Pentru cei care sunt chemați că conducă Biserica în rugă-ciune publică, sau care pur și simplu doresc să fie mai credincioși și mai îndeletniciți în rugăciunile lor din viața privată, o modali-tate scripturală de rugăciune dictează ordinea, proporția și varie-tatea care trebuie să caracterizeze toate rugăciunile noastre.

Scopul nostru este acela de a le oferi cititorilor ajutor în atin-gerea acestui scop, și pentru aceasta am ales cartea lui Matthew Henry – „Roagă-te Biblia”. Citind-o și recitind-o, creștinul va de-veni antrenat în utilizarea adevărului și a limbajului biblic în ru-găciunile lui.

Matthew Henry (1662-1714), cunoscut comentator al Scrip-turilor, s-a născut lângă Whitchurch (Salop), Anglia. [Pentru cei care nu sunt familiarizați cu geografia Angliei, Whitchurch (Salop) este localizată la circa 18 mile SSE de orașul Chester, nu foarte departe de granița cu Țara Galilor, într-o zonă care astăzi este cu-noscută ca Shropshire.] El a început să predice la vârsta de 23 de ani și și-a petrecut majoritatea lucrării sale ca păstor la o biserică din Chester (1687-1712). El a fost un scriitor prolific, cea mai fai-moasă lucrare a sa fiind „Comentariul asupra întregii Biblii”, lu-crare pe care a început-o în Noiembrie 1704 și a lăsat-o netermi-nată la moartea sa. Colegii lui de lucrare au finalizat această lu-crare ajutându-se de notițele personale (Henry finalizase comen-tariul de la cartea Geneza până la Faptele Apostolilor).

De-a lungul vieții sale ca lucrător creștin, Henry a fost un elev silitor al Cuvântului lui Dumnezeu, uneori trezindu-se la ora 4 dimineața, și adesea petrecând 8 ore pe zi în studiul Scripturilor,

în plus față de lucrările sale pastorale. Cu toate acestea, el a fost și un om al rugăciunii.

Se spune că preocuparea sa insistentă pentru rugăciune a fost determinată de vindecarea lui dintr-o boală care se credea a fi terminală, la vârsta de 10 ani. Oricare ar fi fost situația reală, în-treaga lucrare a sa este marcată de înțelepciunea pe care nu o pot avea decât cei care depind în mod obișnuit, în rugăciune, de Cel Preaînalt în obținerea lucrurilor la care speră.

Henry a finalizat cartea lui despre rugăciune în Martie 1712, la numai două luni înainte de a părăsi Chester (unde slujise vreme de 25 de ani) pentru a păstori o biserică din Londra.

Astfel, ea reflectă o viață de rugăciune, slujire și experiență creștină. Titlul ei întreg din ediția originală, s-ar traduce ca „O metodă de rugăciune, cu expresii din Scriptură potrivite pentru a fi alese pentru fiecare punct” („A Method for Prayer with Scripture Expressions proper to be used under each head”).

În carte, Henry prezintă o schiță a unui plan de rugăciune (adorare, mărturisire, cerere, mulțumire, mijlocire, și încheiere) și oferă conținut bogat pentru rugăciune, preluat chiar din Scripturi.

J. Ligon Duncan III

Jackson, Mississippi, Iulie 2009.

[Următoarea prefață a însoțit cartea „Roagă-te Biblia” în formatul ei inițial. Ea a fost scrisă de Matthew Henry la 25 Martie 1710. Pentru ușurința lecturii, am căutat să ac-

tualizăm anumite expresii din limbajul original al autorului.]

Religia constituie atât de mult esența vieților noastre, și în-chinarea la Dumnezeu atât de mult esența religiei noastre, încât cei care au intenții sincere și tendința probabilă de a promova și ajuta faptele de închinare religioasă, cred, nu pot fi considerați neadecvați în fața celor care își doresc din inimă împlinirea sco-purilor Împărăției lui Dumnezeu printre oameni. Dacă ne exersăm simțurile spirituale, devoțiunea adevărată, acea flacără aspirând la sentimentele evlavioase înaintea lui Dumnezeu, atunci când iden-tificăm aceasta în alții (deși în modalități și forme diferite, care pot să pară uneori neobișnuite unora), închinarea aceasta față de Dumnezeu nu poate să ne apară decât ca frumoasă și plăcută, după cum noi înșine o simțim pe a noastră plăcută și confortabilă în piepturile noastre.

Rugăciunea este principala ramură a închinării religioase, la care suntem îndemnați prin însăși iluminarea pe care o vedem în natură, și prin legile sale fundamentale. Versurile acelea vestite ale lui Pitagora încep cu această idee: „Oricând și-au făcut un dum-nezeu, oamenii ei s-au rugat la el”. „Mântuiește-mă, căci tu ești dumnezeul meu!” (Isaia 44:17). Într-adevăr, ei au făcut un

dumnezeu din orice lucru la care s-au rugat. O aluzie la scrierile lui Pitagora spunea: „Începe-ți treburile în primul rând cu rugă-ciune la zei, ca să ai succes în ceea ce faci”. Rugăciunea este parte din respectul și omagiul atât de potrivit naturii pe care toți oame-nii o au de la Dumnezeu, încât cu siguranță că aceia care trăiesc fără să se roage, trăiesc fără Dumnezeu în această lume.

Rugăciunea este o ofrandă solemnă și religioasă, prin care dedicăm mulțumirile și adresăm dorințele noastre către Dumne-zeu, sau o reprezentare sinceră a sentimentelor sfinte, cu scopul de a-I da lui Dumnezeu, prin rugăciune, slava potrivită Numelui Său, și obținem de la El favorurile promise, ambele fiind adresate prin Mijlocitorul nostru. Cuvântul nostru „rugăciune” este prea sărac pentru ceea ce ar trebui să exprime ceea ce înțelegem noi prin „cerere”; după cum și adorațiile smerite adresate lui Dumne-zeu și mulțumirile către El, sunt și ele la fel de necesar a fi intro-duse în definiția „rugăciunii”, fiind parte din ea. Cuvântul grecesc „proseuch” (provenind de la „euch”) are semnificația unui jurământ făcut față de Dumnezeu. Cuvântul latin „votum” este de asemenea folosit pentru a exprima rugăciunea – marinarii lui Iona au făcut jurăminte prin rugăciunile lor; căci rugăciunea are sensul de a ne mișca și de a ne obliga, nu de a-L mișca sau obliga pe Dumnezeu. Clement din Alexandria, în una dintre lucrările sale, definește ru-găciunea (cu scuze pentru îndrăzneala exprimării), drept o conver-sație cu Dumnezeu - homilia pros ton theon. Și aceasta ar putea face obiectul unui discurs lung, care să arate că, prin rugăciune, cre-dinciosul trăiește o viață de comuniune cu Dumnezeu; și acesta este motivul pentru care el se roagă întotdeauna, pentru care el învață continuu să dialogheze cu Dumnezeu prin rugăciunile sale. Unii (spune el) aveau stabilite anumite ore de rugăciune, dar el,

credinciosul, se roagă întotdeauna, toată viața sa. Scriptura des-crie rugăciunea ca apropierea noastră de Dumnezeu, înălțarea su-fletelor noastre la El, vărsarea inimilor noastre înaintea Lui.

Iată viața și sufletul rugăciunii. Dar acest suflet, în starea prezentă, trebuie să aibă un trup, și acel trup trebuie să fie asemă-nător sufletului, și este potrivit și adaptat lui. Unele cuvinte tre-buie să fie produse cel puțin în minte, asemănător unui fum, al cărui miros se ridică; nu că Dumnezeu nu ne-ar înțelege, căci gân-durile noastre sunt cunoscute de departe de El, ci pentru că astfel ne vom înțelege noi înșine mai bine.

Un fir de aur al rugăciunii din inimă trebuie să treacă prin țesătura întregii vieți a creștinului; noi trebuie să ne adresăm lui Dumnezeu în exclamații scurte și neașteptate, prin care ne vom păstra comuniunea cu Dumnezeu în providența Lui și în lucrările obișnuite, ca și în slujirile religioase și în rânduieli (botezul și Cina Domnului, n.tr.). Astfel, rugăciunea trebuie să fie ca o strălucire în orice facem, și ochii trebuie să ne fie ațintiți totdeauna către Dom-nul.

În rugăciunea din minte, gândurile sunt cuvinte, și ele sunt un fel de „întâi născut” al sufletului, care trebuie dedicat lui Dum-nezeu. Dar dacă, atunci când ne rugăm singuri, vedem nevoia de a ne concentra mai bine mințile, de a ne îmbunătăți devoțiunile, de a ne îmbrăca în cuvinte concepțiile; dacă gândurile acestea sunt produse autentice ale noii naturi, atunci cineva ar crede că aceste cuvinte nu sunt atât de departe de noi pentru a le căuta. Într-ade-văr, dacă suspinele sunt așa de mari încât ele nu pot fi pronunțate, acela care își cercetează inima le recunoaște ca fiind năzuința Du-hului, și le va primi (Romani 8:26-27) și va răspunde cu vocea

suspinului lui (Plângerile lui Ieremia 3:56). Totuși, prin neputința trupului și datorită priceperii inimilor noastre în a rătăci și a trata lucrurile cu ușurătate, adesea este necesar ca, înainte să meargă cuvintele noastre, și ele trebuie păstrate în minte pentru dirijarea și încurajarea acțiunilor noastre devoționale, astfel încât ajutorul oferit prin această carte să fie de un oarecare folos.

Atunci când ne unim cu alții în rugăciune, fiind împreună glasul nostru înaintea lui Dumnezeu, mințile noastre trebuie și ele să participe, printr-o alăturare în convingere inteligibilă cu ceea ce constituie sensul, conținutul și substanța a ceea ce ei spun, sen-timentele lucrând în același timp în noi. Și în această privință, Scriptura ne învață să confirmăm semnificația rugăciunilor, spu-nând Amin cel puțin mental, dacă nu și cu vocea, la mulțumirea lor (1 Corinteni 14:16). Atâta cât ne va permite alăturarea noastră cu ei în rugăciune, putem să ne exprimăm propriile rugăciuni, ală-turi de cele ale lor, cu condiția ca ele să fie pertinente, așa încât nici cea mai mică parte din timpul de rugăciune să nu fie risipită.

Dar cel care este glasul altora în rugăciune, fie că este vorba de rugăciune personală, fie în comun, situația în care se folosește acea libertate de exprimare, acea libertate sfântă a rugăciunii care ne este dată (și de care suntem siguri că mulți buni creștini au gă-sit-o, experimentând, ca foarte confortabilă și avantajoasă pentru practicarea rugăciunii), ar trebui nu doar să își cerceteze lucrările propriei inimi, ci și să vegheze la edificarea acelora care i s-au ală-turat în rugăciune.

Faptele și cuvintele trebuie să fie făcute și spuse așa încât ele să fie spre folosul altora, scop pe care îl am și eu prin această lucrare.

Rugăciunea este acel ornament strălucitor al Bisericii, des-pre care Dr. Wilkins, păstorul adunării din Chester, ne-a lăsat o atât de frumoasă caracterizare în lucrarea lui, „Discurs despre da-rul rugăciunii”, încât unii cred că efortul meu de acum nici nu ar mai fi necesar. Dar scrierea mai multor cărți de devoțiune este unul dintre lucrurile de care creștinii serioși nu se vor plânge ni-ciodată. Căci pe de-o parte sunt sigur că aceia care vor avea în mână acest sărman efort al meu vor găsi totuși motive să îl consi-dere de mare folos; și pe de altă parte mă gândesc că aceia care au alte cărți, totuși vor găsi în cartea pe care o scriu aici un ajutor suplimentar pentru viețile lor devoționale.

Este de dorit ca rugăciunile noastre să fie abundente și de-pline, la fel cum sunt de multe poverile, îngrijorările și lipsurile noastre, precum și păcatele noastre. Promisiunile pe care Dumne-zeu ni le face sunt de asemenea numeroase și foarte bogate, iar acest lucru trebuie să ne facă să ne deschidem gurile larg către El în rugăciune, pentru ca El să le umple și să ne împlinească prin multe lucruri bune. Deoarece noi nu suntem limitați în El, de ce atunci să ne mărginim și să ne limităm noi înșine? Hristos i-a în-vățat pe ucenicii Săi rugăciunea „Tatăl nostru”, și totuși le spune (Ioan 16:24) că, până atunci, ei nu ceruseră nimic (adică nimic com-parativ cu ceea ce ei ar trebui să ceară atunci când Duhul Sfânt avea să fie turnat peste ei pentru a fi de ajutor Bisericii pentru tot-deauna), și că ei vor vedea lucruri mai mari decât acestea. Atunci, „cereți, și veți primi, și bucuria voastră va fi deplină”.

Noi suntem încurajați să fim specifici în rugăciune și, în orice lucru, să aducem cererile noastre la cunoștința lui Dumne-zeu, la fel cum ni se cere să fim specifici în adorația noastră față

de perfecțiunile divine, în mărturisirea păcatelor noastre și în mul-țumirile noastre față de îndurările lui Dumnezeu.

Dar pentru că, în același timp, nu putem trece dincolo de lu-crurile specifice care sunt potrivite să constituie substanța rugă-ciunilor noastre fără a face această îndatorire apăsătoare pentru trupul care este slab, chiar și atunci când duhul este plin de râvnă (o situație extremă, care trebuie evitată cu grijă) și fără pericolul de a afecta în mod negativ alte exerciții spirituale, va fi indispen-sabil ca un lucru ce este doar atins în rugăciune la un moment dat să fie continuat altă dată. Astfel, acest „depozit” al motivelor de rugăciune poate să ne fie util în a ne aminti de mulțimea soliilor la tronul de har, astfel ca nici una să nu fie uitată.

De asemenea, este indispensabil pentru practicarea decentă a rugăciunii ca o metodă potrivită să fie respectată, astfel ca nu doar ceea ce este spus să fie bun, ci și ca să fie spus în locul și la timpul potrivit, și ca noi să nu aducem înaintea Maiestății glori-oase a cerurilor și pământului lucruri care sunt confuze, imperti-nente sau negândite. Trebuie să avem grijă ca, mai mult decât ori-când, să nu ne grăbim să deschidem gura, ca să nu ne rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; ca să nu spunem ce ne vine imediat la gură, nici să nu folosim repetiții inutile ca să ne dovedim zelul, ci lipsa de conținut și ușurătatea duhurilor noastre; ci pentru ca motivele pe care le aducem înaintea lui Dumnezeu să fie de o importanță adecvată, noi trebuie să respectăm o anume decorare a vorbelor noastre, astfel ca ele să fie bine alese, bine cân-tărite și bine plasate.

Apoi, după cum este bine să fim metodici în rugăciune, la fel este bine să fim și insistenți. Rugăciunea domnească este un astfel

de exemplu remarcabil, ca și psalmii lui David, și ca multe dintre rugăciunile apostolului Pavel, pe care le găsim în epistolele lui. Trebuie să luăm în considerare că cea mai mare parte a celor care ni se alătură în rugăciune vor fi în pericol de a-și pierde sau de a greși în simțurile lor, dacă rugăciunea este lungă, și dacă sunt multe pauze. Ca în alte lucruri, cei care sunt puternici trebuie să sufere slăbiciunile altora – Iacov trebuie să își conducă copiii, și după ei veneau turmele.

În ceea ce privește cuvintele și expresiile folosite de noi în rugăciune, deși eu am aici părerea că aceia care conduc rugăciunea trebuie să fie dedicați aproape în întregime limbajului Scripturii, întrucât aș putea oferi dovezi ale suficienței Scripturii pentru orice lucrare bună, totuși eu sunt departe de a gândi că nu ar fi conve-nabil și adesea necesar să folosim și alte expresii în rugăciune, în afara celor care sunt pur scripturale. Doar aș atrage atenția ca lim-bajul sacru să fie utilizat cel mai mult, și ca el să devină familiar nouă și altora atunci când avem de-a face cu lucrurile sfinte; acel limbaj cu care creștinii să fie obișnuiți, de care să fie cel mai afec-tați și cu care să fie de acord; și atunci când sunt deschise Scriptu-rile și explicate oamenilor în lucrarea predicării Cuvântului, lim-bajul Scripturii va fi cel mai ușor de înțeles, și semnificația lui pri-cepută. Aceasta este vorbirea care nu poate fi condamnată. Iar aceia care sunt capabili să o folosească, ar face bine să o răspân-dească prin folosirea citatelor din Scriptură, atunci când ei vor-besc; să vorbească conform acestei reguli și să caracterizeze spiri-tual lucrurile spirituale, astfel încât să se facă bine înțeleși.

Totuși, nu trebuie acceptată nicio pervertire a Scripturii, ci uneori, pentru clarificarea unui pasaj, poate fi util să apelăm la

învățăturile părinților Bisericii, dar mai important este să vedem ce spun alte pasaje biblice despre tema respectivă, atât din Noul Testament cât și din Vechiul.

La temele de rugăciune pe care le-am propus aici se pot adă-uga multe altele, și pot fi de asemenea folosite și alte pasaje din Scriptură la fiecare capitol (căci eu le-am ales numai pe cele care mi-au venit prima dată în minte); pot fi adăugate și alte exprimări, nu doar în cuvintele Scripturii, exprimări care pot fi foarte cuprin-zătoare, categorice și în măsură să înflăcăreze devoțiunea citito-rului. Și poate că aceia care tânjesc mult după acest dar excelent, și își doresc mult să exceleze în practicarea lui, pot să găsească utilă pentru ei o astfel de carte, în care să introducă și alte teme și expresii, după cum ei consideră că este potrivit pentru ei, dacă ele lipsesc din cartea mea. Deși eu am recomandat aici o bună metodă pentru rugăciune, și una care este în general apreciată, totuși mă simt departe de a gândi că întotdeauna trebuie să procedăm cum am recomandat eu. Rugăciunea trebuie să fie variată atât în formă cât și în expresiile folosite. Mulțumirea poate fi foarte bine pusă înaintea mărturisirii sau cererilor, sau mijlocirile pentru alte per-soane puse înaintea celor pentru noi înșine, după cum suntem în-vățați în rugăciunea domnească. Uneori una dintre aceste părți ale rugăciunii poate fi lărgită mult mai mult decât alta; sau se poate împleti cu o alta într-o nouă metodă. Totuși, Ars est celaree artem [Nota editorului - citatul este din Ovidiu, Arta dragostei, și în-seamnă literal „a crea artă este artă”. M. Henry avertizează astfel că orice formă de rugăciune alegem, metoda nu trebuie să atragă atenția asupra ei înșiși și în acest fel să ne distragă de la conținutul rugăciunii.]

Există oameni (nu mă îndoiesc de asta) care, în anumite pe-rioade, au inimile atât de minunat cuprinse de rugăciune încât sunt, spiritual vorbind, deasupra lor înșiși; în alte perioade, au gândurile fixate asupra unei singure idei, altă dată sunt cuprinși de fervoarea unor sentimente evlavioase și de devoțiune, astfel în-cât se vede în limbajul rugăciunii lor o fluență și varietate în ex-presii pertinente și mișcătoare, și într-o modalitate atât de natu-rală și corectă, încât a-și arunca numai privirea asupra unei me-tode a rugăciunii ca aceasta ar fi o piedică pentru rugăciunile lor și un pericol pentru statornicia și zelul lor. Dacă inima este plină de lucruri bune, atunci ea poate face ca limba să fie ca pana unui scriitor gata de muncă. Dar acesta este un caz destul de rar, și în mod obișnuit avem nevoie să ne propunem o metodă a rugăciunii, astfel ca slujirea noastră să fie făcută în ordine și cu decență, și totuși prin care să evităm să devenim prea formali. Un om poate avea scrisul drept fără a folosi în mod necesar hârtie liniată.

În ultimul capitol am adăugat câteva forme de rugăciune spre a fi utilizate de cei care au nevoie de asemenea ajutor în ru-găciune, și care nu știu cum să se roage, astfel încât le-am formulat ca și cum ar trebui utilizate în familie. Dacă le considerați prea lungi, observați că ele sunt împărțite în mai multe paragrafe, ele putând fi utilizate independent, astfel încât, atunci când concizia este necesară, unele paragrafe pot fi omise.

În final, intenția și aplicarea în mințile noastre, exercițiul viu al credinței și dragostei, ca și pornirile dorințelor noastre sfinte față de Dumnezeu sunt atât de necesare rugăciunii, încât fără existența acestora însoțite de sinceritate, cel mai elevat limbaj al rugăciunii nu este decât o imagine fără viață. Dacă am cunoaște

limbile oamenilor și ale îngerilor, dar dacă nu am avea inimile creștinilor smeriți și serioși în rugăciune, nu am fi decât arame sunătoare și chimvale zăngănitoare. Doar rugăciunea ferventă, ve-nită dintr-o inimă dornică, sinceră, este de folos. De aceea, trebuie să venim înaintea lui Dumnezeu cu integritate în inimile noastre, și atunci ne putem ruga fie cu, fie fără o formă preconcepută.

Atunci când am finalizat al treilea volum din comentariile biblice, care este acum în curs de publicare, înainte de a începe lucrul, după cum intenționez, în dependență umilă de providența lui Dumnezeu și de harul Lui, la al patrulea volum, am dorit să pun deoparte câtva timp pentru a scrie această umilă carte, cu speranța că poate fi de ajutor generației celor care Îl caută pe Dumnezeu, care caută Fața Dumnezeului lui Iacov. Și dacă niște buni creștini sunt ajutați prin ea în devoțiunile lor, sper că ei nu îmi vor refuza un motiv de rugăciune, anume să se roage pentru mine ca să pri-mesc mila lui Dumnezeu în a fi găsit printre străjerii de pe zidurile Ierusalimului, care nu își găsesc pacea zi și noapte, ci se dedică pe sine Cuvântului și rugăciunii, astfel ca să îmi închei cursa cu bu-curie.

Al vostru,

Matthew Henry

Chester, 25 Martie 1710

1

Duhul meu fiind adus într-un cadru solemn, reverențios, gândurile

mele fiind strânse înlăuntru și tot ce este în mine fiind încurajat, în Numele Marelui Dumnezeu, să particip la serviciul solemn, serios, care se așterne înaintea mea și să mă mențin acolo, trebuie, având o atenție permanentă, o gândire aplicativă și o credință vie, activă, să-L așez pe Domnul înaintea mea, să-I văd ochii privindu-mă și să mă așez în prezența Sa specială, prezentându-mă Lui ca o jertfă vie, care doresc să fie sfântă și acceptabilă pentru Dumnezeu, și cu o slujbă duhovnicească1; și apoi să leg această jertfă de sărbătoare cu funii de coarnele altarului2, în gânduri ca acestea:

Fă-mă acum să-mi înalț inima mea, împreună cu ochii și mâinile mele spre Dumnezeu din Cer.3 Fă-mă să mă trezesc și să mă alipesc de Dumnezeu4, să caut fața Lui5, și să-I dau toată gloria cuvenită Nu-melui Său6. Spre Tine, o Doamne, îmi ridic sufletul7. Fă-mă, prin sân-gele lui Isus, să intru cu încredere în Locul preasfânt, pe calea cea nouă și vie, pe care El a deschis-o pentru poporul Său, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său8.

1 Romani 12:1. 2 Psalmul 118:27 3 Plângeri 3:41; Ioan 17:1

4 Isaia 64:7 5 Psalmul 27:8 6 Psalmul 29:2

7 Psalmul 25:1 8 Evrei 10:19-20

Fă-mă să-L slujesc pe Domnul cu o dragoste neîmpărțită1, și nu lăsa ca inima mea să fie departe de El atunci când mă apropii de El cu gura mea și atunci când Îl cinstesc cu buzele mele2.

Fă-mă acum să mă închin lui Dumnezeu, care este Duh, în duh și adevăr, căci astfel de oameni caută Tatăl să I se închine3.

Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este și care vine!5

O, Tu, al cărui Nume este Domnul, care ești Cel Prea Înalt pe tot pământul!6 O, Dumnezeule, Tu ești Dumnezeul meu, cu sinceritate Te caut7; Dumnezeul meu, Te voi lăuda, Dumnezeul tatălui meu, Te voi preamări8. O, Tu ești Dumnezeu cu adevărat, ești un Dumnezeu viu, singurul Dumnezeu viu și adevărat, Împăratul veșnic!9 Alături de poporul Tău răscumpărat mărturisesc Numele Tău măreț: „Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn”10.

Idolii neamurilor sunt argint și aur, ei sunt deșertăciune și min-ciună, făcuți de mâini omenești; cei care îi fac devin ca ei, la fel ca și toți cei ce se încred în ei11. Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca

1 1 Corinteni 7:35 2 Isaia 29:13 3 Ioan 4:23-24 4 Ieremia 30:21

5 Apocalipsa 4:8 6 Psalmul 83:18 7 Psalmul 63:1 8 Exod 15:2

9 Ieremia 10:10; 1 Tesalo-niceni 1:9 10 Deuteronom 6:4 11 Psalmul 115:4,8

ei, căci El a întocmit totul, și Israel este seminția moștenirii Lui: Domnul oștirilor este Numele Lui1, Dumnezeu mai presus de toate lucrurile, binecuvântat în veci2.

Stânca lor nu este ca Stânca noastră, vrăjmașii mei înșiși își sunt judecători3; căci El este Stânca veacurilor, Domnul Dumnezeu este o Stâncă veșnică4: Numele Lui rămâne pe vecie, pomenirea Lui ține din neam în neam5, căci dumnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pă-mântul, vor pieri de pe pământ și de sub ceruri6.

O, Doamne, Dumnezeule, Tu ești nemărginit de mare, ești îmbră-cat cu strălucire și măreție, Te învelești cu lumina ca și cu o manta7; și totuși faci ca să mi se pară că-Ți faci întunericul ca învelitoare8, căci nu știu ce să-Ți spun din cauza întunericului9.

Aceasta este vestea pe care am auzit-o de la Tine, și pe care o cred ca adevărată, anume că Dumnezeu este lumină și în El nu este întu-neric10; Dumnezeu este dragoste, și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, și Dumnezeu rămâne în el11. Tu ești Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare, și din care vine orice lucru bun și orice dar desăvârșit12. Tu ești singurul și binecu-vântatul Stăpânitor, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, sin-gurul care are nemurirea, care locuiește într-o lumină de care nu poți să te apropii, pe care nimeni nu L-a văzut și nici nu-L poate vedea13.

1 Ieremia 10:16 2 Romani 9:5 3 Deuteronom 32:31 4 Isaia 26:4 5 Psalmul 135:13

6 Ieremia 10:11 7 Psalmul 104:1-2 8 Psalmul 18:11 9 Iov 37:19 10 Ioan 1:5

11 1 Ioan 4:16 12 Iacov 1:17 13 1 Timotei 6:15-16

Cerurile spun slava Ta, o, Dumnezeule, și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Tale.1 Puterea Ta veșnică și dumnezeirea Ta se văd lămurit în lucrurile făcute de Tine,2 astfel că nu se pot dezvinovăți nebunii, care spun, „Nu este Dumnezeu”3; căci sigur este o răsplată pentru cel fără prihană, sigur este un Dumnezeu care judecă pe pă-mânt4 și în cer.

Iată că mă apropii de Tine cu credința că Tu exiști și că Tu îi răs-plătești cu putere și din plin pe cei care Te caută cu tot dinadinsul.5

Nu pot pătrunde adâncimile lui Dumnezeu; nu pot ajunge la cu-noștința desăvârșită a Celui Atotputernic6. Mare este Domnul, și foarte vrednic de laudă, și mărimea Lui este nepătrunsă7. Cine poate spune isprăvile mărețe ale Domnului, și cine va putea vesti toată la-uda Lui?8

Cine este ca Tine, o Doamne, Dumnezeule, minunat în sfințenie, bogat în fapte de laudă, și făcător de minuni?9 Cine se poate compara în cer cu Domnul? Cine între ființele cerești este ca Domnul? O, Doamne, Dumnezeul oștirilor, cine este puternic ca Tine, căci credin-cioșia Ta Te înconjoară?10 Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, o, Doamne, și nimic nu se aseamănă cu lucrările Tale. Căci Tu ești mare, și faci minuni; numai Tu ești Dumnezeu.11 Nici o creatură nu are un braț ca al lui Dumnezeu, și un glas de tunet ca al Lui12. 1 Psalmul 19:1 2 Romani 1:19-20 3 v. Psalmul 14:1; Romani 1:20 4 Psalmul 58:11

5 Evrei 11:6 6 Iov 11:7 7 Psalmul 145:3 8 Psalmul 106:2 9 Exod 15:11

10 Psalmul 89:6,8 11 Psalmul 86:8,10 12 Iov 40:9

Tu ești Dumnezeu, nu om; nu ai ochi de carne și nu vezi cum vede un om. Zilele Tale nu sunt ca zilele omului, și anii Tăi ca anii lui.1

Cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus gândurile Tale față de gândurile mele și căile Tale față de căile mele.2

Toate națiunile sunt înaintea Ta ca o picătură de apă din vadră, ca praful pe o cumpănă, și Tu ridici ostroavele ca un bob de nisip; ele sunt ca nimic, sunt socotite înaintea Ta ca nimicnicie și deșertă-ciune.3

Tu ești Împăratul veșniciilor, nemuritor și nevăzut.4 Înainte să se fi născut munții și înainte ca Tu să fi făcut pământul

și lumea, din veșnicie în veșnicie, Tu ești Dumnezeu5; ești Același ieri și azi, și în veci6. Din vechime Tu ai întemeiat pământul, și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale. Ele vor pieri, dar Tu vei rămâne; toate se vor învechi ca o haină. Le vei schimba ca pe un veșmânt, și se vor schimba; dar Tu rămâi Același, și anii Tăi nu se vor sfârși.7 Tu ești Dumnezeu, și nu Te schimbi; de aceea eu nu sunt nimicit.8 Nu ești Tu, o, Doamne din veșnicie, Dumnezeul meu, Sfântul meu?9 Tu ești Dumnezeul veșnic, Creatorul marginilor pământului, care nu obo-sește și nici nu ostenește, a Cărui pricepere nu poate fi pătrunsă.10

1 Iov 10:4-5 2 Isaia 55:9 3 Isaia 40:15,17 4 1 Timotei 1:17

5 Psalmul 90:2 6 Evrei 13:8 7 Psalmul 102:25-27 8 Maleahi 3:6

9 Habacuc 1:12 10 Isaia 40:28

Tu ești un Dumnezeu de aproape, și un Dumnezeu de departe; ni-meni nu se poate ascunde în locuri tainice fără ca Tu să-l vezi, căci Tu umpli cerurile și pământul.1

Tu nu ești departe de fiecare dintre noi.2 Nu mă pot duce departe de prezența Ta și nu pot fugi departe de

Fața Ta: dacă mă voi sui în cer, Tu ești acolo! Dacă mă voi culca în locuința morților, iată-Te și acolo! Dacă iau aripile zorilor și voi locui la marginea mării, și acolo mâna Ta mă va călăuzi, și dreapta Ta mă va apuca3, pentru că nu pot fugi niciodată de Tine.

Toate lucrurile sunt goale și descoperite înaintea ochilor Aceluia în fața Căruia voi da socoteală, chiar și gândurile și simțirile inimii.4

Ochii Tăi sunt în orice loc, ei îi văd pe cei răi și pe cei buni:5 ei sunt întinși peste tot pământul, ca să îi sprijine pe cei a căror inimă este întreagă a Lui.6

Tu cercetezi inima și încerci rărunchii, ca să îi răsplătești fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui7.

O, Doamne, tu mă cercetezi de aproape și mă cunoști! Știi când stau jos și când mă scol, și de departe îmi pătrunzi gândul. Știi când umblu și când mă culc, și cunoști toate căile mele. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, și iată că Tu, Doamne, îl și cunoști în totul. O

1 Ieremia 23:23-24 2 Faptele Apostolilor 17:27

3 Psalmul 139:7-10 4 Evrei 4:12-13 5 Proverbe 15:3

6 2 Cronici 16:9 7 Ieremia 17:10

știință atât de minunată este mai pe sus de puterile mele; este prea înaltă ca să o pot cuprinde1.

Întunericul este ca lumina pentru Tine2.

Înțelepciunea Ta, Doamne, este fără margini, căci tu socotești nu-mărul stelelor, și le dai nume3. Tu ești minunat în planul Tău și măreț în înțelepciunea Ta4; înțelept în inimă și măreț în putere5.

Doamne, cât de multe sunt lucrările Tale! În înțelepciune le-ai fă-cut pe toate6; și toate după sfatul voii Tale7.

O, adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui, cât de neînțelese sunt căile Lui!8

Cerurile, chiar cerurile sunt ale Tale9, cu tot ce au ele. Pământul este al Tău cu tot ce este pe el, și lumea cu cei ce o locuiesc10. În mâna Ta sunt adâncimile pământului și vârfurile munților. Marea este a Ta, căci Tu ai făcut-o, iar mâinile Tale au întocmit uscatul11. Toate dobi-toacele pădurilor sunt ale Tale, toate fiarele munților cu miile lor12. Tu ești un Dumnezeu mare, și un Împărat mare, mai presus de toți dumnezeii13. În mâna Ta stă sufletul a tot ce trăiește și suflarea orică-rui trup omenesc14.

Stăpânirea Ta este veșnică, iar împărăția Ta dăinuiește din neam în neam: Tu faci ce vrei cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului; 1 Psalmul 139:1-4,6 2 Psalmul 139:12 3 Psalmul 147:4-5 4 Isaia 28:29 5 Iov 9:4

6 Psalmul 104:24 7 Efeseni 1:11 8 Romani 11:33 9 Psalmul 115:16 10 Psalmul 24:1

11 Psalmul 95:4-5 12 Psalmul 50:10 13 Psalmul 95:3 14 Iov 12:10

nimeni nu poate sta împotriva mâinii Tale și să spună „Ce faci?”1 sau „De ce faci asta?”

Știu, Doamne, că Tu poți totul, și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale2. Puterea este a Ta3; și cu tine nimic nu este imposi-bil4.

Toată puterea este a Ta, atât în cer, cât și pe pământ5. Tu omori, și Tu dai viață; Tu rănești și Tu tămăduiești; și nimeni

nu poate scoate pe cineva din mâna Ta6. Ceea ce Tu ai făgăduit, Tu poți să și împlinești7.

Tu ești Sfânt, Doamne, Tu locuiești în mijlocul laudelor lui Israel8: Numele Tău este sfânt și înfricoșat9; și eu dau laude Numelui Tău cel Sfânt10. Ochii Tăi sunt așa de curați că nu pot să vadă răul11; și cel rău nu poate locui lângă Tine12.

Tu ești Stânca, lucrările Tale sunt desăvârșite și toate căile Tale sunt drepte; ești un Dumnezeu credincios și fără nedreptate13. Tu ești Stânca mea, în care nu este nelegiuire14.

Tu ești milostiv în toate faptele Tale15, și sfințenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru veșnicie16.

1 Daniel 4:34-35 2 Iov 42:2 3 Psalmul 62:11 4 Luca 1:37 5 Matei 28:18 6 Deuteronom 32:39

7 Romani 4:21 8 Psalmul 22:3 9 Psalmul 111:9 10 Psalmul 30:4 11 Habacuc 1:13 12 Psalmul 5:4

13 Deuteronom 32:4 14 Psalmul 92:15 15 Psalmul 145:17 16 Psalmul 93:5

Tu ești prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine1, și Tu vei fi drept în hotărârea Ta și fără vină în judecata Ta2.

Departe de Dumnezeu este nedreptatea, departe de Cel Atotputer-nic fărădelegea; căci El îi dă omului după faptele lui, îi răsplătește fiecăruia după căile lui3. Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu, chiar și atunci când judecățile Tale sunt ca adâncul cel mare!4 Și, deși norii și negura ne înconjoară, totuși dreptatea și judecata sunt teme-lia scaunului Tău de domnie5.

Tu ești bun, căci îndurarea Ta ține în veac6. Bunătatea Ta este mare față de mine7, și credincioșia Ta ține din neam în neam8. Tu Ți-ai proclamat Numele: Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate și credincioșie, care Își ține dragostea până în mii de neamuri, iartă fărădelegea, răz-vrătirea și păcatul9. Și Numele Tău este un turn tare10.

Tu ești bun și binefăcător11, bun față de toți; și îndurările Tale sunt peste toate lucrările Tale12. Da, cu adevărat Dumnezeu este bun într-un fel special față de Israel, față de cei cu inima curată13.

O, dacă ai face să treacă pe dinaintea mea toată frumusețea Ta14, ca să pot gusta și să văd ce bun este Domnul15; ca bunătatea Ta să fie întotdeauna înaintea ochilor mei16.

1 Ieremia 12:1 2 Psalmul 51:4 3 Iov 34:10-11 4 Psalmul 36:6 5 Psalmul 97:2 6 Psalmul 136:1

7 Psalmul 117:2 8 Psalmul 100:5 9 Exod 34:6-7 10 Proverbe 18:10 11 Psalmul 119:68 12 Psalmul 145:9

13 Psalmul 73:1 14 Exod 33:19 15 Psalmul 34:8 16 Psalmul 26:3

Iată, acestea sunt doar marginile căilor Sale, și numai adierea lor ușoară care ajunge până la mine despre El!

Dar tunetul lucrărilor Lui puternice, cine-l va auzi?1 Pe Cel Atotputernic nu-L pot ajunge, căci este mare în tărie; El nu

va frânge dreptul și dreptatea deplină2; El este mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă3.

Tu Ți-ai așezat scaunul de domnie în ceruri4, pe un scaun de slavă foarte înalt, iar înaintea Ta serafimii își acoperă fețele5.

Din compasiune pentru mine Îți acoperi fața scaunului de domnie și Îți întinzi norul peste el6.

Din vânturi Îți faci soli, și din flăcări de foc, slujitori7. Zece mii de ori zece mii și mii de mii Îți slujesc, și Îți fac voia8. Ei

sunt tari în putere și ascultă de glasul Cuvântului Tău9. Și eu am venit prin credință, nădejde și dragoste sfântă la adunarea

spirituală alături de zecile de mii de îngeri la sărbătoare și alături de duhurile celor neprihăniți făcuți desăvârșiți, la adunarea celor dintâi născuți, în Ierusalimul ceresc10.

1 Iov 26:14 2 Iov 37:23 3 Neemia 9:5 4 Psalmul 103:19

5 Isaia 6:1-2 6 Iov 26:9 7 Psalmul 104:4 8 Apocalipsa 5:11

9 Psalmul 103:20-21 10 Evrei 12:22-23

Vrednic ești Doamne, Dumnezeul nostru, să primești slava, cin-stea și puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile și spre lauda Ta și prin voia Ta stau în ființă și au fost făcute1.

Mă închin Celui care a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele apelor2; care zice și se face; poruncește și ce poruncește, ia ființă3; care a zis, „Să fie lumină!” și a fost lumină; „Să fie o întindere de ape, și ea să despartă apele de ape” și El a făcut întinderea de ape4; și a făcut toate lucrurile foarte bune5; și ele stau în picioare până astăzi, căci toate lucrurile Îi sunt supuse6.

A Ta este ziua, a Ta este și noaptea; Tu ai așezat lumina și soarele. Tu ai statornicit toate hotarele pământului; Tu ai rânduit vara și iarna7.

Tu ții toate lucrurile prin Cuvântul puterii Tale8, și în Tine ele se țin împreună9.

Pământul este plin de făpturile Tale, după cum este marea cea mare și întinsă10. Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, căci Tu le dai hrana la vreme: Îți deschizi mâna și saturi după dorință tot ce are vi-ață11. Tu îi sprijini pe oameni și dobitoace, Doamne12, și îi dai hrană oricărei făpturi13.

Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor și toată oștirea lor, și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viață tuturor acestor lucruri; iar oștirea cerurilor se închină înaintea Ta14, căci domnia Ta stăpânește peste tot15.

Nici o vrabie nu cade pe pământ fără voia Ta16.

1 Apocalipsa 4:11 2 Apocalipsa 14:7 3 Psalmul 33:9 4 Geneza 1:3,6-7 5 Geneza 1:31 6 Psalmul 119:91

7 Psalmul 74:16-17 8 Evrei 1:3 9 Coloseni 1:17 10 Psalmul 104:24-25 11 Psalmul 145:15-16 12 Psalmul 36:6

13 Psalmul 136:25 14 Neemia 9:6 15 Psalmul 103:19 16 Matei 10:29

Tu l-ai făcut pe om din țărâna pământului, i-ai suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu1.

Tu ai făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului, le-ai așezat anumite vremi și ai pus anumite hotare locuinței lor2. Tu ești Cel Prea Înalt, care stăpânește peste îm-părăția oamenilor și o dai cui vrei3, căci Domnul este Acela care îi face dreptate fiecăruia4.

Aleluia, Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic domnește5, și face toate lucrurile după sfatul voii Sale, spre lauda slavei Sale!6

Dau cinste celor trei Persoane care mărturisesc în cer: Tatăl, Cu-vântul, și Duhul Sfânt; căci acești trei una sunt7.

Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului8, și Cuvântule veșnic, care erai cu Dumnezeu și erai Dumnezeu de la început, și prin Care toate lucrurile au fost făcute, și nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El9; și Care, la împlinirea vremii10, S-a făcut trup, și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr, ne-a arătat slava Lui, slavă întoc-mai ca slava singurului Fiu născut din Tatăl, plin de har și de adevăr11.

Și pentru că este voia lui Dumnezeu ca toți oamenii să-L cin-stească pe Fiul, la fel cum Îl cinstesc pe Tatăl12, Îl cinstesc și eu pe El, care este oglindirea slavei Tatălui și întipărirea Ființei Lui; alătu-rându-mă îngerilor lui Dumnezeu, care I se închină cu toții13. 1 Geneza 2:7 2 Faptele Apostolilor 17:26 3 Daniel 4:25 4 Proverbe 29:26

5 Apocalipsa 19:6 6 Efeseni 1:11-12 7 1 Ioan 5:7 8 Matei 11:25 9 Ioan 1:1-3

10 Galateni 4:4 11 Ioan 1:14 12 Ioan 5:23 13 Evrei 1:3,6

Dau slavă Răscumpărătorului înălțat, care este martorul credin-cios, cel întâi născut din morți, și Domnul împăraților pământului1, mărturisind că Isus Hristos este Domnul, spre slava lui Dumnezeu Tatăl2.

Mă închin de asemenea Duhului Sfânt, Mângâietorul, pe care Fiul L-a trimis de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Ta-tăl3, și care este trimis ca să mă învețe toate lucrurile și să îmi amin-tească totul despre El4; care a compus Scripturile prin oamenii sfinți ai lui Dumnezeu, fiind mânați de Duhul Sfânt5.

Tu, Doamne, m-ai făcut și, de aceea, nu mai sunt al meu, ci al Tău, sunt parte din poporul Tău și din turma pășunii Tale6; Mă închin deci, mă smeresc, și îmi plec genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului meu7. Tu, Doamne, ești Cel care a creat trupul meu, și este făcut într-un loc tainic, țesut în chip ciudat. Ochii Tăi mă vedeau când eram un plod fără chip, și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna dintre ele8.

Tu m-ai îmbrăcat cu piele și carne, m-ai țesut cu oase și vine; mi-ai dat bunăvoința Ta și viața, și m-ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile și paza Ta9.

Tu ești Tatăl duhului meu10, pentru că Tu ai întocmit duhul meu în mine11 și mi-ai dat viața12. Duhul lui Dumnezeu m-a făcut, și sufla-rea Celui Atotputernic mi-a dat viață13. Tu ai pus înțelepciunea în in-teriorul meu și ai dat pricepere minții mele14. Tu ești Dumnezeu,

1 Apocalipsa 1:5 2 Filipeni 2:11 3 Ioan 15:26 4 Ioan 14:26 5 2 Petru 1:21

6 v. Psalmul 100:3; 1 Co-rinteni 6:19 7 Psalmul 95:6 8 Psalmul 139:14-16 9 Iov 10:11-12

10 Evrei 12:9 11 Zaharia 12:1 12 Ieremia 38:16 13 Iov 33:4 14 Iov 38:36

Făcătorul meu, care mă învață mai mult decât pe dobitoacele pămân-tului și îmi dă mai multă pricepere decât păsărilor cerului1. Eu sunt lutul, iar Tu ești Olarul meu; sunt lucrarea mâinilor Tale2. Tu m-ai scos din pântecele mamei mele și m-ai pus la adăpost de orice grijă la țâțele mamei mele; de când eram la sânul mamei am fost sub paza Ta3 sprijinit pe Tine. Tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele, și de aceea Te laud fără încetare4. În Tine, Doamne, am viața, mișca-rea și ființa, căci sunt din neamul Tău5. În mâna Ta este suflarea mea și toate căile mele Îți aparțin6; căci soarta omului nu stă în puterea lui, nici nu stă în puterea omului, când umblă, să-și îndrepte pașii spre țintă7, ci soarta mea este în mâna Ta8. Tu ești Dumnezeul care m-a călăuzit de când m-am născut, până în ziua aceasta și m-a izbăvit de orice rău9. Datorită bunătății Domnului nu sunt mistuit, chiar pen-tru că îndurările Tale nu sunt la capăt: ele se înnoiesc în fiecare dimi-neață; credincioșia Ta este atât de mare10. Dacă mi-ai lua suflarea, aș muri și m-aș întoarce în țărâna din care am fost făcut11. Cine a spus și s-a întâmplat ceva fără porunca Domnului? Din gura Ta, Cel Prea-înalt, iese și binele și răul12.

Sufletul meu Îi zice Domnului, „Tu ești Domnul meu, Tu ești sin-gura mea fericire”13; chiar dacă aș fi neprihănit, Tu ai fi mai bun14.

Tu ești Împăratul meu, Dumnezeule15: alți stăpâni afară de Tine au stăpânit peste mine, dar numai Numele Tău Îl chem16. Astăzi, 1 Iov 35:10-11 2 Isaia 64:8 3 Psalmul 22:9-10 4 Psalmul 71:6 5 Faptele Apostolilor 17:28

6 Daniel 5:23 7 Ieremia 10:23 8 Psalmul 31:15 9 Geneza 48:15-16 10 Plângeri 3:22-23 11 Psalmul 104:29

12 Plângeri 3:37-38 13 Psalmul 16:2 14 Iov 35:7 15 Psalmul 44:4 16 Isaia 26:13

mărturisesc că Domnul este Dumnezeul meu, și că voi umbla în căile Lui, că voi păzi legile, poruncile și rânduielile Lui, și voi asculta de glasul Lui, că mă voi dărui Lui pentru a fi din poporul Lui, cum a pro-mis, ca să fiu parte dintr-un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul meu1; și ca să fiu al Lui, spre lauda și slava Lui2. Doamne, cu adevărat sunt robul Tău, robul Tău, născut în casa Ta, și căruia Tu i-ai desfăcut legăturile3; am fost cumpărat cu un preț, și de aceea nu mai sunt al meu4, ci mă dau în mâna Domnului5, și mă alipesc de Domnul printr-un legământ veșnic, care nu va fi uitat niciodată6. Al Tău sunt, mân-tuiește-mă, căci caut poruncile Tale7; al Tău este Doamne, tot ceea ce eu îți dăruiesc, căci totul vine din mâna Ta8.

Mi-ai poruncit să mă rog întotdeauna, să fac rugăciunile și cererile cu mulțumire, și în orice lucru să veghez cu toată stăruința, rugându-mă pentru toți sfinții9; să continui în rugăciune și, în orice lucru, prin rugăciuni și cereri, să aduc cererile mele la cunoștința Ta10.

Tu m-ai învățat să cer, să caut și să bat, și mi-ai promis că voi primi, voi găsi și mi se va deschide11.

Ai rânduit pentru mine un Mare Preot, în al Cărui Nume să mă apropii cu deplină încredere de scaunul harului, ca să capăt îndurare și să găsesc har la vreme de nevoie12.

M-ai asigurat că, în timp ce jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, rugăciunea celui fără prihană Îți este plăcută13; acela care

1 Deuteronom 26:17-19 2 Ieremia 13:11 3 Psalmul 116:16 4 1 Cronici 6:19-20 5 2 Cronici 30:8

6 Ieremia 50:5 7 Psalmul 119:94 8 1 Cronici 29:16 9 Efeseni 6:18 10 Filipeni 4:6

11 Matei 7:7 12 Evrei 4:16 13 Proverbe 15:8

aduce mulțumiri, ca jertfă, acela Te proslăvește1; aceste jertfe de mul-țumire vor fi mai plăcute Domnului decât un vițel cu coarne și copite2.

Tu ești cel care ascultă rugăciunea, de aceea toți oamenii vor veni la Tine3.

Tu spui, „Caută Fața Mea!” și inima mea Îți răspunde, „Fața Ta, Doamne, o caut!”4 Căci n-ar trebui oare ca oamenii să Te întrebe pe Tine, Dumnezeul lor?5 La cine să ne ducem dacă nu la Tine? Tu ai cuvintele vieții veșnice6.

Dar ce! Să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ, acel Dumnezeu pe care cerurile și cerurile cerurilor nu Îl pot cuprinde7, să trăiască cu omul, care nu este decât un vierme, fiul omu-lui, care nu este decât un viermișor?8 Cine sunt eu, Doamne Dumne-zeule, și ce este casa tatălui meu, de m-ai făcut să ajung unde sunt, să mă prezint înaintea Domnului?9 Să am prin Hristos intrare la Tatăl, într-un Duh?10 Și totuși, atât de puțin este înaintea Ta, că Tu vorbești despre casa robului Tău și în viitor, și binevoiești să îl înveți pe om cu privire la aceste lucruri, Doamne Dumnezeule!11 Ce este omul, să Te gândești la el, și fiul omului, ca să-l bagi în seamă12, și să-l înalți astfel? O, să nu se mânie Domnul, dacă îndrăznesc să Îi vorbesc Dom-nului slavei, eu, care nu sunt decât praf și cenușă13. Eu sunt prea mic pentru toate îndurările și pentru toată credincioșia pe care ai arătat-o față de robul Tău14; nici nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci unuia ca mine; totuși și cățeii mănâncă fărâmiturile care cad

1 Psalmul 50:23 2 Psalmul 69:30-31 3 Psalmul 65:2 4 Psalmul 27:8 5 Isaia 8:19

6 Ioan 6:68 7 2 Cronici 6:18 8 Iov 25:6 9 2 Samuel 7:18 10 Efeseni 2:18

11 2 Samuel 7:19 12 Psalmul 8:4 13 Geneza 18:27,30 14 Geneza 32:10

de la masa stăpânilor lor1; iar Tu ești bogat în îndurare față de toți cei care Te cheamă2.

Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine. Când carnea și inima mi se prăpă-desc, Doamne, Tu fii pururea stânca inimii mele și partea mea de moștenire3; partea mea de moștenire din cealaltă lume și paharul meu, și apoi voi spune că o moștenire plăcută mi-a căzut la sorț, o frumoasă moșie mi-a fost dată4.

Numele Tău și pomenirea Ta sunt suspinul sufletului meu; sufletul meu Te dorește noaptea, și duhul meu Te caută înlăuntrul meu5.

Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule; sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu, care îmi dă îndurarea Lui ziua, și cântarea Lui noaptea; și înalț o rugăciune Dumnezeului vieții mele6.

O, vin la Tine flămând și însetat după neprihănire7, căci Tu îi sa-turi pe cei flămânzi de bunătăți, dar pe cei bogați îi scoți afară cu mâ-inile goale8.

Fie ca sufletul meu să înseteze după Tine, și trupul meu să tân-jească după Tine, ca într-un pământ sec, uscat și fără apă; ca să văd puterea și slava Ta, când privesc locașul Tău cel sfânt. Bunătatea Ta prețuiește mai mult decât viața; de aceea mi se satură sufletul ca de niște bucate grase și miezoase, și gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze9.

1 Matei 15:26-27 2 Romani 10:12 3 Psalmul 73:25-26

4 Psalmul 16:5-6 5 Isaia 26:8-9 6 Psalmul 42:1-2,8

7 Matei 5:6 8 Luca 1:53 9 Psalmul 63:1-3,5

Doamne, în Tine mă încred; să nu fiu dat de rușine niciodată1; da, toți cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi dați de rușine2.

Numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El vine mântui-rea mea: doar El este Stânca și Ajutorul meu! În El este slava mea, stânca puterii mele și locul meu de adăpost, iar nădejdea mea vine de la El3.

Când nimeni nu mă mai cunoaște și nimănui nu-i pasă de sufletul meu, către Tine strig, Doamne și zic: „Tu ești scăparea mea, partea mea de moștenire pe pământul celor vii”4. Unii se bizuiesc pe carele lor, alții pe caii lor, dar eu mă bizui pe Numele Domnului, Dumneze-ului meu5. Eu mă încred în bunătatea lui Dumnezeu, în veci de veci, și voi nădăjdui în Numele Tău, în fața copiilor Tăi, căci ești binevoi-tor6. Nădăjduiesc în făgăduința Ta; adu-Ți aminte de făgăduința dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea7.

Mulți zic: „Cine ne va arăta fericirea?” Eu însă zic: „Fă să răsară peste mine lumina Feței Tale, Doamne, și dă-mi mai multă bucurie în inima mea decât au cei răi când li se înmulțește rodul grâului și al vinului”8.

Implor mila Ta din toată inima mea9, căci de aceea mă și silesc să-Ți fiu plăcut, fie că sunt acasă, fie că sunt departe de casă10. Ascultă-

1 Psalmul 31:1 2 Psalmul 25:3 3 Psalmul 62:1-2,5-7 4 Psalmul 142:4-5

5 Psalmul 20:7 6 Psalmul 52:8-9 7 Psalmul 119:81,49 8 Psalmul 4:6-7

9 Psalmul 119:58 10 2 Corinteni 5:9

mi rugăciunea, Doamne, pleacă-Ți urechea la cererile mele; ascultă-mă în credincioșia Ta1, și fii aproape de mine oridecâteori Te chem2; căci Tu n-ai zis niciodată seminței lui Iacov: „Caută-Mă în zadar”3. Tu, care auzi puii corbului când strigă4, nu rămâne surd la glasul meu, ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi, să ajung ca cei ce se pogoară în groapă5. Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, și ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele6.

Doamne, nu știu cum trebuie să mă rog, dar fie ca Duhul Tău să mă ajute în slăbiciunea mea și ca El să mijlocească pentru mine7.

O, toarnă peste mine un duh de îndurare și de rugăciune8, Duhul înfierii, care să mă facă să strig: „Ava! adică: Tată!”9; ca să îmi călău-zească inima să mă rog această rugăciune: trimite lumina și adevărul Tău; ca ele să mă călăuzească și să mă ducă la muntele Tău cel sfânt și la locașurile Tale; la Dumnezeu, bucuria și veselia mea10.

Doamne, deschide-mi buzele, și gura mea va vesti lauda Ta11.

Aceasta este ceea ce ai spus Tu, Doamne, când ai zis că Tu vei fi sfințit printre cei ce se apropie de Tine, și că vei fi proslăvit în fața întregului popor12. De aceea, mă închin înaintea Ta și dau slavă Nu-melui Tău13; de aceea, Te chem, ca să mă izbăvești și eu să Te proslă-vesc14. Căci din Tine, prin Tine și pentru Tine sunt toate lucrurile.15

1 Psalmul 143:1 2 Deuteronom 4:7 3 Isaia 45:19 4 Psalmul 147:9 5 Psalmul 28:1

6 Psalmul 141:2 7 Romani 8:26 8 Zaharia 12:10 9 Romani 8:15 10 Psalmul 43:3-4

11 Psalmul 51:15 12 Levitic 10:3 13 Psalmul 86:9 14 Psalmul 50:15 15 Romani 11:36

Nu pentru neprihănirea mea Îți aduc eu cererile mele1, căci sunt înaintea Ta ca un vinovat2, și din această cauză nu pot sta înaintea Ta3; dar iată aduc aici neprihănirea lui Hristos, numai a Lui, care este Domnul, neprihănirea noastră4, și deci Domnul, neprihănirea mea.

Știu că jertfele duhovnicești sunt plăcute lui Dumnezeu numai prin Isus Hristos5 și că nu pot spera să primesc ceva de la Tine decât dacă cer în Numele Lui6; de aceea, binecuvântează-mă în Preaiubitul Tău7, ca acel înger, care s-a oprit în fața altarului și a adus împreună cu rugăciunile tuturor sfinților, multă tămâie, pe altarul de aur, care este înaintea scaunului de domnie8.

Vin în Numele Marelui Preot care a străbătut cerurile, adică Isus, Fiul lui Dumnezeu, care are milă de slăbiciunile mele9 și care poate să îi și mântuiască în chip desăvârșit pe cei ce se apropie de Dumne-zeu prin El, pentru că trăiește pururea ca să mijlocească pentru ei10.

Iată, Dumnezeule, scutul meu privește fața Unsului Tău11, în care Tu ai declarat, prin vocea Ta din ceruri, că Îți găsești toată plăcerea; Doamne, găsește-ți plăcerea în El și cu privire la mine12.

1 Daniel 9:18 2 Ezra 9:15 3 Psalmul 130:3 4 Ieremia 23:6

5 1 Petru 2:5 6 Ioan 16:23 7 Efeseni 1:6 8 Apocalipsa 8:3

9 Evrei 4:14-15 10 Evrei 7:25 11 Psalmul 84:9 12 Matei 3:17

2

Dând slava cuvenită lui Dumnezeu1, trebuie acum să mă rușinez de mine, ceea ce este datoria mea, și să mă smeresc înaintea Lui, con-știent de păcătoșenia și ticăloșia mea; și astfel să dau slavă Lui2, ca Judecător al meu, de care merit să fiu condamnat, dar față de care totuși nădăjduiesc să fiu achitat și absolvit de vină, prin meritele lui Hristos. În această parte a cărții mele,

Dumnezeule, mi-e rușine și sunt uluit să-mi ridic fața spre Tine, Dumnezeul meu, căci fărădelegile mele s-au înmulțit deasupra capu-lui meu, și greșelile mele au ajuns până la ceruri3. Mie mi se cuvine să mi se umple fața de rușine, căci am păcătuit împotriva Ta4. Iată, eu sunt prea mic, ce să-Ți răspund? Îmi pun mâna la gură5 și-mi umplu

1 Psalmul 29:2 2 Iosua 7:19

3 Ezra 9:6 4 Daniel 9:8

5 Iov 40:4

gura cu țărână, să nu-mi pierd nădejdea1, strigând alături de leprosul dovedit vinovat de către Lege: „Necurat! Necurat!”2

Tu n-ai încredere nici în sfinții Tăi, căci nici cerurile nu sunt cu-rate înaintea Ta.

Cu cât mai puțin demn de încredere este omul, care este o ființă urâcioasă și stricată, omul, care bea nelegiuirea ca apa!3

Atunci când ochii mei L-au văzut pe Împăratul, Domnul oștirilor, am avut motiv să strig: „Vai de mine! Sunt pierdut!”4

Puterea și groaza sunt ale Tale, Tu faci să împărățească pacea în ținuturile Tale înalte. Cine ar putea să-Ți numere oștile, și peste cine nu răsare lumina Ta? Cum ar putea omul să fie fără vină înaintea lui Dumnezeu, sau cum ar putea cel născut din femeie să fie curat?5

Cât de înfricoșat ești Tu! Cine poate să stea împotriva Ta, când Îți izbucnește mânia?6

Tu, Dumnezeul meu, ești un foc mistuitor7, și cine ia seama la tăria mâniei Tale?8

Dacă aș pretinde că sunt printre cei drepți, gura mea mă va osândi; dacă zic „sunt nevinovat”, Tu mă vei dovedi ca vinovat9; dacă ai voi să Te cerți cu mine, dintr-o mie de lucruri n-aș putea să răspund la unul singur10. Dacă nu am nimic împotriva mea, totuși nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit, căci Cel care mă judecă este Domnul11, care este mai mare decât inima mea și cunoaște toate lucrurile12.

Dar eu știu că am păcătuit, Tată, împotriva cerului și împotriva Ta, și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul Tău13.

1 Plângeri 3:29 2 Levitic 13:45 3 Iov 15:15-16 4 Isaia 6:5 5 Iov 25:2-4

6 Psalmul 76:7 7 Evrei 12:29 8 Psalmul 90:11 9 Iov 9:20 10 Iov 9:3

11 1 Corinteni 4:4 12 1 Ioan 3:20 13 Luca 15:21

Dacă Tu, o, Doamne, ai păstra aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare?

Dar la Tine este iertare, ca să fii temut; căci la Tine este îndurare; da, la El este belșug de răscumpărare, și El îl va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui1.

Jertfele plăcute Ție, Dumnezeule, sunt un duh zdrobit; Dumneze-ule, Tu nu disprețuiești o inimă zdrobită și mâhnită2; într-adevăr, căci, deși Tu locuiești în locurile înalte și în sfințenie, a cărui locuință este veșnică și al cărui Nume este sfânt3; deși cerul este scaunul Tău de domnie și pământul este așternutul picioarelor Tale, iată-l pe cel către care Îți vei îndrepta privirile - către cel care suferă și are duhul mâhnit, cel care se teme de Cuvântul Tău4, ca să înviorezi duhurile smerite și să îmbărbătezi inimile zdrobite5.

Tu m-ai asigurat că aceia care își ascund fărădelegile nu vor pro-păși, dar cei care le mărturisesc și se lasă de ele, vor căpăta îndurare6.

Când sărmanul păcătos a spus: „Îmi voi mărturisi Domnului fără-delegile!”, Tu ai iertat vina păcatului lui; de aceea, orice om evlavios să se roage Ție la vremea potrivită7.

Știu că, dacă zic că nu am păcat, mă înșel singur și adevărul nu este în mine; dar Tu ai spus că, dacă îmi mărturisesc păcatele, Tu ești cre-dincios și drept ca să îmi ierți păcatele și să mă cureți de orice nele-giuire8.

1 Psalmul 130:3-4,7-8 2 Psalmul 51:17 3 Isaia 57:15

4 Isaia 66:1-2 5 Isaia 57:15 6 Proverbe 28:13

7 Psalmul 32:5-6 8 1 Ioan 1:8-9

Doamne, Tu i-ai făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe șiretenii1; și omul pus în cinste dar fără pricepere nu dăinu-iește, căci este ca dobitoacele care pier2.

Printr-un singur om a intrat păcatul în lume, și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pri-cină că toți au păcătuit. Căci prin neascultarea acelui singur om cei mulți au fost făcuți păcătoși3, inclusiv eu.

Sunt sămânță de nelegiuiți4; tatăl meu era Amorit, și mama mea Hetită5; eu însumi am fost numit (și nu pe nedrept) răzvrătit din naș-tere, iar Tu știai că urma să fiu necredincios6.

Natura omului a fost sădită ca o vie minunată și de cel mai bun soi, dar a degenerat și s-a prefăcut într-o coardă de viță sălbatică7, produ-când strugurii Sodomei și ai Gomorei8.

Vai, cum s-a înnegrit aurul și cum s-a schimbat aurul cel curat!9 Iată că am fost născut în nelegiuire și în păcat m-a conceput mama

mea10. Căci cum ar putea să iasă dintr-o ființă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul11. Sunt din fire un copil al mâniei, un fiu al neascultării, ca și ceilalți12. Orice făptură și-a stricat calea pe pă-mânt13; toți ne-am rătăcit; toți ne-am dovedit niște netrebnici; nu este niciunul care să facă binele, nici unul măcar14.

1 Eclesiastul 7:29 2 Psalmul 49:12,20 3 Romani 5:12,19 4 Isaia 1:4 5 Ezechiel 16:3

6 Isaia 48:8 7 Ieremia 2:21 8 Deuteronom 32:32 9 Plângeri 4:1 10 Psalmul 51:5

11 Iov 14:4 12 Efeseni 2:2-3 13 Geneza 6:12 14 Psalmul 14:3

Din fire, mintea mea este întunecată, fiind străin de viața lui Dum-nezeu din pricina neștiinței în care mă aflu în urma împietririi inimii mele1. Lucrurile Duhului lui Dumnezeu nu sunt primite de către un om firesc, ci ele sunt o nebunie; căci eu nici nu le pot înțelege, fiindcă ele trebuie judecate duhovnicește2. Eu sunt meșter în a face răul! Dar nu știu să fac binele3. Și, pentru că nu am nici cunoaștere și nici pri-cepere, umblu în întuneric4.

Dumnezeu vorbește însă când într-un fel, când într-altul, dar eu nu iau seama5; și este adevărat că aud cu urechile mele, dar nu înțeleg niciodată6, și văd cu ochii niște oameni umblând, dar mi se par ca niște copaci7.

Eu am în mine o minte care este focalizată pe firea mea, care este vrăjmașă lui Dumnezeu, și care nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună8.

Chiar dacă ai scrie de zece mii de ori legile Tale pentru mine, tot le-aș privi ca un lucru străin9, căci inima mea stricată a fost adeseori gata să spună: „Ce este Cel Atotputernic, ca să-I slujesc?”10 și: „Voi face după cum am spus cu gura mea”11, căci am umblat pe căile alese

1 Efeseni 4:18 2 1 Corinteni 2:14 3 Ieremia 4:22 4 Psalmul 82:5

5 Iov 33:14 6 Matei 13:14 7 Marcu 8:24 8 Romani 8:7

9 Osea 8:12 10 Iov 21:15 11 Ieremia 44:17

de inima mea și plăcute ochilor mei1, trăind în poftele firii mele pă-mântești și ale gândurilor mele2.

Grumazul mi-a fost un drug de fier3, și n-am vrut să iau aminte; am avut inima ca diamantul de tare, mi-am întors spatele și mi-am astupat urechile ca să n-aud4, ca și aspida surdă care nu aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit5. Cum am putut să urăsc certarea și cum a disprețuit inima mea mustrarea! Cum am pu-tut să nu ascult glasul învățătorilor mei, și să nu iau aminte la cei ce mă învățau6.

Toate întocmirile gândurilor din inima mea sunt îndreptate în fie-care zi numai spre rău7, și aceasta se petrece din tinerețea mea8. O, până când voi păstra gânduri nelegiuite în inima mea!9 Gândurile acestea nu sunt decât păcat, după cum batjocoritorul este o scârbă pentru oa-meni10. Căci din inimă ies gândurile rele11, care făuresc rele în așternu-tul lor12 și care îi duc ochii nebunului până la capătul pământului13. Dar Dumnezeu nu este în gândurile mele14; ar fi bine dacă El ar fi în oricare dintre gândurile mele. Am părăsit Stânca cea care m-a născut, și L-am uitat pe Dumnezeul care m-a întocmit15. Am uitat de El de zile fără nu-măr16, și inima mea a umblat după nimicuri, ajungând eu însumi de nimic17. Eu mi-am închipuit că veșnică îmi va fi casa, dar soarta mea este soarta celor plini de atâta încredere nebunească18.

1 Eclesiastul 11:19 2 Efeseni 2:3 3 Isaia 48:4 4 Zaharia 7:11-12 5 Psalmul 58:4-5 6 Proverbe 5:12-13

7 Geneza 6:5 8 Geneza 8:21 9 Ieremia 4:14 10 Proverbe 24:9 11 Matei 15:19 12 Mica 2:1

13 Proverbe 17:24 14 Psalmul 10:4 15 Deuteronom 32:18 16 Ieremia 2:32 17 Ieremia 2:5 18 Psalmul 49:11,13

Mi-am pus gândirea asupra lucrurilor de jos, care ar fi trebuit să umble după cele de sus, acolo unde este comoara mea, unde Hristos stă așezat la dreapta lui Dumnezeu1; acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le caut.

M-am lipit de idoli deșerți și am părăsit nădejdea îndurării mele2; am uitat de Izvorul apelor vii, căci am săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă3.

Am dorit să văd țărâna pământului pe capul celor sărmani4 și m-am îngrijorat cu privire la ce o să mănânc, ce o să beau și cu ce o să mă îmbrac, lucruri pe care păgânii le caută5.

Mi-am dedat sufletul la minciună6 și mi-am îndreptat ochii către lucrurile care sunt nimic, am privit către lucrurile care se văd și care sunt trecătoare, dar am uitat și le-am ignorat pe cele care sunt veș-nice7.

Sunt născut din carne, și sunt carne8. Țărână sunt9. Port chipul ce-lui pământesc10 și în mine, adică în firea mea pământească, nu locu-iește nimic bun. Căci am dorința să face binele, dar n-am puterea să-l fac; căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac11.

1 v. Coloseni 3:1-2; Matei 6:21 2 Iona 2:8 3 Ieremia 2:13

4 Amos 2:7 5 Matei 6:31-33 6 Psalmul 24:4 7 2 Corinteni 4:18

8 Ioan 3:6 9 Geneza 3:19 10 1 Corinteni 15:49 11 Romani 7:18-19

Găsesc în mădularele mele o lege care se luptă împotriva legii pri-mite de mintea mea și mă ține rob legii păcatului care este în mădu-larele mele; astfel că, atunci când vreau să fac binele, răul este lipit de mine1 și mă înfășoară atât de lesne2.

Tot capul este bolnav, și toată inima îmi suferă de moarte; din tălpi până în creștet, nimic nu este sănătos, ci numai răni, vânătăi și carne vie3. Există în mine o pornire către depărtarea de Dumnezeu4. Inima îmi este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea; cine poate să o cunoască?5 Ea se întoarce ca și un arc înșelător6.

Am fost ca un smochin plantat în vie, și la care Tu ai venit după mulți ani ca să găsești rod în mine, dar nu ai găsit deloc; de aceea, pe bună dreptate, aș merita să fiu secerat și aruncat în foc, pentru că am făcut degeaba umbră pământului7: Tu ai venit să cauți struguri, dar iată că eu am produs numai struguri sălbatici8, căci am fost o viță goală, aducând roade numai pentru propria-mi persoană9.

Am știut binele pe care trebuia să îl fac, dar nu l-am făcut10. Am ascuns banii Stăpânului meu și, de aceea, merit condamnarea robului viclean și leneș11. Am fost un ispravnic necredincios, care a risipit

1 Romani 7:21,23 2 Evrei 12:1 3 Isaia 1:5-6 4 Osea 11:7

5 Ieremia 17:9 6 Osea 7:16 7 v. Luca 13:6-7; Matei 3:10

8 Isaia 5:4 9 Osea 10:1 10 Iacov 4:17 11 Matei 25:18,26

averea Domnului1; căci un singur păcătos nimicește mult bine2. Ade-sea am avut bani în mâna mea pentru a cumpăra înțelepciune, dar n-am avut minte pentru a face asta3, iar inima mea nebună m-a atras către stânga4. Tinerețea și zorile vieții mele au fost trecătoare5, și văd cum mi se duc anii ca un sunet6. Nu am cunoscut vremea când am fost cercetat7; nu mi-am pregătit hrana vara și n-am strâns mâncărurile în timpul secerișului, deși am avut căpetenii, priveghetori și stăpâni8.

Sunt nepriceput și zăbavnic cu inima când este vorba să cred9; și, deși de mult trebuia să fiu învățător, totuși iată-mă că am nevoie să fiu învățat cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu: am ne-voie de lapte, căci nu pot primi hrana tare10. Am nimicit chiar și frica de Dumnezeu și orice simțire de evlavie față de Dumnezeu11; nu am chemat Numele Tău și nu m-am trezit ca să mă alipesc de Tine12.

Am venit la Tine după cum poporul Tău vine înaintea Ta și am stat înaintea Ta ca și cei ai Tăi; am auzit cuvintele Tale, dar cu inima am umblat tot după poftele mele13. Și astfel am adus ca jertfă o vită oarbă, șchioapă și beteagă, I-am adus Dumnezeului meu ceea ce n-aș fi dus dregătorului meu; I-am jurat și sacrificat Domnului ceea ce era bles-temat, când aveam în turma mea o vită de parte bărbătească14.

Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva Ta15. Am păcătuit și sunt lipsit de slava lui Dumnezeu16, căci n-am slăvit pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea mea și toate căile mele17.

1 Luca 16:1 2 Eclesiastul 9:18 3 Proverbe 17:16 4 Eclesiastul 10:2 5 Eclesiastul 11:10 6 Psalmul 90:9

7 Luca 19:44 8 Proverbe 6:7-8 9 Luca 24:25 10 Evrei 5:12 11 Iov 15:4 12 Isaia 64:7

13 Ezechiel 33:31 14 Maleahi 1:8,14 15 Luca 15:18 16 Romani 3:23 17 Daniel 5:23

Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit și am făcut ce este rău înaintea Ta1; n-am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului meu ca să urmez legile Lui, pe care mi le-a pus înainte2, deși ele sunt sfinte, drepte și bune3.

Cine își cunoaște greșelile făcute din neștiință? Iartă-mi greșelile pe care nu le cunosc4. Greșesc în multe feluri5 și nelegiuirile mele sunt mai multe decât perii capului meu6. Cum țâșnesc apele dintr-o fân-tână, așa țâșnește răutatea din inima mea7, și așa am lucrat din tine-rețea mea, căci n-am ascultat glasul Tău8. Din vistieria rea a inimii mele am scos atât de multe rele9.

Am toate motivele să mă smeresc pentru mândria inimii mele10, căci am avut despre mine o părere mai înaltă decât s-a cuvenit și n-am avut simțiri cumpătate despre mine11, nici n-am umblat smerit cu Dumnezeul meu12.

M-am bizuit pe înțelepciunea mea13 și m-am încrezut în inima mea14, aducând jertfe mrejei mele15.

Am căutat slava mea însumi mai mult decât slava Celui ce m-a tri-mis16 și m-am fălit cu lucruri față de care ar fi trebuit să mă mâhnesc17.

Nu m-am călăuzit după regula de a fi stăpân pe mine și, de aceea, am fost ca o cetate surpată și fără ziduri18.

1 Psalmul 51:4 2 Daniel 9:10 3 Romani 7:12 4 Psalmul 19:12 5 Iacov 3:2 6 Psalmul 40:12

7 Ieremia 6:7 8 Ieremia 22:21 9 Matei 12:35 10 2 Cronici 32:26 11 Romani 12:3 12 Mica 6:8

13 Proverbe 3:5 14 Proverbe 28:26 15 Habacuc 1:16 16 Ioan 7:18 17 1 Corinteni 5:2 18 Proverbe 25:28

M-am mâniat degrabă în sufletul meu și mânia a locuit în sânul meu1. Când m-am răzvrătit împotriva Duhului, am vorbit în chip ușu-ratic cu buzele mele2 și m-am făcut vinovat de amărăciune, iuțime și clevetire, pe care ar fi trebuit să le fac să piară de la mine3.

Viața mea nu a fost liberă de iubirea de bani4 și nici nu m-am de-prins să fiu mulțumit în orice stare în care m-am găsit5. Cine poate spune că este curat de iubirea de bani, care este rădăcina tuturor re-lelor6, acea lăcomie care este închinare la idoli?7

Am căutat lucruri mari pentru mine însumi, când Tu ai spus „Nu umbla după ele”8.

Mi-am pus mintea să trăiesc după îndemnurile firii pământești mai mult decât după îndemnurile Duhului9 și am trăit pe pământ în plăceri și în desfătări; mi-am săturat inima chiar într-o zi de măcel10.

Am purtat grijă de firea pământească pentru a-i trezi poftele11, chiar acele pofte care se războiesc cu sufletul meu12, și în multe situ-ații am acționat ca și cum am iubit mai mult de plăcerile decât pe Dumnezeu13.

Când am mâncat și am băut, nu am mâncat oare pentru mine și nu am băut pentru mine?14

1 Eclesiastul 7:9 2 Psalmul 106:33 3 Efeseni 4:31 4 Evrei 13:5 5 Filipeni 4:11

6 1 Timotei 6:10 7 Coloseni 3:5 8 Ieremia 45:5 9 Romani 8:5 10 Iacov 5:5

11 Romani 13:14 12 1 Petru 2:11 13 2 Timotei 3:4 14 Zaharia 7:6

Am crezut că ziua nenorocirii este departe de mine1 și, când îmi mergea bine, ziceam: „Nu mă voi clătina niciodată!”2, ca și cum mâine voi face tot ca azi, ba încă și mai rău3.

Mi-am încurajat sufletul să se odihnească, să mănânce, să bea și să se veselească, ca și cum îmi strânsesem bunătăți pentru mulți ani, când probabil chiar în această noapte mi se va cere înapoi sufletul4.

Am fost gata să îmi pun nădejdea în niște bogății nestatornice mai mult decât în Dumnezeu5 și să-i spun aurului: „tu ești nădejdea mea,” și aurului fin, „tu ești siguranța mea”6.

Când Tu m-ai pedepsit și am fost mustrat, m-am comportat ca un junc nedeprins la jug7; deși nebunia mea mi-a sucit calea și m-a adus la ruină, totuși inima mea a cârtit împotriva Domnului8; astfel, în strâmtoarea mea, am păcătuit și mai mult împotriva Domnului9.

Fie am disprețuit mustrarea Domnului, fie m-am mâhnit de pe-depsele Lui10; dacă am slăbit în ziua necazului, mică mi-a fost pute-rea11.

În pornirea mea nechibzuită, ziceam: „Sunt izgonit dinaintea Ta!”12 și „M-a părăsit Domnul, m-a uitat Domnul”13, ca și cum Dum-nezeu nu ar mai fi binevoitor, ca și cum ar fi uitat să aibă milă și Și-ar fi retras îndurarea în mânia Lui14.

Aceasta a fost infirmitatea mea.

1 Amos 6:3 2 Psalmul 30:6 3 Isaia 56:12 4 Luca 12:19-20 5 1 Timotei 6:17

6 Iov 31:24 7 Ieremia 31:18 8 Proverbe 19:3 9 2 Cronici 28:22 10 Proverbe 3:11

11 Proverbe 24:10 12 Psalmul 31:22 13 Isaia 49:14 14 Psalmul 77:17,9-10

Am fost vinovat față de fratele meu1, căci n-am urmărit lucrurile care duc la pacea și zidirea noastră2. Am fost gata să-l judec pe fratele meu și să îl disprețuiesc, uitând că în scurt timp voi veni înaintea sca-unului de judecată al lui Dumnezeu3.

Contrar legii împărătești a dragostei, m-am lăudat și m-am umflat în mândrie, m-am purtat necuviincios și am căutat folosul meu; m-am mâniat; m-am bucurat de nelegiuire4; m-am bucurat în taină de nenorociri5.

Am umblat după slavă deșartă, întărâtându-i pe unii, invidiindu-i pe alții6, când ar fi trebuit să îi îndemn la dragoste și la fapte bune7.

Mi-am închis inima față de cei care erau în nevoi8 și am întors spa-tele semenilor mei9. Și sigur că ochiul meu a fost fără milă față de fratele meu cel lipsit10, și l-am înjosit pe cel sărac11.

Dacă am fost cu vicleșug și cu nedreptate față de fratele meu12, dacă am umblat cu minciună și piciorul mi-a alergat după înșelă-ciune, și dacă întinăciunea s-a lipit de mâinile mele13, Doamne, arată-mi ce nu văd, dacă am făcut nedreptăți, și nu voi mai face14.

Cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască15, nici cel limbut nu poate avea dreptate16.

1 Geneza 42:21 2 Romani 14:19 3 Romani 14:10 4 1 Corinteni 13:4-6 5 Proverbe 17:5 6 Galateni 5:26

7 Evrei 10:24 8 1 Ioan 3:17 9 Isaia 58:7 10 Deuteronom 15:9 11 Iacov 2:6 12 1 Tesaloniceni 4:6

13 Iov 31:5,7 14 Iov 34:32 15 Proverbe 10:19 16 Iov 11:2

În timp ce buzele celui neprihănit îi înviorează pe mulți oameni1, gura mea a împroșcat nebunie2 și a spus răutăți3.

Multe cuvinte stricate mi-au ieșit din gură; acele vorbe nechibzu-ite și glume proaste, care nu sunt cuviincioase, și prea puțin din ceea ce este bun și spre zidire, care să le dea har celor ce le aud4.

Dacă oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi folosit și dacă, prin cuvintele mele, voi fi scos fără vină și din cuvintele mele voi fi osândit5, atunci vai de mine! Sunt pierdut; căci sunt un om cu buze necurate, și locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate6.

Unde voi ajunge, dacă Dumnezeu ar face ca propria mea limbă să îmi pricinuiască căderea?7

Am fost leneș în zel pentru evlavie și lipsit de sârguință cu duhul ca să Îl slujesc pe Domnul8.

Lucrurile care rămân sunt pe moarte și faptele mele n-au fost gă-site desăvârșite înaintea lui Dumnezeu9.

M-am uitat după vânt, și n-am semănat; m-am uitat după nori, și nu am secerat10; asemenea leneșului, m-am temut de povestea unui leu pe uliță și m-am învârtit în patul meu după cum ușa se învârtește pe țâțânile ei11, plângându-mă: „Să mai dorm puțin, să mai ațipesc puțin”12.

Am pierdut dragostea dintâi13. Unde este acum fericirea mea?14

1 Proverbe 10:21 2 Proverbe 15:2 3 Proverbe 10:32 4 v. Efeseni 4:29; 5:4 5 Matei 12:36-37

6 Isaia 6:5 7 Psalmul 64:8 8 Romani 12:11 9 Apocalipsa 3:2 10 Eclesiastul 11:4

11 Proverbe 26:13-14 12 Proverbe 6:10 13 Apocalipsa 2:4 14 Galateni 4:15

Evlavia mea este ca norul de dimineață și ca roua care trece cu-rând1.

Ceea ce este la baza a oricărui lucru rău este inima mea necredin-cioasă, care înclină să mă despartă de Dumnezeul cel viu2.

O, păcatul, tocmai ca să iasă la iveală ca păcat în mine și ca să mi se arate în adevărata culoare, prin faptul că se slujea de aceeași po-runcă, am putut să îl văd din cale afară de păcătos3, pentru că păcatul este fărădelege4.

Prin fiecare păcat cu voia, în fapt am spus: „Nu vreau ca Omul acesta să împărățească peste mine”5 și: „Cine este Domnul, ca să as-cult de glasul Lui?”6 Astfel, L-am hulit pe Domnul7 și am aruncat Le-gea Lui la spatele meu8.

Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea și greșelile mele nu-Ți sunt ascunse9. Am fost fără minte, neascultător10, iar poftele mele sunt ne-săbuite și vătămătoare11.

Nebunia a fost lipită de inima mea de când eram copil12, căci omul are minte de nebun și s-a născut ca mânzul unui măgar sălbatic13.

Soarta mea a fost una a unei încrederi nebune14, și în multe situații am lucrat totul ca un nebun15.

1 Osea 6:4 2 Evrei 3:12 3 Romani 7:13 4 1 Ioan 3:4 5 Luca 19:14

6 Exod 5:2 7 Numeri 15:30 8 Neemia 9:26 9 Psalmul 69:5 10 Tit 3:3

11 1 Timotei 6:9 12 Proverbe 22:15 13 Iov 11:12 14 Psalmul 49:13 15 2 Samuel 24:10

Am fost prost și fără judecată, chiar ca un dobitoc înaintea Ta1.

Am păcătuit și am călcat dreptatea2, iar aceasta nu mi-a folosit la nimic.

Ce roade aduc din lucrurile de care acum sunt rușinat? Căci sfâr-șitul acestor lucruri este moartea3. La ce mi-ar folosi dacă aș câștiga toată lumea, dacă mi-aș pierde sufletul?4

Păcatul m-a amăgit, iar prin poruncă am fost lovit cu moartea5, căci inima mi-a fost împietrită prin înșelăciunea păcatului6 și am fost înșelat de propriile mele dorințe7. Mi-a fost promisă slobozenia, dar eu însumi am fost rob al stricăciunii8; mi s-a promis că sigur nu voi muri și că voi fi ca și Dumnezeu9, dar aceasta m-a lingușit și mi-a întins un laț sub pașii mei10. Mândria inimii mele m-a dus în rătă-cire11.

Prin încălcarea Legii, L-am necinstit pe Dumnezeu12 și L-am dis-prețuit pe Sfântul lui Israel13. Multe fapte pe care le-am făcut n-au plăcut Domnului14. Dumnezeu mi-a zdrobit inima preacurvară și ne-credincioasă și ochii care au curvit după idoli15. L-am ispitit, L-am încercat și L-am scârbit în sălbăticie16, am fost neascultător, L-am

1 Psalmul 73:22 2 Iov 33:27 3 Romani 6:21 4 Matei 16:26 5 Romani 7:11 6 Evrei 3:13

7 Iacov 1:14 8 2 Petru 2:19 9 Geneza 3:4-5 10 Proverbe 29:5 11 Obadia 3 12 Romani 2:23

13 v. Isaia 1:4; Osea 12:14 14 2 Samuel 11:27 15 Ezechiel 6:9 16 Psalmul 95:9-10

întristat pe Duhul Sfânt1 și L-am stropșit cu nelegiuirile mele cum stropșește pământul carul încărcat cu snopi2. L-am întristat pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care am fost pecetluit pentru ziua răs-cumpărării3.

Din pricina fărădelegilor mele am fost vândut4 și prin păcătuirea împotriva Ta mi-am vătămat propriul suflet5. Nelegiuirile mele au pus un zid de despărțire între mine și Dumnezeul meu6 și m-au lipsit de bunătăți7; prin ele, mintea și cugetul mi-au fost spurcate8. Eu sin-gur m-am pedepsit prin răutatea mea și prin necredincioșia mea, și nu pot decât să știu și să văd ce rău și amar este pentru mine să Îl părăsesc pe Domnul, Dumnezeul meu, și că n-am avut frică de Tine9. O, ce nesocotit sunt când glumesc cu păcatul!10

Mărturisesc înaintea Ta toate fărădelegile mele, toate călcările de lege și toate păcatele mele11.

Am știut voia Stăpânului meu, dar nu am lucrat după voia Lui și, de aceea, merit a fi bătut cu multe lovituri12.

1 Isaia 63:10 2 Amos 2:13 3 Efeseni 4:30 4 Isaia 50:1

5 Proverbe 8:36 6 Isaia 59:2 7 Ieremia 5:25 8 Tit 1:15

9 Ieremia 2:19 10 Proverbe 14:9 11 Levitic 16:21 12 Luca 12:47

Am cunoscut calea Domnului, Legea Dumnezeului meu, și totuși am sfărâmat jugul și am rupt legăturile1.

Am știut hotărârea Domnului că cei care practică asemenea lu-cruri sunt vrednici de moarte, dar nu doar că le-am făcut, ci i-am și găsit de buni pe cei care le practică2.

I-am învățat pe alții, și totuși pe mine nu m-am învățat3; deși m-am lăudat că Îl cunosc pe Dumnezeu, cu faptele mele L-am tăgăduit4.

Am purtat numele orașului sfânt și m-am bizuit pe Dumnezeul lui Israel, mărturisind Numele Lui, dar nu în adevăr, nici în neprihănire5, căci am nesocotit acel Nume prin care am fost chemat6 și i-am făcut pe vrăjmașii Domnului să-L hulească7. Am rostit Numele lui Hristos, dar nu m-am depărtat de fărădelege8.

Tu m-ai hrănit și m-ai crescut ca pe un copil, dar eu m-am răsculat împotriva Ta9.

Te-am răsplătit greșit, Doamne, ca un om nechibzuit și fără înțe-lepciune: Tu ești Tatăl meu, care m-ai creat și m-ai întocmit, și totuși semnul meu nu a fost semnul unui copil al Tău10.

N-am răsplătit binefacerea pe care am primit-o11.

1 Ieremia 5:4-5 2 Romani 1:32 3 Romani 2:21 4 Tit 1:16

5 Isaia 48:1-2 6 Iacov 2:23 7 2 Samuel 12:14 8 2 Timotei 2:19

9 Isaia 1:2 10 Deuteronom 32:5-6 11 2 Cronici 32:25

M-am împotrivit adesea mustrărilor, mi-am înțepenit grumazul1 și am urmat și mai mult căile inimii mele2.

Tu ai trimis la mine spunându-mi: „Nu faceți aceste urâciuni, pe care le urăsc!” Dar eu n-am vrut să ascult și n-am luat aminte3.

Pentru mine, Cuvântul lui Dumnezeu a fost învățătură peste învă-țătură și poruncă peste poruncă4; deși am privit fața firească într-o oglindă, după ce m-am privit, am plecat și am uitat îndată cum eram5.

Tu m-ai lovit și eu nu am simțit nimic; am refuzat să iau învăță-tură, luându-mi o înfățișare mai tare decât stânca6, iar nuiaua certării nu a dezlipit nebunia de inima mea7. Tu m-ai pedepsit cu o nuia ome-nească și cu lovituri omenești8, și totuși nu m-am întors la Cel care m-a lovit și nici nu L-am căutat pe Domnul oștirilor9.

Când unii au fost nimiciți ca Sodoma și Gomora, eu am fost ca un tăciune scos din foc și, cu toate acestea, nu m-am întors la Tine, Doamne10. Când mâna Ta s-a ridicat, eu n-am zărit-o11.

Am încălcat legământul făcut înaintea Ta12 și, ca un trădător, am jefuit acest legământ13.

1 Proverbe 29:1 2 Isaia 57:17 3 Ieremia 44:4-5 4 Isaia 28:13 5 Iacov 1:23-24

6 Ieremia 5:3 7 Proverbe 22:15 8 2 Samuel 7:14 9 Isaia 9:13 10 Amos 4:11

11 Isaia 26:11 12 Ieremia 34:18 13 Isaia 24:16

N-am spus eu, „Nu mă voi mai răzvrăti1, nu voi mai păcătui?”2 Da, și totuși m-am întors ca și câinele la ceea ce vărsasem3 și am căzut iarăși în nebunie după ce Dumnezeu mi-a vorbit de pace4.

Și acum, Dumnezeul meu, ce să mai zic după aceste lucruri, căci am părăsit poruncile Tale?5 Am păcătuit, ce pot să-Ți fac, Păzitorul oamenilor?6 Știu că Legea pune sub blestem pe oricine nu stăruiește în toate lucrurile scrise în cartea Legii ca să le facă7; știu că plata pă-catului este moartea8 și că din cauza acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu asupra oamenilor neascultători9. Sunt vinovat înaintea lui Dumnezeu10; Scriptura m-a închis sub păcat11 și pe drept ar izbucni mânia Ta asupra mea, până acolo încât m-ai nimici, fără să lași nici o rămășiță, nici robi izbăviți12. Dacă vei face din neprihănire o lege și din dreptate o cumpănă13, Tu m-ai pune deoparte spre distrugere pe bună dreptate, după toate blestemele și mi-ai șterge numele de sub ceruri14. Pe bună dreptate ai putea să juri în mânia Ta că eu nu voi intra în odihna Ta15; m-ai dezbrăca în pielea goală și mi-ai lua grâul la vremea lui16, mi-ai pune în mâini potirul mâniei Tale și m-ai face să beau până la fund potirul amețelii17.

Tu ai fost drept în tot ce mi s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credin-cios, dar eu am făcut rău18. Cu adevărat, Dumnezeul meu nu m-a pe-depsit după fărădelegile mele19.

1 Ieremia 2:20 2 Iov 34:31 3 2 Petru 2:22 4 Psalmul 85:8 5 Ezra 9:10 6 Iov 7:20 7 Galateni 3:10

8 Romani 6:23 9 Efeseni 5:6 10 Romani 3:19 11 Galateni 3:22 12 Ezra 9:14 13 Isaia 28:17 14 Deuteronom 29:20

15 Psalmul 95:11 16 Osea 2:3,9 17 Isaia 51:17 18 Neemia 9:33 19 Ezra 9:13

De aceea, Tu vei fi drept în hotărârea Ta și fără vină în judecata Ta1, voi primi plata pentru fărădelegile mele2, mă voi smeri sub mâna tare a Ta3 și voi spune: „Domnul este drept”4.

De ce altceva să se plângă omul cât trăiește, dacă nu de păcatele lui?5 Nu, voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui6.

O, bogățiile îngăduinței și îndelungii Lui răbdări!7 Ce îndelungă răbdare are El pentru mine, nedorind ca vreunul să piară, ci ca toți să vină la pocăință!8

Tu nu mi-ai făcut după păcatele mele și nu m-ai pedepsit după fă-rădelegile mele9, ci aștepți să Te milostivești de mine10.

Nu se duce repede la îndeplinire hotărârea dată împotriva faptelor mele rele11, căci Tu mi-ai dat vreme să mă pocăiesc și să fac pace cu Tine12, și chemi până și un fiu răzvrătit ca mine să se întoarcă la Tine, și ai promis să îmi vindeci necredința; de aceea, iată-mă, vin la Tine, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu13.

În mod sigur, îndelunga răbdare a Domnului meu este mântuire14 și, dacă ar fi vrut Domnul să mă omoare, nu mi-ar fi arătat toate aces-tea15.

O, fie ca această bunătate a lui Dumnezeu să mă conducă la pocă-ință,16 căci, deși am păcătuit împotriva Dumnezeului meu, iată că există nădejde pentru mine în această privință17.

1 Psalmul 51:4 2 Levitic 26:43 3 1 Petru 5:6 4 2 Cronici 12:6 5 Plângeri 3:39 6 Mica 7:9

7 Romani 2:4 8 2 Petru 3:9 9 Psalmul 103:10 10 Isaia 30:18 11 Eclesiastul 8:11 12 Apocalipsa 2:21

13 Ieremia 3:22 14 2 Petru 3:15 15 Judecători 13:23 16 Romani 2:4 17 Ezra10:2

Tu ai spus și ai confirmat cu jurământ că nu dorești moartea pă-cătoșilor ca mine, ci dorești mai degrabă ca eu să mă întorc de la calea mea și să trăiesc1. De aceea, îmi sfâșii inima, nu hainele mele, și mă întorc la Domnul, Dumnezeul meu; căci El este milostiv și plin de în-durare, îndelung răbdător și bogat în bunătate. Cine știe dacă nu Se va întoarce și nu Se va căi, și dacă nu va lăsa după El o binecuvântare?2

Doamne, mă pocăiesc, căci Împărăția cerurilor este aproape3, la care L-ai înălțat pe Fiul Tău, Isus Hristos, ca să dea pocăința și ierta-rea păcatelor4.

Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine, dar acum ochii mei Te văd; de aceea, mi-e scârbă de mine și mă pocăiesc în țărână și cenușă5; voi fi ca un porumbel al văilor, văitându-mă de nelegiuirea mea6.

O! de mi-ar fi capul plin cu apă, de mi-ar fi ochii un izvor de la-crimi, aș plânge zi și noapte7 pentru nelegiuirile mele, și aș semăna cu lacrimi astfel încât să secer cu cântări de veselie; aș umbla acum plângând, când arunc sămânța, astfel ca la vremea potrivită să mă în-torc acasă cu veselie, când voi strânge snopii8.

Fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sunt prea grele pentru mine9; dar, trudit și împovărat, vin la Hristos, Care a promis că în El voi găsi odihnă pentru sufletul meu10.

O, știind mustrarea cugetului meu11, să îmi întorc privirile către El, pe care L-am străpuns, și să plâng amarnic cum plânge cineva pe

1 Ezechiel 33:11 2 Ioel 2:13-14 3 Matei 3:2 4 Faptele Apostolilor 5:31

5 Iov 42:5-6 6 Ezechiel 7:16 7 Ieremia 9:1 8 Psalmul 126:5-6

9 Psalmul 38:4 10 Matei 11:28 11 1 Regi 8:38

un întâi născut1. Să am parte de o întristare care este după voia lui Dumnezeu, o întristare care aduce o pocăință ce duce la mântuire, fără regret2; și să îmi amintesc de trecut, să roșesc, și să nu mai des-chid gura de rușine, când Tu îmi vei fi iertat tot ce am făcut3.

O, fie să fac roade vrednice de pocăința mea,4 și să nu cad iarăși în nebunie5, căci ce mai am a face cu idolii?6 Căci păcatul nu va mai stă-pâni peste mine, pentru că nu sunt sub Lege, ci sub har7.

Am rătăcit ca o oaie pierdută; caută-l pe robul Tău, căci nu uit po-runcile Tale8.

1 Zaharia 12:10 2 2 Corinteni 7:10 3 Ezechiel 16:63

4 Matei 3:8 5 Psalmul 85:8 6 Osea 14:8

7 Romani 6:14 8 Psalmul 119:176

3 Având deschise rănile păcatului, atât vinovăția adusă de el și pu-

terea lui, cât și rămășițele lui în mine, trebuie să caut remediul la Dumnezeu, deopotrivă în ce privește vindecarea și ajutorul, căci aces-tea nu pot fi găsite decât în El, și pentru acestea El Se va lăsa înduple-cat de mine1. Trebuie să dezvolt în inima mea un simțământ adânc al nevoii mele după aceste îndurări pentru care mă rog, fiindcă fără ele, situația mea este nerezolvată, și asta pe vecie; cu o prețuire și stimă înaltă pentru ele, știu că voi fi fericit și situația mea va fi rezolvată pentru veșnicie, dacă voi căpăta aceste îndurări; mă lupt cu El în ru-găciune ca Iacov, ca și cum m-aș lupta pentru viața mea și pentru su-fletul meu.

Totuși, nu trebuie să gândesc că rugăciunile mele ori insistența mea Îl vor convinge. El mă cunoaște mai bine decât mă știu eu, și știe ce are de gând să facă2. Dar astfel deschid dorințele și cererile mele, și apoi mă bizui pe înțelepciunea și bunătatea Lui; prin aceasta, Îl onorez pe El ca Protector și Binefăcător al meu, și o iau pe calea pe care El Însuși a indicat-o ca să primesc îndurare de la El și, prin cre-dință, cer promisiunile Lui. Dacă sunt sincer în aceasta, și sunt, prin harul Lui, devin părtaș noului legământ, primind astfel favorurile Sale, fiind asigurat că le primesc și le voi primi3.

1 Ezechiel 36:37 2 Ioan 6:6 3 Marcu 11:24

Și acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine este nădejdea mea. Izbăvește-mă de toate fărădelegile mele. Nu mă face de ocara celui nebun1.

Doamne, toate dorințele mele sunt înaintea Ta și suspinele mele nu-Ți sunt ascunse2, chiar suspinele și gemetele ce nu pot fi expri-mate prin cuvinte, căci, Cel ce cercetează inimile știe care este năzu-ința Duhului3.

Nu cred că voi fi ascultat dacă voi spune o mulțime de cuvinte, căci Tatăl meu știe de ce am trebuință, mai înainte ca să-I cer4; dar Stăpâ-nul meu mi-a spus că, orice voi cere de la Tatăl în Numele Lui, El îmi va da. El a spus: „Cere, și vei căpăta, pentru ca bucuria ta să fie de-plină”5.

Aceasta este îndrăzneala pe care o am la El – că, dacă cer ceva după voia Lui, El mă ascultă. Și dacă știu că El mă ascultă, orice i-aș cere, știu că sunt stăpân pe lucrurile pe care I le-am cerut6.

Doamne, vin la Tine ca acel sărman vameș care stătea departe și nu îndrăznea să-și ridice ochii spre cer, ci se bătea în piept; așa mă rog și eu: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul”7. Dumnezeul în-durării infinite, ai milă de mine!

O, spală-mă cu desăvârșire de nelegiuirea mea și curăță-mă de pă-catul meu, căci îmi cunosc bine fărădelegile și păcatul meu stă necur-mat înaintea mea. O, curăță-mă cu isop, și voi fi curat; spală-mă, și voi fi mai alb decât zăpada; întoarce-Ți privirea de la păcatele mele și șterge toate nelegiuirile mele8.

1 Psalmul 39:7-8 2 Psalmul 38:9 3 Romani 8:26-27

4 Matei 6:7-8 5 Ioan 16:23-24 6 1 Ioan 5:14-15

7 Luca 18:13 8 Psalmul 51:2-3,7,9

Fii milostiv față de nelegiuirile mele și nu-Ți mai aduce amine de păcatele mele1. O, iartă-mi marea mea datorie2. Fă ca să fiu socotit neprihănit prin harul Tău, fără plată, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus3, de toate lucrurile de care n-am putut fi iertat prin Legea lui Moise4. O, fă ca nelegiuirea mea să nu mă ducă la pieire5 și fie ca Domnul să îmi ierte păcatul ca să nu mor6, să nu mor pentru veșnicie și să nu fiu vătămat de a doua moarte7. Șterge-mi fărădelegile ca un nor și păcatele ca o ceață, căci mă întorc la Tine, pentru că Tu m-ai răscumpărat8. Nu intra la judecată cu robul Tău, Doamne, căci nici un om viu nu este fără prihană înaintea Ta9. Iartă-mi toate nelegiui-rile, primește-mă cu bunăvoință, vindecă-mi apostazia și iubește-mă cu adevărat; fie ca mânia Ta să se abată de la mine, căci la Tine găsește milă orfanul10. Deși păcatele mele au fost precum cârmâzul, fie ca ele să se facă albe ca zăpada; deși ele au fost roșii ca purpura, fie ca ele să se facă precum lâna; astfel ca, dorind și ascultând, să mănânc din cele mai bune roade ale țării11. Eu Îi zic lui Dumnezeu: „Nu mă osândi12, ci izbăvește-mă ca să nu mă pogor în groapă, căci Tu ai găsit un preț de răscumpărare pentru mine”13.

Tu, Doamne, ești bun, gata să ierți, plin de îndurare cu toți cei ce Te cheamă. Tu ești un Dumnezeu îndurător și milostiv, îndelung răb-dător și bogat în îndurare și credincioșie14. 1 Evrei 8:12 2 Matei 18:32 3 Romani 3:24 4 Faptele Apostolilor 13:39

5 Ezechiel 18:30 6 2 Samuel 12:13 7 Apocalipsa 2:11 8 Isaia 44:22 9 Psalmul 143:2

10 Osea 14:2-4 11 Isaia 1:18-19 12 Iov 10:2 13 Iov 33:24 14 Psalmul 86:5,15

Tu ești un Dumnezeu gata să ierți, îndurător și milostiv, încet la mânie și bogat în îndurare1, care nu Se ceartă fără încetare și nu ține mânia pe veci2.

Tu, Tu ești Cel care îmi șterge fărădelegile de dragul Tău, și nu Îți vei mai aduce aminte de păcatele mele, pe care le pun acum înaintea Ta spre aducere aminte, ca să Îți cer mila în Hristos3.

Fă să se arate puterea Domnului în mărimea ei după cum ai pro-mis, când ai zis: „Domnul este încet la mânie și bogat în îndurare, iartă fărădelegea și răzvrătirea.” Te rog, iartă fărădelegea poporului Tău, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat până acum4.

Care Dumnezeu este ca Tine, care ierți nelegiuirea și treci cu ve-derea păcatele rămășiței moștenirii Tale? Tu nu-Ți ții mânia pe vecie, ci Îți place îndurarea. O, vei avea iarăși milă de mine, vei călca în pi-cioare nelegiuirile mele și vei arunca în fundul mării toate păcatele mele5.

Știu că Tu ești drept și milostiv, Tu ești Dumnezeul neprihănit care iubește dreptatea6, dar care nu-l socotește pe cel vinovat drept nevinovat7. Nu pot spune: „Doamne, mai îngăduiește-mă, și-Ți voi plăti tot”8, căci sunt precum cel necurat și toate faptele mele bune sunt ca o haină mânjită9. Dar Isus Hristos a fost făcut de Dumnezeu neprihănire pentru mine10, fiind făcut păcat pentru mine, deși El nu a cunoscut nici un păcat, astfel ca eu să fiu neprihănirea lui Dumne-zeu în El11.

1 Neemia 9:17 2 Psalmul 103:9 3 Isaia 43:25-26 4 Numeri 14:17-19

5 Mica 7:18-19 6 Psalmul 11:7 7 Exod 34:7 8 Matei 18:26

9 Isaia 64:6 10 1 Corinteni 1:30 11 2 Corinteni 5:21

Am păcătuit, dar am la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit, Care este jertfa de ispășire pentru păcatele mele, și nu nu-mai pentru ale mele, ci și pentru ale întregii lumi1.

Dumnezeu este Acela care mă socotește neprihănit, cine va ridica pâră împotriva mea? Hristos Isus este Cel care a murit, ba mai mult, El a și înviat, și stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru mine2, El, al Cărui sânge vorbește mai bine decât sângele lui Abel3.

Doresc să socotesc toate lucrurile ca o pierdere din pricina lui Hristos, și ca un gunoi, ca să Îl câștig pe Hristos și să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea, ci aceea care se capătă prin credința în Hristos4.

Iată Numele pe care eu, alături de poporul Tău, Ți-l voi da: DOM-NUL, NEPRIHĂNIREA NOASTRĂ5. În El, Doamne, cred, ajută ne-credinței mele!6

Doamne, adu-Ți aminte de David și de toate necazurile lui7, de Fiul lui David; adu-Ți aminte de toate suferințele Lui și primește arderile Sale de tot8; nu-L îndepărta pe Unsul Tău9, Care, cu sângele Lui, a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze acum pentru mine înaintea lui Dumnezeu10.

Nu L-ai rânduit Tu pe Fiul Tău, Isus Hristos, ca să fie o jertfă de ispășire în sângele Lui, ca să fie primit prin credință; pentru a arăta neprihănirea lui Dumnezeu în iertarea păcatelor; pentru a arăta, în vremea de acum, neprihănirea Ta, în așa fel încât Tu să fii neprihănit și totuși să-l socotești neprihănit pe cel care crede în Isus?11

Așa am căpătat împăcarea12.

1 1 Ioan 2:1-2 2 Romani 8:33-34 3 Evrei 12:24 4 Filipeni 3:7-9

5 Ieremia 23:6 6 Marcu 9:24 7 Psalmul 132:1 8 Psalmul 20:3

9 2 Cronici 6:42 10 Evrei 9:24 11 Romani 3:25-26 12 Romani 5:11

Doamne, nu ai vorbit Tu astfel în Cuvântul Tău: că dacă cel rău se lasă de calea lui și omul nelegiuit de gândurile lui, întorcându-se la Domnul, Dumnezeul meu, că Tu nu obosești iertând1, ci vei înmulți iertarea Ta?

La Tine, Domnul și Dumnezeul meu, este îndurarea și iertarea, căci eu și poporul Tău, ne-am răzvrătit împotriva Ta2.

Nu este acesta legământul pe care l-ai făcut Tu cu casa lui Israel, ca să le ștergi păcatele3, promițând că le vei ierta nelegiuirea și nu Îți vei mai aduce aminte de păcatele lor4, că se va căuta nelegiuirea în Israel, și nu va mai fi, și păcatul în Iuda, și nu se va mai găsi?5

Nu ai spus Tu că, dacă cel rău se va întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârșit și urmează învățăturile care dau viața, va trăi negre-șit, nu va muri, iar toate păcatele pe care le-a săvârșit se vor uita?6

Nu ai hotărât Tu ca pocăința și iertarea păcatelor să fie propovă-duite în Numele lui Hristos tuturor neamurilor?7

Nu ai promis Tu că atunci când păcatele lui Israel erau puse pe capul acelui țap, ele aveau să fie duse într-un ținut pustiit?8 Și că, pe cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult depărtezi Tu fără-delegile mele de la mine?9

O, adu-Ți aminte de făgăduința dată robului Tău, în care m-ai fă-cut să îmi pun nădejdea10.

1 Isaia 55:7 2 Daniel 9:9 3 Romani 11:27 4 Ieremia 31:34

5 Ieremia 50:20 6 Ezechiel 33:15-16 7 Luca 24:47 8 Levitic 16:22

9 Psalmul 103:12 10 Psalmul 119:49

Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este1, căci rele fără număr mă împresoară, m-au ajuns pedepsele pen-tru nelegiuirile mele și nu le mai pot suferi vederea. Izbăvește-mă, Doamne! Vino, Doamne, degrabă în ajutorul meu!2

O, nu-Ți mai aduce aminte de nelegiuirile mele din trecut, ci să îmi iasă degrabă înainte îndurările Tale, căci sunt nenorocit de tot. Ajută-mă, Dumnezeul mântuirii mele, pentru slava Numelui Tău; iz-băvește-mă și iartă-mi păcatele, pentru Numele Tău!3

Nu-Ți aduce aminte de greșelile din tinerețea mea, nici de fărăde-legile mele ci, după îndurarea Ta, adu-ți aminte de mine, pentru bu-nătatea Ta, Doamne!4

O, fie să am parte de fericirea celor cu fărădelegea iertată și cu păcatele acoperite, de fericirea omului căruia nu-i ține în seamă Dom-nul nelegiuirea și în duhul căruia nu este viclenie5.

O, fie ca să am parte de răscumpărarea în sângele lui Hristos, de iertarea păcatelor, după bogățiile harului Tău, pe care l-ai răspândit din belșug peste mine, prin orice fel de înțelepciune și pricepere6. Fi-ind în Hristos Isus, nu mai este nicio osândire pentru mine7; fă ca păcatele mele, care sunt multe, fiind iertate, să merg în pace8, și nici un locuitor să nu spună: „Sunt bolnav!”, dacă poporul care locuiește acolo a căpătat iertarea fărădelegilor lui9.

1 Psalmul 25:11 2 Psalmul 40:12-13 3 Psalmul 79:8-9

4 Psalmul 25:7 5 Psalmul 32:1-2 6 Efeseni 1:7-8

7 Romani 8:1 8 Luca 7:47,50 9 Isaia 33:24

Fiindcă sunt socotit neprihănit prin credință, mă rog să am pace cu Dumnezeu prin Domnul meu Isus Hristos, și să intru prin El în acea stare de har în care sunt credincioșii, și să mă bucur de nădejdea slavei lui Dumnezeu1.

Nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea mea în ziua nenorocirii2.

Fie ca, în Hristos Isus, eu, care odinioară eram îndepărtat, să fiu apropiat prin sângele lui Hristos; căci El este pacea poporului Său, Cel care a surpat zidul de la mijloc care ne despărțea, și să mă împace cu Dumnezeu prin crucea Lui, prin care a nimicit vrăjmășia și a adus pacea. De aceea, prin El, fă ca eu, care fusesem străin, să devin împre-ună cetățean cu sfinții, om din casa lui Dumnezeu3.

Tu n-ai nici o mânie: Cine ar putea pune la luptă cu Tine mărăcinii și spinii? Tu i-ai arde pe toți; da, i-ai arde pe toți; dar Tu m-ai încura-jat să mă atașez protecției Tale și să mă împrietenesc cu Tine, căci mi-ai promis pacea4. O, fă să mă împrietenesc cu Tine și să am pace, ca astfel să mă bucur din nou de fericire5.

Vindecă-mă, și voi fi vindecat; mântuiește-mă Tu, și voi fi mântuit, căci Tu ești slava mea6. Nu te mânia pe mine pe veci, ci înviorează-mă din nou, ca să mă bucur în Tine. Arată-mi, Doamne, bunătatea Ta, și dă-mi mântuirea Ta7.

1 Romani 5:1-2 2 Ieremia 17:17 3 Efeseni 2:13-19

4 Isaia 27:4-5 5 Iov 22:21 6 Ieremia 17:14

7 Psalmul 85:5-7

Fii Dumnezeul meu, și fă-mă să fiu ca unul dintre cei care Îți apar-țin, ca unul dintre cei din poporul Tău1, și să vin la Tine ca roua în ziua când Îți vei aduna oștirea2.

Deși nu mai sunt vrednic să mă numesc fiu al Tău3, căci cum m-ai socoti, știind că am fost un răzvrătit printre fii tăi, și cum să îmi dai parte la moștenire? Dar Tu ai spus că Te voi chema „Tată”, și că nu mă voi mai abate de la Tine4. Cum să nu Te chem de acum înainte „Tată, Tu, Prietenul tinereții mele”?5

Doamne, voi stărui în legământul Tău6, mă voi alipi Ție într-un legământ veșnic7; O, dacă mă vei trece pe sub toiag și dacă mă vei pune sub mustrarea legământului8, ca să fiu al Tău9.

Încheie cu mine un legământ veșnic, întărind îndurările Tale față de David10.

Te rog din toată inima, ai milă de mine, Dumnezeule, după făgă-duința Ta11, căci îndurarea Ta ține toată viața12; da, bunătatea Ta pre-țuiește mai mult decât viața însăși13.

Doamne, fă să lumineze Fața Ta peste mine și îndură-Te de mine; Doamne, înalță-Ți Fața peste mine și dă-mi pacea14.

Adu-Ți aminte de mine, Doamne, în bunăvoința Ta pentru popo-rul Tău. Ajută-mă cu mântuirea Ta ca să văd fericirea aleșilor Tăi și

1 Evrei 8:10 2 Psalmul 110:3 3 Luca 15:19 4 Ieremia 3:19 5 Ieremia 3:4

6 Isaia 56:4 7 Ieremia 50:5 8 Ezechiel 20:37 9 Ezechiel 16:8 10 Isaia 55:3

11 Psalmul 119:58 12 Psalmul 30:5 13 Psalmul 63:3 14 Numeri 6:25-26

să mă bucur de bucuria poporului Tău și să mă laud cu moștenirea Ta1.

O, Dumnezeule, ai milă de mine și binecuvântează-mă, fă să lumi-neze Fața Ta peste mine; da, Dumnezeule, binecuvântează-mă2.

Doamne, care ai făcut cerurile și pământul, binecuvântează-mă din Sion3; binecuvântează-mă cu tot felul de binecuvântări duhovni-cești, în locurile cerești, în Hristos Isus4.

O, dacă mă vei binecuvânta!5 Dă binecuvântarea asupra mea, viața, pentru veșnicie6, căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvân-tat pentru veșnicie7.

Fă să capăt binecuvântarea Domnului, starea după voia Lui, dată de Dumnezeul mântuirii mele8.

N-ai decât o singură binecuvântare? Cu adevărat, Tu ai multe bi-necuvântări! Binecuvântează-mă și pe mine, o, Tatăl meu9; da, fă ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste mine, cea care vine peste Neamuri prin credință10; și binecuvântarea lui Iacov, căci nu Te voi lăsa până nu mă vei binecuvânta11.

Dacă nu este prezența Ta cu mine, nu mă lăsa să plec de aici12; nicidecum să nu mă lași, cu nici un chip să nu mă părăsești13. O, nu mă lepăda de la Fața Ta, și nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt14, ci fă-mă să locuiesc întotdeauna cu oamenii fără prihană înaintea Ta15.

1 Psalmul 106:4-5 2 Psalmul 67:1,6 3 Psalmul 134:3 4 Efeseni 1:3 5 1 Cronici 4:10

6 Psalmul 133:3 7 1 Cronici 17:27 8 Psalmul 24:5 9 Geneza 27:38 10 Galateni 3:14

11 Geneza 32:26 12 Exod 33:15 13 Evrei 13:5 14 Psalmul 52:11 15 Psalmul 140:13

O, fă-mă să aud veselie și bucurie, și oasele, pe care păcatul le-a zdrobit, să se bucure1.

Spune-i fiecăruia dintre copiii Tăi: „Îndrăznește, fiul Meu, fiica Mea, păcatele îți sunt iertate”2.

Fie ca sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine jertfă fără pată lui Dumnezeu, să îmi curețe conștiința de faptele moarte, ca să Te slujesc pe Tine, Dumnezeul cel viu3.

Fă ca Duhul Tău să adeverească împreună cu duhul meu că sunt un copil al lui Dumnezeu, și dacă sunt copil, sunt și moștenitor, un moștenitor al lui Dumnezeu și împreună moștenitor cu Hristos4.

Spune sufletelor noastre: „Eu sunt mântuirea ta”5.

Însuși Domnul păcii să îmi dea întotdeauna pacea în orice fel, toată pacea6. Acea pace pe care a dat-o Isus Hristos celor ai Lui, și pe care mi-o dă și mie; o astfel de pace lumea nu poate da și nici nu poate lua; o pace de care inima să nu mi se tulbure și să nu se înspăimânte7.

Fă ca lucrarea neprihănirii în sufletul meu să fie pacea, roada ne-prihănirii, odihna și liniștea pe vecie8.

1 Psalmul 51:8 2 Matei 9:2 3 Evrei 9:14

4 Romani 8:16-17 5 Psalmul 35:3 6 2 Tesaloniceni 3:16

7 Ioan 14:27 8 Isaia 32:17

Vorbește-i de pace poporului Tău și iubiților Tăi, și fă-i să nu cadă iarăși în nebunie1.

O, pune roada pe buze: „Pace, pace celui de departe și celui de aproape,” și mângâie-i pe cei ce plâng după Tine2.

Acolo unde sunt fii ai păcii, fă ca pacea Ta să îi găsească și să ră-mână peste ei3.

Fă-mă să aud bunătatea Ta și să gust că Tu ești bun, căci în Tine mă încred4.

Fă ca pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, să îmi pă-zească inima și gândurile în Hristos Isus5; și ca acea pace să stăpâ-nească în inima mea, pace la care am fost chemat6.

Fie ca Dumnezeul nădejdii să mă umple de toată bucuria și pacea pe care o dă credința, pentru ca prin puterea Duhului Sfânt să fiu tare în nădejde7.

Mă apropii de scaunul harului, ca să capăt nu doar îndurare, ci și har, ca să fiu ajutat la vreme de nevoie8: har pentru vremuri potrivite.

Fă să primesc har după har, din plinătatea care este în Isus Hristos (în Care Dumnezeu a vrut să locuiască toată plinătatea Lui)9.

1 Psalmul 85:8 2 Isaia 57:18-19 3 Luca 10:6

4 v. Psalmul 143:8; 1 Petru 2:3 5 Filipeni 4:7 6 Coloseni 3:15

7 Romani 15:13 8 Evrei 4:16 9 v. Ioan1:16; Coloseni 1:19

O, fie ca niciun păcat să nu mai stăpânească asupra mea, întrucât nu mai sunt sub Lege, ci sub har1.

Fie ca firea pământească să fie răstignită în mine, cu patimile și poftele ei, astfel încât, umblând cârmuit de Duhul, să nu împlinesc poftele firii pământești2.

Mă rog ca omul meu cel vechi să fie răstignit împreună cu Hristos, astfel ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în așa fel încât să nu mai fiu rob păcatului, și ca păcatul să nu mai domnească în trupul meu muritor (și în sufletul meu nemuritor), astfel ca să nu mă mai facă să ascult de poftele lui, ci fiind izbăvit de păcat, să devin un rob al neprihănirii3. Mă rog ca legea Duhului de viață în Hristos Isus să mă izbăvească de legea păcatului și a morții4. Dă-mi har să mă dezbrac de omul cel vechi, care se strică după poftele înșelătoare și să mă îmbrac în omul cel nou, creat după chipul lui Dumnezeu, de o ne-prihănire și sfințenie pe care le-o dă adevărul5.

Mă rog ca lumea să fie răstignită față de mine și eu față de lume, prin crucea lui Hristos6.

Mă rog ca să nu cad în ispită7 sau, altfel, ca nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească, să mă copleșească. Dumnezeu, care este credincios, să nu îngăduie să fiu ispitit peste puterile mele, ci, împreună cu ispita, să pregătească și mijlocul să ies din ea8.

Îmbrăcă-mă, Doamne, cu toată armura lui Dumnezeu, ca să pot ține piept împotriva uneltirilor diavolului, să mă pot împotrivi lui în 1 Romani 6:14 2 Galateni 5:24,16 3 Romani 6:6,12,18

4 Romani 8:2 5 Efeseni 4:22,24 6 Galateni 6:14

7 Matei 26:41 8 1 Corinteni 10:13

ziua cea rea și, după ce voi fi biruit totul, să rămân în picioare; să am mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcat cu platoșa neprihănirii, având picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii. Dă-mi scutul credin-ței, cu care să pot stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău, și coiful mântuirii; și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu, și cu toate acestea să fiu pregătit întotdeauna1.

Fă-mă capabil să mă împotrivesc diavolului, astfel ca el să fugă de la mine2; să mă împotrivesc lui tare în credință3. Și fie ca Dumnezeul păcii să-l zdrobească în curând pe Satana sub picioarele poporului Tău4.

Fie ca Hristos să fie făcut de Dumnezeu pentru mine nu doar ne-prihănire, ci și înțelepciune, sfințire și răscumpărare5.

Îngroapă-mă împreună cu Hristos în moartea și învierea Lui, pen-tru ca, după cum Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui, tot așa și eu să trăiesc o viață nouă6.

Doamne, învață-i căile Tale pe cei ce le calcă, și păcătoșii să se întoarcă la Tine7; și fă-i pe cei neascultători să se întoarcă la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți, ca să pregătească Domnului un no-rod bine pregătit pentru El8.

1 Efeseni 6:11,13-17 2 Iacov 4:7 3 1 Petru 5:9

4 Romani 16:20 5 1 Corinteni 1:30 6 Romani 6:4

7 Psalmul 51:13 8 Luca 1:17

Fă ca aceia care sunt încă morți în greșelile și păcatele lor să se trezească1. Spune-le: „Trăiește!” Da, spune-le: „Trăiește!” Și vremea aceasta să fie vremea dragostei2.

Deschide-le ochii și întoarce-i de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu, astfel încât să primească iertarea de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți3.

Din pricina legământului Tău pecetluit cu sânge, eliberează-i pe prinșii Tăi de război din groapa în care nu este apă, ca să ne întoarcem plini de nădejde la cetățuie4. Fie ca, prin Cuvântul lui Dumnezeu, să se surpe întăriturile și să fie răsturnate izvodirile minții și orice înăl-țime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și fă ca orice gând să îl fac rob ascultării de Hristos5.

Împlinește, Doamne, în mine, orice dorință de bunătate și orice lucrare izvorâtă din credință prin puterea Ta6.

Fie ca Dumnezeu, Care a început în mine această bună lucrare, să o isprăvească până în ziua lui Isus Hristos7.

Împlinește, o, Dumnezeule, ce ai început pentru mine; bunătatea Ta, Doamne, ține în veci: nu părăsi lucrarea mâinilor Tale8!

Doamne, fă ca harul Tău să îmi fie de ajuns și ca puterea Ta să fie făcută desăvârșită în slăbiciune, ca atunci când sunt slab, să fiu tare9, întărit în Domnul și în puterea tăriei Lui10.

1 Efeseni 2:1 2 Ezechiel 16:6,8 3 Faptele Apostolilor 26:18

4 Zaharia 9:11-12 5 2 Corinteni 10:4-5 6 2 Tesaloniceni 1:11 7 Filipeni 1:6

8 Psalmul 138:8 9 2 Corinteni 12:9-10 10 Efeseni 6:10

Dă-mi chemarea să cer de la Tine înțelepciune și să mă rog pentru pricepere, să o caut ca argintul și să umblu după ea ca după o co-moară, astfel încât să înțeleg frica de Domnul și să găsesc cunoștința lui Dumnezeu1. Fă astfel ca toți cei ai Tăi să Te cunoască, de la cel mai mic până la cel mai mare2, și să caute să Te cunoască3, să Te cu-noască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu, ca astfel să căpătăm viața veșnică4.

Dă-mi un duh de înțelepciune și de descoperire în cunoașterea lui Hristos, astfel ca, având ochii inimii luminați, să pricep care este nă-dejdea chemării pe care mi-ai făcut-o și care este bogăția slavei moș-tenirii Lui în sfinți, și să experimentez care este față de noi credinci-oșii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui5.

Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii și Evan-gheliei Tale6. Fă-mă să cunosc temeinicia învățăturilor pe care le-am primit7; și să capăt toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunosc taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos8. Poartă-te cu robul Tău după bunătatea Ta și învață-mă orânduirile Tale. Eu sunt robul Tău, dă-mi pricepere, ca să cunosc învățăturile Tale!9 Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere după făgăduința Ta10, buna cunoștință pe care o au cei ce păzesc poruncile Tale, spre slava Ta, care ține în veci!11

1 Proverbe 2:3-5 2 Evrei 8:11 3 Osea 6:3 4 Ioan17:3

5 Efeseni 1:17-19 6 Psalmul 119:18 7 Luca 1:4 8 Coloseni 2:2

9 Psalmul 119:124-125 10 Psalmul 119:169 11 Psalmul 111:10

Fă ca Duhul adevărului să mă călăuzească în tot adevărul1, și fă-mă să înțeleg în ce am păcătuit2.

Arată-mi ce nu văd3 și fă-mă să cercetez toate lucrurile, păstrând ceea ce este bun4.

Doamne, nu vreau să mai fiu ca un copil, plutind încoace și încolo, purtat de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor; ci, credin-cios adevărului, în dragoste, să cresc în toate privințele, ca să ajung la Cel ce este Capul, Hristos5.

Doamne, fă-mă să împlinesc voia Ta, ca să ajung să cunosc dacă învățătura este de la Dumnezeu6 și să cunosc astfel adevărul, ca să fiu liber cu adevărat7. Fă-mă capabil, Te rog, să țin îndreptarul învățătu-rilor sănătoase pe care l-am auzit, cu credința și dragostea care sunt în Hristos Isus8, și să rămân în lucrurile pe care le-am învățat și de care sunt deplin încredințat9.

Doamne, fie ca Duhul Tău Sfânt să mă învețe toate lucrurile și să îmi aducă aminte tot ceea ce mi-ai spus Tu10, astfel încât Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în mine, în toată înțelepciunea11.

Doamne, ajută-mă să mă țin cu atât mai mult de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fiu depărtat de ele12, și să o țin așa după cum mi-a fost propovăduit, ca să nu fi crezut în van13.

1 Ioan16:13 2 Iov 6:24 3 Iov 34:32 4 1 Tesaloniceni 5:21 5 Efeseni 4:14-15

6 Ioan7:17 7 Ioan 8:32,36 8 2 Timotei 1:13 9 2 Timotei 3:14 10 Ioan 14:26

11 Coloseni 3:16 12 Evrei 2:1 13 1 Corinteni 15:2

Doamne, fă-mă să fiu pregătit și tare în Scripturi1, ca să fiu desă-vârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună2 și, fiind bine învățat despre Împărăția cerurilor, să mă asemăn cu un bun gospodar, scoțând din vistieria mea lucruri noi și lucruri vechi3.

Dă-mi, Doamne, o inimă pricepută4, acea înțelepciune care duce la izbândă5, acea înțelepciune a omului chibzuit, care îl face să vadă pe ce cale să meargă6.

Mă rog ca dragostea mea să crească tot mai mult în cunoștință și orice pricepere, ca să deosebesc lucrurile alese, pentru a fi găsit curat și să nu mă poticnesc până în ziua venirii lui Hristos, plin de roada neprihănirii, prin Isus Hristos, spre slava și lauda lui Dumnezeu7.

O, fie ca să fiu umplut de cunoștința voii Lui, în orice fel de înțe-lepciune și pricepere duhovnicească, ca să mă port într-un chip vred-nic de Domnul, să-I fiu plăcut în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune și crescând în cunoștința lui Dumnezeu8.

Învață-mă, o, Doamne, calea Ta și povățuiește-mă pe cărarea cea dreaptă din pricina vrăjmașilor mei9. Când nu știu ce să fac, ochii mei sunt îndreptați către Tine10; fă-mă să aud după mine glasul Domnului, care zice: „Iată drumul, mergi pe el,” când voi dori să mă abat la stânga sau la dreapta11. Întărește-mi pașii în Cuvântul Tău și nu lăsa nici o nelegiuire să stăpânească peste mine12.

1 Faptele Apostolilor 18:24 2 2 Timotei 3:17 3 Matei 13:52 4 1 Regi 3:9

5 Eclesiastul 10:10 6 Proverbe 14:8 7 Filipeni 1:9-11 8 Coloseni 1:9-10 9 Psalmul 27:11

10 2 Cronici 20:12 11 Isaia 30:21 12 Psalmul 119:133

Dumnezeul păcii să mă sfințească El Însuși pe deplin, și duhul meu, sufletul meu și trupul meu să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului meu Isus Hristos. El, care mă cheamă, este credin-cios și va face lucrul acesta1. Zidește în mine o inimă curată, Dumne-zeule, și pune în mine un duh nou și statornic. Nu mă lepăda de la Fața Ta și nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt. Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale, și sprijină-mă cu un duh de bunăvoință2.

Scrie Legea Ta în inima mea și pune-o înlăuntrul meu3, ca să fiu o epistolă a lui Hristos, scrisă de Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe o tablă de piatră, ci pe tabla inimii mele4; ca Legea Dumnezeului meu să fie în inima mea și să nu mi se clatine pașii5; și să vreau să fac voia Ta, Dumnezeule6, să îmi placă Legea lui Dumnezeu în omul dinlăuntru7.

O, fă-mă să fiu ascultător din inimă de îndreptarul învățăturii pe care am primit-o8, ca un aluat, așa încât întregul meu suflet să fie dospit de ea9 și să nu mă potrivesc chipului veacului acestuia, ci să mă prefac prin înnoirea minții mele10; să nu mă las târât în poftele pe care le aveam altădată când eram în neștiință ci, ca un copil ascultător, să fiu sfânt în toată purtarea mea, după cum Cel care m-a chemat este sfânt11.

Doamne, dă-mi harul să cred12, căci credința prin care am fost mântuit nu vine de la mine, ci este darul lui Dumnezeu13.

1 1 Tesaloniceni 5:23-24 2 Psalmul 51:10-12 3 Ieremia 31:33 4 2 Corinteni 3:3 5 Psalmul 37:31

6 Psalmul 40:8 7 Romani 7:22 8 Romani 6:17 9 Matei 13:33 10 Romani 12:2

11 1 Petru 1:14-15 12 Filipeni 1:29 13 Efeseni 2:8

Doamne, mărește-mi credința1 și împlinește ce îi mai lipsește2, ca să fiu întărit în credință și să Îi dau slavă lui Dumnezeu3.

Doamne, fă-mă să fiu răstignit împreună cu Hristos ca să trăiesc, și ca viața pe care o trăiesc acum în trup să o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine4. Vreau să port întotdeauna cu mine, în trupul meu, omorârea Domnului Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul meu5.

După cum L-am primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblu în El, înrădăcinat și zidit în El, întărit prin credință, după învățăturile care mi-au fost date și sporind în ea cu mulțumiri către Dumnezeu6.

Fie ca orice cuvânt al Tău să îmi fie de ajutor, fiind unit cu cre-dința7, prin care primesc mărturia Ta și care adeverește că Dumnezeu spune adevărul8.

Te implor, lucrează în mine acea credință care este o încredere ne-clintită în lucrurile nădăjduite și o puternică încredințare în lucrurile care nu se văd9 credința prin care pot să nu mă uit la lucrurile care se văd, și care sunt trecătoare, ci la lucrurile care nu se văd, care sunt veșnice10.

Fă să-L am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei11 și să îmi întorc necurmat ochii spre El12, ca să acționez în toate ca și cum L-aș fi văzut pe Cel ce este nevăzut și să am ochii pironiți spre răsplătire13.

Curăță-mi inima prin credință14 și fă-mă să biruiesc asupra lumii15; ferește-mă de a cădea din încredințarea că voi vedea bunătatea Dom-nului pe pământul celor vii16.

1 Luca 17:5 2 1 Tesaloniceni 3:10 3 Romani 4:20 4 Galateni 2:20 5 2 Corinteni 4:10 6 Coloseni 2:6-7

7 Evrei 4:2 8 Ioan 3:33 9 Evrei 11:1 10 2 Corinteni 4:18 11 Psalmul 16:8 12 Psalmul 25:5

13 Evrei 11:26-27 14 Faptele Apostolilor 15:9 15 1 Ioan 5:4 16 Psalmul 27:13

Doamne, lucrează în mine acea frică de Tine care este începutul înțelepciunii1, școala înțelepciunii2 și un izvor de viață, care mă fe-rește de cursele morții3.

Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău4, ca să păzesc poruncile Tale, căci aceasta este datoria oricărui om5.

O, pune în inima mea frica de Tine, ca să nu mă depărtez de Tine6. Fă-mă să fiu devotat în teama mea față de Tine7, și să am întotdeauna frică de Domnul8.

Dă-mi har, Te implor, ca să Te iubesc, Domnul și Dumnezeul meu, cu toată inima mea, cu tot sufletul meu și cu tot cugetul meu, care este cea dintâi și cea mai mare poruncă9; să Te iubesc10 și să îmi gă-sesc mereu desfătarea în Tine, și să am împlinite în Tine dorințele inimii mele11. Taie-mă împrejur cu inima, ca să Te iubesc, Domnul, Dumnezeul meu, din toată inima mea și din tot sufletul meu, ca să trăiesc12. O, fie ca dragostea lui Dumnezeu să fie turnată în inima mea prin Duhul Sfânt13. Fie ca Isus Hristos să fie prețios pentru mine, după cum este pentru toți cei care cred14, ca El să Se deosebească din zece mii și să fie de dorit; El să fie Prietenul meu iubit15; deși nu L-am văzut, totuși să Îl iubesc; vreau ca, fără să-L văd, să cred în El și să mă bucur cu o bucurie negrăită și strălucită16.

1 Psalmul 111:10 2 Proverbe 15:33 3 Proverbe 14:27 4 Psalmul 86:11 5 Eclesiastul 12:13 6 Ieremia 32:40

7 Psalmul 119:38 8 Proverbe 23:17 9 v. Matei 22:37-38 10 Psalmul 91:14 11 Psalmul 37:4 12 Deuteronom 30:6

13 Romani 5:5 14 1 Petru 2:7 15 Cântarea Cântărilor 5:10,16 16 1 Petru 1:8

Fă ca dragostea lui Hristos să îmi controleze viața ca să trăiesc, dar nu pentru mine însumi, ci pentru Cel care a murit și a înviat pen-tru mine1.

Doamne, dă-mi harul să nu iubesc lumea și nici lucrurile din lume, căci dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el2; do-resc să mă gândesc la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ3.

Doamne, ia din trupul meu inima de piatră, și dă-mi o inimă de carne4.

Fă-mă să mă tem de orice se pare a fi rău5, și nu-l las pe Satana să aibă vreun câștig de le mine, căci nu sunt în neștiință de planurile lui6.

Doamne, dă-mi fericirea celor care se tem de Tine întotdeauna7, astfel ca, atunci când cred că stau în picioare, să iau seama să nu cad8.

Doamne, îmbracă-mă cu acea dragoste, care este legătura desăvâr-șirii în armonie perfectă9, ca să păstrez unirea Duhului prin legătura păcii10 și să trăiesc în pace, ca Dumnezeul dragostei și al păcii să fie cu mine11. Doamne, dă-mi dragoste față de aproapele meu ca pentru mine însumi, să-l iubesc cu acea dragoste care este împlinirea Legii12, să îi iubesc pe alții cu căldură, din toată inima13, astfel ca, prin aceasta, toți oamenii să știe că sunt ucenic al lui Hristos14. După cum cei ai Tăi sunt învățați de Dumnezeu să se iubească unii pe alții, fă-mă să 1 2 Corinteni 5:14-15 2 1 Ioan 2:15 3 Coloseni 3:2 4 Ezechiel 11:19 5 1 Tesaloniceni 5:22

6 2 Corinteni 2:11 7 Psalmul 128:1 8 1 Corinteni 10:12 9 Coloseni 3:14 10 Efeseni 4:3

11 2 Corinteni 13:11 12 Romani 13:9-10 13 1 Petru 1:22 14 Ioan 13:35

sporesc tot mai mult în această dragoste1; cât am prilej, dă-mi putere să fac bine tuturor2 și, întrucât ține de mine, să trăiesc în pace cu toți oamenii3, urmărind întotdeauna lucrurile care duc la pacea și zidirea reciprocă4.

Doamne, fă-mă în stare să îmi iubesc vrăjmașii, să îi binecuvântez pe cei ce mă blestemă, să mă rog pentru cei ce mă asupresc și mă prigonesc și să le fac bine celor ce mă urăsc5, îngăduindu-i și ier-tându-i pe ceilalți cum m-a iertat Hristos6.

Doamne, dă-mi har să mă lepăd de mine, să îmi iau crucea în fie-care zi și să Îl urmez pe Hristos7, să îmi țin trupul în stăpânire și să mă port aspru cu el8.

Doamne, ferește-mă să fiu iubitor de sine9, să mă socotesc singur înțelept și să mă bizui pe înțelepciunea mea10.

Ajută-mă, Doamne, să nu caut numai folosul meu, ci și folosul aproapelui meu11.

Dă-mi harul să nu trăiesc și să nu mor pentru mine ci, dacă trăiesc sau dacă mor, să fac acestea pentru Domnul și, fie că trăiesc, fie că mor, să fiu al Lui12.

Doamne, ajută-mă să învăț de la Hristos să fiu blând și smerit cu inima, ca să găsesc odihnă pentru sufletul meu13 și să am în mine gân-dul care era și în Hristos Isus14. Ferește-mă de mândrie, Doamne15,

1 1 Tesaloniceni 4:9-10 2 Galateni 6:10 3 Romani 12:18 4 Romani 14:19 5 Matei 5:44

6 Coloseni 3:13 7 Matei 16:24 8 1 Corinteni 9:27 9 2 Timotei 3:2 10 Proverbe 3:7,5

11 1 Corinteni 10:24 12 Romani 14:7-8 13 Matei 11:29 14 Filipeni 2:5 15 Iov 33:17

împodobește-mă cu smerenie1, și pune asupra mea curăția nepieri-toare a unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea Ta2.

Dă-mi, Doamne, har să mă port într-un chip vrednic de chemarea pe care am primit-o, cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răb-dare și îngăduindu-i pe alții în dragoste3. Fă ca mânia să nu locuiască în sânul meu4 și soarele să nu apună peste mânia mea5, ci dă-mi pute-rea să mă arăt plin de blândețe față de toți oamenii, căci eram altă dată fără minte și neascultător6.

Îmbracă-mă ca pe un copil ales al lui Dumnezeu, sfânt și preaiubit, cu o inimă plină de îndurare, smerenie, blândețe și îndelungă răb-dare7, astfel ca, fiind milostiv după cum și Tatăl meu ceresc este mi-lostiv8, să fiu făcut desăvârșit după cum El este desăvârșit9.

Doamne, învață-mă să mă deprind să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. Fă-mă să știu să trăiesc smerit și să știu să trăiesc în belșug; în totul și pretutindeni, să mă deprind să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă10.

Fă ca evlavia însoțită de mulțumire să fie pentru mine un mare câștig11, și să am mai bine mai puțin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăție, cu tulburare12.

Doamne, fă ca viața mea să fie eliberată de iubirea de bani, și să fiu întotdeauna mulțumit cu ceea ce am13; spunând mereu: „Facă-se voia Domnului!”14

1 1 Petru 5:5 2 1 Petru 3:4-5 3 Efeseni 4:1-2 4 Eclesiastul 7:9 5 Efeseni 4:26

6 Tit 3:2-3 7 Coloseni 3:12 8 Luca 6:36 9 Matei 5:48 10 Filipeni 4;11-12

11 1 Timotei 6:6 12 Proverbe 15:16 13 Evrei 13:5 14 Faptele Apostolilor 21:14

Fă-mă ca, prin răbdarea mea, să îmi câștig sufletul1 și ca răbdarea să își facă desăvârșit lucrarea, ca să fiu desăvârșit, întreg și să nu duc lipsă de nimic2.

Doamne, dă-mi harul să plâng ca și cum n-aș plânge, să mă bucur ca și cum nu m-aș bucura, să cumpăr ca și cum n-aș stăpâni și să mă folosesc de lumea aceasta ca și cum nu m-aș folosi de ea, căci chipul lumii acesteia trece și vremea ei s-a sfârșit3.

Fă ca răbdarea să aducă în mine biruința în încercare, și biruința aceasta să aducă nădejdea, o astfel de nădejde care nu înșeală4.

Prin răbdare și prin mângâierea pe care o dau Scripturile, fă-mă să am nădejde5 și în nădejdea aceasta să fiu mântuit6.

Fie ca Dumnezeul lui Iacov să fie ajutorul meu, iar nădejdea mea să fie întotdeauna în Domnul, Dumnezeul meu7.

Fă-mă să fiu născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morți la o nădejde vie8, și fă ca această nădejde să fie ca o ancoră tare și neclintită a sufletului, care pătrunde dincolo de perdeaua dinlăuntrul Templului, unde Isus a intrat pentru mine ca înainte mergător9.

Fă-mă să-L am în mine pe Hristos, nădejdea slavei, și să nu mă abat niciodată de la nădejdea Evangheliei10, ci să arăt râvna de a avea deplina nădejde până la sfârșit11.

1 Luca 21:19 2 Iacov 1:4 3 1 Corinteni 7:29-31 4 Romani 5:4-5

5 Romani 15:4 6 Romani 8:24 7 Psalmul 146:5 8 1 Petru 1:3

9 Evrei 6:19:20 10 Coloseni 1:27,23 11 Evrei 6:11

Mă rog lui Dumnezeu ca să nu fac nimic rău1, ci să fiu fără prihană și curat, ca un copil al lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat2.

Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deșarte și înviorează-mă pe căile Tale3.

Depărtează-mă de calea necredincioşiei față de Tine și dă-mi în-durarea Ta, ca să urmez Legea Ta!4

Nu-mi lăsa inima să se abată spre lucruri rele sau fapte nevinovate împreună cu cei ce fac răul, și nu mă lăsa să mănânc la ospețele lor!5

O, iartă-mi greșelile pe care nu le cunosc; păzește-mă de mândrie și să nu stăpânească peste mine, ci fă-mă să fiu fără prihană, nevino-vat de păcate mari6; ajută-mă ca, astfel, să fiu fără vină înaintea Ta, și să mă păzesc de fărădelegea mea7.

Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta8; fă ca harul Tău să îmi fie de ajuns întotdeauna9, să iau aminte, să ascult și să nu îmi dedau niciodată inima la pornirile ei rele și să nu urmez sfaturile ei10.

Împuternicește-mă să umblu cu băgare de seamă, nu ca un neîn-țelept, ci ca un înțelept11, astfel ca să le tai orice ocazie celor ce caută un prilej12 să batjocorească frumosul nume pe care-l port13, și făcând ce este bine, să le astup gura oamenilor neștiutori și proști14, și să fac în totul cinste învățăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul meu15.

1 2 Corinteni 13:7 2 Filipeni 2:15 3 Psalmul 119:37 4 Psalmul 119:29 5 Psalmul 141:4

6 Psalmul 19:12-13 7 Psalmul 18:23 8 Psalmul 119:11 9 2 Corinteni 12:9 10 Ieremia 7:24

11 Efeseni 5:15 12 2 Corinteni 11:12 13 Iacov 2:7 14 1 Petru 2:15 15 Tit 2:10

Doamne, fă-mă să veghez asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba, să pun frâu gurii mele1, și să nu mă grăbesc să deschid gura2.

Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele, și păzește ușa buzelor mele3, ca să nu greșesc în vorbire4. Fă ca vorbirea mea să fie întot-deauna cu har, dreasă cu sare5, și fă-mă să scot întotdeauna lucruri bune din vistieria bună a inimii mele6.

Fă ca gura mea să vestească înțelepciunea și limba să trâmbițeze dreptatea7, și nu lăsa să se depărteze de gura copiilor Tăi cuvintele Tale, nici de gura copiilor copiilor Tăi, de acum și până în veac8. Fă ca gura mea să se deschidă întotdeauna cu înțelepciune și pe limba mea să fie învățături plăcute9. Fă-mă să știu lucrurile care sunt plă-cute10, ca limba mea să fie ca argintul ales și ca buzele mele să îi învi-oreze pe mulți oameni11.

Fie ca harul lui Dumnezeu, care a fost arătat, care aduce mântuire pentru toți oamenii, să mă învețe să o rup cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăiesc în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evla-vie, așteptând fericita nădejde și arătarea slavei marelui meu Dumne-zeu și Mântuitor Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuși pentru mine, ca să mă răscumpere din orice fărădelege și să-Și curățească un popor care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune12.

1 Psalmul 39:1 2 Eclesiastul 5:2 3 Psalmul 141:3 4 Iacov 3:2

5 Coloseni 4:6 6 Matei 12:35 7 Psalmul 37:30 8 Isaia 59:21

9 Proverbe 31:26 10 Proverbe 10:32 11 Proverbe 10:20-21 12 Tit2:11-14

Tu ai spus că: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă și fără mus-trare, și ea îi va fi dată”1. Doamne, vreau înțelepciune, fă-mă înțelept ca un șarpe și fără răutate ca un porumbel2, acea înțelepciune care îmi luminează fața3 și care este mai de preț decât armele de război4.

Fă-mă să mă port cu înțelepciune față de cei de afară, răscumpă-rând vremea5.

Ajută-mă să mă port cu discreție și cu înțelepciune în toate lucru-rile, să umblu cu inima fără prihană și să mă gândesc la calea nepri-hănirii6.

Nu lăsa ca înțelepciunea mea să vină de jos, să fie pământească, firească, demonică, ci fă să am înțelepciune de sus, care este întâi cu-rată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de rod bun, fără părtinire și nefățarnică7.

O, de m-aș purta întotdeauna în această lume cu o sfințenie și cu-răție de inimă date de Domnul, bizuindu-mă nu pe o înțelepciune lu-mească, ci pe harul lui Dumnezeu8.

Doamne, sprijină-mă în neprihănirea mea, așază-mă pe vecie în prezența Ta9 și fă să mă ocrotească nevinovăția și neprihănirea, căci îmi pun nădejdea în Tine10.

Fie ca inima să îmi fie neîmpărțită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de rușine11 și ca ochiul meu să fie sănătos, astfel încât tot trupul meu să fie plin de lumină12. 1 Iacov 1:5 2 Matei 10:16 3 Eclesiastul 8:1 4 Eclesiastul 9:18

5 Coloseni 4:5 6 Psalmul 101:2 7 Iacov 3:15,17 8 2 Corinteni 1:12

9 Psalmul 41:12 10 Psalmul 25:21 11 Psalmul 119:80 12 Matei 6:22

Doamne, fă-mă sârguincios în lucrările Celui care m-a trimis câtă vreme este ziuă, căci vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lu-creze1; tot ce găsește mâna mea bun să facă, fă-mă să fac cu toată pu-terea mea, căci în locuința morților, unde voi merge, nu mai este nici lucrare, nici știință2.

Doamne, dă-mi har să nu preget în sârguință, ci să fiu plin de râvnă cu duhul, slujind Domnului3; să fiu tare, neclintit, sporind întot-deauna în lucrul Domnului, știind că osteneala mea în Domnul nu este zadarnică4.

Doamne, fă-mă să fiu plin de râvnă totdeauna pentru bine5 și, în orice fac, să fac din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oa-meni6. Doamne, dă-mi putere să îmi fac lucrarea de fiecare zi7, răs-cumpărând vremea, căci zilele sunt rele8, așa ca, atunci când Stăpânul meu va veni, să mă găsească făcând așa9.

Doamne, învață-mă să suport suferința ca un bun ostaș al lui Hris-tos Isus10, să nu mă tem de ocara oamenilor și să nu tremur de ocările lor11, nici să fiu rușinat de Hristos sau de cuvintele Lui12, știind în cine am crezut, și să fiu încredințat că El are puterea să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea13.

Deși m-ar putea aștepta lanțurile și necazurile, Doamne, dă-mi ha-rul ca niciunul dintre aceste lucruri să nu îmi schimbe hotărârea și să 1 Ioan 9:4 2 Eclesiastul 9:10 3 Romani 12:11 4 1 Corinteni 15:58 5 Galateni 4:18

6 Coloseni 3:23 7 Ezra3:4 8 Efeseni 5:16 9 Luca 12:43 10 2 Timotei 2:3

11 Isaia 51:7 12 Marcu 8:38 13 2 Timotei 1:12

nu țin la viața mea ca și cum mi-ar fi scumpă, ci să vreau numai să-mi sfârșesc cu bucurie calea și slujba1.

Dă-mi putere ca, în toate privințele, să mă arăt un vrednic slujitor al lui Dumnezeu, și apoi să trec prin slavă și ocară, în vorbire de rău și vorbire de bine, prin armele de lovire și armele de apărare pe care le dă neprihănirea2, ca unul căruia puțin îi pasă dacă este judecat de un scaun omenesc de judecată, căci Cel ce mă judecă este Domnul3.

Doamne, dă-mi putere să mă bucur întotdeauna4, să mă bucur în-totdeauna în Domnul, căci El iarăși mi-a zis, „Bucură-te!”5; să mă duc să-mi mănânc pâinea și să-mi beau vinul cu bucurie și cu inimă bună, căci am motiv să cred că Domnul de mult a găsit plăcere în ceea ce fac eu6. Dă-mi har să Te slujesc, Domnul, Dumnezeul meu, cu bucurie și cu dragă inimă în belșugul tuturor lucrurilor7 și să laud căile Dom-nului, căci mare este slava Dumnezeului meu8.

Fă-mă să am acea inimă veselă care este ca un bun leac9 și elibe-rează-mă de neliniștea aceea care doboară inima omului10, ca și de întristarea lumii, care aduce moartea11.

Doamne, fă-mă să fiu fericit în ziua fericirii, iar în ziua nenorocirii să mă gândesc că Dumnezeu le-a făcut și pe una și pe cealaltă12, și să adaug cunoștinței mele înfrânarea, înfrânării, răbdarea, și răbdării, evlavia13.

1 Faptele Apostolilor 20:23-24 2 2 Corinteni 6:4,7-8 3 1 Corinteni 4:3-4 4 1 Tesaloniceni 5:16

5 Filipeni 4:4 6 Eclesiastul 9:7 7 Deuteronom 28:47 8 Psalmul 138:5 9 Proverbe 17:22

10 Proverbe 12:25 11 2 Corinteni 7:10 12 Eclesiastul 7:14 13 2 Petru 1:6

Dă-mi harul să rămân cu Tine în starea în care am fost chemat1 și să Te recunosc în toate căile mele2, iar Tu să îmi îndrepți pașii3.

Fă ca robii care au fost chemați să fie sloboziți ai Domnului, iar cei slobozi, care au fost chemați, să fie robi ai lui Hristos4.

Fie ca frații să locuiască împreună în unitate, ca să fie ca roua Her-monului, care se pogoară pe munții Sionului5. O, fie ca să trăim îm-preună ca frați și să moștenim împreună harul vieții, ca să nu fie îm-piedicate rugăciunile noastre6. Dă-mi harul să-i cinstesc pe toți oa-menii, să-i iubesc pe frați, să mă tem de Dumnezeu7 și să mă supun stăpânirilor celor mai înalte, nu numai de frica mâniei lui Dumnezeu, ci și din îndemnul cugetului8.

O, aș vrea să fiu deplin încredințat și desăvârșit în toată voia lui Dumnezeu9.

O, de ar ținti căile mele la păzirea orânduirilor Tale! Atunci nu voi roși de rușine, la vederea tuturor poruncilor Tale10.

Învață-mă, Doamne, calea orânduirilor Tale și o s-o țin până la sfârșit. Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta și s-o țin din toată inima mea. Povățuiește-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea. Pleacă-mi inima spre învățăturile Tale, nu spre câștig!11

Dă-mi har, Te rog, potrivit cu bogăția slavei Tale, ca să fiu întărit în putere, prin Duhul Tău, în omul dinlăuntru, astfel ca Hristos să locuiască în inima mea prin credință, pentru ca, având rădăcina și te-melia pusă în dragoste, să am tăria de a pricepe împreună cu toți sfin-ții, care este lărgimea, adâncimea și înălțimea, și să cunosc dragostea

1 1 Corinteni 7:24 2 Proverbe 3:6 3 Proverbe 16:9 4 1 Corinteni 7:22

5 Psalmul 133:1,3 6 1 Petru 3:7 7 1 Petru 2:17 8 Romani 13:1,5

9 Coloseni 4:12 10 Psalmul 119:5-6 11 Psalmul 119:33-36

lui Hristos, care întrece orice cunoștință și să ajung plin de toată pli-nătatea lui Dumnezeu1, fiind părtaș firii dumnezeiești2.

Fie ca dragostea lui Hristos să mă cucerească pentru a trăi nu pen-tru mine însumi, ci pentru Cel care a murit și a înviat pentru mine3.

Doamne, fă-mă să cresc cu o creștere pe care o dă Dumnezeu4; să cresc în harul și cunoștința Domnului și Mântuitorului meu Isus Hristos5; să rămân tare pe calea mea și, având mâinile curate, să mă întăresc tot mai mult6. Cărarea mea să fie ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu, crescând până la miezul zilei7.

Nu că am și câștigat premiul sau că am și ajuns desăvârșit, ci, Doamne, dă-mi harul ca, uitând ce este în urma mea, să mă arunc spre ce este înainte, să alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus8.

Fii ca roua pentru mine, ca să înfloresc precum crinul și să capăt rădăcini ca ale cedrilor Libanului; ca ramurile mele să se întindă și frumusețea mea să fie ca a măslinului9. Fă ca Soarele neprihănirii să răsară peste mine cu tămăduirea din aripile Lui, astfel ca să sar ca vițeii din grajd10.

Știu că sunt născut ca să sufăr după cum scânteia se naște ca să zboare11; totuși, de șase ori Tu mă vei izbăvi din necaz și de șapte ori

1 Efeseni 3:16-20 2 2 Petru 1:4 3 2 Corinteni 5:14-15 4 Coloseni 2:19

5 2 Petru 3:18 6 Iov 17:9 7 Proverbe 4:18 8 Filipeni 3:12-14

9 Osea 14:5-6 10 Maleahi 4:2 11 Iov 5:7

nu mă va atinge răul1. Fie ca Dumnezeul cel veșnic să fie locul meu de adăpost și sub brațele Lui cele veșnice să fie locul meu de scăpare2, astfel ca duhul în care m-ai făcut să nu cadă în leșin înaintea Ta3, și nici sufletul pe care mi l-ai izbăvit4. Întărește-mă cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Tale, pentru orice răbdare și îndelungă răbdare cu bucurie5. Orânduirile Tale să fie prilejul cântărilor mele, în casa pribegiei mele6; și învățăturile tale să fie moștenirea mea de veci, căci ele sunt bucuria inimii mele7. Când sunt încolțit în toate chipurile, nu lăsa să fiu doborât, iar când sunt în grea cumpănă să nu fiu deznădăj-duit8; când sunt întristat, fă să fiu întotdeauna vesel; ca un sărac, și totuși stăpânind toate lucrurile9.

Doamne, izbăvește-mă de orice lucru rău și mântuiește-mă ca să intru în Împărăția Ta cerească10; fiind păzit de orice cădere, să mă faci să mă înfățișez fără prihană și plin de bucurie înaintea slavei Tale11.

Fă, Doamne, ca poporul Tău să crească tot mai mult în dragoste unii față de alții și față de toți, astfel ca inimile să ne fie întărite și să fim fără prihană în sfințenie înaintea Dumnezeului, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toți sfinții Săi12.

Dacă Satana mă cere să mă cearnă ca grâul, totuși fie ca rugăciunea lui Hristos să prevaleze pentru mine, astfel ca să nu mi se piardă cre-dința13. Până când voi fi luat din această lume, păzește-mă de cel rău și sfințește-mă prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul14.

1 Iov 5:19 2 Deuteronom 33:27 3 Isaia 57:16 4 Psalmul 71:23 5 Coloseni 1:11

6 Psalmul 119:54 7 Psalmul 119:111 8 2 Corinteni 4:8 9 2 Corinteni 6:10 10 2 Timotei 4:18

11 Iuda 24 12 1 Tesaloniceni 3:12-13 13 Luca 22:31-32 14 Ioan 17:15,17

Zidește-mă, Te rog, în credința mea preasfântă și ține-mă în dra-gostea lui Dumnezeu, așteptând îndurarea Domnului meu Isus Hris-tos, pentru viața veșnică1.

Dă-mi harul să Te chem toată viața mea2, și până la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăția; fă-mă să mă atașez de neprihănirea mea și nu voi slăbi, căci, în Hristos, inima mea nu mă mustră pentru niciuna dintre zilele mele3.

Doamne, spune-mi care este sfârșitul vieții mele și care este mă-sura zilelor mele; fă-mă să știu cât de trecător sunt, că zilele mele sunt cât un lat de mână și ca o suflare!4 Zilele mele pe pământ sunt ca um-bra și fără vreo nădejde5.

Doamne, învață-mă să îmi număr bine zilele, ca să capăt o inimă înțeleaptă6, și fă-mă să discern ce mi se va întâmpla!7 Încinge-mi mij-locul, Doamne, ca să fiu cu făcliile aprinse, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu mă gândesc8.

Păstrează-mă în toate zilele slujirii mele, așteptând învierea mea; iar când Tu mă vei chema, Îți voi răspunde9.

Du-mă la mormântul meu ca snopul strâns la vremea lui10; satură-mă cu viață, fie lungă, fie scurtă, și arată-mi mântuirea Ta11. Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de nici un rău, căci Tu ești cu mine; toiagul și nuiaua Ta mă mângâie12.

1 Iuda 20-21 2 Psalmul 116:2 3 Iov 27:5-6 4 Psalmul 39:4-5

5 1 Cronici 29:15 6 Psalmul 90:12 7 Deuteronom 32:29 8 Luca 12:35,40

9 Iov 14:14-15 10 Iov 5:26 11 Psalmul 91:16 12 Psalmul 23:4

Fericirea și îndurarea Ta să mă însoțească în toate zilele vieții mele, și să locuiesc în Casa Domnului pentru veșnicie1. Poartă-Te cu bunătate și credincioșie cu mine2.

Scapă-mi sufletul din locuința morții și ia-mă sub ocrotirea Ta3; călăuzește-mă cu sfatul Tău, apoi primește-mă în slavă4.

Doamne, învrednicește-mă să am parte de moștenirea sfinților, în lumină5; Dumnezeu Însuși să mă pregătească pentru aceasta și să-mi dea Duhul ca arvună în inima mea6.

O, fie ca să știu că am cetățenie în ceruri, de unde să-L și aștept, mângâiat, ca Mântuitor, pe Domnul Isus Hristos, Care va schimba trupul stării mele smerite și-l va face asemenea trupului slavei Sale7. O, fă să mă gândesc la lucrurile de sus, și ca viața mea să fie ascunsă cu Hristos în Dumnezeu, astfel ca, atunci când se va arăta Hristos, viața mea, și eu să mă arăt împreună cu El în slavă8; ca la arătarea Lui, să fiu ca El, și să Îl văd așa cum este9, să Îi văd Fața în neprihănire și, când mă voi trezi, să mă satur de chipul Lui10.

Când voi muri, fă-mă să fiu primit în corturile veșnice11, în cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu12, ca să fiu întotdeauna cu Domnul13, să Îl cunosc așa cum am fost și eu cu-noscut pe deplin14; între timp, ajută-mă să mă mângâi pe mine și pe alții cu aceste cuvinte15. Având nădejdea aceasta în Hristos, ajută-mă să mă curăț, după cum El este curat16.

1 Psalmul 23:6 2 2 Samuel 15:20 3 Psalmul 49:15 4 Psalmul 73:24 5 Coloseni 1:12 6 2 Corinteni 5:5

7 Filipeni 3:20-21 8 Coloseni 3:2-4 9 1 Ioan 3:2 10 Psalmul 17:5 11 Luca 16:9 12 Evrei 11:10

13 1 Tesaloniceni 4:17 14 v. 1 Ioan 3:2; 1 Corin-teni 13:12 15 1 Tesaloniceni 4:18 16 1 Ioan 3:3

Acum, Însuși Domnul meu Isus Hristos, și Dumnezeu Tatăl, care m-a iubit și mi-a dat, prin harul Său, mângâierea veșnică și o bună nădejde prin har, mângâie-mi inima și întărește-mă în orice lucru și cuvânt bun1.

Doamne, Tu mi-ai spus că evlavia are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare2 și că, dacă eu caut mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, toate celelalte lucruri mi se vor da pe deasupra3. De aceea, arunc asupra Ta toate îngrijorările mele legate de aceste lucruri, Tu, care îmi porți de grijă4, căci Tatăl meu ceresc știe că am trebuință de ele5.

Tu, Doamne, ești locul meu de scăpare și cetățuia mea, așa că mă voi ascunde sub aripile Tale, căci scut și pavăză este credincioșia Ta; nu mă voi teme deci nici de groaza din timpul nopții, nici de săgeata care zboară ziua. Pentru că zic că Domnul este locul meu de adăpost și fac din Cel Preaînalt turnul meu de scăpare, fă ca nicio nenorocire să nu mă ajungă și nicio urgie să nu se apropie de cortul meu6.

Fie ca Domnul să fie Păzitorul meu, El, Cel care păzește pe Israel și care nu dormitează, nici nu doarme. Domnul să fie umbra mea pe mâna mea cea dreaptă, astfel ca soarele să nu mă bată ziua, nici luna noaptea; Domnul să mă păzească de orice rău, El să îmi păzească su-fletul; Domnul să mă păzească la plecare și la venire, de acum și până în veac7.

1 2 Tesaloniceni 2:16-17 2 1 Timotei 4:8 3 Matei 6:33

4 1 Petru 5:7 5 Matei 6:32 6 Psalmul 91:2,4-5,9-10

7 Psalmul 121:4-8

Doamne, pune un scut de ocrotire împrejurul meu, al casei mele și a tot ce este al meu1; depărtează boala de la mine2.

O, fie peste mine bunăvoința Domnului, Dumnezeului meu; întă-rește lucrarea mâinilor mele, da, întărește lucrarea mâinilor mele3. Te rog, Doamne, ajută-mă! Dă izbândă, Doamne!4

Fie ca fiii mei, care cresc în tinerețea lor, să fie ca niște odrasle, iar fetele mele ca niște stâlpi săpați frumos, care fac podoaba casei îm-părătești. Fă ca grânarele noastre să fie pline, să geamă de tot felul de merinde, să nu fie nicio pagubă, nicio robie și niciun țipăt pe ulițele poporului Tău. Ferice de poporul peste care vin aceste binecuvântări! Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!5

Fă-mă să fiu binecuvântat în cetate și la câmp, coșnița și postava mea să fie binecuvântate și să fiu binecuvântat la venire și la plecare6.

Fă ca, în providența Ta cea bună, toate lucrurile care mă privesc să lucreze spre binele meu, după cum Tu le-ai promis celor care Te iubesc și care sunt chemați după planul Tău7.

Dă-mi încredere în Domnul și să fac binele, ca să locuiesc în țară și să umblu în credincioșie; să-Ți facă plăcere să faci ca dreptatea mea să strălucească precum lumina și dreptul meu ca soarele la amiază8.

Pune-mă la adăpost de biciul limbii și să nu mă tem când va veni pustiirea; fă-mă să fiu în legământ până și cu pietrele câmpului și ca fiarele pământului să fie în pace cu mine; să știu că am fericire în cor-tul meu și că îmi voi găsi turmele întregi9. Dacă Dumnezeu va fi cu mine și mă va păzi în timpul călătoriei mele pe acest pământ, dacă 1 Iov 1:10 2 Exod23:25 3 Psalmul 90:17

4 Psalmul 118:5 5 Psalmul 144:12-15 6 Deuteronom 28:3,5-6

7 Romani 8:28 8 Psalmul 37:3,6 9 Iov 5:21,23-24

îmi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac, astfel ca să mă în-torc în pace în casa Tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu1.

Doamne, Tu mi-ai dat făgăduințe nespus de mari și scumpe2, care sunt toate Da și Amin în Hristos3. Acum, facă-se robului Tău după cuvintele Tale4. Fă-mă să scot apă cu bucurie din izvoarele mântuirii5, să beau laptele mângâierilor Tale și să fiu săturat de plinătatea slavei Tale6; iar acum, Doamne, Dumnezeule, fă să rămână în veci cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău, și lucrează după cuvântul Tău7.

Fă cu mine un legământ veșnic, care este întărit în toate privințele și sigur, și care este spre mântuirea și bucuria mea8.

Întoarce-Ți fața către mine și ai milă de mine, după obiceiul Tău față de cei ce iubesc Numele Tău9, și fă pentru mine nespus mai mult decât îți cer sau gândesc eu10, îngrijindu-Te de toate trebuințele mele, după bogăția Ta, în slavă, în Isus Hristos11

1 Geneza 28:20-21 2 2 Petru 1:4 3 2 Corinteni 1:20 4 v. Luca 1:38; 2 Samuel 7:25; 1 Corinteni 17:23

5 Isaia 12:3 6 Isaia 66:11 7 v. 2 Samuel 7:25; 1 Cro-nici 17:23 8 2 Samuel 23:5

9 Psalmul 119:132 10 Efeseni 3:20 11 Filipeni 4:19

4

Solia mea la tronul de har are ca scop nu numai să caute bunăvo-

ința lui Dumnezeu, ci și să Îi dea lui Dumnezeu slava cuvenită Nume-lui Lui1, și nu doar printr-o adorare profundă a perfecțiunilor Sale in-finite, ci și printr-o recunoaștere plăcută a bunătății Sale față de mine, la a cărui slavă nimic nu se poate adăuga, căci Îi este plăcut să o pri-mească și să Se considere glorificat prin ea, dacă vine dintr-o inimă care este, în smerenie, conștientă de lipsa de orice merite pentru a primi vreo bunăvoință din partea lui Dumnezeu, o inimă care prețu-iește darurile și Îl iubește pe Dătătorul acestora.

Te laud, Dumnezeule, Te laud, chem Numele Tău și vestesc minu-nile Tale2. Binecuvântează suflete pe Domnul, și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt; da, binecuvântează suflete pe Domnul, și nu uita niciuna dintre binefacerile Lui3.

Frumos este să-L laud pe Domnul4, căci oamenilor fără prihană le șade bine cântarea de laudă5; da, frumos este să-L laud pe Domnul, să

1 Psalmul 29:2 2 Psalmul 75:1

3 Psalmul 103:1-2 4 Psalmul 92:1

5 Psalmul 33:1

cânt Numele Tău, Prea Înalte; să vestesc dimineața bunătatea Ta și noaptea credincioșia Ta1.

Te voi înălța, Dumnezeul și Împăratul meu, și voi binecuvânta Nu-mele Tău în veci de veci. În fiecare zi Te voi binecuvânta și voi lăuda Numele Tău în veci de veci; voi trâmbița aducerea aminte a nemărgi-nitei Tale bunătăți și voi lăuda cu voce tare dreptatea Ta2.

Voi cânta Domnului o cântare nouă și voi cânta laudele Lui în adu-narea credincioșilor. Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut; să se ve-selească fiii Sionului de Împăratul lor; să salte de bucurie credincioșii Lui îmbrăcați în slavă, și laudele lui Dumnezeu să fie în gura și în inimile lor3. Voi lăuda pe Domnul cât voi trăi; voi lăuda pe Dumnezeul meu cât voi fi4; când nu voi mai fi pe pământ, nădăjduiesc că atunci când voi fi în cer Îl voi lăuda și mai bine. Sunt aici prin Isus Hristos ca să aduc Ție o jertfă de laudă, lucru pe care doresc să îl fac continuu, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui5. Tu ai spus că acela care aduce mulțumiri ca jertfă Te proslăvește6, și că acest lucru este mai plăcut Domnului decât un vițel cu coarne și copite7. Voi vesti îndură-rile Domnului, faptele Lui minunate, după tot ce a făcut Domnul pen-tru mine, și după marea Lui bunătate față de casa lui Israel, căci i-a făcut după îndurările și bogăția dragostei Lui8.

Laud pe Dumnezeul dumnezeilor, pe Domnul domnilor, căci în veac ține îndurarea Lui9.

1 Psalmul 92:1-2 2 Psalmul 145:1-2,7 3 Psalmul 149:1-2,5-6

4 Psalmul 146:2 5 Evrei 13:15 6 Psalmul 50:23

7 Psalmul 69:31 8 Isaia 63:7 9 Psalmul 136:2-3

Bunătatea este frumusețea Ta1 și, de aceea, toate lucrările Tale Te vor lăuda și toți credincioșii Tăi Te vor binecuvânta2.

Tu ești milostiv și plin de îndurare, îndelung răbdător și plin de bunătate3, și mi-ai spus că Tu nu necăjești cu plăcere, și nici nu îi mâhnești bucuros pe copiii oamenilor, ci când mâhnești pe cineva, Te înduri iarăși de el, după îndurarea Ta cea mare4.

Tu îi iubești pe cei ce se tem de Tine, pe cei ce nădăjduiesc în bu-nătatea Ta5.

Tu ai întins cerurile ca un cort6, și în ceruri Tu ai întins un cort soarelui, care iese ca un mire din odaia lui de nuntă și se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz7. Tu faci să răsară soarele Tău peste cei răi și peste cei buni, și dai ploaie peste cei drepți și peste cei ne-drepți8.

Când privesc cerurile, lucrarea mâinilor Tale, soarele, luna și ste-lele pe care le-ai făcut, Doamne, îmi zic: Ce este omul, ca să Te gân-dești la el?9 Căci este adevărat că lumina este dulce și o plăcere pentru ochi să vadă soarele10. Toată slava să fie a Tatălui luminilor11, care îi poruncește dimineții și le arată zorilor locul lor12.

1 Exod 33:19 2 Psalmul 145:10 3 Psalmul 145:8 4 Plângeri 3:33,32

5 Psalmul 147:11 6 Psalmul 104:2 7 Psalmul 19:4-5 8 Matei 5:45

9 Psalmul 8:3-4 10 Eclesiastul 11:7 11 Iacov 1:17 12 Iov 38:12

Tu nu Te-ai lăsat fără mărturie între popoare, căci le-ai făcut bine, trimițându-le ploi din cer și timpuri roditoare, le-ai dat hrană din bel-șug și le-ai umplut inimile de bucurie1.

Tu acoperi cerul cu nori, pregătești ploaia pentru pământ și faci să răsară iarba pe munți. Tu le dai hrană vitelor și puilor corbului când strigă2.

Tu aduci ploaia pe un pământ fără locuitori și adapi locurile pustii și uscate3.

Tu cercetezi pământul și îi dai belșug; îl umpli de bogății; râurile dumnezeiești sunt pline cu apă; Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească. Tu uzi brazdele, sfărâmi bulgării, îi înmoi cu ploaia, și-i binecuvântezi răsadul. Tu încununezi anul cu bunătățile Tale, și pașii Tăi varsă belșugul4. Tu faci să țâșnească izvoarele în văi, și ele curg printre munți; ele potolesc setea fiarelor sălbatice, iar păsările cerului locuiesc pe marginile lor, făcând să răsune glasul lor printre ramuri5.

Tu ai așezat pământul pe temeliile lui, și niciodată nu se va clătina; ai pus o margine apelor mării, pe care nu trebuie s-o treacă, pentru ca să nu se mai întoarcă să acopere pământul6. Tu i-ai pus hotar mării cu zăvoare și porți, zicând: „Până aici să vii, să nu treci mai departe, aici să ți se oprească mândria valurilor tale”7. Tu ai făcut bine când ai jurat că apele lui Noe nu vor mai veni niciodată pe pământ8.

Legământul Tău cu ziua și cu noaptea nu este rupt9, căci Tu con-tinui să faci soarele să lumineze ziua și ai rânduit luna și stelele să lumineze noaptea10, și ești credincios acelui legământ al providenței. Cât va fi pământul, nu vor înceta semănatul și seceratul, frigul și căl-dura, iarna și vara, ziua și noaptea11.

1 Faptele Apostolilor 14:17 2 Psalmul 147:8-9 3 Iov 38:26-27

4 Psalmul 65:9-11 5 Psalmul 104:10-12 6 Psalmul 104:5,9 7 Iov 38:10-11

8 Isaia 54:9 9 Ieremia 33:20 10 Ieremia 31:35 11 Geneza 8:22

Cerurile sunt ale Domnului, dar pământul l-ai dat fiilor oameni-lor1, și ai pus toate lucrurile sub picioarele lor, dându-le stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale2, astfel ca să apuce groaza și frica de om pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe care le-ai dat în mâinile lor3, pentru că le-ai făcut o favoare și Ți-ai găsit plăce-rea în fiii oamenilor4. Tu faci să crească iarba pentru vite și verdețu-rile pentru nevoile omului, ca pământul să dea hrană, vin, care înve-selește inima omului, untdelemn care-i înfrumusețează fața, și pâine, care-i întărește inima5. Tu le dai tuturor viața, suflarea și toate lucru-rile6, iar pământul, Doamne, este plin de bunătatea Ta7.

Toate viețuitoarele Te așteaptă, ca să le dai hrana la vreme. Când le-o dai Tu, ele o primesc, când Îți deschizi Tu mâna, ele se satură de bunătățile Tale. Când trimiți suflarea Ta, ele sunt create, și astfel în-noiești fața pământului. În veci să țină slava Ta și să Te bucuri de lucrările Tale8. Prin bunătatea Ta, Doamne, un neam trece, altul vine9; și datorită ei nu ai șters încă numele acelui neam corupt și vinovat de sub ceruri10.

Te laud că sunt o făptură așa de minunată, și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta11, căci cine dintre oameni cunoaște lucrurile omu-lui, afară de duhul omului, care este în el12?

1 Psalmul 115:16 2 Psalmul 8:6 3 Geneza 9:2 4 Proverbe 8:31 5 Psalmul 104:14-15

6 Faptele Apostolilor 17:25 7 Psalmul 119:64 8 Psalmul 104:27-28 9 Eclesiastul 1:4

10 Deuteronom 29:20 11 Psalmul 139:14 12 1 Corinteni 2:11

Tu m-ai făcut cu puțin mai jos decât creaturile cerești și m-ai în-cununat cu slavă și cinste1, căci, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, este cea care îi dă priceperea2, iar suflarea omului este o lumină a Domnului3.

Trupul meu este Templul Duhului Sfânt, iar Duhul lui Dumnezeu locuiește în mine4. De aceea, Te proslăvesc în trupul și duhul meu, care sunt amândouă ale Tale5.

Tu, Doamne, m-ai creat pentru Tine, ca să vestesc laudele Tale6.

Providenței Tale binevoitoare îi datorez faptul că n-am murit în pântecele mamei mele și că nu mi-am dat sufletul la ieșirea din pân-tecele ei; faptul că am găsit genunchi care să mă primească și sâni care să mă alăpteze7.

Deși din naștere am fost numit răzvrătit8, totuși, prin puterea Ta, am fost purtat pe umăr de Tine de la nașterea mea9 și Tu mi-ai păstrat sufletul cu viață și n-ai îngăduit să mi se clatine piciorul10.

Toate oasele mele vor zice: „Doamne, cine este ca Tine?”11, căci Tu îmi păzești oasele, ca nici unul dintre ele să nu se sfărâme12.

Eu mă culc, adorm și mă deștept iarăși, căci Domnul este sprijinul meu13.

Tu le-ai poruncit îngerilor Tăi să mă păzească în toate căile mele, să mă ducă pe mâini, ca nu cumva să-mi lovesc piciorul de vreo

1 Psalmul 8:5 2 Iov 32:8 3 Proverbe 20:27 4 1 Corinteni 6:19;3:16 5 1 Corinteni 6:20

6 Isaia 43:21 7 Iov 3:11-12 8 Isaia 48:8 9 Isaia 46:3 10 Psalmul 66:9

11 Psalmul 35:10 12 Psalmul 34:20 13 Psalmul 3:5

piatră1. Ei sunt toți duhuri slujitoare, trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moșteni mântuirea2.

Atunci când poate că a fost numai un pas între mine și moartea mea3, când îmi spunea gândul că trebuie să mor4 și când eram gata să spun: „În cei mai buni ani ai vieții mele trebuie să mă duc la porțile locuinței morților”, totuși Tu ai găsit plăcere să-mi scoți sufletul din groapa putrezirii și să arunci înapoia Ta toate păcatele mele5.

Când mă înfășuraseră legăturile morții și când m-apucaseră sudo-rile mormântului, am chemat Numele Domnului și am găsit că Dom-nul este milostiv și drept, da, Dumnezeul meu este plin de îndurare. Eram nenorocit de tot, dar El m-a mântuit și mi-a izbăvit sufletul de la moarte, ochii din lacrimi și picioarele de cădere. Voi umbla înain-tea Domnului pe pământul celor vii6.

Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic îmi poartă povara; Dum-nezeu, mântuirea mea7.

Tu mă paști în pășuni verzi și mă duci la ape de odihnă, Tu îmi întinzi masa în fața potrivnicilor mei, îmi ungi capul cu untdelemn și paharul meu este plin de dă peste el8.

Se poate să fi fost trimis fără pungă, fără traistă și fără încălță-minte, dar am dus lipsă de ceva? De nimic, Doamne9.

1 Psalmul 91:11-12 2 Evrei 1:14 3 1 Samuel 20:3

4 2 Corinteni 1:19 5 Isaia 38:10,17 6 Psalmul 116:3-6;8-9

7 Psalmul 68:19 8 Psalmul 23:2,5 9 Luca 22:35

Candela lui Dumnezeu a strălucit deasupra capului meu și lumina Lui m-a călăuzit în întuneric, iar Dumnezeu a vegheat ca un prieten peste cortul meu1.

Tu mi-ai dat toate lucrurile din belșug ca să mă bucur de ele2 și ai dat abundență mâinilor mele3.

De multe ori am mâncat, m-am săturat și am trăit în desfătări prin bunătatea Ta cea mare4.

Când îmi amintesc de tot drumul pe care m-a călăuzit Domnul, Dumnezeul meu, pentru atâția ani în pustie5, trebuie să iau o piatră și să-i pun numele Eben-Ezer, căci Domnul m-a ajutat până aici6.

Dumnezeu este Cel care mă încinge cu putere și mă povățuiește pe calea cea dreaptă7, El, care a binecuvântat lucrul mâinilor mele8. Deși începuturile mele erau mărunte, totuși propășirea mea de mai târziu va fi mare9.

În casa mea a domnit pacea, fără umbră de frică, iar nuiaua lui Dumnezeu nu a fost asupra mea ca să mă lovească10, astfel că strigăte de biruință și de mântuire au fost în cortul meu zi de zi11.

Numai cu toiagul meu am trecut acest Iordan, iar acum am devenit două tabere12, și Dumnezeu este Cel care le dă o familie celor părăsiți13.

Dacă am gustat viața cu nevasta mea14 și ea a fost pentru mine ca o cerboaică iubită, căprioară plăcută15, atunci acesta este un motiv ca

1 Iov 29:3-4 2 1 Timotei 6:17 3 Iov 12:6 4 Neemia 9:25 5 Deuteronom 8:2

6 1 Samuel 7:12 7 Psalmul 18:32 8 Iov 1:10 9 Iov 8:7 10 Iov 21:9

11 Psalmul 118:15 12 Geneza 32:10 13 Psalmul 68:6 14 Eclesiastul 9:9 15 Proverbe 5:19

să Îți mulțumesc, căci mi-ai dat tot ce ai avut mai bun din creaturile Tale.

Când am mâncat și m-am săturat, am motiv să Te binecuvântez pentru țara cea bună pe care mi-ai dat-o1, o țară asupra căreia Domnul, Dumnezeul meu are neîncetat ochii, de la începutul până la sfârșitul anului2. Tu dai pace ținutului meu și mă saturi cu cel mai bun grâu3. Sunt eliberat de glasul arcașilor în mijlocul adăpătoarelor; acolo, voi repeta binefacerile Domnului, binefacerile cârmuirii Sale în Israel4. Îți mulțumesc pentru că aceia care guvernează peste mine sunt în slujba lui Dumnezeu spre binele meu5, și pentru că ei caută binele poporului Tău și vorbesc pentru fericirea întregului Tău neam6.

Fie binecuvântat Dumnezeu, Tatăl Domnului meu Isus Hristos, care m-a binecuvântat în Hristos cu tot felul de binecuvântări duhov-nicești, în locurile cerești7.

1 Deuteronom 8:10 2 Deuteronom 11:12 3 Psalmul 147:14

4 Judecători 5:11 5 Romani 13:4 6 Estera 10:3

7 Efeseni 1:3

O, cât de minunat s-a arătat bunătatea și dragostea lui Dumnezeu, Mântuitorul meu, față de mine! El m-a mântuit, nu pentru faptele fă-cute de mine în neprihănire, ci după îndurarea Lui1. Eu mă distruse-sem singur, dar numai în Tine era ajutorul meu2.

Când am fost aruncat pe câmp și nimeni nu mă mângâia, Tu m-ai văzut, tăvălit în sângele meu și mi-ai zis: ‚Trăiește!’ Da, mi-ai zis: ‚Tră-iește!’ Aceasta a fost vremea dragostei3.

Când răscumpărarea sufletului era așa de scumpă, așa că nu se pu-tea face niciodată, și cu adevărat niciun om nu putea să-l răscumpere pe altul, nici să-I dea lui Dumnezeu prețul răscumpărării vieții sale4, atunci Tu Te-ai îndurat ca să găsești un preț de răscumpărare, și ca eu să fiu izbăvit de căderea în groapă5.

Când eram condamnat să mor și eram ca apa vărsată pe pământ, care nu se mai poate aduna, atunci Tu nu mi-ai luat viața, ci ai făcut astfel ca fugarul de mine să nu rămână izgonit de pe pământ6.

Deși Tu nu i-ai cruțat pe îngerii care au păcătuit, ci i-ai aruncat în Iad7, Tu ai spus în ce privește omenirea: „Nu-i nimiciți, căci este o binecuvântare în ei”8.

Iată astfel înțelepciunea lui Dumnezeu, cea tainică și ținută as-cunsă, pe care o rânduise Dumnezeu mai înainte de veci, spre slava noastră9.

Vreau întotdeauna să Îți aduc mulțumiri, Dumnezeule, pentru că ai ales anumiți oameni pentru mântuire, în sfințirea Duhului10, și ei

1 Tit 3:4-5 2 Osea13:9 3 Ezechiel 16:5-6,8 4 Psalmul 49:7-8

5 Iov 33:24 6 2 Samuel 14:14 7 2 Petru 2:4 8 Isaia 65:8

9 1 Corinteni 2:7 10 2 Tesaloniceni 2:13

sunt o rămășiță, aleasă prin har1, pe care Dumnezeu a ales-o în Hris-tos înainte de întemeierea lumii, ca ei să fie sfinți și fără prihană îna-intea Ta, în dragostea Ta, fiind rânduiți mai dinainte să fie înfiați prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Tale, spre lauda slavei harului Tău2.

Ei sunt ai Tăi, și Tu i-ai dat lui Hristos3, iar aceasta este voia Ta, ca să nu se piardă nimic din tot ce I-ai dat Lui, ci să îi înviezi în ziua de apoi4.

Te binecuvântez că, atunci când au eșuat jertfele și sacrificiile pe care nu le-ai voit și nici nu ai găsit plăcere în ele, atunci Fiul veșnic al lui Dumnezeu a spus: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule” și, „Mi-ai pregătit un trup”5. Te laud că, după cum scrie în sulul cărții despre El, El Își găsește plăcerea în a face voia Ta, Dumnezeule, și da, Legea Ta a fost în străfundul inimii Lui6.

Tu L-ai dat în ajutorul meu pe Cel viteaz, un Tânăr din mijlocul poporului Tău: Tu L-ai găsit pe robul Tău David și L-ai uns cu untde-lemnul Tău cel sfânt7, cu untdelemnul bucuriei, mai presus decât to-varășii Săi de slujbă8, și ai promis că mâna Ta Îl va sprijini și brațul Tău Îl va întări, că Îl vei face Întâiul Născut, cel mai înălțat dintre împărații pământului9.

Te binecuvântez, Doamne, că Tatăl nu mai judecă acum pe ni-meni, ci toată judecata I-a dat-o Fiului, căci, după cum Tatăl are viața

1 Romani 11:5 2 Efeseni 1:4-6 3 Ioan 17:6

4 Ioan 6:39 5 Evrei 10:5-7 6 Psalmul 40:7-8

7 Psalmul 89:19-20 8 Psalmul 45:7 9 Psalmul 89:21,27

în Sine, tot așa I-a dat și Fiului să aibă viața în Sine, și I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului1, căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile pe mâna Lui2 și că o desăvârșită unire domnește între Ei amândoi3.

Te binecuvântez că El este Robul Tău, pe care-L sprijini, Alesul Tău, în care Își găsește plăcere sufletul Tău4; Fiul Tău preaiubit în care Îți găsești toată plăcerea5. Pe El L-ai pus să facă legământ cu oa-menii6 și prin El nu mai sunt sub Lege, ci sub har7.

Te binecuvântez, Doamne, că atât de mult a iubit Dumnezeu lu-mea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică8.

Te binecuvântez că, imediat ce omul a căzut în păcat, prin har a fost promis că sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui9 și că, în jer-tfele Vechiului Testament, Isus Hristos a fost reprezentat de la înte-meierea lumii ca Mielul care a fost junghiat10.

Te laud că, prin credință, cei din vechime au căpătat o bună măr-turie, deși nu primiseră ce le fusese făgăduit, căci au primit mărturia că erau neprihăniți11. Te binecuvântez pentru promisiunea făcută în Avraam, că în sămânța lui, toate familiile pământului vor fi binecu-vântate12, și pentru cea făcută lui Iacov, că Șilo va veni și că de El vor asculta popoarele13. Patriarhii au săltat de bucurie că au să vadă ziua lui Hristos, și ei au văzut-o și s-au bucurat14.

1 Ioan 5:22,26-27 2 Ioan 3:35 3 Zaharia 6:13 4 Isaia 42:1 5 Matei 17:5

6 Isaia 49:8 7 Romani 6:14 8 Ioan 3:16 9 Geneza 3:15 10 Apocalipsa 13:8

11 Evrei 11:39,2,4 12 Geneza 12:3 13 Geneza 49:10 14 Ioan 8:56

Ador acea înțelepciune, pace, și bunătate prin care ai adus o Vie din Egipt, ai izgonit-O dintre neamuri și ai sădit-O. Tu ai făcut loc înaintea Ei și a dat rădăcini, umplând țara1.

Ei nu au pus mâna pe țară cu sabia lor, nici prin brațul lor au fost mântuiți, ci prin dreapta Ta, brațul Tău, lumina Feței Tale, pentru că îi iubeai2. Te binecuvântez că iudeilor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu3, că ei au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască și făgăduințele4. Te laud că, dintre toate bunele cuvinte pe care le rostise robul Tău Moise, nici unul n-a rămas neîmplinit5.

Te binecuvântez pentru tot ceea ce Tu ai făcut când le-ai vorbit pă-rinților noștri prin profeți, în multe rânduri și în multe chipuri6, acei oameni care au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt7, și au prorocit despre harul care era păstrat pentru cei ai lui Dumnezeu, ves-tind mai dinainte patimile lui Hristos și slava de care aveau să fie ur-mate, și că nu doar pentru ei înșiși spuneau ei aceste lucruri, ci și pen-tru noi, vestind lucruri în care chiar îngerii doresc să privească8.

În mod special, Te binecuvântez că ai avut în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la desăvârșire fără noi9.

Te binecuvântez, Doamne, că, la împlinirea vremii, L-ai trimis pe Fiul Tău, născut din femeie, născut sub Lege, ca să-i răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca și eu, alături ce cei ai Tăi, să capăt înfierea10.

1 Psalmul 80:8-9 2 Psalmul 44:3 3 Romani 3:2 4 Romani 9:4

5 1 Regi 8:56 6 Evrei 1:1 7 2 Petru 1:21 8 1 Petru 1:10-12

9 Evrei 11:40 10 Galateni 4:4-5

Te binecuvântez pentru Cuvântul Tău veșnic ce S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr, și că au fost acolo oameni care au privit slava Sa, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl1. Mărturisesc că, fără îndoială, mare este taina evlaviei, anume că Dumnezeu a fost arătat în trup2.

Te binecuvântez că pentru acest scop S-a născut El și a venit în lume, ca să mărturisească despre adevăr3. Cred și am ajuns la cunoș-tința că El este Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu4, că El este Cel care trebuia să vină, și nu voi aștepta pe nimeni altul.

Te binecuvântez că Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut5, că El a venit ca eu să am viață, și să o am din belșug6, și că motivul pentru care Fiul lui Dumnezeu S-a arătat a fost acela de a nimici lucrările diavolului7.

Doamne, primesc cuvântul care este adevărat și vrednic de primit, care spune că Hristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu8.

Te binecuvântez că, așa cum copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și El a fost deopotrivă părtaș la ele, căci negreșit nu în ajutorul îngerilor a venit El, ci în ajutorul nostru, și El a trebuit să se asemene fraților Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce privește legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului, căci Lui nu Îi este rușine să îi nu-mească frați9.

Te laud că Cel întâi născut a fost adus în lume însoțit de toți îngerii lui Dumnezeu, cărora le-a dat porunca de a I se închina10.

1 Ioan 1:14 2 1 Timotei 3:16 3 Ioan 18:37 4 Ioan 6:69

5 Luca 19:10 6 Ioan 10:10 7 1 Ioan 3:8 8 1 Timotei 1:15

9 Evrei 2:14,16-17,11 10 Evrei 1:6

Te binecuvântez că ești și ai fost în Hristos, împăcând lumea cu Tine, neținând în socoteală păcatele oamenilor, și le-ai încredințat copiilor Tăi propovăduirea acestei împăcări1.

Te binecuvântez că L-ai pus Martor pe lângă popoare, Cap și Stă-pânitor al popoarelor2; că El a fost pecetluit și trimis în lume3 și că Tatăl, care L-a trimis, nu L-a lăsat singur, căci întotdeauna făcea ce-I este plăcut4.

Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte, căci în și prin Isus Hris-tos este pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui5.

Dragostea lui Dumnezeu față de mine s-a arătat prin faptul că Dumnezeu L-a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca eu să trăiesc prin El6.

Îți mulțumesc că I-ai dat putere peste orice făptură, ca să le dea viața veșnică tuturor acelora, pe care I-ai dat Tu7.

Te binecuvântez pentru siguranța pe care o am că este un Învăță-tor venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care El le-a făcut, dacă Dumnezeu nu este cu el8.

Te binecuvântez că în aceste zile de sfârșit ne-ai vorbit prin Fiul Tău9, ale cărui învățături nu sunt de la El, ci de la Cel ce L-a trimis10,

1 2 Corinteni 5:19 2 Isaia 55:4 3 v. Ioan 10:36; 6:27 4 Ioan 8:29

5 Luca 2:14 6 1 Ioan 4:9 7 Ioan 17:2 8 Ioan 3:2

9 Evrei 1:2 10 Ioan 7:16

și că El a învățat ca Unul care avea putere1. Sunt încurajat să vin la El și să învăț de la El, căci El este blând și smerit cu inima și, învățând de la El, voi găsi odihnă pentru sufletul meu2.

Te binecuvântez că El a lăsat o pildă pentru mine, ca să calc pe urmele Lui, căci El n-a făcut păcat și în gura Lui nu s-a găsit vicleșug, iar când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri3. Mâncarea și bău-tura Lui au fost să facă voia Tatălui Său4. El a fost sfânt, nevinovat, fără pată, despărțit de păcătoși5. O, fă ca și eu să fiu înarmat cu același fel de gândire6 și, cum a fost El, așa să fiu și eu în lumea aceasta7, și să trăiesc cum a trăit El8.

Te binecuvântez pentru că lucrările pe care le-a făcut mărturisesc despre El că Tatăl L-a trimis9, că prin puterea Lui orbii și-au căpătat vederea, șchiopii au umblat, leproșii au fost curățiți, surzii au auzit, morții au înviat și săracilor li s-a propovăduit Evanghelia10, și chiar și vânturile și marea L-au ascultat11, motiv pentru care Îl slăvesc pe Dum-nezeu lui Israel12. Cu adevărat, aceasta a fost Fiul lui Dumnezeu13.

Te binecuvântez că Isus Hristos a venit să-i cheme la pocăință nu pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși (ca mine), și a avut puterea pe pământ să ierte păcatele14, căci El a venit să mântuiască pe poporul Lui de păcatele sale15. El este Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii16 și El este (spre cinstea Lui, nu spre ocara Lui) Prieten al vame-șilor și al păcătoșilor17.

1 Matei 7:29 2 Matei 11:29 3 1 Petru 2:21-23 4 Ioan 4:34 5 Evrei 7:26 6 1 Petru 4:1

7 1 Ioan 4:17 8 1 Ioan 2:6 9 Ioan 5:36 10 Matei 11:5 11 Matei 8:27 12 Matei 15:31

13 Matei 27:54 14 Matei 9:13,6 15 Matei 1:21 16 Ioan 1:29 17 Matei 11:19

Îți mulțumesc pentru invitația plină de har pe care El le-a făcut-o tuturor celor care sunt trudiți și împovărați să vină la El și să le dea odihnă1, ca și pentru siguranța pe care El a dat-o că pe oricine vine la El nu-l va izgoni afară niciodată2.

Te binecuvântez pentru că El a făcut o ofertă de har, ca oricine însetează, să vină la El și să bea3.

Iată că, într-adevăr, Dumnezeu Își arată dragostea față de mine prin faptul că, pe când eram eu încă păcătos, Hristos a murit pentru mine, pentru ca eu să fiu împăcat cu El prin moartea Fiului Său4. Și dragostea stă nu în faptul că eu L-am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El m-a iubit pe mine și L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de răscumpărare pentru păcatele mele5, și nu numai pentru ale mele, ci pentru ale întregii lumi6; că El a gustat moartea pentru toți, pentru ca, prin moarte, să-l nimi-cească pe cel ce are puterea morții, adică pe diavolul7.

Te binecuvântez pentru că, printr-o singură jertfă, El i-a făcut de-săvârșiți pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți8, pentru că El a pus capăt fărădelegii, a ispășit păcatele, a ispășit nelegiuirea și a adus ne-prihănirea veșnică9.

Te binecuvântez pentru că El m-a răscumpărat din blestemul Le-gii, făcându-Se blestem pentru mine10.

1 Matei 11:28 2 Ioan 6:37 3 Ioan 7:37 4 Romani 5:8,10

5 1 Ioan 4:10 6 1 Ioan 2:2 7 Evrei 2:9,14 8 Evrei 10:14

9 Daniel 9:24 10 Galateni 3:13

Te binecuvântez că Dumnezeu a făcut ceea ce era cu neputință Le-gii, din cauza neputinței firii pământești, trimițându-L din cauza pă-catului pe Însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, să osândească păcatul în firea pământească1.

Te binecuvântez că El a fost străpuns pentru păcatele mele, zdro-bit pentru fărădelegile mele, că pedeapsa care îmi dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui sunt tămăduit și că Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor, fiind voia Lui să Îl zdro-bească prin suferință2.

Te binecuvântez că, arătându-Se ca să șteargă păcatul prin jertfa Sa, El, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine jertfă fără pată lui Dum-nezeu, și că, prin sângele Său, a intrat, odată pentru totdeauna, în Lo-cul preasfânt, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică3.

Te binecuvântez că El a dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor pe cruce, și că a șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva mea și îmi era potrivnic, și l-a nimicit, pironindu-l pe cruce4. Te binecu-vântez că El este pacea mea, El, care a surpat zidul de la mijloc care-i despărțea, i-a făcut pe cei doi să fie un singur om nou în El Însuși, împăcându-i astfel pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, pe cruce, prin care a nimicit vrăjmășia5.

Te binecuvântez că El m-a iubit și m-a spălat de păcatele mele cu sângele Său, și a făcut din noi o împărăție și preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său6.

O, lărgimea, lungimea, adâncimea și înălțimea dragostei lui Hris-tos, care întrece orice cunoștință!7 Acea dragoste mare cu care El m-a iubit!8 1 Romani 8:3 2 Isaia 53:5-6,10 3 Evrei 9:26,14,12

4 Coloseni 2:14-15 5 Efeseni 2:14-16 6 Apocalipsa 1:5-6

7 Efeseni 3:18-19 8 Efeseni 2:4

Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, cinstea, slava și lauda! Căci El a fost jun-ghiat și, prin sângele Lui, El m-a răscumpărat pentru Dumnezeu1.

Îți mulțumesc că El a fost dat din pricina fărădelegilor mele, dar a înviat pentru ca eu să fiu socotit neprihănit2, și că a fost dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu prin învierea din morți3. Îți mulțu-mesc că, deși El a fost mort, iată că este viu în vecii vecilor și ține cheile morții și ale Locuinței morților4; fiind înviat din morți, nu mai moare, căci moartea nu mai are nici o stăpânire asupra Lui5. Îți mul-țumesc că Hristos a înviat din morți, pârga celor adormiți; că, după cum toți au murit în Adam, tot așa toți vor învia în Hristos, fiecare la rândul lui6. Îți mulțumesc că nu ai îngăduit ca Sfântul Tău să vadă putrezirea, ci I-ai dezlegat legăturile morții, căci nu era cu putință să fie ținut de ea, și astfel, toată casa lui Israel a știut bine că acel Isus pe care ei L-au răstignit, este Domn și Hristos7.

Îți mulțumesc că pentru aceasta a murit și înviat Hristos, ca El să aibă stăpânire și peste cei morți și peste cei vii8, și pentru ca, fie că veghez, fie că dorm, să trăiesc împreună cu El9.

Te binecuvântez că Domnul meu Isus S-a suit la Tatăl Său și la Tatăl meu, la Dumnezeul Său și Dumnezeul meu10; S-a suit pe înăl-țime, a luat prinși de război, a luat în dar oameni, chiar dintre cei răz-vrătiți, și ei vor locui lângă Domnul Dumnezeu11. 1 Apocalipsa 5:12,9 2 Romani 4:25 3 Romani 1:4 4 Apocalipsa 1:18

5 Romani 6:9 6 1 Corinteni 15:20,22-23 7 Faptele Apostolilor 2:27,24,36

8 Romani 14:9 9 1 Tesaloniceni 5:10 10 Ioan 20:17 11 Psalmul 68:18

Te binecuvântez că El a intrat pentru mine ca Înainte Mergător1, a intrat pentru mine chiar în cer, pentru ca acum să Se înfățișeze îna-intea lui Dumnezeu pentru mine2, un Miel stând în picioare, care pă-rea junghiat, stând la mijlocul scaunului de domnie3.

Te binecuvântez că El stă la dreapta scaunului de domnie al Mări-rii în ceruri4, având supuși îngerii, stăpânirile și puterile5.

Te binecuvântez că El S-a dus acolo pentru a pregăti un loc în casa Tatălui Său, unde sunt multe locașuri6 și că, deși nu-L pot urma acum, totuși sper că Îl voi urma în curând7, când El Se va întoarce să mă ia la El, pentru ca acolo unde este El să fiu și eu8.

Îți mulțumesc că purtând păcatele multora, El mijlocește pentru cei vinovați9 și se roagă nu numai pentru cei care I-au fost dați câtă vreme a fost aici pe pământ, ci pentru toți cei care vor crede în El prin cuvântul lor, ca toți să fie una10.

Îți mulțumesc că am la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit11, care poate să îi mântuiască în chip desăvârșit pe toți cei ce se apropie de Dumnezeu, căci El trăiește pururea ca să mijlocească pentru ai Lui12. Îți mulțumesc că am un Mare Preot, luat din mijlocul oamenilor și pus pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca să aducă daruri și jertfe pentru păcate, care poate fi îngăduitor cu cei neștiutori și rătăciți, și care S-a făcut pentru toți cei ce-L ascultă urzitorul unei mântuiri veșnice13.

1 Evrei 6:10 2 Evrei 9:24 3 Apocalipsa 5:6 4 Evrei 8:1 5 1 Petru 3:22

6 Ioan 14:2-3 7 Ioan 13:36 8 Ioan 14:3 9 Isaia 53:12 10 Ioan17:20-21

11 1 Ioan 2:1 12 Evrei 7:25 13 Evrei 5:1-2,9

Îți mulțumesc, Doamne, căci datorită faptului că Domnul meu Isus S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce, Dumnezeu L-a înălțat nespus de mult și I-a dat Numele care este mai presus de orice nume, pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi și orice limbă să mărturisească (la fel cum fac și eu acum) că Isus Hristos este Domnul, spre slava lui Dumnezeu Ta-tăl1. Îți mulțumesc că toată puterea I-a fost dată în cer și pe pământ2, că L-ai pus peste lucrările mâinilor Tale și toate le-ai supus sub pici-oarele Lui, și astfel L-ai încununat cu slavă și cinste3.

Îți mulțumesc că El este Împăratul împăraților și Domnul domni-lor4, că Celui îmbătrânit de zile I s-a dat stăpânirea, slava și puterea împărățească, și împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată5.

Îți mulțumesc că domnia este pe umărul Lui, că este numit Minu-nat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii, căci creșterea domniei Lui și pacea Lui vor fi fără sfârșit6.

Îți mulțumesc că L-ai uns pe Împăratul Tău pe Sion, muntele Tău cel sfânt7, și că El va împărăți peste casa lui Iacov în veci8, va domni până va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și orice putere9, până când îi va pune pe toți vrăjmașii la picioarele Sale10, și apoi va da Îm-părăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți11.

1 Filipeni 2:8-11 2 Matei 28:18 3 Evrei 2:7-9 4 Apocalipsa 19:16

5 Daniel 7:13-14 6 Isaia 9:6-7 7 Psalmul 2:6 8 Luca 1:33

9 v. 1 Corinteni 15:24:25; Efeseni 6:12 10 Evrei 10:13 11 1 Corinteni 15:24,28

Te binecuvântez că ai rânduit o zi în care vei judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-ai rânduit pentru aceasta și despre care le-ai dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-ai înviat din morți1.

Te binecuvântez că, în acea zi, Domnul Isus va fi descoperit din cer, cu îngerii puterii Lui, într-o flacără de foc, ca să îi pedepsească pe cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu și pe cei ce nu ascultă de Evan-ghelia Domnului nostru Isus Hristos2. El va veni ca să fie proslăvit în sfinții Săi și privit cu uimire în toți cei ce vor fi crezut3, căci, prin Isus, Dumnezeu îi va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit4.

Te binecuvântez că El îi va trimite apoi pe îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătu-ire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea5, și îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi6, și atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor7. Și eu acum, după făgăduința Ta, aștept ceruri noi și un pământ nou, în care va locui neprihănirea. Doamne, fiindcă aștept aceste lucruri, ajută-mă să îmi dau silința să fiu găsit înaintea Lui fără prihană, fără vină, și în pace8; și iată, spun: Vino, Doamne Isuse! Vino curând!9

Te binecuvântez că, atunci când Domnul Isus S-a ridicat la cer, El le-a trimis copiilor Lui un alt Mângâietor, care să rămână cu ei în

1 Faptele Apostolilor 17:31 2 2 Tesaloniceni 1:7-8 3 2 Tesaloniceni 1:10

4 1 Tesaloniceni 4:14 5 Matei 13:41 6 Matei 24:31 7 Matei 13:43

8 2 Petru 3:13-14 9 Apocalipsa 22:20

veac, și anume Duhul adevărului1, care Îl va proslăvi pe Fiul, căci El va lua din ce este al Lui și le va descoperi celor care sunt ai Lui2.

Te binecuvântez că, odată ce S-a înălțat la dreapta lui Dumnezeu și a primit de la Tatăl făgăduința Duhului Sfânt3, El L-a turnat ca râuri de apă vie în copiii Lui4.

Binecuvântat să fie Dumnezeu pentru semnele, puterile și feluri-tele minuni, și pentru darurile Duhului Sfânt, prin care Dumnezeu a adus mărturia unei mântuiri așa de mari5.

Binecuvântat să fie Dumnezeu pentru promisiunea că, așa cum pă-rinții pământești, deși sunt răi, știu să le dea daruri bune copiilor lor, cu atât mai mult Tatăl meu ceresc le va da Duhul Sfânt celor care I-l cer6, căci Duhul Sfânt promis este arvuna moștenirii mele până când voi intra în posesia ei7.

Îți mulțumesc că, în Isus Hristos, Tu ai încheiat cu mine un legă-mânt veșnic, ca să întărești îndurările tale față de David8, și chiar dacă se mută munții sau se clatină dealurile, totuși, legământul Tău de pace nu se va clătina9. Îți mulțumesc că mi-ai dat făgăduințele Tale nespus de mari și scumpe, ca prin ele să mă faci părtaș firii dumne-zeiești10, și că legământul al cărui Mijlocitor este Isus Hristos este mai bun, căci este așezat pe făgăduințe mai bune11.

Îți mulțumesc că Tu pedepsești fărădelegile mele cu nuiaua și ne-legiuirile mele cu lovituri, dar nu Îți vei îndepărta deloc bunătatea de

1 Ioan 14:16-17 2 Ioan 16:14 3 Faptele Apostolilor 2:33 4 Ioan 7:38

5 Evrei 2:4,3 6 Luca 11:13 7 Efeseni 1:13-14 8 Isaia 55:3

9 Isaia 54:10 10 2 Petru 1:14 11 Evrei 8:6

la mine și nu-Ți vei face credincioșia de minciună; nu Îți vei încălca legământul și nu vei schimba ce a ieșit de pe buzele Tale1.

Îți mulțumesc că, fiindcă voiai să dovedești cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărârii Tale, ai venit cu un jurământ, pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba, și în care este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsesc o puternică îmbărbătare, eu, a cărui scăpare a fost să apuc nădejdea care îmi este pusă înainte2. Îți mulțumesc că am primit pecetea neprihănirii, prin credință, după cum tăierea împrejur era un astfel de semn3, care mă asigură de iertarea păcatelor mele și de darul Duhului Sfânt, și că această făgăduință este pentru cei ai lui Dumnezeu și pentru copiii lor4. Te laud că acel pahar din Cina Domnului, este simbolul sângelui legământului, care s-a vărsat pentru mulți, spre iertarea păcatelor5.

Îți mulțumesc că am la dispoziție Scripturile ca să le cercetez, căci în ele am viața veșnică, fiindcă ele mărturisesc despre Hristos6, și că toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire7. Îți mulțu-mesc că tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învățătura mea, ca, prin răbdarea și prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să am nădejde8; și că am acest Cuvânt al prorociei făcut și mai tare, ca o lumină care strălucește într-un loc întunecos9. Îți mulțumesc că descoperirea nu a venit la mine ca vorbele unei cărți pecetluite10, ci că a fost posibil să aud în limba mea lucrările minunate ale Tale11.

1 Psalmul 89:32-34 2 Evrei 6-17-18 3 Romani 4:11 4 Faptele Apostolilor 2:38-39

5 Matei 26:28 6 Ioan 5:39 7 2 Timotei 3:16 8 Romani 15:4 9 2 Petru 1:19

10 Isaia 29:11 11 Faptele Apostolilor 2:11

Îți mulțumesc, o, Tată, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți, și pe care le-au dorit prorocii și regii din vechime, dar le-ai descoperit pruncilor ca mine; da, Tată, fiindcă așa ai găsit cu cale Tu1.

Îți mulțumesc că nu doar că Tu ai descoperit Cuvântul Tău lui Ia-cov, și lui Israel legile și poruncile Tale, căci Tu n-ai lucrat așa cu toate Neamurile, și ele nu cunosc poruncile Tale2. Îți mulțumesc că ai așezat cortul Tău cu oamenii, și că Tu Însuți vei locui cu ei3; că vei pune locașul Tău cel sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna4 și că acolo Te vei întâlni cu copiii lui Israel5. Îți mulțumesc că ai făcut cunoscut poporului Tău Sabatul Tău cel sfânt6, și că rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu7.

Îți mulțumesc că, atunci când Domnul Isus S-a suit la cer, El le-a dat daruri oamenilor, a dat pe unii apostoli, pe alții evangheliști, dar și păstori și învățători, pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucră-rii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos8; că, în timp ce ei învață poporul Tău să păzească ceea ce Hristos a poruncit, El a pro-mis că va fi cu noi în toate zilele, până la sfârșitul veacului9.

1 v. Luca 10:21; 1 Petru 1:10 2 Psalmul 147:19-20 3 Apocalipsa 21:3

4 Ezechiel 37:26 5 Exod 29:43 6 Neemia 9:14 7 Evrei 4:9

8 Efeseni 4:8,11-13 9 Matei 28:20

Îți mulțumesc că predicarea lui Isus Hristos, prin porunca Dum-nezeului celui veșnic, și a Evangheliei care a fost adusă la cunoștința tuturor Neamurilor, ca să asculte de credință1, are puterea întărită de Dumnezeu ca să surpe întăriturile2; că Domnul a lucrat împreună cu ei și a întărit Cuvântul prin semnele care-l însoțeau3, astfel că Satana a căzut ca un fulger din cer4.

Îți mulțumesc că Evanghelia a fost predicată în mijlocul multor lupte5, și totuși ea a continuat să se răspândească și să se întărească cu multă putere6, astfel că mulți s-au întors de la idoli ca să slujească Dum-nezeului celui viu și adevărat, așteptând din ceruri pe Fiul Său7. Acum a venit mântuirea, puterea și împărăția lui Dumnezeu și stăpânirea Hristosului Lui8. Răscumpărătorul înălțat a pornit cu arcul și cununa Sa, biruitor, ca să biruiască9, și neamurile s-au născut dintr-o dată10.

Te binecuvântez că, deși inamicii lui Israel au asuprit acest popor din tinerețe, totuși ei nu l-au biruit; deși plugarii i-au arat spinarea, totuși Domnul a este drept, și El le-a tăiat funiile celor răi11.

Te binecuvântez că Isus Hristos a zidit Biserica Sa pe o piatră, și porțile locuinței morților nu o vor birui12, căci sămânța ei va fi veșnică și scaunul Lui de domnie ca zilele cerurilor13.

1 Romani 16:25-26 2 2 Corinteni 10:4 3 Marcu 16:20 4 Luca 10:18 5 1 Tesaloniceni 2:2

6 Faptele Apostolilor 19:20 7 1 Tesaloniceni 1:9-10 8 Apocalipsa 12:10 9 Apocalipsa 6:2

10 Isaia 66:8 11 Psalmul 129:1-4 12 Matei 16:18 13 Psalmul 89:29

Te binecuvântez pentru toți cei care s-au arătat vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri și strâmtorări1, care, când au fost duși înaintea împăraților și înaintea dregătorilor din pri-cina lui Hristos, acele lucruri s-au întâmplat ca ei să fie mărturie, și Tu le-ai dat o gură și o înțelepciune, căreia nu i-au putut răspunde, nici sta împotrivă toți potrivnicii lor2.

Te binecuvântez că cei care au fost dați morții toată ziua pentru Hristos și au fost socotiți ca niște oi de tăiat, au fost totuși în toate aceste lucruri mai mult decât biruitori, prin Acela care i-a iubit3.

Te binecuvântez că pârâșul fraților mei a fost biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor, căci ei nu și-au iubit viața chiar până la moarte4. Te binecuvântez pentru norul de martori care mă înconjoară5, pentru urmele oilor6, pentru cei din vechime, care au căpătat o bună mărturie7 și care moștenesc acum, prin credință și răb-dare, făgăduințele8. Doamne, fă-mă să calc pe urmele lor, întrucât și ei au călcat pe urmele lui Hristos9.

Te binecuvântez că dacă noi, copiii Tăi, umblăm în lumină, atunci avem părtășie unii cu alții10 și cu toți cei care cheamă în vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor și al nostru11.

Te binecuvântez că noi, care suntem mulți, suntem o pâine și un trup12 și că, deși sunt felurite daruri, slujbe și lucrări, totuși este

1 2 Corinteni 6:4 2 Luca 21:12-13,15 3 Romani 8:36-37 4 Apocalipsa 12:10-11

5 Evrei 12:1 6 Cântarea Cântărilor 1:8 7 Evrei 11:2 8 Evrei 6:12

9 1 Corinteni 11:1 10 1 Ioan 1:7 11 1 Corinteni 1:2 12 1 Corinteni 10:17

același Duh, același Domn și același Dumnezeu, care lucrează totul în toți1.

Îți mulțumesc că toți copiii lui Dumnezeu care sunt risipiți2 sunt uniți în El, care este Capul trupului, al Bisericii3, astfel că ei sunt toți frații și părtașii mei la necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus4.

Îți mulțumesc pentru cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumne-zeu celor care Îl iubesc5, și pentru moștenirea nestricăcioasă, neînti-nată, care nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru mine6.

Îți mulțumesc că neavând aici o cetate stătătoare7, sunt încurajat să doresc o patrie mai bună, adică o patrie cerească, cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu8.

Îți mulțumesc că mă aflu în nădejdea vieții veșnice, pe care a făgă-duit-o Dumnezeu, care nu poate să mintă9, și că toți credincioșii ade-vărați, prin har10, au viața veșnică rămânând în ei11.

1 1 Corinteni 12:4-6 2 Ioan 11:52 3 Coloseni 1:18 4 Apocalipsa 1:9

5 Iacov 1:12 6 1 Petru 1:4 7 Evrei 13:14 8 Evrei 11:16,10

9 Tit 1:2 10 Faptele Apostolilor 18:27 11 1 Ioan 3:15

Te binecuvântez că nu m-ai lăsat în voia minții mele blestemate1, că nu am conștiința însemnată cu fierul roșu2, că Tu nu ai spus despre mine: „S-a lipit de idoli, lasă-l în pace”3 și că Duhul Tău a rămas încă în mine4.

Îți mulțumesc pentru că lucrarea Legii este scrisă în inima mea, conștiința mea mărturisind despre lucrarea aceasta și gândurile mele învinovățindu-se sau dezvinovățindu-se între ele5.

M-a strămutat Dumnezeu prin harul Său de sub puterea întuneri-cului în Împărăția Fiului dragostei Lui?6 M-a chemat El la părtășia cu Isus Hristos7 și m-a adus aproape prin sângele lui Hristos, eu, care prin natură eram îndepărtat?8 Nu mie, o, Doamne, nu mie, ci Numelui Tău dau slavă9.

Mulțumesc lui Dumnezeu întotdeauna pentru cei pentru care Evanghelia nu a venit numai în cuvânt, ci și în putere și în Duhul Sfânt, în deplină încredințare10. Tu m-ai iubit cu o iubire veșnică, de aceea Ți-ai păstrat bunătatea față de mine11. Tu m-ai tras cu legături de bunătate, cu funii de dragoste12. Când omul cel tare, bine înarmat, a păzit casa inimii mele și averile erau la adăpost, a fost Unul mai tare decât el care l-a biruit și atunci i-a luat cu sila toate armele în care se încredea și a împărțit prăzile luate de la el13.

1 Romani 1:28 2 1 Timotei 4:2 3 Osea 4:17 4 Geneza 6:3 5 Romani 2:15

6 Coloseni 1:13 7 1 Corinteni 1:9 8 Efeseni 2:13 9 Psalmul 115:1 10 1 Tesaloniceni 1:2,5

11 Ieremia 31:3 12 Osea 11:4 13 Luca 11:21-22

Te binecuvântez, Doamne, pentru răscumpărarea pe care o am prin sângele lui Hristos, iertarea păcatelor mele, după bogățiile haru-lui Tău, pe care l-ai revărsat din belșug peste mine1. Te binecuvântez că ai iertat toate fărădelegile mele și m-ai vindecat de toate bolile mele2 și că, în dragoste, Tu mi-ai scos sufletul din groapa putrezirii, căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele3.

Când m-ai dus în pustie, Tu ai vorbit pe placul inimii mele, și acolo mi-ai dat iarăși viile, și ai prefăcut valea Acor într-o ușă de nădejde4.

Tu nu ai stins un fitil care fumegă, nu ai frânt o trestie ruptă5, și nici nu ai disprețuit ziua începuturilor slabe6, ci, mulțumită ajutoru-lui lui Dumnezeu, am rămas în viață până în ziua aceasta7.

În ziua când Te-am chemat, Tu mi-ai răspuns și mi-ai întărit su-fletul8.

Am fost întotdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă, când era să mi se îndoaie piciorul și erau să-mi alunece pașii9.

Am motiv ca niciodată să nu uit poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi. Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aș fi pierit în ticăloșia mea de multe ori10, fiindcă orânduirile Tale au fost prilejul cântărilor mele, în casa pribegiei mele11.

Dacă n-ar fi fost Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi fost su-fletul meu în tăcerea morții. Dar când mă gândeam: „Mi se clatină

1 Efeseni 1:7-8 2 Psalmul 103:3 3 Isaia 38:17 4 Osea 2:14-15

5 Matei 12:20 6 Zaharia 4:10 7 Faptele Apostolilor 26:22

8 Psalmul 138:3 9 Psalmul 73:23,2 10 Psalmul 119:92-93 11 Psalmul 119:54

piciorul”, bunătatea Ta, o, Doamne, m-a sprijinit. Când gândurile ne-gre se frământau cu grămada înlăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorau sufletul1.

M-am desfătat de belșugul Casei Tale și Tu mi-ai dat să beau din șuvoiul desfătărilor Tale. Căci la Tine este izvorul vieții, prin lumina Ta văd eu lumina2.

Tu m-ai adus pe muntele Tău cel sfânt și m-ai umplut de veselie în Casa Ta de rugăciune3, iar eu sunt fericit să mă apropii de Dumne-zeu4. Am motiv să spun că o zi în curțile Tale este face mai mult decât o mie în altă parte, și că este mai bine să stau în pragul Casei Dum-nezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutății, căci Domnul Dumnezeu este un soare și un scut, El dă îndurare și slavă și nu lip-sește de nici un bine pe cei ce duc o viață fără prihană. O, Doamne al oștirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!5

Cu așa drag stau la umbra Ta și rodul Tău este dulce pentru cerul gurii mele. Tu m-ai dus în casa de ospăț și dragostea Ta era steagul fluturat peste mine6.

Am motiv să Te iubesc, o, Doamne, pentru că ai auzit glasul meu, cererile mele, și pentru că Ți-ai plecat urechea spre mine. De aceea, Te voi chema toată viața mea7.

1 Psalmul 94:17-19 2 Psalmul 36:8-9 3 Isaia 56:7

4 Psalmul 73:28 5 Psalmul 84:10-12

6 Cântarea Cântărilor 2:3-4 7 v. Psalmul 130:2; 116:1-2

Din fundul adâncului, Te-am chemat, o, Doamne1, și Tu mi-ai as-cultat juruințele și mi-ai dat moștenirea celor care se tem de Numele Tău2. Înainte ca să Te chem, Tu mi-ai răspuns, și înainte să îmi ispră-vesc vorba, Tu m-ai ascultat3 și ai zis: „Iată-Mă!”4 și ești aproape de mine, oridecâteori Te chem5.

Doamne, Tu ai auzit rugăciunile celor ce sufăr. Tu le întărești inima și Îți pleci urechea către ei6.

Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui7, căci m-am rugat și am plecat, și fața mea n-a mai fost aceeași8.

Tu m-ai mângâiat în toate necazurile mele9, ai văzut ticăloșia mea și ai știut neliniștea sufletului meu. Ți-ai arătat în chip minunat în-durarea față de mine, de parcă aș fi fost o cetate întărită10.

Când am avut parte din belșug de suferințe, tot așa am avut parte și de mângâiere din belșug11.

Deși, pentru moment, toate pedepsele par dureroase mai degrabă decât plăcute, totuși ele aduc mai târziu roada dătătoare de pace a neprihănirii și se dovedesc a fi spre binele meu, ca să mă facă părtaș sfințeniei Lui12.

Merită să spun că a fost spre binele meu că am fost smerit, ca să învăț orânduirile Tale; căci până ce am fost smerit, rătăceam, dar acum păzesc Cuvântul Tău13.

1 Psalmul 130:1 2 Psalmul 61:5 3 Isaia 65:24 4 Isaia 58:9 5 Deuteronom 4:7

6 Psalmul 10:17 7 Psalmul 66:20 8 1 Samuel 1:18 9 2 Corinteni 1:4 10 Psalmul 31:7,21

11 2 Corinteni 1:5 12 Evrei 12:10-11 13 Psalmul 119:71,67

Am fost întristat pentru puțină vreme prin felurite încercări, și a trebuit. De aceea, mă rog ca încercările credinței mele să aibă ca ur-mare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Hristos, pe care Îl iu-besc fără să-L fi văzut. Deși nu L-am văzut, totuși cred în El și mă bucur cu o bucurie negrăită și strălucită, și tânjesc să primesc, ca sfâr-șit al credinței, mântuirea sufletului meu1.

Tu i-ai făcut bine robului Tău, o, Doamne, după făgăduința Ta2, și Ți-ai adus aminte întotdeauna de legământul Tău, de făgăduințele fă-cute pentru o mie de generații3.

Nici unul dintre bunele Tale cuvinte nu a rămas neîmplinit, pe care le-ai rostit robului Tău David și poporului Tău Israel4.

Și acum, cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui față de mine? Fie ca sufletul meu să se întoarcă la odihna lui, căci El mi-a făcut bine. Voi înălța paharul izbăvirilor și voi chema Numele Dom-nului5, căci Domnul este bun, bunătatea Lui ține în veci și credincio-șia Lui din neam în neam6.

Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme, lauda Lui va fi întot-deauna în gura mea7. Îi voi cânta Domnului cât voi trăi8 și nădăjduiesc să fiu în curând împreună cu cei binecuvântați care locuiesc în Casa Lui din cer și care Îl laudă și care zi și noapte zic fără încetare: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic!”9

1 1 Petru 1:6-9 2 Psalmul 119:65 3 Psalmul 105:8

4 1 Regi 8:56,66 5 Psalmul 116:12,7,13 6 Psalmul 100:5

7 Psalmul 34:1 8 Psalmul 104:33 9 Apocalipsa 4:8

5 Domnul Isus m-a învățat să mă rog nu numai cu, dar și pentru alții,

iar apostolul Pavel mi-a cerut să mă rog pentru toți sfinții1, multe din-tre rugăciunile sale menționate în epistole fiind făcute pentru priete-nii lui. Eu nu trebuie să mă gândesc că, atunci când am ajuns la această parte a rugăciunilor, aș putea să scad în fervoare și să fiu mai indiferent pentru că nu sunt direct implicat în motivele respective de rugăciune, ci mai degrabă să aprind un foc sfânt al dragostei, atât că-tre Dumnezeu și către oameni, și să fac devoțiunea mea mai caldă și mai plină de viață.

Mă rog, așa sunt învățat, pentru toți oamenii, având încredințarea că lucrul acesta este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mân-tuitorul meu, care dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului și a lui Isus Hristos, care S-a dat pe Sine însuși ca preț de răscumpărare pentru toți4. O, privește, Doamne, cu îndu-rare către lumea care zace în puterea celui rău5 și fă ca stăpânitorul lumii acesteia să fie aruncat afară6, căci le-a orbit mințile7.

1 Efeseni 6:18 2 1 Petru 2:17 3 Galateni 6:10

4 1 Timotei 2:3-4,6 5 1 Ioan 5:19 6 Ioan 12:31

7 2 Corinteni 4:4

Doamne, fă ca pe pământ să fie cunoscută calea Ta1, ca popoarele barbare să fie civilizate și cei care trăiesc în lume fără Dumnezeu să fie aduși la slujirea Dumnezeului celui viu2 și, astfel, să se cunoască printre toate Neamurile mântuirea Ta! Să Te laude popoarele, o, Dumnezeule, să Te laude toate popoarele. Să se bucure Neamurile și să se veselească, căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire și povățuiești Neamurile pe pământ3.

O, să se descopere dreptatea Ta înaintea Neamurilor și să se arate mântuirea Ta. Toate marginile pământului să vadă mântuirea lui Dumnezeu4.

Fă ca Neamurile să Îi fie date de moștenire Fiului Tău, și marginile pământului să fie în stăpânirea Lui5, căci Tu ai spus: „Este prea puțin lucru să fie Robul Tău ca să ridice semințiile lui Iacov și să aducă îna-poi rămășițele lui Israel”. De aceea, Tu L-ai pus să fie Lumina Nea-murilor6. Fie ca toate împărățiile lumii să treacă în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său7.

O, fie ca Evanghelia să fie propovăduită oricărei făpturi8, căci cum vor crede în Acela, despre care n-au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor? Și cum vor propovădui, dacă nu sunt trimiși?9 Și cine să scoată lucrători la seceriș, dacă nu Domnul secerișului?10

Fie ca oamenii care zac în întuneric să vadă o mare lumină și peste cei care zac în ținutul și în umbra morții să răsară lumina11.

1 Psalmul 67:2 2 Efeseni 2:12 3 Psalmul 67:2-4 4 Psalmul 98:2-3

5 Psalmul 2:8 6 Isaia 49:6 7 Apocalipsa 11:15 8 Marcu 16:15

9 Romani 10:14-15 10 Matei 9:38 11 Matei 4:16

Adaugă-i, Doamne, la Biserica Ta în fiecare zi pe cei care sunt mântuiți1. Lărgește locul cortului Tău, lungește-i funiile și întărește-i țărușii2. Adu înapoi neamul tău de la răsărit și strânge-l de la apus; spune nordului, „Dă încoace!”, și sudului, „Nu opri!” Adu-Ți fiii din țările îndepărtate și fiicele de la marginea pământului3. Fă ca ei să se adune la altarul Tău și slava casei Tale să fie și mai slăvită; fă-i să zboare ca niște nori, ca niște porumbei spre porumbarul lor4. Fie ca pretutindeni să se ardă tămâie în cinstea Numelui Tău și să se aducă daruri curate. De la răsăritul soarelui până la asfințit, Numele Tău să fie mare între Neamuri5. Fie ca Neamurile să-Ți fie o jertfă bine pri-mită, sfințită de Duhul Sfânt6. Fie ca pământul să fie plin de cunoș-tința Domnului, ca fundul mării de apele care îl acoperă7.

Fă ca ramurile care sunt tăiate să nu stăruie în necredința lor, ci să fie altoite iarăși în Măslinul lor. Deși o parte din Israel a căzut în îm-pietrire, totuși aceasta va ține până va intra numărul deplin al Nea-murilor, apoi tot Israelul va fi mântuit8.

Fie ca ei să își întoarcă privirile spre Cel pe care ei L-au străpuns9 și să se întoarcă la Domnul, iar mahrama care este peste inimile lor să fie luată10.

Fă ca bisericile din Asia, care sunt ca niște sfeșnice de aur11, prin mijlocul cărora umblă Domnul Isus, să fie iarăși strălucitoare12.

1 Faptele Apostolilor 2:47 2 Isaia 54:2 3 Isaia 43:5-6 4 Isaia 60:7-8

5 Maleahi 1:11 6 Romani 15:16 7 Isaia 11:9 8 Romani 11:17,23-26

9 Zaharia 12:10 10 2 Corinteni 3:15-16 11 Apocalipsa 1:11-12 12 Apocalipsa 2:1

Restaurează, Doamne, libertățile și privilegiile lor ca la început; topește zgura lor și îndepărtează părticelele de plumb1, și adu-i înapoi prinșii de război, Doamne, ca pe niște râuri din partea de miazăzi!2

Fii nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului și mă-rii3 și fă-le părtașe binecuvântării care a venit peste capul lui Iosif și peste creștetul capului domnului fraților săi, până în creștetul dealu-rilor veșnice4.

Dă-i pace celui de departe și celui de aproape5, și fă ca aceia care sug bogăția mării și comorile ascunse în nisip să cheme popoarele pe munte, astfel ca ele să aducă jertfe de dreptate6.

Dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Is-raeliți este ca ei să fie mântuiți7.

Varsă-Ți binefacerile asupra Sionului și zidește zidurile Ierusali-mului!8 Pacea să fie între zidurile ei și liniștea în casele ei! Din pricina fraților și prietenilor mei, voi spune acum: „Pacea să fie în sânul ei!”9

O, de aș vedea avansarea Evangheliei în Ierusalim în toate zilele vieții mele și pacea asupra Israelului10 și ca, astfel, să am motiv să le răspund trimișilor popoarelor, spunând, „Domnul a întemeiat Sionul, și cei nenorociți din poporul Lui își găsesc adăpost acolo”11.

Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta! Fii Păstorul și Sprijinitorul lor în veci!12 Dă-i tărie poporului Tău,

1 Isaia 1:25-26 2 Psalmul 126:4 3 Psalmul 65:5 4 Geneza 49:26

5 Isaia 57:19 6 Deuteronom 33:19 7 Romani 10:1 8 Psalmul 51:18

9 Psalmul 122:7-8 10 Psalmul 128:5-6 11 Isaia 14:32 12 Psalmul 28:9

și binecuvântează-l cu pace1; înconjoară-l cu bunăvoința Ta cum l-ai înconjura cu un scut2.

Harul să fie cu toți cei ce Îl iubesc pe Domnul nostru Isus Hristos în curăție3, căci Tu îi cunoști pe aceia care sunt ai Tăi și îi faci pe toți cei ce rostesc Numele lui Hristos să se depărteze de fărădelege4.

Mă rog pentru toți cei care cred în Hristos, ca toți să fie una5 și, întrucât este un singur trup, un singur Duh și o singură nădejde a chemării noastre, un singur Domn, o singură credință, un singur bo-tez și un singur Dumnezeu și Tată al tuturor6, mă rog să le dai tuturor creștinilor o singură inimă și o singură cale7. Mă rog pentru Cuvântul Domnului ca să se răspândească și Tu să fii proslăvit8.

O, învață-i căile Tale pe cei ce le încalcă și fă ca păcătoșii să se întoarcă la Tine9.

O, dă-le pocăința care să îi conducă la cunoștința adevărului10, adevărul care este în Isus11, adevărul care este potrivit cu evlavia12, astfel ca, venindu-și în fire, să se desprindă din cursa diavolului13.

Fie ca aceia care sunt ca niște oi rătăcite să se întoarcă la Isus Hris-tos, Păstorul și Episcopul sufletelor celor din poporul Lui14. Arată-le nebunilor nebunia lor și stricăciunea celor care zic în inima lor: „Nu este Dumnezeu”, și care sunt stricați, făcând fapte urâte15.

1 Psalmul 29:11 2 Psalmul 5:12 3 Efeseni 6:24 4 2 Timotei 2:19 5 Ioan 17:20-21

6 Efeseni 4:4-6 7 Ieremia 32:39 8 2 Tesaloniceni 3:1 9 Psalmul 51:13 10 2 Timotei 2:25

11 Efeseni 4:21 12 Tit 1:1 13 2 Timotei 2:26 14 1 Petru 2:25 15 Psalmul 14:1

Doamne, păstrează cinstea Scripturilor, Legea și mărturia, și con-vinge-i pe cei care nu vor vorbi după acel Cuvânt, căci sunt oameni pentru care nu mai răsar zorile1. Mărește faima Numelui și a Cuvân-tului Tău2; mărește-Ți Legea și Evanghelia, și fă-le pe amândouă glo-rioase3.

Fie ca aceia care nu vor fi câștigați prin ascultarea Cuvântului să fie câștigați fără cuvânt, prin purtarea creștinilor4, pentru care Te im-plor ca ei să fie astfel în toate lucrurile, încât cei necredincioși să fie convinși de toți și să fie aduși să se închine lui Dumnezeu și să măr-turisească, într-adevăr, că Dumnezeu este în mijlocul lor5.

Doamne, fă ca Duhul Tău să fie turnat de sus peste bisericile Tale, și atunci pustia se va preface în pământ6, judecata se va face după dreptate, iar toți cei cu inima curată o vor găsi bună7.

Rânduiește orice a mai rămas de rânduit8 și fă ca orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl meu ceresc să fie smuls din rădăcină9.

Fie ca Domnul, pe care Îl caut, să vină în templul Lui ca focul to-pitorului și ca leșia înălbitorului, și ca El să îi curețe pe fiii lui Levi și întreaga sămânță a lui Israel, și să îi lămurească precum se lămurește aurul și argintul, astfel ca ei să Îi aducă daruri neprihănite Domnului, daruri plăcute Domnului, ca în anii de odinioară10.

Fă ca religiunea curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl, să înflorească și să prevaleze în orice loc11, precum Împărăția lui

1 Isaia 8:20 2 Psalmul 138:2 3 Isaia 42:21 4 1 Petru 3:1

5 1 Corinteni 14:24-25 6 Isaia 32:15 7 Psalmul 94:15 8 Tit 1:5

9 Matei 15:13 10 Maleahi 3:2-4 11 Iacov 1:27

Dumnezeu printre oameni, care nu este mâncare și băutură, ci nepri-hănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt1. O, însuflețește această lucrare în decursul anilor, fă-o cunoscută în trecerea anilor2 și fă ca aceste vremuri să fie vremuri de îndreptare3.

Fie ca aceia care se răscoală și se sfătuiesc împreună împotriva Domnului și împotriva Unsului Său, care și-ar rupe legăturile și ar scăpa de lanțurile lor, să cugete în zadar. Fie ca Acela care șade în ceruri să râdă de ei și să Își bată joc de ei; să le vorbească în mânia Lui și să îi îngrozească cu urgia Sa4. Dă-le, Doamne, ce le vei da! Dă-le un pântece să nască înainte de vreme și țâțe seci5.

O, Dumnezeul meu, fă-i ca vârtejul de praf, ca paiul luat de vânt; acoperă-le fața de rușine, ca să caute Numele Tău, Doamne, și ca să știe că numai Tu, al cărui Nume este Domnul, Tu ești Cel Preaînalt peste tot pământul6.

Pune frica în ei, Doamne, ca să cunoască Neamurile că nu sunt decât niște oameni!7 Și când vrăjmașii mândri ai Bisericii Tale se poartă cu trufie, fă-i să vadă că Tu ești mai presus de ei8. Să se umple de rușine și să dea înapoi toți cei ce urăsc Sionul! Să fie ca iarba de pe acoperișuri, care se usucă înainte de a fi smulsă9. Fă ca nici o armă făurită împotriva Bisericii tale să nu aibă putere și ca orice limbă care se ridică la judecată împotriva ei să fie osândită10.

Fă din Ierusalim o piatră grea pentru toate popoarele și ca toți cei ce o vor ridica să fie vătămați, în ciuda faptului că toate Neamurile

1 Romani 14:17 2 Habacuc 3:2 3 Evrei 9:10 4 Psalmul 2:1-5

5 Osea 9:14 6 Psalmul 83:13,16,18 7 Psalmul 9:20 8 Exod 18:11

9 Psalmul 129:5-6 10 Isaia 54:17

pământului se strâng împotriva ei1; așa să piară toți vrăjmașii Tăi, Doamne, dar cei ce Te iubesc să fie ca soarele, când se arată în puterea lui2.

Doamne, fă ca omul fărădelegii să fie nimicit cu suflarea gurii Tale și prăpădit cu arătarea venirii Tale. Nu-i lăsa rătăciți pe cei care în-delung au fost sub amăgirile nelegiuirii ca să creadă o minciună, ci fă-i să primească dragostea adevărului3.

Fă să cadă Babilonul, să fie aruncat în mare ca o piatră de moară4 și ca împărații pământului care i-au dat fiarei stăpânirea lor împără-tească și cinstea5, să ducă la îndeplinire planul Tău până în Noul Ie-rusalim6.

Doresc să îi amintesc în rugăciunile mele pe cei care sunt în lan-țuri pentru mărturia lui Isus, ca și cum aș fi și eu legat cu ei, și pe cei care sunt chinuiți, ca unul care sunt și eu în trup7. O, întinde-Ți mâna de sus, și izbăvește-i de cei care sunt vrăjmașii lor, și scoate-i la loc larg8.

O, nu lăsa ca toiagul de cârmuire al răutății să rămână pe moște-nirea celor neprihăniți, pentru ca neprihăniții să nu întindă mâinile spre nelegiuire9.

Trezește-te, trezește-te, și îmbracă-te cu putere, braț al Domnului! Trezește-te ca în zilele de odinioară, ca în veacurile din vechime, și

1 Zaharia 12:3 2 Judecători 5:31 3 2 Tesaloniceni 2:3,8,10-11

4 Apocalipsa 18:2,21 5 Apocalipsa 17:17 6 Apocalipsa 21:26 7 Evrei 13:3

8 Psalmul 18:16-17,19 9 Psalmul 125:3

croiește în adâncimile mării un drum pentru trecerea celor răscum-părați ai Domnului1.

Întrucât cei nenorociți sunt asupriți și pentru că săracii gem, scoală-Te acum, o, Doamne, și adu mântuire celor obijduiți2.

O, întărește răbdarea și credința sfinților Tăi în suferință3, ca ei să aștepte în tăcere mântuirea Domnului4.

O, să vină anul răscumpărării Tale5 și anul de răsplătire pentru Sion6. O, de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel, și când Domnul îl restaurează pe poporul Său, Iacov se va bucura și Israel se va veseli7.

Să nu se întoarcă rușinat cel apăsat, ci nenorocitul și săracul să laude Numele Tău8.

Doamne, scoală-Te și ai milă de Sion, căci a venit vremea să Te înduri de ea, a venit vremea hotărâtă; da, Domnul va zidi iarăși Sionul, și Se va arăta în slava Sa. Doamne, ia aminte la rugăciunea nevoiașului și nu-i nesocoti rugăciunea9.

Doamne, Dumnezeule, oprește-Te, Te rog! Cum ar putea să stea în picioare Iacov, căci este așa de slab?10 Fă să strălucească Fața Ta peste sfântul Tău locaș pustiit, de dragul Tău, Doamne11.

Să ajungă până la Tine gemetele prinșilor de război și, prin brațul Tău cel puternic, scapă-i pe cei ce pier12.

Fă ca aceia ai căror învățători au fost ascunși să și-i vadă din nou, deși ei au avut parte de pâinea necazului și de apa strâmtorării13.

1 Isaia 51:9-10 2 Psalmul 12:5 3 Apocalipsa 13:10 4 Plângeri 3:26 5 Isaia 63:4

6 Isaia 34:8 7 Psalmul 14:7 8 Psalmul 74:21 9 Psalmul 102:13,16-17 10 Amos 7:5

11 Daniel 9:17 12 Psalmul 79:11 13 Isaia 30:20

Tu, Doamne, stăpânești peste Neamuri1. Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al Neamurilor?2 Tu stai pe scaunul Tău de domnie, ca un judecător drept; judeci lumea cu dreptate și popoarele cu nepărti-nire3.

Doamne, grăbește vremea când vei pune capăt războaielor până la marginea pământului4, când niciun popor nu va mai scoate sabia îm-potriva altuia, ci din săbii își vor făuri fiare de plug și din sulițele lor cosoare, și nu vor mai învăța războiul5.

Fă ca împărații să hrănească tații și împărătesele să alăpteze pen-tru mamele din Israelul lui Dumnezeu6.

În zilele acestor împărați, fie ca Dumnezeul cerurilor să ridice o îm-părăție care nu va fi nimicită niciodată7, împărăția Răscumpărătorului. Oricare planuri ar fi în inima omului, Doamne, fie ca hotărârea Ta să se împlinească8 și planurile inimii Tale să dăinuie din neam în neam9.

Te binecuvântez că m-ai așezat pe o câmpie foarte mănoasă10 și că nu mi-ai dat un pământ sărac drept locaș11, ci pământul își dă roadele12.

Doamne, Tu ai fost binevoitor cu țara mea13. Am auzit cu urechile mele și părinții mei mi-au povestit lucrările pe care le-ai făcut în bi-serica Ta în vremea lor, în zilele de odinioară14, și întocmai cum

1 Psalmul 22:28 2 Ieremia 10:7 3 Psalmul 9:4,8 4 Psalmul 46:9 5 Isaia 2:4

6 Isaia 49:23 7 Daniel 2:44 8 Proverbe 19:21 9 Psalmul 33:11 10 Isaia 5:1

11 Iov 39:6 12 Psalmul 85:12 13 Psalmul 85:1 14 Psalmul 44:1

auzisem spunându-se, așa am văzut, căci m-am gândit la bunătatea Ta, Dumnezeule, în mijlocul Templului Tău1. Tu i-ai dat Bisericii Tale o țară plăcută2, și ea este țara lui Emanuel3, o vale a viziunilor4; Ți-ai pus locașul Tău cel sfânt în mijlocul nostru și locuința Ta între noi5. Noi locuim în liniște fiecare sub via lui și sub smochinul lui6, și este liniște pentru cei care se duc și vin7. Pentru că Domnul a iubit poporul meu, de aceea El l-a pus pe împărat să judece și să facă drep-tate8, ca el să fie temut pentru fapte rele, și o protecție și laudă pentru cei care fac binele9.

Dar poporul meu este păcătos, popor împovărat de nedreptate, soi rău, fii ai pieirii10; avem multe motive să suspinăm și să gemem din pricina tuturor urâciunilor care se săvârșesc printre noi11.

Fărădelegea abundă printre noi și dragostea celor mai mulți s-a răcit12. Deși țara noastră este plină de nelegiuiri împotriva Sfântului lui Israel, totuși nu suntem părăsiți de Dumnezeul nostru13.

O, Tu, nădejdea lui Israel, Mântuitorul lui la vreme de nevoie, nu fi ca un străin în țară, ca un călător, care intră doar să petreacă 1 Psalmul 48:8-9 2 Ieremia 3:19 3 Isaia 8:8 4 Isaia 22:1 5 Ezechiel 37:26-27

6 1 Regi 4:25 7 2 Cronici 15:5 8 1 Regi 10:9 9 Romani 13:3 10 Isaia 1:4

11 Ezechiel 9:4 12 Matei 24:12 13 Ieremia 51:5

noaptea în ea; ci fii întotdeauna în mijlocul nostru. Chemăm Numele Tău peste noi, de aceea, o, nu ne părăsi. Deși nelegiuirile noastre măr-turisesc împotriva noastră, lucrează, Doamne, pentru Numele Tău, căci abaterile noastre sunt multe și am păcătuit împotriva Ta1.

Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească Fața Ta și vom fi scă-pați! O, trezește-Ți puterea și vino în ajutorul nostru!2 Arată-ne, Doamne, bunătatea Ta, și dă-ne mântuirea Ta; da, mântuirea Ta să fie aproape de cei care se tem de Tine, pentru ca în țara noastră să locu-iască slava. Fie ca bunătatea și credincioșia să se întâlnească, drepta-tea și pacea să se sărute. Fie ca să răsară din pământ credincioșia și dreptatea să privească de la înălțimea cerurilor; da, fie ca Domnul să ne dea ce este bun; fie ca dreptatea să meargă înaintea Lui și să-L urmeze, călcând pe urmele pașilor Lui3.

O, fie ca scaunul de domnie al lui Hristos să dăinuie veșnic printre noi4, scaunul de domnie plin de slavă, care a fost înălțat de la început5.

Fie ca sfeșnicul nostru să nu fie luat niciodată din locul lui, deși aceasta este ceea ce am merita, fiindcă am părăsit dragostea dintâi6.

Nu ne face niciodată precum ai făcut locului care-Ți fusese închi-nat la Silo, unde pusesei să locuiască odinioară Numele Tău7.

Fă ca niciodată să nu cunoaștem foamea după auzirea cuvintelor Tale; nici să fim forțați vreodată să pribegim de la o mare la alta, de la miazănoapte la răsărit, ca să căutăm Cuvântul Domnului8.

1 Ieremia 14:7-9 2 Psalmul 80:2-3 3 Psalmul 85:7,9-13

4 Psalmul 45:6 5 Ieremia 17:12 6 Apocalipsa 2:4-5

7 Ieremia 7:12 8 Amos8:11-12

O, Doamne, fii statornicia zilelor noastre, izvorul nostru de mân-tuire, înțelepciunea și priceperea noastră; fă ca frica de Domnul să fie comoara noastră1. Fă ca între noi să înflorească cel neprihănit și ca aceia ce se tem de Tine să fie în țara noastră, cât va fi soarele, cât se va arăta luna, din neam în neam. Vrem să avem belșug de pace2, și copiii care ni se vor naște să-L laude pe Domnul3.

Fie ca Dumnezeu Însuși să fie un zid de foc de jur împrejurul nos-tru și slava din mijlocul nostru4; da, fie ca Evanghelia Lui să fie slava noastră și adăpostul nostru, și ca El să așeze peste toată întinderea muntelui Sionului și peste locurile Lui de adunare, un nor de fum ziua și un foc de flăcări strălucitoare noaptea5. Pacea să fie între zidurile noastre și liniștea în casele noastre6, prosperitatea afacerilor noastre, astfel ca Zabulon să se bucure de alergările lui și Isahar de corturile lui7. Dă-ne mântuirea ca ziduri și întăritură și, astfel, porțile să se des-chidă, ca neamul neprihănit și credincios să intre8.

Fă ca pacea să domnească și dreptatea să stăpânească peste noi; fie ca să nu se mai audă de silnicie la porțile noastre, nici de pustiire și prăpăd în ținutul nostru, ci fă ca zidurile noastre să fie numite Mân-tuire și porțile noastre Laudă9. Nu lăsa ca țara noastră să fie vreodată numită Părăsită, nici pământul nostru Pustiu, ci fie ca Domnul să Își găsească plăcerea în noi și țara noastră să fie măritată cu El10.

Fie ca pacea noastră să fie ca un râu și fericirea noastră ca valurile mării11. Fie ca neprihănirea să abunde printre noi, ca să ne înalțe ca 1 Isaia 33:6 2 Psalmul 72:5,7 3 Psalmul 102:18 4 Zaharia 2:5

5 Isaia 4:5 6 Psalmul 122:7 7 Deuteronom 33:18 8 Isaia 26:1-2

9 Isaia 60:17-18 10 Isaia 62:4 11 Isaia 48:18

popor și să ne elibereze de păcat, căci păcatul este rușinea oricărui popor1. Nu lăsa ca vreodată cerurile de deasupra capului nostru să fie de aramă și pământul nostru de fier2, și nici nu Îți lua înapoi grâul la vremea lui, nici mustul la vremea lui3, ci dă-ne ploaie la vreme, tri-mite-ne ploaie timpurie și târzie la vremea cuvenită4, și păstrează-ne săptămânile hotărâte pentru seceriș5, dându-ne vreme potrivită pen-tru fiecare anotimp.

Fă ca pământul nostru să își dea roadele și pomii de pe câmp fruc-tele lor, ca să ne mâncăm pâinea din belșug și să locuim fără frică în țara noastră6.

Binecuvântează-ne din belșug hrana și satură-i cu pâine pe săracii noștri7, ca aceia care o vor mânca să-L laude pe Domnul8. Nu sufla hrana noastră, ca atunci când ne așteptăm la mult să primim puțin9, ci binecuvântează-ne din belșug, ca toate popoarele să ne fericească și să fim o țară plăcută Ție10.

Ah, pune capăt răutății și întărește-l pe cel neprihănit – Tu, care cercetezi inimile și mințile, Dumnezeule drept!11 Stârnește-i pe mulți să fie de partea Ta împotriva celor răi și împotriva celor ce fac răul12.

Fă ca Izbăvitorul să vină din Sion și să îndepărteze toate nelegiui-rile de la Iacov13, și ca murdăriile Ierusalimului să fie curățate din mij-locul lui cu duhul judecății și duhul nimicirii14.

1 Proverbe 14:34 2 Deuteronom 28:23 3 Osea2:9 4 v. Ioel2:23; Levitic 26:4 5 Ieremia 5:24

6 Levitic 26:4-5 7 Psalmul 132:15 8 Isaia 62:9 9 Hagai 1:9 10 Maleahi 3:10,12

11 Psalmul 7:9 12 Psalmul 94:16 13 Romani 11:26 14 Isaia 4:4

Fie ca orice nelegiuire să își închidă gura1 și ca urgia să se oprească prin judecată2. Fă ca aceia care se luptă împotriva păcatului să nu cadă de oboseală sau să se piardă cu inima3.

Stârpește, Doamne, din țară duhul necurăției4 și dă-le oamenilor buze curate, ca toți să cheme Numele Domnului5.

Așează-ne deasupra tuturor Neamurilor, cu întâietate în slavă, fa-imă și măreție, făcându-ne un popor sfânt pentru Domnul, Dumne-zeul nostru6.

Fie ca să avem parte de cercetarea inimii în ce privește dezbinările între noi7, căci într-o casă trei sunt dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei8. Dar este rana noastră mare ca marea, ca să nu poată fi vindecată?9 Nu este nici un leac alinător în Galaad? Nu este nici un doctor acolo? Pentru ce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?10 Doamne, drege-i spărturile, căci se clatină11. Te implor, Doamne, în Numele Domnului Isus Hristos, să nu mai fie dezbinări între noi, ci să fim uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire12.

Fie ca Dumnezeul răbdării și al mângâierii să ne facă să trăim în armonie unii față de alții, după pilda lui Hristos Isus, pentru ca toți împreună, cu o inimă și cu o gură, să-L slăvim pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos13 și să luptăm pentru mântuirea noas-tră de obște14.

Doamne, ferește-ne să ne judecăm unul pe altul sau să ne dispre-țuim unul pe altul și fă-ne să urmărim lucrurile care duc la pacea și 1 Psalmul 107:42 2 Psalmul 106:30 3 Evrei 12:3-4 4 Zaharia 13:2 5 Țefania 3:9

6 Deuteronom 26:19 7 Judecători 5:16 8 Luca 12:52 9 Plângeri 2:13 10 Ieremia 8:22

11 Psalmul 60:2 12 1 Corinteni 1:10 13 Romani 15:5-6 14 Iuda 3

zidirea noastră1, astfel ca, trăind în pace și dragoste, Dumnezeul dra-gostei și al păcii să fie cu noi2.

Fă-mă să nu fac nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă, ci în smerenie să-i privesc pe ceilalți mai presus decât pe mine3, și fă ca blândețea mea să fie văzută de toți oamenii, căci Domnul este aproape4.

Scoală-Te, Doamne, și împrăștie vrăjmașii Tăi; pune-i pe fugă di-naintea Feței Tale pe cei ce Te urăsc. Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor Israelului Tău5.

Dă-ne ajutor ca să scăpăm de necaz, căci ajutorul omului este za-darnic. Cu Dumnezeu vom face isprăvi mari; da, Dumnezeu va zdrobi pe vrăjmașii noștri6; fă-i ca praful cu sabia Ta și ca pleava luată de vânt cu arcul Tău7.

Fă ca să fim un popor mântuit de Domnul, Scutul care ne dă ajutor și Sabia care ne face slăviți8, și arată-le dușmanilor noștri că Domnul se luptă împotriva lor9.

Pe aceia care își riscă viețile înfruntând moartea pentru noi pe înălțimile din câmpie10, deprinde-le mâinile la luptă și degetele la bă-tălie11; dă-le scutul mântuirii Tale, sprijină-i cu dreapta Ta12 și aco-peră-le capul în ziua luptei13.

1 Romani 14:10,19 2 2 Corinteni 13:11 3 Filipeni 2:3 4 Filipeni 4:5 5 Numeri 10:35-36

6 Psalmul 60:11-12 7 Isaia 41:2 8 Deuteronom 33:29 9 Exod 14:25 10 Judecători 5:18

11 Psalmul 144:1 12 Psalmul 18:35 13 Psalmul 140:7

Dumnezeule, dă judecățile Tale și dreptatea Ta împăratului, ca el să facă dreptate nenorociților poporului, să-i scape pe copiii săracu-lui, și să-l zdrobească pe asupritor1.

Fă ca tronul lui să se întărească prin dreptate2 și întărește-i scau-nul de domnie prin bunătate3. Dă-i viață lungă pentru totdeauna și pe vecie, și fă ca slava lui să fie mare în urma ajutorului Tău; umple-l de bucurie cu prezența Ta; prin bunătatea Celui Prea Înalt fă să nu se clatine4. Îmbracă-i pe vrăjmașii lui cu rușine, dar fă ca peste el să stră-lucească cununa lui5, și păstrează-l multă vreme, ca pe un tată pentru Israelul Tău6.

Doamne, păstrează pentru noi candela pe care ai pregătit-o Unsu-lui Tău7, ca generațiile viitoare să Te cunoască, și chiar și copiii care se vor naște, când se vor face mari, să-și pună încrederea în Dumne-zeu și să păzească poruncile Lui8. Fă ca Biserica Ta să Te laude neîn-cetat. Fă ca bunătatea și credincioșia Ta să vegheze asupra ei, astfel încât să cântăm neîncetat Numelui Tău9. Fie ca Domnul să mântu-iască Sionul și să zidească cetățile lui Iuda, sămânța robilor Tăi să le moștenească și cei ce iubesc Numele Tău să locuiască în ele10.

1 Psalmul 72:1,4 2 Proverbe 25:5 3 Proverbe 20:28 4 Psalmul 21:4-7

5 Psalmul 132:18 6 Isaia 49:23 7 Psalmul 132:17 8 Psalmul 78:6-7

9 Psalmul 61:7-8 10 Psalmul 69:35-36

Fă ca planurile celor care vor să aleagă o căpetenie care să îi con-ducă înapoi în Egipt1 să fie din nou zdrobite și nu lăsa ca rana de moarte dată fiarei să se vindece2. Fie ca ochii Tăi să vadă Ierusalimul, cetatea sărbătorilor noastre, o locuință liniștită, un cort care nu va mai fi mutat. Nu lăsa ca țărușii ei să mai fie scoși vreodată, nici funiile dezlegate, ci fă ca Domnul, care este minunat pentru noi, să ne țină loc de râuri, de pâraie late, căci Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Împăratul nostru. El ne mântuiește3.

Învață-i pe funcționarii noștri și pe bătrânii noștri înțelepciunea4. O, dă-le un duh de înțelepciune și pricepere, un duh de sfat și de tărie, un duh de cunoștință și de frică de Domnul, și fă ca plăcerea lor să fie frica de Domnul5. Nu le tăia vorba celor cărora li se dă încredere, și nu le lua mintea celor bătrâni6; nu ține ascunse lucrurile care pot să ne dea pacea de ochii celor care se ocupă de conducerea țării7.

Fă ca să se cunoască faptul că Tu stai în adunarea divină și că Tu judeci în mijlocul dumnezeilor8; că, atunci când domnitorii popoare-lor se adună împreună cu poporul Dumnezeului lui Avraam, El Însuși este între ei. Arată că scuturile pământului Îi aparțin Domnului, căci El este mai înalt și mai presus de orice9. Fie ca aceia dintre noi care zidesc iarăși pe dărâmăturile de mai înainte și care ridică din nou te-meliile străbune să fie numiți „dregători de spărturi” și „cei ce dreg drumurile și fac țara cu putință de locuit”10.

1 Numeri 14:4 2 Apocalipsa 13:11-12 3 Isaia 33:20-22 4 Psalmul 105:22

5 Isaia 11:2-3 6 Iov 12:20 7 Luca 19:42 8 Psalmul 82:1

9 Psalmul 47:9 10 Isaia 58:12

Fă, Doamne, ca aceia care împărățesc între oameni să facă acest lu-cru cu dreptate, în frică de Dumnezeu1 și ca aceia care judecă să își amintească faptul că nu pentru oameni rostesc ei judecăți, ci pentru Dumnezeu, care este lângă ei când vor judeca, astfel încât frica Dom-nului să fie peste ei2. Alege, Doamne, oameni destoinici, de încredere, oameni cu frica de Domnul și vrăjmași ai mitei3, ca dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, și neprihănirea ca un pârâu care nu seacă nicio-dată4. Fă-i pe magistrații noștri să-i facă dreptate celui slab și orfanului, să-i dea dreptate nenorocitului și săracului, să-l scape pe cel nevoiaș și lipsit, și să îi izbăvească din mâna celor răi5; și ca guvernatorii să nu fie niciodată de temut pentru fapte bune, ci pentru cel ce face răul6.

Învață-i, Doamne, pe slujitorii noștri cum să se poarte în Casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu7, ca să nu se pro-povăduiască pe ei înșiși, ci pe Domnul Isus Hristos8, și să caute să se înfățișeze înaintea lui Dumnezeu ca niște oameni încercați, ca lucră-tori care n-au de ce să le fie rușine și care împart drept Cuvântul ade-vărului9.

Fă-l pe fiecare dintre ei competent în Scripturi10, ca din ele să fie desăvârșiti și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună11, în învăță-tură, dând dovadă de curăție, de vrednicie, de vorbire sănătoasă, fără cusur12.

1 2 Samuel 23:3 2 2 Cronici 19:6-7 3 Exod 18:21 4 Amos 5:24 5 Psalmul 82:3-4

6 v. 1 Petru 2:14; Romani 13:4 7 1 Timotei 3:15 8 2 Corinteni 4:5 9 2 Timotei 2:15

10 Faptele Apostolilor 18:24 11 2 Timotei 3:17 12 Tit 2:7-8

Fă-i să ia seama bine la citirea Scripturii în public, la îndemnurile și la învățătura pe care le dau; să se îndeletnicească cu aceste lucruri1; să stăruie necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvântului2; să stăruie în ele, ca să se mântuiască pe ei înșiși și pe cei ce îi ascultă3.

Fie ca să li se dea cuvânt, ca, oridecâteori își deschid gura, să facă cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei, ca să vorbească așa cum trebuie4, ca niște slujitori competenți ai unui legământ nou, nu ai slo-vei, ci ai Duhului5; fă-i să fie vrednici de crezare, prin harul Domnului6.

Întărește mâinile lor de mâinile Puternicului lui Iacov7 și fă-i plini de putere prin Duhul Domnului8, ca să îi vestească poporului Tău ne-legiuirile lor și casei lui Iacov păcatele ei9.

Fă-i să fie sănătoși în credință10 și capabili să vorbească lucruri care se potrivesc cu învățătura sănătoasă11, să-i îndrepte cu blândețe pe potrivnicii lor. Nu-i lăsa pe robii Domnului să fie certăreți, ci să fie blânzi cu toți, în stare să învețe pe toți12.

Fă-i o pildă pentru credincioși, în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție13, și să se curățească, fiindcă sunt cei care poartă vasele Domnului14, făcând ca pe capul lor să fie săpată pecetea „Sfințenie Domnului”15.

Doamne, fă ca ei să nu muncească în zadar sau să își istovească puterea fără folos16, ci ca mâna Domnului să fie cu ei, ca un mare nu-măr de oameni să creadă și să se întoarcă la Domnul17.

1 1 Timotei 4:13,15 2 Faptele Apostolilor 6:4 3 1 Timotei 4:15-16 4 Efeseni 6:19-20 5 2 Corinteni 3:6 6 1 Corinteni 7:25

7 Geneza 49:24 8 Mica 3:8 9 Isaia 58:1 10 Tit 1:13 11 Tit 2:1 12 2 Timotei 2:24-25

13 1 Timotei 4:12 14 Isaia 52:11 15 Exod 28:36 16 Isaia 49:4 17 Faptele Apostolilor 11:21

Fă ca școlile de predicatori să fie umplute cu orice dar bun și de-săvârșit de sus, de la Tatăl luminilor1.

Aruncă sarea în aceste izvoare și fântâni, și vindecă apele lor2, as-tfel ca din ele să iasă izvoare care să înveselească cetatea lui Dumne-zeu, sfântul locaș al locuințelor Celui Prea Înalt3.

Dă-le har tuturor oamenilor din această țară, pentru ca, sub dre-gătorii și conducătorii pe care Dumnezeu i-a pus peste noi, să putem duce o viață pașnică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată cinstea4, locuind împreună în unitate, astfel ca Dumnezeu să ne dea binecu-vântarea, pentru veșnicie5. Fie ca orice neam, oricine se teme de Dum-nezeu și lucrează neprihănirea, să fie primit de El6; da, fă ca aceia care găsesc plăcere în nevinovăția Ta, să zică neîncetat: „Mărit să fie Dom-nul, care vrea pacea robilor Săi”7.

Doamne, fă-i pe cei tineri să își amintească de Făcătorul lor din zilele tinereții lor8, ca astfel să fie feriți de a umbla din tinerețea lor pe căile deșertăciunii, și de a umbla pe căile alese de inimile lor, care sunt plăcute ochilor lor, luând aminte că, pentru toate acestea, Dum-nezeu îi va chema la judecată9.

Doamne, fă-i pe tineri să fie cumpătați10 și Cuvântul lui Dumnezeu să rămână în ei, ca să fie tari și să-l biruiască pe cel rău11.

1 Iacov 1:17 2 2 Regi 2:21 3 Psalmul 46:4 4 1 Timotei 2:2

5 Psalmul 133:1,3 6 Faptele Apostolilor 10:35 7 Psalmul 35:27

8 Eclesiastul 12:1 9 Eclesiastul 11:9 10 Tit 2:6 11 1 Ioan 2:14

Fie ca din sânul zorilor, Hristos să fie aproape de tinerii Tăi ca roua1, și El să ia chip în inimile celor tineri2.

Ține-i departe de stricăciunea care este în lume prin pofte pe cei care vin pe lume3, și dă-le celor care fost bine învățați să se țină de îndreptarul învățăturilor sănătoase4 și să rămână în lucrurile pe care le-au învățat5.

Sunt unii care sunt ucenici vechi ai lui Isus Hristos6; Doamne, fă-i să aducă roade și la bătrânețe, să arate că Domnul este drept, că El este Stânca lor, în care nu este nelegiuire7.

Acum, când au venit zilele rele și s-au apropiat anii despre care ei zic: „Nu găsim nici o plăcere în ei”8, fă ca mângâierile Tale să le învi-oreze sufletele9.

Tu ai spus: „Până la bătrânețea voastră, Eu voi fi Același, până la căruntețele voastre vă voi sprijini”. Tu i-ai purtat, Doamne, și Te im-plor, mai poartă-i, sprijină-i și mântuiește-i10.

Cei pe care Tu i-ai învățat din tinerețe și cărora încă le vestești minunile Tale, au ajuns acum la bătrânețe cărunte, dar nu îi părăsi, nu îi lepăda la vremea bătrâneții, nu îi părăsi când li s-au dus pute-rile11.

Fă ca perii albi să le fie o cunună de cinste celor care îi au, fiind obținută pe calea neprihănirii12; fă-i să știe în cine au crezut13.

1 Psalmul 110:3 2 Galateni 4:19 3 2 Petru 1:4 4 2 Timotei 1:13 5 2 Timotei 3:14

6 Faptele Apostolilor 21:16 7 Psalmul 92:14-15 8 Eclesiastul 12:1 9 Psalmul 94:19

10 Isaia 46:4 11 Psalmul 71:17-18,9 12 Proverbe 16:31 13 2 Timotei 1:12

Doamne, ferește-i pe cei care sunt bogați în această lume de în-gâmfare și de la a-și pune nădejdea în niște bogății nestatornice, și dă-le credința în Tine, care ne dai toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele. Îndeamnă-i ca să facă bine și să fie bogați în fapte bune, darnici și gata să simtă împreună cu ceilalți, ca să-și strângă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie ca să apuce ade-vărata viață1. Deși este greu pentru cei bogați să intre în împărăția cerurilor, totuși la Tine acest lucru este cu putință2.

Doamne, fă-i pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia să fie bo-gați în credință și moștenitori ai Împărăției3, și să primească Evan-ghelia.

O, fie ca nenorocitele acelea de oi să ia seama la Tine și să cu-noască astfel Cuvântul Domnului4.

Bunule Domn, de multe ori vine nenorocirea peste cel fără pri-hană, dar Tu scapă-l întotdeauna din ea5; cu toate că orice nenorocire, pentru moment pare o pricină de întristare și nu de bucurie, mai pe urmă fă să le aducă celor ce au trecut prin școala ei roada dătătoare de pace a neprihănirii6.

1 1 Timotei 6:17-19 2 Matei 19:24,26

3 Iacov 2:5 4 Zaharia 11:11

5 Psalmul 34:19 6 Evrei 12:11

Doamne, fă-mă să îi iubesc pe vrăjmașii mei, să îi binecuvântez pe cei care mă blestemă, și să mă rog pentru cei ce mă asupresc și mă prigonesc1.

Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac2; nu le ține în seamă ura3 și lucrează în mine dispoziția de a-i îngădui pe alții și de a-i ierta în dragoste4, după cum îmi ceri Tu să fac oricând mă rog5.

Fă căile mele să fie atât de plăcute Domnului, încât chiar și vrăj-mașii mei să îmi devină prieteni6.

Fă ca lupul să locuiască împreună cu mielul și să nu mai fie nimeni care să facă rău ori pagubă pe tot muntele Tău sfânt. Fă ca Efraim să nu mai fie gelos pe Iuda și Iuda să nu mai fie vrăjmaș lui Efraim7.

Fă, Doamne, ca tuturor celor pe care îi iubesc în adevăr, toate lu-crurile să le meargă bine și ca sănătatea lor să sporească; mă rog în mod special ca să sporească și în sufletele lor8.

Harul Domnului Isus Hristos să fie cu duhul lor9.

1 Matei 5:44 2 Luca 23:34 3 Faptele Apostolilor 7:60

4 Coloseni 3:13 5 Marcu 11:25 6 Proverbe 16:7

7 Isaia 11:6,9,13 8 3 Ioan 2 9 Filimon 25

6

Am fost încurajat să mă rog tot timpul1, să mă rog neîncetat2 și să

stăruiesc în rugăciune3, pentru a fi întotdeauna într-o bună dispoziție pentru o trăire adecvată; să fiu constant în rugăciune și să nu cad de oboseală sau să renunț la ea; totuși, nu mă pot ruga întotdeauna, așa încât trebuie să cobor de pe acest munte. Nici nu pot să fiu prea lung în rugăciunile mele, astfel încât să întârzii în faptele mele, să înaintez cu greu în credință, sau să îi împiedic pe alții să mi se alăture în ru-găciune. Am și alte lucrări care mă cheamă să particip la ele. Iacov s-a luptat cu îngerul, dar numai până la revărsatul zorilor, căci a trebuit apoi să plece4. Trebuie, deci, să mă gândesc cum să închei. Rugăciu-nile lui David, fiul lui Isai, trebuie să se sfârșească la un moment dat5. Dar cum să închei astfel încât să am totuși rugăciunea întotdeauna în inima mea?

Acum, fie ca Dumnezeul păcii, care, prin sângele legământului cel veșnic, L-a sculat din morți pe Domnul Isus, marele Păstor al oilor,

1 Luca 21:36 2 1 Tesaloniceni 5:17

3 Coloseni 4:2 4 Geneza 32:24

5 Psalmul 72:20

să mă facă desăvârșit în orice lucru bun, ca să fac voia Lui, și să lu-creze în mine ce-I este plăcut, prin Isus Hristos1.

Fie ca Domnul să îmi îndrepte inima spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos2.

Dumnezeul oricărui har, care m-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veșnică, după ce voi suferi puțină vreme, să mă desăvârșească, să îmi dea putere și să mă facă neclintit3.

Acum, o, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? Cu adevărat, în Tine îmi este nădejdea4 și de Tine depind ca Tu să fii pentru mine Dumne-zeul Cel atotputernic, un Dumnezeu atotsuficient5.

Fă, Doamne, pentru mine nespus mai mult decât cer sau gândesc eu, prin puterea care lucrează în mine6, și îngrijește-Te de toate tre-buințele mele după bogăția Ta, în slavă, în Isus Hristos7.

Fie ca Dumnezeul lui Israel să îmi asculte rugăciunea pe care I-am făcut-o!8

Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne, Stânca și Izbăvitorul meu9.

Fie ca ochii Tăi să fie deschiși la cererea robului Tău și la cererea poporului Tău Israel, ca să îi asculți în tot ce Îți vor cere, căci ei sunt poporul Tău și moștenirea Ta10.

O, Dumnezeul meu, urechile să-Ți fie cu luare aminte la rugăciu-nile făcute de mine; nu-L îndepărta pe Unsul Tău; adu-Ți aminte de

1 Evrei 13:20-21 2 2 Tesaloniceni 3:5 3 1 Petru 5:10 4 Psalmul 39:7

5 Geneza 17:1 6 Efeseni 3:20 7 Filipeni 4:19 8 1 Samuel 1:17

9 Psalmul 19:14 10 1 Regi 8:51-52

bunătățile făgăduite robului Tău David1, lui Isus, care stă la dreapta Ta și mijlocește pentru mine2.

Doamne, Tu m-ai asigurat că, orice aș cere de la Tatăl în Numele lui Hristos, îmi vei da3. Îți cer toate aceste lucruri în acest Nume, care este mai presus de orice nume4; acest Nume prețios, care este ca o mireasmă revărsată5. O, fă să lumineze Fața Ta peste mine, pentru Domnul6, care este Fiul Tău preaiubit7, pe care Tu Îl asculți întotdeauna8. Bunule Domn, fă-mă să Îl ascult și să Îmi găsesc plăcerea în El9.

Doamne, nu m-am rugat așa cum trebuia10. Cine este acela care să facă binele și să nu păcătuiască?11 Chiar și atunci când vreau să fac binele, răul stă lipit de mine; dacă am voința să fac binele, nu am pu-terea să-l fac, căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac12; așa că Tu ai putea refuza pe bună dreptate să îmi asculți multe din rugăciunile mele13. Dar am un Mare Preot, care poartă fărădelegile săvârșite de copiii lui Israel când își aduc toate darurile lor sfinte14; pentru El, iartă toate nelegiuirile po-porului Tău, vindecă vătămarea adusă de neascultarea făptuită până și de darurile mele sfinte, și primește-mă cu bunăvoință, iubește-mă cu adevărat15, și nu îmi face după nebunia mea16.

1 2 Cronici 6:40,42 2 Romani 8:34 3 Ioan 16:23 4 Filipeni 2:9 5 Cântarea Cântărilor 1:3

6 v. Numeri 6:25;Daniel 9:17 7 Matei 17:5 8 Ioan11:42 9 Matei 17:5 10 Romani 8:26

11 Eclesiastul 7:20 12 Romani 7:21,18-19 13 Isaia 1:15 14 Exod 28:38 15 Osea 14:2,4 16 Iov 42:8

Și acum, fă-mă să merg din putere în putere, până mă voi înfățișa înaintea lui Dumnezeu în Sion; când străbat Valea Plângerii, prefă-o într-un loc plin de izvoare, și ploaia timpurie a harului și binecuvân-tării divine să umple aceste izvoare1.

Acum, Doamne, vorbește, căci robul Tău ascultă2. Ce spune Dom-nul meu robului Său?3 Fă-mă, Doamne, să nu îmi întorc urechea de la ascultarea Legii, căci atunci rugăciunile mele vor fi o scârbă4, fă-mă să ascult de Dumnezeu, și El să mă asculte5.

Și acum Domnul Dumnezeul meu să fie cu mine, cum a fost cu toți părinții mei în credință; fie ca El să nu mă părăsească și să nu mă lase, ci să îmi plece inima către El, ca să umblu în toate căile Lui și să pă-zesc poruncile, legile și rânduielile Lui. Fă ca inima mea să fie în totul a Domnului, Dumnezeului meu, în toate zilele mele6, până va veni sfârșitul, ca apoi să mă odihnesc și să mă scol iarăși în partea mea de moștenire, aceasta urmând să fie un loc binecuvântat la sfârșitul zile-lor7.

Binecuvântat să fie acum Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veș-nicie în veșnicie! Amin și Amin!8 Binecuvântat să fie în veci Domnul, Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni, și binecuvântat să fie în veci slăvitul Lui Nume; tot pământul să se umple de slava Lui! Amin și Amin!9 Da, tot poporul să zică: „Amin! Lăudat să fie Dom-nul”10. 1 Psalmul 84:6-7 2 1 Samuel 3:9 3 Iosua 5:14 4 Proverbe 28:9

5 Judecători 9:7 6 1Regi 8:57-58,61 7 Daniel 12:13 8 Psalmul 41:13

9 Psalmul 72:18-19 10 Psalmul 106:48

A lui Dumnezeu, care singur este înțelept, să fie slava, prin Isus Hristos, în vecii vecilor! Amin!1

A lui Dumnezeu Tatăl și a Domnului Isus Hristos să fie slava în vecii vecilor, căci El S-a dat pe Sine însuși pentru păcatele poporului Său, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nos-tru și Tatăl. Amin!2

A lui Dumnezeu să fie slava în Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor. Amin!3

A Împăratului veșniciilor, a nemuritorului, nevăzutului și singu-rului Dumnezeu, să fie cinstea și slava în vecii vecilor! Amin!4 A Lui să fie cinstea și puterea veșnică5, a Lui să fie slava și domnia în vecii vecilor! Amin6.

A Aceluia care poate să mă păzească de orice cădere, și să mă facă să mă înfățișez fără prihană și plin de bucurie înaintea slavei Sale, a singurului Dumnezeu, Mântuitorul meu, să fie slava, măreția, puterea și stăpânirea, mai înainte de toți vecii, și acum și în veci. Amin7.

Aleluia! A Domnului, Dumnezeului meu, este mântuirea, slava, cinstea și puterea. Amin, Aleluia!8

Îmi plec acum sufletul înaintea scaunului de domnie și mă închin lui Dumnezeu, spunând, „Amin! A Dumnezeului nostru, să fie lauda, slava, înțelepciunea, mulțumirile, cinstea, puterea și tăria, în vecii ve-cilor! Amin9. A Celui ce șade pe scaunul de domnie, și a Mielului să fie lauda, cinstea, slava și stăpânirea în vecii vecilor!”10 Și toată creația să spună, „Amin. Amin.”

1 Romani 16:27 2 Galateni 1:3-5 3 Efeseni 3:21 4 1 Timotei 1:17

5 1 Timotei 6:16 6 1 Petru 5:11 7 Iuda 24-25 8 Apocalipsa 19:1,4

9 Apocalipsa 7:11-12 10 Apocalipsa 5:13

Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie îm-părăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noas-tră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!1

1 Matei 6:9-13

7

Deoarece rugăciunea „Tatăl nostru” are ca scop nu doar ca să fie o

formă de rugăciune în ea însăși, ci și să servească drept model sau ghid mai scurt, prin care să ne alcătuim rugăciunile; și pentru că ex-presiile din ea sunt concise și totuși foarte cuprinzătoare într-un mod remarcabil, este bine să o avem uneori înaintea noastră și să îi res-pectăm ordinea și metoda instituită prin ea, să o lărgim prin variate pasaje biblice și prin cereri similare, astfel încât să o folosim în mod inteligent, iată aici câteva rugăciuni care o parafrazează, folosind și alte versete din Scriptură.

O, Doamne, fără îndoială că Tu ești Tatăl nostru, căci Avraam nu ne cunoaște și Israel nu știe cine suntem, dar Tu, Doamne, ești Tatăl nostru; Tu din veșnicie Te numești Mântuitorul nostru1 și noi vom striga la Tine acum: „Tată! Tu ești Prietenul tinereții noastre!”2

N-avem toți un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu?3 Tu ești Tatăl sufletelor noastre, Căruia trebuie să ne supunem și prin care să trăim4. Tu ești Tatăl luminilor5, Părintele îndurărilor și

1 Isaia 63:16 2 Ieremia 3:4

3 Maleahi 2:10 4 Evrei 12:9

5 Iacov 1:17

Dumnezeul oricărei mângâieri1. Tu ești Părintele veșniciilor2, din care, prin care, și pentru care sunt toate lucrurile3.

Tu ești Tatăl Domnului nostru Isus Hristos4, a Cărui slavă este în-tocmai ca slava singurului născut din Tatăl, care este în sânul Tău5, lângă Tine, ca un Meșter, fiind desfătarea Ta în toate zilele și bucu-rându-Se neîncetat înaintea Ta6.

Tu ești în Hristos, Tatăl nostru și Tatăl tuturor credincioșilor, pe care i-ai rânduit mai dinainte să fie înfiați7, și în ale căror inimi ai trimis Duhul Fiului Tău, care îi învață să strige, „Ava! adică: Tată!”8 Iată ce dragoste ne-a arătat Tatăl, ca să fim numiți copii ai lui Dum-nezeu,9 ca Domnul Cel Atotputernic să ne fie Tată și noi să Îi fim fii și fiice10, și ca tuturor celor ce Îl primim, care credem în Numele Lui, Tu să le dai dreptul de a fi făcuți copii ai lui Dumnezeu, care sunt născuți nu din voia vreunui om, ci din Dumnezeu, prin harul Său11.

O, fie ca să căpătăm înfierea12 și, ca niște copii ascultători și ade-vărați, să ne conformăm exemplului Celui care ne-a chemat, care este sfânt13, și să urmăm pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți14 și să fim asemenea chipului Fiului Său, care este cel întâi născut dintre mai mulți frați15. Fă-ne să ne apropiem de Tine cu încredere smerită și siguranță16, ca de un Tată, un Tată milos, care are milă de noi după cum are milă un om de fiul său, care-i slujește17, având la Tatăl un Mijlocitor18, care ne-a spus că Tatăl Însuși ne iubește19.

Tu ești un Tată, dar unde este cinstea care Ți Se cuvine?20 Doamne, dă-ne har să Te slujim ca niște copii, cu evlavie și cu frică21.

1 2 Corinteni 1:3 2 Isaia 9:6 3 Romani 11:36 4 Efeseni 1:3 5 Ioan 1:14,18 6 Proverbe 8:30 7 Efeseni 1:5

8 Galateni 4:6 9 1 Ioan 3:1 10 2 Corinteni 6:18 11 Ioan 1:12-13 12 Galateni 4:5 13 1 Petru 1:14-15 14 Efeseni 5:1

15 Romani 8:29 16 Efeseni 3:12 17 Maleahi 3:17 18 1 Ioan 2:1 19 Ioan 16:27 20 Maleahi 1:6 21 Evrei 12:28

Tu ești un Tată, și dacă părinții noștri pământești, care sunt răi, știu să le dea daruri bune copiilor lor, cu cât mai mult atunci va da Tatăl nostru ceresc Duhul Sfânt celor ce I-L cer!1 Doamne, toarnă peste noi Duhul îndurării și al rugăciunii2! Venim la Tine ca și niște fii risipitori, care am plecat departe de casa Tatălui nostru, într-o țară îndepărtată, dar ne vom veni în fire și ne vom întoarce la Tatăl nostru, căci în casa Lui este belșug de pâine, dar dacă vom continua să stăm departe de El, vom muri de foame. Tată, am păcătuit împotriva ceru-lui și împotriva Ta, și nu mai suntem vrednici să fim chemați copii ai Tăi; fă-ne ca pe unii dintre argații Tăi3.

Tu ești Tatăl nostru din ceruri4, și la Tine, Doamne, ne înălțăm sufletele5. La Tine ne ridicăm ochii, la Tine, care locuiești în ceruri! Cum se uită ochii robilor la mâna stăpânilor lor, și ochii roabei la mâna stăpânei ei, așa se uită ochii noștri la Tine, Domnul, Dumnezeul nostru6; un Dumnezeu pe care cerurile și cerurile cerurilor nu pot să Te cuprindă7, și totuși de care ne putem apropia8, având un Mare Preot, care a străbătut cerurile, ca înainte mergător pentru noi9. Tu, Dumnezeule, locuiești în locurile înalte și în sfințenie10, și Numele Tău este sfânt și înfricoșat!11 Dumnezeu este în cer, și noi suntem pe pământ12; de aceea, trebuie să ne alegem cuvintele pe care I le adre-săm13. Și totuși, prin El, ca Mijlocitor, avem o intrare slobodă în Locul preasfânt14. Privește din cer, Te rugăm, și vezi, din locuința Ta cea sfântă și slăvită15, și fie-Ți milă de noi și ajută-ne16. Cerul este întin-derea Ta minunată17. O, răspunde-ne din locașul Tău cel Sfânt, prin ajutorul atotputernic al dreptei Tale, trimite-ne ajutor din locașul Tău cel Sfânt și sprijină-ne din Sion!18 Și, o, întrucât cerul este casa 1 Luca 11:13 2 Zaharia 12:10 3 Luca 15:13,17-19 4 Matei 6:9 5 Psalmul 86:4 6 Psalmul 123:1-2

7 1 Regi 8:27 8 Efeseni 3:12 9 v. Evrei 4:14; 6:20 10 Isaia 57:15 11 Psalmul 111:9 12 Eclesiastul 5:2

13 Iov 9:14 14 Evrei 10:19 15 Isaia 63:15 16 Marcu 9:22 17 Psalmul 150:1 18 Psalmul 20:6,2

Tatălui nostru1, fă ca și noi să avem cetățenia noastră acolo2 și să um-blăm după lucrurile de sus3.

Și acum, care este cererea noastră? Ce ne dorim?4 Ce vrem să faci pentru noi?5 Aceasta este dorința inimilor noastre și rugăciunea noastră6, Tată din ceruri, ca Numele Tău să fie sfințit. Ne rugăm ca Tu să fii slăvit ca un Dumnezeu sfânt7.

Dorim să Îl înălțăm pe Domnul, Dumnezeul nostru, să ne închi-năm înaintea așternutului picioarelor Lui, pe muntele Lui cel sfânt, să lăudăm Numele Tău cel sfânt și înfricoșat, căci este sfânt, căci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfânt8. Tu ești Sfânt și locuiești în mijlocul laudelor lui Israel9.

Ne fălim cu Numele Tău cel sfânt și se bucură inimile noastre10, căci avem încredere în Numele Tău cel sfânt11, căruia Îi aducem me-reu mulțumiri și slavă în laudele noastre12.

Doamne, fă-ne să preamărim Numele Tău cel sfânt în veci, adu-cându-Ți laude din toată inima noastră13 și, aducând multă roadă, prin aceasta Tatăl nostru ceresc să fie proslăvit14. O, fă-ne să fim pen-tru Dumnezeu un nume, o laudă și slavă15, astfel ca, fiind chemați din întuneric la lumina Sa minunată, să fim pentru El un popor pe care l-a câștigat ca să fie al Lui și să vestim puterile minunate ale Celui care ne-a chemat16. O, fă-ne copiii Tăi, lucrarea mâinilor Tale, ca să Îți sfințim Numele, să sfințim pe Sfântul lui Iacov, să ne temem de Dum-nezeul lui Israel17 și să slujim de laudă slavei Tale18.

1 Ioan 14:2 2 Filipeni 3:20 3 Coloseni 3:1 4 Estera 5:6 5 Matei 20:32 6 Romani 10:1

7 Levitic 10:3 8 Psalmul 99:5,3,9 9 Psalmul 22:3 10 Psalmul 105:3 11 Psalmul 33:21 12 Psalmul 106:47

13 Psalmul 86:12 14 Ioan 15:8 15 Ieremia 13:11 16 1 Petru 2:9 17 Isaia 29:23 18 Efeseni 1:12

Fă-ne să ne purtăm după darurile pe care le-am primit, astfel ca să ne slujim unii altora, ca niște buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu – ca în toate lucrurile Dumnezeu să fie slăvit prin Isus Hristos. Și dacă suferim, ajută-ne să suferim pentru că suntem creș-tini și să-L proslăvim pe Dumnezeu pentru numele acesta1, căci ne așteptăm și nădăjduim cu tărie ca Hristos să fie proslăvit cu îndrăz-neală în trupurile noastre, fie prin viețile noastre, fie prin moartea noastră2.

Doamne, fă-i și pe alții să Te slăvească, chiar și popoarele puter-nice să Te slăvească și cetățile neamurilor puternice să se teamă de Tine3; dar în mod special, fie ca Domnul să fie preamărit dincolo de hotarele lui Israel4. Fă ca Neamurile să-L proslăvească pe Domnul în locurile unde strălucește lumina, pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, în ostroavele mării5. Fie ca toate Neamurile, pe care le-ai făcut, să vină să se închine înaintea Ta, Doamne, și să dea slavă Numelui Tău, căci Tu ești mare și faci minuni, și numai Tu ești Dumnezeu6.

Fă ca Neamurile să-L slăvească pe Dumnezeu pentru îndurarea Lui, ca Numele Lui să fie lăudat printre Neamuri și ele să cânte Nu-melui Său împreună cu poporul Lui7. Numele Tău să fie mare printre Neamuri8 și toate marginile pământului să își aducă aminte și să se întoarcă la Domnul, toate familiile Neamurilor să se închine înaintea Ta, și să vestească dreptatea Ta poporului care se va naște9.

Doamne, fie ca Tu Însuți să faci toate lucrurile pentru slava Ta, atât ca Împărat al Neamurilor10, cât și ca Împărat al sfinților11. Fă toate lucrurile după sfatul voii Tale12, ca să Îți arăți astfel mărimea și sfințenia și să Te faci cunoscut înaintea mulțimii Neamurilor, ca ele

1 1 Petru 4:10-11,16 2 Filipeni 1:20 3 Isaia 25:3 4 Maleahi 1:5

5 Isaia 24:15 6 Psalmul 86:9-10 7 Romani 15:9-10 8 Maleahi 1:11

9 Psalmul 22:27,31 10 Ieremia 10:7 11 Apocalipsa 15:3 12 Efeseni 1:11

să știe că Tu ești Domnul1. Sfințește Numele Tău cel mare, care a fost pângărit printre Neamuri, și fă-le să cunoască faptul că Tu ești Dom-nul, când vei fi sfințit în noi sub ochii lor2.

Tată, proslăvește Numele Tău: Tu L-ai proslăvit, și Îl vei mai pros-lăvi3. Tată, proslăvește-L pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te proslă-vească pe Tine4. Dă-I Numele care este mai presus de orice nume5, și în toate lucrurile dă-I întâietatea6.

Doamne, ce vei face Numelui Tău cel mare?7 Fă aceasta Numelui Tău cel mare: Toarnă Duhul Tău peste toate făpturile8 și Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în inimile tuturor9.

Fii înălțat, Doamne, peste Neamuri și stăpânește peste pământ!10 Înalță-Te, Dumnezeule, peste ceruri! Peste tot pământul să se întindă slava Ta!11 Scoală-Te, Doamne, cu puterea Ta și vom cânta și vom lă-uda puterea Ta12.

Fă lucruri mari cu brațul Tău cel slăvit și veșnic, ca să-Ți faci un Nume plin de slavă și un Nume veșnic13.

Numele Tău să fie slăvit pe vecie și să se spună: „Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel”14.

Întru sfințirea și glorificarea Numelui Tău cel sfânt, Tată din ce-ruri, vie împărăția Ta, căci a Ta este împărăția, Doamne, și Tu Te înalți ca un Stăpân mai presus de orice. De la Tine vin bogăția și slava, și Tu stăpânești peste tot. În mâna Ta sunt puterea și tăria, și mâna Ta poate să mărească și să întărească toate lucrurile15. Noi dorim să

1 Ezechiel 38:23 2 Ezechiel 36:23 3 Ioan 12:28 4 Ioan17:1 5 Filipeni 2:9

6 Coloseni 1:18 7 Iosua 7:9 8 Ioel 2:28 9 Coloseni 3:16 10 Psalmul 46:10

11 Psalmul 57:11 12 Psalmul 21:13 13 Isaia 63:5,12,14 14 1 Cronici 17:24 15 1 Cronici 29:11-12

spunem slava împărăției Tale, căci este o împărăție veșnică și stăpâ-nirea Ta rămâne în picioare în toate veacurile1.

Tu stăpânești pe vecie prin puterea Ta. Ochii Tăi urmăresc Nea-murile. Nu-i lăsa pe cei răzvrătiți să se înalțe, ci, prin mărimea puterii Tale, fă-i pe vrăjmașii Tăi să Te lingușească2.

Fă să se arate că a Ta este împărăția și că Tu stăpânești peste Nea-muri3; fă să fie atât de evident acest lucru, încât să se spună printre Neamuri: „Domnul împărățește”4 ca toți oamenii să fie cuprinși de frică și să spună că Dumnezeu a făcut acestea5 și că, „Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ”6. Fă-i pe toți împărații pământului să știe că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția cerurilor, și chiar peste împărăția oamenilor, și că o dă cui vrea și să-L laude, să-L înalțe și să-L slăvească pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Tale sunt drepte și că Tu poți să-i smerești pe cei ce umblă cu mândrie7.

Fă ca împărăția harului Tău să vină tot mai mult în această lume, acea împărăție a lui Dumnezeu care nu vine în așa fel încât să izbească privirile, acea împărăție a lui Dumnezeu care este înăuntrul oameni-lor8.

Fă ca ea să fie ca un aluat, pus în toată plămădeala, până este dos-pită în întregime, și ca un grăunte de muștar, care, deși este cea mai mică dintre toate semințele, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile9.

Fie ca împărăția lumii să devină împărăția Domnului și a Hristo-sului Său. Pune mâna pe puterea Ta cea mare, și începe să împără-țești, în ciuda mâniei Neamurilor10. Pune-Ți scaunul de domnie acolo

1 Psalmul 145:11,13 2 Psalmul 66:7,3 3 Psalmul 22:28 4 Psalmul 96:10

5 Psalmul 64:9 6 Psalmul 58:11 7 Daniel 4:25-26,37 8 Luca 17:20-21

9 Matei 13:31-33 10 Apocalipsa 11:15,17-18

unde este scaunul Satanei1, fă ca orice gând să fie făcut rob ascultării de Tine2, și ca legea împărăției Tale să fie făcută mare și minunată3.

Fie ca Împărăția lui Dumnezeu, care nu stă în vorbe, ci în putere4, să se înrădăcineze în toate bisericile lui Hristos. Trimite din Sion to-iagul de cârmuire al puterii Tale și stăpânește cu podoabe sfinte5. Când omul cel tare și bine înarmat își păzește casa, și averile îi sunt la adăpost, fă ca Hristos, care este mai tare decât el, să vină peste el, să îl biruiască, să îi ia cu sila toate armele în care se încredea și să împartă prăzile luate de la el6. O, dă-I Fiului omului stăpânirea, slava și puterea împărățească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, Neamurile și oamenii de toate limbile, și ca judecata să fie dată sfin-ților Celui Preaînalt7.

Fie ca împărăția harului Tău să se răspândească tot mai mult în țara noastră și în locurile unde trăim. Cuvântul Domnului să se răs-pândească și să fie proslăvit8, astfel ca Împărăția lui Dumnezeu să nu fie luată de la noi, lucru pe care l-am merita, și să nu fie dată unui alt neam, care să aducă roadele cuvenite9.

Fă ca Împărăția harului Tău să vină în inimile noastre, ca să fim temple ale Duhului Sfânt10. Nu lăsa nici o nelegiuire să stăpânească peste noi11.

Dă jos, dă jos, dă jos cununa stricăciunii, și fă să vină Acela care are drept la inimile noastre, și încredințează-I-le pe toate12; fă-ne să ne dăruim noi înșine Ție, mai mult și mai mult, în ziua puterii Tale13. Împărățește în noi prin puterea adevărului, pentru ca, fiind din ade-văr, să ascultăm întotdeauna glasul lui Hristos14 și nu doar să Îi zicem „Doamne, Doamne!”, ci să facem ce ne spune El15. Fă ca dragostea lui 1 Apocalipsa 2:13 2 2 Corinteni 10:5 3 Isaia 42:21 4 1 Corinteni 4:20 5 Psalmul 110:2-3

6 Luca 11:21-22 7 Daniel 7:14,22 8 2 Tesaloniceni 3:1 9 Matei 21:43 10 1 Corinteni 3:16; 6:19

11 Psalmul 119:133 12 Ezechiel 21:27 13 Psalmul 110:3 14 Ioan18:37 15 Luca 6:46

Hristos să ne strângă și să ne ghideze1, iar frica Lui să fie înaintea ochilor noștri, ca să nu păcătuim2.

O, fă ca împărăția slavei Tale să vină degrabă; noi credem că va veni. Așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus3, ca să vină pe norii ce-rului cu putere și cu mare slavă4. Nădăjduim că El va veni, ca să se vadă bucuria noastră5; iubim venirea Lui6; așteptăm și grăbim venirea zilei lui Dumnezeu7; fă-ne gata pentru ea8, ca atunci să ne ridicăm capetele cu bucurie, știind că izbăvirea noastră se apropie9. Și, o, fă ca să avem cele dintâi roade ale Duhului, ca să suspinăm în noi, aștep-tând înfierea, adică răscumpărarea trupurilor noastre10 și să dorim să ne mutăm și să fim împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine11. Binecuvântate Isuse, fii cu slujitorii și cu poporul Tău după cum ai spus, „în toate zilele, până la sfârșitul veacului”12. Și apoi, după cum ai spus, „Da, Eu vin curând.” Vino, Doamne Isuse! Vino curând!13 Când se va sfârși taina lui Dumnezeu14, vino repede, Iubitul nostru Domn, ca puiul de cerb pe munții plini de mirozne15.

Și, ca o dovadă că împărăția Ta vine, precum și pentru sfințirea Numelui Tău, Tată din ceruri, facă-se voia Ta cea sfântă. Noi știm, Doamne, că Tu faci tot ce vrei în ceruri și pe pământ, în mări și în toate adâncurile16; hotărârile Tale rămân în picioare și Tu Îți vei duce la îndeplinire toată voia Ta17. Totuși, facă-se nu voia noastră, ci a Ta18. Cum ai hotărât Tu, așa să se întâmple, și cum ai pus Tu la cale, așa să se împlinească19. Fă totul după sfatul voii Tale20. Fă și ca aceia care nu 1 2 Corinteni 5:14 2 Exod 20:20 3 Filipeni 3:20 4 Matei 24:30 5 Isaia 66:5 6 2 Timotei 4:8 7 2 Petru 3:12

8 Matei 24:44 9 Luca 21:28 10 Romani 8:23 11 Filipeni 1:23 12 Matei 28:20 13 Apocalipsa 22:20 14 Apocalipsa 10:7

15 Cântarea Cântărilor 8:14 16 Psalmul 135:6 17 Isaia 46:10 18 Luca 22:42 19 Isaia 14:24 20 Efeseni 1:11

Te cunosc, să slujească scopurilor Tale, și pe cei care nu au avut aceste gânduri în inimile lor, să nu judece altfel decât după voia Ta1.

Tată, împlinește-Ți voia cu privire la noi2. Tată, suntem aici; Dom-nul este aceasta, să facă ceea ce crede bun cu noi3; facă-se voia Dom-nului4. Fă-ne să ne supunem voii Tale după exemplul Domnului Isus, care a spus, „Nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu”5, și să spunem, „Domnul a dat, și Domnul a luat; binecuvântat să fie Numele Dom-nului6. Ce, primim de la Domnul binele, și să nu primim și răul?”7

Tată, împlinește Scripturile scrise prin proroci, care nu pot fi des-ființate8, căci câtă vreme nu va trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Cuvântul Tău9. Fă ceea ce este scris în Cartea adevărului10 și fă cunoscut, Doamne, Cuvântul Tău, care dăi-nuiește în veci în ceruri11.

Doamne, dă-ne fiecăruia dintre noi harul să cunoască și să facă voia Tatălui nostru din ceruri12. Și aceasta este voia lui Dumnezeu, sfințirea noastră13.

Fie ca Dumnezeul păcii să ne sfințească pe deplin14. O, umple-ne de cunoașterea voii Tale în toată înțelepciunea și priceperea duhov-nicească15, și desăvârșește-ne în orice lucru bun, ca să facem voia Ta16. Fie ca vremea din trecut, când am trăit în voia firii noastre lumești, să fie îndeajuns17, ca și că am mers după mersul lumii acesteia18.

De acum înainte, fă ca mâncarea noastră să fie să facem voia Ta-tălui nostru și să împlinim lucrarea Lui19; să facem nu voia noastră, ci

1 Isaia 10:7 2 1 Samuel 3:12 3 v. 1 Samuel 3:18; 2 Sa-muel 15:26 4 Faptele Apostolilor 21:14 5 Matei 26:39 6 Iov1:21

7 Iov2:10 8 v. Matei 26:56; Ioan 10:35 9 Matei 5:18 10 Daniel 10:21 11 Psalmul 119:89 12 Matei 12:50 13 1 Tesaloniceni 4:3

14 1 Tesaloniceni 5:23 15 Coloseni 1:9 16 Evrei 13:21 17 1 Petru 4:3 18 Efeseni 2:2 19 Ioan 4:34

voia Celui ce ne-a trimis1, ca să fim dintre aceia care vor intra în Îm-părăția cerurilor2, nu dintre aceia care vor fi bătuți cu multe lovituri3.

Doamne, dă-le har și altora să cunoască și să împlinească voia Ta, să deosebească bine voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută și desăvâr-șită4, să nu fie nepricepuți, ci să înțeleagă care este voia Domnului5, și apoi fă-i să ajungă desăvârșiți și deplin încredințați, să stăruie în voia lui Dumnezeu6. Fă-ne pe toți să le slujim celor din generația noastră, după această voie7.

Iar după ce am împlinit voia lui Dumnezeu, fă-ne să căpătăm ce ne-a fost făgăduit8 și ca acea parte a voii lui Dumnezeu să se împli-nească. Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit asupra robilor Tăi să ră-mână în veac; fă după cuvântul Tău9.

Ne bucurăm că voia Ta se împlinește în ceruri, că îngerii Tăi îm-plinesc întotdeauna poruncile Tale și ascultă de glasul Cuvântului Tău10 și că ei văd pururea Fața Tatălui nostru11.

Plângem înaintea Ta că voia Ta este atât de puțin împlinită aici pe pământ, căci mulți dintre copiii oamenilor sunt prinși în cursa Sata-nei ca să-i facă voia12.

O, fie ca acest pământ să fie făcut tot mai asemănător cerului, iar sfinții de aici să fie mai asemănători îngerilor sfinți! Iar noi, cei care nădăjduim să fim în curând ca îngerii din ceruri13, să fim acum ca ei, lăudându-Te fără încetare14; să rezistăm acum, ca și ei, atacurilor ce-lui rău15; să Îți fim slujitori ca flăcările de foc16, și să mergem drept înainte, oriunde ne mână Duhul17; să slujim binelui altora18, și astfel

1 Ioan6:38 2 Matei 7:21 3 Luca 12:47 4 Romani 12:2 5 Efeseni 5:17 6 Coloseni 4:12

7 Faptele Apostolilor 13:36 8 Evrei 10:36 9 1 Cronici 17:23 10 Psalmul 103:20 11 Matei 18:10 12 2 Timotei 2:26

13 Matei 22:30 14 Apocalipsa 4:8 15 Daniel 10:13 16 v. Psalmul 104:4; Da-niel 9:21 17 Ezechiel 1:12 18 Evrei 1:14

să intrăm în comuniune cu zecile de mii, în adunarea de sărbătoare a îngerilor1.

Tu, Dumnezeule, care ne-ai îndemnat să căutam mai întâi Împă-răția și neprihănirea Ta, ai promis că, dacă facem astfel, toate cele-lalte lucruri ni se vor da pe deasupra2. De aceea, rugându-ne pentru sfințirea Numelui Tău, pentru venirea Împărăției Tale și pentru ca voia Ta să se facă, ne rugăm acum, Tată din ceruri, să ne dai astăzi, și în fiecare zi, pâinea zilnică3.

Depărtează de la noi neadevărul și cuvântul mincinos; nu ne da nici sărăcie, nici bogăție; dă-ne pâinea care ne trebuie, ca nu cumva, în belșug, să ne lepădăm de Tine și să zicem: „Cine este Domnul?” sau ca nu cumva în sărăcie, să furăm și să luăm în deșert Numele Dumnezeului nostru4.

Doamne, nu cerem mâncăruri alese, căci sunt o hrană înșelătoare5, nici nu ne rugăm să ducem zilnic o viață plină de veselie și strălucire, căci nu ne vom primi în această viață lucrurile bune6; ci ne rugăm pentru acea pâine care să ne întărească inimile7. Nu vrem să mâncăm pâinea minciunii8, nici să bem apele furate9, nici să mâncăm pâinea lenevirii10, ci, dacă este voia Ta, să mâncăm roada lucrului mâinilor noastre11, ca să ne facem lucrul și să ne mâncăm pâinea în liniște12; și, având cu ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, fă-ne să ne fie de ajuns13, și să zicem, „Avem de toate, și suntem în belșug”14.

Binecuvântează, Doamne, tăria noastră, și primește lucrarea mâi-nilor noastre15; dă-ne puterea să ne purtăm de grijă de ai noștri, și mai 1 Evrei 12:22 2 Matei 6:33 3 Luca 11:3 4 Proverbe 30:8-9 5 Proverbe 23:3

6 Luca 16:19,25 7 Psalmul 104:15 8 Proverbe 20:17 9 Proverbe 9:17 10 Proverbe 31:27

11 Psalmul 128:2 12 2 Tesaloniceni 3:12 13 1 Timotei 6:8 14 Filipeni 4:18 15 Deuteronom 33:11

ales de cei din casele noastre1, și să lăsăm o moștenire, pe cât este drept, copiilor copiilor noștri2. Fie peste noi bunăvoința Domnului, Dumnezeului nostru; întărește lucrarea mâinilor noastre; da, întă-rește lucrarea mâinilor noastre!3

Binecuvântează, Doamne, pământurile noastre cu cele mai bune roade ale pământului și din tot ce cuprinde el; mai presus de orice, fă să avem parte de bunăvoința Celui care S-a arătat în rug, binecuvân-tarea care a venit peste capul lui Iosif, pe creștetul capului domnului fraților lui4.

Și chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da rod, dacă rodul măslinului va lipsi și câmpiile nu vor da hrană, dacă oile vor pieri din staule și nu vor mai fi boi în grajduri, noi tot ne vom bucura în Dom-nul, ne vom bucura în Dumnezeul mântuirii noastre5.

Tată, nu cerem astăzi pâinea pentru vremurile care vor veni, ci să avem pâinea care ne trebuie astăzi, căci vom învăța (Te rugăm, Doamne, învață-ne) să nu ne îngrijorăm pentru ziua de mâine, ce vom mânca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom îmbrăca, ci aducem aceste grijuri la Tine, Tatăl nostru ceresc, căci Tu știi că avem trebuință de ele; dacă Tu hrănești păsările cerului, care nici nu seamănă, nici nu seceră, cu atât mai mult ne vei hrăni pe noi6, care suntem mai de preț decât multe vrăbii7.

Nu ne rugăm pentru pâinea zilnică doar pentru noi, ci și pentru alții; o, satură-i cu pâine pe săracii Tăi8.

Cei care umblă în neprihănire și vorbesc fără vicleșug să locuiască în locurile înalte, și stâncile întărite să fie locul lor de scăpare, și ca pâinea să li se dea, iar apa să nu le lipsească9.

1 1 Timotei 5:8 2 Proverbe 13:22 3 Psalmul 90:17

4 Deuteronom 33:13,16 5 Habacuc 3:17-18 6 Matei 6:31-32,26

7 Matei 10:31 8 Psalmul 132:15 9 Isaia 33:15-16

Doamne, pe cât de la timp ne rugăm zilnic pentru pâinea noastră, așa să ne rugăm și pentru iertarea păcatelor noastre, căci noi toți sun-tem găsiți vinovați înaintea lui Dumnezeu, toți am păcătuit și suntem lipsiți de slava lui Dumnezeu1. Noi toți greșim în multe feluri în fie-care zi2. Cine își cunoaște greșelile?3 Dacă ai păstra aducerea aminte a nelegiuirilor noastre, Doamne, cine ar putea sta în picioare? Dar la Tine este iertare, ca să fii temut4. Dumnezeule, ai milă de noi, păcă-toșii!5

Am risipit averea Domnului6 și am îngropat talanții pe care ni i-ai încredințat7. Nici nu am răsplătit binefacerea pe care am primit-o8 și, de aceea, Ți-am devenit datori. Scriptura ne-a închis pe toți sub pă-cat9, căci toți am făcut acele lucruri care sunt vrednice de moarte10, lucruri din pricina cărora vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neas-cultării11.

Datoria noastră este mai mult decât zece mii de galbeni; este o da-torie mare, pe care nu avem cum să o plătim, atât de departe suntem de la a putea spune, „Mai îngăduie-ne, și-Ți vom plăti totul”12. Pe drept, acuzatorul nostru ne-ar putea da pe mâna Judecătorului, și El pe mâna temnicerului, ca să fim aruncați în temniță, în temnița iadu-lui, până când vom plăti cel din urmă bănuț13. Dar binecuvântat să fie Dumnezeu, care a găsit o cale de împăcare cu acuzatorul nostru, căci dacă a păcătuit cineva, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit, și El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre14. Pentru meritele Lui Îți cerem noi: șterge fărădelegile noastre15 și nu 1 Romani 3:19,23 2 Iacov 3:2 3 Psalmul 19:12 4 Psalmul 130:3-4 5 Luca 18:13

6 Luca 16:1 7 Matei 25:18 8 2 Cronici 32:25 9 Galateni 3:22 10 Romani 1:32

11 Efeseni 5:6 12 Matei 18:24-26 13 Matei 5:25-26 14 1 Ioan 2:1-2 15 Psalmul 51:1

intra la judecată cu noi1. El este Chezașul nostru2, care a luat înapoi ceea ce El n-a furat3, Mijlocitorul binecuvântat, care Și-a pus mâna peste noi4, căci prin El suntem împăcați cu Dumnezeu5 și a făcut ca zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era po-trivnic, să fie nimicit, pironindu-l pe crucea lui Hristos, ca noi să fim aduși la viață împreună cu Hristos, după ce ne-a iertat toate greșelile6. Iartă-ne nelegiuirile și nu-Ți mai aduce aminte de păcatele noastre7.

Te implorăm, fă să căpătăm împăcarea8, să știm că păcatele ne sunt iertate9. Vorbește-ne de pace10 și fă-ne să auzim veselie și bucurie11. Fă ca sângele lui Isus, Fiul Tău, să ne curățească de orice păcat12 și să ne curățească cugetul de faptele noastre moarte, ca să Îi slujim Dum-nezeului cel viu13. Și, ca o dovadă că Tu ai iertat păcatele noastre, Te rugăm, dă-ne har ca și noi să îi iertăm pe vrăjmașii noștri, să le facem bine celor ce ne urăsc, să îi binecuvântăm pe cei ce ne blestemă14, căci recunoaștem că, dacă noi nu le iertăm oamenilor greșelile lor, nici Tatăl nostru nu ne va ierta greșelile noastre15. De aceea, noi iertăm, Doamne; dorim din toată inima să iertăm, dacă avem vreo pricină de plângere unul altuia, iertăm după cum Domnul ne-a iertat pe noi16. Departe să fie de noi să spunem că vom întoarce răul17 sau că ne vom răzbuna singuri18, ci ne rugăm ca orice amărăciune, orice iuțime, orice mâine, orice strigare, orice clevetire și orice fel de răutate să piară din mijlocul nostru și să fim buni unii cu alții, milostivi, iertă-tori unii cu alții, cum nădăjduim că ne-a iertat și Dumnezeu pe noi în Hristos19. O, fă-ne milostivi, după cum Tatăl nostru din ceruri este milostiv20, care ai promis că Tu Te arăți bun cu cei buni21.

1 Psalmul 143:2 2 Evrei 7:22 3 Psalmul 69:4 4 Iov 9:33 5 2 Corinteni 5:20 6 Coloseni 2:13-14 7 Evrei 8:12

8 Romani 5:11 9 1 Ioan 2:12 10 Psalmul 85:8 11 Psalmul 51:8 12 1 Ioan 1:7 13 Evrei 9:14 14 Matei 5:44

15 Matei 6:15 16 Coloseni 3:13 17 Proverbe 20:22 18 Romani 12:19 19 Efeseni 4:31-32 20 Luca 6:36 21 Psalmul 18:25

Doamne, întrucât există în noi o pornire de a ne îndepărta de Tine1, așa încât chiar și atunci când păcatele noastre sunt iertate, sun-tem gata să cădem iarăși în nebunie2, ne rugăm ca Tu să nu ne ierți doar păcatele noastre, ci să Te și îngrijești de noi, ca să nu mai facem nedreptăți3. Doamne, nu ne duce în ispită.

Noi știm că nimeni nu poate spune că este ispitit de Dumnezeu, căci Dumnezeu nu ispitește pe nimeni4; dar știm că Dumnezeu poate să ne umple cu orice har5 și să ne păzească de orice cădere și să ne facă să ne înfățișăm fără prihană6.

De aceea, Te rugăm să nu ne lași în voia pornirii inimilor noastre și să urmăm sfaturile noastre7, ci să ne împotrivim Satanei, acel leu care răcnește, dă târcoale și caută pe cine să înghită8; și fă-ne să nu fim în neștiință despre planurile lui9.

Nu-l lăsa pe Satana să ne aibă ca să ne cearnă precum grâul și, de asemenea, nu lăsa să se piardă credința noastră10.

Nu-i lăsa pe solii Satanei să ne pălmuiască și, dacă ei fac acest lu-cru, harul Tău să ne fie de ajuns, ca atunci când suntem slabi, atunci să fim tari11, și să fim mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit12. Și Dumnezeul păcii îl va zdrobi în curând pe Satana sub pici-oarele noastre13. Și pentru că noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești, întărește-ne în Domnul și în puterea tă-riei Lui14.

1 Osea 11:7 2 Psalmul 85:8 3 Iov 34:32 4 Iacov 1:13 5 2 Corinteni 9:8

6 Iuda 24 7 Psalmul 81:12 8 1 Petru 5:8 9 2 Corinteni 2:11 10 Luca 22:31-32

11 2 Corinteni 12:7,9-10 12 Romani 8:37 13 Romani 16:20 14 Efeseni 6:12,10

Doamne, ajută-ne să nu cădem niciodată în ispită1, ci rugându-ne, să punem o strajă2; fă ca, în providența Ta cea bună și înțeleaptă, să conduci toate lucrurile și evenimentele care ne privesc, astfel încât nici o ispită să nu ne ajungă care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească, și să nu îngădui să fim ispitiți peste puterile noastre de a discerne, de a răbda și de a ieși din ea prin harul lui Dumnezeu3. Doamne, nu pune înaintea noastră pietre de poticnire, de care să ne lovim și să pierim4. Fă ca nimic să nu fie o piatră de poticnire pe căile noastre5, dar dă-ne acea pace pe care o au cei ce iubesc Legea Ta, și cărora nu li se întâmplă nici o nenorocire6.

Te rugăm stăruitor, călăuzește-ne în tot adevărul7; povățuiește-ne în adevărul Tău și învață-ne, căci Tu ești Dumnezeul mântuirii noas-tre. Arată-ne căile Tale, Doamne și învață-ne cărările tale8, cărările neprihănirii; povățuiește-ne pe cărările Tale din pricina Numelui Tău, ca să fim duși la ape de odihnă9.

Te rugăm, păzește-ne de cel rău; protejează-ne, așa încât cel rău să nu se atingă de noi10, să nu semene sămânța lui în pământul inimilor noastre11, ca să ținem piept împotriva uneltirilor diavolului și să pu-tem stinge săgețile lui arzătoare12. Cuvântul lui Dumnezeu să rămână în noi, ca să fim tari și să îl biruim pe cel rău13.

Ferește-ne de orice lucru rău, Te rugăm, ca să nu facem nimic rău14. O, izbăvește-ne de orice lucru rău15; mântuiește-ne de păcatele noastre16; răscumpără-ne de orice fărădelege17, de păcatele care ne în-fășoară așa de lesne18. Ferește-ne de mândrie19; depărtează de la noi

1 Matei 26:41 2 Neemia 4:9 3 1 Corinteni 10:13 4 Ieremia 6:21 5 Romani 14:13 6 Psalmul 119:165 7 Ioan 16:13

8 Psalmul 25:4-5 9 Psalmul 23:2-3 10 1 Ioan 5:18 11 Matei 13:25 12 Efeseni 6:11,16 13 1 Ioan 2:14 14 2 Corinteni 13:7

15 2 Timotei 4:18 16 Matei 1:21 17 Tit 2:14 18 Evrei 12:1 19 Iov 33:17

calea necredincioșiei1. Nu ne lăsa să mâncăm din ospețele păcătoși-lor2; pleacă-ne inimile spre învățăturile Tale, și nu spre câștig3; fe-rește-ne să vorbim în chip ușuratic cu buzele noastre4. Păzește-i pe robii Tăi de păcate mari, și nu lăsa ca ele să aibă stăpânire peste noi!5

Păzește-ne, Te rugăm, ca nicio nenorocire să nu ne atingă6, și pă-zește-ne de orice rău, ca să nu fim răniți7. O, Mântuitorul celor care caută adăpost și care ne izbăvești de potrivnicii noștri prin dreapta Ta, arată-Ți bunătatea Ta cea minunată, și păzește-ne ca lumina ochi-lor Tăi; ocrotește-ne la umbra aripilor Tale8. Păzește ceea ce a fost încredințat Ție9. Tu, care izbăvești, Te rugăm ne izbăvește; nădăj-duim și ne rugăm, că Tu ne vei mai izbăvi10, ne vei izbăvi de toate temerile noastre11. Fă-ne să locuim fără grijă și să trăim liniștit, fără să ne temem de vreun rău12. Du-ne în siguranță la muntele Tău cel sfânt, acolo unde nu mai sunt spini care să înțepe și nici mărăcini aducători de dureri13, nimic care să facă rău sau pagubă14.

Tată din ceruri, vie Împărăția Ta, căci a Ta este împărăția, Tu ești Dumnezeu în ceruri și stăpânești peste toate împărățiile Neamuri-lor16; facă-se voia Ta, căci a Ta este puterea și nimic nu este de mirat din partea Ta17; sfințească-Se Numele Tău, căci a Ta este slava și Tu ai înălțat slava Ta mai pe sus de ceruri18.

Tată din ceruri, acoperă-ne nevoile noastre, iartă-ne păcatele și iz-băvește-ne de cel rău, căci a Ta este Împărăția, puterea și slava, și Tu ești Domn peste toți, Domnul care este bogat în îndurare pentru toți

1 Psalmul 119:29 2 Psalmul 141:4 3 Psalmul 119:36 4 Psalmul 106:33 5 Psalmul 19:13 6 Psalmul 91:10

7 Psalmul 121:7 8 Psalmul 17:7-8 9 2 Timotei 1:12 10 2 Corinteni 1:10 11 Psalmul 34:4 12 Proverbe 1:33

13 Ezechiel 28:24 14 Isaia 11:9 15 Matei 6:13 16 2 Cronici 20:6 17 Ieremia 32:17 18 Psalmul 8:1

cei care Te cheamă1. Nimeni nu poate ierta păcatele decât numai Tu2, deci arată-Ți puterea în mărimea ei, iertându-ne păcatele3. Și pentru că slava Domnului stă în iertarea păcatului4 și în ajutorarea celor ne-voiași, ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău; izbăvește-ne, și iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!5

Dorim ca în toate rugăciunile noastre să Te lăudăm, căci Tu ești mare și foarte vrednic de laudă. Lăudăm împărăția Ta, căci este o îm-părăție veșnică și va rămâne în picioare în toate veacurile6, iar toiagul Tău de domnie este un toiag de dreptate. Tu iubești neprihănirea și urăști răutatea7.

A Ta este bunătatea, căci Tu îi vei răsplăti fiecăruia după faptele lui8. Lăudăm puterea Ta, căci brațul Tău este puternic; mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălțată; dreptatea și judecata sunt temelia sca-unului Tău de domnie; bunătatea și credincioșia sunt înaintea Feței Tale9.

Lăudăm slava Ta; în veci să țină slava Domnului10. A Tatălui, Fiu-lui și a Duhului Sfânt să fie slava; după cum a fost la început și este acum, așa să fie în veci.11 Să fie lăudat Dumnezeu în Locașul Lui cel sfânt și în întinderea cerului! Lăudat să fie pentru isprăvile Lui cele mari, după mărimea Lui nemărginită! Tot ce are suflare să laude pe Domnul! Aleluia!12

Dacă știm că El ne ascultă, orice I-am cere după voia Lui, prin cre-dință știm că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut13, și ne vom făli cu lauda Sa14. Știm de acum că Domnul scapă pe Unsul Său și pentru El ne va răspunde din locașul Lui cel Sfânt, prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui15. De aceea, ca semn nu doar al dorinței 1 Romani 10:12 2 Marcu 2:7 3 Numeri 14:17 4 Proverbe 25:2 5 Psalmul 79:9

6 Psalmul 145:3,13 7 Psalmul 45:6-7 8 Psalmul 62:12 9 Psalmul 89:13-14 10 Psalmul 104:31

11 Gloria Patri. 12 Psalmul 150:1-2,6 13 1 Ioan 5:15 14 Psalmul 106:47 15 Psalmul 20:6

noastre, ci și al siguranței noastre că suntem auziți în Numele lui Hristos, spunem, Amin, Amin.

Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău etc.

8

Este responsabilitatea noastră și este poruncită ca un remediu îm-potriva îngrijorării, ca în orice lucru să aducem cererile noastre la cu-noștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri1. Fiind parte a Bisericii, avem îndrăzneala și libertatea de exprimare (așa cum semnifică expresia), care ne sunt permise pentru a avea intrare slo-bodă la Dumnezeu2, astfel încât să facem rugăciuni specifice în cazul fiecăruia și să Îl căutăm pentru rezolvarea lor; după rana și durerea fiecăruia, așa să fie și rugăciunile și cererile oricărui om3. Facem aceasta nu pentru că Dumnezeu nu ar ști situația noastră particulară, căci El o cunoaște chiar mai bine decât noi și El știe când sufletele noastre sunt în suferință, ci este voia Lui ca astfel noi să Îl recunoaș-tem în toate căile noastre4 și să așteptăm ca El să ne întărească pașii5, nu impunându-I voia noastră, ci supunându-ne înțelepciunii Sale in-finite, arătându-I cu smerenie lipsurile, poverile și dorințele noastre, după care să ne predăm pe noi înșine Lui, ca să ne răspundă după cum crede El că este potrivit.

Vom vedea câteva ocazii particulare în care ne adresăm lui Dum-nezeu, mai mult sau mai puțin uzuale, care pot fi considerate ca

1 Filipeni 4:6 2 Evrei 10:19

3 2 Cronici 6:29 4 Proverbe 3:6

5 Psalmul 37:23

rugăciuni de sine stătătoare sau ca parte a altor rugăciuni. În unele cazuri, mai mărunte pentru slujitori dar mai comune pentru rugăciu-nea de familie sau rugăciunea personală, ne vom ruga specific.

1. În rugăciunile noastre de dimineață Auzi-ne glasurile dimineața, căci dimineața ne îndreptăm rugă-

ciunile către Tine și așteptăm1. Sufletele noastre Te așteaptă, Doamne, mai mult decât așteaptă străjerii dimineața, da, mai mult decât așteaptă ei dimineața2; vom cânta bunătatea Ta dis-de-dimi-neață, căci Tu ești un turn de scăpare pentru noi3.

Tu ești, Dumnezeule, Cel care ai poruncit dimineții și ai arătat zo-rilor locul lor, ca să apuce capetele pământului, și pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete4.

A Ta este ziua, a Ta este și noaptea; Tu ai așezat lumina și soarele5. Odată cu lumina dimineții, fie ca Soarele din înălțime să ne vizi-

teze, să ne dea cunoștința mântuirii datorită marii îndurări a Dumne-zeului nostru6 și fie ca Soarele neprihănirii să răsară, cu tămăduirea sub aripile Lui7, iar cărările noastre să fie ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire crește mereu până la miezul zilei8.

Prin îndurarea Ta, o, Doamne, nu suntem distruși, datorită faptu-lui că îndurările Tale nu sunt la capăt; ele se înnoiesc în fiecare dimi-neață și credincioșia Ta este atât de mare9. Seara vine plânsul, iar di-mineața veselia10.

Îți mulțumim că ne-am culcat11, am avut unde să ne odihnim ca-pul12 și n-am rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin

1 Psalmul 5:3 2 Psalmul 130:6 3 Psalmul 59:16 4 Iov 38:12-14

5 Psalmul 74:16 6 Luca 1:77-78 7 Maleahi 4:2 8 Proverbe 4:18

9 Plângeri 3:22-23 10 Psalmul 30:5 11 Psalmul 3:5 12 Matei 8:20

crăpăturile pământului1, ci ne-am culcat și nu am avut somnul plin de frământări până la revărsatul zorilor; mulțumim că nu am avut parte de nopți de suferință și că nu spunem la culcare: „Când ne vom scula? Și când se va sfârși noaptea?”2 Căci patul nostru ne ușurează, și cul-cușul ne alină durerile3. Tu ne dai somnul ca preaiubiților Tăi4. Noi ne culcăm, adormim și ne deșteptăm iarăși5, căci Tu ai dat lumină ochilor noștri și astfel că nu am dormit somnul morții6.

Tu ne-ai păstrat feriți de ciuma care umblă în întuneric7 și de du-hurile răutății care sunt în locurile întunecoase ale acestei lumi8, ne-ai ferit de leul care răcnește și caută pe cine să înghită9. Căci Cel ce păzește pe Israel nu dormitează, nici nu doarme10, ci ne-a păzit, astfel că suntem în siguranță.

Dar nu putem spune ca slujitorul Tău David, că atunci când ne trezim, suntem tot cu Tine11, și că ochii noștri au luat-o înaintea stră-jilor de noapte, că am meditat la Cuvântul Tău12, căci gânduri nele-giuite sunt încă în inimile noastre13.

O, iartă-ne păcatele14 și fă să auzim dis-de-dimineață bunătatea Ta, căci ne încredem în Tine; arată-ne calea pe care trebuie să um-blăm, căci la Tine ne înălțăm sufletele15. Învață-ne să facem voia Ta, căci Tu ești Dumnezeul nostru. Duhul Tău este bun, călăuzește-ne pe calea cea dreaptă16.

Fie ca Domnul să ne păzească de orice rău, să ne păzească sufletul astăzi. Doamne, păzește-ne la plecare și la venire17, poruncește-le în-gerilor Tăi să ne păzească în toate căile noastre, să ne ducă pe mâini18.

1 Evrei 11:38 2 Iov 7:3-4 3 Iov 7:13 4 Psalmul 127:2 5 Psalmul 3:5 6 Psalmul 13:3

7 Psalmul 91:6 8 Efeseni 6:12 9 1 Petru 5:8 10 Psalmul 121:4 11 Psalmul 139:18 12 Psalmul 119:148

13 Ieremia 4:14 14 1 Samuel 15:25 15 Psalmul 143:8 16 Psalmul 143:10 17 Psalmul 121:7-8 18 Psalmul 91:11-12

Dă-ne harul să ne facem lucrul de zi cu zi, după cum ne este poruncit în fiecare zi1.

2. În rugăciunile noastre de seară. Tu, Dumnezeule, umpli de veselie răsăritul și apusul îndepărtat2,

căci Tu ne chemi astfel de la lucrul nostru3 și ne aduci odihna pentru o vreme4. Iar acum fă ca sufletele noastre să se întoarcă la Tine, pen-tru odihnă în Tine, căci ne-ai făcut bine5 și astfel somnul ne este dulce6. Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara7, care ne-a păzit la plecare și la venire8 și ne-a dat și astăzi pâinea noastră; Te rugăm, Tată, iartă-ne nouă greșelile noastre9.

Ne culcăm și adormim, căci Tu, Doamne, ne dai liniște deplină în locuințele noastre10. Ocrotește-ne, Te rugăm, pe noi, casa noastră și tot ce este al nostru11. Fie ca îngerii lui Dumnezeu să tăbărască în ju-rul nostru și să ne scape de primejdii12, astfel ca să ne culcăm și ni-meni să nu ne tulbure13.

În mâinile Tale ne încredințăm duhurile noastre14, ca în somnul din paturile noastre urechile să ne fie totuși deschise și să ne întipă-rești și în somn învățăturile Tale15. Dă-ne îndemnuri până și noap-tea16. Cercetează-ne noaptea și încearcă-ne17; fă-ne să ne cutremurăm în paturile noastre și să nu păcătuim18.

Fă-ne să ne amintim de Tine în așternuturile noastre și să ne gân-dim la Tine în timpul priveghiurilor nopții19, cu credincioșii să ne

1 Ezra 3:4 2 Psalmul 65:8 3 Psalmul 104:23 4 Marcu 6:31 5 Psalmul 116:7 6 Ieremia 31:26 7 Psalmul 68:19

8 Psalmul 121:8 9 Matei 6:11-12 10 Psalmul 4:8 11 Iov 1:10 12 Psalmul 34:7 13 Iov 11:19 14 Psalmul 31:5

15 Iov 33:15-16 16 Psalmul 16:7 17 Psalmul 17:3 18 Psalmul 4:4 19 Psalmul 63:6

bucurăm în slavă și să scoatem strigăte de bucurie în așternuturile noastre1.

3. Când se cere binecuvântarea dinainte de masă Tu, Doamne, îi dai hrană oricărei făpturi, căci în veac ține îndura-

rea Ta2. Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine3, căci Tu le dai hrană în special celor care se tem de Tine și Îți aduci aminte de legământul Tău4.

De Tine atârnă viața și lungimea zilelor noastre5, Dumnezeul care ne-ai hrănit de când ne-am născut până în ziua aceasta6. Tu ne dai toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele7, deși noi nu Te slujim pe măsură. Tu nu doar că ne-ai dat orice iarbă care face să-mânță și orice pom care are în el rod cu sămânță ca să ne fie pentru hrană8, ci ne-ai supus tot ceea ce mișcă și are viață, ca și iarba verde9.

Binecuvântat să fie Dumnezeu, care acum, în vremea Evangheliei, ne-a învățat să nu numim nimic spurcat10 și că nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om11, ci că orice făptură a lui Dumnezeu este bună și ni-mic nu este de lepădat, pentru că Dumnezeu le-a făcut să fie luate cu mulțumiri de către cei care cred și cunosc adevărul12.

Recunoaștem că nu suntem vrednici nici măcar de firimiturile care cad de la masa providenței Tale13. Tu ai putea pe drept să iei de la noi orice izvor de pâine și orice izvor de apă14 și să ne faci să mâncăm pâine cu cântarul și să bem apă cu măsură și cu groază15, căci pentru că am fost hrăniți din belșug16, L-am uitat pe Dumnezeu, Făcătorul

1 Psalmul 149:5 2 Psalmul 136:25 3 Psalmul 145:15 4 Psalmul 111:5 5 Deuteronom 30:20 6 Geneza 48:15

7 1 Timotei 6:17 8 Geneza 1:29 9 Geneza 9:3 10 Faptele Apostolilor 10:15 11 Matei 15:11

12 1 Timotei 4:3-4 13 Matei 15:27 14 Isaia 3:1 15 Ezechiel 4:16 16 Proverbe 30:9

nostru1. Totuși, fă ca păcatele noastre să fie iertate, Te rugăm, ca masa noastră să nu ni se prefacă într-o cursă, și liniștea într-un laț2.

Noi știm că orice făptură a lui Dumnezeu este sfințită prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune3, și că omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu4. De aceea, după exemplul Stăpânului nostru, ne ridicăm ochii spre cer și cerem binecu-vântarea hranei noastre5. Binecuvântează-ne hrana din belșug6.

Doamne, fă ca să nu ne ospătăm fără teamă7, ca să nu facem din pântecele nostru un dumnezeu8, ca inimile noastre să nu se îngreu-ieze cu îmbuibare de mâncare și băutură9, ci ca fie că mâncăm, fie că bem, fie că facem altceva, să facem totul pentru slava lui Dumnezeu10.

4. Când se oferă mulțumiri după luarea mesei Acum că am mâncat și ne-am săturat, Te binecuvântăm pentru țara

cea bună pe care ne-ai dat-o11. Tu ne-ai întins masa în fața potrivnicilor noștri, ne-ai uns capul cu untdelemn și paharul nostru este plin de dă peste el12. Tu, Doamne, ești partea noastră de moștenire și paharul nos-tru, Tu ne îndrepți sorțul, astfel că avem motiv să spunem că o moște-nire plăcută ne-a căzut la sorți, și o frumoasă moșie ne-a fost dată13. Te binecuvântăm în special pentru Pâinea vieții, care s-a pogorât din cer și a dat lumii viața: Doamne, dă-ne întotdeauna această pâine14, ca și înțelepciunea de a lucra mai puțin pentru mâncarea pieritoare și mai mult pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică15.

1 Osea 8:14 2 Psalmul 69:22 3 1 Timotei 4:4-5 4 Matei 4:4 5 Matei 14:19

6 Psalmul 132:15 7 Iuda 1:12 8 Filipeni 3:19 9 Luca 21:34 10 1 Corinteni 10:31

11 Deuteronom 8:10 12 Psalmul 23:5 13 Psalmul 16:5-6 14 Ioan 6:33-34 15 Ioan 6:27

Domnul le dă pâine celor flămânzi1 și trimite câte o parte celor care n-au nimic pregătit pentru hrană2.

Fă ca și noi să fim printre fericiții care vor prânzi în Împărăția lui Dumnezeu3 și dă-ne să mâncăm din mana ascunsă4.

5. Când plecăm și ne aflăm în călătorie Doamne, păzește-ne în timpul călătoriei pe care o facem5 și nu lăsa

nici o nenorocire să ne ajungă6; fă să avem o călătorie bună prin voia lui Dumnezeu7 și să fim înconjurați prin bunăvoința Ta, oriunde am merge, ca și cum am fi înconjurați cu un scut8.

Fă ca să mergem cu încredere pe drumul nostru și ca piciorul să nu ni se poticnească9 sau să ni se lovească de vreo piatră10.

Netezește-ne drumul în orice aspect11 și ajută-ne să ne rânduim faptele după dreptate12, ca Domnul să ne dea izbândă și să se îndure de noi13.

Domnul să vegheze asupra noastră câtă vreme suntem plecați, când ne vom pierde din vedere unii pe alții14.

6. Când ne întoarcem dintr-o călătorie Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Avraam, care nu a pă-

răsit îndurarea și credincioșia Lui față de noi15. Toate oasele noastre vor zice, „Doamne, cine este ca Tine?”16, căci

tu ne-ai păzit toate oasele17.

1 Psalmul 146:7 2 Neemia 8:10 3 Luca 14:15 4 Apocalipsa 2:17 5 Geneza 28:20 6 Psalmul 91:10

7 Romani 1:10 8 Psalmul 5:12 9 Proverbe 3:23 10 Psalmul 91:12 11 1 Tesaloniceni 3:11 12 Psalmul 112:5

13 Geneza 24:12 14 Geneza 31:49 15 Geneza 24:27 16 Psalmul 35:10 17 Psalmul 34:20

Dumnezeu este cel care ne-a încins cu putere și ne-a povățuit pe calea cea dreaptă1.

7. În seara dinaintea Zilei Domnului. Acum să ne amintim că mâine este Sabatul Domnului2 și că este o

zi mare3, o zi sfântă a Domnului, pe care să o cinstim4; dă-ne har să ne sfințim, căci mâine Domnul va face lucruri minunate în mijlocul nostru5, și să ne pregătim, căci începe ziua Sabatului6.

Când Tu Te-ai uitat la tot ceea ce ai creat în cele 6 zile, iată că erau foarte bune7, dar noi greșim în multe feluri8. O, fie ca, prin pocăință și prin credința în sângele lui Hristos, să avem spălate nu numai pici-oarele noastre, ci și mâinile și capetele noastre9, dar și inimile noas-tre, și astfel să înconjurăm altarul Tău, Doamne10.

Doamne, fă să ne odihnim de toate lucrările noastre11 și să aban-donăm toate îngrijorările noastre lumești la baza dealului câtă vreme mergem pe munte să ne închinăm lui Dumnezeu și apoi ne vom în-toarce la ele12.

8. În dimineața Zilei Domnului. Te binecuvântăm, Doamne, căci ne luminezi13, fiindcă lumina pe

care o vedem este lumina Domnului14, că vedem una dintre zilele Fi-ului omului15, o zi făcută să fie petrecută în curțile Tale, care face mai mult decât o mie în altă parte16.

1 Psalmul 18:32 2 Exod 16:23 3 Ioan19:31 4 Isaia 58:13 5 Iosua 3:5 6 Luca 23:54

7 Geneza 1:31 8 Iacov 3:2 9 Ioan 13:9 10 Psalmul 26:6 11 Evrei 4:10 12 Geneza 22:5

13 Psalmul 118:27 14 Isaia 2:5 15 Luca 17:22 16 Psalmul 84:10

Îți mulțumim, Tată, Doamne al cerului și al pământului, căci ne-ai descoperit nouă, pruncilor Tăi, lucrurile pe care le-ai ascuns de cei înțelepți și pricepuți, da, Tată, căci așa ai găsit Tu cu cale. Îți mulțu-mim că ochii noștri văd și urechile noastre aud lucruri pe care mulți proroci și împărați au voit să le vadă și să le audă, și nu au putut1; Îți mulțumim că ai adus la lumină viața și neputrezirea prin Evanghelie2.

Și acum, o, fă ca să fim în Duhul în Ziua Domnului!3 Fă ca Sabatul să fie desfătarea noastră4, și să Îl cinstim pe Fiul omului, care este Domn și al Sabatului5, nu îndeletnicindu-ne cu treburile noastre, nici dedându-ne plăcerilor noastre sau umblând cu flecării.

9. La începutul închinării publice din Ziua Domnului, de către prezbi-terul adunării.

Tu, Dumnezeule, ești înfricoșat în adunarea cea mare a sfinților, și de temut pentru toți cei ce stau în jurul Tău6. O, dă-ne harul să ne închinăm Ție cu evlavie și cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”7.

Aceasta este ceea ce Tu ai spus: că Tu vei fi sfințit de cei care se apropie de Tine și vei fi proslăvit în fața întregului popor8. Tu ești Domnul care ne sfințești9; sfințește-ne prin adevărul Tău, ca să Te sfințim în inimile noastre10, și fă să ne temem și să ne înfricoșăm de Tine11.

Venim împreună să dăm slavă marelui Iehova, care în șase zile a făcut cerurile, pământul și marea, și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit, și de aceea a binecuvântat ziua de odihnă și a

1 Luca 10:21-24 2 2 Timotei 1:10 3 Apocalipsa 1:10 4 Isaia 58:13

5 Marcu 2:28 6 Psalmul 89:7 7 Evrei 12:28-29 8 Levitic 10:3

9 Ezechiel 20:12 10 Ioan17:17 11 Isaia 8:13

sfințit-o1. Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut ce-rurile și pământul2.

O, fă-ne făpturi noi3, lucrarea Ta, zidiți în Hristos Isus pentru fapte bune4. Și fie ca Dumnezeu, care în prima zi a lumii a poruncit luminii să lumineze în întuneric5, în prima zi a săptămânii să lumi-nezi în inimile noastre, ca să ne dai lumina cunoștinței slavei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos6.

Venim împreună să-I dăm slavă Domnului Isus Hristos și să sfin-țim această zi de odihnă în onoarea Lui, care a fost piatra pe care au lepădat-o zidarii, dar care acum a ajuns să fie pusă în capul unghiului. Domnul a făcut lucrul acesta și este o minunăție înaintea ochilor noștri: Aceasta este ziua, pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim în ea7. El este Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel ce a murit și a înviat8.

O, fă ca în această zi să cunoaștem puterea învierii lui Hristos9 și să fim îngropați împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, tot așa și noi să trăim o viață nouă10 și să ședem împreună cu El în locurile cerești11 și, umblând după lucru-rile de sus, să arătăm că am înviat împreună cu Hristos12. Venim îm-preună să dăm slavă Duhului binecuvântat al harului și să celebrăm împlinirea promisiunii Tatălui13, prin care apostolii au primit putere de sus în prima zi a săptămânii14, ca și în ziua când Hristos a înviat15. O, fie ca în această zi să fim plini de Duhul Sfânt16 și ca roada Duhului în noi să stea în orice bunătate, în neprihănire și în adevăr17.

1 Exod 20:11 2 Psalmul 124:8 3 2 Corinteni 5:17 4 Efeseni 2:10 5 Geneza 1:3-5 6 2 Corinteni 4:6 7 Psalmul 118:22-24

8 Apocalipsa 2:8 9 Filipeni 3:10 10 Romani 6:4-5 11 Efeseni 2:6 12 Coloseni 3:1 13 Faptele Apostolilor 1:4-8

14 Faptele Apostolilor 2:1-4 15 Matei 28:1-10 16 Efeseni 5:18 17 Efeseni 5:9

Venim împreună să mărturisim comuniunea noastră cu Biserica universală, căci măcar că suntem mai multe mădulare, suntem un sin-gur trup1, căci ne închinăm unui singur Dumnezeu, Tatăl, de la care vin toate lucrurile, și noi în El, în Numele unui singur Domn, Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile, și prin El și noi2, toate fiind făcute de unul și același Duh, care îi dă fiecărui om în parte, după cum voiește3, umblând după același îndreptar4, așteptând aceeași fericită nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos5.

10. În pregătirea noastră pentru Cina Domnului. Acum că, suntem poftiți să ne hrănim din pâinea înțelepciunii și

să bem din vinul viței pe care l-ai amestecat6, fă-ne să fim flămânzi și să însetăm după neprihănire7, și să fim chemați la ospățul nunții Mi-elului8, la care ne va da haina de nuntă9. Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi și suflă peste grădina noastră, ca să picure miro-surile din ea! Să intre Iubitul nostru în grădina Lui, să mănânce din roadele ei alese10. Atrage-ne, și noi vom alerga după Tine! Du-ne în odăile Tale, ca acolo să ne veselim și să ne bucurăm în Tine și să ne amintim de dezmierdările Tale mai mult decât de vin11. Și cât stă la masa Lui Împăratul, fie ca nardul nostru să își răspândească miro-sul12.

Și Domnul, care este bun, să ne ierte pe toți cei care ne-am pus inima să Îl căutăm pe Domnul, Dumnezeul părinților noștri, măcar

1 1 Corinteni 12:12 2 1 Corinteni 8:6 3 1 Corinteni 12:11 4 Galateni 6:16 5 Tit 2:13

6 Proverbe 9:5 7 Matei 5:6 8 Apocalipsa 19:9 9 Matei 22:11

10 Cântarea Cântărilor 4:16 11 Cântarea Cântărilor 1:4 12 Cântarea Cântărilor 1:12

că n-au făcut sfânta curățire. Doamne, ascultă rugăciunile noastre, și iartă poporul1.

11. În decursul celebrării Cinei Domnului. O, fie ca acest pahar binecuvântat, pe care-l binecuvântăm, să fie

pentru noi împărtășirea cu sângele lui Hristos; fie ca pâinea, pe care o frângem, să fie împărtășirea noastră cu trupul lui Hristos2, și ajută-ne ca astfel să vestim moartea Domnului până când El va veni3.

Acum, veniți să ne alipim de Domnul printr-un legământ veșnic4, și astfel alipiți de Domnul, să devenim un singur duh cu El5. Să ne facem părtași lui Hristos, păstrând până la sfârșit încrederea noastră nezguduită de la început6.

Fie ca trupul lui Hristos să fie pentru noi cu adevărat o hrană, și sângele Lui cu adevărat o băutură; fă-ne ca astfel, prin credință, să mâncăm trupul Lui și să bem sângele Lui, în așa fel încât El să locu-iască în noi și noi în El, și să trăim prin El7.

Crucea lui Hristos, care este o pricină de poticnire pentru Iudei, și o nebunie pentru Neamuri, să fie pentru noi puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu8.

Alipește de noi iertarea păcatelor noastre, pecetluindu-ne cu Du-hul Sfânt9 și cu făgăduința vieții veșnice10; fă-ne să înălțăm acest pa-har al izbăvirilor și să chemăm Numele Domnului11.

12. După celebrarea Cinei Domnului. Și acum, Doamne, fă-ne să păstrăm ceea ce am primit, ca nimeni

să nu ne ia cununa12 și să ținem acestea întotdeauna în inimile noas-tre, întărindu-ne inimile în Tine13.

1 2 Cronici 30:18-20 2 1 Corinteni 10:16 3 1 Corinteni 11:26 4 Ieremia 50:5 5 1 Corinteni 6:17

6 Evrei 3:14 7 Ioan 6:55-57 8 1 Corinteni 1:23-24 9 Faptele Apostolilor 2:38 10 1 Ioan 2:25

11 Psalmul 116:13 12 Apocalipsa 3:11 13 1 Cronici 29:18

Dă-ne har ca, după cum L-am primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblăm în El1, ca să ne purtăm într-un chip vrednic de Evanghe-lia Lui2.

O, de am putea purta de acum înainte în continuu cu noi, în trupul nostru, omorârea Domnului nostru Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupurile noastre3, astfel ca și pentru noi a trăi să fie Hris-tos4.

O, Dumnezeule, juruințele pe care Ți le-am făcut trebuie să le îm-plinim5. O, de ne-am împlini zi de zi juruințele noastre6.

Doamne, fă-ne să găsim că este mai bine să mergem în casa de jale, ca astfel să ne aduci aminte de sfârșitul oricărui om și să ne punem la inimă lucrul acesta7, ca să fim înțelepți, gândindu-ne la ce ni se va întâmpla și nouă8.

Și noi vom fi adăugați la poporul nostru, după cum au fost adăugați vecinii și frații noștri9 și, deși pe cei care au murit în Hristos nu îi putem urma acum10, totuși învrednicește-ne să venim la Tine după ei, dar fiecare la rândul lui11.

Știm că ne vei duce la moarte și la locul unde se întâlnesc toți cei vii12, dar fă să nu vedem moartea înainte ca, prin credință, să-L fi vă-zut pe Domnul Hristos13, și apoi vei ne slobozi în pace, după cuvântul Tău14. Și când cortul acesta în care gemem va fi terminat, fă să avem un locaș ceresc de la Dumnezeu, o casă făcută nu de mâini omenești, ci un locaș veșnic în ceruri15.

1 Coloseni 2:6 2 Filipeni 1:27 3 2 Corinteni 4:10 4 Filipeni 1:21 5 Psalmul 56:12

6 Psalmul 61:8 7 Eclesiastul 7:2 8 Deuteronom 32:29 9 Numeri 27:13 10 Ioan 13:36

11 1 Corinteni 15:23 12 Iov 30:23 13 Luca 2:26 14 Luca 2:29 15 2 Corinteni 5:1

Fă-ne să știm că Răscumpărătorul nostru este viu și că, chiar dacă ni se va nimici pielea și nu vom mai avea carne, Îl vom vedea pe Dum-nezeu, Îl vom vedea cu ochii noștri, nu cu ai altora1.

Fă ca aceia dintre noi care se căsătoresc, să se căsătorească în Domnul2, și fie ca Domnul Isus, prin harul Lui, să vină la nuntă și să prefacă apa în vin3.

Fă-i pe cei ce se căsătoresc azi să fie un ajutor potrivit unul altuia4 și să se îndemne reciproc la mântuire5. Dă-le să trăiască o viață de dragoste sfântă, ca să rămână în Dumnezeu și Dumnezeu în ei6.

Fie ca soția să fie ca o viță roditoare înlăuntrul casei7, bărbatul să se poate cu înțelepciune cu ea, și ca ei să locuiască asemenea moște-nitorilor harului vieții, ca rugăciunile lor să nu fie împiedicate8. Și fă ca noi toți să fim găsiți vrednici de lumea aceea în care oamenii nici nu se vor mai însura, nici nu se vor mai mărita9.

Fie ca lucrurile lui Dumnezeu să fie încredințate oamenilor de în-credere, care să fie în stare să învețe și pe alții10, și să îi facă precum luminile aprinse și strălucitoare11, ca să se dovedească faptul că Hris-tos Isus este Cel care i-a pus în slujbă12. Fă ca mâinile să nu fie puse peste nimeni cu grabă13. Fă ca aceia care sunt ordinați, să ia seama să împlinească bine slujba pe care au primit-o în Domnul14 și să facă lucrul unor evangheliști, fiind treji în toate lucrurile15.

1 Iov 19:25-27 2 1 Corinteni 7:39 3 Ioan 2:1-10 4 Geneza 2:18 5 1 Corinteni 7:16

6 1 Ioan 4:16 7 Psalmul 128:3 8 1 Petru 3:7 9 Luca 20:35 10 2 Timotei 2:2

11 Ioan 5:35 12 1 Timotei 1:12 13 1 Timotei 5:22 14 Coloseni 4:17 15 2 Timotei 4:5

Fie ca aceia care, în Numele lui Hristos, sunt chemați să propovă-duiască pocăința și iertarea păcatelor1 și să fie îmbrăcați cu putere de sus2; dă-le Duhul și fă-i să fie buni slujitori ai lui Hristos Isus, care să se hrănească cu cuvintele credinței și ale bunei învățături3.

13. Rugăciune când este nevoie de ploaie. Tu n-ai vrut să dai ploaie peste noi, Doamne, ci ai dat ploaie peste

o altă cetate, iar peste alta nu a plouat. Cu toate acestea, noi tot nu ne-am întors la Tine4.

Dar Tu ai spus că, atunci când se va închide cerul și nu va fi ploaie, din pricina păcatelor făcute de noi împotriva Ta, dacă ne vom ruga și vom da slavă Numelui Tău, și dacă ne vom abate de la păcatele noas-tre, Tu ne vei asculta din ceruri, vei ierta păcatele robilor Tăi și vei trimite ploaie pe pământul pe care ni l-ai dat de moștenire5.

Îți cerem, Doamne, să ne trimiți ploaie timpurie și ploaie târzie, și declarăm că depindem de Tine pentru ea6, căci niciunul dintre idolii Neamurilor nu poate să aducă ploaia, nici cerurile nu o pot da, ci noi o nădăjduim de la Tine, căci Tu ai făcut toate aceste lucruri7.

14. Rugăciune când au loc ploi excesive. Fie ca ploaia pe care Tu o trimiți să fie ca un semn al dragostei

Tale, nu ca o nuia cu care lovești pământul8, nu o rupere de nori, care aduce lipsă de pâine9.

Tu ai jurat că apele lui Noe nu vor mai veni pe pământ10, așa că de la miazănoapte ne vine aurora, căci înfricoșată Îți este măreția11.

1 Luca 24:47 2 Luca 24:49 3 1 Timotei 4:6 4 Amos 4:7-8

5 1 Regi 8:35-36 6 Ioel 2:23 7 Ieremia 14:22 8 Iov 37:13

9 Proverbe 28:3 10 Isaia 54:9 11 Iov 37:22

15. Rugăciune când sunt boli infecțioase. Depărtează boala din mijlocul nostru1, și scapă-ne de ciumă și de

pustiirile ei2. Poruncește, Doamne, îngerului distrugător să își tragă sabia în

teacă și mâna la locul ei3. 16. Rugăciune în caz de incendiu. Tu vestești pedeapsa prin foc4, iar noi plângem arderea care a venit

de la Domnul5. O, Doamne, Dumnezeule, oprește-Te, te implorăm6, și stinge focul, după cum s-a stins focul în Israel la rugăciunea lui Moise7.

17. Rugăciune în caz de furtuni puternice. Doamne, ai adunat vântul în pumnii Tăi8 și îl scoți din cămările

Tale9, căci chiar și vânturile năprasnice împlinesc poruncile Tale10. O, scapă-ne pe noi și casele noastre, ca să nu fim îngropați sub ruinele lor, după cum au fost copiii lui Iov.11

18. Rugăciuni pentru suferințele și poverile anumitor persoane, precum, 18.1. Când ne rugăm cu sau pentru cei care sunt tulburați în mințile lor,

au îndoieli și temeri cu privire la starea lor spirituală. Doamne, fă ca aceia care se tem de Tine și ascultă glasul Robului

Tău, dar care umblă în întuneric și n-au lumină, să se încreadă în Nu-mele Domnului și să se bizuie pe Dumnezeu12, și măcar spre seară să li se arate lumina13.

1 Exod23:25 2 Psalmul 91:3 3 2 Samuel 24:16 4 Amos 7:4 5 Levitic 10:6

6 Amos7:5-6 7 Numeri 11:2 8 Proverbe 30:4 9 Psalmul 135:7 10 Psalmul 148:8

11 Iov 1:19 12 Isaia 50:10 13 Zaharia 14:7

O, întărește-ne mâinile slăbănogite și genunchii care se clatină, spune-le celor slabi de inimă: Fiți tari și nu vă temeți!1 Răspunde-le cu vorbe bune, cu vorbe de mângâiere2, spunându-le: „Iertate îți sunt păcatele!”3, „Îndrăznește, Eu sunt, nu te teme!”4, „Eu sunt mântuirea ta”5; și fă-i să audă veselie și bucurie, ca oasele, pe care le-ai zdrobit Tu, să se bucure6.

Fie ca aceia care își amintesc de Dumnezeu și gem, acele duhuri mâhnite și acele suflete care nu vor nici o mângâiere7 să se poată în-crede în bunătatea Ta, ca apoi să fie cu inima veselă, din pricina mân-tuirii Tale8, căci deși Tu îi ucizi, ei să se încreadă în Tine9.

Deși un val cheamă un alt val și toate talazurile și valurile Tale trec peste ei, totuși Tu să le dai îndurarea Ta ziua, și noaptea să îi faci să cânte laudele Tale și să înalțe o rugăciune Dumnezeului vieții lor10; chiar dacă sufletele lor sunt mâhnite și gem înlăuntrul lor, fă-i să nă-dăjduiască în Dumnezeu și iarăși să Îl laude și să găsească în El mân-tuirea lor și Dumnezeu lor11.

O, zidește în ei o inimă curată, nu îi lepăda de la Fața Ta și nu lua de la ei Duhul Tău cel Sfânt, ci dă-le iarăși bucuria mântuirii Tale și sprijină-i cu un duh de bunăvoință12, astfel ca limba lor să laude în-durarea Ta13 și să vestească mântuirea Ta14.

O, scoate-i din această groapă a pieirii și din fundul mocirlei, pune-le picioarele pe stâncă, întărește-le pașii și pune-le în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru15. O, înveselește-i din nou tot atâtea zile câte i-ai smerit, tot atâția ani cât au văzut nenoro-cirea16.

1 Isaia 35:3-5 2 Zaharia 1:13 3 Matei 9:5 4 Marcu 6:50 5 Psalmul 35:3 6 Psalmul 51:8

7 Psalmul 77:2-3 8 Psalmul 13:5 9 Iov 13:15 10 Psalmul 42:7-8 11 Psalmul 42:11 12 Psalmul 51:10-12

13 Psalmul 51:14 14 Psalmul 71:15 15 Psalmul 40:2-3 16 Psalmul 90:15

Deși, pentru câteva clipe, Tu îi părăsisei și Îți ascunsesei Fața de ei, îndură-te de ei cu o dragoste veșnică1.

Fă ca Duhul Tău să adeverească împreună cu duhul lor că ei sunt copii ai lui Dumnezeu2, și ca prin sângele lui Hristos să aibă inimile stropite și curățite de un cuget rău3.

Doamne, mustră-l pe ispititorul lor și pe pârâșul fraților noștri4. Domnul, care a ales Ierusalimul, să îl mustre, și fie ca sufletele săr-mane, ispitite și zbuciumate să fie ca niște tăciuni scoși din foc5.

18.2. Pentru cei care se află sub convingerea de păcat și încep să fie pre-ocupați de sufletele și de mântuirea lor, începând să Îl caute pe Hristos.

Acelora care întreabă de drumul Sionului, care își întorc privirile spre el6, care plâng după Domnul7 și care sunt străpunși în inimă din cauza păcatului8, arată-le calea cea bună și cea dreaptă9 și condu-i pe ea.

Acelora care întreabă ce trebuie să facă pentru a avea viața veș-nică10, descoperă-le pe Hristos ca fiind Calea, Adevărul și Viața, sin-gura Cale adevărată a vieții11.

O, nu frânge trestia ruptă și nu stinge fitilul care fumegă, până vei face să biruie judecata Ta12. Fie ca marele Păstor să Își pască turma, să Își ia mieii în brațe, să Îi ducă la sânul Lui și să Îi călăuzească blând13, ajutând necredinței lor14.

Nu lăsa ca balaurul să mănânce copilul când se naște, ci fă ca acest copil să fie răpit la Dumnezeu și la scaunul Lui de domnie15.

1 Isaia 54:7-8 2 Romani 8:16 3 Evrei 10:22 4 Apocalipsa 12:10 5 Zaharia 3:2

6 Ieremia 50:5 7 1 Samuel 7:2 8 Faptele Apostolilor 2:37 9 1 Samuel 12:23 10 Matei 19:16

11 Ioan 14:6 12 Matei 12:20 13 Isaia 40:11 14 Marcu 9:24 15 Apocalipsa 12:4-5

18.3. Atunci când ne rugăm cu sau pentru aceia care sunt bolnavi sau slabi, ori tulburați în trupurile lor, ne rugăm ca aceia care sunt bolnavi și în păcat, să fie convinși de starea lor și ca aceia care sunt bolnavi și sunt în Hristos, să fie mângâiați.

Doamne, Tu ai lăsat să ne rugăm pentru și cu aceia care sunt bol-navi și ai promis că rugăciunea făcută cu credință îl va mântui pe cel bolnav; Doamne, ajută-ne să ne rugăm cu credință pentru cei bolnavi1 ca și cum am suferi noi, în trupurile noastre2.

Când Domnul nostru Isus Hristos a fost aici pe pământ, vedem că oamenii i-au adus la El pe toți bolnavii și care sufereau de felurite boli și chinuri, și că El vindeca orice boală și orice neputință care era în norod3.

Știm că El are astăzi aceeași putere peste bolile trupești ca și în acele vremuri: El le spune, „Du-te”, și ei se duc; „Vino!” și ei vin; „Fă cutare lucru!” și ei fac; El poate spune un singur cuvânt, iar ei sunt astfel vindecați4. El are încă milă de slăbiciunile noastre5. Crezând acestea, îi aducem în rugăciune pe prietenii noștri care sunt bolnavi și pe care vrem să îi aducem înaintea Lui6.

Doamne, fă ca aceia care sunt bolnavi să nu disprețuiască pe-deapsa Domnului, dar nici să nu își piardă inima când sunt mustrați de El7, ci să asculte pedeapsa și pe Cel ce o trimite8, și astfel să își smerească inima și să accepte pedeapsa pentru fărădelegile lor9.

Fă-i să vadă că nenorocirea nu răsare din țărână și suferința nu încolțește din pământ10; ca ei să-L caute pe Dumnezeu, pe Domnul,

1 Iacov 5:14-15 2 Evrei 13:3 3 Matei 4:23-24 4 Matei 8:8-9

5 Evrei 4:15 6 Luca 5:18 7 Evrei 12:5 8 Mica 6:9

9 Levitic 26:41 10 Iov 5:6

mai mult decât pe doctori1, pentru că Dumnezeu este Cel care ne poate scăpa de la moarte2.

Doamne, arată-le pentru ce Te cerți cu ei3 și smerește-i adânc îna-intea Dumnezeului părinților lor4, ca să se întoarcă de la căile lor cele rele, să își îndrepte umblarea și faptele5, și, fiind judecați și pedepsiți de Domnul, să nu fie osândiți odată cu lumea6. Prin întristarea feței inima se face mai bună7.

O, Doamne, nu îi pedepsi cu mânia Ta și nu îi mustra cu urgia Ta. Ai milă de ei, Doamne, căci se ofilesc, sufletele le sunt îngrozite de tot. Întoarce-te Doamne și izbăvește-le sufletele; mântuiește-i, pentru îndurarea Ta8, și nu îngădui să fie ispitiți peste puterile lor, ci, împre-ună cu ispita, pregătește-le și mijlocul de a ieși din ea, ca s-o poată răbda9.

Când Tu îl pedepsești pe om și-l lovești pentru fărădelegea lui, îi prăpădești, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare. Dar abate-Ți loviturile, Te rugăm, de la aceia cărora le iese sufletul de sub loviturile mâinii Tale10. O, abate-Ți privirea de la ei, și lasă-i să răsufle, ca să nu se ducă și să nu mai fie11.

Acelora care sunt mustrați prin durere în culcușul lor, când o luptă necurmată le frământă oasele, atunci când le este greață de pâine și chiar de bucatele cele mai alese12, arată-le îndurarea Ta, îndură-Te de ei. Izbăvește-i ca să nu se pogoare în groapă, căci Tu ai găsit un preț de răscumpărare pentru ei13. Fie ca Dumnezeul cel veșnic să fie locul lor de adăpost, și sub brațele Lui să găsească un loc de scăpare14. Adu-ți aminte din ce sunt făcuți, că ei nu sunt decât țărână15.

1 2 Cronici 16:12 2 Psalmul 68:20 3 Iov 10:2 4 2 Cronici 33:12 5 Ieremia 18:11

6 1 Corinteni 11:32 7 Eclesiastul 7:3 8 Psalmul 6:1-4 9 1 Corinteni 10:13 10 Psalmul 39:10-11

11 Psalmul 39:13 12 Iov 33:19-20 13 Iov 33:23-24 14 Deuteronom 33:27 15 Psalmul 103:14

O, izbăvește-i pe cei care sunt ai Tăi în ziua nenorocirii, păzește-i și ține-i în viață. O, sprijină-i când sunt pe patul de suferință și ușu-rează-le durerile în toate bolile lor. Ai milă de ei și vindecă-le sufle-tele, căci au păcătuit împotriva Ta1.

Privește-i și ai milă de ei, scoate-i din necazurile lor, uită-Te la ticăloșia și truda lor, dar mai mult iartă-le toate păcatele lor2.

Fă să lumineze Fața Ta peste ei, scapă-i prin îndurarea Ta3. Dum-nezeule, care îi mângâi pe cei smeriți, mângâie-i4 și fă ca ei să locu-iască în fericire în Tine5, atunci când trupurile lor sunt în suferință.

(Dacă se află la începutul unei suferințe) Doamne, pune hotar acestei suferințe și spune: Până aici să vii, să

nu treci mai departe6. Fă să nu vină pedeapsa în robie, ci cu măsură; și când suflă năprasnic vântul de la răsărit, fă prin acesta să fie nele-giuirea ispășită și să apară rodul iertării păcatului7.

(Dacă suferința este de lungă durată) Doamne, fă ca răbdarea să își facă desăvârșit lucrarea8, chiar și

când suferința este de durată, căci Tu ești bun cu oricine nădăjduiește în tine, cu sufletele care Te caută și care așteaptă în tăcere mântuirea Ta9. Fă ca necazurile să aducă răbdare, răbdarea să aducă biruință în încercare și biruința să aducă nădejdea care nu înșeală10. Fă-ne să considerăm aceste întristări ușoare, fiind conștienți că ele lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă11.

(Dacă sunt speranțe de vindecare) Doamne, când Tu îi încerci, fă să iasă curați ca aurul12, fă ca sufle-

tele lor să trăiască și să Te laude, și judecățile Tale să îi sprijine13. O,

1 Psalmul 41:1-4 2 Psalmul 25:16-18 3 Psalmul 31:16 4 2 Corinteni 7:6 5 Psalmul 25:13

6 Iov 38:11 7 Isaia 27:8-9 8 Iacov 1:4 9 Plângeri 3:25-26 10 Romani 5:3-5

11 2 Corinteni 4:17 12 Iov 23:10 13 Psalmul 119:175

fă bine robilor Tăi, ca ei să trăiască și să păzească Cuvântul Tău1. Prin îndurarea Ta, găsește plăcere să le scoți sufletele din groapa putrezirii și aruncă înapoia Ta toate păcatele lor. Fă-i sănătoși și dă-le iarăși viața2. Zi numai un cuvânt, și robii Tăi vor fi tămăduiți3; spune-le: „Trăiește”, da, spune-le: „Trăiește”; și vremea aceasta va fi vremea dragostei4. Tată, dacă este cu putință, depărtează paharul acesta5; to-tuși, nu cum voim noi, ci cum voiești Tu6. Facă-se voia Domnului!7 Sfârșește ce ai început cu ei. Doamne, bunătatea Ta ține în veci, nu părăsi lucrarea mâinilor Tale8, și fie că trăiesc, fie că mor, fă ca ei să fie ai Domnului9.

(Dacă par că sunt în preajma morții) Acum, carnea și inima li se prăpădesc, Doamne, dar Tu fii pururea

stânca inimii lor și partea lor de moștenire10. Fii Tu cu ei în valea um-brei morții, Tu, Păstorul cel bun, cu toiagul și cu nuiaua Ta11. Nu îi lăsa, și cu nici un chip să nu îi părăsești acum12. Fii ajutorul lor, care nu lipsește niciodată13. În mâinile Tale încredințăm duhul celui care pleacă dintre noi14, în mâinile credinciosului Ziditor15, prin mâinile Celui care l-a răscumpărat. Fie ca el să fie dus de îngeri în sânul lui Avraam16.

Fă ca el să se înfățișeze înaintea Ta fără pată, fără zbârcitură sau orice altceva de felul acesta17. Doamne Isuse, primește acest duh pre-țios18, fă să meargă alături de duhurile celor neprihăniți, făcuți

1 Psalmul 119:17 2 Isaia 38:16-17 3 Matei 8:8 4 Ezechiel 16:6-8 5 Matei 26:39 6 Matei 26:24

7 Faptele Apostolilor 21:14 8 Psalmul 138:8 9 Romani 14:8 10 Psalmul 73:26 11 Psalmul 23:4 12 Evrei 13:5

13 Psalmul 46:1 14 Psalmul 31:5 15 1 Petru 4:19 16 Luca 16:22 17 Efeseni 5:27 18 Faptele Apostolilor 7:59

desăvârșiți1 și ca, atunci când părăsește acest trup, să fie acasă cu Domnul!2 Fă ca astăzi să fie cu Tine în Rai3. Fă ca el să fie mângâiat pe vecie4 și izbăvit de păcat5. Pregătește-ne și pe noi, care mergem ca o mulțime după el6, ca toți împreună să fim întotdeauna cu Domnul7, acolo unde moartea nu va mai fi, și unde orice lacrimă va fi ștearsă din ochii noștri8.

18.4 Când ne rugăm cu sau pentru cei care și-au pierdut mintea și gân-direa sănătoasă.

O, privește cu îndurare asupra celor care și-au pierdut sufletele lor9, ale căror vieți sunt amărâte10, astfel încât sufletele lor doresc mai degrabă gâtuirea și moartea decât viața11. O, fă-i să își vină în fire12 și să fie în toate mințile13. Izbăvește-i, ca să nu își facă nici un rău14. In-diferent de suferințele de care avem parte în această lume, ocrotește-ne sănătatea minților și pacea conștiințelor.

18.5 Când ne rugăm cu sau pentru copiii bolnavi. Doamne, vedem că moartea a domnit chiar și peste cei care nu pă-

cătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam15, dar Mântuitorul nostru Hristos Isus a nimicit moartea16 și i-a primit în Împărăția lui Dumnezeu chiar și pe copii17. Îndură-te de copiii bol-navi după cum se îndură un tată de copiii lui18. Ei se nasc ca niște flori; o, nu lăsa să fie tăiați19. Întoarce-Ți privirile de la ei și dă-le un

1 Evrei 12:23 2 2 Corinteni 5:8 3 Luca 23:43 4 Luca 16:25 5 Romani 6:7 6 Iov 21:33 7 1 Tesaloniceni 4:17

8 Apocalipsa 21:4 9 Luca 21:19 10 Iov 27:2 11 Iov 7:15 12 Luca 15:17 13 Luca 8:35

14 Faptele Apostolilor 16:28 15 Romani 5:14 16 2 Timotei 1:10 17 Marcu 10:14 18 Psalmul 103:13 19 Iov 14:2

răgaz, ca să aibă bucuria pe care o are simbriașul la sfârșitul zilei1. Fii îndurător cu noi și fă să ne trăiască copiii2. Totuși, Tată, facă-se voia Ta3. O, fă ca duhurile lor să fie mântuite în ziua Domnului Isus4.

18.6 Când ne rugăm cu sau pentru familiile în care sunt morți, în spe-cial acolo unde capul familiei a murit.

Vizitează, Doamne, casele de jale, după cum Mântuitorul a făcut-o, și mângâie-i pe cei de acolo asigurându-i că Hristos este Învierea și Viața5, că rudele care le-au murit nu sunt morți, ci dorm6, că ei vor învia din nou7, astfel ca să nu fie întristați ca aceia care nu au nă-dejde8. Fă-i să își pună nădejdea în Dumnezeul cel viu9, Stânca Vea-curilor, și să se bucure de Izvorul apelor vii, atunci când oamenii de-vin trestii rupte10 și puțuri crăpate, care nu mai țin apă11.

Fii un Tată pentru cei orfani și Apărător al văduvelor, Dumneze-ule, care locuiești în locașul Tău cel sfânt12. Fă ca orfanii să găsească milă la Tine13, ține-i în viață, și fă ca văduvele să se încreadă în Tine14, astfel ca cele cu adevărat văduve, care au rămas singure, să își pună nădejdea în Dumnezeu și să stăruie zi și noapte în cereri și rugă-ciuni15. Și acolo unde tatăl sau mama îi părăsesc pe copii, fie ca Dom-nul să îi primească16. Nu-i lăsa pe orfani, ci întoarce-Te la ei17.

18.7 Când ne rugăm cu sau pentru acele femei cărora le-a venit vre-mea să nască.

1 Iov 14:6 2 2 Samuel 12:22 3 Matei 26:42 4 1 Corinteni 5:5 5 Ioan 11:25 6 Matei 9:24

7 Ioan 11:23 8 1 Tesaloniceni 4:13 9 1 Timotei 6;17 10 Isaia 36:6 11 Ieremia 2:13 12 Psalmul 68:5

13 Osea 14:3 14 Ieremia 49:11 15 1 Timotei 5:5 16 Psalmul 27:10 17 Ioan 14:18

Doamne, Tu ai lăsat această pedeapsă asupra femeii, întrucât ea a fost cea care a încălcat prima porunca1, ca în durere să nască copii2. Dar fă ca această femeie a Ta să stăruie cu smerenie în credință, în dragoste și în sfințenie3. Fă-o în măsură să își încredințeze soarta în mâna Domnului, și Tu o vei sprijini4. Și oridecâteori s-ar teme, fă-o să se încreadă în Tine5, și să se sprijine pe Domnul, Dumnezeul ei6.

O, fă ca rădăcinile să nu se usuce și ca ramurile să nu fie tăiate7, ci fă ca amândoi să trăiască înaintea Ta. Fii Tu stânca ei de adăpost, stânca și cetățuia ei; hotărăște Tu să o scapi8. Și când vremea nașterii va veni peste ea, de care nu poate scăpa, găsește plăcere, Doamne, să o scapi9. O, Doamne, vino degrabă în ajutorul ei10, fii Tu Ajutorul și Izbăvitorul ei; nu zăbovi, Dumnezeule11. Fă ca, după ce a născut prun-cul, să nu își mai aducă aminte de suferință, ci dă-i bucuria că un copil i s-a născut pe lume, și el să fie al Tău12.

18.8 Când ne rugăm cu și pentru cei care s-au recuperat din boli, pentru femeile care au născut cu bine și doresc să Îi aducă mulțumiri lui Dumnezeu pentru îndurarea Lui.

Te vom înălța, Doamne, căci ne-ai ridicat, ne-ai ridicat sufletele din locuința morților și ne-ai adus la viață, din mijlocul celor care se pogoară în groapă13. Tu i-ai păzit pe cei nenorociți de tot14, le-ai izbă-vit sufletul din locuința morților, ochii din lacrimi și picioarele de că-dere15. Acum dă-le harul să umble înaintea Ta în fața întregului Tău

1 1 Timotei 2:14 2 Geneza 3:16 3 1 Timotei 2:15 4 Psalmul 55:22 5 Psalmul 56:3

6 1 Samuel 30:6 7 Iov 18:16 8 Psalmul 71:3 9 1 Tesaloniceni 5:3 10 Psalmul 40:13

11 Psalmul 40:17 12 Ioan 16:21 13 Psalmul 30:1-3 14 Psalmul 116:6 15 Psalmul 116:8

popor, să cheme Numele Domnului, să îți aducă jertfe de mulțumire și să își împlinească juruințele făcute Domnului1.

Nu locuința morților Te laudă, nici moartea nu Te preamărește; cei care s-au pogorât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta, ci cei vii Te laudă, ca noi astăzi2. Doamne, fă ca aceia care sunt scăpați de la moarte să nu fie precum cei nouă leproși, care nu s-au întors să Îți dea slavă3, sau ca Ezechia, care n-a răsplătit binefacerea pe care a primit-o4, ci să fie ca aceia care Îți aduc mulțumiri, ca jertfă, care Te proslăvesc, și astfel veghează asupra căilor lor, ca unii cărora le vei arăta mântuirea lui Dumnezeu5.

Domnul ne-a pedepsit, dar nu ne-a dat pradă morții6. O, fie ca noi să Te lăudăm, pentru că ne-ai ascultat și pentru că ne-ai mântuit7.

18.9 Când ne rugăm cu sau pentru acei părinți care au copii care sunt o povară pentru ei sau se tem că vor avea copii dificili.

Doamne, împlinește părinților dorința de a-i vedea pe copiii lor umblând în adevăr8, și ca Hristos să ia chip în sufletele lor9. O, fă-i pe copii să-L cunoască pe Dumnezeul taților lor și să Îi slujească cu toată inima și cu un suflet binevoitor10. Fă-i pe copiii tinereții, care sunt ca săgețile în mâna unui războinic, să fie drepți, ca părinții să se consi-dere fericiți că și-au umplut tolba cu astfel de săgeți11 și să nu își fie săgeți pentru ei înșiși.

Fă ca acei copii nebuni, care aduc necaz tatălui lor și amărăciune celei care i-a născut12, care își bat joc de tatăl lor și nesocotesc ascul-tarea de mamă13, să fie aduși la pocăință, iar cei care altă dată au fost 1 Psalmul 116:17-18 2 Isaia 38:18-19 3 Luca 17:18 4 2 Cronici 32:25 5 Psalmul 50:23

6 Psalmul 118:18 7 Psalmul 118:21 8 2 Ioan 1:4 9 Galateni 4:19 10 1 Cronici 28:9

11 Psalmul 127:4-5 12 Proverbe 17:25 13 Proverbe 30:17

nefolositori, acum să fie folositori pe deplin1. O, întoarce inimile co-piilor la părinți, și pe cei neascultători la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți, ca să fie pregătiți ca un norod gata pentru Domnul2. O, pune-le înainte faptele, fărădelegile și mândria lor, înștiințează-i ca să se îndrepte și îndeamnă-i să se întoarcă de la nelegiuire3.

18.10 Când ne rugăm cu sau pentru cei care sunt în închisoare. Celor care șed în întuneric și în umbra morții, trăind legați în ti-

căloșie și în fiare, pentru că s-au răzvrătit împotriva cuvintelor lui Dumnezeu și au nesocotit sfatul Celui Preaînalt4, dă-le har să strige către Tine în necazurile lor5 și în ziua nenorocirii să se gândească la Tine6.

În robia lor, fă-i să se smerească în inimile lor, să se roage și să caute Fața Ta; să se căiască, spunând: „am păcătuit, am săvârșit fără-delegi, am făcut rău”, și să se întoarcă la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor7. Scoate-le sufletul din temniță, ca să laude Numele Tău8. Fă-i să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu, să fie izbăviți de robia stricăciunii9. Fie ca Fiul să îi facă slobozi, și vor fi cu adevărat slobozi10.

Fii Tu cu aceia care sunt închiși pe nedrept, după cum ai fost cu Iosif în închisoarea lui și Ți-ai întins bunătatea peste el11. Ascultă-i pe cei săraci și nu-i nesocoti pe prinșii Tăi de război12, ci lasă să ajungă până la Tine gemetele lor, și scapă-i, prin brațul Tău cel pu-ternic, pe cei ce sunt condamnați pe nedrept să piară13.

1 Filimon 1:11 2 Luca 1:17 3 Iov 36:9-10 4 Psalmul 107:10-11 5 Psalmul 107:13

6 Eclesiastul 7:14 7 1 Regi 8:47-48 8 Psalmul 142:7 9 Romani 8:21 10 Ioan 8:36

11 Geneza 39:21 12 Psalmul 69:33 13 Psalmul 79:11

18.11 Când ne rugăm cu sau pentru răufăcătorii care sunt condamnați la moarte și își așteaptă sentința.

O, privește cu îndurare asupra celor pentru care numărul lunilor lor s-a împlinit, în mijlocul păcatelor lor1. Dă-le pocăința care duce la mântuire2, după cum ai dat tâlharului de pe cruce3, ca să cunoască dreptatea lui Dumnezeu în tot ceea ce li s-a întâmplat, că El a fost credincios, dar ei au făcut rău4. Întoarce-i Tu, și ei se vor întoarce, ca să își recunoască greșelile, să fie rușinați, da, roșii de rușine, pentru că ei poartă ocara răutății lor5. O, scoate-i ca pe niște tăciuni din foc6 și izbăvește-i de mânia viitoare7.

Fă-i să dea slavă lui Dumnezeu mărturisindu-și păcatele8, ca să ca-pete îndurare9, ca tot poporul să audă, să se teamă și să nu se mai îngâmfe10.

Doamne Isuse, adu-Ți aminte de ei acum, căci Tu ești în Împărăția Ta11. Nu lăsa să fie vătămați de moartea a doua12. Izbăvește-i ca să nu se pogoare în groapă13. Chiar dacă trupurile le sunt nimicite, fă ca duhurile lor să fie mântuite în ziua Domnului Isus14. Dumnezeul milei infinite, ai milă de acești păcătoși15, aceștia care au păcătuit împotriva propriilor lor suflete16.

Fă ca aceia care se pogoară pe mare în corăbii, care fac negoț pe apele cele mari, să vadă lucrările Domnului și minunile Lui în mijlo-cul adâncului17, și să recunoască ce mare Dumnezeu este Acela pe 1 Iov 21:21 2 2 Corinteni 7:10 3 Luca 23:39-43 4 Neemia 9:33 5 Ieremia 31:18-19 6 Zaharia 3:2

7 1 Tesaloniceni 1:10 8 Iosua 7:19 9 2 Timotei 1:18 10 Deuteronom 17:13 11 Luca 23:42 12 Apocalipsa 2:11

13 Iov 33:24 14 1 Corinteni 5:5 15 Luca 18:13 16 Numeri 16:38 17 Psalmul 107:23-24

care Îl ascultă până și vânturile și marea1, care a pus hotar mării nisi-pul, un hotar veșnic, pe care nu trebuie să-l treacă; și, chiar dacă va-lurile ei se înfurie, totuși ele sunt neputincioase, urlă, dar nu-l trec2.

O, ocrotește tot ceea ce străbate cărările mărilor3, și în primejdiile de pe ape sau în primejdiile din partea tâlharilor4. Dacă suflă furtuna și ridică valurile mării5, astfel încât iscusința marinarilor le este za-darnică, izbăvește-i din necazurile lor, oprește furtuna, adu liniștea și potolește valurile, ducându-i la limanul dorit. Și, o, fie ca aceia pe care i-ai izbăvit să-L laude pe Domnul pentru bunătatea Lui și pentru mi-nunile Lui față de fiii oamenilor6.

1 Matei 8:27 2 Ieremia 5:22

3 Psalmul 8:8 4 2 Corinteni 11:26

5 Psalmul 107:25 6 Psalmul 107:27-31

Ascultăm Chemarea – Împlinim Misiunea

Asociația MAGNA GRATIA este o organizație non-profit care își con-

centrează eforturile pe proclamarea Evangheliei prin literatură con-

secventă doctrinar, prin evanghelizare și echiparea bisericilor evan-

ghelice de limba română.

Dacă ai fost binecuvântat citind această carte, poți ajuta la binecu-

vântarea altui credincios, prin unul sau mai multe lucruri, după cum

urmează:

1) Dă mai departe această carte! “Fără plată ați primit, fără plată să

dați”.

2) Vizitează paginile noastre de internet la www.magnagratia.org,

află mai mult despre lucrarea noastră, și citește GRATUIT cele peste

170 de cărți ale unora dintre cei mai buni autori creștini din istorie.

3) Rămâi conectat la noutățile MAGNA GRATIA prin a vizita pagina

noastră de Facebook la www.facebook.com/MagnaGratiaRomania și

prin a te abona pe website, așa încât să fii anunțat când publicăm

noi resurse.

4) Spune și altora despre lucrarea noastră.

5) Roagă-te pentru noi.

6) Donează și ajută-ne să mergem mai departe cu această lucrare.

Donațiile se pot face online, www.magnagratia.org/donatii.html

Pentru orice alte informații, scrie-ne la contact@magnagratia.org.

Mulțumim!