Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

12
f\1onuscrisele nepubJicate nu se restitute. Colobota- torii slnt rugati sa-s! pastreze co pie de pe ma nuscris eI e pe care J e ttimit Redactiei. * f\ 1a nu sclisele , cd lt il e, comutiiciuile oiiciale ale Bpat- Ii ii lot, tevistel e petiotiice, abonamentele si orice lel de cotespondenui ptivitoate la tevistii se ttimit pe a resa: Editura Institutului Biblic st de f\1isiune Ortodoxd, In- tratea Patriarhiei nr. 9, sectotui V, Bucure$ti, cont. 49.8.01.000 - Banca Noiionaia a R. 8. Roman ia , Fillala seciotului V, cu menjruneo . penitu «8tudii Teoloqice», revista Institutelot TeoJogice dill Patriarhia Romcina.

Transcript of Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

Page 1: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 1/11

f\1onuscrisele nepubJicate nu se restitute. Colobota-

torii slnt rugati sa-s! pastreze copie de pe manuscriseIe

pe care Je ttimit Redactiei.

*

f\1anusclisele, cdltile, comutiiciuile oiiciale ale Bpat-Iiiilot, tevistele petiotiice, abonamentele si orice lel de

cotespondenui ptivitoate la tevistii se ttimit pe adresa:

Editura Institutului Biblic st de f\1isiune Ortodoxd, In-

tratea Patriarhiei nr. 9, sectotui V, Bucure$ti, cont.

49.8.01.000 - Banca Noiionaia a R. 8. Romania, Fillalaseciotului V, cu menjruneo . penitu «8tudii Teoloqice»,

revista Institutelot TeoJogice dill Patriarhia Romcina.

Page 2: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 2/11

· :: . Dumitru'Staniloae7"l;.).:~-t~~

: J . i f . ~ y - ' "

RUO ACIUN ILE PENTRU .\L TII~I .SOBORNICITAT~A BISERICII *

RUGACIUNlLE PENTRU VII

Sobornicitatea e opusul singuratatii ; e unirea interloara a membrilorBisericii intr-un intreg, ceea ce are ca urmare ca in intreg se reflectacalltatile ~i vlata tuturor si Hecare reflectacalitatlle sl vlata intregului.Sobornicitatea lsl are 0 analogie in raportul dintre organismul in a carulunit ate se armonfzeaza tota!itatea celulelor componente eu viata lor si

dlntre celulele care reflects fieeare in parte calitatile spedfice ale orga-nismului ca intreg. Fieeare parte componenta se explica si exists prin~intreg si intregul se sustine prin legatura tainica ce le uneste pe toate.Leqatura aceasta este mai mult decit un asentiment al partilor , totusl

intregul nu e in afara partilor sau fara partt.Sobornieitatea nu se manifests numai in sustinerea comuns a ere-dintei, a cultului si a orqaniz.arii Bisericil, ci sus tine si reprezinta insas!

viata Bisericii si a flecarul membru al ei. Ea e opera iubirii neintrerupteJce domneste in Biserica si al carui izvor ultim este Hristos eu DuhulStint care iradlaze din El.

Iariubir ea are forme de dialog, de comunicare intre persoane. Sober-

nicitatea se manifesta deci ca 0 comunicare intre persoane. Chiar cindo persoana e sinqura in aparenta, ea este intr-o comunicare eu altele,

prin raspunderea ce-o traieste pentru aeelea, prin preocuperea de ele,prin volnta de a le ajuta intr-un fel sau altul. Iar aeelea se folosese depreocuparea respectivei persoane de ele, chiar dad! nu au 0 cunostintadespre aceasta.

In eomuniearea aeeasta un rol important il are rugadunea fiecareipersoane r>entru celeialte. Persoana care se roaga este in dialog, incomurucare eu cea pentru care se roaqa, este in exercitiul unei raspun-deri pentru aeeea. Cind doua persoane se roaqa una pentru alta, arnin-doua se aHa in exercitiul raspunderil uneia pentru alta. Iar raspunderea

e 0forma a iubirii intre persoanele care au lipsa una de alta. Cind numaiuna din persoene se roaqa pentru alta, ultima nu se aHa in acest exer-

citiu al raspunderil si nu sesizeaza in mod constient exercitiul raspun-dedi celeilalte pentru ea. Dar pina la urma are un folos din ruqaciuneacelel dintii. In orice caz, nu exist a ruqaciune fara raspundere, iar inraspundere 0 persoana experlaza legatura in care se aHa cu cealalta,legatura care nu depinde nicl _de vointa sa, nlci de volnta celeilalte,ci de-structura dialoqica Imprimata in fieeare persoana, iar in Biseridi

, .- - \

• it· • Cornentariu pe marglnt'3 scrlerii SfintuJui loan Darnaschtn, De Us qui in fide dormier unt,

P.O., XCV. 247-278.

-,

Page 3: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 3/11

Pro Prol.· D VM ITJlU STJl.N lLO AE

;; i de. Duhul lui Hristos care •Intareste; aceasta . dialogicl1intre-persoane 1; - r ' . " ' ; - '" , ( . . , ' . . , , ' ' ' ' . "

. .Dar nu .numai in ruqaciune vine la expresie legatura dialogic a tntre-persoalle, sau. raspuuderea uneia' pentru alta, ci sl in fapta unE!ia jnfavorul celeilalte, Oamenii in starea lor naturale slmtsl elca prln faptele-lor de intrajutorareimplinesc obliga\iile unor 'raspundert ale. unuia

pentru altul, raspunderl mai presus de voia lor. Dar membrii Blserlcii:stiu ca raspunderee aeeasta este pusa. asupre lor de Dumnezeu si elf de.ea se achita nu numai prin tapte, ci ~i prin rugiiciune; ei mai stiu ca-Mra exercitiul acestei raspunderi se prabusesc mtr-un fel de existentagoIitii de contimit $i de putere, Intr-o existenta a cosmarului, a nepu-

tlntei. In acest fel de exlstenta de umbra chlnuita xade nu numai eelneajutat de celalalt, dar si eel ce nu ajuta. Caci vcel ee nu ramtne inlegatura dialoqului cu celalalt, prin raspunsul la apelul lui, cade el lnsusiin golul sinquratatil, adica al unei existente fantasmagorice, de cosmar.

Din viata Sfintulul Pahomie se spune ca odata el a visat ca membriiuneia din minastirileconduse de el se aflau intr-o pester a, leqati intreei intr-un sir, prin faptul ca fiecare tinea de mina pe altul si tot sirul,avind in frunte pe stare], inainta spre 0 deschlzatura in care se vedealumina de afara, Alti oameni alergau continuu de colo pina colo, prinintUJlericul pesterii, ascultind clnd de un qlas, cind de aItul, care striga :«atct e lumina!» Alte siruri mai mici se invirteau continuu in jurulunei coloane, fara sa inainteze spre lumina de afara.

Imaginea se potriveste Ieqaturii sobornicestl dintre membrii Bisericii

in general. Ei se sustin unii pe altii, avind in frunte pe preotii si IerarhiiBisericii, totl irnpreuna inaintind spre lumina irnparatiei vesnice, avind'inca de pe pamint 0 oarecare arvuna a eL Indata ce unul se rupe dinlant $i rarnine de unul singur, sau se incadreaza intr-urr grup mic cese misca in jurul vreunei capetenii de caracter personal, rataceste-intr-un intuneric tara iesire, Intr-o neinteleqere a sensului existenteisi al scopului el. <

Cine sustine pe altii, se sustine pe sine prin cei pe care-i sustine ,cine da putere, primeste putere. Sfintul loan Damaschin spune : «Precum

eel ce voiesta sa unqa cu mir sau eu alt untdelemn pe un bolnav se-imparta$e;;te lntii el de ungere si apoi unge pe eel bolnav, tot asa eel'ce lucreaza pentru mintuirea aprcapelui, intii se foloseste pe sine ~rapoi pe aproapele» 2,

Se poate spune ea fapta prin care cineva ajuta sl sustine pe altii

e prilejul sau mijlocul prin care Dumnezeu iIsustine sl-l ajuta pe ef

insus! i e efortul care, mobilizind energiiIe cuiva, e semnul prezentet

energiei divine, corriunicata spre folosul celui ce face acest efort st

spre al celul in favorul caruia ilface, Cine vrea sa faca efortul in folosul'

I. Sf, Ciri! din Alexandria. Dialogi de S. Trinilale;'l~ P.G .. LXXV, 696 0-697 A: .Profacerea'

neturtt noastr s divizate ~i egoiste in - natur a Blsertctl, adic! reunirea persoanef noastre umane cu

Hristos ~i cu semenul noshu in natura cee una a Bisericii devine unul din temeiurIle pentru TU"

gaciunea noastr s pentru toti oamenii sl in spectal pentru deccdatt, a credlntel noastre tn valoa ....

tea rugaciunnor s l ir tt flo r ~i a b o t e z u f u t c o p i t l o r pentru credrnta pi!:rintilor spirituaH (a n a s t l o r j s ;

2. Sftntu) loan Darnaschln, De Us qui in f ide dormterunt, P.G. XCV, 269; D.

Page 4: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 4/11

'ENTRU AI-TTf ST SOBORNICTTA7EA BISERIeII 31'

e victima unui scurtcircuit spirltualr eel ee. nu vrea sa.altH, nu se ~Iumineaz~rnici pe sine. Mai precis; cine" nu.• ~renergla lul Duninezeu, casa o transmita mai departe ...nicl pentru sine, cad acela, opunlndu-se 'pornlril de pro-

pagare generoasa' a. lublrll lui Dumnezeu;: se opune 'efectului ei ehiar-in per soan a proprfe, Nevrind sa se fadi mediu de propaqereqeneroasa

a acestei iublri.fiefncalzindu-se el Insusl de porntrea generoasa a iubiriLdivine, nu numai ca: nu 0 transmite mal departe, dar nu-i .da putintasa-sl produca efectul deplin nici in sine Insusi,

Iar dlspozltia lui de a prlml ~i de a transmite eu generozitate ajuto-rul divin se erata in ruqaciunea sl fapta lui pentru alti]. De aceea spune-Sfintul loan Damasehin: «Caci Domnul eel de oarneni iubitor voieste-sa i se ceara si sa imparta eele cerute spre mintuirea Hipturilor Sale $imai ales atunci se indupleca eu totul ; nu clnd cineva lupta numai pentrusUfl.etul sau, ci cind face aceasta pentru aproapele» 3. Sau tot Sfintu.I 1 .loan Damaschin spune : «Cine tmparta si da, se bucura sl se inveseleste-mai mutt dectt eel ee primeste, si-si procure cea mal mare mintuire» 4. ,

Raspundere~ fata de aproapele, hranita deraspunderea faVi de Dum-nezeU;-elllQTIlrUl care da forta ruqaciunii si faptei pentru altii. Cac! eatine filnta omiTIiir legata dialogic sirnultan de Dumnezeu sl de semeniiproprii. Apelul ee-l face un credincios cstre altul : «Roaqa-te pentrumine, frate (sau parinte) !» e manifestarea constiintei lui cil. depindesirnultan de Dumnezeu si de aproapele. Dar e si un apel la raspundereaaceluia in Iata lui Dumnezeu, tnsa la 0 raspundere in care se includeraspunderea pentru semenii lui si in speta pentru eel ce face apel lae1. Prin acest apel trezeste raspunderca tndolta a aceluia : fata de Dum-nezeu si fata de eel care face apelul , il trezeste pe acela la constlintalegaturii dialogice in care se ana cu Dumnezeu si cu aproapele care faceapelul. In acest sens, chiar cel ee face apelul pentru cineva iida prilejulaceluia sa se trezeasca. Dialogul consta din apelul unuia si din raspunsuloarecum necesar al eeluiJalt. Apelului trebuie sa-i urmeze raspunsul,Dar apelul: «Roaqa-te pentru mine, frate (sau parinte) 1 " porneste dinconstiinta raspunsului ce trebuie sa-l. dea celalalt, simultan, lui Dum-nezeu si celui ce face apelul,

Dar orice credincios nu apeleaza numai la ruqaciunea celuilalt, ci

se roaqa el insusi pentru acela. Se angajeaza el insusi sa se roaqe, cind'apeleaza la ruqaclunea celuilalt; sau cella care se face apelul pentru-ruqaclune adreseaza si el, la-rindul sau, un apel celul dintii sa se roaqe-pentru el Iui Dumnezeu. ,

Astfel amindoi se simt raspunzatori simultan in fata lui Dumnezeu I

unul pentru altul. Amindoi slnt legatL de Dumnezeu si unul de altul prinraspunsul ce trebuie sa-l dea fieeare Iul Dumnezeu pentru celalalt.,ApeIuI reciproc la ruqaciune trezeste legatura lor dialogica ell-Dum-

nezeu sl intreolelta, ca fllnte raspunzatoara lata de Dumnezeu si tntre-olalta. l:egatura' intre credinclosl este 0 legatura in Dumnezeu si invers: 'legatura unui credincios eu Dumnezeu este 0 leqatura cu ceilalti, Cine:

3, Jbi~. col. 252 C. 4. Ibidem. col. 26S A.

Page 5: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 5/11

;', ~,,<.;,:;,:~.'-:-:

';'.-'.: :2~~~.~ , ,~ '. : ,: ,..< .~ .~ , ",'" ~ .

kte iegat de. . ra $i eu Du~ne:Zeu.Cine> ,ezell p~ntru_ .. a1i.\lt'nuntimalIn gind, 'cl .'; Ie.. . .aialogicacu· lIspunsul ce I-I dii implinind apelul'luLdea se ruga pentruelDuninezeu. PedC de J;eaUi~st~leglitura-luidlcliogica. cu Dumnezeu in' rugaciune, pe-atit de- reala .este legatu~alui aJ. semenul pentru care se roaga ..·Aceasta legatura reala a- lui, ellDumnezeu; in oare este inclus $i semenulpentru care se' roaga,explidi

·puterea divina care curgeatit pentru eel care se roaqa ctt $i peste.eel pentru care acela se_roaqa. .. .'-

DiUcredindo$ii slnt leqati intre ei si cu Dumnezeu, nu numal ca.nl$te perechi lzolate de aIti credinclost. 0 pereche lzolata este expusa~i ea unui scurtcircuit al iubirii si al comunlcarii. Doi sau mai multi..oameni care se iubesc exclusiv intre ei, fiind indlferenti sau dusmanosi

fata de altii, nu sl-au sensibilizat in intregime fiinta, pentru a 0 faceun bun transmitator al lublril divine sl slmultan un focar de iradierea iubirii proprii, in toate directiile. Au ramas. in ea zone, aspecte sl rea-litati de intuneric sl de duritate, care nu pot sa nu se repercuteze si

asupra relatiei eu persoanele pe care le iubesc. Ei traiesc intr-un orizontingust, inconjurat de intunerie. Numai un al treilea deschide lantulcomunicarti sl al luminii Ia nesf'lrsit. eel ce beneficiaza de raspunderea

altuia pentru sine trebuie sa:$i tr alasca in aee1 moment propria raspun-dere pentru un al treilea , si eel ce-st traieste propria raspundere pentrucineva e trezit la aeeasta de experienta raspunderil altuia pentru sine.

Pe linga aceea, fieeare e fericit sa experieze raspunderea cit mai.

multora pentru sine si trebuie sa tinda a se simti raspunzator pentru.cit mal multi oameni si a-sl exereita efectiv aceasta raspundere.

Astfel 0 mare multims de aameni sint prinsi in tesatura dialcqica Iintre ei insist si intre ei si Dumnezeu. Fiecare include in legatura sadlaloqica eu Dumnezeu le-gatura sa dialoqica eu toti pentru care se simteraspunzator in Iata lui Dumnezeu sau intreaga Biserica, In acestea consta'sobornicitatea Bisericii.

POMENlREA CELOR MaRTI

Dar credinciosil continua sa. se simta raspunzatori si pentru credin-.ciosii trecuti din vlata aeeasta. Ei nu-l pot sterqe nici pe aceia din inimaI si din pomelnicul lor, ci Ii tree numai din rindul celor vii in rindul

; celor decedati, Jar in aceasta raspunders a lor pentm aceia se reflect a

I voia lui Dumnezeu care ingenerozitatea Sa voieste sa-sl reverse iubirea

I.Sa si peste cei decedati in credinta, In general, Dumnezeu voieste .aa

\

- mintuiasca pe totl. «Dumnezeu,. Mintuitorul nostru ... voleste ca totioameni sa se mintulasca sl sa vlna la cunostlnta adevarului ... Cad s-a .,dat pe Sine rascumparara pentru toti» {I Tim. II, 4, 6). «Precum a patimit'El toate pentru om, asa le-a sl gatit toate pentru el, spune Sfintul loan - c

Damaschin. Cad cine, preqatind.ospat sl chemind pe prieteni, nu voieste -- ca sa vina toti $i sa se sature toti din- bunatatile lui ~ Oid de ce a mal -s::p'regatit ospatul, daca:nu ca sa prlmeasca la el pe prietenii sai?> s. . '1,

5. Ibide'!'-

Page 6: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 6/11

)OlfC[UNfLE PENTR,U ALTil s: _

in scopul acesta Dumnezeu. voleste sa-i .asocieze pe. toti innlrea Sa. genNoasd catre totl, pentru ca totl sa se' bucure simultangerierozitatea divina'~i de. generozitatea citmai.tDultor. oamenl, sau,prln generozitatea cit mai .1IlUltoroameni. De aceea Dumnezeu nu uitanicl. pe eel adormlti ~r-iface ~i pe eel vii sa nu-l uite pe aceta. .

Desigur in acestl «toti~ nu se .pot cuprinde real decit eel ce auraspuns,: macar intr-o masura cit de mica la apelul lui Dumnezeu, citau fosttn vlata, Sfintul loan Damaschin zice cd pentru toti eel ce sl-auagonisit putin aluat al vlrtutilor, dar. n-au apucat sa fadi cu ajutorullor din toata fiinta lor pilne, «Dornnul va trezi dupa moarte pe apro-piati! sl pe orietentl lor, carora Ie tndreapta gindurile si Ie mlsca sufle-tele spre folosul sl ajutorul acelora. lar acestia miscati de sus ~i prinatingerea Stapinului de inimile lor vor complete lipsurile celor decedatl-.Dar celul care a pleeat din viata aeeasta eu un cuget intru totul trupesenu-l va intinde dupa moarte nimeni 0 mina de ajutor, «pentru ea niciDumnezeu nu-l are pe acesta in amintire» 6.

. Lucrul trebuie inteles astfel : Cei ee au decedat in credinta auaeeeptat sa intre in dialogul viu si de viata faeator cu Dumnezeu inainte-de moarte, chiar daca nu s-au anqajat deplin in el, chier daca n-au ras-puns eu toata fiinta apelului lui Dumnezeu. Ca atare ei au deeedat inlegiHura dialoqica cu Dumnezeu. Iar Dumnezeu nu-l mal lasa pe acestiadin legatura cu EI, dupa ce ei nu mal pot face nimic pentru a progresa1n aceasta leqatura. Ei rarnin «in amintirea lui Dumnezeu». Dar cine.ramine in amintirea lui Dumnezeu ramine in preocuparea Lui. Iar eelee ramlne in preocuparea lui Dumnezeu ramine in legatura cu Dum-nezeu. Si acela nu moare sufleteste de tot 1 ramine $i el viu sufleteste

1n oarecare masura, prln preocuparea lui Dumnezeu de el. Caci preo-cuparea lui Dumnezeu de el tnseamna indreptarea qinduluf lui Dum-nezeu spre el, ceea ce e totuna cu indreptarea cuvintului de viata datatoral lui Dumnezeu spre el. Iar cuvintul lui Dumnezeu il tine pe eelcarula ise adreseaza viu, prin rasunetul apelului lui Dumnezeu in con-stlinta lui, prln necesitatea de a raspundo traita de acela in filnta lui.

Dar daca credlnciosul care se roaga lui Dumnezeu pentru un semenal sau realizeaza un dialog atit cu Dumnezeu cit si eu aeel semen al-sau, Dumnezeu realizind un dialog eu un ins in vlata, sau mentintndu-lcu unul decedat, Include, de asemenea, in dialoqul acesta sl pe anumitisemeni ai insulul respectiv. Dumnezeu nu se .adreseaza niciodata unui

om in izolare, pentru ca nu-l vede izolat. Dumnezeu vede pe fiecare om'in Iegaturile lui flintiale cu semenii sai sl tndreapta preocuparea sa spre--el pentru ca cuvintul Sau sa se rasptndeasca prin acela ~i la altil, pentru

~.·a trezi ~f pe aceia la un raspuns, fie pentru ca aceia au lipsa sa fie·'ajutati. prln eel carula Dumnezeu iivorbeste, fie pentru di are lips~cel·de care Dumnezeu se ocupa direct de ajutorul celorlaltt, Astfel,· daca-credinciosul in ruqaciunea sa pentru altii realizeazii un dialog ~ndrepta.t-si spre Dumnezeu sl spre om, aceasta se datoreste faptuluica Dumnezeu~nsu~i ilsuscita 1a acest dialog ;se. d~tore~te \ faptului cd Dumnezeu

'. ' -_ , . ,

6. Ibidem. col. Be . .Crn text din P.G .• dv 'tiil (Lhpcp cxv.-o~,. Dar cred o i . e 0 transcriere

w"'Iitl • hll «tv ( L v 1 j I L n · c x { , - r o i l , . .

'a

u

ae

S.T. -3'

Page 7: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 7/11

34 . »r. Prof. DUM/TRU. STANILOA£

1nsu~i.cerindu-i ruqaclunea pellt~u altul, se arat1i;preocupat ~i de acela,ba mal mult, asl tnceput sa lucreze Ia ajutorarea spirituala a acelora,

Incluztnd in dial6gul !;iau cucel :carUia ii',cererugaciunea'. ~~pe eel

pentru care 0 cere, sau i n preocuparea Sa indreptata: spre eel care are-Iipsa de rugaciune~Ipe cel caruia ti cere rugaciupe. . - ..' .

Dac~·ne ruqam sl noi ' ca Dumnezeu «sa pomeneasca- pe cetador-

miti, aceasta nuinseamna ca noi avem initlative in pomenirea acelora,ci ea Dumnezeu are lipsa ~i de raspunsul nostru !? i de raspunsul celordecedatf; tnvtorat de raspunsul nostru, la preocuparea lui Dumnezeude ei, pentruca -aceasta preocupare a Lui sa dureze vesnic sl sa' fie,cit mel eficienta. Iar raspunsul nostru e dat prin ruqaclunea noastracatre Dumnezeu, ca Dumnezeu sa-l pomeneasca pe cei de care EI se-preocupa. Numai asa pomenirea 'Iul Dumnezeu Ii tine pe aceia vii in'veci, pentru ca numat asa se rnentine dialoqul adevarat intre EI si ei,raspunzind si aceia 0 data cu noi, sau In urma raspunsului nostru, Ia

preocuparea lui Dumnezeu de ei. Dumnezeu ii ulta daca ei n uita, ceeace tnseamna ca ultam noi insine sa ne ruqam pentru ei si sa mvloramprin aceasta raspunsul lor la preocuparea lui Dumnezeu de ei, .

In orice caz, pomenirea lui Dumnezeu are puterea sa tina vii spiri-tual in vecii vecilor pe cei ce raspund acestei pomeniri. Noi nu aveinputerea aceasta, pentru ca cu cit clipa dcspartirii celor decedati de noiluneca mai mult in trecut, amintirea lor slabeste i n : noi sl cu aceastasi puterea noastra de a-I tine in legatura cu noi si deci vii. Numai pentru~i prin Dumnezeu ei ramin mereu prezenti si deci vii, pentru ca pentru

EI nu exista trecut. Amintirea noastra n-are puterea sa invlnqa trecutulsi deci sa mentina leqatura cu cei adormiti, cum are Dumnezeu, Noinumai raminind in leqatura dialoqica cu Dumnezeu raminem si in lega-tura dialoqica neslabita eu ei. Numai constiinta raspunderli noastrepentru ei in fata lui Dumnezeu ne tine treazaamintirea lor. Numai dacaDumnezeu ne trimite in suflet preoeuparea Sa de ei, adica numai dacaEl nu uita sa-si aminteasca de ei, Hicindu-ne sa 0 simtim aeeasta si noiin constiinta noastra, putem pastra si noi vie amintirea lor. Rugindu-nelui Dumnezeu ca sa-si aminteasca de cei adormiti, ne ajutam si nouaca sa pastram cit mai mult si mai nestearsa amintirea lor.

-Cine isl aminteste de cineva 11ajuta sa ramina viu. Cu atit maimuIt ll ajuta amintirea lui Dumnezeu. Pentru eel lovit de amnezie total asau partiala, toate persoanele sau anumite persoane se scutunda ln-neant. Aceasta inseamna ca persoana Tovita de amnezie nu le mai danici un ajutor sa existe , persoanele uitate pierd un sprijin, pierd unrost al existentel lor, 0 semniflcatie a acestei existente. Si daca toate-persoanele umane ar fi lovite de amnezie in legatura cu 0 anumita per- I

soana, aceea si-ar pierde orice rost, orice semnificatle, orice interes al'existentef'el. Ea soar scufunda spiritual intr-un fel de pustiu chinuitor.

Iar odata moarta frupeste, ar intra definitiv in aceasta pustietate chinui-toare ~i fara sens. Acest efect ilare cu at it mal muIt uitarea lui Dum-nezeu pentru un am care nu raspunde preocuparli lui Dumnezeu de el,La aceasta .voluntara amnezie divina se adaugii.amnezia voluntara a'persoanelor umane care. n-an primit niclodata un raspuns pozltlv de-

Page 8: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 8/11

RUGACIUNlLE P£NTRU ALT!I. $1' SOBORNICIT~r.ijA \ BISERICij~:~f-i7";_

• _:, • "_:; .. J~.'~ ',-:~ - _.• ;{

, . ' respectlva, Pers0a.na:respectiva, cazlnd dlndlaloqul eu Dum-

'cu semenii\ a cazut d in ria~itate illgolul {antasmagoric, fara,

' contin~t~i !arif sens,care, constitule:p.n chip:negr4iL ".' '., '

Cind ceremIui Dumnezeu ~ve~niea pomenire» pentru cineva, cerem

sa fie pomenlt de Dumnezeu ~tin prezent,. cum .va fi pomenit in eter-

nitate, deci tsa-l- tina nelncetat viii. Daca am cere ca Dumnezeu sa-I

pomeneasca nurnai de Ia judecata din urma mal departe, ar-fnsemneca Dumnezeu n are uitat pentru 0vreme, Iaridupa aceea iaras! i~i va

aduce aminte de el. Noi nu cerem ' lui Dumnezeu nici sa:~i adudia:

minte citeodata de acele, ci sa-l aibe neintrerupt in' amintire, in vecii

veciIor ("twvt(l 1 ) p.~Y ;p .7 i}' ~ " -.

~ Dar dialoqul nostru eu Dumnezeu pentru semenul nostru deeedat,

deei ~ieu el, se sustine nu nurnai prin pomenirea in ruqaciuni, ci sl

prin pomenirea eu faptele, in special, cu faptele de inilostenie. Prin

aeestea intercalam sl pe alti oameni in aeest dialog. Adica ilpomenim

in relatie ell alt;i si-i facem si pe aceia sa-l pomeneasca. Iar aceastapomenire a eelui decedat de catre noi, care sav irstm fapte de milostenie

in numele lui, si de eei care benefidaza de aceste fapte, e un diabg

nu numai intre noi si aceia, ci si un r aspuns dat apelului celui deeedat

si lui Dumnezeu pentru e1. Ace esta largire a dialogului se realizeazii

de altfel si prin ruqaciuni, Caluqarii in minastire se scoala eu ore

inainte de ineeperea sfintei liturghii si pomenese zed de mil de -credin-

ciosi adormiti, pentru care li s-a eerut sa fad! aeeasta, «pentru ca fiecare

din cei adormitl asteapta 0 usurare prin aceasta pomenlre». Tar rudele

celul adormit dau cite

°haina pentru eel adormit, pentru ca aeela e

qol si asteapta haina aceaste. Nu numal rudele pomenesc pe eel adormit,

ci eer aceasta si preotilor si eelor carora Ie dau pentru e1 vreun lucru,

pentru ca sa fie atrasr cit mal multi in acest dialoq cu eel adormit sl

eu Dumnezeu pentru el. Toti acestia vorbesc intre ei despre eel adormit

si eli e1 si eu Dumnezeu. Sobornieitatea Bisericii nu se Ilmi teaza numai

la relatille Intre eel vii, ci si Ia eele Intre ei sl eei adorrnltl.

Av indu-i pe cei adormiti in legatura dialogic a cu noi, cind eerem

altora sa-l porneneasca si cind savirslm fapte de milostenie pentru ei,

ei insisi eer prin noi intr-un anumit fel aceasta pomenire si ne pre-

seaza la savirsirea aeestor fapte. Nu numai noi savlrsim 'fapte pe care

n-au avut ei timp, sau n-au fost in dispozitia de a le implini cit au trait

pe pamint. ci oarecum ei insis! participa Ia savirsirea lor prin noi, prln

presiunea ce-o. exercita asteptarea sap apelul lor asupra noastra. Sfint~l

loan Damaschin spune ca Dumnezeu «Ie socoteste ca fapte ale lor» ".

Iar 'intrucit to ate Iaptele bune se savirsesc din indemnul lui Dumnezeu,

carule Ii raspundem prin ele, faptele pentru eel adorzniti sint savtrsite

sl ele si de D,um,nezeu, intru, cit ,lilOile _savtr;;im, ,raspun,Zind., apelului, lUi~,' '

Dumnezeu de a le sl!.vlr$i. Iar prin aceste fapte iiatragem .si pe eei '. catre care le savlrsim sa Intre pentru cei adormiti in dialogul ruga"", ,

dunii eu Dumnezeu, pentru a completa .ce n-au Hicut aceia cit au trait., "t

, , 7. Ibidem, col. 253 C. \

Page 9: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 9/11

36 r-. Prol, DUMl fRU STANILOA£ 8

De, aceea Sfintul loan Gurade AJr vorbeste de un testament pe

care-lTasa eel ce moare nu numai rudelor, ci sl saracilor si lui Dum-:

nezeu tnsust.i ca sit raca acestia ceea ce n-a apucat el, sa Iaca : «Serlein testamentul tau cit mostenitor, pe linga copii sl rudenil, :;;1pe Staptnul.'

Sa ,aiba' deci hirtia nurnele Stapinulul, sa nu fie Iipsita de pomenireasaracului» 8., , ' _ ,';, " , "",

Dumnezeu astaapta de la toti oamenil sa faca bine, peritru ca toti

sa devina buni, implinlndu-si aceasta datorie fata de Dumnezeu :;;i toti

sa se fac,a buni prin binele ee li se face. Daca unii au lipsit de Ia

aceasta datorie, binele ;pe care nu l-eu faeut ei trebuie sa-l taca pentru

- ei altil, pentru ca sa nu ram ina nici un bine voit de Dumnezeu netacut

in lume si pentru ca omenirea in general sa prbgreseze spre stadlul

de bunatate urmarit de El. Daca multi oameni n-au putut deveni buni,pentruca n-au fost miscati la aceasta de eei ce trebuiau sa le Iaca bine,

ei trebuie sa fie miscati spre bunatate de altii si in numele eel or ce au-

neglijat aceasta datorie a lor.

Dialogul desavirsitor trebuie sa cuprinda deplin pe toti cei credin-

ciosi, pe toti membrii Blserlcli, pe toti cei ce sint lntr-o oareeare masurain Hristos, deci si pe eei decedati.

Prin faptele de milostenie cistiqa nu numai cei adormiti, ci si cei

ce le fac pentru ei si cei carora lise fae. Ele se fae «pentru ea si eei

decedati 'sa se Ioloseasca de bunatatea lui Dumnezeu si iubirea de fratl

sa creasca si nadejdca in inviere sa sporeasca si ruqaciunea catre Dum-

nezeu sa se intareasca si contrlbutiile pentru locasurile lui Dumnezeu

sa se inmulteasca printr-o mai mare caldura si Iacerea de bine catrecei saracl sa se extlnda- 9.

De aeeea Dumnezeu nu uita de nici 0 Iapta buna faeuta celorlalti,

"Cad Dumnezeu nu este nedrept ca sa uite lucrul vostru sl drag os tea

voastra pe care ati aratat-o pentru numele Lui, slujind altadata si slujind

st astaz i sfintilor» (Evr. VI, 10). Dumnezeu nu uiUi nici 0 fapta bun a

facuta altora pentru ca toate se inscriu intr-o llnie de proqres al omenirii

spre un stadiu superior de bunatate. Nu uita, pentru ca prin toate

credinciosif raspund lui Dumnezeu pentru darurile ce le-au primlt, ras-

punzindu-I in primul rind Lui prin insusirea si inmultirea bunatatii Lui

aratata lor prin darurile ce Ii le-a dat. Iar neuitind, intoarce darurile

Sale Iarasi insutit inrnultite celor ee-l intorc darurile acordate prin trans-

miterea lor catre altii. Cine', facind eeva pentru altii nu se simte prins

lntr-un avint intraripat al intrecerii in daruire si bunatate cu aceia l

Dumnezeu e insetat sa vada darurile Sale transmise de la om 1a

om, spune Sfintul loan Damaschin, adica sa vada bunatatea Sa inmul-tindu-se 'intre oameni prin aderenta lor la ea si prin straduinta lor:

«Cacl dupa aceasta inseteaza, aeeasta0

voieste si0

ceresi0

doreste-Domnul, eel mal presus de bunatate, ea nu eumva sa ram ina cineva

lipsit de darurile sale dumnezeiesti» 10. Sau: «Caci aceasta multumeste-si bucura pe milostivul Dumnezeu, ca sa se qrabeasca fiecare spre ajuto-rerea aproapelui. Aceasta 0 voieste sl 0 doreste Milostivul, ca toti sa

, ," ,8, Ibidem. col. 269 - (Citat de Slin\ul loan Darnaschln);9. Ibidem, cot. 269. 10. Ibidem, cot. 263 D.

Page 10: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 10/11

RUGAelUNILE, PENTR'U ALTli' ~ 'r SOBORNICITATEA BISE~)

1~~em bine unii alt.ora,dt st dupa moarte» 11. Voieste sa Urn intr-unuialog. al Iaptelor intre noi .~iprin aceasta sa, rlispundem Lui unul pentrualtul, NLi' e . yorba decl' de 0 Inmultire a birielui intr-un mod'abstra'ct,

" ci deo inmultlre a : dragostei intrepersoanele.concrete. CeicefacbineIn-vlata aceasta nu vor vedea.binele facut de, ei ca '0 entitate abstrecta;

ci in' recunostinta cu care ei vor fi tnttrriptnetl de eel carora Ie-au. facut binele. Cu recunostinta aceasta ei vor intimpina sl pe cei decedaticei carMa li s-a facut bine in numele lor. De asemenea, cei ee au facutfapte rele nu le vor vedea printr-o contemplare abstracts, ci in mns-trarea cu care Iivor intimpina cei carora ei Ie-au facut. Cad pe totiIiYOm vedea si-I vom recunoaste la judecata din urma, cu urmele fap-telornoastre in ei iii cu raspunsul lor de recunostinta sau de mustrarela faptele noastre. Faptele noastre ni se vor face vadite din ei. n vomvedea ~i Iivom recunoaste chiar pe cei asupra carora s-eu repercutat

indirect faptele noastre bune sau rele, «Sa nu socoteasca cineva ca nuva recunoaste niciunul pe niciunul la acea intrtcosata [udecata iii adu-nare. Fiecare va recunoaste pe aproapele lui, nu dupa chipul trupului,ci dupa privirea patrunzatoare a sufletului» 12. Iar Sfintul loan Cura deAur zice: «Nu vom cunoaste numai pe cunoscutl acolo, ci vom privi~i pe cei care n-au ajuns nlciodata Ja vederea ncastr a» 13. Sfintul Vasileeel Mare zice si el: «Stind de jur imprejurul tau, cei nedreptatiti detine vor striga catre tine, caci oriunde ti-ai intoarce ochii vei vedeachipurile faptelor tale rele. Aici orfanii, dincolo vaduvele, acolo saraciidoboriti de tine, slujitoriipe care l-at -azvfrlit, vecinii pe care I-a!.suparab> 14.

Din toate partile toti Iivor scoate celui ce a tacut rele la supra-Iata constiintei toate relele facute, toate refuzurile de dialoguri frate~tisi motivele pentru care de acum va fi lasat intr-o insingurare inspai-mlntatoere si definitive. Apoi va urma Insasi aceasta parasire total aiii definitive de catre totl , tacerea si sinquratatee eterna ilvor tncon-jura; va urma iesirea lui din orice dialog pentru totdeauna. Nu va maiputea apela la nimeni, nu va mai avea ocazie sa raspunda nirnanui. Nicio urrna de comuniune nu va mai fi posibila cu nirneni. Se va cufunda«in intunericul cel mai dlnatara».

Pina s-a miscat intre oamenii care !1} l-1 cunoasteau, a mai pututinjgheba cite un dialog cu cineva, pentru ca nu i se cunostea de totlmtrsavia, Acum cade in slnquratatea parasirii sl uitarit de catre toti,in extrema opusa a sobornicitatii. In aceas\a consta iadul. Pina sintoamenii pe pamlnt e un tlrg unde i~i poate procure Iiecare mintulrea,unul dind,altul primind in vederea ei, ruqaciunl sl fapte bune, deciprin apeluri iii raspunsurl, intr-un vast si multiplu dialog purtat intremulti oament si intre ei sl Dumnezeu, dind st primind nu numai oamenil

intre ei, ci sl Dujnnezeu.ve'I'ermlnjndu-sa tirgul, nu mal este negustoriede bunuri. Cad unde mal sint atunci saracii ? Unde liturghisitorii ? Undepsalmodiile? Unde facerile de bine? Pentru ca inainte de ceasul acelane putem ajuta unul pe altul sl putemoferl iubitorului de'suflet Dum-

u. Ibidem. col. 361 C.1

14. l'lide~. col. 276 C.

12, lbidfm:·~ol. 276 A....:· J3. Ibidem, col, 276 B.

"

Page 11: Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

8/4/2019 Dumitru Staniloae Rugaciunile Pentru Altii s

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloae-rugaciunile-pentru-altii-s 11/11

38 Pro Prof. DUMITRU'ST,{NILOAE

(

10

nezeu manifestarlle Iublrli. de . Irati ..Cad' primeste completarlle- Jipsuri ~

lor facute celor ee au plecat pa heasteptate sl nepreqatiti ~I Ie socoteste

ea fapiele Ior,.15., '., '" " , ' . ' , <,Lumea ne e data in, faza de constructie moraJa si spirituala, cit

sintem pe pamfnt, pentru ca sa partlclpam totl laaceastaeonstruire.

Cine a plecat 'de aidnu mai poate participa la eonstruireaei dedt prinmesteril ~i Iucratorii de pe pamlnt. Iar dupa judecata din urma, nu mai

poate partlcipa nici unul. Cad totul e terminat.Nu mai avem ineqalltati

-d e nivelat, nedreptati de indreptat, fratletate de realizat. Acolo ne bucu-{"am de feridrea perfectei comuniuni. Dar se oucufa numai cei ce au

,participat direct sau indirect in Iucrarile depe santier,

Cel mal mare ajutor Ie vine insa celor adorrnlti de la pomenirea

lor in legatura cu jertfa lui Hristos la Sfinta Liturghie. «Talmacltorii ~i

.martorti oculari ai Cuvintulul, ucenicii sl Apostolii Mintuitorului care

au cucerit pamintul de jur imprejur au rinduit sa se Iaca in Ieqaturacu infricosatele, preacuratele st de viata Iacatoarele Taine, pomenirea

-credinciosilor adormitb 16.

Sfintul Chiril al Alexandriei a evldentiat pe larg faptul ca noi nu

putern intra la Tatal decit in stare de [ertfa curata, dar noi nu ne putem

transform a in starea de [ertfa, curata decit avind in noi pe Hristos,

.sinqura jertfa curata sau asumindu-ne Hristos eel jertfit in Sine. Pe

linga aceea, la liturghie toata comunitatea sau toata Biserica se aduce

pe sine in Hristos jertta curate Tatalui, toata se preda Tatalui, ras-

punzind desavirsit la ape lul Lui la iubire si implinind scopul dialoguluieu Tatal.

Caci ea isi insuseste raspunsul lui Hristos, adica predarea Lui, sau

Hristos uneste raspunsul, adica predarea ei cu raspunsul sau predarea

Sa. Dar comunitatea unlta cu Hristos are legati de ea in dialogul amin-tir'ii si pe cei adormiti ai ei i si-L roaqa si prin cuvinte pe Hristos, in

-dialoqul ei cu EI, sa-l prtmeasca si pe ei, prin amintire, in leqatura eu

El $i sa-l ofere Tatalui sau sa-I uneasca cu Tatal prin dialogul predarli

Sale Tatalui.

Daca tot dialoqul nostru cu Tatal, sau tot raspunsul nostru bineprimit la apelul Tatalui, in dialogul cu Tatal, sau toata predarea noastra

Tatalui, prin ruqaciune sl fapte de autodepasire, primeste puterea numai

din puterea jertfei sau a predarii desavtrsite a lui Hristos, evident ca

st atragerea celor adormiti al nostrl in acest act de predare Tatalui se

datoreste tot lui Hristos. Cad daca El. s-a adus [ertfa pentru toti, ca

toti sa poata fi adusi [ertfa in E1, puterea jertfei Lui nu se opreste 1a

eei aflatorl inca in viata terestra, ci se tntinde Ia totl cei ce au stirsitviata prin credinta, in dialog cu El sl cu cei credinciosi i se intinde atit

prln ea Insasi cit sl prin cellalti credinclosl. Hristos cu jertfa Lui, ce seofera neincetat pentru toti.r tinindu-i pe toti in legatura cu Sine indialo-

qul aducerll la Tatal eu Sine, e izvorul sobornicitatii Bisericii,

IS". lbiJ~m, col. 254 C. ·'6. Ibidem: col. 219 C.