Dumitru Siscanu Abstract

36
Ministerul sănătăţii al republicii Moldova universitatea de stat de Medicină şi FarMacie „nicolae testeMiţanu” Cu titlul de manuscris CZU: 364.444:618–083+614.255.3 şişcanu duMitru integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale 14.00.33 – Medicină socială şi ManageMent Autoreferatul tezei de doctor în medicină chişinău, 2011

Transcript of Dumitru Siscanu Abstract

Page 1: Dumitru Siscanu Abstract

Ministerul sănătăţii al republicii Moldova

universitatea de stat de Medicină şi FarMacie„nicolae testeMiţanu”

Cu titlul de manuscris CZU: 364.444:618–083+614.255.3

şişcanu duMitru

integrarea serviciilor de asistenţă socialăîn cadrul îngrijirilor perinatale

14.00.33 – Medicină socială şi ManageMent

Autoreferatul tezei de doctor în medicină

chişinău, 2011

Page 2: Dumitru Siscanu Abstract

Teza a fost elaborată în cadrul catedrei Economie, Management şi Psihopedagogie în Medicină a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova.

Conducător ştiinţific: eţco constantin, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

Consultant ştiinţific: dilion-strechie Maria, doctor în sociologie, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: cerneţchi olga, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”

priţcan valentina, doctor în psihologie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

componenţa consiliului ştiinţific specializat:Preşedinte: tintiuc dumitru, doctor habilitat în medicină, profesor universitarSecretar: spinei larisa, doctor habilitat în medicină, profesor universitarMembri: roşca petru, doctor în medicină, profesor universitar cheianu-andrei diana, doctor în sociologie, conferenţiar universitar savin victor, doctor în medicină, conferenţiar universitar stratilă Mihail, doctor în medicină

Susţinerea va avea loc la 29 iunie 2011, ora 14.00 în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific Specializat DH 14.00.33-20 din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (MD 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 194-B, blocul 4, etajul I).

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (MD 2004, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165, Chişinău) şi pe pagina Web a CNAA (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la ______________________ 2011

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, doctor habilitat în medicină, profesor universitar spinei larisa

Conducător ştiinţific, doctor habilitat în medicină, profesor universitar eţco constantin

Consultant ştiinţific, doctor în sociologie, conferenţiar universitar dilion-strechie Maria

Autor şişcanu dumitru

© Şişcanu Dumitru, 2011

Page 3: Dumitru Siscanu Abstract

3

repere conceptuale ale cercetării

actualitatea temei. Aspectele sociale ale protecţiei maternităţii au fost actuale pen-tru toate perioadele de dezvoltare a societăţii, rămânând actuale şi în prezent. Fenome-nele sociale negative din perioada de tranziţie pe care o parcurge Republica Moldova, în special explozia sărăciei, migraţia considerabilă a populaţiei peste hotare cu majorarea numărului familiilor incomplete, şomajul etc., au cauzat o agravare a situaţiei demo-grafice în ţară cu consecinţe dramatice, în primul rând pentru familiile care îşi planifică conceperea şi naşterea unui copil. Astfel, familiile cu probleme psihosociale au un acces mai limitat la asistenţa medicală preconcepţională calitativă, inclusiv privind tratarea diferitor maladii, care pot influenţa nefavorabil viitoarea sarcină. În cazul când familiile în cauză decid de a păstra sarcina, ele vor avea de confruntat o serie de probleme cum ar fi subalimentarea, condiţiile de trai nefavorabile, lipsa surselor de venit, lipsa unui suport psiho-emoţional din partea persoanelor apropiate etc. Evident, în unele cazuri familiile îşi revăd decizia în favoarea întreruperii gravidităţii, uneori în termen avansat. În alte cazuri copilul nou-născut va suporta riscul de a fi abandonat.

Importanţa reformelor social-economice şi, în primul rând, a celor din domeniul ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale este dictată de faptul că viaţa, sănătatea şi securita-tea persoanei constituie cele mai de preţ valori umane. Dificultăţile tranziţiei şi multiplele crize prin care trece Republica Moldova în ultimii ani, afectează categoriile vulnerabile ale populaţiei, iar femeile însărcinate şi copiii se află printre cei mai afectaţi. În rapor-tul Ministerului Sănătăţii (2010) privind evaluarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2008–2011 se menţionează, că „nivelul actual al indicatorilor sănătăţii materno-infantile reflectă acţiunea concomitentă asupra sănătăţii mamei şi copilului atât a factorilor econo-mico-sociali şi de mediu, cât şi a celor care ţin de sistemul serviciilor de sănătate”. Încă în anul 1995 în „Raportul OMS asupra sănătăţii lumii” se stipula că sănătatea femeii depin-de atât de insuficienţa resurselor, de lacune ale infrastructurii, de căi de acces dificile, cât şi de condiţia socio-economică inferioară a femeii, nivelul limitat de decizie şi instruire, de incapacitatea de utilizare corectă a serviciilor de maternitate [1].

Realizarea Programului „Promovarea serviciilor perinatale de calitate” şi a Iniţiativei Globale „Graviditate fără risc”, a condus la fortificarea sistemului regional de asistenţă medicală perinatală din Republica Moldova prin ameliorarea dotării tehnice, implemen-tarea tehnologiilor medicale moderne, elaborarea protocoalelor de tratament şi a mate-rialelor instructiv-metodice. Măsurile întreprinse au determinat creşterea nivelului de competenţă a lucrătorilor medicali în domeniul perinatologiei cu perfecţionarea sistemu-lui de supraveghere în asistenţa perinatală, fapt ce a influenţat benefic sporirea calităţii serviciilor medicale acordate mamei şi copilului. Cu toate acestea, indicatorii mortalităţii materne, perinatale şi infantile în Republica Moldova se menţin la un nivel mult mai înalt decât în ţările Uniunii Europene.

Evoluţia oscilatorie a indicatorului mortalităţii materne în ţara noastră confirmă fap-tul că activităţile, realizate până în prezent în cadrul sistemului de sănătate publică în scopul reducerii acestui fenomen, nu sunt suficient de eficiente şi durabile. Ancheta Con-fidenţială a Mortalităţii Materne a stabilit că în perioada anilor 2006-2008 în circa 41,4%

Page 4: Dumitru Siscanu Abstract

4

din cazuri (12) decesul a fost practic inevitabil din cauza solicitării tardive a asistenţei medicale. În alte 17,2% din cazuri (5 femei) decesele au avut loc la domiciliu. Nu s-au adresat pentru a fi luate în evidenţă antenatală 38,0% (11 femei). Sărăcia este unul din principalii factori ale deceselor materne: circa 2/3 din femeile decedate ( 65,5% ) au fost din pături social-vulnerabile; circa 65,2% au declarat venituri sub minimumul de exis-tenţă; 41,4% erau necăsătorite sau trăiau în concubinaj; 27,6% făceau abuz de alcool sau utilizau droguri, iar 17,2% au fost abuzate. [2]

Nivelul înalt al mortalităţii infantile în Republica Moldova este condiţionat în mare parte de „aspectul social al familiei sărace, neimplicarea sau implicarea insuficientă a sistemului de asistenţă socială şi a autorităţilor publice locale” [3].

Accesul la serviciile de sănătate rămâne printre principalele probleme, care afectează şi sănătatea materno-infantilă, decalaje esenţiale existând atât între săraci şi nesăraci, cât şi între diferite medii de reşedinţă. Deşi odată cu introducerea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală toate cheltuielile pentru serviciile medicale perinatale sunt acoperite, practic, de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, o serie de probleme nu au fost încă soluţionate. Astfel, ramâne substanţială cota populaţiei aflate în afara sistemului de asigurări obligatorii de asistentă medicală, îndeosebi în rândul persoanelor autoangajate, cu venituri mici, preponderent din mediul rural, fapt care le limitează accesul la asistenţa medicală preconcepţională [4].

descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cer-cetare. În Republica Moldova, până nu demult, tema inegalităţilor în sănătate, inclusiv în timpul sarcinii, precum şi obstacolele în accesul la îngrijirile perinatale, a constituit o temă închisă pentru cercetări din cauza politizării sistemului public de sănătate. În proce-sul acordării asistenţei perinatale lucrătorii medicali se implică uneori în căutarea soluţi-ilor pentru susţinerea psihologică şi socială a femeior gravide, mamelor şi nou-născuţilor din familiile aflate în dificultate, fără a dispune de anumite metode eficiente în identifica-rea factorilor sociali de risc pentru evoluţia sarcinii, sănătatea mamei şi a copilului.

Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal nr.1 din Chişinău (IMSP SCM nr. 1) este prima instituţie medicală de profil obstetrical din ţară care, începând cu anul 2001, în baza Secţiei Consultative a Centrului Perinatologic Municipal (CPM), având ca partener Asociaţia Obştească „Progres prin Alternativă”, a experimentat inte-grarea serviciilor psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale, iniţial în colaborare cu asistenţi sociali şi psihologi voluntari, iar mai târziu încadrând aceşti specialişti în sche-ma de personal a instituţiei. Rezultatele experimentului au determinat Ministerul Sănătă-ţii şi Protecţiei Sociale să emită în anul 2003 ordinul nr.101 „Cu privire la introducerea unităţilor de psihologi şi a specialiştilor în problemele asistenţei sociale în Centrele Peri-natale de nivelul II şi III”, prin care au fost aprobate normativele de state ale psihologilor şi asistenţilor sociali, precum şi regulamentele-model privind funcţia specialiştilor în ca-uză. În acelaşi timp, acest ordin nu prevede careva măsuri pentru centrele perinatologice de nivelul I şi sectorul medical primar, unde diferite probleme psihosociale la femei în timpul sarcinii sau după naştere pot fi depistate mai oportun, iar acţiunile de suport social pot fi mai eficiente. Merită de menţionat că, la moment, asistenţii sociali nu sunt suficient

Page 5: Dumitru Siscanu Abstract

5

de motivaţi pentru a activa în centrele perinatologice, inclusiv din motive obiective: în-cepând de la faptul, că asemenea specialişti nu au o pregătire specifică în cadrul facultăţii pentru activitatea în sistemul de îngrijiri perinatale şi terminând cu lipsa unei motivări adecvate – salarizarea insuficientă.

Reducerea impactului factorilor psihosociali asupra indicatorilor de sănătate a ma-mei şi copilului în cadrul îngrijirilor perinatale, constituie una din sarcinile cele mai importante în activitatea instituţiilor medicale de profil perinatologic la toate nivelele: primar, secundar şi terţiar. În acelaşi timp, colaborarea intersectorială în soluţionarea problemelor de sănătate a mamei şi copilului cu mobilizarea tuturor subiecţilor intere-saţi ai comunităţii, reprezintă o rezervă nevalorificată în acordarea asistenţei medicale perinatale, în deosebi în condiţiile social-economice actuale. Ca rezultat, în multe cazuri lipseşte o continuitate în acordarea suportului psihosocial femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor.

Cu toate că în ultimii ani au avut loc schimbări considerabile în cadrul sistemului de asistenţă socială atât la nivel de prestaţii, cât şi la nivel de servicii, sistemul în ansamblu rămâne ineficient, iar valoarea prestaţiilor băneşti acordate persoanelor defavorizate, deşi se majorează periodic, rămâne a fi insuficientă pentru acoperirea necesităţilor.

Merită de menţionat faptul, că analiza literaturii de specialitate a stabilit o serie de controverse privind opiniile diferitor savanţi vis-a-vis de problermatica medico-socială în perinatologie. Astfel, conform rezultatelor unor cercetări randomizate de amploare suportul social influenţează benefic evoluţia sarcinii şi rezultatele naşterii [5–9]. În ace-laşi timp, alţi autori constată că intervenţiile de susţinere psihosocială şi educaţia pentru sănătate nu sunt suficient de relevante în ameliorarea sănătăţii materne sau în reducerea incidenţei naşterii copiilor cu masa mică a corpului [10, 11].

scopul cercetării. Elaborarea unor modalităţi de integrare a serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale cu evaluarea impactului intervenţiilor de suport psihosocial.

obiectivele cercetării:Evaluarea determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale • în municipiul Chişinău.Elaborarea unor modalităţi de identificare a factorilor sociali de risc în timpul • sarcinii şi după naştere.Adaptarea metodelor şi instrumentelor de lucru ale asistentului social la specifi-• cul îngrijirilor perinatale.Evaluarea impactului intervenţiilor de suport social în cadrul îngrijirilor perina-• tale.Elaborarea unui model de asistenţă socială integrată în îngrijirile perinatale.•

Metodologia cercetării ştiinţifice. Cercetarea efectuată a avut drept suport ştiinţific teoriile biostatistice, metodologiile de cercetare a managementului în sănătate. Pe par-cursul cercetării au fost aplicate următoarele metode: istorică, statistică, epidemiologică, sociologică, comparativă, economică şi analitică.

Page 6: Dumitru Siscanu Abstract

6

noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată în Republica Moldova au fost studiate aspectele socio-medicale ale perioadei perinatale şi elaborate unele criterii de conlucrare reciprocă a specialiştilor din domeniul perinatologiei şi protecţiei sociale în scopul reducerii riscurilor sociale şi de sănătate la mamă şi copil (mortalitate, morbi-ditate, abandon infantil, handicap etc.).

Realizarea studiului determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor ante-natale a permis instituţiilor medicale municipale de profil obstetrical să-şi revadă unele programe şi strategii în organizarea asistenţei medicale perinatale.

În cadrul cercetării a fost demonstrat impactul intervenţiilor de susţinere a familiilor aflate în dificultate în timpul sarcinii şi după naştere, manifestat prin reducerea riscurilor sociale şi de sănătate în funcţie de oportunitatea, volumul şi durata suportului oferit.

În baza rezultatelor obţinute a fost propus un model de asistenţă personalizată famili-ilor cu probleme psihosociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului prin antrenarea în echipa multidisciplinară de specialişti a psihologului şi asistentului social.

problema ştiinţifică soluţionată în teză: Impactul redus al suportului medico-psi-hosocial în timpul sarcinii şi după naştere determinat de conlucrarea ineficientă a specia-liştilor din domeniul perinatologiei şi protecţiei sociale.

semnificaţia teoretică. Cercetarea prezintă în sine una multidisciplinară, implicând aspecte de studiu ale medicinii sociale, managementului serviciului de sănătate, psiho-logiei clinice şi organizării serviciilor de asistenţă socială. Prin realizarea cercetării în cauză a fost confirmat rolul studiilor ştiinţifice multidisciplinare în evaluarea aspectelor medico-sociale la etapa îngrijirilor perinatale, rolul echipelor interdisciplinare în soluţio-narea diverselor probleme ale gravidelor, mamelor şi ale copiilor – probleme de ordin social, medical, psihologic, economic etc.

valoarea aplicativă a lucrării. A fost elaborat un model de colaborare intersectori-ală în acordarea suportului medico-psihosocial familiilor cu probleme sociale în timpul sarcinii şi după naşterea copilului prin implementarea practică în activitatea centrului pe-rinatologic a conceptelor „echipă multidisciplinară” şi „conlucrare în reţea”. Modelul în cauză poate fi ajustat şi implementat în Republica Moldova.

Rezultatele cercetării vor putea fi utilizate în:activitatea ştiinţifică privind studiul aspectelor socio-medicale în domeniul sănă-• tăţii publice;procesul de instruire a viitorilor lucrători medicali şi asistenţi sociali;• formarea continuă a medicilor de familie, medicilor obstetricieni-ginecologi, moa-• şelor, asistenţilor sociali comunitari şi altor categorii de specialişti interesaţi; planificarea individualizată a acţiunilor de suport medico-social acordat femeilor • gravide, mamelor, nou-născuţilor din familiile aflate în dificultate.

rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:1. Aprecierea factorilor medico-sociali esenţiali ai accesibilităţii îngrijirilor antena-

tale.

Page 7: Dumitru Siscanu Abstract

7

2. Identificarea intervenţiilor de suport social în cadrul îngrijirilor perinatale şi elaborarea unui model de asistenţă medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere.

3. Integrarea unui model de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale pentru prevenirea abandonului infantil cu evaluarea impactului.

implementarea rezultatelor ştiinţifice. În baza rezultatelor cercetării au fost ela-borate:

1. Capitolul „Asistenţa socio-legală” în Ghidul A Naţional de Perinatologie: Princi-pii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale (2006).

2. Capitolul „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale” în Ghidul C Na-ţional de Perinatologie. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică (2007).

3. Cadrul sistematizat „Unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor” (2009).

4. Modelul „Continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naş-tere” (2009–2010).

5. Suportul de curs „Îngrijiri perinatale” în instruirea universitară a asistenţilor soci-ali (2010).

6. Îndrumarul metodic „Aspecte actuale în managementul riscurilor psihosociale în timpul sarcinii şi după naştere”, destinat specialiştilor antrenaţi în acordarea îngrijirilor perinatale (2011).

aprobarea rezultatelor. Rezultatele principale ale cercetării au fost expuse şi dis-cutate în rapoartele ştiinţifice prezentate la unele forumuri naţionale şi internaţionale, elucidate în articole ştiinţifice, ghiduri, recomandări metodice:

Conferinţa din cadrul cursului „Gestion de projets dans le domaine de la santé”, • Université d'été en administration et gestion des services de santé, Ascona, El-veţia, 2006); Conferinţa Internaţională ştiinţifico-practică „Dezvoltarea umană: impactul pro-• ceselor de transformare a societăţii moldave”, 2007, Chişinău;Conferinţa ştiinţifică anuală a colaboratorilor şi studenţilor USMF „Nicolae Tes-• temiţanu”, consacrate anului „ Nicolae Testemiţanu”, cu prilejul aniversării a 80 ani de la naştere. 2007, Chişinău;Congresul al III-lea al Specialiştilor în Sănătate Publică şi Management, 2007, • Chişinău;Congresul al XVII-lea al Asociaţiei Latine de Analiză a Sistemelor de Sănătate • (ALASS), 2007, Marseille, Franţa;Conferinţa a XII-a ştiinţifică internaţională „Bioetica, Filosofia, Economia şi Me-• dicina în strategia de asigurare a securităţii umane”, 2007, Chişinău;Conferinţa a XIII-a ştiinţifică internaţională „Bioetica, Filozofia, Economia şi • Medicina în Strategia de asigurare a securităţii umane”, USMF „N. Testemiţa-nu”, 2008, Chişinău;Congresul al XVIII-lea al ALASS, 2008, Bruxelles, Belgia;•

Page 8: Dumitru Siscanu Abstract

8

Congresul al XIX-lea al ALASS, 2009, Luxembourg;• Conferinţele internaţionale „Acompanierea naşterii”, România, 2010 (Bucureşti • şi Cluj Napoca);Conferinţa ştiinţifică anuală a colaboratorilor şi studenţilor USMF „Nicolae Tes-• temiţanu”, consacrată aniversării a 65-a de la fondarea Universităţii, 2010, Chi-şinău;Congresul al V-lea de obstetrică-ginecologie cu participare internaţională, • Chişinău, 2010.

Teza de doctor a fost discutată şi recomandată spre susţinere la şedinţa catedrei de Economie, Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF „ N. Testemiţanu” (pro-ces-verbal nr. 10 din 11 noiembrie 2010) şi Seminarul Ştiinţific de profil „Medicină So-cială şi Management” (proces-verbal nr. 4 din 4 martie 2011).

publicaţii la tema tezei. Pe marginea tezei au fost publicate 23 de lucrări, inclusiv o monografie, un articol de sinteză, 7 articole în ediţii de profil recenzate naţionale, 4 articole în culegeri naţionale, 3 articole în culegeri de materiale internaţionale, 2 teze ale comunicărilor ştiinţifice şi 5 lucrări cu caracter metodico-didactic.

volumul şi structura tezei. Teza este expusă pe 140 pagini, tehnoredactată la cal-culator şi include: introducerea, analiza literaturii de specialitate (capitolul I), descrierea materialelor şi metodelor de cercetare (capitolul II), descrierea rezultatelor cercetării (ca-pitolele III, IV), concluzii, recomandări practice, adnotare în limbile română, engleză şi rusă. Materialul ilustrativ include 17 tabele, 21 de figuri, 14 anexe şi indicele bibliografic care citează 246 de surse.

cuvintele-cheie: factori psihosociali, îngrijiri perinatale, determinanţi psihosociali ai sănătăţii, bariere în accesul la servicii perinatale, asistenţă socială, cadru sistematizat, integrare, suport social, abandon infantil.

conţinultul lucrării

introducera conţine caracteristica generală a studiului, inclusiv: actualitatea proble-mei, scopul şi obiectivele lucrării, inovaţia ştiinţifică, semnificaţia şi valoarea ei aplicati-vă, implementarea rezultatelor obţinute, aprobarea lucrării etc.

1. aspectele Medico-sociale în perinatologie

Acest capitol constă din 7 subcapitole dedicate sintezei referinţelor bibliografice de specialitate, privind: istoricul protecţiei sociale a maternităţii; barierele psihosociale în cadrul îngrijirilor perinatale; suportul social în depăşirea problemelor psihosociale în timpul sarcinii şi după naştere; unele premise pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale; componentele asistenţei sociale în domeniul pro-tecţiei familiei şi copilului în Republica Moldova. Studiul literaturii de specialitate a ofe-rit argumente în susţinerea ipotezei cercetării. Cu toate că în practica internaţională deter-

Page 9: Dumitru Siscanu Abstract

9

minanţii psihosociali ai sănătăţii mamei şi copilului sunt pe larg studiaţi, în ţara noastră până la debutul cercetării în cauză, nu au fost efectuate studii relevante privind factorii nemedicali care influenţează indicatorii de sănătate materno-infantilă cu elaborarea unor propuneri de ameliorare a accesului populaţiei la îngrijirile perinatale de calitate.

În acelaşi timp, analiza surselor bibliografice a evidenţiat date contradictorii ale di-feritor autori privind atât determinanţii psihosociali ai sănătăţii materne şi infantile, cât şi rolul suportului psihosocial în depăşirea barierelor în accesul la îngrijirile perinatale de calitate.

2. Material şi Metode de studiu

Lucrarea prezintă un studiu complex transversal (în funcţie de criteriul temporal), descriptiv / observaţional (în funcţie de criteriul reactivitate) atât integral, cât şi selectiv-reprezentativ (în funcţie de eşantionare).

Ipoteza cercetării. Circumstanţele psihosociale sunt frecvente în timpul sarcinii şi influenţează evoluţia ei, precum şi rezultatele naşterii. Suportul social personali-zat, oportun şi adecvat reduce impactul negativ al factorilor sociali asupra sarcinii şi naşterii.

Pe parcursul cercetării au fost aplicate metodele de cercetare: istorică – prin analiza surselor bibliografice şi a rezultatelor cercetărilor anterioare; statistică – cu aplicarea observaţiilor directe, indirecte şi de expertiză; epidemiologică – cu elaborarea anchete-lor epidemiologice descriptive; sociologică – prin anchetare, inclusiv de tip focus-grup; comparativă; economică şi analitică. Structura generală a cercetării este prezentată în tabelul 2.1.

tabelul 2.1. Materiale şi metodologii de organizare a cercetării

Etapele cercetării Metodele de cercetare Baza cercetării Sursele şi volu-

mul cercetării

I. Studiul aspectelor medico-sociale în perinatologie (ana-liza literaturii de specialitate)

– analiza surselor bibliografice cu privire la subiectul stu-diului,

– istorică

– biblioteca USMF „Nicolae Testemi-ţanu”,

– biblioteci elec-tronice (Medline, Pubmed, Cochra-ne), www.statis-tica.md, www.ms.gov.md

246 de surse bibliografice

II. Elaborarea unor modalităţi de identificare a riscurilor psihosociale în timpul sar-cinii

– sociologică (chestionare),

– sondaj de opi-nie

IMSP municipale, Chişinău

Sondaj de opinie (332 medici)

Page 10: Dumitru Siscanu Abstract

10

Etapele cercetării Metodele de cercetare Baza cercetării Sursele şi volu-

mul cercetării

III. Identificarea determinan-ţilor medico-sociali ai accesi-bilităţii îngrijirilor antenatale în municipiul Chişinău

– sociologică (chestionare, interviu…),

– matematică,– corelaţională

Centrul Perinatolo-gic al IMSP SCM nr.1, MM nr.2

Interviuri cu mamele după naştere (420 de respondente)

IV. Elaborarea şi experimen-tarea unui model privind managementul sarcinii cu probleme medico-sociale

– analiza surselor bibliografice,

– focus-grup,– experimentală

Centrul Perinatolo-gic al IMSP SCM nr. 1

Anchete sociale – 124

V. Evaluarea eficacităţii su-portului social în prevenirea abandonului infantil

– sociologică,– comparativă,– corelaţională

Centrul Perinatolo-gic al IMSP SCM nr. 1

Anchete sociale adaptate – 124

VI. Elaborarea unui suport informativ sistematizat pri-vind determinanţii psihoso-ciali ai sănătăţii perinatale şi materne pentru instruirea şi formarea specialiştilor antre-naţi în acordarea asistenţei perinatale

– sondaj de opi-nie,

– analiza surselor bibliografice,

– analiza expe-rienţei CPM IMSP SCM nr.1,

– sinteză

Universitatea de Stat din Moldova,Secţia Consultativă a CPM SCM nr. 1

– Sondaj de opinie printre studenţii (98 persoane),

– surse biblio-grafice

VII. Elaborarea unor reco-mandări în baza rezultatelor lucrării

Rezultatele cercetării:– Protocolul clinic „Managementul sarcinii cu probleme

medico-sociale”,– Organizarea asistenţei medico-sociale în timpul sarcinii

(algoritm pentru asistenţii sociali),– Modelul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul

îngrijirilor perinatale,– Cadrul sistematizat „Unii determinanţi sociali perinatali

şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor”,

– Suportul de curs „Îngrijiri perinatale” pentru studenţii asistenţi sociali,

– Îndrumarul metodic „Aspecte actuale în managementul riscurilor psihosociale în timpul sarcinii şi după naştere”

Cercetarea a fost realizată în 7 etape:

I. Studiul aspectelor medico-sociale în perinatologie (analiza literaturii de speci-alitate). Au fost analizate 246 surse bibliografice, fapt care a permis familiarizarea cu

Page 11: Dumitru Siscanu Abstract

11

rezultatele unor cercetări privind impactul factorilor de ordin psihosocial şi a suportului social asupra evoluţiei gravidităţii, sănătăţii mamei şi nou-născutului.

II. Elaborarea unor modalităţi de identificare a riscurilor psihosociale în timpul sar-cinii. A fost elaborat un chestionar pentru medicii de familie, moaşe şi medici obstetri-cieni, destinat identificării confidenţiale a problemelor psihosociale în timpul sarcinii, după care a fost realizat un sondaj de opinie printre de 332 medici din cadrul sectorului medical primar al municipiului Chişinău privind raţionalitatea implementării lui în prac-tica cotidiană (2006, 2010).

III. Studiul determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale în municipiul Chişinău a permis identificarea circumstanţelor psihosociale care pot influ-enţa nivelul asistenţei medicale perinatale în capitala Republicii Moldova (2006). Stu-diul este unul selectiv, transversal, realizat prin intermediul interviului „faţă în faţă” cu 420 mame din maternităţile municipale, în primele zile după naştere.

IV. Elaborarea şi experimentarea unui model privind managementul sarcinii cu pro-bleme medico-sociale. În cadrul unui focus-grup la care au participat asistenţi sociali care activează în instituţii şi organizaţii din municipiul Chişinău, precum şi medici obstetri-cieni din Secţia Consultativă a CPM SCM nr. 1, a fost elaborat un algoritm al asistenţei medico-psihosociale pentru femeile gravide, în special pentru beneficiarele cu sarcină nedorită. Protocolul Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale a fost inclus în Suplimentul la Ghidul C Naţional de Perinatologie (2006) şi testat în proiectele realizate în cadrul Secţiei Consultative. În continuare a fost elaborat şi dezvoltat conceptul conti-nuităţii îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştere (2010).

V. Evaluarea rezultatelor intervenţiilor în reducerea impactului factorilor sociali asupra sănătăţii mamei şi a copilului. În 124 de cazuri cu risc de abandon infantil, retros-pectiv, a fost studiat rolul suportului medico-social în prevenirea lui la etapa îngrijirilor perinatale. Lotul de studiu a fost divizat în 2 grupuri: Grupul I a fost constituit din 73 de beneficiare ale proiectului PAISP – Prevenirea abandonului infantil în cadrul serviciu-lui perinatologic, realizat cu susţinerea şi participarea Asociaţiei „Amici dei Bambini” (AiBi) în perioada anilor 2003–2005. Serviciile sociale oferite au fost maxim persona-lizate la problemele care determinau riscul de abandon şi au inclus consiliere socială, psihologică, juridică, perfectarea actelor (buletinul de identitate, poliţa de asigurare me-dicală obligatorie etc.), precum şi un suport material semnificativ: pachete cu alimente, bani pentru achitarea serviciilor comunale şi procurarea lucrurilor de uz casnic strict necesare, vestimentaţie şi produse igienice pentru nou-născut, produse pentru alimentaţia artificială a copilului etc. Concomitent, beneficiarii au fost referiţi către Direcţia Munici-pală pentru Protecţia Drepturilor Copilului (DMPDC).

Al II-lea grup de studiu a inclus 51 femei cu risc de abandon infantil identificate în perioada anilor 2006–2007 din cadrul beneficiarelor proiectelor „Suportul Medico-Soci-al al Maternităţii” finanţat de Biroul DDC al Elveţiei în Moldova şi „Sprijin în Suportul Medico-Social al Maternităţii” susţinut de Alianţa ONG-lor active în domeniul Protecţi-

Page 12: Dumitru Siscanu Abstract

12

ei Sociale a Copilului şi Familiei din Moldova în cadrul Programului PROCOPIL. Luând în considerare posibilităţile financiare mai limitate pentru susţinerea beneficiarelor din acest grup, suportul psihosocial al femeilor gravide şi mamelor cu risc de abandon infan-til a prevăzut o varietate mai redusă de servicii, comparativ cu grupul I. Persoanele din al II-lea grup au beneficiat de consiliere socială, psihologică, juridică, oferire de materiale informaţionale, referire în reţeaua de organizaţii partenere pentru suport social (centre maternale, ONG-ri etc.), accentul fiind pus pe colaborarea cu DMPDC pentru susţinere socială a beneficiarilor, preponderent din partea statului.

Lotul de control (143 mame) a fost constituit din numărul lăuzelor care au suportat un risc sever de abandon al nou-născutului şi au născut în perioada similară: anii 2003-2007. Din diferite motive aceste mame nu au beneficiat de sprijinul asistentului social atât în timpul sarcinii, cât şi după naştere. Ele au fost consiliate doar de către lucrătorii medicali (medic obstetrician, neonatolog, moaşă, asistentă medicală pentru copii sau infirmieră). Majoritatea dintre mame – 74,1%, (106) au fost consultate de jurist (2008).

VI. Elaborarea unui suport informativ sistematizat privind determinanţii psihosociali ai sănătăţii perinatale şi materne pentru instruirea şi formarea specialiştilor antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale. Un sondaj de opinie printre studenţii asistenţi sociali ai Universităţii de Stat din Moldova (98 de persoane) efectuat în anul 2007 a evidenţiat interesul lor sporit de a cunoaşte mai mult despre specificul lucrului cu beneficiarii în timpul sarcinii şi după naştere. În acest scop a fost realizată sinteza „Unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor” ca suport informativ util profesioniştilor atât în cadrul universitar, cât şi în formarea postuniversitară (2009).

VII. Elaborarea unor recomandări în baza rezultatelor lucrării. În rezultatul cerce-tării au mai fost elaboraţi 2 algoritmi de activitate pentru asistenţii sociali şi lucrătorii medicali antrenaţi în îngrijirile perinatale şi un protocol clinic, inclus în Suplimentul la ghidul C Naţional de Perinatologie.

O circumstanţă care a influenţat pozitiv efectuarea cercetării a constituit familiari-zarea cu unele modele de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale din alte ţări: SUA (2005), Elveţia (2006), Franţa: Marsilia (2007) şi Grenoble (2009), Belgia (2008) şi Luxembourg (2009).

Un suport important în realizarea cercetării urma să-l constituie crearea la nivelul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (anul 2006), la iniţiativa catedrei de Econo-mie, Management şi Psihopedagogie a USMF „N.Testemiţanu”, a unui grup coordonator în elaborarea acţiunilor privind integrarea serviciilor de asistenţă socială în sistemul de sănătate al Republicii Moldova, în special în domeniul perinatologiei, care a fost aprobat prin ordinul MSPS nr. 177 din 02.05.2006 „Cu privire la constituirea grupului de lucru pentru elaborarea Planului de acţiuni de integrare a serviciilor de asistenţă socială în sis-temul de sănătate publică”. În anul 2008 a avut loc separarea ministerelor în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar grupul creat şi-a stopat activitatea fără a-şi realiza obiectivele.

Page 13: Dumitru Siscanu Abstract

13

Au fost utilizate metode clasice de prelucrare statistică. Datele studiului selectiv au fost prelucrate computerizat, utilizând soft-ul „Statistical Package for Social Sciences (SPSS) for Windows”, versiunea 13. Au fost identificaţi / sistematizaţi / clasificaţi deter-minanţii medicali şi psihosociali ai sănătăţii perinatale. Prin metoda corelaţională a fost determinată existenţa unei relaţii directe dintre suportul oferit de asistentul social şi pre-venirea abandonului sau plasamentului temporar al nou-născutului. Compararea varia-bilelor în diferite grupe independente a fost efectuată prin intermediul coeficientului de corelaţie Pearson şi criteriul Student (t).

3. deterMinanţii Medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor perinatale în Municipiul chişinău

Capitolul prezintă o analiză a caracteristicilor socio-demografice ale eşantionului cercetat şi elucidează rezultatele obţinute privitor la nivelul de cunoştinţe şi responsabili-tăţi, determinanţii medicali, determinanţii sociali, interacţiunea lor şi gradul de satisfacţie al femeilor faţă de îngrijirile de care au beneficiat pe parcursul sarcinii [14].

3.1. caracteristica socio-demografică a eşantionuluiEşantionul studiului a cuprins 420 femei care au născut în perioada octombrie–de-

cembrie 2006, valabile fiind considerate 416 chestionare. Respondentele aveau vârsta cuprinsă între 17 şi 42 de ani (vârsta minimă – 17 ani, vârsta maximă – 42 de ani); vârsta medie – 26,29 ani. Repartizarea conform nivelului de studii ne demonstrează că 48,1% din femei îşi continuă studiile la facultate sau au deja studii superioare, 25,5% au studii postliceale, 12,8% – studii medii şi 12,5% – studii medii incomplete. Conform venituri-lor medii lunare pe persoană, eşantionul se prezintă în felul următor: până la 500 de lei – 13,8%, de la 501 la 1000 de lei – 32,7%, între 1001 şi 1500 de lei – 20,2%, cu venituri mai mari de 1500 de lei – 18,4%.

3.2. nivelul de cunoştinţe şi atitudini ale femeilor gravide privind îngrijirile perinatale

Studiul atestă că 84,8% din femei au ştiut despre necesitatea evidenţei antenatale precoce, 13,0% nu au avut informaţie despre această necesitate şi 2,2% nu au răspuns. Cunoaşterea necesităţii privind evidenţa antenatală precoce este direct proporţională cu vârsta respondentelor, cu nivelul veniturilor, nivelul educaţional, precum şi cu statutul marital. În acelaşi timp, doar 73,7% din gravide s-au adresat medicului pentru punerea în evidenţă până la 12 săptămâni de sarcină, 19,4% au amânat adresarea la medic până la 13–22 de săptămâni, iar 5,9% din femei – după termenul de 22 de săptămâni. Studiul a stabilit, de asemenea, că femeile care nu au indicat un loc permanent de trai sunt cele mai interesate în a se adresa medicului pentru evidenţă în primul trimestru de sarcină. Mai frecvent, în primul trimestru de sarcină s-au adresat medicului femeile căsătorite, cele cu studii superioare complete sau incomplete şi gravidele primipare.

Gradul de evidenţă antenatală la termen creşte odată cu majorarea veniturilor.

Page 14: Dumitru Siscanu Abstract

14

Motivele din care 26,3% din persoanele care s-au adresat medicului după 12 săptă-mâni şi mai mult sunt următoarele: nu au avut timp – 30,4%, nu au fost sigure că sunt gravide – 25,0%, nu au recunoscut semnele suspecte caracteristice sarcinii – 15,2% etc. (tabelul 3.1).

Datele studiului demonstrează că 67,3% din femei şi-au planificat ultima sarcină. Într-o proporţie mai mare femeile care îşi planifică sarcina au un venit mai bun, sunt căsătorite şi au un nivel de studii mai înalt.

tabelul 3.1. cauzele adresării la medic mai târziu de 12 săptămani de sarcină (%)cauzele adresării tardive la medic în legătură cu sarcina %„Nu am avut timp” 30,4„Nu am fost sigură că eram însărcinată” 25,0„Nu am recunoscut semnele caracteristice sarcinii” 15,2„Nu am avut mijloace financiare” 6,5„Medicii mi-ar fi recomandat să întrerup sarcina” 2,2Alte cauze 20,7Total 100

3.3. determinanţii medicali ai sănătăţii femeilor gravide44,4% din femei au făcut o consultaţie preconcepţională la medic înaintea sarcinii.

Rata consultaţiilor preconcepţionale este într-o corelare directă cu vârsta femeii, cu creş-terea veniturilor în familie şi cu nivelul educaţional. Concomitent, studiul evidenţiază o pondere mai mare a persoanelor care au făcut un consult preconcepţional printre primi-pare – 51,1%, comparativ cu femeile cu naşteri de rangul II, III şi mai mult, respectiv 37,1% şi 24,1%.

56,6% din respondente dispuneau de poliţă de asigurare medicală obligatorie până la sarcină, 39,1% au obţinut-o în timpul sarcinii, iar 1,3% nu au avut poliţă, deoarece nu dispuneau de buletin de identitate.

Mai frecvent, respondentele au consultat medicul de familie de 6 ori – 23,1%, după care se constată o pondere semnificativă pentru cele care au efectuat câte 11 vizite şi mai mult – 12,0%, urmate de femeile care au făcut câte 5 vizite la medicul de familie – 10,1%. Media vizitelor la medicul de familie pe parcursul sarcinii constituie 6,7 vizite. La medicul obstetrician-ginecolog, de asemenea, cel mai frecvent femeile au făcut câte 6 vizite – 28,7%; urmează cele care au efectuat câte 10 vizite – 13,3%, apoi persoanele care au făcut câte 11 şi mai multe vizite – 10,9%, precum şi cele care l-au vizitat de 5 ori – 10,4%. Media vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog constituie 6,8 vizite. Mai mult de 8 vizite la medicul-ginecolog au efectuat femeile cu venituri mai mari de 1500 de lei pe persoană, persoanele cu studii medii, superioare complete sau incomplete.

Lucrătorii medicali au discutat cu 72,1% din gravide despre semnele de urgenţă în timpul sarcinii. Doar 52,4% din respondente au menţionat că au fost sfătuite privind comportamentul lor în cazul apariţiei stărilor de urgenţă.

Page 15: Dumitru Siscanu Abstract

15

23,1% din femei au frecventat cursurile antenatale sau altă formă de instruire-stan-dard ce a inclus 4 şedinţe obligatorii şi doar în 8,2% din cazuri soţul sau alt membru al familiei a participat, de asemenea, la aceste şedinţe, beneficiind de instruire. Numărul persoanelor care au mers la asemenea cursuri creşte odată cu veniturile (cota femeilor cu un venit peste 1500 de lei este de 31,9% faţă de cele cu venituri sub 500 de lei – 17,3%), cu nivelul de instruire (ponderea celor cu studii superioare constituie 28,7% faţă de cele cu studii medii – 14,9%). În special, aceste cursuri sunt frecventate de femeile cu naşteri de rangul I – 25,1%, comparativ cu cele de rangul II – 21,8% şi rangul III – 17,1%.

Numai 33,0% din gravide au întrebuinţat pastile cu fier mai mult de 3 luni, 29,3 % – o lună, 14,9% – 3 luni, 10,1% – 2 luni. Odată cu creşterea nivelului de studii, creşte şi numărul femeilor însărcinate care au folosit pastile ce conţin fier mai mult de 3 luni – de la 17,0% (cu studii medii incomplete sau fără studii) la 37,6% (cu studii superioare in-complete sau complete). Utilizarea preparatelor cu fier mai mult de 3 luni de zile depinde şi de variabila venituri. Cel mai mic nivel de folosire a preparatelor respective l-au men-ţionat gravidele fără un loc permanent de trai – 40,6%. Mai interesate în suplimentarea nutriţională cu preparate ce conţin fier sunt gravidele primipare.

Acid folic au primit 76,6% din femeile însărcinate, dintre care înainte de sarcină – 6,1%, iar până la 12 săptămâni – 40,7%. Un număr semnificativ de gravide a început să utilizeze acidul folic după 12 săptămâni de sarcină – 29,8%. 59,1% din gravidele cu stu-dii superioare sau superioare incomplete au utilizat preparatul dat la timpul indicat, com-parativ cu celelalte categorii de intervievate la care acest indicator variază între 34,3% şi 35,4%. Printre celelalte variabile, utilizarea acidului folic este mai frecventă printre femeile căsătorite (50,0%) şi cele cu un venit lunar ce depăşeşte 1500 de lei (62,3%). În acelaşi timp, în ceea ce priveşte utilizarea acidului folic până la sarcină, se constată o corelare invers proporţională cu nivelul educaţional.

Carnetul perinatal, ca un instrument important în asigurarea calităţii îngrijirilor peri-natale, a fost pus la dispoziţia a circa 93,6% din femeile gravide (2,4% nu au răspuns). În 76,1% din cazuri Carnetul a fost primit la prima vizită antenatală, în 11,7% – la a doua vizită.

Doar 67,8% din gravide cunoşteau persoana de contact în timpul sarcinii (pentru a apela în cazuri de urgenţă) şi numai 35,6% ştiau numărul ei de telefon pentru a o invita să intervină în caz de necesitate.

Cu toate că nivelul de informare privind dauna fumatului şi alcoolului a fost semni-ficativ, circa 7,2% din intervievate au fumat, iar 9,8% au consumat băuturi alcoolice în perioada de sarcină (toate femeile cu asemenea comportament au fost avertizate despre impactul negativ al fumatului şi alcoolului asupra fătului).

3.4. determinanţii sociali ai sănătăţii femeii în timpul sarciniiÎn cadrul studiului au fost identificate cele mai importante temeri pe care le-au avut

femeile în perioada de sarcină (răspuns multiplu), fapt ce indică prezenţa unei stări de stres care nu a fost depăşită până la naştere. Cea mai mare teamă era legată de pierderea sarcinii – 59,6% din cazuri, urmată de frica de malformaţii congenitale – 43,4%, de deces

Page 16: Dumitru Siscanu Abstract

16

al copilului – 28,4%, de a naşte – 25,1%, de durerile din travaliu – 24,3%, că i se va face cumva rău copilului – 21,0%, de a naşte înainte de a fi internată – 18,0%, de a suporta o operaţie cezariană – 14,8%, de deces în timpul naşterii – 8,2%.

Relaţiile cu soţul/partenerul au fost apreciate ca fiind foarte bune în 47,6% cazuri şi bune – în 44,7%. De asemenea, relaţiile cu părinţii au fost caracterizate ca fiind bune de circa 55,1% şi foarte bune – de 35,6% din intervievate.

47,3% din femeile gravide s-au confruntat pe parcursul sarcinii cu diferite circum-stanţe psihosociale. În conformitate cu indicatorul sintetic, problemele cele mai impor-tante sunt: venitul insuficient – 9,4%, alimentaţia deficitară – 6,4%, situaţii de stres în familie şi la serviciu – 5,3%, lipsa domiciliului – 2,0%, alte probleme având o pondere mult mai mică.

Apreciind accesibilitatea serviciilor medicale în timpul sarcinii, 41,5% din femeile gravide intervievate au menţionat că s-au confruntat cu unele obstacole. Ele au indicat ca probleme mari lipsa cadrelor medicale calificate – 40,4%, distanţa mare până la insti-tuţia medicală – 20,5%, lipsa drumurilor – 11,5%, lipsa legăturii telefonice – 5,0% etc. Respondentele care au indicat că s-au confruntat cu problema lipsei de cadre medicale calificate au preponderent o vârstă cuprinsă între 18 şi 30 de ani – 42,4%, au un venit mediu lunar/persoană mai mult de 1500 de lei – 51,7%, studii superioare sau superioare incomplete – 48,8%, au născut pentru prima oară – 50,5% şi nu au un loc permanent de trai – 62,5%.

75,0% din respondente au confirmat că în timpul sarcinii se alimentează relativ bine. Femeile însărcinate s-au confruntat cu probleme legate de alimentare insuficientă doar în proporţie de 7,6%. Consumul produselor depinde atât de veniturile din cadrul familiei, cât şi de nivelul educaţional, aşa încât femeile gravide cu venituri mai mari şi cu un nivel educaţional mai înalt îşi permit o alimentaţie adecvată.

Opiniile respondentelor indică un impact al problemelor sociale asupra evoluţiei şi rezultatului sarcinii pentru circa 53,1% din intervievatele care s-au confruntat cu ele. Astfel, problemele sociale au influenţat asupra sarcinii, determinând în 14,9% cazuri un risc de avort spontan, în 14,0% – anemie, în 7,0% cazuri – risc de naştere prematură.

Fără a fi semnificative pentru majoritatea gravidelor, sarcina a adus totuşi noi cheltu-ieli în bugetul familial, fapt recunoscut de o parte considerabilă din respondente.

Din numărul total de femei care s-au confruntat cu probleme sociale pe parcursul sar-cinii, doar 58,8% au încercat să le depăşească. În cazul problemelor sociale pe parcursul sarcinii femeile au solicitat susţinere psihosocială (răspuns multiplu), în primul rând, de la părinţi – 54,5%, soţ – 46,8%, medici – 44,9%.

Doar fiecare a patra femeie însărcinată a menţionat că este la curent cu specificul lu-crului asistentului social în cazul unor probleme medico-sociale în timpul sarcinii. Dintre acestea 30,5% au studii superioare incomplete sau complete.

3.5. identificarea primară a circumstanţelor psihosociale în timpul sarciniiIdentificarea oportună a familiilor cu riscuri de sănătate pentru mamă şi copil în peri-

oada antenatală şi după naştere constituie una din cele mai importante probleme în activi-

Page 17: Dumitru Siscanu Abstract

17

tatea serviciului perinatologic. Problemele psihosociale în timpul sarcinii pot genera atât riscuri de sănătate perinatale şi materne (morbiditate, mortalitate), cât şi riscuri sociale (abandon infantil, trafic de persoane, handicap infantil etc.). Luând în considerare faptul că în Republica Moldova, la fel ca şi în alte multe ţări, problema identificării factorilor de risc psihosocial în timpul sarcinii rămâne actuală, în cadrul cercetării a fost elaborat un instrument de lucru pentru specialişti (lucrători medicali, asistenţi sociali, psihologi), denumit Chestionarul de identificare confidenţială a problemelor psihosociale în timpul sarcinii [15]. Chestionarul în cauză a fost elaborat în baza altui chestionar – ALPHA (Antenatal Psychosocial Health Assessment), utilizat în Canada prioritar pentru depis-tarea precoce a stărilor psihoemoţionale la femeile gravide. Chestionarul este adaptat la specificul ţării noastre şi include compartimentele cele mai relevante, corespunzător principalilor determinanţi psihosociali ai sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-năs-cuţilor. Iniţial, Chestionarul a fost testat printre femeile gravide, care s-au adresat pentru asistenţă medicală la CPM SCM nr. 1.

Cercetarea a prevăzut analiza opiniilor medicilor de familie şi obstetricieni-gineco-logi din instituţiile sectorului medical primar din Chişinău, cărora le-au fost prezentate anchete speciale. Anchetele au fost completate de 332 medici, inclusiv 312 medici de familie şi 20 obstetricieni-ginecologi. 72,9 la sută din medicii intervievaţi au menţionat că un astfel de chestionar este util şi necesar pentru identificarea riscurilor psihosociale în timpul sarcinii.

Referitor la termenul de sarcină optim pentru completarea chestionarului, 236 din intervievaţi (73,8%) s-au pronunţat pentru I-ul trimestru de sarcină. Concomitent, ma-joritatea medicilor intervievaţi au susţinut instituirea în cadrul centrelor medicilor de familie şi centrelor consultativ-diagnostice a unei funcţii de psiholog – 92,8 la sută (308) şi a funcţiei de asistent social – în 55,7 la sută (185).

4. ManageMentul serviciilor de asistenţă socială în tiMpul sarcinii şi după naştere

4.1. cadrul sistematizat „unii determinanţi sociali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor”

În rezultatul unor consultaţii cu experţi în domeniul managementului sanitar, asis-tenţei medicale perinatale, asistenţei sociale şi psihologiei a fost stabilit un moment important în pregătirea cadrelor şi anume faptul, că principiile de instruire / formare în domeniul protecţiei medico-sociale a maternităţii trebuie să fie unificate pentru toate categoriile de specialişti menţionate. În acest context, studiind experienţa proiectelor realizate în baza Secţiei Consultative a CPM şi luând în considerare analiza surselor bibliografice, am reuşit să sistematizăm informaţia privind determinanţii psiho-sociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatale astfel, încât să poată fi utilă pe plan pragmatic pentru specialiştii antrenaţi în acordarea asistenţei perinatale, în special la etapa de in-struire/formare a lor.

Page 18: Dumitru Siscanu Abstract

18

Sinteza în cauză a fost denumită Cadrul sistematizat privind unii determinanţi so-ciali perinatali şi impactul lor probabil asupra sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor (în continuare – cadrul sistematizat), termenul fiind consultat şi acceptat de Centrul Naţional de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei [16]. Cadrul sistematizat este reprezentat în formă de tabel şi include urmă-torii determinanţi ai sănătăţii femeilor gravide, mamelor şi nou-născuţilor, importanţi pentru specificul Republicii Moldova: atitudinea faţă de graviditate; accesul la serviciile medicale de calitate; statutul social; comportamentul; nutriţia; atitudinea femeii gravi-de faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale; calitatea îngrijirilor perinatale; condiţiile de trai; statutul psihoemoţional; munca; atitudinea persoanelor apropiate/comunităţii faţă de nevoile gravidei. Fiind admise asocierile diferitor factori sociali de risc perinatal şi matern, au fost evidenţiaţi cei mai frecvenţi din ei: stres psihosocial cronic; acces limitat la serviciile medicale de calitate; amânarea / ignorarea îngrijirilor perinatale; îngrijiri perinatale inadecvate; excluziunea socială; lipsa suportului psihosocial; sărăcia; sarcina nedorită.

Acţiunea factorilor de risc menţionaţi poate genera o serie de situaţii medico-sociale, inclusiv naşterea prematură, masa corpului mică la naştere, întreruperea sarcinii nedorite în condiţii nesigure, întreruperea sarcinii la cerere sau conform indicaţiilor medico-so-ciale, asocierea de infecţii în sarcină, naşterea extraspitalicească, starea de depresie a gravidei şi a mamei etc. Ca rezultat, se pot realiza unele riscuri relative pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului care se referă la morbiditatea infantilă şi maternă, precum şi la mortalitate perinatală, infantilă, maternă.

Cadrul sistematizat conţine şi unele date privind riscurile sociale posibile, ca o reflec-tare a determinanţilor psihosociali ai sănătăţii materne şi neonatale, cele mai frecvente fiind handicapul infantil, abandonul nou-născutului, instituţionalizarea copilului, traficul de persoane etc.

4.2. elaborarea unui model de asistenţă socială integrată în îngrijirile perinatale

Mediul din ce în ce mai agresiv, cauzat de particularităţile perioadei de tranziţie a ţării noastre, fenomenele sociale negative, agravarea indicatorilor de sănătate a populaţiei, în special ai mamei şi copilului, pe de o parte, şi presiunile externe, pe de altă parte, deter-minate de angajamentele faţă de organismele internaţionale şi de finanţatorii străini, au catalizat căutarea de idei şi soluţii la problemele existente privind ameliorarea calităţii asistenţei medicale perinatale [18]. Cu toate că era cunoscut faptul că problemele sociale pot influenţa negativ indicatorii de sănătate ai mamei şi copilului, sistemul de sănătate publică din Republica Moldova, din cauza lipsei capacităţii suficiente de adaptare la noile condiţii de activitate, nu putea să propună soluţii reale şi efective pentru reducerea impactului factorilor sociali asupra sănătăţii materno-infantile. La această etapă socie-tatea civilă, care posedă o flexibilitate mai mare în managementul organizaţional decât instituţiile statale, s-a manifestat ca o forţă reală, capabilă să contribuie la realizarea schimbării. Cooperarea şi coordonarea activităţilor în oferirea asistenţei medico-psiho-

Page 19: Dumitru Siscanu Abstract

19

sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naşterea copilului au devenit mai eficiente prin utilizarea potenţialului reţelei create de instituţii şi organizaţii interesate în suportul beneficiarilor şi prevenirea unor asemenea fenomene sociale cum ar fi abandonul şi han-dicapul infantil.

Experienţa acumulată în cadrul acestui parteneriat a servit drept unul din argumentele în baza căror, în anul 2003, Ministerul Sănătăţii a instituit funcţia de asistent social şi psiholog în centrele perinatale de nivelul II şi III. Activitatea în baza echipelor multidis-ciplinare (asistent social, medic de familie, medic obstetrician, moaşă, medic neonatolog, psiholog, jurist) şi asigurarea prin intermediul reţelei a unui suport psihosocial oportun şi cât mai adecvat pentru familiile aflate în dificultate în timpul sarcinii şi după naşterea copilului, a condus la instituirea unui sistem local de îngrijiri perinatale complexe / inte-grate în municipiul Chişinău.

4.3. integrarea asistenţilor sociali în acordarea serviciilor medico-sociale familiilor în timpul sarcinii şi după naştere

Obiectivul fundamental al serviciilor comunitare de asistenţă socială în cadrul îngri-jirilor perinatale constă în menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situaţii de dificultate pe care persoana nu le poate soluţiona de una singură şi în asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe necesare pentru desfă-şurarea unor activităţi socialmente utile, care ar favoriza integrarea lor socială. În acest context, asistenţa socială la nivel de comunitate pentru femeile însărcinate/mame apare ca o componentă indispensabilă a protecţiei sociale.

Prin urmare, rolul asistentului social care activează în comunitate, a asistenţilor so-ciali din cadrul Direcţiilor / Secţiilor Raionale de Asistenţă socială şi protecţie a familiei, Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, asistenţilor sociali ce activea-ză în cadrul serviciilor sociale adresate femeilor constă în următoarele:

selectarea cuplurile de vârstă reproductivă cu probleme psihosociale la etapa pre-• concepţională care ar putea constitui unele riscuri de sănătate pentru viitoarea mamă şi copil cu referirea lor la medicii specialişti pentru asigurarea unei plani-ficări raţionale a familiei;identificarea cuplurilor de vârstă reproductivă cu probleme psihosociale în tim-• pul sarcinii şi după naştere, şi intervenţia timpurie pentru acordarea sprijinului necesar;informarea gravidei/mamei privind drepturile pe care le are ea şi copilul său (in-• demnizaţia unică, alocaţia de îngrijire a copilului, asigurarea medicală obligatorie gratuită etc.); informarea şi consilierea privind importanţa creşterii şi dezvoltării copilului în • familia biologică pentru mamele solitare, minore, precum şi pentru familiile com-plete în care persistă un risc de abandon infantil;consilierea şi oferirea sprijinului psihosocial în depăşirea situaţiilor dificile deter-• minate de o sarcină nedorită/neplanificată;

Page 20: Dumitru Siscanu Abstract

20

susţinerea gravidei / mamei şi a întregii familii în identificarea resurselor pentru • depăşirea situaţiei de criză;informarea femeii gravide privind eventualele riscuri în timpul sarcinii şi impac-• tul factorilor nocivi asupra sănătăţii mamei şi copilului; referirea gravidei / mamei spre serviciile sociale existente în localitate şi direcţio-• narea spre resursele comunitare existente;conlucrarea în cadrul echipei multidisciplinare cu lucrătorii medicali, reprezen-• tanţii administraţiei publice locale, juristul, psihologul etc. pentru oferirea su-portului medico-psihosocial adecvat şi oportun familiilor în dificultate în timpul sarcinii şi după naştere.

Procesul de consiliere a femeilor gravide / mamelor cu probleme sociale se desfăşoa-ră în câteva etape:

1. Stabilirea relaţiei;2. Identificarea şi evaluarea problemei beneficiarului;3. Explorarea soluţiilor alternative;4. Alegerea strategiilor de intervenţie; 5. Acordul între beneficiar şi asistentul social;6. Intervenţia efectivă şi monitorizarea;7. Evaluarea rezultatelor procesului de schimbare.

4.4. Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale (protocol clinic)Programul de asistenţă medico-socială oferă femeilor gravide (familiilor) aflate în di-

ficultate posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de asistenţă socială, le orientează spre înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială, mobi-lizează comunitatea, persoanele şi grupurile vulnerabile de a influenţa politicile sociale, furnizează ajutor financiar, material, moral, psihoterapie, consiliere [12, 17]. În cadrul altor programe se înscriu şi activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrate, stresante sub aspect economic, psihologic sau moral.

Asistenţa medico-socială în timpul sarcinii şi după naştere include unele etape în dependenţă de problemele (circumstanţele) constatate în fiecare caz concret:

identificarea femeilor gravide (familiilor) care pot constitui obiectul activi-• tăţilor de asistenţă socială. diagnosticul problemelor de ordin medico-social la femeile gravide (lăuze) • în dificultate, cu care ele se confruntă sau se pot confrunta. realizarea programelor de măsuri personalizate de suport şi de protecţie • psihosocială a femeilor gravide (lăuze) în dificultate. Supravegherea dinami-că a gravidei va prevedea posibilitatea medicului de familie / medicului obstetri-cian / moaşei de a colabora cu asistentul social în cadrul echipei multidisciplinare pe tot parcursul sarcinii şi după naştere. Pentru asigurarea unui suport psihosocial cât mai adecvat şi oportun, beneficiarii vor fi referiţi în reţeaua de instituţii şi organizaţii-partenere.

Page 21: Dumitru Siscanu Abstract

21

consolidarea rezultatelor obţinute în asistenţa socială acordată familiilor • social vulnerabile. În multe cazuri, după soluţionarea problemei medico-sociale în timpul sarcinii sau după naşterea copilului, în unele familii continuă să persiste riscul de recidivă al ei, fapt care impune specialiştii în asistenţa socială să-şi ori-enteze eforturile la căutarea posibilităţilor de susţinere continuă a beneficiarilor, inclusiv prin mobilizarea comunităţii.

4.5. continuitatea îngrijirilor medico-sociale în timpul sarcinii şi după naştereAnaliza minuţioasă a situaţiei a stabilit că în ţara noastră lipseşte un sistem de asisten-

ţă medico-socială continuă pentru mamă şi copil la nivel de comunitate, care ar include îngrijiri în perioada antenatală, perioada de aflare în maternitate şi primii 3 ani de copilă-rie. În cadrul cercetării a fost elaborat Modelul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale care prevede următoarele (figura 4.1):

După declararea sarcinii de către femeia însărcinată, medicul de familie, medicul obstetrician sau moaşa vor utiliza criteriile de identificare a circumstanţelor psihosociale în timpul sarcinii, pentru excluderea sau confirmarea unor eventuali factori sociali de risc perinatal. În cazul constatării acestora, femeia gravidă este referită la asistentul social sau psiholog pentru concretizarea diagnosticului. Stabilirea unui risc social (risc de abandon infantil, handicap infantil etc.) va presupune includerea familiei într-un program perso-nalizat de susţinere psihosocială suplimentar la suportul de care poate beneficia fiecare femeie gravidă în cadrul sistemului public de protecţie socială (concediul de maternitate, alocaţia pentru naşterea copilului etc.).

Programul personalizat va fi elaborat şi realizat de către echipa multidisciplinară care va referi beneficiarul în reţeaua de suport psihosocial, ce include organizaţii şi instituţii partenere. Modalitatea optimă de suport este ca acesta să fie oferit în timpul sarcinii, având ca scop reducerea riscurilor de sănătate şi sociale pentru mamă şi copil până la naştere.

Nou-născuţii cu risc de handicap infantil (prematuritate, în special de grad sever, maladii congenitale, alte afecţiuni neonatale grave) continuă îngrijirile medicale la etapa a doua în cadrul secţiilor neonatal-pediatrice ale centrului perinatologoc. La etapa în cauză sunt activ antrenaţi şi alţi membri ai echipei, asistentul social şi psihologul, pentru acordarea asistenţei psihosociale în susţinerea familiei, eforturile fiind orientate la pre-venirea abandonului infantil. După externarea din staţionar, copilul bolnav va continua un tratament de reabilitare în cadrul Centrului de monitorizare şi recuperare a copiilor de vârstă fragedă.

Un accent deosebit se va pune pe educaţia parentală, părinţii fiind instruiţi cum să îngrijească copilul la domiciliu, în special în caz de boală, colaborând cu lucrătorii me-dicali. Supravegherea dinamică a copilului bolnav va prevedea modificarea programului individualizat de tratament în dependenţă de rezultatele terapiei de recuperare.

În cazul menţinerii unui risc de abandon infantil sau de instituţionalizare după naşte-rea copilului (inclusiv şi copil născut sănătos) în lipsa impactului aşteptat de la interven-ţiile de susţinere la etapa antenatală (consilierea, lucrul cu partenerul şi/sau cu părinţii,

Page 22: Dumitru Siscanu Abstract

22

 

Figura 4.1. Modelul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Naşterea

DECLARAREA SARCINII

la medicul de familie, obstetrician, moaşă,

asistent social

Copil cu risc de handicap

Familia cu riscuri medico-sociale (handicap

infantil, abandon sau instituţionalizarea

copilului…)

Familia fără riscuri medico-sociale

Copil sănătos

Riscul de abandon sau

instituţionalizare Etapa a II de

îngrijiri , secţiile neonatal-pediatrice

ale centrului perinatologic (investigaţii, tratament)

- prematuritate, în special de grad sever, - maladii congenitale - alte afecţiuni neonatale grave

Familia biologică

Intervenţii personalizate de susţinere psihosocială

(echipa multi-disciplinară,

reţea de suport)

Susţinere în cadrul sistemului

public de protecţie socială

Centrul de plasament

Centrul de monitorizare şi recuperare a

copiilor de vârstă fragedă

Criterii de identificare a

riscurilormedico-sociale

Susţinere în cadrul sistemului public de

protecţie socială

Intervenţii personalizate de susţinere

psihosocială (echipa multidisciplinară, reţea de suport)

Susţinere în cadrul sistemului public de

protecţie socială

Sistemul de îngrijiri antenatale

Figura 4.1. Modelul continuităţii asistenţei medico-sociale în cadrul îngrijirilor perinatale

Page 23: Dumitru Siscanu Abstract

23

mobilizarea persoanelor apropiate şi/sau a comunităţii, oferirea unui loc de trai şi întreţi-nere în centrul maternal etc.), acţiunile de suport psihosocial vor continua, accentul fiind pus pe dezvoltarea ataşamentului mamei/familiei faţă de copilul nou-născut, inclusiv prin încurajarea alimentaţiei naturale.

În unele situaţii particulare copilul va fi instituţionalizat pentru o perioada de timp într-un centru de plasament ca alternativă abandonului legalizat, perioadă în care se va lucra activ cu părinţii şi rudele pentru a integra copilul în familia biologică. Echipa mul-tidisciplinară din maternitate va colabora activ la toate etapele cu organele administraţiei publice locale responsabile de respectarea drepturilor copilului, care sunt principalul par-tener în cadrul reţelei de suport social.

4.6. evaluarea impactului intervenţiilor de suport social în timpul sarcinii şi după naştere

Unul din cele mai frecvente riscuri sociale în timpul sarcinii este riscul de abandon sau instituţionalizare a viitorului nou-născut, care, în acelaşi timp, poate fi redus la ma-ximum în cazul includerii beneficiarilor în programe individualizate de prevenire, fapt demonstrat şi la etapa testării protocolului „Managementul sarcinii cu probleme medico-sociale”. Din aceste considerente s-a decis de a analiza rezultatele intervenţiilor de suport psihosocial anume în categoria respectivă de beneficiari – familiile cu risc de abandon infantil [19].

În cadrul cercetării lotul de studiu (format din 2 grupuri) a inclus 124 beneficiare. Lotul de control a constituit 143 mame. Majoritatea absolută a beneficiarelor din lotul de studiu – 121 (97,5%) nu şi-au planificat copilul, sarcina iniţial fiind nedorită (în lotul de control – 140 mame (97,9%). În lotul de studiu perioada de susţinere şi monitorizare a be-neficiarelor a fost diferită. Pentru majoritatea persoanelor (40) din grupul I a constituit 1–3 ani (54,8%), pentru 14 mame (19,2%) – de 6 luni şi pentru 19 (26,0%) – o lună. Perioada de susţinere pentru grupul al II-lea a fost mai scurtă comparativ cu grupul I şi a constituit în medie până la o lună pentru 44 mame (86,3%) şi 1–6 luni pentru restul beneficiarelor. Circumstanţele psihosociale identificate la persoanele incluse în lotul de studiu au condi-ţionat o serie de probleme pentru sănătatea mamei şi copilului. Astfel, în 11 cazuri – 8,9% naşterea a survenit prematur, iar 5 femei (4,3%) au născut la domiciliu. La 29 (23,4%) din nou-născuţi au fost stabilite afecţiuni severe sau handicap infantil, 10 copii (8,1%) s-au născut cu retard de dezvoltare. Un caz s-a finalizat cu deces infantil (0,8%).

Cele mai frecvente motive care au determinat riscul de abandon infantil în lotul de studiu sunt următoarele: sarcina nedorită – 121 cazuri (97,5%), venitul insuficient – 113 cazuri (91,1%), alimentaţie insuficientă – 83 cazuri (66,9%), stresul psiho-emoţional (neînţelegere în familie, maltratare, violenţă) – 83 cazuri (66,9%), condiţii locative pre-care – 65 cazuri (52,4%), lipsa domiciliului – 46 cazuri (37,0%). În lotul de control nu a fost posibil de a evalua factorii care au determinat riscul de abandon infantil: în majorita-tea cazurior informaţia din fişele medicale nu a fost suficient de relevantă.

Cu toate că au fost incluse în programul de suport psihosocial, 11 beneficiare au abandonat copilul, 3 fiind din grupul I şi 8 din al II-lea (tabelul 4.1). Astfel, rata de eşec

Page 24: Dumitru Siscanu Abstract

24

a acţiunilor de prevenire a abandonului infantil în lotul de studiu constituie 8,9 ± 2,55 %, respectiv 4,1±2,32% pentru grupul I şi circa 15,7±3,27% pentru al II-lea grup (t=2,07, p<0,05). În acelaşi timp, rata abandon infantil în lotul de control constituie 44,1±4,15% (63 copii), (t =5,64, p<0,001).

tabelul 4. 1. impactul suportului medico-psihosocial în prevenirea abandonului infantil

Eşantion Număr de copii abandonaţi

Rata de eşec a intervenţiilor de suport t, p

Grupul I (73) 3 4,1±2,32% t=2,07,p<0,05Grupul II (51) 8 15,7±3,27%

Lotul de studiu (124) 11 8,9 ± 2,55 % t =5,64,p<0,001Lotul de control (143) 61 44,1±4,15%

13 mame (13,7±3,09%) au acceptat ca alternativă abandonului să plaseze copilul temporar într-un centru de plasament sau centru maternal, comparativ cu 51 mame din lotul de control – 35,7±4,01%, (t = 4,34, p<0,001). Concomitent, din grupul I al lotului de studiu au fost plasaţi în instituţiile respective 5 copii, iar din grupul II – 8 copii ce constituie, respectiv, 6,8±2,26% şi 15,7±6,03%, (t = 1,51, p>0,05). Evident, prin institu-ţionalizarea temporară oricum riscul de abandon infantil se menţine, însă timpul lucrează în favoarea dezvoltării ataşamentului mamei faţă de copil.

Evaluarea rezultatelor intervenţiilor de suport medico-psihosocial pentru prevenirea abandonului infantil şi plasamentului copiilor într-un centru de plasament în lotul de stu-diu comparativ cu grupul de control a constatat că rata de prevenire a abandonului infan-til este invers proporţională vârstei beneficiarelor. Frecvenţa abandonului atât în grupul de studiu, cât şi în grupul de control este mai mare printre adolescente (până la vârsta de 18 ani) – 12,0±2,92% şi respectiv 61,9±4,06%, (t = 3,92, p<0,001). În acelaşi timp, rata copiilor instituţionalizaţi este direct proporţională vârstei mamelor – beneficiare, indicatorul în cauză fiind mai mare printre mamele cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani – 14,8±3,19% în lotul de studiu şi 50,0±4,18% – în lotul de control, (t = 3,24, p<0,01).

După mediul de reşedinţă, în ambele grupuri ponderea cazurilor de abandon infantil şi plasament al copiilor este mai mare printre mamele locuitoare ale sectorului rural, ratele de eşec a suportului social oferit fiind mai mici în grupul de studiu. Astfel, rata abandonului infantil printre locuitoarele din sectorul urban este de 7,7±2,39% în grupul de studiu, comparativ cu 42,6% în grupul de control (t = 6,16, p<0,001), iar ponderea co-piilor instituţionalizaţi constituie respectiv 7,8±2,41% şi 31,7±3,89% (t = 4,41, p<0,001). Printre locuitoarele din mediul rural frecvenţa abandonului infantil constituie, respectiv, 11,8±2,89% şi 47,6±4,18%, (t = 4,41, p<0,001), iar rata instituţionalizării copiilor este de 17,6±3,42 % şi 45,2±4,16%, (t = 2,73, p<0,01). Conform stării civile în lotul de stu-diu, contrar situaţiei în lotul de control, s-a constatat un rezultat mai bun al suportului social oferit femeilor necăsătorite, rata de abandon infantil constituind 6,7±2,25% com-parativ cu 48,9±4,15%, (t = 46,41, p<0,001), iar cea de plasament a copiilor, respectiv, 7,9±2,42% şi 41,5±3,96%, (t = 4,61, p<0,001).

Page 25: Dumitru Siscanu Abstract

25

Nivelul educaţional mai înalt a determinat o rată de succes mai bună a intervenţii-lor de suport în ambele loturi, fiind practic prevenite toate cazurile cu risc de abandon infantil printre mamele cu studii superioare. Frecvenţa mai înaltă de abandon infantil s-a stabilit printre femeile fără studii sau cu studii gimnaziale incomplete – 25,0±3,89% (53,5±4,17%), t = 2,31, p<0,05. În prevenirea plasamentului copiilor nivelul de studii nu a stabilit o tendinţă evidentă, în lotulul de studiu acest indicator fiind mai mic printre femeile cu studii gimnaziale şi medii – 3,1±1,56% (34,6±3,98%), t = 4,54, p<0,001.

În lotul de studiu rata de eşec în prevenirea abandonului infantil şi plasamentului copiilor este direct proporţională numărului de gravidităţi şi de naşteri. Astfel, o eficaci-tate mai înaltă a suportului oferit beneficiarelor s-a constatat printre primipare: ponderea cazurilor de abandon infantil constituie 5,2±1,99% (53,2±4,17%), t = 7,79, p<0,001, iar cea a plasamentului copiilor – 4,1±1,78% (35,4±3,99%), t = 5,36, p<0,001.

În cadrul cercetării a fost analizat şi aspectul privind corelarea eficacităţii interven-ţiilor de suport în prevenirea abandonului infantil şi plasamentului copiilor cu nivelul venitului beneficiarelor. În lotul de studiu frecvenţa cazurilor de abandon infantil este în proporţie indirectă cu mărimea bugetului familiei şi indică o valoare mai mare a acestui indicator printre femeile fără venituri, constituind 14,6 la sută. Ponderea instituţionaliză-rii copiilor în lotul de studiu nu indică o dependenţă de venitul familiei.

Page 26: Dumitru Siscanu Abstract

26

concluzii

În rezultatul cercetării realizate au fost stabilite următoarele:1. Determinanţii medico-sociali la etapa îngrijirilor perinatale, importanţi pentru

specificul Republicii Moldova, sunt: atitudinea faţă de graviditate, accesul la ser-viciile medicale de calitate, statutul social, comportamentul, nutriţia, atitudinea femeii gravide faţă de iniţierea îngrijirilor perinatale, calitatea îngrijirilor perina-tale, condiţiile de trai, statutul psihoemoţional, munca şi atitudinea persoanelor apropiate / comunităţii faţă de nevoile gravidei.47,3% din femeile gravide au evidenţiat pe parcursul sarcinii diferite circumstan-ţe sau probleme sociale, cele mai importante fiind: venitul insuficient – 9,4%, alimentaţia deficitară – 6,4%, situaţiile de stres în familie şi la serviciu – 5,3%, lipsa domiciliului – 2,0. Între accesul la asistenţa medicală în timpul sarcinii şi nivelul venitului s-a stabilit o corelare slabă: rxy = 0,239, p<0,01.

2. Identificarea factorilor sociali de risc la etapa preconcepţională, antenatală şi postnatală prevede implicarea tuturor specialiştilor antrenaţi în acordarea îngriji-rilor perinatale cu mobilizarea activă a comunităţii.

3. Componentele asistenţei sociale şi psihologice în perioada îngrijirilor perinatale sunt bazate pe relaţiile interpersonale în familiile beneficiarilor şi atitudinea faţă de sarcină (dorită sau nu); statutul social şi suportul social respectiv; instruirea antenatală cu utilizarea adecvată a serviciilor medicale; comportamentele fără risc ale femeii gravide/mamei şi membrilor familiei ei; accesul la servicii me-dicale calitative şi oportune. Sistemul actual pe protecţie socială din Republica Moldova nu dispune de mecanisme eficiente pentru a motiva femeia gravidă / fa-milia să iniţieze cât mai precoce îngrijirile perinatale şi să respecte recomandările medicilor pe parcursul sarcinii şi după naşterea copilului.

4. Asistenţa psihosocială în timpul sarcinii şi după naştere este raţional a fi oferită de o echipă multidisciplinară care să includă obligatoriu specialişti în domeniul asistenţei sociale: rata de eşec a acţiunilor de prevenire a abandonului infantil în lotul general de studiu constituie 8,9 ± 2,55 %, în timp ce frecvenţa cazurilor de abandon în lotul de control (asistenţă oferită doar de lucrătorii medicali) consti-tuie 44,1±4,15%, t =5,64, p<0,001. Rata de succes în profilaxia acestui fenomen social este în directă dependenţă de oportunitatea, volumul şi durata suportului psihosocial personalizat oferit femeilor gravide şi mamelor în situaţii de risc: 4,1±2,32% (15,7±3,27%), t=2,07, p<0,05.

5. Modelul de asistenţă medico-psihosocială integrată în cadrul îngrijirilor prenatale se fundamentează pe principiul depistării timpurii a problemelor psihosociale ale beneficiarilor în timpul sarcinii şi după naştere cu oferirea unui suport persona-lizat, adecvat şi oportun. Perfecţionarea continuă a modelului în cauză prevede o serie de acţiuni, prioritare fiind crearea echipelor multidisciplinare de îngrijire perinatală, pregătirea specialiştilor calificaţi în domeniu, elaborarea standardelor şi colaborarea intersectorială.

Page 27: Dumitru Siscanu Abstract

27

recoMandări

1. Dezvoltarea serviciilor de asistenţă psihosocială în cadrul îngrijirilor perinatale prin instituirea în centrele perinatologice de nivelul I a funcţiilor de psiholog şi asistent social.

2. Instruirea asistenţilor sociali în domeniul perinatologiei prin introducerea în pro-gramul de studii universitare a unui curs de instruire privind îngrijirile perinatale, iniţial opţional.

3. Modificarea curriculumului de pregătire a medicilor de familie atât în timpul re-zidenţiatului, cât şi în cadrul formării postuniversitare, cu includerea unui com-partiment privind determinanţii psihosociali ai sănătăţii materno-infantile.

4. Întreprinderea măsurilor de sporire a capacităţilor asistenţilor sociali comunitari în lucrul cu beneficiarii în timpul sarcinii şi după naşterea copilului, inclusiv prin elaborarea materialelor instructiv-metodice.

5. Elaborarea unor standarde de calitate ale activităţii asistenţilor sociali în cadrul îngrijirilor perinatale.

6. Elaborarea unui mecanism de motivare a femeilor gravide pentru a declara sarci-na în primul trimestru de gestaţie (să se adreseze la medic) şi a respecta progra-mul de supraveghere medicală în timpul sarcinii şi după naşterea copilului.

7. Stabilirea unui parteneriat durabil între medicul de familie şi asistentul social comunitar / asistentul social perinatal pentru acordarea asistenţei medico-sociale la etapele preconcepţională, antenatală şi după naştere.

bibliograFie

1. Rapport sur la Santé dans le Monde, Genève, OMS,1995, p.37.2. Ancheta Confidenţială a Mortalităţii Materne. Primul raport de analiză confiden-

ţială a mortalităţii materne în Republica Moldova, 2006-2008. Chişinău, 2010, 28 p.

3. Studiul „Evaluarea cauzelor mortalităţii infantile şi a copiilor sub 5 ani la domi-ciliu şi în primele 24 ore de spitalizare”, 2009, Chişinău, 20 p.

4. Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017. Guvernul Republicii Moldova. Chişinău, 2007, 72p.

5. Balaji A.B., Claussen A.H., Smith D.C., Visser S.N., Morales M.J., Perou R. Social support networks and maternal mental health and well-being. J Womens Health (Larchmt). 2007 Dec;16(10):1386-96

6. Barlow J., Coren E. Parent-training programmes for improving maternal psycho-social health, Cochrane Database Syst Rev. 2004;(1):CD002020

7. Wiggins M., Oakley A., Roberts I., Turner H., Rajan L., Austerberry H., Mujica R., Mugford M. The Social Support and Family Health Study: a randomised con-trolled trial and economic evaluation of two alternative forms of postnatal sup-port for mothers living in disadvantaged inner-city areas., Health Technol Assess. 2004 Aug; 8(32):iii, ix-x, 1-120

Page 28: Dumitru Siscanu Abstract

28

8. Zweig S, LeFevre M, Kruse J. The health belief model and attendance for prena-tal care. Fam Pract Res J. 1988 Fall-Winter; 8(1):32-41

9. Энкин М., Кейрс М., Нейлсон Д. и др. Руководство по эффективной помощи при беременности и рождении ребенка. Перевод с англ. Санкт Петербург, 2003, стр. 31-37

10. Kogan M.D., Social causes of low birth weight. JR Soc Med 1995;88:61111. Shaw E., Levitt C., Wong S., Kaczorowski J.; The McMaster University Post-

partum Research Group. Systematic review of the literature on postpartum care: effectiveness of postpartum support to improve maternal parenting, mental heal-th, quality of life, and physical health, Birth. 2007 Jun;34(2):188-189

12. Şişcanu D., Eţco L., Dondiuc Iu. Managementul sarcinii cu probleme medico-so-ciale. În: Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică”. Chişinău, 2007, p. 34-38

13. Şişcanu D., Eţco C., Andrei I., Chitic L., Bologan L., Scerbacova G., Vrabie R. Îngrijiri perinatale. Suport de curs pentru asistenţii sociali. Chişinău, 2010, 169 p.

14. Şişcanu D., Eţco C., Cheianu D., Andrei I., Savin V. Studiul determinanţilor me-dico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Chişinău, 2007, 69 p.

15. Şişcanu D., Eţco C., Vrabie R. Aspecte actuale în managementul sarcinii cu pro-bleme medico-sociale. Anale Ştiinţifice ale USMF „ Nicolae Testemiţanu”, ediţia a XI-a, volumul 2. Chişinău, 2010, p. 208-211

16. Şişcanu D., Determinanţii psihosociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatale. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2009, nr. 3, p. 39-49

17. Eţco C., Şişcanu D. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale. În: Sănătate Publică, Economie şi Mana-gement în Medicină, nr. 1, Chişinău, 2009, p. 39-43

18. Contandriopoulos A.-P. Intégration de soins: dimension et mese in oeuvre. Rup-tures, revue transdisciplinaire en santé, Université de Montreal, vol.8, nr.2, p. 38-52

19. Şişcanu D. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: aspec-te medico-sociale. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2008, nr. 3, pp. 49-55

Page 29: Dumitru Siscanu Abstract

29

lista lucrărilor publicate la teMa tezei

lucrări ştiinţifice:

Monografii• 1. şişcanu d., Eţco C., Cheianu D., Andrei I., Savin V. Studiul determinanţilor me-

dico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale. Chişinău, 2007, 69 p.

articole de sinteză:• 2. şişcanu d., Determinanţii psihosociali ai sănătăţii la etapa îngrijirilor perinatale.

În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2009, nr. 3, p. 39-49.

articole în ediţii de profil recenzate naţionale:• 3. Eţco C., Cheianu D., Dilion M., şişcanu d. Problematica medico-socială în pe-

rinatologie: vulnerabilitatea socială. În: Sănătate Publică, Economie şi Manage-ment în Medicină. Chişinău, 2007, nr. 3, p. 30-34.

4. şişcanu d. Aspecte socio-demografice ale asistenţei antenatale în municipiul Chişinău. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. Chi-şinău, 2007, nr. 2/11, p. 181-185.

5. şişcanu d., Eţco C. Factori sociali – ca determinanţi ai greutăţii mici la naştere. În: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. Chişinău, 2007, nr. 6, p. 80-85.

6. şişcanu d., Eţco C. Suportul psihosocial în cadrul îngrijirilor perinatale. Anale Ştiinţifice ale USMF „ Nicolae Testemiţanu”, ediţia a VIII-a, volumul I. Chişinău, 2007, p. 96-100.

7. şişcanu d. Prevenirea abandonului infantil în cadrul îngrijirilor perinatale: as-pecte medico-sociale. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2008, nr. 3, p. 49-55.

8. Eţco C., şişcanu d. Aspecte actuale în managementul riscurilor de sănătate şi sociale în cadrul îngrijirilor perinatale. În: Sănătate Publică, Economie şi Mana-gement în Medicină, nr. 1, Chişinău, 2009, p. 39-43.

9. şişcanu d., Eţco C., Vrabie R. Aspecte actuale în managementul sarcinii cu pro-bleme medico-sociale. Anale Ştiinţifice ale USMF „ Nicolae Testemiţanu”, ediţia a XI-a, volumul 2. Chişinău, 2010, p. 208-211.

articole în culegeri de materiale naţionale:• 10. Gramma R., şişcanu d. Problema vulnerabilităţii în perinatologie din perspecti-

va bioeticii. În: Materialele Conferinţei a XII-a Ştiinţifice Internaţionale „Bioeti-ca, Filozofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane”, USMF „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2007, p. 111-113.

Page 30: Dumitru Siscanu Abstract

30

11. Cheianu-Andrei D. şişcanu d. Serviciile de asistenţă socio-medicală a femeilor însărcinate şi dezvoltarea socială. În: Materialele Conferinţei „Dezvoltarea uma-nă: impactul proceselor de transformare a societăţii moldave”. Chişinău, 2007, p. 397- 400.

12. Eţco C., şişcanu d. Sarcina nedorită: aspecte psihosociale. În: Materialele Con-ferinţei a XIII-a Ştiinţifice Internaţionale „Bioetica, Filozofia, Economia şi Medi-cina în strategia de asigurare a securităţii umane”, USMF „Nicolae Testemiţanu”. Chişinău, 2008, p. 146-148.

13. şişcanu d., Eţco C. Problematica medico-socială în perinatologie: aspecte ac-tuale în gestionarea riscurilor psihosociale. În: Materialele Congresului al V-lea de obstetrică şi ginecologie cu participare internaţională. Chişinău, 2010, p. 251-256.

articole în culegeri de materiale internaţionale:• 14. şişcanu d., Eţco C. Le support psychosocial dans la périnatalogie: l’impact sur

les risques sociaux et de santé. XVIIIè Congrés de l’ALASS. Marseille, France, 2007, 10 p.

15. Eţco C., şişcanu d. Les problèmes médico-sociales en périnatologie: l’abandon infantile. XIXè Congrés de l’ALASS. Bruxelles, Belgique, 2008, 10 p. http://alass.org

16. şişcanu d., Eţco C. Aspects actuels de l’intégration des services de l’assistance so-ciale dans le cadre des soins périnatals. XXè Congrés de l’ALASS. Luxembourg, 2009, 9 p.

teze ale comunicărilor ştiinţifice naţionale: • 17. Eţco C., şişcanu d., Rusu L., Doroş A., Codreanu T. Suportul medico-social în

prevenirea abandonului infantil la etapa perinatală. În: Buletin de Perinatologie. Chişinău, 2004, nr. 3 p. 132.

18. Dondiuc Iu., şişcanu d., Beregoi Gh., Sârbu Z. Rolul secţiei consultative a cen-trului perinatologic în amelorarea nivelului asistenţei medicale perinatale în mu-nicipiul Chişinău. În: Materialele Conferinţei practico-ştiinţifice consacrate ani-versării 30 ani de activitate a Instituţiei Medico-Sanitaro-Publice Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Chişinău, 2006, p. 281–282.

lucrări metodico-didactice:

suport de curs:• 19. şişcanu d., Eţco C., Andrei I., Chitic L., Bologan L., Scerbacova G., Vrabie

R. Îngrijiri perinatale. Suport de curs pentru asistenţii sociali. Chişinău, 2010, 169 p.

Page 31: Dumitru Siscanu Abstract

31

ghiduri:• 20. Eţco L., şişcanu d. Asistenţa socio-legală. În: Ghidul A Naţional de Perinatolo-

gie „Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”, ediţia II. Chişi-nău, 2006, p. 129-132.

21. Stratulat P., Dondiuc Iu., Baltag V., sişcanu d. Organizarea asistenţei medica-le şi conduitei antepartum regionalizate. În: Ghidul B Naţional de Perinatologie „Serviciul perinatal regionalizat: niveluri şi conţinut”, ediţia II. Chişinău, 2006, p. 48-63.

22. şişcanu d., Eţco L., Dondiuc Iu. Managementul sarcinii cu probleme medi-co-sociale. În: Supliment la ghidul C Naţional de Perinatologie „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică”. Chişinău, 2007, p. 34-38.

îndrumări metodice:• 23. Gladun E., Friptu V., Moşin V., Bivol O., şişcanu d., Strătilă M., Dondiuc Iu.,

Bologan I., Cucoş N. Aspecte actuale în consultul medical preconcepţional (ela-borare metodică). Chişinău, 2001, 26 p.

Page 32: Dumitru Siscanu Abstract

32

adnotare

şişcanu dumitru. INTEGRAREA SERVICIILOR DE ASISTENţă SOCIALă ÎN CADRUL ÎNGRIJIRILOR PERINATALE. Teza de doctor în medicină. Chişinău, 2011. Teza este expusă pe 140 pagini text de bază şi include: introducere, patru capitole, con-cluzii, bibliografie din 246 surse, 11 anexe, 15 figuri şi 30 de tabele. Rezultatele obţinute au fost publicate în 23 lucrări ştiinţifice.

cuvintele-cheie: factori psihosociali, îngrijiri perinatale, determinanţi psihosociali ai sănătăţii, bariere în accesul la servicii perinatale, suport social, cadru sistematizat, integrare, abandon infantil.

domeniul de studiu: Medicină Socială şi Management

scopul studiului: Elaborarea unor modalităţi de integrare a serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale cu evaluarea eficacităţii intervenţiilor de suport psihosocial.

obiectivele ceretării: 1) Evaluarea determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale în municipiul Chişinău; 2) Elaborarea modalităţilor de identificare a factorilor sociali de risc în timpul sarcinii şi după naştere; 3) Adaptarea metodelor şi instrumentelor de lucru ale asistentului social la specificul îngrijirilor perinatale; 4) Eva-luarea impactului intervenţiilor de suport social în cadrul îngrijirilor perinatale; 5) Elabo-rarea unui model de asistenţă socială integrată în îngrijirile perinatale.

Metodologia. Cercetarea prezintă un studiu complex transversal, atât integral cât şi selectiv.

noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Pentru prima dată în Republica Moldova au fost studiate aspectele socio-medicale ale asistenţei perinatale, a fost realizat un studiu al determinanţilor medico-sociali ai accesibilităţii îngrijirilor antenatale şi a fost demonstrat impactul intervenţiilor de susţinere a familiilor aflate în dificultate în timpul sarcinii şi după naştere în funcţie de oportunitatea, volumul şi durata suportului oferit.

semnificaţia teoretică. Cercetarea prezintă în sine una multidisciplinară, implicând aspecte de studiu ale medicinii sociale, managementului serviciului de sănătate, psiholo-giei clinice şi organizării serviciilor de asistenţă socială.

valoarea aplicativă a lucrării. A fost elaborat un model de colaborare intersectoria-lă în acordarea suportului medico-psihosоcial familiilor cu probleme psihosociale în tim-pul sarcinii şi după naşterea copilului prin implementarea practică în activitatea centrului perinatologic a conceptelor „echipă multidisciplinară” şi „conlucrare în reţea”.

implementarea rezultatelor ştiinţifice: Rezultatele studiului au fost implementate în cadrul serviciului perinatologic al municipiul Chişinău şi în activitatea unor instituţii subordonate Direcţiei Municipale de Protecţie a Drepturilor Copilului, Chişinău.

Page 33: Dumitru Siscanu Abstract

33

Резюме

Шишкану Думитру. ИНтегРИРоваНИе СоцИальНых уСлуг в СИ-СтеМу ПеРИНатальНого ухоДа. Диссертация кандидата медицинских наук. Кишинев, 2011. Структура работы: введение, 4 главы, выводы, рекомендации, библиографический список с 246 ссылками, 11 приложений, 140 страниц основно-го текста, 15 рисунков и 30 таблиц. Полученные результаты были представлены в 23 научных публикациях.

Ключевые слова. Психосоциальные факторы, перинатальный уход, психосо-циальные детерминанты здоровья, препятствия доступности перинатальных услуг, социальная поддержка, интегрирование, заброшенность новорожденных детей.

Область исследования. Социальная медицина и менеджмент.

Цель исследования. Разработка модели интегрирования социальных услуг в систему перинатальной помощи и оценка эффективности мероприятий психосо-циальной поддержки.

задачи исследования. 1) оценка медико-социальных детерминант доступно-сти дородовой помощи в г. Кишиневе; 2) Разработка путей для выявления соци-альных факторов риска во время беременности и после родов; 3) Приспосаблива-ние методов работы социального работника к специфике перинатального ухода; 4) оценка результатов мероприятий социальной поддержки в системе перинаталь-ной помощи; 5) Разработка модели комплексного перинатального ухода.

методология. Работа представляет собой комплексное, как интегральное, так и селективно-репрезентативное исследование.

Научная новизна и оригинальность исследования. впервые в Республике Молдова изучены социально-медицинские аспекты перинатального ухода, про-ведено исследование медико-социальных детерминант доступности дородовой помощи и эффективности мероприятий социальной поддержки в зависимости от своевременности, объема и продолжительности услуг.

Теоретическая значимость. Работа представляет собой междисциплинарное исследование с изучением аспектов социальной медицины, управления здравоох-ранения, клинической психологии и организации социальных услуг.

Прикладное значение. Была разработана модель межсекторального сотрудни-чества в оказании медико-психосоциальной поддержки семей с социальными про-блемами во время беременности и после родов путем практической реализации кон-цептов „междисциплинарная команда” и „сотрудничество в сети”.

Внедрение результатов исследования. Полученные результаты были внедре-ны в работу перинатальной службы г. Кишинева и в деятельность учреждений под-чиненных Муниципальному управлению по Защите Прав Ребенка.

Page 34: Dumitru Siscanu Abstract

34

annotation

şişcanu dumitru. Integration of social assistance services in the prenatal care. Thesis of doctor in medicine. Chişinău, 2011. The thesis is exposed on 140 basic text pages and in-cludes introduction, four chapters, conclusions, bibliography from 246 sources, 11 annexes, 15 figures and 30 tables. The achieved results were published in 23 scientific works.

Key words. psychosocial factors, perinatal care, psychosocial determinants of health, barriers in access to perinatal services, social support, systematized framework, integra-tion, infantile abandon.

Field of study. Social Medicine and Management.

purpose of the study. Elaboration of methods of integrating the social assistance services in the perinatal care with evaluation of the effectiveness of psychosocial support interventions.

research objectives. 1) Evaluation of medico-social determinants of antenatal care accessibility in Chişinău municipality; 2) Elaboration of methods of identifying social risk factors during pregnancy and after birth; 3) Adaptation of methods and work tools of the social assistant to the specific of perinatal care; 4) Evaluation of the impact of social support interventions in the frame of perinatal care; 5) Elaboration of a model of social assistance integrated in perinatal care.

Methodology. The research presents a transversal complex study, both full and selec-tive.

novelty and scientific originality. For the first time in Republic of Moldova there have been studied the socio-medical aspects of perinatal care, it was made a study of medical-social determinants of antenatal care accessibility and has been demonstrated the impact of support interventions to the families being in difficulty during pregnancy and af-ter childbirth depending on the opportunity, volume and duration of the offered support.

theoretical significance. The research presents itself a multidisciplinary study, in-volving aspects of social medicine, health service management, clinical psychology and social assistance services organization.

the applicative value of the work. It was elaborated a model of intersectoral co-operation in providing medico-psychosоcial support to the families with psychosocial problems during pregnancy and after birth through the practical implementation in the activity of the perinatology center of the concepts of „multidisciplinary team” and „col-laboration network”.

implementation of the scientific results. The study results were implemented within the perinatological service of the Chişinău municipality and in the activity of some institutions subordinated to the Municipal Direction for Protection of Child Rights, Chişinău.

Page 35: Dumitru Siscanu Abstract

şişcanu duMitru

integrarea serviciilor de asistenţă socială în cadrul îngrijirilor perinatale

14.00.33 – Medicină socială şi ManageMent

Autoreferatul tezei de doctor în medicină

Aprobat spre tipar: 27.05.2011 Formatul hârtiei: 60 x 84 1/16Hârtie offset 80 g/m2. Tiraj: 70 ex.Coli de tipar: 2,25 Comanda nr. 317

Tipografia: „Print-Caro”

Page 36: Dumitru Siscanu Abstract