Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

281
AL. DUILIU ZAMFIRESCU PE CA, DE MIAZAZI LUTETIA {

description

Zamfirescu

Transcript of Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

Page 1: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

AL. DUILIU ZAMFIRESCU

PE CA, DEMIAZAZI

LUTETIA

{

Page 2: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ynoToci .lig To

iztrivn41-10

nosayuNiz 12171120 '71

Page 3: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

Memoriei Tatiilui Meu

Page 4: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PREFATA

Cititorul s'ar putea cu drept cuvrtnt astepta sitgiiseascrt In filele acestei card descrierea unor negocieridiplomatice la care, datorit5 carierei mele, as fi luatparte in ultimul prttrar de veac.

0 elementary onestitate ma obliga a desamilgi, inertdela Inceput, pe acei care vor deschide volumul de fatiicu speranfa de a citi fie relatarea unor taine ale Can-celariilor de Miaiazi, fie macar aluzii la evenimentelepolitice ale viefii 'tailor de sud sau, cel putin, driimuitafalm'acire.a unor Intrevederi cu barbs f ii for de Stat.

Paginile urmiltoare intruchipeaiii un prinos de re-euno§tinfrt adus ospitalitg.fii de care m'am bucurat InBrazilia, in Portugalia, in Italia fari a diror vrajiia resfrant in sufletu-mi, o lungs chill de lumina.

Ele vor sit' fie mai ales un omagiu adresat conceit',fenilor mei, in deosebi dirturarilor, care aldituesc po-doaba spiritualiattii neamului i dintre care nu tofi auavut prilejul sa cunoascil meleagurile depiirtate pe unclesoarta mi-a harazit sit colind.

Page 5: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PE CAI DE MIAZAZI

Schitele din acest volum sunt alciituite din triiite,auzite sau Miscocite, in cadrul nepieritor al orizonturi-lor latine. Cu tot dinadinsul am dorit sit' nu fie nici preamestesugite, nici prea pedante, ele neavand alts meniredeck de a evoca, clesflitan.d.

Scrisoarea ce am adresat din Rio de Janeiro, acumdoisprezec ani, regretatului Nicolae Petrascu ¢i pecare o reproduc aici este sortitii sa liimureascrt intru-crave motivele pentru care m'am hotarit numai intr'untarziu, sa astern pe httrtie aceste

AL. DUILIU ZAMFIRESCU

amintiri.

Page 6: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

Rio de Janeiro, Julie 1935

SCUMPE DOMNULE PETRASCU,

Te rog sa crezi ca am fost viu muscat de duioasapropunere ce mi-ai facut in scrisoarea D-tale pe cat demagulitoare, pe atilt de neafteptata, de a lega lairezeci de ani de distanta firul vremei pe calea re-luarii, cu fiul, a corespondentei duse, pe la sfar0tulveacului trecut cu tatal, bunul D-tale prieten din jun*

iubitul meu parinte; viu i chiar dureros mirat, caciprecum am cunoscut Poezia departarii" cantata depoetul ce am iubit amandoi, tot astfel exists ,Si o melan-colie a timpului fugar inabwita din fericire de preo-cuparile zilnice, dar care devine chinuitoare, atunci cande scormonita de o punere la punct" in timp, astfelprecum a facut scrisoarea D-tale, ingrozindu-ma de de-wtaciunea caii lasate in urma Inca ce tale lungce se pierde peste de dealuri, colo in zare, undocandva, in frageda-mi copilarie D-ta cu Duiliu debrat, aparefi, icoana din trecut, la Santa-Sabina sau,pe Via Appia, la mormantul Ceciliei Metella...

Dar un lucru ai uitat, scumpe Domnule Petravu,unul singur, insa hotaritor pentru placerea ce Eqleptai

intr'o scrisoare porniia de pe aceste meleaguriexotice, anume ca eu nu sunt decat fiul, fiul prozaic alpoetului, la randul meu un parinte de familie, un sluj-bao ca atatia altii, iar nu un scriitor din falanga aurilii

fi

sa gasefii

pisir

Page 7: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

10 PE CAI DE MIAZAZI

a Parnasului! Nu doar ca alavismul nu-fi reclama chip-odatg drepturile prin porniri adesea resimtile dar pecare, din fericire, am tiut sg le stapanesc Infotdeauna,mai intaiu pentruca porniri, fare de cuvenite dovezisunt popriul diletantilor apoi pentruca mi s'ar fi parutun sacrilegiu, faptul de a umbri comandul numelui lite-rar, lunzinos neprilianit, !Asa! de elegantul clasicu:auto,. al Imnurilor Pagane".

Nu, scumpe Domnule Petravu; eu fac park, dino generatie nenorocitg, o generatie amfibie, generatiarasboiului, infiripala pe calapodul antebelic i care,ajunsa la maturitate, a trebuit sg se ad9pteze unui me-din pentru care nu fusese pregatita, lasand la o park,in aceasta lupla pentru o existents noun, mulle din catesporesc gratia spiritului acea giovinezza e ardor delpensier gentile", pe care Don Baldassar Castiglione ne-oarata prin glasul Curtezanului" sari, alcatuind lacurtea 11Iedicilor, una din primele virtuti ale perfectuluigentilom....

Cu toate acestea, pinta hotarindu-mi alte indelet-niciri decal acelea ce, poste, a,si fi urmat, judecanddupe senina dimineata romans a vietii mele, defisunt oarecum contrarul Crinului" din volumul :Pe Marea Neagra caci eu am avut radacinile, iar nuflorile in ideal", totu0 in semn de recuno0inta pen-tru eleganta desavarfita a gestului ce ai avut cerein-du-mi a reinoda acest fir, in semn de admiratie pentruiinerescul avant ce ai pastrat ca o comoarg sub neauaaugusta a anilor, in semn de dragoste pentru omul carea infovarasit pe cel ce am iubit mai mult pe lume, iauact de amabila D-tale propunere voiu incerca a-tiimpartafi impresii din America de Sud.

Multora desigur le poate parea o afectare, dar eunu a,s fi sinter, data nu ti-a? povesti mai intai, stareasufleteasca cu care am pornit inteo dimineata mohoritgde Aprilie spre a-rni lua, departe, peste mari fi tari, in

fi

1i

Page 8: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

SCRISOARE CATRE N. PETRA$CU II,

primire postul pe cat de magulitor pe atat de exoticde reprezentant al Romaniei la Rio de Janeiro.

0 gloatg de rude si de prieteni la garg; obimuiteleurgri si vorbe de circumstantg, dar cu o note mai du-ioasg, caci asa e Romanul; ii plat caliitoriile, insg ii re-pugng expatrierea. Ca sä meargg la Paris sau in Italia,tine dintre prietenii nostri nu ar fi gata oric and ? Darca sg piece la antipozi, e alts socotealg. Simfeam indimineata aceia, cum sufletele blajine care ma inconju-rau ma compgtimeau si imbarbatarile for semanau in-curajgrilor in pragul salii de operatii, alunci cand f ie-care se felicity cg nu este in pielea pacientului.

Cat despre mine, odata convoiul pornit, apucaisg-mi asez obiectele ca omul resemnat a petrece dougzile in cusca de mahon scartaitoare, algmatg si legg-natg, a vagonului de dormit, cu destinatia Paris.

Orient-Expres-ul sau in general, trenurile interna-tionale care ne leagg cu Apusul, imi erau atat de fami-liare din frageda copilgrie, incat a ma of la in trenulacela gemand din osii o cantilena cunoscutg, insemnaa continua traiul intr'un cadru familiar; un soiu depretungire a odgii mete din Bucuresti sau a camerei dehotel din Paris, a cancelariei din Rauchstrasse la Berlin,din Amaliastraat let Haga sau din Palazzo Santa-Croce la Roma, intr'un cuvant continuarea asemang-Mare unui coridor legend doug trupuri de case, princare obisnuim sg trecem si care, cu vremea, imprumutgceva din simpatia ce acordgm incaperilor unde ammuncit, am iubit fi am suferit.

Express-Orient, Arlberg, Simplon, Mate aceste so-nore legaturi cu Apusul, evoca in mintea celor maimulti dintre concetatenii nostri desfatatoare cglgtorii,preocupgri de toalete sau- afaceri roditoare.

Pentru mine ca si desigur pentru multi altidiplomati, ele erau tot atatea miscgtoare sali de astep-tare, tot atatea popasuri intre un capitol si alt capitol

-

Page 9: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

12 PE CAI DE MIAZAZI

de actioitate, marcand fie un la linie", fie a paging in-&ars:4, in cartes existentii noastre de pribegi. Acestesali de aptepiare pe cat le-am iubit, pe atilt le-am urat,in scurgerea anilor.

Le-am uraf de atatea ori, cu ura nedreapta ce seresfrange asupra obiectelor martore suferintelor noa-tre, atunci cand de pilda dela Roma, unde ma aflam,pornisem spre Bucurepti cu speranta de a gasi Inca inviata pe un frate stump ; altg data and, fugit dinBerlin, Imi inchipuisem intro aiurare care durase douazile i doua nopti de drum ca, in ciuda vestei fataleprimite dela Sef ul meu, tolupi voiu reggsi sgnatos peiubitul meu parinte ; atilt era de tare convingerea quasi-fizica in nemurirea personalitatii pi chiar a chipepulutfrup at tatii astazi, scumpe Domnule Petrapcu, dupascurgere de treisprezece ani, i astazi, evocand aceleamintiri dela fereastra deschisg pe aceasta dupa amiaza'tropical:4, mi se infatipeaza, pe luciul orbitor de apescanteind sub palmierii din Flamengo, scena emotio-nanta a sosirii mete pe o sears de lunie la Grigore Ghicn.Vodg, unde vamepul, om de treaba pi fost cirac at pa-rintelui meu, la intrebarea ce-i pusesem halucinat Si

aproape implorand ;Nu-i apa di Mkt n'a merit ? mi-a raspuns voios

fi liniptitor ;Vezi bine di nu I Domnul Duiliu ? Pacatele

mele I L-am vazut, nu's cinci zile, in Bucurepti ! Dartine ti-a spus D-tale asemenea prapastii ?".

Urcand iarap in vagonul ce luneca pe intinsul pesluminat de Luna, am trait atunci vreme de jumatate deteas, tot visul ce fanteza-mi aprinsa dorea, ,Si pe carecuviniele vamepului Ii inf atipasera ca o magic. Tatatrgia 1 Desigur ca traia I Nici nu se putea altfel; i de-acum hatarirea mea era hula; deacum voiu da paca-telor diplomatia i ma voiu reintoarce in tarn,' spre a.sta langa el, apa precum era fi tainica lui dorintg.

! iSi

,5.,

Page 10: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

SCRISOARE CATRE N. PETRA$CU 13

ate zile frumoase vom petrece impreuna la Fa-raoane, pe haturile rectilinii brazdand paralel &timbalbucolic imbracat cu vii, dealungul carora poetului Intl-nerit de aerul natal ii era drag sa se plimbe cu mineceasuri intregi, disdedimineata sau la asfintit, ridicandate o creanga de piersic sau de cais prea incarcara,aratand altoirea grepita a unei site sau lamarindu-mifarmecul parnantului nostru, pe cand mandra-i privireimbratipa vastul orizont al Siretului pana'n zare, laDunare. Desigur aceasta era vista cea adevarata I Inexaltarea in care ma af lam, abia observasem ca trenulse oprise intro gars zgomotoasa, Cernaufii. Instinctioma repezisem din wagon la chiopcul de ziare unde van-zatorul imi puse pe tejghea un morman de gazete pecare le deschisei febril; Universul, Dimineata, Adevarul,nicaeri nimic, nici un cuvant. Uf I respiram pi, in agi-tatia mea, era sii plec dela ghipeu Wand gazetele teanccand, luat deodata de o presimtire, ma intorsei pi iistrigai v

Da-mi, to rog pi jurnalee ce ti-au ramas de erisau de alaltaeri".

Negustorul cotrobai prin dughiana pi imi intinsPdoua ziare vechi. Pe primul, in mijlocul paginei intaia,intr'un chenar negru, chipul scump...

Numai cei ce au iubit inteadevar vor intelege du-rerea mea.

Cu toate aceste chinuiioare ceasuri petrecute intrenul care leaga Romania de toata latinitatea apuseana,ca o punte peste Mitteleuropa germanica, asi fi nedreptdace nu api evoca pi orele de profunda emotie, de cu.rata bucurie petrecute in lungile vagoane aromind amahon pi pielarie lacuita, atunci cand, intorcandu-main tail dupe perioade de instreinare profesionala on laMiazazi, on in negurile Bataviei, ma apropiam defruntaria noastra.

Parintele meu, Duiliu Zamfirescu, a scris candva

Page 11: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

14 PE CAI DE MIAZAZI

despre emotia revederii granicerului roman, a respirariiaerului Carpatilor stramopepti. Nu flit/ cum qi ce fel,

ereditate sau asem.iinare de simtiminie in nici un cazfatarnicie marturisesc ca fi pentru mine, cu toatei re-petirea in decursul anilor a minor intoarceri periodice,ceasurile premergatoare sosirei la granit5, ceasul mai cuseams al revederii panaintului romfinesc, au ramas inamintirea mea ore de bucurie dintre cele mai inaltaloare.

Nu arare on auzisem demagogi afirmand cä min

cosmopolit", un furlandisit" de diplomat nu poateavea aceiapi dragoste de glie Ca acei care-pi petrec vea-cul la talpa tariff. Ei bine, eu am o parere cu total opusa.Acel ce tratepte v °tag intreaga in mahalaua orapeluluisalt de origins, fie el chiar Focsanii adolescentei mele,nu poate se aiba decal in mod abstract idee despre ceinsemneaza dorul de tare. Noi insa, care am petrecutcea mai mare parte din vials in streinatate, cunoaptemadenaratal dor de fare, prin insapi contraslul intredere pi absents alternate alai de des inclit ceeace pen-tru individul statornicit pe durata nu mai este decal nconceptie imaginative, pentru noi, deapururi pedepsitiidepartarii, devine un sentiment permanent viu, cacipermanent riiscolit.

tot astfel permanent m'a preocupat analizaacestui sentiment caci pare infradevar ciudat ca un omcare se depteapla dimineata cu aceiapi impresie de a fila el acasii in diferite capitale din Europa, in care estefamiliarizat cu limbs, oamenii, strazile, se resimtli totupiacea adanca nevoie de a revedea pamantul stramopesc.Patriotismul fiind un sentiment in profunzime iar nuo conceptie extensive, se manifests, pentru fiecare dinnoi, prin airactiunea irezistibils catre coltul de Omanide care ne leaga un trecut fie al nostru fie al parintilor.Pentru mine, de o pilda pi cu toata pasiunea de a auzipe primul granicer vorbind romiinepte pi cu toata con-vingerea ca dela hotar incepe un aer mai subtil pi mai

',-

sSi

Page 12: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

SCRISOARE CATRE N. PETRASCU 15

prielnic fericirii, totufi, in gandul meu, Coate trenurilevenind din Apus nu au avid decal o destinatie, Focfanii,terminus sentimental al existenfei mele, pe dealurileincununate cu vii, in acel minunat colt al Milcoviei,unde odihnesc cei ce-mi sunt scumpi, pe care, cu raradivinafiune a prieteniei, D-ta l-ai evocat in mod atatde just, la sf arfitul volumului ce ai inchinat memorieitat75ilui meu.

Intr'acolo, de atatea ori, la sosire, mi-au zburat gan-durile ca soli veseli fi acolo, la plecare, au intarziat carude iubitoare tla un mormant scum p. De aceia am cre-zut potrivit a-ti, reda, drept cadru psihologic al incepu-tului cglatoriei mele in America de Sud, aceasta nos-talgie a pgmantului romfinesc care ma cuprinsese inacea dimineatg mohoritg de Aprilie, tend trenul ma in-depgrta cu fiecare clips dare coasta Oceanului Atlan-tic, de unde, in doug sgpaimani de navigafie, un basti-ment alma sa ma trench' la antipozi, pe farmul Ame-ricei de Sud, cgtre noul capitol de viata i noul meudestin1).

1) A urmat o serio de descrieri, pe care regretatul Petrascupropunea sa le publice data soarta i-ar fi Ingaduit si care nit

sunt cuprinse in acest volum.

i

fgi

Page 13: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VIZITA. LA INSULELE CANARE

La Sevres, in vila sa dela Buis-aux-Lilas, batranulsavant era la largul sau. Ne intampina cu drag pe tofftinerii studenti, dela gardul de aisor, cu statura saBarba alba ascutita, ochii sclipind de inteligenfa. Totgeniul rasei franceze 'Area ca se concentrase in aceastacaracteristica figura de luptator galic.

Din pleiada marilor &scab ai Sorbonei de odini-oara, pe vremea cand pregateam licenfa in litere in ye-tierea agregafiei, se desprinde azi, in fata mea, proto-tipul intelectualului si al comhatantului francez dinvechea falanga, in persoana neobositului aparator alsupremafiei coloniale, ce era profesorul Marcel Dubois.

Numele lui Marcel Dubois poate fi pentru scolariiparizieni sinonim cu manual de geografie. Mie imievoca ceasuri neprefuite din epoca plapandei forma-fiuni spirituale; imi evoca ceasurile pline de farmec dinvila dela Sevres, unde batranul luptator, contimporansi camarad cu Paul Deroulede, se straduia sa sacleascrt,in generatia n.oua, aceeasi dragoste, aceeasi vijelioasapatima de jertfire pentru Para, conceputa intr'un silldo premergator caruia orice inzestrare intelectualrt,tehnica, practica, ii era deopotriva de scumpa infrapreamarirea concepfiei de -Emilie, a oricarei patrii, pen-tru folosul ol-Jfesc al umanitafii.

Fost guvernator intr'o indeparfatai neastamparatrtcolonie, nimic din cele ce ademenesc pe omul orgolios

si

:

si

Page 14: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

20 PE CAI DE MIAZAZI

nu-1 atinsese. La varsta de peste 65 de ani ra.'maseseacelas francez do basting, hartagos, mandru ca un hi-dalgo, inteligent si fin psiholog, dar mai cu seams adanecunoscator al istoriei migrafiunii popoarelor si al fina-

ei.Din zarea amintirii, rasare evocarea, intemeiatil pe

eruditia sa arheologica, ce ne facu intr'o- zi, sub pomiiinfloriti de pe main! Senei, despre primii exploratoriai lumii.

Juba spunea el Juba, regele Mauritanilor,care, fata.' de Roma imperials ducea o politica de iscu-sita cumpatare, este primul mare explorator al lumiicunoscuta noun. Se casatorise cu minunrifia vremii sale,atat de frumoasa incat, din leagan, fusese botezata.,Selene", adieu raza de lung. Era fiica Cleopatrei aEgiptului, deci o inalta inrudire pentru un rege al de-sertului. De vita domneasca, totodata nesfarsit de bo-gate, it luase din dragoste nestrnilita, pe neintrecutulcalaret al pustiului. Iar el, dibaciu politic si surprin-zator de savant pentru vremea lui, risipea acum co-moara adusa zesire din indepartatul Egipt, construindcorabii menite a-i impaca nelinistea starnita de misterulorizontului marin. De frica nastrusnicei sale porunci,navels despicasera intinsul marilor, trecusera dincolode inspaimantritoarele coloane ale lui Hercule, pornitein cautarea marginilor lumii, in primii ani ai ereicrestine.

Dupa multe zile de ratacire, exploratorii, urmandcalea soarelui-apune, zarisera, intr'o dimineafei, pa-manful cel nou, care din pacate se adeveri mai tarziua fi numai capafani plesuve rasarite in mijlocul ocea-nului. Totusi, pentru nefericifii osanditi, ele insemnaulimanul mantuitor, caei fiorosul stapan poruncise sainainteze, cu orice pref, pans Tor da de pamant.

Trasesera cu incredere greoaiele trireme la mat,cand, spun istoricii, o primejdie mai mare decat mania

litatii

Page 15: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VIZITA IN INSIJLELE CANARE 21

valurilor ii intampinase coborind de pe dealuri. Haitede fiare infricosatoare, cu urlet asurzitor, pogorau depe cu greu, sulitele, comandate de tetrarculiscusit, putusera salva echipajele 'Zweite:

Erau niste dulai salbateci, intre hiena $i lupsti-ipani cu mule peste acele inside pierdute, can subcomanda celui mai puternib un soiu de rege al lorisi aparau tinutul impotriva oriettrui navalitor.

Cronicarii timpului afirma d-1 Marcel Duboisau consemnat rezultatul luptei, amintind ca vajniciipionieri ai regelui mauritan, pusera, panii. in cele din.1=5, stapanire pe insule. Apoi, se intoarsera in marea

aducand cu ei in captivitate felurite exem-plare ale vrajmasilor invinsi.

La inceputul veacului nostru, sapaturile dela Ce-sareea an dal la iveala, in capitala Numidiei, un mau-soleu de bronz, preamarind indrasneata expeditie geo-grafica a regelui Juba, al carui subiect principal intru-chipeaza, in toga salbaticia lui, un superb molos, stra-bunicul cainelui erei noastre.

Astfel, incheia d 1 Dubois numai ignorantii(Ted ca denumirea insulelor Canare se trage dela 'Asa.-relele cu acelasi nume, pe cand. in realitate, el provinedela cane, deci canare", aceste insule evocand la obar-sia for pe eel mai crectincios prieten al omului.

Douazeci de ani mai tarziu, evocasem, farce voie,amintirea din intelectuala ingradire dela Sevres, peand transatlanticul care ne ducea la Rio de Janeiro,se pregatea sa intre in portul Las Palmas.

Teneriffe, Gibraltar, Las Palmas ! Nume sonorecare ne-au mangaiat auzul Inca din frageda copilarie !De cate oH, in serile de buchiseala, sub umbrela verdea lampii, ele mi-au evocat mirajul unor peisaje ademe-

inaljimi si

*

civilizata,

Page 16: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

22 PE CAI DE MIAZAZI

nitoare, a unei flore mediterane exuberante, cu dimi-neti insorite in policrome gradini imbalsamate, in carese leglina in hamac creola de ce creola? nu stiuinconjurata de fluturi, papagali canari, in o gamsde aripi ro i.i, verzi i galbene, coplesind vazduhul decante,ce i de culori !

Insulele Canare ! Domeniu de vis al fiecarui copil,unde fluturii cad singuri in plasa, unde pasarele muttravnite infra dela sine in colivie, fara sa mai ai neNoiede-a fi cuminte, ca si ti se compere una! Da! InsuleleCanare. pe care, in coloristica mea geografica, le vedeamgalbene, precum insulele Madeira erau pentru mine ru-binii, iar Acorele le credeam verzi, insulele Canare aufost desigur domeniul de predilectie al copilariei mele.

acum mi se impline,a, visul: coboram in Las Palmas !Desi prin geamlacul gradinii de iarna a transatlan-

ticului, ne straduiam si privim in directia indicate, ni-inic nu se desprindea, intre cer si mare, in alai% de re-fractia sclipitoare invMuind orizontul obosind ochilcu vedenii argintii. Pupilele se intorceau instinctivtitre intunericul salii, reflectand multi vreme inca. omantie din raii de focuri. Grozav de crud lumina sice dreptate avea simpaticul meu coleg Brazilian, profe-sorul Nabuco de Gouvea, cand sfatuia, drept secret alfericirii sub tropice: haine albe si ochelari negri !".

Nu se terminase pranzul, cand pulsatiile ce credeama fi ale arterelor mele pe cand erau numai ale masim-lor se rnodificasera brusc, scaderea de tensiune, imipricinui o impresie de sfarseala placuta: asa trebue sa

. fie moartea prin deschiderea vinelor. Din fericire. ni-inic de acest soiu; era vaporul care, dupe trei ziletrei nopti de mers in plin, iii micsorase deodata iuteala

abea acum imi dam seama de vibratia intense la careparticipasem. °data cu scaderea turajului, se asternuseo lini§te amortitoare; parasisem cu anevoie, jiltul din

si

si

si

Si

si

yi

Page 17: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VIZITA IN INSULELE CANARE 23

sufragerie, aproape uitand neastamparul de dimineataSi nerabdarea pentru mult asteptatele

and am iesit pe punte si am rotit ochii in jur, cedeziluzie Acestea sa fie insulele Canare ?

Inchipuiti-va un munte ple§uv avand la poale, peprimul plan, vaste bazine Ca oriunde, cosuri de fabriciSi cateva catarge. Acesta sa fi fost visul copilariei mele?Aceasta, viziunea exotica de colorituri si de plante mi-mutate? Marturisesc ca de asta data, cuno§tinta", de-spre care Platon vorbeste ca de bunul suprem, era maitrista decat ignoranta !

Cateva clipe mai tarziu, nava stopa in bazinul in-terior, iar domnul galonat, prepus la conducerea ex-cursiei ne invita curtenitor sa coborim in lancie, oferin-ctu-ne cafe o contramarca :

Pentru locul in lunfre, in aufomobil, la troglo-diti, la ceai i inapoi la vapor, peftili domnilor, mai re-pede atentie la scarf !

Lancia se -um.plu repede ne indepartaram de zi-dul catranit al vasului cu impresia oamenilor maturicare, de dragul copiilor, se aseaza pe covor, sa se joacecu ei.

La cheiu, obi§nuitul aspect al unui port saracaciosde miazazi; pusderie de vanzatori de pasarele galbene.in colivii marl i mici, strigand, intr'o spaniola aspra,cuvinte guturale; un baiat vindea doi dulaiagi matasosi

gemeni; jur imprejur, nelipsitii gura-casca cu fetebronzate : marinari batrani, babe propfite de zid gi

copii, palcuri de copii, pe jumafate goi.Ma indreptasem spre marina cu numarul corespun-

zator contra-marcii, unde §i luase loc, in fund, o tanarapereche de danezi, naturalizati argentini. Ambiiindeosebi de frumo§i, mai cu seama at at de asemana-tori, incat ii luasem drept frate sora, pans ce Como-dorul imi spusese ea aunt tineri insuratei, adaogand, cuclipire strengareasca

insule.

I

si

inalfi,

sigi

gi

Page 18: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

24 PE CAI DE MIAZAZI

Do aceea nu-i vede nimeni, ziulica toed.Ce-i drept ei apilreau numai seara, cand orches-

tra eanta; toata vremea dansau impreuna si cum se ter-mina muzica, dispareau. Erau atat de potriviti, bleatlumea.ii urmarea en drag din ochi.

Locul din fart fiind ocupat de un brazilian, urmasa ma asez intre cei doi amorezaji, ceeace, cu oameni&tat de indragostili, nu-mi parea o perspective atr6gil-toare. Si ei, vazandu-ma sovaitor, aveau aerul de a sescuza. surazand intiaiuri din visul fericirii lor, cu aceaabsenjil de expresie in pupile, proprie orbilor care in-tind spre soare obrazuri blajine.

Dar, sliivit fie zeul organizajiei turistice, care sesi ivi, invitandu-ma cu plecaciuni ceremonioase sa treen trasura urmatoare:

Impreuna cu Sir Horace, nu e asa ? Spre a seedea mai bine, hm. hm; peisajul de altfel remarca-

bil din toate aspectele si punctele de vedere, social-i moral, florii si fauna, insira el intr'un verbiaj de Ci-cerone graft.

Devenise desigur felul lui firesc de a vorbi tuturorcontimporanilor earl, cu tojii, nu puteau fi, pentru el,altceva decat turisti.

Pornirrtm in lung sir, pe caldaramul haotic intrezidurile marinei pesciiresti, cotind apoi brusc pe largasosea asfaltatil. Era artera principals a insulei, care-ifacea brau pe o sutrt de kilometri, precum ma informssir Horace care, pe semne, avea gpstul preciziuniidceeace, gandii eu, prevestea o trista tovarasie.

Inaintam 'nitre doua randuri de case de cel maibanal stil mediteran, negricioase, murdare, cu pravaliide maruntisuri, cu duble sine de tramvai intre ele, candinsojitorul meu, pe care il categorisisem prea in pripa.drept pedant, era numai plin de humor englez,ma facu atent din fuga automobilului, in termeni con-cisi si cu efect intarziat probabil din cauza supremei

Page 19: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VIZITA IN INSULELE CANARE 25

leni a exprimarii flegmatice asupra unei pieti pu-blice de dimensiuni mediocre avand, la mijloc, o gradi-nita si mai mediocre, din care rasareau, in decor destanci-miniature, trei palmieri sgribuliti $i rahitici.

Las Palmas", spusese el, aratand din goana ma-sinei catre arborii saraci : Plaza de Cairaseo !

Eram departe, tend la intrebarea mea, el repetasecu ton §i mai obosit

Las Palmas ! Pomii aceia, da, dupe ei s'a botezatlocalitatea, caci sunt singurii palmieri de pe toata in-sula ; am stat aci, iarna trecuta, locuitorii mi-i arataucu mandrie.

Ce deziluzie crescanda ! De am iesi, eel putin, dinOita aceasta mohorita, amintind mahalalele din Am-sterdam sau docurile din Galati.

Parasisem zona locuita urcam coasta abruptermuntelui. Jos, fasii inguste i verzi. plantatii de ba-nanieri pitici, Litareli yi pitulati; ici colo, pe flanculmuntelui, terase artificiale cu pamant adus, infatisausiruri simetrice de haraci; probabil vita de vie, de °bar-sie aleasa : Madeira, Porto; Vii, in aer, parch pluteauarome...

Patlagele rosii, intrerupse tovarrisul meu, in-tinzand bastonul in direcjia iscusitelor culturi. Aici,patlagelele se ingrijesc ca orchideele la Londra, ark ede sarae pamantul.

Mare minunatie. gandeam eu $i ce s'ar mai cruelsatenii vazand asa stradanie spre a creste nistezarzavat !

Patlagele rosii pe terasele lui Semiramis!Mai sus, drumul incolacea priporuri din ce in ce

mai repezi. 0 vasty panorama : portul, corabiile, totulredus in cateva clipe la scars copilareasca. In umbraracoroasa a muntelui, ajunseram din urma care greuincarcate, pe dourt roti inalte, trase de catari inhamati

si a.

si

nostri,

Page 20: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

26 PE CAI DE MIAZAZI

in rand, ce intrecur5m in pocnet de bite i sunet dezurg515i.

Aproape de varf, convoiul de automobile se opri infata unor stanci, sapate ca de albino uriase ce ar fisaasluit acolo, imp5rtind peretele in faguri de piatr5..Un ghiveciu spart, bucs6ti de carps coloratti, fum iesindpe ochiu de geam, musuroaie de gunoi, revelau locuinfeumane.

Caravana cobori din tra'suri i ultimii sositi, gra.-bind pasul, disp5ruril intr'o ulicioarti erilpaia." intro pe-retii pravani.

M5rturisesc ca nu ma tenta catusi de putin vizitala trogloditii de pe muntele Las Palmas. Nu venisemsa constat halul tie mizerie al unor nefericifi, acolo nudema asteptam s5 dau de raiul fanteziei mole geografice.Preferam s5 stau locului. Ocolisem taximetrul, spre asc5'pa de Sir Horace, care ma chemase de dou5 ori. Catot englezul, nu vroia sa piard5 un cuvant din prefioa-sele inepfii ce urma s5 insire, in graiul s'au interna-tional, anostul ghid. Ciudat5 rasa mai sunt $i britanicii!Aeasil la ci se feresc de str5inul prea destept, spre a fiun adevArat gentleman, iar in stiain5tate sunt in staresti asculte ore intregi pe talmacii de iarmaroc, ale5tuindpublicul ideal de gmii-eascrt.

De asi fi avut tiny, asi fi recunoscut ca eram prostdispus, deci inclinat c5tre judecat5 asps; dar nu eracazul, caci o droaie de copii, dintre cari multi cu tofu'goi, r5sarir5. din scorburile pietroase si se n'apustir5 asu-pra mea cu strieite de fiare hiimesite. Cei mai mici mitrageau de stofa pantalonilor, ceilalti ma inghionteaitcu o menu, pe canal, cu alta aril-tau spre gur5. Su fi vrutsi nu asi fi putut 6a le multumesc cersitul si trebuiasa ma ap5r de ei pe cat puteam, intrucat gluma se cami ngroa..

Sofeurii, care se aflau in grup ceva mai sus, au-zind fipetele copiilor, imi saris in ajutor :

Page 21: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VIZITA IN INSULELE CANARE 27

Fereste-te, domnule, strigii pe englezeste unuldin ei, alergand spre mine, Ca rup hainele de pe D-taDa-le cu bastonul in cap, &lei sunt lupi, nu oameni

Si implinind vorba cu fapta, se si repezi amenin-tator asupra impel galagioase. Micii asaltanfi se retra-sera cu ragete ostile, adapostindu-se prin santuri, pecand, ramas singur cu mecanicul in mijlocul soselei,nu ma puteam dumeri. Era care cu putinta sa existeasa hal de sdiacie si de sillVaticie sau, mai stii ? Eredi-tatea ? Vre'o afinitate nedeslusit5 cu acei stapanitoride pe vremuri, care intampinasertt in urlete de fiarepe tetrarcul explorator ? Mi-a rilmas intip'arit, mai Cu

obrazul celui mai mare, un b'aietan de vre'o pa-trusprezece ani, ce pa'rea a fi capul fa'utatilor; supt lafata, cu paral inelat, copilul era de o frumusefe uimi-toare, desi in Ochii lui scaplirau luciri de ucigas. Def apt, aceasta insole spaniola este locuit6, in bunii parte,de coboritorii directi ai Maurilor, care, dupe alungareafor din peninsula ibericii, au rezistat s'au Ostratmultii vreme neame,stecati, pe arhipelagurile atlantice.Intrucatva amintesc pe tiganii nostri

Sofeurul, eel cu englezeasca, maSa nu credefi ea e numai sarsacia; e $i firea for

hainZi; abea ziiresc un strain ca li se pare prada §i sethipustesc ca la asalt ; de aceea nici nu se incumetitvizitatorii pe aici farii de insotitori, caci pot fi despu-iafi inteo clipita de toate cite au pe ei.

Incantsatoare insura. ! Cel pufin la noi, chiar Matrasa intalnesti pe facut de noapte, tot nu indeasnesc fig&nusii sa-ti smulga hainele, sub cuvant ca cersesc...

Pe latura cealalta a muntelui, pe care automobilelecoborau acuma Carucioare-miniature repezite dinsusul jghiabului plitrun.deam intio regiune cu tutuldeosebita de cea prin care urcasem.

Versantul de miaZazi, mormai Sir Horace; atom,incepe paradisul.

siI

seama,

si

lamuri:cadarari.

Page 22: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

28 PE CAI DE MIAZAZI

Arbori inalti umbreau, ici 5i. colo, soseaua. Vege-tafie Inc a* sporadicrt; stanci de granit roziu, cate o

cu ierburi spinoase; la raspantii, vile catarate, in-cununate cu terase, cu vedere spre mare si ziduride culoarea aurorei, de acel stil neo-balear ce intalnestipe toata coasta Meditcranei. dela Smirna si Levantpans la portile Gibraltarului. Umbrare de vita ca unochiu deschis pc cer; gradinitc suprapuse; carari pre-srtrate cu scoiciorgoliul oricrtrui proprietar din Sudmuscate si fuchsia, facand parts intogranta din peisal.Pritutindeni, parfum de geranii, de ierburi marine si decimbru, in amestec sarat de larga suflare a oceanului.

Mai la vale, oprim pe povarnis, sub crang, la locde intalnire pentru merinda, in Litt unei duble scaride piatra, ascunsrt in ftunzis. Judecand dupa vechimealespezilor trebue sa fie o locuinta boiereasert din trecut.cu steme srpate in piatra, 'terse de timp si de muschiu.Urcam treptele intre ziduri de edera. Vegetatia acoperafotul iar eucalipti imbraca parcul intr'o luminaverde -Inchi ascunzand cer 11. Scrtrile se intalnesc pcalto terasa en coloane ruinate de nude pornesc iarlisi incurba armonioasil, spre platforina impodobita Cu zeiciunti. Are farmer aceasta oaza de arta ascunsa in desk.,de plante incalcite, dupa tristetea si goliciunea culmiiplesuve de adineaori.

Pe terasa de sus, se deschide ca din fundul uneiochian de verdeata, ce va fi fost vreodata alee, o pri-veliste neintrecutii, amintind o paleta de pictor sau uncaleidoscop.

E villa Delicia cu gradinile ei.Ajuns in prag, ma simt inteadevar desd.aunat di

upararea cu ghidul natarau, cu muntcle spalacitcu copii-lupi, caci, in sfarsit, mi s'a Implinit dorul...

Cunoastem cu tofu gradini mestesugite. Multi din-tre not ne-am purtat pasii prin Villa Grazzioli, cu z-t-durile acoperite de marechal Niel", prin Villa Akio-

grit-ding

uriosi

sr

Page 23: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

-0 VIZITA IN INSULELE CANARE 29

brandini cea cu lanuri de viorele in etaje sau prin mi-nunea d'Este, in fugare dantele de ape sonore. Firesteca da! Dar nu cunoaste oricine ceeace visasem eu, adicapolicroma grading imbalsamata, vibrand in unde im-pletite din flori si din aripi stravezii, din duioase ciri-piri violent-colorate bucurii, gradina in care se lea-gana, in dimineli insorite, creola galc§a in hamac!

Un dreptunghiu inconjurat en gard din mint taiat,impodobit cu columne i franturi de sculpture, rasa-rind pe sub verdeara, infatiseaza o singura plitura deflori crescute deavalma in tufe, in rnanunchiu, in snopi,in cumuli tuberoze, toporasi, lacramioare, crini rosit.Oleandrii cu flori uriase si magnolia cu dalbe pete stra-juesc pe la colturi; gramezi de fuchsia in clopote ros-vinete, flori stranse unele in \ esele sezatori, in luminoaseadunari, in brate ineiate, altele prea mandre ferindu-secu stinghere raladien de lebede totul, in o desa-varsita lipsa de randuiala. In schimb, o aroma sfidandcele mai dibace dramuiri orientale; pasarele tropicale,in stropi miscatori si fluturi buimaciti tesand urzeli stra-vezii peste campia miraculoasa, in o dioniziaca prea-marire de aripi tremurande.

Intr'un ungher, sub batranii lauri, sed paiafeingamfate trei cacatoesi bataind din cap, in vest-minte de our purpura. De pe vechiul trunchiu, unpapagal cleveteste cu bustul ciung al starostelui sati-rilor, acel ce multe ispravi vazut-a si care nici azi nuse lass...

cine poate sa ma face sa cred ca, in revarsatulzorilor, ea nu vine, fata creola, ferita de vederi ? Dare chiar ea, aceea care paseste usor acolo, pe cararuiasub mimoze imbinate, cu rochie fraga chihlimbar

cu faldurile palariei toarse din fir de ma-tase ! E ea, zana poienii, care inainteaza cu deschisebrate, despicand lanul de flori ce-i ajung la bran, ce ise adapostesc- la san, frangandu-si dornice tulpina. E

:

si

Si

si

Page 24: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

30 PE CAI DE MIAZAZI

ea, care le mangaie cu vorbe din limba for si cum vinemereu cu mers catifelat, mereu sporeste, nesfarsit, ma-nunchiul iubitoarelor ce i se jertfesc fericite in tale.

Istovita de dulcea povara, domnifa pajistei asternein jur sufletele acelea surori Vii, saltand odata din san-dals, Iii face vant, sus, in hamacul pazit, la fiecare inal-

pe fiecare raza de soare, de cohorte de inaripatipefitori, pe cand jos, in iarba, exala priviri imbatatoare,indragostitele curtene policrome.

0 noapte stravezie 5i instelaia se lasase peste ome-mire. Era atat de poru.ncitoare credinfa ce revarstt, incatinsusi pamantescul trio de nemfi. hamesifi, cu care co-boram acum, in fuga planata, pantele straluite de por-tocali, intrerupsesera limbufia for gastronomica.

0 luntre rapida ne readuse palcuri tacute deobosifi excursionisti catre nava feeric luminata defocare indirecte, care dau bastimentului aspectul uneluria5e radiografii.

Prietenul mut Gilberto Amado, renumit scriitorBrazilian, ma intampina pe puntea de acces :

Un ziarist dela United Press ifi core un inter-view. Nu-1 refuza Imi sopti el, caci e datina Atlanticu-lui !

Nazzareno Nazzaro Nazzari ! inirerupse, insbarnait de motor de aviafie, Impricinatul.

Motor de aviafie sau deviza razboinica de crainic?Nazzareno, Nazzaro Nazzari repeal' heraldul,

urlan.d, pe cand ma propteam uluit de speteaza scau-nului.

Groaznic nume, infiorator glas, uragan starnit dinsenin.

Ridicai ochii catre maul cel cu firma sonora. Erabarbat voinic, cu ochi ca taciunele, cu fafa de maurtalie de indian de indian imbracat la Ma,gazinul Uni-

time si

* *

Page 25: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VIZITA IN INSULELE CANARE 31

versal. Cat despre contra-basul din gatlej, desigur arfi insemnat o avere pentru un §ef de sector. Dar, laurma urmei, intru cat era el vinovat de excesiva dar-nicie a naturii? Miscarile sale feline, privirea ce roteain jur, gura larg deschisa pe un sir de dinti ascutiti,to facea banue§ti stramosi mari amatori de camede om. Asa de aproape de coasta africana, nisi nu arfi fost de mirare ! El se mulfumea, probabil cu sfil§ie-rea contimporanilor in trecere prin raza insulelor.

Reprezint Glasul Canarelor.Zambisem incantat

Glasul Canarelor, ce frumos si poetic! La not ise spune cantec de la canto nici nu s'ar puteadenumi altfel, irai dau seams, dupa armonioasa plim-bare ce am facut azi pe pamantul Dvs.

Litera r zbarnaia amenintator din gura coborato-rului de canibali, pe cand sporovaia :

Raia onoare ne aduc cuvintele Dvs. §i mandrabucurie! Maine, cand soarele va rasari §i yeti pluti de-parte pe Okeanos, tot canarezul va resimfi un legitimfior de patriotism afland sentimentele de prietenie pe,care solul marei surori latine le nutreste fata de pa-mantul nostru i care tradeaza emotia ce Las Palmasrevarsat-a in sufletul Dvs. Pre cinstea lui NazzarenoNazzaro Nazzari, sa credefi ci toli concetatenii mei voreiti cu evlavie amanuntele atat de originate ale impre-siunilor ce mi-ati impartasit: despre eari precum ye-deli aci gest teatral de schitare cu stilografuI pecarnetul neintinat am si luat nota. Intiun gand enci, va rog din partea for si a mea proprie a ne oferipentru ziaral nostru national-catolic-intransigent si li-beral, o fotografie un autograf, multumindu-va anti-cipat cu stima psi admirafie !...

Mare coicarie ! Nici nu apucasein sa deschid gurasi el rezumase declaratiile male. Sistem ultra-moderndar avantajos, nu-i vorba. Nici o mirare. Intrasem in zo-

si

si

Page 26: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

32 PE CAI DE MIAZAZI

dia Atlanticului, insulele Canare se afla pe latitudineaState lor Unite, Florida, New-Orleans...

Toti invitatii coboara la chei, vestea prin me-gafon seful steward. Atentie! E a treia chemare; in cinciminute se trag puntile.

Ce barbat providential ! L-asi fi imbratisat.

Insulele Canare ? Cateva opaite la tribord. Fatacreola ? o naluca. Transatlanticul ? Adineaori cetatetrufase, in marginele celor omenesti; acum, o farami-tura, in nemarginitul marii. De aci inainte, zece zile

zece nopli, numai cer i apa, spre a zari iarasi, undeva.departe spre Miazazi, pamantul de sub constelatiaCrucii, pe fata cealalta a globului : Fernando de No-ronha, Natal, America de Sud...

Vuietul puternic al occanului ne cuprinsese in lar-ga-i suflare i dominanta profunda a talazurilor sadeaumilinta in sufletele cetei calatoare.

Nava se afunda in intuneric.

................ .

Page 27: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT

American sadea, batranul Bill Forster era, la Riode Janeiro, un potentat. Organizase pe toata coastaBraziliei, vastele santiere ale Energeticei", cu rezer-voare petrolifere, care distribuiau produsele golfuluiMexic, infiintase ,centrale de forth hidraulicil, in finecrease o seams de industrii.

American sadea, adica yankee intreg, domnia-sanu era numai un potentat, ci un mare realizator.

Realizator, deci om practic.Ca tofi Americanii, pe cat de capabil, pe atat de

simplu in indreptarele sale de viata publics sauspar-ticulara.

In concepfia sa, tot omul se aseaza pe o anumitatreapta in clasificarea socials deci a dreptului deviata dupa cum, intro rasarit i asfintit, stia maiaprig sa aduca patronilor sai, eaci orice ins,in afara de Dumnezeu, avea un patron maximul debeneficii in mod legal, calculat in dolari argintii, roto-fei, sunatori.

Dona exceptii, afirma el, fusesera oranduite deinsasi Abraham Lincoln: Miercurea Sambata, delamiezul zilei in sus, sa se joace tennis, golf sau polo,dupa aptitudini, temperament sau punga. Duminica,dupil serviciul divin, sa se porneasca in excursie, cuorice mijloc de locomotie, terestru, aerian sau naval; darsa se porneasca in excursie, la aer curat.

3

si

Page 28: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

34 PE CAI DE MIAZAZI

Atat pentru orele zilei.Dupa asfintit, in timpul saptamanii cu atai

mai mult sarbatoarea numai intarziatii cu minteasau migeii care uneltesc in umbra, i§i mai trudeau capulcu afaceri sau cu politica.

Cat despre Bill, din acea clips, on -se ducea on nu,pe la club sau pe la prieteni obiinuia sa preamareased.cereasca pronie care disdedimineata it ocrotise inoperafiunile sale financiare, inchinand, pe terasa fa-stuasei vile coloniale ce poseda pe riviera braziliana, catmai multe pahare de whisky and soda, inconjurat dotineret, inconjurat indeosebi de cat mai multe, mai ti-nere si mai gingase exemplare de sex femenin, sub ochiiimpacati ai blandei sale babuste de sotie care ofta, tal-mricind :

Skmanul, atat de mult ar fi dorit sa aiba copii!Pentru desfatarea lui are neapsarata nevoie de tineretin jur !

Si ceeace, in vechia noastrii conceptie europeana,intotdeauna patimasa" adesea fara de rost banuitoarecanci e vorba de relatii intre sere, ar fi dat prilej bogatde clevetire, aici, in casa aceasta de nord-anaericani, atatdo naturali, de genuini, sau, mai stii ? lipsifi de tem-perament in ale dragostei in once caz de sire-tenie in raporturile sociale cu femeile aplirea, introdans si sport, dreept o camaraderie fireasca.' a vrastni-culni animator, cu tovarrisele sale.

Uria, c;Irunt i bronzat, cu o putere de goril, de ovitalitate uimitor de tin.ereasca pentru varsta lui, MisterForster, inzestrat cu toate insu§irile pionierului: inteli-genta patrun7atoare, cunostinta de oameni, hotarire ne-crufatoare in cele insemn.ate, dar adanc-iertatoare incele de amiin.unt, amintea sfaruitor pe faimosul lordcare inspirase pe Claude Farrere in L'homme quiassassina", cu toata vioiciunea acea de a trai, de a cu-prinde mai mult si mai bine din viata. Si, precum obi-

.i

gi

Page 29: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 35

§uuita curie a admiratoarelor platonicului patriarh deodinioara fusese stransa de contimporani, adesea barfi-tori, sub denumirea copilele lordului A", tot astfel s'arfi putut intitula copilele d-lui Forster", colectia de-Hume elegante, care, sears de sears, in societatea nu-meroasa dela Copacabana, se intalnea pe terasa batra-nului corsar.

Societate intr'adevar numeroasa.Poefi, dregatori, diplomafi, tot ce se leaga cu viafa

intelectualii, politics, internationala a unei mari cetatisi Rio este, prin excelenta, orasul in care breslele

spirituale se cauta si se atrag, indiferent de crez si de,culoare politics, atat este de mare se-tea de informatiiSi de schimburi de vederi generale, telurice, cosmice,cu totii, ei se regaseau .azi unii, maine aljii in gra-dinile cu bazinuri de innot luminate indirect, cu verandepe ocean, dar mai cu seams, cu multe si felurite bauturiamericans, oferite din impetuoasa convingere de na-strusnicul amfitrion.

* *

Intr'o Sambata sears, batranul imi spusese, cu lim-ba putin impleticita, cu ochii usor impaienieniti cacisoarele apusese de vreo trei ceasuri, deci omul era indreptul lui, desi mintea-i tot agera ramanea :

De atatea on mi-ai fagaduit sa vii cu copiii! Cefaci mains ? Nu an. scoala. Adu-i pe yacht, mergem sane scaldam departe, undeva pe coasta de nord. Cunoseun be minunat. Dar farce saga ! La orele noull, la Clu-bul Fluminense, intreaba de numar-ul 12, Fata Morgana.De acord ? Adu-i pe toti trei...

Il stiam pe Bill Forster mare sportiv nautic. Flotilasa de bard de curse era renumita in toata bahia dinRio, pentru premiile castigate, dar mai ales pentru rai-tele nebunesti intreprinse pe mare cu cativa americani.de-ai lui, tot atat de zurbagii ca si el...

Page 30: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

36 PE CAI DE MIAZAZI

De treizeci de ani, de tend locuia la Rio, de cateon prietenii nu se ingrijorasera de viata acestor indras-neti cari ie§eau in largul Atlanticului, dincolo de limitsingaduita imbarcatiunilor de sport, cu barcile acelea,ce-i drept solide, cottere cu pane, lancii cu motor, totu$ide dimensi 'uni reduse, destinate unor intreceri pe lacuri,in golf uri sau cel mult unei navigatiuni maritime dea-lungul coastei.

Dar nu! Cand lui Bill, in pornirea lui exuberantade a cheltui nebune$te energie fizica, dupe tine §ticce perioada de tensiune cerebrala, tend lui Bill iica$una sa iasa deadreptul spre soare-rasare, ca un tri-ton, masuranduli puterea cu elementele, i. i facea crucetot echipajul. Iii facea cruce, dar it urma pe patron farcede $ovaire, caci ii incercase i experienta dibaciacad, mai cu seams, ii cuno$tea nedesraintitul, diavole-scul sau noroc :

Cu batranul Bill nu se piere ! era lozinca lor.E lesne de inchipuit ca, de$i crescut eu insumi dirt

copilarie pe malul Mediteranei, de$i amator de spor-turi nautice sau poate tocmai deaceea ocolisemintotdeauna, sub diferite pretexte, invitafiile dumini-cale adresate de Mr. Forster, copiilor mei.

De data aceasta, blajina doamna Forster, care de-sigur ghicise cauza rezervci mole, imi sari in ajutor,completand poftirea teribilului batran, cu vorba-i lini-$titoare :

Veniti neaparat! Voiu fi $i eu pe bord. Bill sebucura atat de mult de fineref Mergem cu yachtul ceImare, buna noastra Fata Morgana". E incapatoarePuteti aduce faril grija copiii.

*

A doua zi, ne regasisem cu tofu la clubul Flumi-nense.

D-1 D-na Forster, care fusesera de vreme la bise-

40

¢i

Page 31: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 37

rica evanghelica, ne a§teptau impreuna cu reverendulGreg, §i el un sportiv desavar§it, in tinuta de dril alb§i camaa larg rasfranta pe piept, frectinduli voiosmainile, cu aerul slujitorului lui Dumnezeu, care se fe-licity in sinea lui de a nu fi zabovit peste masura inamvon, spre a nu pierde ,nimic din acea zi minunata,caci si ea este data doar tot de Dumnezeu §i se cuvinea fi laudata de cu

Reverendul, smead subfirel, intruchipa categoriagreutatilor ware pe langa batranul Bill, care, masiv§i Paros, pe jumatate gol, in tricou de marinar §i insandale, ajuta acum copiii sa treaca de pe chei pestepuntea cu rampa unica. Sub per)eaua menita a feri dosoare, sfioasa doamna Forster §i ea in costum de sport,ne primi Cu obi§nuita-i dragalkenie.

Unii, cate unii soseau oaspetii.Bill, exuberant, facea, de unul singur, un intreg

chiloman la chei, primind pe fiecare cu eke un hallo"rasunator, strangand cu galanta inchin.a'ciune mainiledoamnelor, vanturand in vazduh, din noduroasele-ibrate, loazele chihaind de bucurie, iar, pe barbati

cu cafe un traditional abbraco" brazilian careechivaleaza cu a to lua simultan de inlie cu partenerul§i a to bate simultan pe spate. strigand : abbraco,amigo ! Como vai ? Ba, dela un timp, araia de departeintarziatilor ceasul dela mans §i, in gluma, ii ameninta.cu. asvarlitul in mare.

Cand n.uma.'rul acelor poftiti se implini, puntea vo-lanta se (rase si Bill porunci plecarea.

Fata Morgana, alba §i dichisita, adevarat yacht demiliardar pentru calatorii oceanice, inspira deplina .in-credere. Nava se deslipi mai intai u§or §i paralel defarm apoi gemu in opintire de cativa metri inclarat, infine porni lin inainte, lunecand in semicerc dare mij-locul golfului.

Clubul Nautic Fluminense, vestit in ambele Ame-

§i

dr).-

ruindu-i

dimineata...

Page 32: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

3E1 PE CAI DE MIAZAZI.

rici, ni se infatisa acum in caleidor,eopul umbrelelor depemesele teraselor, a steagului brazilian urias, atarniindin chip de prapur depe acoperisul turrei principale, asiragului de luntre ancorate dealungul cheiului nu-mai luciri d'e aramii leganat attang de catarge colo-mte - a inaltei schele de ssarituri, boila cu vopsea rosie,stapanind iazul cu apa dulce, de sus, dope mal.

* *

Cine nu a va"zut depe apa, pe o zi senina, Rio deJaneiro, nu-si inchipue ca poate exista asemenea pri-veliste pe lume.

0 mare interna care ar cuprinde i golful Napolisi Cornul de Aur ba unii afirma faimosulgolf din San-Francisco cu, portile de our pe acel ne-sfarsit din Hong-Kong pe malurile caruia turle informa de minarete se imbina cu cucernice cupole cre-stine, cu sgarie-nori americani, cu manunchiuri descunde casute albe, galbene, rozii, ciitarate pe trepteinegale de dealuri, amestec de latin, de yankeu si demaur intr'o felurime de aiezare desaviirsita, intrepaduri luxuriante, care coboara pana la farm, ici chi-parosi rasleti, colo pomi multicolori pururi infloriti.Tot acest peisaj striljuit chiar pe primul plan de haoticei halucinant de verticale forme de munti in chip de

mese de granit, de piscuri dantelate ca tot atatea de-gete uriase, de calupuri pietroase tasthnd drept dinmijlocul apelor, alcrttuind o panorama pe care ochiulcalatorului, dinteun inceput, o inregistreazsa in nevero-similul ansamblu, ca plasmuirea iesitil din penelulunui zbrehud artist oriental de pe vremuri, in clipe deorgiaca fantezie.

Sao Sebastiao de Rio de Janeiro este numele deobarsie, pe care primii cuceritori portughezi sau, pebraziliana primii bandeirantes", adiea primii ste-

§i

ca

ei

si

si

Page 33: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 39

gari, it dad.usera lacasului menu sa devie capitala ma-relui imperiu de peste Mari.

Sosifi primii, dupa trudnice, indelungate, adeseaidesna.'claj-duite luni de navigafie, la acel liman maret,intr'o bineeuvantata zi de intai Ianuarie a inceputuluiveacului al XVI-lea, Andrei Gonsalves, cred unii, PedroAlvarez Cabral afirma altii denumisera ,,Rio deJaneiro", acel fagas de ape ce-1 luasera drept estuarulunui ran, unui rio, al unui fluviu urias, pe cand ecrunumai unintrand de ape oceanice, un golf in care nisiun suvoi mai insemnat nu se revarsa de pe muniii dinjur. Iar noul imperiu. it botezasera Terra de Santa-Cruz,

Dar istoria mai ironica decat voinfa oa.meni-lor, a sters din amintire denumirea (le Sao Se-bastiao" data de Conga Ives, capitalei i pe aceea deTerra de Santa-Cruz data de Cabral imperiului, sprea nu rasa mostenire urmasilor decat numele de rio,adica ceva ce nu exista, si de Brazil, de pe urma lem-nului putred al pomului zis i azi pat) brazil pe care,navigatorii lui Amerigo Vespucci inviltasera mai tarziudela Indieni foloseasca drept lignit, raspandin.du-Iparka pe coastele Mediteranei sub denumirea de brasas,de uncle i cuvantul francez de brasero, dat acelor ma-runte sobe portative care mai dainuiesc si azi in anu-mite orasele din sud, amagind in casa saracului cain vechi palate, dorinta de caldura a batranilor, in zilecand sunset tramontana.

Doar in ca.n.tecele for de dor, de saudade ici Sacolo Brazilienii mai amintesc de Terra de Santa-Cruz,nume sonor cu reminiscente pletice I De Sao-Sebastio ?Niciodata.

In schimb : Rio ! Rio este verbul-talisman, limanulfermecat, cuvantul intruchipand tot ce mintea intre-vede mai frumos .i mai maret pe lume.

-

sa-1

SI

Page 34: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

90 PE CAI DE MIAZAZI

Rio Cidade da Luz ! Rio ! Cidade encantadora !Rio I Cidade maravilhosa

* *

De fapt, accesul depe Ocean in bahia din Rio,gatuit mai intai intre Capatana de zahar muntii delaMiazrtnoapte, in chip de portal grandios al naturii,demn de lacasul august la care invites se deschideapoi in surprizrt radioasa un soi de prima $i vesela anti-camera marina, pe un fel de fiord tropical care, larandul lui, pofteste voias catre launtrul feeriei lichidea maretei bahii de Guanabara.

De aci inainte, cortina se ridica spectacolulincepe. Dupes istovitoarea monotone a coplesitoarelorvaluri oceanice, dupes brumariul-aburiu de genezr" alAtlanticului, calatorul, pornit de pe alto meleaguri, estedeodata transpus in euforia privelistei de pe scenes.

$i bahia de Guanabara, in neintrecuta regie a Crea-torului, pare, la randul ei, sal ofere la intaia priviredrept in fata, intreaga viziune a capitalei cataratein jurul vastei arene de ape.

Curand insa, iti dai seama ca e vorba de o iluzieoptical. Lumina dela ramps to -a orbit. In realitate, nuzare§ti detest central orasului, cad radioasa anticameramarina s'a i despartit in dour" ramuri: principala, Gua-nabara, indreptandu-se oblic spre Noapte, alca-tueste fantasmagorica mare interns cu pusderia ei deinsule cate zile are anal, afirma cariocas, adica local-nicii patrunde atat de adanc in coasta munioasit,incest trebuesc mai multe ore de navigatie spre a atingefundul golfului; a doua ranaura se largeste catre MiazaZi, in mai multe hemicicle inlantuite intro m.untiabruitti, legate intro ele doar prin sose,aua depe cornicesau pe apes, astfel incest raman nevazute, unul altuia.llemicicle marine cu name sonore: Flamengo, Botta-fuogo, Urea colan do peruzele de,spartite de oceanul vi-

Miaza

!

I

ci

ci

ci

Page 35: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 41

jelios prin uriasele ziduri ale muntilor Pao de Assucarinchizatori uluitoare ale acestui neintrecut giuvaer, to-fu' impreu.na alcatuind celebra bahia pe care, in aceazi de intai Ianuarie dela inceputul erei moderne, con-quistadorii, in Lefia nemarginitei for bucurii, puseserape veci stapanire.

* *

Pe cand priveam, aplecat la prora, prestigiosul spec -tacol, Bill imi batu vesel pe umar :

Ehei, prietene, nu-i timp acum de meditare ! Iamai curand un sandwich! Avem atatea cucoane no-stime pe bord. Ma bizui pe D-ta. Trebue sa le distram.

Si, aratand spre tava dinmfina steward-ului :trite ! Gusia-1 pe acesta cu laptuei ! E minunat !

Ai sa vezi ! Specialitatea Doamnei Forster !Nu cunosc nafiune sa inghita cu mai multa

patima i convingere decat nord-americanii ierburi in-tinse pe pain cu unt ! Ierburi de tot soiul, la orice oradin zi si din noapte, cu aprecieri pe care noi, europenii,le rezervam altor subiecte de admiratie, ca : dragur.,.frumos", magnific" si care dovedesc o deosebit debuna crestere, dar, infrucatva, naivitatea acestui su-perb norod de mari copii !

Dar Bill, dupa trei sarituri de gimnast, cu mainileproptite de parapet, se si napustise la capatul celalaltal vasului, de unde porneau chiote si rasete, unde sezareau tinerele invitate fluturand batiste catre farm.

Trecusem din golful Bottafuogo in golful Flamengo.Aici plajele se fineau hint, tixite de vesele, nesfarsiteadunari, adevarate ciorchine umane, unele asternute penisipul de aur, altele jucand peteca" un joc d-minge cu un soi de papule burdusita cu petece in-cununata cu pene, ce -ii arunca unul altuia, tineri ase-zati in patru colfuri ; o paleta de culori Tic:denteale costumelor de plaje, ale panzelor aramii, albe sau

batranul

Page 36: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

42 PE CAI DE MIAZAZI

fugarindu-se pe azuriul apei. Si cum inaintam lamica departare, deosebeam toate amanuntele mo-delatul estetic al curburii luxuriantei cornice numaifantani in stropi sclipitori, numai statui ornamentatiide marmora, numai pajisti de flori, si avenida, cu im-patrite alei, unele pentru pietoni, allele pentru vehicule,cu siraguri de lucitoare-carucioare, tot atatea torpedouri

limuzine, incrucisandu-se in cadril de naluca.Cu cat inaintam spre Guanabara, intalneam mai

multe barci cu o singura vasla, intrecandu-se prin efortmuschiular, luntre din care isbucneau cantecele ulti-mului carnaval :

Eu credeu que vosse foi sinceraMas non era! Mas non era..,"

ba chiar innotatori incercati, cafe doi, cafe trei, spinte-cand, vanjos, la cativa metri de noi, sesul de sineala simargaritar.

Chiar acestia erau pricina zarvei dela pupa. Prin-tre ei, invitatele lui Bill recunoscusera cativa prietenz.Un sunet de clopot, un ordin transmis de patron prin,;agalnicul megafon de h'artie si nava se opri sa culeagicativa oaspeti suplimentari, care se catarara de parame,inainte chiar de a se fi lasat scara.

Fata Morgana pornise din nou, de data aceasta inritm accelerat, ditre mijlocul golfului.

Pe jilfurile de paie de sub cork alaturi de DoamnaForster, poetul Andrade arata unui coleg sosit de cu-rand in Brazilia noul aerodrom Santos-Dumont, undehidroavioanele de la Dakar stationau prietenos, allituride celelalte depe linia New-York.

Bill, luandu-ne, pe amandoi, ca mariori, apostro-fase pe poet :

Unii cred ca poezia e numai vers ! Eu unul pre-find ca e si creatiune materials. Nu ! Nu ! Nu to supara,drags maestre ! Crede-ma, arta si tehnica sunt surori.Asa-i. scumpe Andrade, ca in junetea mea, cand am

1i

5i.

yi

Page 37: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 43

sosit la Rio, in locul esplanadei Beira-Mare, ce vedefiacum in fat-a noastra, se afla un munte plesuv in`Varf, Boar ruina castelului francezilor medievali ? Fariiindoiala poezia tehnicii. Afi pierdut ruina istoricS dela Villegaignon, dar ali castigat terenuri neprefuite.Tehnica a aruncat in aer un munte intreg si ne-a &miteel mai prefios cartier din Rio. Venerez trecutul, dar nugasifi ca e atrtigStoare si geometria arhitectonicei in-drSsnefe ? Mrirturiseste sinter, drags Andrade, ca estidoer poet modern...

Defilau, din fuga vaporului, intregi formafiuni desgarie-nouri, apoi muzeul de Belle-Arte, celebra pialaCinelandia cu avenida Rio Branco intreg miezul dar-nicei capitale, additS intr'adevar pe prrmantul aceluimunte revSrsat in mare.

Fireste, Bill, fireste, ai intrucatva dreptate! ra-spunde Andrade sdruncinat. Dar fiecare cu punctul ssaude vedere. D-ta vezi poezia terenurilor neprefuite, euva'd binefacerea climatericS.

Iar cit'tre not :Morro do Castello, aruncat in apS la inceputul

veacului a (Limit designr fericire biefilor nostri conce-tilfeni, cad a scSzut cu cateva grade temperatura in cen-trul comercial. Infelegi? Curenfii aerieni de pe ocean numai inalnesc zagazul natural. Este desigur o mare bine-facere. Asa dar, scumpe Bill, pe cand to canfi plus-va-luta, eu cant fericirea

Perfect, striga Bill, principalul e ss cantlim. Sacantrn, sa ne inveselim, adSogase el, cSfarandu-se pc-scara punfii de comandS, unde se facuse nevrtzut.

Pufin dupS aceia, o aripS umbrita rotise peste ca-petele noastre. Comandantul echipajului primise pro-habil poruncS sa desfSsoare, pe langS motor, si panzacea mare. .

Afi observat cum saltS, pe luciul apei, o navy detrdata ce ridici vela ? observ4 fermecat poetul : Ca-

? $i.,

Page 38: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

44 PE CAI DE MIAZAZI

breaza, se pleats usor sub boarea marina si sfaraitulprietenos de spumy insoleste iuteala sporita ! Asa e,doamnele mele, ca un catarg cu panza plina e ca o usu-rare sufleteasca, ca o grija mai pufin, ca o piatra luatade pe inima ?

Apoi, dupe o clips de reculegere :Soare de tropice ! Desigur ! Dar atat de bine-

facator, cand se imbina cu vantul, aici sub perdeauaocrotitoare! Nicaieri ca in Guanabara, lumina n'a prea-marit opera divine in asemenea apoteoza! Privifi, varog !

$i bardul evlavios nu contenea sa ne arate noun,streinilor, minunile indragitei sale bahie :

Curand vom fi in plin arhipelag! In preajmanoastra, cea mai mare este insula Governador. Acelferry-boat leaga Rio de oraselul Nicteroy, pierdut coloin verdeata coastei de Miaza"-Noapie : orasel marunt,totusi, capitala administrative a Statului Rio de Janeiro.

Ca mare Stat ! ingana Bill, care se intorsese,de fiecare brat cu cite o tanara-mladioasa. Statul Rio,in realitate este numai orasul Rio cu imprejurimile.Fireste ca v'a fost rusine sa fie si Stat si capitala. Sun-teti nista sire(i., fie zis fare supraare.

Dar nici nu m'am adresat tie ! protestase An-drade, tu esti mai carioca decat mine, care de altfeima trag din Sao Paolo, adaoga el cu mandrie. Tocmaitu, Forster, esti acel carioca fodul si siret !....

asa-i, aproba D-na Forster. Bill e cel maibastinas din tofi. Uitafi-vti a si baut al doilea paharde batida! Bill, Bill, fii to rog prudent, sa nu mi to faceprea brazilian pe ziva de azi !

Bill, in.tio pornire tinereasca, imbratisa emfatie sitotusi infinit de dragastos ceeace nu scapase nima-nui pe subtire'a-i tovarasa de viala; apoi, spre aalunga once umbra de emotie :

Doamnelor si Domnilor, cea mai eftina excursie

Aga -i,

Page 39: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 45

de pe glob. 0 or la dus §i alta la intors cu oprire lainsule, pentru un franc, numai pentru un franc! Cuacel ferry -boat. Da! E o taxa incantatoare I Mi:e dragtidemocrafia, chiar la picioare. Priviti acolo Ce gloata!Toti deavalma.

In a.devar incrucisasem ferry-boatul, care, sufland'din greu, cu spatele infundat pang la nivelul apei, ina-inta anevoie sub povara sutelor de pasageri inghesuiji.

Vedeti colo ce invalmaseala ? E clasa unica ITotusi doua inira'ri la cheiul de plecare, deasemeni douala sosire, una pentru pasagerii incaltatis. alta pentrucei desculti. In schimb, de nu esti incaltat pla'testi nu-mai cincizeci de centime. Foarte cuminte ! Foarte drept!Voi raporta la Washington, sa ieie pilda. Sa se adoptesi la not acest fel de taxare, pe lacul Michigan.

suras ironic :Nu e vorba ca acolo nu avem lucriitori negri

care sa locuiasca in padurile dela nord si care sa cu-treiere, stirmanii, de doua on pe zi golful, ca sa ajungala bihale!

Vecinul meu din stanga, unul dintre innotatoriiadineaori dealtfel si el fin scriitor iii corec-

tase tinuta edenica, prin faptul ca-si invelise gatul in-tr'un stergar incrucisat si se pieptanase. Ce rol ciu.-dat mai joaca pieptenatura chiar la barbati ! Cu pa-rul adus cu grija, cu cararea corecta la o parte,acest ins pe trei sferturi gol, luase subit, o infatisaredemra. Oare o fi ghicit si vechea civilizatie Incas, ros-tul insemnat al oranduelii capilare ?

Ilha das Flores ? exclamase el induiwat. Multeflori, dar i multe lacrimi. Cel putin odinioara, didacum s'a terminat cu barbaria vremurilor cand era la-cas de carantina pentru toti imigrantii din acele patrucolturi ale lumii !

Peste capul nostru, copiii, vreo opt la numar, chi-Blau ascufit de pe puntea de comanda.

cu

cu.-

I

$i

1i

Page 40: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

46 PE CAI DE MIAZAZI

Ca'ntotdeauna, toti in jurul nostromului ! ob-serva cu prefacuta suparare batrantd Bill. Armando !Blestematul, cu nesfarsitele lui povesti. !

In fata noastrli, aplecate pe balustrada, Isaura,statue de abanos, alaturi de. blond-exotica Isabella.Blonds ? Doar e paolista curata ! Mandra coboritoarea primilor pionieri din Sao Paolo ! Ce mirare ? Sunt

femeile balaie pe aceste meleaguri. Cabelei-reirii coafori au doar i ei un rost pe acest pamant.

Estrella si Marti sunt inconjurate .de efebi, caroraabea le mijeste mustata. Ambasadorul, cam zaharisit.al Guatemalei si corsarul-gazda, vechi prieteni, se intrecin eurtenie ca trei alti admiratori, pe langa frumusetile.sezonului : Adalgiza si Gilda,

Insulele s'au rarit. Plutim spre Miaza-Noapte, peluciul orbitor al celei mai mari latimi a Guanabarei.Aparatul de radio s'a deschis. Perechile an inceput sajoace. Soarele e aproape de meridian.

Albastrul apei ! Albastrul cerului ! Dar ochii al-bastri ai Rozalindei ? Ei, desigur, o Doarnme SfinteAtotputernic al emisferei antarctice, ei, ochii albastriai Rozalindei stapanese poruncitor toata suflarea, inaceasta simfonie de azur ! Poruncitor ? Sau destrama-tor de inimi ? S'ar cuveni consultat intreg §irul de sta-paniti, dela Bill eel tomnatic pans la manzul de Aloysio.

Valuri melodioase de rapitoare sambas ! Alaiuri deispititoare farfurii cu franzelute umplute de Coate bu-natatile. Ce darnici sunt zeii din Brazilia ! Ce darnic§i zambetul mulatrului Vincenzo, eel cu cusma alba peparul carunt! Painisoare umplute cu delicio§i Cama-ron, crevete uriase din golf, cu ton, cu garupa, sora pri-beaga a salmonului depe Vistula si, bine inteles, cunelipsita panacee : tot soiul de ierburi, laptuci, tarhon,papadie, rosii, sfecla, Celina §i ate alte intinse pe unt§i paine ! Dar tavile ! Tavile invioratoare, cu rubiniileame,stecuri de alcooluri la ghiata, cu pocalurile-aburii

pitsderii,

Page 41: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 47

de nectar scotian, cu tradatoarea batida nafionala, curacoritorul Guarani un fel de limonada duke §i ame-fitoare, mergand drept la sufletul senhoritelor! VoiNe-nie intrematoare ! Perechile dansatorilor, numai bratedalbe inbrate cafenii, numai icoane ritmice dealungulnetedei punti, o sales de bal pe nesfar§itul camp aIapelor. Inski Doamna Forster, in stangace topaiala cupoetul Andrade ! Usoarele tesuturi de plate a tinerelornaiade falfaesc in vartej la prora, tot atatea mode-lari de nuduri in frenetice paso-doble.

Tree clipele ca sborul albatro§ilor... Suntera de pestetrei ore pe drum... Am parasit §i golful Guanabara.

Inaintam acum incet in o fundattua de munti, inclinul de ape al unui indepartat cotlon. Panzele aucazut depe catarg, in fosnet de fuste singuratece. Undeva fi lamas Rio ? Unde civilizatia ? Niciun asezamantomenesc, nicio coliba pe dealuri ! Numai apa §i padureatropicala, scaklandu-se in ea; numai verdele adanc depemaluri, tintuind privirea. Apoi cotlonul se late§te: pa-trundem intr'o poiana de ape intre munti, intr'un pustiumarin denumit Bahia do Sao Francisco.

Undele radiofonice au incetat. Nava a stopat. Dan-satorii s'au oprit. Cu totii privesc afara. Ce pace desa-var§ita si totusi cople.§itoare. Lini§te mareala a naturiiin acest ungher desert. Pe vreme de namiaza, to crezipierdut la farm de basm.

Masa numai dupa baie ! i numai pentru acei-vrednici cari s'or scalda, intrerupse -Ricerca glasul pu-ternic al gazdei.

Ce om de spirit! Pururi prezent. A vrut sa strigevoios, iar muntii i-au redat ecoul. Dar rasunetul e dis-cordant, nespus de discordant §i de trist. Ce loc ciudat!Dece atata ingrijorare apasand pe neateptate pe toficei din jut. ? Si fie vreo vraja ne§tiuta ? Tofi taccople§iti. Soarele este atotputernie ; cu el adancimilealbastre sunt atotputernice ; padurea neprihanita este

Page 42: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

49 PE CAI DE MIAZAZI

atotputernica ! Ce suntem noi ? Cel mult intrusi, in-trusi temerari. 0 vaga intuitie rasare din strafundulinstinctului vital. Neindoios! Am depasit granite! Asase intampla, cand to iei dupa un Miran maimutoiyankee...

Toata lumea gate de scaldat, striga iarasi gazdacu glas discordant. Cui nu-i e foame ? Cine incepe ?Unde sunt copiii ?

Aici, aici, ura! raspunde posidicul, care amu-tise ,i el, aici raspunde de pe puntea de comanda,drept peste capul nostru, aici, i suntem gata!

Unu, doi, trei ! comanda Bill, pe cand oaspetiiscuturand ciudata povara depe suflet, au inceput saforfoteasca, lepadand putintelul ce mai acoperea costu-mul de bae.

Un, doi, trei! repeta Bill, inghitind pe nerasu-{late pocalul cu bautura scotiana. Toata lumea e gata?Scara e la stanga pentru nesaritori

Tup... cup... Ca broscoii sarind intr'o balta, cei mici,in salturi bondoace, s'au i aruncat depe puntea de sus;ne-au trecut prin fata ochilor Vii, in plescaituri sonore,s'au afundat in adanc.

Ne pregateam si noi, mai pe indelete, sa le urmam.pilda.

Batranul Bill, in pozitie de salt, cu bratele intinse,astepta, indemnand pe intarziati, cand, deodata, san-gele imi ingheta in vine. Yedenie sau realitate ?Efect de insolatie sau adevar ? Inchipuiti-va colb,la mica distanta de bord, la cateva zeci de metride copiii can dupa saritura abia iesisera la supra-fata, o aparitie brusca, neauzita, infioratoare ! In-chipuiti-va niste monstri uriasi, vreo opt la numar, ra-sariti subit din adancul marii, la distance egala unul dealtul, negrii, rotunzi, hidosi ! basici uriase, enorme gea-mandure, galusti unsuroase gretoase cu ochi ca doua

!

!

9i

Page 43: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 49

faruri, la nivelul apii, iesite, prin surprindere in preajmavaporului, gata sit insface orice

Strigate disperate Copiii ! copiii !...Strigasem eu ? Auzisem strigandu-i pe ceilalti ?

Sau strigasem in gandBill, cu mana sa de fier, mh apucase de brat in

clipa in care voiam ss ma avant peste bord. Cu glas destentor, plecat in spre val, urla, cat it -tinea puterile :

Nu vb.' speriafi, copii! Nicio fricsa, afi inteles ?!Stint caii marini ! Animale blande! Cei mai buni prie-teni! Nicio teamrd Veniti aici! lircati la bord! Nu vdtemeti !

Intr'o clips, nu stiu cand si cum se fiicuse, dar srt-risem cu tofu in ajutorul lor. Toatrt scena durase abeacateva secunde. Pe cand ajutam opiii sa urce scara,acestia radeau, cam verde- galben, dar radeau, care decare mai manzeste, in vreme ce sirena suna stridenteeace, se pare, avea clarul sa sperie fiinfele acelea apo-

ealiptice. DeocamdatrI, In mintea.-mi ingrozitrt ea am-plifica acel inabuitor climat de catastrord.

Intr'adevb"r, precum aparuseia, tot astfel miaselebrtsici se afundaser4. Apoi iesisera iarifisi la suprafatrt,La vreo sufb.' de metri deOrtare, ca un sir de movilenegre pe albastrul golfului.

Cu tofu ne inghesuisem in juru.1 lui Bill, parch lh-muririle sale, parch expresia lui Jovialh, a§terneau oalinare in suflet, duprt soca! primit.

Gresit li se spune cal marini, ciici de fapt, suntanimale minuscule. Acestia Bunt un fel de casaloti aimarilor de sud, mamifere enorrne, inofensive, ba chiarfoarte prietenoase. Priviti la ele I Sunt de o curiozitatereminina. Tot ce se petrece in preajma -le, le atrage. Vorsti afle §i sh" vadli tot. Nu stint lipsite de inteligentrt.Cand apar din adancimi, in locuri pustii, pescarii sobucurrt, clici spun ert vestesc mare calms pe vreme in-elelunga-ai ! Indienii ii considerb' drept prieteni.

4

pradd.:

I

Page 44: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

50 PE CAI DE MIAZAZI

Intre timp poetul Andrade, aminti naiactelor legend.'potrivit crtreia fetele prea sburdalnice, rata-

cind seara pe malul marii, sunt ademenite, de Boto",care, luand infatisarea unui tanar atr'aggior, le momestein adancul valului. Iar Bill-catre copii! Voi n'ati auzlide delfinii din basm ? Ati vrtzut ce ochi holbati au ?Tralesc la marl. adancimi. Acolo e intuneric; deci aunevoie de faruri !

Ha,,, ha... ha! Faruri electrice ! faceau haz cetmici.

Si voi, sunt cumsecade acessti cal marini,cand za'resc vreun innotator istovit. Nu stiti ? Apoilas'ea vi spun eu! Cand vad cafe unul ca a obosit inapa, se apropie de el, it iau in card" due pangla mal !

Tineretul asculta uimit.rad ca nu ati prea inNItat Biblia! Jonatan sal-

vat de balend Delfinul eine ? Ei ! Vedeti ca nuBiblia. Dar povestea cu sarmanii marinari sc'apali

de la innec? Las'ca v'o spun alts data. Oricum sunt ab-solut inofensivi, incheie batranul, cu suras laTaret, pecand, en ambele maini culcgea sandwiciuri crepe masa

indopa deavalma copiii care acum iii revenisera infire si strigau, pe'ntrecute :

Hai in apa ! Hai in apii !Eram sa opun cu strasnicie un veto prtrintesc cand,

spre mirarea mea, observai ca in afara de doamnaForster, de reverendul Greg si de vreo cativa alti prt-rinti mai toatil adunarea, atletii bronzati, mandreleGilda, Isuara, Estrella $i Mara cu toti ceilalti balaceau,nesinchisiti i veseli in jurul

De vii este teams, plecrtm mai departe. Dar,pentru mine, unul, gasesc ca este un farmec in plus !

Cu. amste cuvinte, btitranul Bill se aruncase inuncte, dupa cateva clipe, ne regAsim cu tofu .

$i ce baie de neuitat! Apa atat de ri:icoroasa, atat

i-1

apii,

indianii,

stiti

stiff

yi

navel.

Page 45: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT 51

de limpede, atat de ling, parch ne Linea singurh la su-prafat& S'ar fi spus ca aveam solzi la main si la pi-cioare...

cata bucurie ! Ce baTaceald de pominh si ce in-treceri! cafe priviri gales!, cafe glume voioase, cat"siren ispititoare !

Casalofii sthruiau nemiscati la oarecare distanch.$i era intr'adeviir surprinzhtor felul in care aceste ani-male urnilireau interesate cu privirea for blandh, schl-datul nostru, Lig. a fine seams de chiotele fetelor. Cafivasportivi iscusifi innotarh in infrecere voinicetach pang, latarmul ingust de nisip alb de sub phdurea virgins si seintoarserh, vaslind dintr'un singur brat, iar cu celhlaltintilfand peste apti, cafe un mhnunchiu de flori shl-batece.

Intre timp, Nostromul si cei doi marinari de vegh,-pe punte, chrora, pe semne le plhcea grozav muzica stri-dent& aleseserh niste rnarcias" nhbhdilioase, care in-veseleau econl dealurilor.

Iath ca buclitarul Vincenzo, probabil apucat si elde strechia ritmului de tam-tam al mulatrilor, bhtandscum gongul inteo tingire, pofti vartos la mash intreagasuflare din val.

Copiii, cei mai indhrhtnici intru terminarea bhii.porecliserh casalofii cu nume familiare.

Mister Bill ! Nu-i chemafi si pe ei la mash ? isco-dea un pustiu al Doamnei Guimaraes.

Uitafi-vh la nenea Osvaldo, ce trist priveste in-coace.

Nu e nenea Osvaldo ! E mosu-tau Antinor-u!Pe ambele laturi ale punfii se asezaserh ca prin mi-

nune lavife, mese si mesufe cu tacamuri. Vincenzo, adu-cea castroanele cu calcreirada" de peste, cu fejoyada"de fasole si orez, ambele tare ardeiate si gustoase.

Adios! Adios! Pe curand! Sh ne revedem si antidata, fipa tineretul, falfaind din servete chtre castdoti,

Page 46: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

52 PE CAI DE MIAZAZI

in timp ce nava, virand incet, pornea spre cotlonul prin.care intrase, in bahia Sao Francisco, iar placidele ani-male, nepasatoare fala de asa de stralucita manifesta-fie, se departau filosofice, in formatie, catre cealaltaiesire spre larg, ca o echipa de salahori greoi aice si-ar fi datoria si se intorc acasa. Ce rostnecunoscut le mans oare pe aceste oceanice ursitoare ?

Soarele trecuse mull spre apus. Ne inturnasem inbahia Guanabara, n.avigand spre Miaza-Noapte, cu pia-cuta adiere de nord in fatal, intrematoare, dupe caldurazilei.

Miresme dela Ormul frumoasei Pacheta.Pacheta, cea mai frumoasa insula din maiile an-

tarctice, evocand duios in acest peisal, reminiscence eu-ropene. Ceva clasic in oranduiala teraselor, amintindlacurile italiene : Bellagio, Isola Madre, Isola Bella...

Pacheta, lacas de mandre locuinfe de vary si deumile casute pescaresti, unde cu toate aleele spatioasesi umbrite, o iscusita grija estetica nu a ingaduit vreo-data unui automobil sa manjeasca cu miros greu deulei, armonioasa asezare

Pe card nostimele invitate, la ind.emnul doamneiForster trecusera in cabinele de jos, spre a se pregilti dereintrare in viafa conventionatd, barbatii stransi pepunte, priveau tacuti apusul de soare luminand rosiatecpadurea Tijuca, deasupra golfului Flamengo.

unii se mai indoiesc de existenfa Providenfei,child sub ochi ii se desfasoara, zilnic, asemenea

ofta cucernic reverendul Greg, care fie zis intaina nu fusese ultimul intru prasnuirea zilei Dom-nului.

Privind in zare, batranul Bill aprobb.- tacut, ridi-child pocalul.

*

floralli.

Si

indeplinit

Page 47: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LIMAN FERMECAT

Seara tropical' asternea numai raze verzi peste ape.Dealungul corni§ei, o nuia de vrrijitor aprinsese

colanul de perle, din mu de lampadare...In fata oglinzii de smarald, Rio de Janeiro se giitea

pentru eterna-i aman.fa noaptea.

53

:

Page 48: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FANTEZIE EQUESTR A

Doamna Stetson era ceeace se poate numi o ama-zoana neintrecuta.

La Roma, dupa rasboiul mondial, ea sosea cu avio-nul dela Varsovia, spre a lua parte la o vanatoare ca-lare ; petrecea trei zile in cetatea eterna si se intorceatot pe calea, aerului, adica trei mu de kilometri in aeroplan, numai pentru pasiunea de a sari, in goana nebunaa urmaritorilor vulpii, patruzeci sau cincizeci de obstacole, acele celebre obstacole din Campagna Romana,alcatuite din franturi de ziduri antice, din specifics far-curi ale sesului latin. denumite staccionate", din sanfuri sau din. nesfarsite gropi care faceau din impre-jurimile Romei, dela Castel-Fusano pans la Gaeta, cam-pul de predileclie, a tot ce este viteaz printre calaretiidin lume...

Este lesne de infeles cu ce bucurie regasisem, laRio de Janeiro, dupa o despartire de aiatia ani, pmttndra reprezentanta a hipismului femenin.

Doamna Stetson locuia in padurea 1 i juea, domi-nand, intre Corcovado si Bahia de Guanabara, intreag,panorama din Rio, o stranie vila colonials din veacul aloptsprezecelea, cu doua caturi, cu pretentii de caste].cu area nespusa nota de fast specificii latifundiarilortropicali din secolul trecut. avand ceva imperios si tot-°data profund Espretuitor pentru pe;sajul din jur, al-catuit din cocioabele sclavilor de adinioara, transfor-

Page 49: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

56 PE CAI DE MIAZAZI

mate in dependinte dupe moda de azi. In realitate siin ciuda fatadei pretenfioase, era o hardughie in careleranul prima asupra oricarui material de construcfie.De lemn, terasele dela parter ; de lemn, scara monu-mentala ducand la etai ; de lemn, cerdacurile circularedela catul al doilea; de lemn,. ornamentatia scuturiloi-heraldice dealungul zidurilor ; de lemn, pardoselileacoperisul. Cu toate acestea, nimic amintind prietenoa-sele cladiri din Elvefia. Aici totul era intunecos si gray,precum era gravii, intunecoasa si infricosetoare padureadin jur.

Incontestabil, gustul slat de sigur al DoanineiStetson stiuse, pans la un punct, sa inveseleascli sumbralocuinta, impodobind-o cu autentica mobile engleza, culucioase matiisuri orientale, cu nesfarsite buchete deflori, dar mai cu seams desfelenind .m5.racinisul tiitransformand chiar o insemnata portiune de padure ingradini suprapuse, menite a degaja si a da o perspec-tive, posacei locuinte feudale de pe vremuri.

Doua lucruri insa nu putuse inlatura neobosita re-formatoare : pardoselele, in odai, scartaiau groasnic subpiciorul oaspefilor, iar acele din cerdacuri, vai, ame-ninfau chiar cu moartea ; la tot pasul auzeai cate cinevade-al casei, rugandu-te a nu trece prea aproape de ba-lustrada, a nu to rezema de colonade sau de parmaclac.

Din gradina infaptuita cu mare truda, nu fusesechip 3a se starpeasca periculoasa vietate, tipica acelorpaduri tropicale, vipera marunta denumita coral", acarei musciltura este uciga'toare.

Se pare, totusi, ca privelistea, uaica pe glob, a mul-ticolorei, grandioasei si multivariatei Bahie din Rio,cu nesfars,itul sirag de insule in tonalitati atat de felu-rite pe cafe ceasuri are ziva, cu hemiciclul teraselor delaSant-Antonio, Santa-Teresa si Sao-Cristobal, cu che-narul aburiu al horbotei oceanice, despagubea indestulfirea de artists a proprietarei, ca sa treats pests me-

§t

Page 50: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FANTEZIE EQUESTRA 57

diocrele amanunte zilnice, consistand in riscul de a seprabusi depe cerdac, sau de a fi muscats de sarpelepembeu.

Oricum, prietena mea reusise aici, sa -$i instalezeun grajd de gen britanic, cu boxe impecabile, cu graj-dari spilcuifi, dar, in deosebi, cu cateva specimene depur-sange care Ili mergeau la inima.

Obisn.uiam sa sosesc in zorii zilei, dupa o goana dpatruzeci de minute de autostrada serpuita, sub boltamiraculoasa a codrului, sigur de a gasi pe DoamnaStetson in fafa grajdurilor, cu cainii in iur, iar batra-nul englez infati'andu-se cu roaiba pinte-noaga, o adevarata libelula, pe care amazoana, dintr'ousoara saltare, se anina inviorand de-odata intregulpeisaj cu icoana perfectei armonii in miscare.

bite() zi, pe cand paraseam pails-tea fazendei, in-veselita de razele diminetei, spre a ne afunda in cot -lonul intre zidurile de verdeatii, virgins, tova-rasa mea imi spuse in ton de saga :

tii ca ti-am rezervat o surpriza pentru azi. Astdon sa ma insote§ti la o intalnire... Bine inteles, data aitimp, caci e cam departe! Inchipueste-ti ca pisalogulstela de Rodrigo imi face o curte absurda... E ridicol !Pesemne nu s'a uitat la parul meu carunt. Alifel e tarecumsecade...

0 intrerupsei, protestand pentru parul carunt, carenu facea dead sa sporeasca farrnecul grafioasei meleinsotitoare, in cicada departarii primaverii ei. Dar totnu infelegeam finta cavalcadei noastre.

Si-a pus in minte i alta nu, sa-mi daruiaseiunul din produsele hergheliei lui ! Bine inteles am re-fuzat. Dar a trebuit sa fagaduiesc ca voiu merge laLeblon sa-i vizitez grajdurile i sa incerc faimosul carlan.

stalmaistru

cararii,

1i

Page 51: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

58 PE CAI DE MIAZAZI

Inaintam acum tacuti, pe cararea intortochiata apadurii tropicale.

Dupe lumina §i caldura de afara, care scazusebrusc cu cateva linii, pe cand o umezeala de lespede necuprindea intre umeri, resimfeam placut racoreala gra-dafiilor nesfar§ite de verde : verde cenu§iu pang la verdeinchis, in o gams necunoscuta alurea.

Flori uriae, rotunde, ro§ii, albastre, par'ca erau()chi ce privesc intre ramuri. Mai departe, buchete destranii glicine, roz, galbene, albastrii, se catarau pe catso stance. Ici, tufe viorii de marimea stejarilor dela noi,se chemau flori de caresma" ; colo, pomi de aur, inalticat frasinul, denumiti flori de Maio" ; pe sate untrunchi Miran, brauri de parazifi erau orchidee arzatein somptuoase colerete, resfrante in jur §i atarnand depe aceste cerdacuri naturale, la inaltimi vertiginoase-

La o cotitura, na'sdravana pintenoaga a DoamneiStetson sforai cand, in dreptul ochiului, se legana pe oraze de soare, straveziu, aerian §i sglobiu, un colibri.care, intr'un viral de helitre, i se arza ca o podoabape cap. Si roaiba, ca mice fiinta femenina, o adopterdeindata, precum orice femeie frumoasa dusa la biju-iier, considers natural a sa, bijuteria pe care o incearca.

Doamna Stetson, prin tine §tie ce misterioasa afi-nitate, ramrtsese §i ea fermecata de acel dar, intr'o im-partarnie extaziata, cu darlogii fixi la gatul calului gitibia din buze imi §optise :

Prive§te !....Intiadevar, colibriul din padurea carioca., zis s,1

-pasarea de singe ", e un soiu de sburatoare minuscule.nici cat degetul eel mic §i aidoma cu ro§ul rubinului.Arzata intre urechile mandrel fapturi, parea un ginvaer firesc pe creOetul capetelii.

Cat timp merseram sub bolta lianelor inealcite,luati de vraja pasaricii divine, nu pot spune !... Fapi-e ca dainuise clipe indelungate ; iar cand o creanga

Page 52: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FANTEZIE EQUESTRA 59'

stingherii din desi§ul radurii adanci sili pe roailart saapiece capul, cu pilrere de fau copila'roasit urnartrirrtmsborul iluziei noastre de o clips spre India ,,flamboa-iantr, a§a precum in frageda tinerete regretam

lanternei magice.Trecusem de Santa-Tereza, zariat intr'o rari§te de

pe varful colnicului Boa-Vista, de unde, intr'adevrtr,.soarele, aproape la meridian, ne lideazea imMtraoareapriveli§te a Bahiei Bottafuogo, rari§te dealtfel scampplatita prin dogoarea ei mai cu seams pentru tovarrt§amea, a csarei zanateca Libe lulti se firtmanta de necazultuturor pur-sangilor vgzand spatiul liber in fafa lor,in vreme ce placidul meu Banzo, filozof din na§tere-§i experienca, lca agale pe inflorita csdrare. La catevasute de metri, verdele coclit al cotlonului ne inghiti ia-ed§i in uinezeala lui.

De data acesta, fa'ga§ul pornea la vale.Pogoram spre coasta Atlanticului. Prin verdeat;i,

viclene ca (oafs elenaentele din natura inconjurlitoare,varfuri de stanci pandeau ici §i colo copita increiiitoarea tailor. Povarni§ul se accentua din ce in ce. Scars rano

cu mana in'61tatA §i cu trupul aplecat, intoviirrt-seam dupe puteri, sforfarea nobilelor animale. Si era,in adev'6r, surprineatoare subita bland* a Domni-§oarei LibelulL la aceasai rascruce, de nu ne-ar fi amin-tit a.ceea§i slabiciune copilrtroasrt in fata pericoluluiiminent, a celor mai nestr-unite dintre cuno§tintele noa-stre feminine.

Acura, din ce in ce, austeritatea catedralei vegetaleparea invinsa de atot-puternicia demonului amiezii §1un lumini§ de albs speranca inviora, printre arbori, co-borisul nostru.

Soarele urcase inalt pe cer, cand ie§isem din prtdure,cu ciima§a colonials leoarca de sudoare, in semicerculorbitor dela Gavea, unde cel mai frumos camp &-curse din lume ni se infati§6 ochilor, cu mare-tele tribune

ispra-vitul

scars,

Page 53: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

60 PE CM DE MIAZAZI

in forma de sapca de jocheu, o realizare arhitectonicaneintrecuta, deoarece, sub cozorocul urias, se pot add-posti mii de spectatori.

() luaram in galop deacurmezisul poienii de sma-rald, spre marea bucurie a neastamparafilor nostri pur-sange. Trecuram de linia dreapta care, in zilele de curse,ofera acel straniu spectacol al unei gloate de calaretipravalindu-se din fundul padurii fermecate spre potou.si, trapuind acum usor de-alungul lagunei lui Freytas,unde crocodilii dormeau in mal, cu gurile caseate, catot atatea ferestrae, cotiram in sat, la ferma lui Rodrigo.

Acolo, in mijlocul curtii, inconjurata de un sir descunde cladiri coloniale, cu grajduri orbitor de albeprofilate pe albastrul oceanului, ne primi un persona-giu neasteptat ca infafisare, contrastand ciudat cuintreaga priveli.te din jur. Era un tanar chipes, pufintelpantecos, purtand palarie neagra, de tipul sombrero,jacheta, pantaloni vargafi i cipici de lac, astf el precums'ar prezenta la zile man un director de press la Ex-terne sau un deputat la deschiderea parlamentului. Nesaluta ceremonios, vanturand mai intaiu palaria cu fal-duH largi ; apoi, inclinandu-se pe rand, porunci cu vocede stentor grajdarilor sa fie caii pentru descalecare. Infine, iii afunda pe ochi palaria fara a se gandi macarsa ajute pe amazoana sa descalece, ii saruta myna ga-lant, iar mie imi stranse crancen degetele.

Caii nostri albi de spumy, jucau in loc, dar maicu seamy indracita Libelula rotea tot cadranul solarcu picioarele dinapoi, pe cand cu dreptul balfat dinfata scormonea artagos pamantul.

Tovarasa mea, care refuzase sa predea darlogii graj-darului si se straduia sa potoleasca roaiba mangaind-ope gat si soptindu-i pe englezeste vorbe imbietoare, su-radea peste umar oaspetelui nostru, afirmandu-i ca Li-beiula era un copil alintat caruia trebuia ingaduitoanele, dreptul la sburdare buca'fica de zahar. Mul-si

Page 54: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FANTEZIE EQUESTIRA 61

tumind cu nuantil usoara de plictiseara, strtruintelorseniorului Rodrigo, care insista sa-i predea calul, ispraviprin a isbucni :

Dar intelege, domnule, ca .e pur-sange englez,fata lui Orion si Lady Graham. Aidoma cunu permite nici unui strain sa pun'a mana pe ea.

Cuvinte rostite sacadat, intre dou'd opintiri, unainainte, alta inapoi, du0. cum niirilvasa de iapa autaaci srt cabreze, aci Sal svarle, pe tend nechezatul in ba-iiton al armrtsarilor din grajd care si ghiciseril o vizitaselecta, nu contribuia intro nimic la calmarea spiritelor.

Domniilor Voastre, desigur invrttate cu caii deaici, vi se pare curios...

Senhor Rodrigo, camas tintuit locului inch' dela pri-mul refuz al amazoanei de a-i primi ajutorul, teapa'npe picioare i cu mainile frecute pe sub cozile jachetei,indrasni o slaba apilrare, in o franceza pa'slireasa :

Ma rog, Epcellentissima Senhora, ma rog D-voa-stra! Dar credeam... in fine, o iepsoarsa ca asta... o ju-carie de copil

Iepsoall ? Jucsarie de copil ? rlispunse cu in-dignare proprietara. Asi urea sa to vad pe Dumneataurcandu-te pe ea si stand numai cinci minute in sea.

Senhor Rodrigo, imi vine srt si rad.Doamna Stetson nu mai putea de indignare ; tot

sangele ei anglo-saxon clocotea la gandul cu acest fiude cabloco indigsnise nesocoteasca superbul produsbritanic.

Foarte calm, cu burta inainte, Senhor Rodrigo seapropiase de Libelula salutand iarasi cu vastul som-brero, spuse .cu un auras care da la ivealrt o danturrtde reclamil :

Eccellentissima! fepsoara este inteadeviir foartegratioasit Yrt felicit pentru ca. Dar nu puteti impie-deca pe Gilberto-Manoel-Raymondo-Rodrigo, fiul luiDon Manoel-Rodrigo, eel mai vechi crescrtfor din Rio

!

sit

maica-se,

Zan,

si

si

Page 55: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

62 PE CAI DE MIAZAZI

Grande do Sul, sa va afirme respectuos ell, in limbajequestru, acest calut face parte din categoria ganganii-lor cavaline, pe care asi avea remuscari s'o strivesc, dacti

incaleca-o. De ar putea fi hist"). pe placul Eccellentis-simei-Voastre, sunt totdeauna la ordine.

Apoi, cu neasteptata autoritate, scoland o mana desub haina, prinse cu siguranfa catesi patru

chiar de langa strung, i miracol, Libelula carepang. atunci se smucise in tot soiul de svarcoliri, se oprideodata, parch fermecatti de ciudatul §uerat care ieseadin buzele gaucho-ului.

Acesta scoase insfars,t i braful celalalt la ivealii,it trecu prin darlogi, lungi in chip derizoriu scarile, maiintaiu intr'o parte, apoi in cealalta, ca cum s'ar fi in--vartit imprejurul unui scaun din iatdc. In urma, tre-cand iarasi la stanga calului, din o singura saritura seavanta pe Libelula, incalfa fulgerator scarile, apuc;itofi darlogii cu stanga i dintr'o smucitura brutala ri-dicti iapa in doua picioare, dreapta ca o facile silind-osa calce cativa pasi, astfel. De acolo, o impinse inainte,iar Libelula recazuta pe echilibrul celor patru picioare,fu poftita sa execute volte maestre pe dreptul, pe stan-gul, in galop marunt

asaal... indemna calareful infipt in seaparand ca sta in picioare, ca soldatii de learn.

Acura Senhor Rodrigo nu mai Linea, intre doua degete din lama stangti, decal zabalufa, usor aninatacu imperceptibile presiuni pe gatul roaibei, o inclinarand la dreapta, cand la stanga, in gratioase arabescuri,efectuate pe spafiul Catorva metri patrafi, strigandu-nevoios :

Ce-i drept, are scoalti iepsoara aster... Putintelcam moale... chiar foaite ! Dar e mica, sarticufa! Nuare putere I

Inca douti pasaje, apoi, intr'un pas spaniol de stiluimitor, opri pe Libelula in dreptul nostru. trecu u

asi

§i

§1

linistitadarlogii,

Asa's

Page 56: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FANTEZIE EQUESTRA 63

picior peste gatul ei lunecsa de-alungul seii, in timpce iapa, interesatii, ciulea urechile care acest stiipan deo clips care stiuse cu atata miiestrie sa ghiceased adan-cul gandurilor dumisale.

Doamna Stetson rOrabisese impietritO, pierdus"glasul.

Treceam acum de-alungul frumoaselor ingradiri.La umbra grajdului prelung, Senhor Rodrigo faceaonorurile hergheliei sale, cu o curtenie senioriala, evi-tand cu tot dinadinsul a evoca, fie chiar prin o inde-Vartatil aluzie, incidentul de adineaori ; ci, din contra,prezentand produsele sale indigene cu o perfecta mo-d.estie, deli erau in realitate dintre cei mai alesi repre-zentanfi ai rasei andaluze, aclimatizatii in Rio Grandedo Sul ; cai de o inalta valoare de rezistenta si de obar-vie, fiind coboritorii direcfi ai gloriosilor armasari dinturnamentele medievale.

Apoi dust pe ganduri, privi spre plait eatre stal-maistrul englez care, dinapreuna cu tanOrul s'au ajutorsosise cu automobilul stripanei la locul de intalnire,ineOlecase i acum se depsarta spre cast, cu odraslelecavaline, tacticos, la pas, precum sta scris la carte.

Privea dust pe ganduri suspinand :De necrezut !... Nemai pomenit !

Pe terasa fazendei, gazda noastra care, in cinchbonomiei sale aparente, se revelase a fi un adevaraxgentilom, ne oferi tradifionala batida, un alcool dulce

inseidtor din -trestle de zahar.Pe cand torpedo-ul no readucea in tempo infernal

de-alungul cornisei, Doamna Stetson imi striga laureche :

Sit tii ca m'am cherchelit. Ca niciodata am b'autdousai batide. Si tot nu pot ssa-mi revin in fire. Auzi colo?Senhor Rodrigo pe Libelula !...

3i

si

Page 57: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

64 PE CAI DE MIAZAZI

Si atat de puternica e magia ciaarefului desiivar§it,hick in privirile gratioasei mele prietene nu mai zaireananici urnia din indignarea cu care-mi vorbise dimineafa,de pisalogul care-i fiicea o carte absurder ".

Cheile cu care barbatii, mai cu seams sub tropice,rearsc sa deschidii inima femeilor, sunt atat de feluriter

Page 58: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FURTUNA SUB TROPICE

In pada innabu§itoare a verii tropicale din Rio deJaneiro amurgul se lasa cu stropi de sange pe cerulde foc.

Abia intors acasa, chipul speriat al mulatrului Be-nedetto mi se in.fatig, spunandu-mi :

Domnul Consilier va a§teapta de mult ; e ceva,o veste, ceva Si precum se furi§ase in patio, tOt asffelluneca, spre cancelarie ca sa-1 anunfe pe colaboratorulmeu.

imi confirms acesta dupil eatevaclipe, inchipuiti-va ea a disparut secretarul ambasadeiX. Mi-a telefonat adineaori consulul. Se pare ca nu s'aintors acasa de alaltaieri dtimineata. Ambasadorul e taresuparat. A cautat sa pastreze un timp secretul, dar vadafi seama in ce stare trebue sa fie sofia lui §i... insfar§it, au anunfat polifia. Consulul venea dela minister.A aflat-o chiar la Itamaraty. Nu e nici o

Dar eu §tiu ca a fost mutat in Equador Si Caurma sa piece zilele astea la Quito !

Chiar a§a ! Si toemai alalfaeri anineata, s'adus la Lloyd Brasileiro ridice biletul de cabins, 11de-atunci nimeni nu 1-a mai vbizut. Funcfionarul delaLloyd spune condus 'Ana la u§sa §i ea ar fi plecatpe Jos, cu geanta la subtioara, foarte voios... In fine, eceva de neinteles, in plina zi ! La ora douasprezece !

Pe Avenida Rio Branco ! Cum poate sa dispara cineva?5

1...

Inchipuiti-vs,

srtli

cu 1-a

indoialri.I

Page 59: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

66 PE CAI DE MIAZAZI

Colaboratorul meu era foarte agitat.Dupa un moment de gandire, luai aparatul §i che-

mai pe ambasadorul acelei tari mice. Foarte plictisit,el imi confirms in scurte cuvinte disparitia secretarului,eautand totu.§i a exclude once accident fatal §i atribuindabsenta prelungita vre-unei fantezii de evadare lamunte, lasand a intelege chiar posibilitatea unei in-tampliin romantice.

In ciuda tonului sigur cu care cautase sa arate ne-piisare, el nu ma putuse amagi. Fars doar §i poate eraingriforat.

Dar astfel precum it cuno§team, b'atos, Infumurat§i de §coata veche, imi Inchipuiam lesne ca ar fi fostin stare de once spre a salvgarda reputatia personalu-lui sau.

Intalnisem pe vicontele de C. cu cafiva ani inaintela Roma. Era mare mutilat din razboiul trecut, inalt,subtire, cu acea distinctie des'avar§ita a vechii nobi-limi ; dar era mai cu seams un intelectual subtil, iarpeste toate, do o mandrie impinsa pans intr'acolo. Neatascundea cu sforttiri nebsanuite, proteza care dela mij-locul coapsei stangi, inlocuia intreg piciorul lipsa. Insu-§irile sale de scriitor, grafia nespus'a cu care se exprima§i atitudinea sa perfect colegiala, ii ca§tigasera la Romasimpatiile tuturora §i ma bucurasem sa 1 regasesc laRio de Janeiro unde sosisem la inceputul acelui an.

Pe terasa saildata acum in noaptea fara aer, §edeamprivind Catre luna uria§a ie§ind piezi§ din valurile ocea-nului. Nu ma puteam sittura, sears cu sears, de acelspectacol unit pe lume, ce-1 deed golful do Flamengope nopti dare, cu luciul somptuos al mantiei argintiia apelor sale, cu acea stranie lumina portocalie re-viirsand numai our ro§u peste fantasticul peisaj, strsa-juit intro Bottafuogo §i Copacabana, de colo§ii aceia

* *

Page 60: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FURTUNA SUB TROPICE 67

preistorici rasariti din mare, Pao de Assucar, Corco-vado, in fine cu acele nesfarsite cununi de lampadareCa mii de margaritare sclipind in jur.

Intiadevar; un spectacol unit pe lume. Dar cate-odata, apasator prin maretia lui, prin miresmele aceleaputernice cu nimic comparabile, mergand dela balsamulcel mai suav pans la exasperarea simtului olfactic. Pei-saj intiadevar maret, pe care nu e turist sa nu-1 pastrezeamintire o vieata intreaga, dar pe care nu tofi straintisosifi la Rio, it suporia aclimatizandu-se de-indafa, maicu seams anumite fin nervoase, 61.6 poate fi cople-sitor, ziva, pentru dimensiunile colosale culorile or-bitoare, noaptea, pentru ciudata ingrijorare ce resimtide pe urma acelor mu i mii de vieta'ti roind in jur, cepar a pandi anume pe acei veniti de aiurea, pe venetica

Dar, aslaseara, valul apasa si mai greu. Lipsa deaer vestea oare a furtuna ? Tot ce se putea. Si abiascum observai ca greierii uriasi din grading rivalizauin stridenta cu tramvaiele i claxoanele. Neindoelnic,atmosfera de ante-taifun.

Sorbind din biutura inghetatti opalina pe careBenedetto o adusese tiptil, precum facea toate, imi ra-sari iarasi in minte, ca o inteptitura, vestea aflata decu-seara, a disparifiei prietenului meu. Asa dar nelinisteamea de adineaori avea in subconstient, un substratpsihic.

Ce nestatornica mai este si soarta diplomafilor decarieta ! Vreme de o existenta intreaga, unii yin, alfiise due. tin cadril nesfai sit. Dar pared pleats mai descei simpatici ysi raman ceilalti. In fine... oglinda vietii !

Cu cat se golea paharul opalin §i rece, cu atat min--tea mea refuza mai temeinic srt accepte de piano, ipotezadisparifiei. Nu! Tanarul meu amic nu era om sa fugala Teresopolis, fart' sa-si vestea ca seful sau fart' a da

§i,

neinitiati.

§i

§i

pi

Page 61: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

68 PE CAI DE MIAZAZI

de stire nevestei, pentru simplul motiv de a respira aerde munte pe inaltele platouri.

Apoi, svonurile ciudate care imi aj-unsesera.' miela ureche, despre casruicia sa nefericita cu micutablonds, sviipaiata; da, o papusa cu infatisare gratioasa,dar inconstienta, ba, poate, chiar lipsita cu totul de su-flet, care ducea o viata destrabalata; care il punea insituafii imposibile, aducandu-1 pans pe terenurile detennis.sti alerge cu piciorul hti amputat; care cochetacu uriciosul acela de bancher, om periculos, la toatadragostea nesfarsita ce-i arata barbatul, iiispundea nu-mai cu rabufneli i tanguiri. Imi revenea in memorie,cum, luna precedents, intro casil de prieteni englezi.declarase cu desinvoltura, celor din jur, cal detests con-tinentele din emisf era de Sud, ca numai Mrbaful ei erade vina ca venisera aiei, i alte multe in fel, aruncateintre d'oua priviri gale§e, cate una de fiecare dintratinerii ofiferi de marina can o curtau. Cum el ii ra-spunsese cu surds blajin, plin de bunatate, ca al ei fu-sese visul de a locui sub tropice ; iar catre noi, fixan-du-si monoclul, ironic :

Ce vreti ? A5a e firea Ior; card sunt la Capri-corn ar dori sa fie in fiorzi i viceversa.

Iar dupa masa, o revedeam, cum venise spre mine,gudurandu-se ; Si la raspunsul meu, ca, intr'adevar_stiam ca fosta noastra locuinta depe dealul Laranjeirasera libera, insa, avand peste o sura de trepte de urcatpang Ia vita, nu mi se parea potrivita pentru ei, ea, enprivire sfidatoare, raspunsese :

Dar ce imporian0 ! Din contra ; ador cartierulLaranjeiras, i data vrei sa fii foarte amabil, to rog samergem sa o vizitam iesind de aci, caci nu cunosc stra-zile din Rio si cum conduc singura...

Pe caldura aceasta ?Mare a face !

Pentru ea, desigur ; dar pentru el ?

si

si,

Page 62: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FURTUNA SUB TROPICE 69

Plecasem cu dansii, la trei dupe amiaza, pe o tem-perature de insolafie urcasem nesfarsitele scari alegradinii din Laranjeiras, cu mustrare in suflet, auzindla fiecare treapta bocanitul piciorului infirm care urmaanevoe pasul accelerat al indracitei sale mueri.

Si cat vorbise de frumos, odata ajuns pe culmeDacii-fi place draga mea, sunt absolut de acord !

Eram atat de indignat, bleat nu ma putusem sta.-pani sa le spun ca eu insumi, valid, denunfasem con-tractul tocmai din cauza aberafiei de a urca de mairuulte on pe zi, atatea sute de trepte. Apoi, cal nu erao zone sanatoasa ; ca garajul era &parte ; dovadrt canimeni nu mai luase casa cu chirie, deli exista o atatde mare lipsa de locuinfe.

Ajuns jos la strada, ma desparfisem cu inimastransa, de perechea aceasta atat de nepotrivitii.

Dar ultima data cand venise, pe inserate sa maNada* !

Trecusera de atunci cel mult doua saptamani. Se-zuse pe jilful acesta langa. mine. Stia ce pllicere imipricinuiau vizitele lui. La inceput, fusese foarte voiosvorbise de muzeele din Roma, evocase pe Farnesina careii placea in deosebi. Apoi trecuse in domeniul sau depredilecfie: 14-Lelia marilor capitani din trecut; de-acolo,la uriasa batalie de pe Somme, unde stiam ce rol jucasein faza finale a luptei de tancuri. Apoi peruse maiobosit. Probabil piciorul? Sorbise din aceeasi bsaturainghefata ¢i ()patina care se afla i acum in Lift mea.Ii revedeam trasaturile subfiri. Amintise cu usoara, dardureroasa nuanfa de scepticism, crampee din trecut ;inchisese ochii la Cererea mea, recitase din minuna-tele versuri ce compusese despre epoca glorioasa a Orlisale, despre pajistile racoroase ale munfilor natali. itfelicitasem fermecat indemnasem sa nu mai amanepublicarea voIumului. Dar el, ridicase mana dreaptain semn de desnadejde, soptind :

$i,

si

si-I

Page 63: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

70 PE CAI DE MIAZAZI

La ce bun ? Totul, eel Rutin pentru mine, e atatde desert !

Apoi se sculase cu brusca opintire manechinscuzandu-se scurf de a ma fi importunat, iesise, sarma-nul, cu calcatura lui teapana. bocanitul piciorului infirmrasunand trist pe lespedea

Ramasesem locului nedumerit ; apoi cautasemretin. In.alta-i silueta si trecuse pe sub arcada teraseide unde imi adresase Inca un gest arnica' care Insemnatotodata multumese din inima !" dar si nu ma insoti,prefer a,sa!"...

Apoi disparuse dupe coltul cu magnolii.Da ! Revedeam, retraiam, bate acele clipe. Oare

din cauza usuratecei fapturi ? Din cauza dragostei co-varsithare ce-I stapanea ? Din cauza batranului tiraade ambasador ? Din cauza suferintei de orgoliu ? Darnu. Mai curand rana ! De sigur, rana! Sall mai binezis, ranile Multe, multe invizibile rani !

0 nespusa parere de rau ma cuprinsese acum lagandul, ca i s'ar fi putut intampla ceva fatal, scumpu-lui, eroicului meu amic !

Ar fi fost prea nectrept !

Dourt zile mai tarziu that& cercurilc internatio-nale din Rio de Janeiro, nu se mai ocupau decal dedisparitia vicontelui. Se faceau tot felul de presupu-neri. Plecase la Quito, cu Pan-Air-Line ? Compania denavigatie aeriana intrebata, desminti de-indata aceastaversiune. Luase un vapor in trecere prin Rio ? Capi-tania portului anunta ca nici o nava alta decal aceleale Lloydului Brazilian nu ancorase in cursul sapta-manii la chei.

hire limp cablograme, aerograme se incrucisau in-tre Rio si Europa, intre Rio si Republica Equador ; totulin zadar. Cu trecerea fiecarei zi, cei mai optimisti era:

de

ling.sr' -I

I

* *

Page 64: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FURTUNA SUB TROPICE 71

adusi la realitate; nu mai putea fi vorba detest de unaccident, de o crimes sau de o sinucidere.

Singurii care mai pastrau o notes oarecare de opti-mism erau tocmai acei care ar fi trebuit sa fie maiingrijorati. Soapte neplacute se raspandeau din ce ince, asupra purtarii Doamnei de C. care fusese vazuta,noaptea tarziu, in tovarasia uriciosului ei prieten, insable de joc dela Copacabana, pe coasta Atlanticului.Ba, altii afirmau chiar ca sfida in asa fel pe cei careveneau manifeste simpatia lor, incest suparase pe

prietenii cei mai apropiati. Afla.ram totodata cadoctorul personal al marelui mutilat, opinase ca ranaacestuia, din cauza caldurii care dilata fesuturile, san-gerase in asa fel in decursul ultimelor silptamani, incestcu greu ii putuse bandaja coapsa, spre a-i adapta pro-teza; opina deasemeni ca era barbaric, a se lasa un om,in asemenea stare, sa mai circule vada de slujb4,in loc sa fie trimis intr'un sanatoriu pentru refacere.Dar tine cunostea, ca noi, morga.sefului sau, lipsa luide omenie $i mai cu seama curajul bunului meu prie-ten, igi da lesne seama de calvarul care dusese la

sau, in orice caz, la fuga lui din Rio.De slid parte, prietenii mei brazilieni afirmau lu-

cruri uimitoare : se pare ca scenele care i le facea pen-tru ca indrasnise s'o ia, ca infirm, infioraseraslugile lor. De sigur, era si nepotrivirea a doua rase di-ferite; totusi parea surprinzatoare, asemenea micimesufleteasea, asemenea bestialitate, pentru cineva carepretindea ca se trage din margravii de pe Rin.

Se soptea asisderea ea ambasadorul, amagit do in-trigile femenine, Buse cu iscusinta de batrana §i rauta-cioasa lui sofie, impreuna cu cealalta, it persecute sis-tematic, impovaran.du-1 cu tot soiul de lucrari caexista, astfel, o conspiratie tacita intre efi i sofie ca

amarasca viafa, inteatat, incest nefericitul se ho-arise sa tears transferarea.

sa-i

sit -si

dispa-

insasi

insisi

si

.ritia,

si

Page 65: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

72 PE CAI DE MIAZAZI

Dar dezastru! Fusese numit consul general laQuito, o clime si mai grea. Mai cu seams Quito, undoea afirmase oricui di nu s'ar duce pentru nimic in lume:

piece el singur ! Eu sunt hotiirita sa roman5i umbra uriciosului protector care, pe motiv de so-

licitudine, se argta pretutindeni ariituri de ea, se pro-fila, sinistr6, in spatele intregei urzeli....

Cu incetul, drama se contura, din ce in ce: un postpe care el, dupe toate regulele, nu-1 putea refuza faitia -i periclita cariera, edci singur solicitase steamutarea.Si femeea iubita, pierduta pentru totdeauna...

La vre-o alte cateva zile, consulul ma instiing ca uninalt funcfionar dela Sigurantii ii imp5.rtilsise piirereapotrivit clireia, nu mai exista nici o sperant5.' si ca Jan-darmeria Statului Rio de Janeiro si guarzii maritimiincepusera 85. colinde §i sa cerceteze pretutindeni.

Greutatea cea mare era Odurea virging care, delaTijuca sau de pe muntii Gavea, piltrunde pan'a. in ma-halalele capitalei, cu un tesut de liane si de arbori in-calciti atat de des, incat este aproape imposibil de aOrrtsi drumurile sau umblate. Consulul, traitani indelungati in America de Sud, adri.o0 acest comen-tar macabru dar real :

Sa vedefi ca $i de data aceasta tot vulturii ple-suvi, tot uriasii arrubit, rotind prelung pe cer, vor in-lesni sarcina polifiei, semnaland locul cadavrului.

5i, v'Azand mahnirea mea, pe care o interpreta rutotul altfel :

Cum ? Nu stiti ? Sunt posturi fixe care, depesau depe malul oceanului, pandesc cerul si za-

rea pAdurii,ori de cote on se iveste o asemenea dis-paritie.

No aflam in aka stare de spirit, back ajunsesemnoi, depe terasa legatiei, s'" cercelam, intre dou'a tele-grame citrate, cerul siniliu peste varful palmierilor !

Si

cgrgrile

ingltimi

Page 66: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FURTUNA SUB TROPICE 73

Ce zile aparatoare. Intr'o noapte, furtuna lung ye-stita, groasnica furtuna din tropice, se deslantuise ti-rinse doua zile doua nopfi in sir. A treia zi, un batranpescar mulatru din Ipanema vesti ca vechea luntre ce ovanduse de curand, pe bani buni, unui senhor strain, fu-sese reactusa franturi de valurile math, la Puntad'Ouro...

Unde raTiicise el oare atatea zile ? Cum asteptasefurtuna spre a iesi in larg pe subreda barca, drept cao trestie in bataia vantului, cu ochii atintiti pe zareaoceanului infinit, in credinfa, de sigur, ca sinucidereanu este ingaduita unui gentilom crestin, dar cu spe-ranta supremb.' ca niciodata, nimeni nu-i va da de urmil?

* *

In oral, multim.ea aiurita, sarbatorea in cantece dio-niziace, maretia carnavalului.

Amefitoare, virulente, dar ieratice cantece ICununi de fete $i de tineri pe toate avenidele, in

cercuri jucause. Batalii nesfarsite de orchidee si de arau-c arias !

Vona Demetrios, voua Helios; zei istovitori ai soa-relui si ai painantului! Bacanale! Desfrau sacru!

Dela fereastra deschisa. n'a'valeau obsedante, vraji-toare armonii, ritm dupe ritm, val dupe val, preamii-rind viata, voluptatea, patima...

Dintr'un ungher al memoriei staruia un vers deCabriele d'Annunzio: La moartea unui erou", inganand(Nos frenezia de afara :

0 morte 1 Con quali fiori novelli ricopriro io dun-que oggi questa grande tomba the amo ?...

§i§i

§i

§i

Page 67: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FLUTURI INDRAGOSTITI

Iarna din emisfera sudica incepe cam prin IunieF,i se terming la finele lui August

A pomeni de iarna sub tropice pare aarecum para-doxal atunci cand, in realitate, e vorba numai de o wars&scadere de temperature care aseamana, pe acele treiluni, elima din Rio de Janeiro cu aceea a inceputulurverii dela Nissa.

Nu e mai putin adevarat ca eterna cochetarie fe-minina careia sexul tare nu-i poate fi indestul derecun.oscator pentru iscusinta ce a dovedit pururi infragasirea de prilejuri de a inmulti mijloacele de sedu-cere, acopere umerii femeilor, de cu prima adiere,cu cele mai incantatoare creatiuni ale marilor blanaridin Paris. Aceasta uimitoare tranzitie dela stamba lasamur este insofar. de nesfarsite exclamatiuni la adresaanotimpului nemilos. gungurate in tot atatea melodioaseciripiri cari, la exhibitia vestimentara, adaoga, pentruauditorii masculini, piperul extravaganfei intelectuale..

Aidoma ca in emisfera nordica, viata socials atinge-punctul culminant pe la mijlocul aka zisului sezon doiarna, adica pe la jumatatea lunei Julie. Recordul itdefine, fare indoiala, marea sapiamana a jockey-Clu-bului, mare nu numai prin stralucirea viefei sociale, dar

ca sa fim cu totul sinceri prin faptul ea se ex-tinde cam pe vre'o douhzeci de zile, dupe o numara-toare ciustit romaneascrt. Atunci fine-to intrecere intro

$i

Page 68: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

76 PE CAI DE MIAZAZI

oficialitate, corp diplomatic si protipendada, care decare luptand sa apuce ziva cea mai potrivita a mareluipremiu, a derby-ului, a concursului hipic, spre a oferidejunuri nesfarsite in cununi de orhidee $i gastric-ucigatoare ceaiuri, rivalizand in elegan-ta sau, noap--tea tarziu, tine si serate, in fine baluri pans la ziva !

Cu osp5tul marelui dregator pentru rela-tiunile custreinatatea, este lucru stiut ca nimeni nu se poate in-cumeta ! In curtea istoricului palat Itamaraty, iazulstrajuit de uriasi palmieri africani, oglindeste cea maidesavarsitti zamislire in arta primirii sutelor de oaspeti;numai luciri de uniforme .i de veche argintarie boll-viana dealungul meselor, in o complete desfatare a tru-pului si a sufletului imbinata din feluri rare, din in-departate armonii si din artificii mestesugite, mangaindcununa inalfilor arbori cu amgiri de rasarit.

Datorita unor buni prieteni brazilieni, mi se sem-nalase prezenta la Copacabana a unei perechi de dan-satori nord-americani definand recordul succesului ace-lui an in Statele Unite si care, dupa parerea acestoratat de devotati amici, ar fi fost indicali, sa aduca onota deosebith petrecerii ce-mi propuneam sa organi-zez in cadrul faimoasei stipttim:ani, dace, bine inteles,a-si fi reusit conving sti inftitiseze invita-tilor nos-tri una din creatiunile for coregrafice.

Cedand indemnului prietenilor mei, mersesem in-tr'o searti sa ma conving de mitestria renumitei perechi.In sala de serbari a vestitului laea§ depe oceanul Atlan-tic, ramtisesem fermecat de vraia ce o resfrangea asu-pra asistentei, acea exceptionala performanfa.

El inalt, balai, sub-tirel, totusi atletic; ea, atat deproportionate, ;neat n'ai fi putut spune de era scundasau inalta, ci un singur lucru, anume, ca intruchipa ostatueta din vitrinele British- Museuhii, ce ar fi prins

* *

sa-i

Page 69: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FLUTURI INDRAGOSTITI 77

subit infiripare ; iar, crampee de amintiri din copilarie,o papule a sorei mele creatiune neintrecuta a artelJucariilor mecanice pariziene, in fata cgreia reviidicoana tatglui meu, famas clipe intregi pe ganduri, pecand ea se rotea gratios in jurul axei cutiei muzicale ;

crampeie de amintiri din adolescentg, cand citeam cunesatiu paginile nemuritorului Barres despre tinerelepurtiltoare de roug, se perindau deavalma in minte-mi..

Infracgratul publicist si simpaticul meu prietenVictor Carvalho ii adusese la masa mea.

Vorbirea lui Morris ca aces a Cordobei era a unordesgvarsiti oameni de lume. In o englezg, din fericireclara, Morris imi declar5 :

Desi refuz sistematic, atilt pentru mine, cat sipentru tovargsa mea Cordoba, orice propunere de re-prezentatie in societate, amabilitatea Dvs. si insisten.tele bunului meu cunoscut Carvalho, ms indeamnii s5fac o exceptie.

Apoi cu suras curtenitor :De altfel cum asi putea refuza o invitatie la

Legatiunea Rornaniei ?A doua zi, impreun5 cu Victor Carhalho i cu gra-

tiosul Aloysio Salles, cel iscusit intru organizare deserbriri Si de conduceri de cotilioane, ma sfatuisem cumsa rgsplatesc pe agerii emuli ai Terpsicorei, (NO con-tributia ce fgeicluisersa a da petrecerei proectat5.

Dups mine, nimic mai gresit decal sa pornesti pest,mari cu irezuri de acasg. : paese che vai, usanzeche trovi", spune o veche ziefitoare italinnit De aceeaascultai de sfatul for :

pe el, de va vroi s5-ti fixeze un onorar ,D-ta ca reprezentant al nobilei noastre sore latine, s'arcuveni mai de grabs s5 le faci un dar ; eu propun. samergem la Zitrin s5 alegi pentru el, o tabachera dobaga blondg, iar ei un eyantail din aeeea'i baga ; leadaogi o monograms de our ti-ai lacut treaba...

tari

Lase' -I

si

si

si

Page 70: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

18 PE CAI DE MIAZAZI

Broasca-festoasa la not e ieftina, i nici aurul nu-istump. Te va costa mai ieftin. deck a plki in dolari.Sant in deobste snobi vei cuceri. Unde mai puivor recunoa.ste, cu acest prilej, superioritatea gentilefeilatine.

Inteadevar pentru relativ pufine parale, giuvaer-giul imi trimise a treia zi o minunata tabachera un.evantail, ambele din baga blonds, cu niste cifre maricat degetul cel mic al inaripatei Cordoba.

*

Saptamtina serbarilor era in toi. Sosise dela Parisvestita Du lce Martinez de Hos, urmata nu numai de

.amabilul ei barbat, proprietarul unor renumifi cai decurse din Franfa, adusi de ckeva saptamani spre a luaparte la alergarile din Rio, dar si de o intreaga curtede admiratori si de tinere dornice de petreceri exotice.

bogatasul pariziano-argentin Bembergh cif sofiavestita pentru munfii de bijuterii ce ducea (3144 sinela fiecare deplasare. Conform datinei, se pornise raigra-fiunea anuala din Buenos-Ayres si din Montevideo, aintregei faune a sportivilor, a elegantelor, a calarefilorcu faima, nelipsifi de la saptamana Jockey-Clubuluidin Rio.

De cu dimineafa, dimpreuna cu colaboratorii mei,numarasem oarecum ingrijorafi, mulfimea invitafilor.Cum se vor inghesui ei in incaperile Legafiei ? Caresears telefonul nu incetase, fiecare certind, dupa

locului, a aduce cu sine pe cel mai bun prieten alsau argentin sau uruguaian, cum sa refuzi oameruatat de primitori precum sunt Brazilienii ! se facuser6mai multe sute.

Din fericire zeul iernii antarctice binevoise, dedata aceasta cu adevtirat, sa ne daruiasca o boare raco-roasii, aninata de frunzipl stufoaselor imbuia.

Carduri, carduri, soseau invitafii indracite ar

ca

*

lui,

cfa-tina

si. ii

si

Page 71: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FLUTURI INDRAGOSTITI 79

gentine, blonde ca spicul graului, cu rochii decoltate dinneqfarsite nuance de organdi, Invoalte, in fosnet devolane-votanase, de lucitoare mrttrtsuri, insofite de ca-valeri in fracuri albe. Soseau oficialitatea localnicrt135.tranii ambasadori cu simandicoasele for tovarlise;colegii de toate varstele, neaosii prieteni; cal6retii,printre cari nostimul Paolo Gulard, habotnic piistratoral traditiei din Rio Grande do Sul, cu smoking alb sipanialoni negri cu lampas in ciucuri si cipici de lac, cupinteni fixi ce Oreau a face parte integrant din per-soana lui.

Prin vuetul multimii, se iiispandeau din mitt de bal,sonoritalfi in Him frenetic.

Spiritualul Gilberto Amado si entuziastul VictorCarvalho ma apucaserrt fiecare de cafe un brat :

Avem luny Pliny, vant ra.'coros si sampanie fra-pata ; Ce mai vreti ?

Dansul se incinsese in toate gine. Orchestra demulatri canta fail de oprire, duprt obiceiul psamantului,rumba duprt samba si maxixe dup4' marcia. Ce fiinteciudate, ace§ti muzicanti brazilieni mergand dela oachesinchis sau Preto pang la cafeniu deschis sau pardo cucat se infierbanta." cu atat, de pe treptele suprapuse,depe care Capra, ii vezi schimonosindu-se mai spasmo-dic si dand din arcus, acu srdtati pe varfut picioarelor,acu plecafi pe vine. Tottla noaptea ei nu gusty paharde yin; in schimb, sorb cafea ceasca dupii ceased.

0 orchestra de muzicanti de batucada" se com-pune, in afara de instrumentele cunoscute in Europa,din doi cantilreti de cuica.", un butoia§ cu un singurfund, din mijlocul earuia porneste o coardZi groasa pecare muzicantul o freach." cu carpa udrt, avand menireacontrabasului si amintind sunetul buhaiului nostrutrei alfii bat din famburine, adica lobe de diferitenfa'rimi din piele cu Or. Alt muzicant ruanuesteago-ago, compus din dourt trangi gemene, care, lovite

si sisi

si si

Page 72: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

80 PE CAI DE MIAZAZI

cu o vergea de fier produc un interesant efect de terramsarittt. In fine, se mai afro. cantaretul de ague", unsoiu de troacii denumit si piano de cuia.

Muzica for folklorists sau muzica de samba, estemai totdeauna in opt optimi cu ritra extern hotaritor,pe care se altoiesc o seams de ritmuri contrapunctaleinterne. Ritmul exterior de bazsa, este monoton, repetat,duios §i trist. Toata vitalitatea provine din ritmele inter-calate cu variatii nesfarsite. Pe langa armonie, melo-dia este originals& caci nu se exprima nici cu claritateatemelor noastre clasice nici nu se supune deformatiilorviolente ale muzicii de jazz.

Recitativul apare ca o flacsare mocnied, niciodatiistinsa, niciodata prea vie, oglinda credincioasii a carac-terului brazilian, a acelei saudade care copleseste su-fletul national, amestec de suferinti si de darza perse-verenta dealungul veacurilor cu nostalgia pentru lea-ganul iberic, saudade care nu are corespunzator in nicio limbii cunoscuta nousa, nefiind nici spleen, nici sehn-sucht, nici ma'car dor, deli acest ultim termen s'ar pa-rea eel mai apropiat, caci au si ei, ca noi,.cantece desaudade, au saudade de iubita, saudade de coltul uncles'au nascut...

*

Imbulzeala se Meuse din ce in ce mai mare.Iesisem pe terasa cu colegul meu cehoslovac, dP

care ma lega o veche prietenie. Laguna depe Flamengc,strillucea din mii de solzi argintii; in gradina din jur,rasete intreceri de perechi vesele; miresme din pa"-durea virgins covarsind efluviile marine. Amado, carese ivise pe langa noi, 'nand vantul serii drept pernaunei amante, apleca grumazul suspinand

Simtiti adierea padurii tropicale ? In regiuneamea, la gurile Amazonului, vanturile alizee duc la sutede mile, pe ocean, parfumul florilor salbatece, iar not,

si

si

si

Page 73: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FLUTURI INDRAGOSTITI 81

Brazilienii, plangem de emotie rand, dupti indelungatasedere in Europa, trecem pe la acea raspantie a zodieinoastre. Nu e mangaiere de femeie iubita care sa fieatat de imbatatoare /

Hai prieteni, hai sa bem, interveni colegul eeh,care, burlac tomnatec, fugea de induiosare.

*

* *

Trecuse de miezul noptii,Pe la mese, batrani alaturi de tineri, dupa simpatii,

dupa intamplare, precum se obisnueste la astfel de pe-treceri in sali si pe terase in sgomot de convor-biri incrucisate, de tacamuri ciocnite si de obeeaseaveselie oaspefii erau pe la ispravitul cinei.

Deodata aplauze prelungite. 0 hors saltareata invesela farandole de fete si, de tineri, o alternare defracuri rastignite si de sanuri sburdalnice nava% custriglite de Uraa! tarind in raijlocul ei o pereche, elin frac negru, ea in rochie de culoarea uopfii, cu vo-lane in stil andaluz si en trandafiri la ureche : Uraa Tpentru Morris si. Cordoba !

Se si ingramadisera in randul intai batrfinii drega-tori, se si insirasera respectabilele matroane, pe scaune,in jurul salii; se cocofase tineretul in spate, pe baneisi pe canapele, inghesuindu-se pe la usi $i pe la fe-restre. Se facuse facere ca prin farmer.

In general, in Europa, nofiunea de tango eivoca lacei ursuzi un dans usuratec, la cei binevoitori, eel multun dans exotic, la tofi, concepfia de muziea fara va-loare, de dans senzual, de'distractie de cabaret. Pentrucine ii cunoaste obarsia, pentru tine 1-a vazut jucat inHispano-America, el se aseamana mai curand en dan-eurile ritmice grecesti, la serbarea Emeliilor, wide mis-carile intruchipau inalte nazuinte de estetica parti, iarritmul simboliza armonia gandirii, propovaduita de fi-lozofia elina ca fiind cel mai nobil fel al viefii. Argen-

6

Page 74: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

82 PE CM DE MIAZAZI

tinii ei europeni transpu§i la antipozi, au resimtit dea-lungul veacurilor acee0 nostalgia, aceeasi saudade

de asta data, nu de melancolia destrlimatoareinrgii a Odurii braziliene, ci de desnildtijduitorul golal sesului din Pampas. Gol ametitor al stepei; orizon-furl mereu fuginde I

Obsesia spatiului nesfarsit, ametitoare ca privireaprelunga a boltei ceresti, impreuna cu uriasa incordaredo vointil de care Gauchii an dat proba dela inceput.au filurit in sufletele for o notiune mixta, zdmislitd dinimensitatea ctimpului dorul de cucerire. Din impere-cherea spirituald a acestor notiuni care coviirsese aziexistenta Argentinei, uncle Pampas stiipaneste oamemvi orase, caractere infaptuiri, s'a niiscut tango-uladtinc ieratic intruchipttnd perenitatea impotrivilorin obositoarea for desftisurare. Joc ieratic, gray, precumeste gravy existenta, el se danseazd aici curapatat, cu-viincios ; tinuta capului, trupului, bratelor, simbolizandstatornicia, in atitudini statuare, care nu au nimic im-pudic. In. schimb, el este tragic ca si talcul yietii.

Din fericire oaspetii mei din aoea sears erau de-parte de a analiza sensul filozofic i obtirsia pasilor detango. Din fericire nici interpretii, in conceptia for core-grafiett cu totul internationatti, nu erau manati de altsgrija deck de aceea a unei performante des5varsite,dezbilratsa de mice preocupare a clasicelor canoane ar-gentine.

In mijlocul cercului, Morris si Cordoba priveau se-me ti unul spre altul. Apoi orchestra prelua. un tangonecunoscut, nesrarsit de duios, iascolitor de ritmat.

Cu bratele gratios rotunjite, dansatoarea miscaukior din solduri, cu ochii pe jumatate inchi i, cu trti-sg.turile fetii nemiscate, inteun soiu de extatied a§tep-tare. Rotind de departe, cu pasi mari, cadentati

dansatorul, ca o pasZire de prada, striingea inceireuri concentrice jocul s5m de patimsa. Apoi, cand

cinuitii

si tg-cuti,

gipri-

ssi

fri

Page 75: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

FLUTURI INDRAGOSTITI 83

bratele ei se intinsera, in suras de avantata consimtire,el, cu o usoara lunecare indarsot urmandu-i

cand la dreapta, cand la stanga, cafe o fugarasarutare, cand pe umarul drept, cand pe umarul gangal icoanei ce inainta orbits cu bratele Intinse ca spreo ursita necunoscuta. Nepasare inaripata pe pajistea-vietii sau eterna momire a seductiei feminine ? iarasii iarasi ademenitul fluture rotea buimacit in jur.

In clipa in care sborurile for se incrucisara, asis-tenta isbucni in ropote de aplauze. Cordoba se Inchi-nase mladios in jur, vanturand spanioleste din evan-tailul de blonds baga.

Intr'un tarziu, batranii ambasadori Iii luasera ra-mas bun, pe cand frenezia petrecerii ajunsese la culme.

Priveam depe terasa sufrageriei, impreuna cuMister Morris, cum stelele paleau in preajma Cruciide Sud, giuvaier diafan, sus, deadreptul peste ChristulRedemptor depe varful muntelui Corcovado.

...Nu numai pentru arta D-voastia neintrecuta,dar pentru minunata melodic a acelui tango pe carenimeni dintre not nu 1-a auzit pane azi.

Nici nu l-ati fi putut auzi, sopti interlocutorulmeu cu ochii pierduti spre varful muntelui cucernic,era ultima ei compunere, dupe care s'a sinucis ; aminostenit manuscrisul.

Cu ochii pierdufi sau impaienjeniti ? Induiosare deartist datorita evocarii sau imbelsugatele cupe deCordon-Rouge ?

Tovarasul meu se dovedea in orice caz americanneaos, caci acum plutea departe, in vesele amintiri decalatorii, redate cu humor.

Mister Morriss, colaboratorul meu Imi facesemne... oaspefii care pleats... datoria mea de gazda....tin Ins exprim Inca ()data recunostinta mea,entuziasmul tuturora, cu atat mai mult cu cat mi s'aeonfirmat ca ai refuzat sa joci alt-unde decat pe scene.

simula,si

Si

8i

Si

Page 76: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

84 PE CAI DE MIAZAZI

Nicio recunostinth. A fost o adevhrath placerspentru Cordoba si pentru mine. Este drept, nu dauniciodaat reprezentatii in societate. Am facut o singurIexceplie, anume pentru Legatiunea Romaniei.

Cum asa ?Fireste. Romania este -taxa mea de originli. Sunt

nh'scut la Botosani. Da! Sunt Moritz din Botosani, fiulblitranului Moritz tinichigiul. Un unchiu al meu m'aluat la New-York la varsta de zece ani, dar toed viata,mi-a riimas intiphrith in ochi si in suflet curtea cu sal-cami din dosul ulitei mari. Ah ! Cand va veni oareceasul sh-mi pot revedea Para ?

$i eu si not toti, in fine toad lumea, to -am luatdrept Yankee sadea.

Dar de uncle I Asa urea reclarna ! Ma Crag dinplirinti botosiineni, precum si Cordoba este naseutalaugh' Pireu...

0 lung mai tarziu, am primit dela Adirondaks unprea frumos manuscris muzical cu titlul ,,Fluturi indrii-gostiti", iar in josul portativ-ului, tot pe romanesteAmintire din partea lui Moriss si Cordoba".

Page 77: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE

Dupes ra'coreala salilor cu aer conditionat ale clubu-lui, caldura de afara mi se peruse mai nesuferita caniciodata.

Fusese oare tranzitia atat de brusca ? Sau dupesabea cateva saptiimilni de §edere in Brazilia, adaptareamea atat de superficiala ? Ceva cople§itor, un coif de°lel irai cuprinsese fruntea de indata ce pkisem pebulevard.

Multimea buimacita de serbtaile carnavalului in-rintuite de o saptamana, de dansurile diurne §i nocturnela care lua parte intreaga suflare din Rio tineri, ba-trani costumafi, mascati, buimacita mai cu seams deobiceiul pamiintului al lance-perfum"-ului, arma mii-lor de adepfi, improFlind pe treciitori cu eter parfumat,forfotea pe avenida" in ceafa caniculei vesperale.

Raymundo, colegul meu de universitate dela Paris,ghicindu-mi toropeala, rasa apuca viteje§te de brat, cauntil ce calla sa sprijine pe un tovark naucit, strigan-du-mi :

Vei vedea I Cu timpul to vei Azi ti separe uluitor. E atilt de firesc ! Magia prosla-virea neintrecutelor ei roade! Numai Gilberto, din sno-bism, maga ca avem un strop de singe negru, pe tendtocmai ea acea picatura ce ne curge in vine ne desvigoarea necesara de a suporta caldura, vigoare ce, voila

obisnui.

Page 78: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

86 PE CAI DE MIAZAZI

Europenilor, va lipseste ! Datorita ei ne desfatamzodia tropicala

Cu imbold voios ma indemnase sa iau loc in pu-ternicul torpedo oprit langa trotuarul din raarmura albacu negre arabescuri de granit, infatisand, in preajmaJockey-Clubului, capete de cai, pinteni i alte accesoriiequestre, pe cand in fats, la Clubul naval, ele intru-chipau adevarate capo-d'opere ale faunei Marine.

Aburi rosiateci umbreau perspectiva grandioaseiartere centrale a orasului, pe cand raul de automobilese scurgea in sens unit migratiune obsteasca inspreCaes da Roha.

Tocmai fiin.dca acceptasem invitatia de-a petreceseara la fazenda lui Raymund° din muntii Theresopo-lis, pe inaltul platou clomp:land capitala, ma surprindeadirectia ma luase, marina prietenului meu.

Mai avem aproape doua ceasuri pans la plecarea trenului 1 Doresc sa-ti arat un alt aspect al orasului,decat acela pe care 11 cunosc in general strainii.

Trei mile de goana pe avenida Rio Branco ; apoicotisem dealungul esplanadei Societatilor Transatlantice:numai flori, pavilioane pajisti in preajma uriaselorpacheboturi depsasind casele cu trei caturi.

Trecusem prin portul pescarilor cu aer incareat,cu miros greu de ulei si de peste ; prin safacacioase car -tiere industriale, prin mahalaua negrilor spre fundulbahiei de Guanabara, acolo unde muntii denumiti De-getul lui Dumnezeu, Piscul Domnului, inconjurati dealte formatiuni vulcanite, inchid orizontul de apus cao pavaza uria§sa, o prevestire amenintatoare a miste-relor din interior.

Pe dreapta soselei, marea albicioasa a Guanabareiintins miral lucitor in zapusala crepusculara ; pe

stanga, litoralul cu ingusta facie de pamant, numai -antesimetric oranduite din zona negrilor, drept in fag, uncomic nisipos i stingher, pe varful plesuv al ciiruia

iu

§i

§i

I

Page 79: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 87

biserica Nossa Senhora da Penha, facatoare de minuni,profila pe cer dolls& turle gemene, cucernice, triste.

Valul de pacla, in amurg, era atat de dens pana'nvarful colinei, incat clopotnifele Fecioarei lacrunilor"pareau aninate in.vazduh, in profil de Golgota.

Masina strabatea incet mulfimea in sarbatoare,bronzate grupuri ritmice, jucand dealungul §oselei.

0 nunta de negri venea spre not in saltanat dosurle, drambe si tamburine. Nuntasi desculfi batandfrenetic din falpi asfaltul soselei, precedau alaiul, ina-intand e-a'ndaratelea. Mulatre purtanitd. copiii in spi-nare, ne rese despletite cu sanii afara din cama.se, le-&land lasciv din solduri, intregeau bachanala.

Trecusem peste podul strajuit de palmieri al posa-cului canal Mango, care dal numele defaimatei mahalalea prostituatelor. Serge)* de strada uriasi, in haine albesi coifuri coloniale, vegheau la raspantii. Femei de toatenafionalitafile, de toate varstele, de toate infafisarileumpleau ulifa, dela mandrele mulatinhe cu mijloe deviespe si piept provocator copile abia formate pas-fraud toata gingasia rasei si pans la matroanele mi-lostive, asezate pe scaune sau vanturand pe la ferestre,din evantaliu.

Pretutindeni, cantece, fipete, piane mecanice dinbordelurile acelei intinse Sodome, in atmosfera saturafade ravniri animale, prinfre felinarele rosii licarind inpenumbra nopfii, pe cand avida cheTnare a blestema-telor incolacea, ca o caracatifa uriase, din mii de bratesi de ochi pofticiosi, puzderia de masculi pravalindu-sespre placere si pierzanie.

In mijlocul strazii un polifist rigid arata limita cir-eulafiei vechiculelor. Mecanicul nostru, surprins de cin-data fantezie a stapanului sau de-a plimba un estran-jeiro in asemenea -Omit pangarit, apnea pe primatransversals, readucandn-ne in cartierele oamenilorcumsecade.

Page 80: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

88 PE CAI DE MIAZAZI

Lapel plata cu statuia lui Tiradentes, felcer cele-bru din veacul (recut si idol popular al desrobirei, fre-nezia masselor jucand in hors, de-a largul strazii, iniureq de chiuituri, in miros de untura prajita, in 611-note de muzica discordanta, ajunsese atat de deasa,meat o luasem pe jos. Urmand pe indrumator, aparan-du-ma pe jumatate vesel, pe jumatate aiurit de arun-cKtoarele cu eter indreptate pe furis spre grumaji, ajun-eei treptele unei biserici impunatoare, unde alt valde populafie se inghesuia cu batrani, ¢i copii.

Igrejia do San Giorgio, imi explica tovarasdraeu e hramul ei! Aduce noroc !

Patrunsesem sub bolta luminata de raii de Lehisi era uimitoare tranzitia intre cantecele profane deafara ¢i psalmul din launtru, inaltat din sute de glasuri.

Urmand suvoiul poposiram cateva clipe in fatamonumentului equestru al arhanghelului in marime na-turala. Imbracat in vestminte scumpe, cu spada strata-citoare, sfantul era inconjurat de cucernice doamnetinand lungile panglici rosii impodobite cu medalii, afar-nand dela braul cerescului calaret, pe care le ofereaunorodului intru evlavioasa sarutare.

Marina regasita cu greu intr'o strada laturalnica,no duse, pe facut de noapte, la gara, unde pufaia gatade plecare faimoasa Leopoldina, dupa numele dat tre-.4ului cu linie ingustii" ¢i cremaliera, construita de Bel-gieni.

In vagonetele de clasa unica, cu banci de lemnspate 'n spate, o ceata de calatori veseli faceau un chi-loman. asurzitor. Inghesuiala pasnica, fara niciun felde inghiontiri, ci numai voioase glume intre bastinasiicabocli, calatorii mai instariti ¢i atragatoarele fete demagazin. Trenul urca gafaind spre munti in noaptea

intr'un tesut de liane mangaind peretil vago-netelor. La stafia urmatoare o puzderie de copii vindeaumamao, felii de cantalup cu miros imbatator, ¢i cior-

pe

instelatii,

Page 81: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 89

chine de banane d'Ouro, foarte gustoase, de mrtrimeadegetului cel talc.

In z'apusalii, sub lampile vagonului cu ferestre largdeschise ca gi pe platformele dela capete, un adevrtratpraznic din fructe imbsdlssama aerul, pe cand locomotivaLeopoldinei rabufnind a ciudii, cedase locul unui motorelectric menit sa ne taraseti dealungul cremalierei. NecaJaram acum pe peretele abrupt al muntelui, printreferigi uriase, intre vii ametitoarc, arbori semefi resa-rind din adancimile coclaurilor, iar portal, cu mii delicurici, sclipea jos la adancimi infricosetoare.

Gloata cbilit'torilor se r6rise prin haltcle de pe par-curs. Temperatura coborise cateva grade. 0 boare prii-cutrt. Te credeai transpus dintr'odala in rai. Ultimeletresaltiiri ale cremalierei ne adusesere la margine deplatou. 0 impresie ling de mers orizontal nu-si frt.-

-cuse incsa bine drum prin constiinta noastriI, and con-voiul se si opri la terminusul sb.'u din Theresopolis.

Luna plinii lumina bland eampia aromind ciudata ceva necunoscut nousa Europenilor : miros dulceag gisupaeator totodala, resfrant de o buruiana tipicii a pa-mantului crtra"miziu, saturat cu oxid de fier.

0 trrisursa usoarsa ca o naluca ne duse pe drumuriserpuite pans la fazenda lui Raymupdo, o fermi spa-tioasa gi primitoare, cu ineaperi inconjurate de terase,printre tufe de bougainvillieri infloriti.

Oaspefii, femei in rochii albe, brirbati in costumede sport, ne primith cu cordialitatea expansive a locului,pe cand mulatrii ne gi adusesera biluturile rricoritoare.Urmase o cilia in deosebi de prietenoag. Rudele si in-vitatii lui Raymundo burlac tipic brazilian, OtimagapiirMor al liberldfilor democratice traditiei plan-tatorilor erau cu tatii inteligenti, Idea nimic ceremo-nios in atitudini. Datoria lui Raymundo, ma primiseiaca pe un amic al lor; la cafea, ma considerau drept unvechi cunoscut.

si al

Page 82: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

90 PE CAI DE MIAZAZI

0, Meninia! striga, dintr'un grup, gazda insprecumnata lui, cu care ma aflam in vesela convorbire lacapatul celalalt al pergolei. Meninia, pare-mi-se ca todestainui colegului meu dela Sorbona. Doar convenisemsa pastram secretul.

Nicidecum, raspunse in triluri sonore atragrt-toarea mea vecina, cleveteam, atata tot. Dar data maprovoci, ii spun !

Ceilalti in jur §o§oteau. Raymundo, cu felul luideschis de a fi se §i ivise langa mine cu aer tainic, enprivirea-i afat de credincioasa :

De ce crezi ca am staruit sa ma insote§ti in astasears la fazenda ? Oare spre arata in zori cirezile6i rezervele de guano ?

Vantul de noapte racorind aerul imi inspira pedata raspunsul :

Spre a -mi aminti de munfii Carpati, dupe iadulvostru de jos...

E adevarat pana lit un punct, dar mai e §i alt-ceva. Priveste cum rade Meninia. Am facut un complot,Si sorbind cu suras siret din paharul cu whisky, imidestainui :

Tne dela Paris mi-ai cerut-o. Apoi, dela sosireato la Rio, de cateva ori, in decursul ultimelor luni.

Ceilalti facusera care. Un mulatru ba'tran §i dotnegri se apropiasera acum pe treptele terasei, primal,aratand a vechil, ceilalfi tineri, ehipegi, cu priviri scan-teietoare. Pe cat parea batranul de blajin, pe atat ti-nerii aveau aerul serios §i pareau cuprin§i de impor-tanta lor.

Prive,te, urma Raymundo, a sosit §i Amaral §icalauzele. Ei da! Afla ca la negrii din tinutul nostrae noapte de Macumba". Ai vrut sa asi§ti la o serbarede magie, iti implinesc dorinta. E aproape de ceasuldouasprezece ; tend luna va fi trecut de mijlocul cern-lui, vom porni. Vino acum pane la scars §i strange mana

a-fi

Page 83: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 91

baietilor, caci ei to iau sub paza lor. Strainii nu preysunt dorifi la asemenea ceremonii. Multumeste-le §i maicu seams fii foarte serios, caci pentru ei este vorba deo credinta adanca. Nu le oferi nimic decat

Pufin dupa aceasta pornisem &Arai pe bidivii §icatari in penumbra lunii apunande, deacurmezi§ul pa-ji§tei acoperite cu florile mirositoare ale buruienii spe-cifics acelor inaltimi : Raymundo, fratele sau Osvaldo,Meninia, cu o prietena a ei i alti cati-va oaspeti dintrecare unul era pictor cu mare Tazti, vechilul ceidoi negri.

Intrasem sub boIta padurei §i coboram acum pepoteci §erpuite, indieni in§iruiti in penumbra nopfii.

Ici §i colo, copita unui cal lovind o piatra, cite un§uerat al insotitorilor, crengi rupte in treacat. Ne lasamla vale dusi de pasul sigur al animalelor pe povarni.5.Jos in bahia, se zarea cite odata indepartata reverbe-retie din Rio de Janeiro.

Dela o vreme, incetasem cobori§ul ; partisisem ver-santul de Miazazi, indepartandu-ne spre o vale trans-versals, punctata de lumini sclipind printre pomi. In-tampinaram in poeni §iruri de colibe focuri de vreas-curi. in fata carora se profilau umbre misterioase.

La o cotitura, sunet infundat de tobe. In poianaurmatoare descalecaram cu totii §i o inseam pe jos. Ne-strecuraram printr'o trecatoare in stanci in spatele ca-rora Raymund() ma vesti ca se afla locul ceremonieipagane.

Intre trunchii razleti, un gol de padure luminat cutorte de rasing. Ne apropiam cu bagare de seams. Abeaacum observai cat de mull norod se afla in prealma,tupilat, rfinduri, randuri, sub arbori.

In semicercul adapostit de stanci, lumina faclelorinvia trecute vremi, La mijlocul poienei, un altar rus-tic incolacire din arbori scorburo§i acoperit de mul-ticolore naframe. Preotul, un negru batran, Cu barbs

i

tigari.

si

Page 84: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

92 PE CAI DE MIAZAZI

alba §i cilma§.6 lungs, ants o mclopee ridicand a ruedmain roduroase spre cer, wade lucea misterioasa, con-stelatia Crucii de Sud.

In §oapte, spre a nu jigni gloata credincioasa aciuitizin cerc in umbra m5retelor goyave, imprirtri§eam Me-uiniei :

Trecand de ecuator, pe puntea dansatorilor ste-reotipi, pe intinsul apelor oceanice, sub bolta miriade-lor de stele, mimic nu a Otruns in sufletu-mi mai muitdead acea neintrecuta intovbirsa§ire de astre care, pestevalurile imense ale marii, mi-au covar§it privirea. Eraun semn izbavitor, legb.'nat sus de tot pe azurul nocturn;-0 truce din large, generoasa zsamislire : patru stele lapatru margini de za'ri. Comodorul, comandant al vasu-lui, supitrat de sfaruinta cu care indreptam insufletireamea eatre o constelafie n.eomologara, raufnise la untimp, opinand :

Nu e vorba de Otratul acela Isattiret, aleatuit dinstele stinghere. Prive,te, rogu-te, mai la apus, spre giu-vaierul acela micuf, dar neasemuit, raurit din mii §i miide focuri. Dincolo, este vorba de patru diamante sear-bade. Aici, s'a plasmuit din zeci de mii de lumi lumi-noase horbota ea'stignita din puzderii de stele crucearairaculoasri, bijuterie pe care orice femeie ar fi visats'o anine la San. De dourizeci de ani cagtoresc pe acea-;-sfa ruts, de dourtzeci de ani indrept aceea,iacee0 iluzie a c615torilor. De altfel, nu-i vina mea.Acel giuvaer mai redus ca dimensiune dar pravoslavnic,moscovit in bogiltia lui intruchipeazrt busola strict geo-grafic5 a ciiii spre Miazazi, drept spre Polul Sud. Delaprimii conquistadori §i pans azi, toff marinarii ii ur-meazg indemnul. Mica' pilotul s'ar lua dupa neghiobulplitrat ce ti-a starnit admiratia, ne-am izbi de stiincile-coastei africane.

Mestecam in giind recenta amintire, candno§tri negri ne rugara sa incetam cu §oaptele §i

gre§ald,

insoti-torii

Page 85: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 93

sal ne pitulam mai bine la adapostul uriaselor tulpine,calci asistenfa din hemiciclul lunar in hipersensibili-tatea ei simtise unele influenfe ezoterice... preajmade strain... de fiinte primejdioase... neinitiate.

Ridica preotul a ruga, noduroasele-i brafe sere ce-rul instelat. Tineri in calmasute albe tresilltau stangacii spasmodici in jurul altarului, pe ritmul tam-tam-ului

diaconilor consfintiti de cultul salbatec. Tam-tam siiarasi tam-tam, istovitor, coplesind totul in valceauamagical. Preotul graia, canta, in disonanfe minore, olunge invocatie africana. Se jeluiau molcomi credinciosiitinand isonul ca aievea, unde? Ca aievea in Islam? Pier-duti in visurile for apocaliptice ? Sau lepadandu-se deprezenta noastra, a ghiaurilor ?

Pe o lavita arcuita peste trunchil gaunosi, icoanemarunte se insirau, respingator de nepotrivite, izbitorde arhaice, de eiudate ; amulete din nalscociri primitivealaturi de insignele credinfei catolice, alternand in chipnemaipomenit ; amestec de intruchipari profane zeihidosi in miniature, zebu preistorici, o stealth' Marta re-demptoare, statui de lemn infatisand fertilitatea, cu treiranduri de Late pravalite. Alaturi, mucenici pictafi inculori stangace, o eumenida cu parul valvoi, apoi sfantul Christovao i, intre cateva paiate negre, nemsasuratde lubrice, chiar la mijlocul altarului, ieslea Mantuito-rului cu Maica Domnului aplecata pe prune irabi-nare halucinanta de semne Opine $i de marturlicrestine.

Ingaima solemn si nerod preotul inspirat. Se tan-guiau tot mai tare mirenii in naiva for prosternare catrein veci temuta divinitate, coversind fiinja lor. Rugilemagului si staruinta bataii de tam -tam, raseoleau sufle,tele simple si infricosate.

Nu trecu mull si din randurile superstitiosilm", re-sarira, una cafe una, negrese despletite, doritoare sal in-soteascal chemarea intregitorului de nazuinte. In cercul

Page 86: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

94 PE CAI DE MIAZAZI

lunar se roteau ca ni§te sfarleze, din ce in ce mai repede,mai dezordonate. In vartejul for zabauc se dibuiau in-lantuindu-se cate doua, apoi despartindu-se haine, late-legand sa se intreaca fiecare in demoniaca proslavin

instinctelor ancestrale. Urlau ie§ite din fire, rupan-vestmintele, desgolindu-se din ce in ce.

Vrajitorul atotputernic raspandea in jur fluidemagnetite.

Una dupes alta, in extatica privire a sistentei, seridicau fiintele mai slabe atrase in cercul fascinant. Pri-mele pornite spre frenezie, incepusera a obosi, cazuserrkin spasmodice svarcoliri cu spumy la gura ; altele urmauispitite de acea nepatrunsa taints a isteriei colective.

Barbatii, mai toti in picioare, bateau din palme inleganare de tam-tam, altii tinandu-se de brate, schitau,tepeni, pa§i ritmati de samba.

Inteun tarziu, vraciul, cu spatele spre altar, ridi-case evlavios, mani slavite peste norod.

De -acorn erau cu totii fermecati. I§i indeplinise da-toria.

Pe toti el ii smulsese din brazda suferintelor zilnice,pe toti ii inaltase spre ceeace el, sfaniul, neprihanitulsatului, credea ca este initierea spre taina de apoi, atuncicand toti negrii laborio§i §i cu frica fortei supreme sevor prabu§i in neant.

Se retrasese sub arbori pe cand diaconii ritului,stafii albe sub luny, strangeau zoriti obiectele depealtar.

Asistenta mutes, disparuse inghitita de padui.e. Ni-mic, nicio §oapta, niciun freamat.

Oare totul fusese o vedenie ?

* *

Pe facut de zi, Lady Mills, vesela §i plina de ener-gie, cu Rolls-Royce-ul ei aramiu, pe cand maestrul

aAu-§i

sosise

Page 87: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 95

Candido ne tinea sub farmecul vorbirii lui, in jurulnesfarsitelor cafele.

Ea locuia de ani indelungati langg fazenda luiRaymundo. Indiagostita de orizonturile inaltului platoubrazilian, vaduva intelegea sa-si petreaca restul zilelorin tam in care sotul ei, dupg un pgtrar de veac petrecutin Brazilia ca reprezentant diplomatic, iii dase obsiec-cul sfarsit la Petropolis, unde se afla inmormantat.

Sorbirea atator cesti de facea ? Inraurirea Macum-bei? Fapt e ca nici Meninia, nici oaspefii ceilalti, nicieu insumi, cu atat mai putin Raymundo, nu ne sinchi-seam de noaptea nedormitg, de oT.a

Cuprins parcg de o intarziatit' flacgrg a ved'enietnocturne, marele maestru al picturei moderne sud-ame-

glgsuia inspirat :Se insealg i admiratorii domniei impgratului

Pedro Secundo ; se anaggesc neinggduitori aiconceptiei rasiste. Noi, Brazilienii, trebue sa ne Mina ellceeace suntem azi, un neam cu totul aparte, imbinarea trei rase. FAcut-au bgtranii ce -au crezut sg-i judeceCel de Sus dar de pe urma crancenei for stgruinteintru strtpanirea rasei indiene, riimas-au totusi pe acestetgrimuri, martori neinvinsi, ascunsi fie in pgdurile dinMatto Grosso, fie in sertao, lung% ingrozitoare acope-rind mai tot septentrionul ta'rii.

Vrand, nevrand. conquistadorii portughezi, tre-buirg, dupg cucerire, sa foloseascrt la lucru rgrngsiteleindienilor. Ba mai mult, din lipsrt de femei albe, con-vietuirg cu tinere ba'stinase. Dar stapanirea mandrilor.autohtoni se razbung. Nici asa nu ajungeau bratele demuncg. Colonizatorii fury nevoiti in veacul al XVII-lea,sit theme intru ajutor forte de aiurea.

Datoritg fericitei conceptii insulare, negrii africanidela aceeasi latitudine, din liberul for trai, devenirgsclavii strAmosilor nos-LH. Sclavi sau colaboratori? Tre-

dinainetii.

tinerii

,,icane,

si

Page 88: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

96 PE CAI DE MIAZAII

cutul, ca prezentul, dov,edeste ca ei au fostaci pe acest Omani al Braziliei, ca unelte prietenoase.

Din amestecul de indieni bastinasi, de portughezicuceritori si de negrii transplantati, s'a faurit neamulnostru de azi, dar fie-mi inga"duit s'o marturisescin calitatea mea de artist acea mistica pe care nu totio pricep, prea putini o admit.

$opteau Lady Mills impreuna cu Meninia, stanie-nind oarecum pe celebrul manuitor al penelului, in spo-vedania sa, pe cand mulatrul Amaral se sfatuia la ure-rhea stapanului. Nu indestul de incet ca sa nu prin-dem crampeie :

Cei doi sargi inhamati la docar ? Trei sarete cucafe un cal ?..

Te ascultam, glUsui cristalin Lady Mills, intre-rupand cicalirea.

$i artistul continua :Imi dau seama ca oaspetii strain, neinviitati cu

noptile noastre braziliene, cu ispita cafelei inlocuindorele de somn, nu mi-ar ierta sa le mai rapesc din cea-surile de odihna.

Nicidecum, intrerupsei pe senhor Candido, maicu seama dupe acest guarani atat de intremator, to ur-maxim cu si mai mult drag.

Pe la inceputul veacului al XVIII-Iea, un planta-tor din. Statul Minas Geraes, bogat lucru mare, stapaneaintinse sesuri, lucrate de sute de negri, Erau in deosebide aratoi acesti scavi din celebrul trib de Serere, adusidin preajma Egiptului. Moravurile patriarhale adanccretine ale colonistilor portughezi desvoltasera un traegalitar intre proprietar sclavi. Misionarii catolici isiindeplineau opera : toti negrii erau adusi la credintaMa.ntuitorului, iar latifundiarii indemnati catre milosti-

primifisi

si

si

si

si

Page 89: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 97

venie, sfatuiti a fi cat mai blajini Cu acel material umanatat de primitiv, adus de peste mari de cruzii trafican(ide came vie. La temeiul acelei politici, nu era numaimnanitarism, ci interes. Pe nesfarsitele platouri virginece urm,au a fi defrisate, o fazenda valora pe atunci, catvalorau negrii in sarcina carora cadea tot greul muncii.Strabunii nostri avusesera cumintenia de a piicepe decu vreme insemnatatea laturei economice a unei pur-tari intelepte fate de robi, ocrotind astfel America df3Sud de acele profunde convulsiuni care, pe continentulde Nord dusesera la ra'zboiul de secesiune, punand inpericol insasi unitatea de Stat.

Colonistul portughez locuia de obicei in case cudons caturi aflafe in mijlocul unor curti intinse, incon-jurate de scundele cladiri ale sclavilor, impartiti in lu-cratori ai campului servitorii curfii. Negresele erasdole!, gospodine, iar cu timpul, negrii mai batrani de-veneau administratori sau chiar sfetnici ai stapanulm.sclavia ne mai fiind pentru multi decat un legamantde credinta lat.& de colonist.

In asemenea imprejurari, mai putem oare invinuipe unele dintre strabunele noastre pentru o privire tre-catoare ce vor fi indreptat in spre supeTbii idoli turnatiin bronz care traiau in preajma for ? Putem deasemeneaaduce o tarzie mustrare batranilor nostri atunci tend,osanditi a trai departe de orice oral, adesea in recru-tatoarea steps din sertao, la zeci de mile unii de altii.

luau drept tovaralsa de trai cafe o tanara sclava ?Alejadinho se nascuse astfel dintr'un mosier-f a-

zendero i o negresa ispititoare.Il trimesese tats -sau pe la scoli, uimit de inzestra-

rea-i artistica ; invatase copilul cu patima ; wise delaUniversifate fasvratit impotriva acelui stil rococo pornitdin Franta si innabusind, din cauza maimutririei portu-gheze, intreaga desvoltare artistica a Braziliei. Se ras-vratise impotriva picturei, impotriva intruchiptirilor dui

7

si

ici

Page 90: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

98 PE CAI DE MIAZAZI

Bahia, orasul ecuatorial al credintei cu ale sale trei antede biserici. searbede imitatii decadente. Cercetase o cabnoua. Misticism indian, misticism portughez, misticismnegru, din imbinarea carora era sa iasa minunea!

In Bello-Horizonte, pe atunci cuib al bogatiilor bra-ziliene, Alejadinho, sub indepartata priveghere parin-teasca, se indeleinicea cu indraznete incercari. Obscurachemare a norodului ii insotea, credincioasa, in. strada-niile sale.

Il ajutau marii fazendieri ; straduiau cei marunti.Astfel din dalia, din vopsele, intruchipa vijelioasa

lui credinta intru Mantuitor, sculptand §i pictand instil de novator. In arta lui contrasta obsedant, figurablanda a lui Isus cu scenele Patimilor cu fariseii, cupretorienii, cu toti impilatorii tratati cu ind.rasneala siohiar cu violen a. Si acest contrast insemna un protestimpotriva nedreptatii, ura lui impotriva a tot ce insemnaasuprire, araturi de proslavirea bunatafii, alaturi depreamarirea supremei jertfe a Redemptorului pacatelorcelor obijduifi. De aceea norodul, cu instinctul lui ob-scur, dar arareori gre§it, i se daruise lui Alejadinho cutrup i suflet.

Ajuns la maturitate, atunci and o izbanda lumi-noasa i se- infatisa ochilor, el cazu la Brea incercare :devenise lepros.

Dandu-$i seama de groaznica boala, porni in targsa-si cumpere, la randul sau; un negru spre ingriji.Acesta, ingro7it de soarta care I-1 astepta, nu pregeia,abia ajuns la noua locuinta, sa-si taiga cutitul in piept.

Alejadinho, in mistica sa generoasa, se rasa de toatespre a ingriji pe sclav scapandu-1 dela moarte, iar po-porul merit it prosravi racsator de minuni.

Sclavul se legs de el cu jur.b.'mant de credinta.Dela o vreme ii putrezisera picioarele. Spre a nu

speria pe vecini, se tara in genunchi, in zorii zilei, pan&la intrarea bisericilor pe care, in sirag nesfarsit, le hu-

a -1

Page 91: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 99

podobea cu arta lui naive, inspirata de furtunoasa-icredinta, atat din penel, cat si din dalta.

Operele sale, din Bello-Horizonte, din Ouro Preto,din Sao Juao d'el Rey, vor ramane pururi marturii ne-intrecute ale artei sculpturale braziliene, in lemn ca siin marmora, sinteza a strasniciti cuceritorilor porta-ghezi si a blajinei supuneri crestine.

Apoi ii putrezira. si mainile. Chipul devenise si elinspaimantator, sa-si impletea.sca din pae, umasca ocrofitoare.

Pe schela din biserica ii lega, credinciosul sclav,penelurile de brate ; it batjocoreau copii, neastamplirati,iar el, senin, pieta mai departe icoane si sfinti, spre ein-stea artei si ea pururi redemptoare.

Dumnezeu, care incearca in deosebi pe fiii sai cetmai apropiaji, it pedepsi tie Alcjadinho sa triliasca pimala o varsta inaintata, adaoga maestrul dups o clipsreculegere, pe cand soarele lumina necrutator tra.satu-rile framiintate ale povestitorului.

asa 1... Dar cele ce a ji vazut asta noapte, in pa-durea de peste dealul Nicteroy sa nu va insele in ju-decata D-voastra : negrii sunt cu totii buni crestini, insao politics iscusita a bisericii catolice, inchide ochii si aziasupra acelui atavism, care la anumite anotimpuri, peanumite patrare de lung, chiama irezistibil pe cobori-torii din sclavi sa ridice rugile for spre cer, in ceremomiclandestine, of iciate in paduri sau in poeni ascunse, undope langa obiectele cultului crestin, ei insira pe furisicoanele zeilor pagani. Infelegerea misionarilor a con-stat tocmai in faptul ca mintea copirareasca a negriloreste mai presus de toate imaginativa. Dela semnele ri-tului african au trecut usor la semnele cre5tine cu cond;tia li se lase semne.

Astfel s'a infaptuit mai lesne tranzitia.La orase oriunde se extinde cultura, amuletele pa-

gane au disptirut de mull. La Ora, ele reapar ici si colo

silindu-1

d"

Si

s'a

Page 92: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

100 PE CAI DE MIAZAZI

la rare serbrtri de Macumba, ca un soi de intarziatamei de iertare, de impiiciiciune, de implorare indrep-tale catre

De, del incheie melancolic srt nu-i impo-vraiim prey mull. Cine nu se teme de mania zeului pa-rrisitl Dar mi-te, cand e vorba de atavism, de zei pro-algviti de veacuri.

Dupe ore binecuvantate de oclihna, incantatoriimei oaspeti ne indemnara iara i inspre priinzul imbel-sugat de pe terasa

Nu ispie.visem praznicul, card docarul cu brdtatii,apoi un convoi de -trasurele pe dourt roti, toate trace inpreajma rrtcorosului patio de stil Juao Quinto, ne ispi-tisk' la plimbare.

Sunt neasemuit de manoase lanurile acelea cuceriteasupra padurii niivalitoare. Pe acele plaiuri nu este atatvorba de. a stiipani, cat de a putea aprtra pamantul deinspiiimtintiltoarea cotropire a pridurii virgine.

Plecasem in drag de vesele arucioare d.ealunguilacului inconjurat de munti inalti, amintind prin tris-tete iazul descris de Andre Gide. In adeviir, clasi natureinfatisa privelisti grandioase, se desprindea din luminameridianii o stranie melancolie.

Efect al soarelui clizand vertical, lipsind ca in Infer-nul lui Dante, pe om de umbra lui, sau tiicere a naturei.?A acestei naturi luxuriante plinsa de vietiiti roindanimale, insecte, gaze, toate ilicute din in-stinct die conservare, din cauza temutului vrsajmas astuns pretutindeni si pretutindeni pandind : sarpele. Tatamotivul inspramantrttor al tristetei acestor peisaje. mandrele noastre paduri atat de primitoare sub poraii inaltisi rialeti, sub umbra for prielnica, ocrotitoare la vremurtde bejenie ca si in zile de arsita, de sigur n'ar recu-

zeii parasiti.pictorul...

zeci

colonials.

pssari,

Page 93: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZ ILIENE 101

noaste drept suron pe cele de awl°, obstacole infrieo-setoare ce inchid zarea ca nista capcane uriase eotro-pind totul in fur, de indata ce omul intoarce o clipsspatele, sau uita, sa le Tina piept. A patrunde, in Bra-zilia. intr'o padure, insemneaza a admira, a iubi, a adorno urma. drumul ce a fost taiat in desis, mai anevoe de-cat de ar fi fost spat sub Omani. In afara de drum,nimic. decal un perete verde, o in.ealcire de plante, detrengi, de arbori, la nebanuite inaltimi. un soare palidpatrunzand agale prin perdeaua verde de liane care sencolacesc, aci, in cununi ispititoare, colo, in gesturi de

brafe, avide, de metini infasurande. Nu vezi nimic la doimetri, in frunzis atentie a nu de pe drumul bine,facZttor! did se poate intampla once, chiar acea ma-runta muscatura care to duce in chip irevocabil insprebtmea de apoi.

Ar fi de altfel nedrept, a nega spendoarea acelormeleaguri ; a be compara cu ale noastre, iata eroarea

Insrtsi padurea uncle inaintam acum In trapul cailorbaltati, insasi padurea tropicala lasand deoparte osti-litatea ei prezinta aspecte fermecatoare. Varietateaesentelor, a formelor, dar mai cu seams felurimea cu-lorilor erau o bucurie pentru ochi.

Mai tot hinterland-ul din Rio, este compus din co-line, din platouri inalte si din munfi cu forme neobis-unite, de proportii vertiginoase. Cu timpul devine faint-liar si uiti de mrtretie, cu un soi de meschinrt satisfactie,asemanatoare impietatii romanilor care, dupa triumf-J1lui Germanicus, indrazniserrt sa se apropie i chiar stitraga de barbs pe acei ostasi balani uriasi, de care fu-gisera cu groaza pe climpul de lupta! Te inveti cu in-cetul ; cutreeri pe magrtrusi cenusii, pe armrtsari focosi.,

romantice cu damburi line. Vai dupa vai, o on-clulatie dupa alta la infinit; satele adapostite de soare infunduri de valcele, iar culmile pretutindeni impridurite;0 nemaipomenita nostalgie emana din aceste orizonturi

§i ie0

I

§i

eampii

Page 94: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

102 PE CAI DE MIAZAZI

pururi inchise si fi se face dor de campie, de intinsutlannrilor, de steps pierduts in zarea Brrrganului...

In acele via, sate de negri, de mulatri blanzi ti-morati, foarte religio i, foarte catolici, foarte supusi.Ceva din povestirile lui Chateaubriand. Attala sub ce-rul liber cu o singurr rochie prrea verosimilii in aclime atat de dulce. Alrturi, svacniri de instincte bar-bare, de profunde rituale africane, pline de magietam-tam, ce riisunr la asfinfit sub cer de foc §i carepersists in blitaia for obsedant de monotone. iritantr,mult dupe apusul soarelui. crci la ecuator se intunecrdevreme.

Pictorul, de pe banca din fagt a docarului, parciighicindu-ne grndul, grasui :

Sunt sf io i, cu frica lui Dumnezeu, c-uminti, totiaeesti cabocli ce-i vedeti aplecati pe glie. Dar qi aleiaparentele pot fi inselrtoare si nu trebue se to la. i amr-git asa precum ii vezi, pot fi de o -violentr extrema'atunci and li se pare ca an fost

Patima, ca i jocul, ca i geloziit, au rol precumpr-nitor. Brazilianul nu este arogant nici provocator caArgentinul dar sa to feresti de irsbunarea lui. Fie camediteazii ani de zile, fie di o executes fulgerrtor el seva feri mai totdeauna de atacul direct, in schimb varenunta arareori la o riposte piezise.

Intorsi la fazenda luasem rrmas bun dela biltranubaroneasr, mama lui Raymundo, habotnicil a culturilorflorale, care-si petrecea mai tot anul la mosie printrehere si rilsaduri.

Pe splendida autostrada, indiazneatii realizare atehnicei americane, numai viaducte, serpentine si tune-Juni sapate in inima muntelui, cu viraje amefitoare do-minand vertical de la o mie de metri oceanul Atlantic,.

si

si

p

phchliti.

o

Page 95: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 103

cohoriseena cu iuteala N ert igi noas 11 dela iacoreala inal-telor plaiuri spre pada apasatoare a coastei.

Numai la Bocche di Cattaro, pe muntele Lovcen,imi fusese dat sa particip la a$a imbinata emotie, ame-ninfat la fiecare cotitura cu sarirea in neant pradafanteziei unor .ofeuri pentru care viata atarna mai pi-tin decal ravna de a dobandi railcar un sfert de cen3racoros, datorita exoesului de viteza.

Circuitele dela Meurthe, depe Semmering sau de peMont-Ventoux apar in comparafie, curate jucarie.

La iumatate cale intre nivelul platoului din There-sopolis, trecuram, in iurewl celor Jona automobile, prizecelebra statiune balneara Petropolis, creatiune a impa-ratului Don Pedro Sinaia Americii de Sud cugreoae vile senoriale aciuite in o vagliuna de munti, stra-juita damburi acoperite de albastre hortensia. fairnalocului patrunzand pans in ulifale acelui tristde munte, caruia plictisitoarea arhitectura din veacultrecut, ii intipareste in ciuda florilor un caracter in-deobte posac. Dupa racoreala linelor ondulatii de peplatou, to cople$ea in desueta re$edinta de vary a iia-paratilor de odinioara $i in ciuda orgiei florale, o me-lancolie de cavou. In schimb, la e$ire autostrada se la-tise $i volburele grandioaselor viaducte rasunau de sfa-

motoarelor. De arum $ofeurii raceau de cappravalindu-ne spre carnavalul din Rio, cu o sufg de milt.pe ore.

Dupa o ultimo serpentine, ajunsesem la ses, in ma-halalele din ajun, sirabatute de aceia$i petrecareti albimulatri $i negri, costumati mascati, in ceata sufocanqa serii. sub iertafoarea ocrotire a Fecioarei Lacrimilor depe dealul Senhorei da Penha.

Cu viteza mic$orata pritrunseram in valid de trafical Avenidei si ne luaram ramas bun dela Lady Mill.,Meninia ceilalti atat de placuti tovarasi.

Raymundo cu mine, inaintaram spre corni$e pima

cui

raitul igi

§i

1i

orib,c1

si

Page 96: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

104 PE CAI DE MIAZAZI

in strada Portocalilor. Fligaduisem inca inainte de ple-care ferraecatoarei Isaura, sa ne intalnim spre a Barba-tori ultima sears de carnaval.

Dupa sgomotul astmitor de trambite, surle tobeale multimei de pe strada, era in deosebi de placuta li-nitea din spatioasa aristocratica locuinta a,sezata infandul parcului cu gazon

Prin salile parclosite cu marmora numai zidurialbe, numai faclii in candele din vechi argint peruvian,printre draperii heraldice din catifea galbena i matase

patrunseram in salonul Ludovic XV, gingasca o pudriera de marchiza, in care, ne primi, departe desgomot si de lame, ca o domnifd din basm, frumoasastapana a locului.

Langa ea se afla un cunoscut scriitor mexican, bar-bat eu deosebita prestanta, caruia gurile rele ii atri-buiau rolul de favorit, ingaduit i char aprobat de in-busi sotul, fire artisticanepasatoare de diletant.

Lucrul pare,s de altfel serosimil, caci era de note-rietate publics, legatura acestuia din urma cu o repu-tata cantareata franceza, care -5i petrecea iarna la Rio.

Isaura ne primi senina, cu obisnuita ei gratie.Poetul mexican i.i manifesta in termeni ditiram-

bici bucuria ce-i pricinuia coloritul atat de caracteristical primului carnaval la care asista acum in Brazilia.Gustam un amestec intremiitor din alcooluri, cand gazdane aminti surazan.d ca urma neapiirat staruise i so-tul ei inainte de a pleca in eras sa luam cu totii masala dansii.

Povesteam incantat lui Don Jose impresiile dinnoaptea petrecuta la Theresopolis. Raymundo ma in-n erupsese vows :

De e vorba sa luam masa aici, apoi ar trebui sane ducem mai curand acasa spre a ne imbraca de citd' !

Aveti tot timpul, gangurea melodies Isaura. Via

§i

§iingrijit.

4inie

Page 97: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE 105

mai multi prieteni si dupa datina carnavalului an vomsta la masa inainte de ora zece...

La aceste cuvinte Don Jose, care se ricTicase, sprelua raraas bun.. cede dorinjei gazdei si aprinse un

nou cigarillo, pe care ea insasi i-1 oferi, intinzanctu-icutia dope masa. Raymundo, care locuia mai departe,se eleuza :

D-ta si cu Don Jose aveli acelas drum. Te va-duce cu marina lui, nu-i asa, Jose ?

Cu cea mai vie pllicere, confirma Mexic,anul in-clinandu-se.

Astfel continuaram in trei comentarea acelor zile-de obsteasca sarbatoare.

Nu trecu mult si usa se deschise.Era Baldassare, soful Isaurei, care dupa ce ne in-

nse mans, privi ceasul §i observii, adresiindu-se fKrsitjeart lui Don Jose, precum se obi§nue§te cu veChiprieteni ai casei :

Bine omule, dar ce mai intarzii pe aici ? Te stiltcat esti de migalos la imbeacat, ceeace nu-i de mirarerentru un hidalgo atat de elegant ca D-ta.

Celalalt privise pe sub lungile gene en ochii lutoblici de maur. Nicio trasatura din obraz nu se miscase.Perfect curtenitor, dar cu o nuanta semeata in indrep-tarea capului, ranpunsese peste umar :

Isaura, ne-a rugat sa mai stem si a avut charbunatatea sa-mi ofere acest neintrecut cigarillo de Ba-

Fii pe pace, nu va voi face sa asteptati cu masa !urmase mai departe a povesti Isaurei despre an

stiu ce amanunt din arta decorative a Incasilor; dupiicare, sitrutandu-i galant mane, i§i luase prieteneste ramasbun dela soful trebaluind pe la masuta cu sticlele dealcool, ma apuca de brat si esiram pe sable luminatepalid de candelele peruviene.

Don Jose inaintase spre anticamera, pe tend maoprisem sa cer lacheului negru sa-mi aduca dela gar-

a-si

hia.

Page 98: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

105 PE CAI DE MIAZAZI

cleroba geamantanul cu care venisem dela Theresopolis.Jose strigase voios de pe terasa :

Te astept in marina! Sunt sigur ca Murillo easelgura undeva la intrarea parcului ! E nerabdator sit -idau drumul diseara sit hoin'areasca pe strazi...

Pe and ma uitam dupa negru, pasi repezi rasuna-sera undeva pe un culoar lateral si doua usi fusesertitrantite cu violenta.

Luasem geamantanul si ma indreptam spre peron,and unit duprt alta, cinci detunaturi, pornite dela ofereastra de alrittiri, chiar langa mine, la parter, ma fa-cura sit sar in laturi inspaimantat.

0 judecata subconstienta de iuteala fulgerului, maispiti in prima secunda sit dau crezare unor petarete deearnaval. Cele cinci lumini, un brat intins si o siluetaneagra aplecata pe marginea ferestrei dand pe terasa,ma transpusera apoi in acel domeniu fantastic al cata-strofelor neasteptate... ha acum, pe rondul maestos dinfata casei, sub va'paia lampadarelor din miilocul pa-jistei, notai o silueta in haine albe. care se trantise lapamant.

Senhor, por a grace!. do Dio!... senhor! urla unglas desnadajduit ce in crestramarea mea sufleteascri in-telesei totusi a fi al lacheului negru de adineaori pe cfindpironit pe peronul intunecos, intorsesem privirea, au-zind gemete si pasi greoi : Din anticamera cu palidalumina de facia, un om sdrobit se lasa (alit cu bratulpetrecut peste umrtrul servitorului.

De necrezut ! Cfirpa acela umana, un soi de mane-ohin cu Oral valvoi si haine ravasite sit fie Baldassare?cra fi fort distinsul stapan al easel care trasese raiselesteasupra umbrei albe care abia parasise pragul ?...

Instinctiv jen.at in adancul simt ce avem cu tofudespre ceea ce este cavalerisni. coborisem in graba trep-tele si iesisem nu deacurmezisul pails-fel cum facuseacela care voise sit scurteze drumul ci dealungul aleii

¢i

Page 99: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

NOPTI BRAZILIENE lot

de palmieri la capatul careia sbarnaia motorul uneilimuzine. Cu inima indoita privisem spre peluzrt apoicercetasem din ochi fundul masinii. Don Jose cu glasusor tremurat, ma invite a lua loc langa el.

Aprinsese un trabuco si vedeara farul rot; al tigarii.Dealungul traectului nu schimbaram un cuvant.In clipa and coboram in fata hotelului Copaca-

bana, unde locuiam, Jose imi spuse prevenitor :Intr'o or tree sa to iau. Nicidecum... imi face

o deosebita placere*

Masa, prezidata de Isaura si de Baldassarenumaioaspeti cu haz, femei elegante, scriitori, arti,sti, fuseseo adevarata desfRare. Serge Lifar, proaspat sosit BelaParis, cu firea lui entuziasta nu mai contenea ream6-rirea ritmului jocurilor braziliene.

Urmase dansul pe terastt, in sunet de chitare.Intr'un farziu, pe and ascultam in umbra pridvoru-

lui, impreuna cu Meninia cu Lady Mills in toalete-indriiznet decoltate, graiul prestigios al lui Don Jose,stripanul casei ni se apropie cu un pahar de sampanteFpre a ciocni cu noi.

Ne privi lung pe amandoi; apoi cu ochil holbati,ceru invoire doamnelor care crezura vorba de-ogluma de carnaval sa ne imbratiseze, mai intai pemine, apoi pe Don Jose, prelung.

Puternicele torpedouri triisesera la semi.Sa nu mai intarziem I ne imbie cu glas melodios

stapana casei, care, dela coafura pttna la mijlocu-isubtire sclipea dinbriliante, ca o Madona del Pilar.

Lacheii negri, aduseserrt blanurile cucoanelor, oo-chetaria femenina primand in orice clime si sub orioelatitudine.

Si mergem, inganara prietenele, pe tend unia

I

si

did

¢i

Page 100: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

108 PE CAI DE MIAZAZI

dintre cavaleri infigeau §trengiireste la butoniera fracu-rilor albe, cafe o garoaa ne,agra, desprinsii pe furis dinlase, in timp ce altii dau deadusca un ultim pahar delhisky.

Tot facem cateva minute pans6 la Copacabana...Lifar an ne-ar iertal... A'a -i? Gala in.cepe cu precizie laora unu !... Ar fi pacat sa pierdem rumba negrilor.

Automobile defilau la peron, in zumzet de motoare,in let§ii de raze in.crucizate.

Oaspefii se imbulzeau pe trepie.In spatele meu, grafioasa gazda indemna :

Baldassare ! Don Jose ! Pentru Dumuezeu! Atiramas ultimii ! Terminati odafs cu pr4znuirile gi cu5ampania, parch' nu yeti bea la cazino !

Iar cb.'tre mine :Sunt nedesprtrtiti!... Asa prieteni mai rar!

Peste arbori luceau stele miriade pe cerul milostival Braziliei.

_

.

Page 101: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PALATE LUZITANE

Unul din farmecele Portugaliei ele sunt me-numitrate este, desigur, intclepciunea cu care, dea-lungul vea,curilor, mana omului a stint sa zideasal inarmonie cu natura i mediul inconjurator.

Nu este vorba numai de arhitecfonica portugheziii.Fiecare epoca a rasat marturiile ei : din vremea Mau -rilor, inlantuire de citadele marine dea-lunguiAtlan.ticului ; din Evul Mediu, grandioasele catedralegotice aci romane, colo flamboiante ; din Renastere,palate marete in orase, castele la Ora, pans la aceleincontestabile creatimii de arts manuelitana pretu-tindeni o desavarsita armonie infra cladire si privelisteadin jur.

La Lisabona, la Porto, in alte orase, locpintele se-nioriale sunt de toate stilurile, dar fiecare integrate is,cadrul ei. In campia Tajelui, in Alentejo do Sul, ixmuntii Estrellei pane la provincia extrem-nordica de-rumila Minho, resedintele de mosii, acele faimoase(pintas intinse adesea pe sute mu de hectare, cucele mai minunate culturi crescatorii, se deosebescdeasemeni prin nesfarsita grafie a cladirilor, perfectadaptate peisajului.

Gratie §i armonie pretutincteni, iata caracteristicamKretelor mrirturii din trecut, pe pImantul luzitan.

Lucrul este atat de adeviirat incat greoii cavalerifrancezi, intorcandu-se din luptele for pe acele

nesfiirsita

melon-

si

si

sisi

Page 102: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

112 PE CAI DE MIAZAZI

guri, si-au imbogtitit vocabularul cu un nou termen decomparatie pentru tot ce este gingas, ca acele franturide colonade, acele involburate fantani de marmora sauacele strtivechi portico incununate de trandafiri care,dealungul soselelor portugheze, desfatii, din fuga auto-mobilului, orice ochiu de artist. Spuneau cavalerii in-torsi acasrt

Este ca in Minho ; este Minio... De uncle afirmAlocalnicii s'ar trage cuvantul francez de mignon.

Cu emotie am inregistrat evlavia cu care urraasiide azi ai nobilimei portugheze depe vremuri, interne-iara exclusiv pe vitejie, credintti si patriotism ur-masi ai marilor navigatori conquistadori piistreazAsi astazi, cu nekanuite sacrificii si traind 'adesea cu umodestie egairt doar cu mandria lor, stravechile awed-minte de familie, sumbrele palate din epoca medievaliisau deptirtatele for castele dela 0_1.4.

*

In acea toamnii se spunea la Lisabona ca sezonutploilor va fi exceptional de lung.

Proasprit sosit de-a 'dreptul din America de Sud,cu ochii Inc a orbiti de uriasele proportii si de strtiful-gertitoarele culori ale Bahiei din Rio de Janeiro, pri-yearn cu oarecare nostalgie, dela fereastra camerei dehotel, cerul de plumb deasupra Tajelui, printr'un vatde ploaie. Nostalgie datoratti panzei de apt' de careeram Inconjurat dela sosire ? San nostalgic!, inerentacontinuelor strtirauttiri care fac parte integrantti dincariersii ? Probabil una si alta.

Deodatil soneria telefonului my rechenfa la realitate.Era un coleg, simpatic reprezentant al unei trtri

aliate, care venea 811 mu is spre a vizita o cltidire acarei proprietary it vestise ea era dispustt s'o Inchirieze

ne astepta in acea dupti amiazA.

5i

5i

Si

si

Page 103: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PALATE LUZITANE 113

Urcarilm si coboriram o serie de ulite ctici toatiLisabona este numai urcusuri si coborisuri panti ceautomobilul se opri in fata unui portal majestuos. S5-rirtim peste suvoiul care curgea dealungul trotuaruluiin povarnis si un biitran gardian ne intampinti in curteainterioarrt, mormiiind un val de scuze pentrucii nu pu-tuse sa deschida poarta cea mare, prea de Dmitri vremferecafa.

Pe o scary monumentalii, cu trepte late de le pu-teai sui c5lare, sosir5m in. o lung5 galerie cu get/mitt;15sand s5 se vad5 deoparte ourtea interioar5 cu lespe7iacoperite cu iarbil, de altfel cu statui si cu o greoaieornamentatie, nPlipsit5 de miiretie; iar, dF, partea cea-laltil, o etidintt in stil clasic, cu alee de merisor cobu-rand spre vales Tajelui, in care perdeaua de ceatil nitajungea s5, ascunda o iota% pa'rriginire.

Colegul meu imi spuse cu sfia15. :Pe timp frumos trebue sti fie incantator! Iti in

chipui ce vedere !Desigur, ii rtispunsei, mai mult din curienie, ctici

bietul om, sosit si el de curand la Lisabona, se simtis.-doar obligat s5 ma ajutq intru c5utare,a unci locuinte.

135-tranul gardian ne rugase s5-1 astepttim o clips :apoi se intoarse cu alt mopeag ariltand a majordom.care, inteadeviir ni se recom.ancti ca atare. Pe cat ergardianul de voinic, cu ochii sclipitori si mustriti d(fost sergent major din armatele veacului trecut, pe atatera de firav mosneagul cu faN oriti albi, inganand cutglas tremurat intr'o francezil desuet5, invitatia de a-1urma in salonul de araturi unde desigur eccdlentissimacontests va fi fericit5 sa primeascrt pe domniile-lor".

Parlisind galeria de marmor5 cu geamlac, trecurtimprin vreo dou5 saloane intunecoase; in a treia inca-pere ne astepta, langrt focul din cilmin, o foatte brarani:doaran5 cu pilrul alb, care, din o incontestabild frumu-

8

Page 104: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

114 PE CAI DE MIAZAZI

sefe de alto data, prstrase doar o rarr nobleta in portulcapului.

Ne primi cu mare amabilitate dar totodatr cu unaer atilt de pierdut bleat glasul ei, vent din altil lume,nu ne surprinsese deloc, cand apnea sr. grriascii asigu-randu-ne ca era incantatr sa poatii inchiria palatul

pentru ea, dupr doliurile suferite, era intr'adevrrplea greu de a se mai ocupa cu o resedintr atilt de maresi dorea sr petreacr iarna undeva pc malul mrrii, fiela Estoril, fie la Nissa, iar primilvara o asteptau rudelesale langr Paris. Ah da ! .Romania ! Minunata Orr' 4:1;basme! Am avut neasemuita fericire de a cunoaste peM. S. Regina Maria ! Ce regina minunatr ! Ce amintirede nesters !". vorbind, cu glasul acela de pe altr lume,porni, precedatr de mosneagul-majordom in filigranr,spre a ne arrta apartamentele.

Trecurrm iarrsi prin cele dour. saloane intunecoase;apoi majordomul deschise usile crtre sala armurelor,cand un trciznet cu tenet asurzitor ne frcu pe toti srtresrrim. Tovarrsii mei se speriasera si ei, iar =major-domul se inching implorand pe portughezr :

Nossa senhora ! Fereste pe cei nevinovati I Iarcontesa spuse cu acelas glas vent de departe :

A crzut fie la not in pare, fie la vecinii nostripe Bemfica!

Sala armurelor era inteadevrr impresionantii prinnumrrul si felurimea personagiilor de fier, insirate ran-duri, randnri, printre care treceam ca printre sirurileunei companii prezent'and armele. Gandeam in sineamea : ce frumoasr colectie, dar ce folos pentru legafie?Toni domnii acestia vor trebui mutafi in pod.

Wamrsesem in urmr spre a imbrrtisa cu privireaansamblul mrretei silli pe cand ceilalfi trecuserr in salaurmiitoare. In clipa in care pliseam pragul, ma cu,prinsean fior, simtind deodatr bratul de ofel al ultimului Ca-veer izbindu-ma voiniceste peste umrtr.

caci

Si

Page 105: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PALATE LUZITANE 115

Hotarit, electricitatea din aer ploaia aceasta mildispuseserd spre nervozitate I Ce era mai firesc ? 0 de-plasare a bratului manechinului datoritil vibratiunilorpasilor nastri sau cineva care trecuse inainte dislo-ease incheetura acelei armuri. Totusi ma simtisem usu-rat ()data exit din acel noian de zale anoste qi de coifurifried. capete.

Contesa indrugrt mai departe :Acum sosim in apartamentele particulare ; sunt

pe dreapta patru iatace mai mici.Si crtire malordom, in portughezit :

Dar Juan ! Pentru Dumnezeu, nu merge lumina!Iar cdtre not :

Iertati-ma, e cam intuneric ; probabil o pand deelectricitate ; nu e nimic, va ardt iatacul principal.

Si ne pofti intr'o odaie de culcafe tenebroasa% cuzidurile criptusite in lemn negru cu dungi de damascpurpuriu, cu pat matrimonial sub baldachin cu trepte.

in forma de candeld luminau aceasta augustidar putin imbietoare camera conjugard.

Aici oratoriul meu, spuse ea, deschizand in pe-rete o mascatrt. Intelegeti, pentru

Care ne fu mirarea, ca sd nu zic spaima, vrt-zandu-ne deodatrt transpusi la un metru de patulcel cu baldachin, prin deschizritura din perete de cugreu trecea un om intr'o vasty bisericd avand celputin o sut'd de scaune insirate dealungul ei. Pe altar,o statuie a Maicii Domnului in mdrime naturalii irnbril-caid in vesfminte scumpe, sclipea din toate frtcliile decearrt aprinse in jur. Ma'nunchi de flori impodobeaustranele. In biserica luminatii a giorno, tranzitia delaiatacul intunecos era isbitoare.

Este Vineri, ziva Fecioarei !Cuvintele abia soptife rdsunau tofusi soli bolts

Ne Ind-az-mem in pripli, dup'd pilda contesei §i ne

si

Dimpi

usa

si

malty.

Page 106: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

116 PE CAI DE MIAZAZI

afundaram din nou in iatacul purpuriu de unde, deschi-zand alts u§rt secrets in peretele opus, ea adaoga

Aici sala de toaleta.Ma a§teptam la- vreo instalatie de baie cu piscina

neroniana. Cand colo, o biata camaruie de doi metri pa-trati unde un melancolic lavabo smaltuit se compuneadintr'un lighean cu teava de scurgere aparenta, asezatpe o galeata portativa si din vreo doua cani de apa.

Asa ! zise contesa cu aer de regina, aka ! Precu.mvedeti este tot ce trebuie. Apoi, tot in portugheza, catreJuan :

Ce ne facem ? Sa .tii ca a aprins in capela !Doamne, Doamne Sfinte, ai mil de noi.

Lasati Doamna, n'aveti grije, mormai omuletutde fades. Iar catre noi

Pofti f i vas rog, poftiti pe aici spre biblioteca.Ambii fugeau inaintea noastra ca doi ajtori care i§ijoaca rolul, fdra a se privi unul pe altul.

Intelegand limba portugheza din precedenta measedere in Brazilia resimfiam o Jena fireasca de a pricepeun dialog intre oameni can cred ca nu-i intelege nimeni,dar lucrul incepea sa-mi dea de banuit in mod serios.Braful cavalerului care ma lovise peste umar, comuta-toarele care nu funcfionau; capela luminata impotrivaasteptarilor for ; aici, Fara doar si poate, se ascundeaceva. Dialogul for franc depasise cu mult chestiunea in-chirierii, ramasa pe un plan cu totul secundar. Acurama pasiona celalalt aspect.. Va. rog, Domnilor, spunea batrana din ce in cemai nervoasa, aici sala de mancare de gala si acum su-frageria intima ; dar sa ne palm, clici, precum.vedeti,lumina este foarte slabs. Aici e biblioteca regretatuluimeu sot ; multe, multe volume de valoare. Yeti aveacandva ce citi !

Intr'adevar vasta biblioteca de marochin cafeniu,cu mii §i mii de carti pe to f i peretii, aleatuia un tezaur

Page 107: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PALATE LUZITANE 117

nepretuit. Neat de insuficienfa acelei posomorite zi detoamn.a si de electrica pgenienitsa care mai cu seams aci,uncle era adusti pe &Ai indirecte, afunda totul in o semi-limbed neprielniel.

Colegul meu, mare bibliofil, se si repezise inspreraftul eel mai apropiat :

Numai o clips, v4" rog, nu vh.' supbirafi, ce mi-nunate editii. Pot sa ma uit ?

Desigur, faspundea st'apana casei, cu glasul ve-nit dintr'o alts lume ; iar sotto-voce, &are Juan :

Du-te repede i -1 chiamii pe Paco ; trebue sa fa-cern ceva inainte sa ne apuce noaptea. Ah! Nossa Sen-bora da Gravt.

Imediat, Vossa eccellentissima, imediat; fug prin.subtegan. Poate binevoiti sa conducefi pe Domniile Lorpe galeria de nord ; pans atunci oranduim totul.

Si unchiasul fu inghitit de o uo de serviciu, in pe-retele bibliotecii.

Scumpe coleg, sh." mergem ! indemnai pe prie-tenul meu.

Da, s'ci mergem! ingana glasul pierdut al con-tesei cu un gest de perfecta grafie, ne invita s'5zirmam spre galeria invaluita de umbrele serii.

Iii revenise oarecum in fire.Asi fi ferieitri sa va placa. Desigur sere intrefi-

nere, apoi incalzitul, dar pentru cancelarii aveti sub-solul, foarte spatios, cu multe incaperi ; le vcti vedeain alts zi ; asfazi e prea traziu si eu cobor greu... Infine... Poate di Juan v'ar conduce...

Iar &Litre colegul meu :D-voastra mi se pare ea afi gilsit locuintil la

verii mei.Fiicusem inconjurul maretei ajunsesem

in galeria de marmora en lAnci de lemn sculptat, cudraperii heraldice, cu tablouri steaguri incrucisate.

Cedasem pasul colegului meu care inainta alriturisi

si,

cradiri st

Page 108: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

118 PE CM DE MIAZAZI

de nobila batrana. Ii urmam la distanta, privind mi-nunata a§ezare dealungul peretilor, a operelor de artaintre luciri de panoplii.

Deodata simtii ca-mi ingheata sangele. 0 clipsAbia o clips ! Aparuse si disparuse ! 0 naluca ! Fusesenumai o clips...

Vedenie sau realitate? Fapt e ca, vreme de o clips,zarisem in penumbra, din spatele inaltei draperii careacoperea o portiune vasta a zidului, zarisem un chipuman, desfigurat, privindu-ma cu ochi de sficla si schi-monosindu-se fioros.

Totul fusese atat de rapid incat instinctul ms im-pinsese caire tovarasii ajunsi la capatul galeriei unde,cu inima batanda, nici nu avui vreme sa spun ceva, cadcontesa si deschisese usa salonului cel cu caminul aprinssi ne invita aproape imperios, sa luam loc. Apoitrana a§ezata in jilt, urma ca o plats de gramofon ui-tata pe aparat, sa evoce amintiri din Parisul de altsdata, sa exprime speranta ca sezonul de ploi se va ter-mina in curand. Cand si cand, inchidea ochii strans,tacea si pared asculta cu intensitate. Ce anume? vreodurere launtrica, vreun zgomot vestitor? Apoi, reluafirul aceleiasi fluide si aeriene rconologari.

Colegului meu care, desigur, neintelegand boabaportugheza, nu putuse prinde crampeele for de cuvinte,

si colegului meu, o vedeam din privirile sale apa-sate i se parea si lui ca se petrece ceva.

sa nu va mai obosim, Doamna ? ingaima el, ceran-du-mi din ochi aprobarea.

Desigur, adaogai eu, sa nu va mai importunam..In momentul acela, majordomul intra suraiator si

cu acela§ ton ceremonios si tremurat intreba :Dacii Doamna coniesa doreste ca Domniile-lor

sii viziteze subsolul pentru caneelarii, totul este gate.Luara'nn camas bun dela amfitrioana §i urmaram

pe majordom in. subsolurile red ale palatului, und'e el

ba-

Page 109: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PALATE LUZITANE 119

ne deschise o serie de odai pe cat de incapatoare, peatat de umede in afarii de una, in fata careia strajuiaportarul cel urias.

Manat de nu stiu ce curiozitate sau instinct, nu maputui stapani de a cere omuletului sa vizitez si cameracea inchisa, dar majordomul se grabi sa ne impingamai departe, cu o putere de convingere ce nu-i banal-sem, soptindu-ne, ca toate camerele erau la fel, ca erao camera Ca celelalte deschizandu-ne in pripa opoarta scund4, greoaie si de mult ferecata, ne invita saurcilm treptele care duceau spre curtea de onoare, undene astepta automobilul.

Luam tocmai ramas bun dela fidelul edec, cand sicolegului meu mie ne-am controlat impresia maitarziu ni se paru ca din fundul pamantului, un stri-gat desnadajduit cautase sa strapanga stravechileziduri.

Pe terasa maritima a vilei ducesei de Palmera, mi-resme sdruncinatoare subliau aerul in luna-plina a pri-maverii urmatoare.

Pe cand stam plecat pe balustrada rece a lunareiterase, sorbind agale un sirop aromat si exotic pri-vind mai cu seams chipul pierdut spre Sintra al blon-dei mele vecine, care ciripea amagitor de armonios enun efeb de alaturi, inganand cu disonanfe moderne, me-lopeia ieraticului fado, deodata, lang-a mine, o voce bar-bateasca, pe langa zumzetul lanced al blondei, imispuse

Iertati-ma I Sunt contele da Silva. Matusa raeldorea atat de mult sa va inchirieze casa siirabundorVa rog sa ma iertati. Am aflat ca iubiti foarte mult Por-tugalia dar ce vrefi? traditia sfamoseascrt

$i cu 11§0111`a inclinare, umbra se pierdu in mut

si

ei

:

mm.

I...

Page 110: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

120 PE CAI DE MIAZAZI

times. dansatorilor ; dar an destul de repede ca sa nu-ifi prins fizionomia, deli iniorcea spatele razelor de lung.Da, desigur, acela§ tic, aceia§i fioroasii schimonosire amaxilarului inferior, acela§ ochiu sticlos prin prismamonoclului. El era! Era infioratoarea aparifie din ga-leria palatului de pomina

0 clips cautai prin mulfime sa prind imagina fu-. gars disparuta printre arborii din pare.

Intr'un tarziu, bunul meu amic, Mario Carvalho,ma

Un maniac morfinoman, sarmanul ! Mai scapa,cateodata de sub paza. E urMarit de gandul sa nu i soinstraineze castelul din Estramadura sau palatul dinoral. Biata natusa-sa se parpale§te sa ingrijeasca peacest ultim vlastar al familiei §i, peste toate, mai are qipovara celor doua resedinte

Cand to gandesti ca acest tartar in clipele sale lu-cide, este un poet de seams

Priveam amandoi spre marea pururi linistitoare.

liimuri

I

Page 111: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 PARTIDA DE PESCUIT IN LARGULMARII DE PAIE

Pufine orase din Europa se pot fall cu imprejurimimai fermecatoare decat Lisabona, aninata pe un ma-nunchiu de dealuri ascufite care stapanesc id vadul latal Tajelui, colo zarea Atlanticului, in fund plaiul delaSintra, la rasarit batik din ses ce duc, in susul ape!,inspre pasunile din Santarem.

La indemnul pescarilor din Cascas, care ne we-stisera decuseara ca va fi zi prielnica pentra a iesi lalarg pe corabia cu panze, plecasem in zori.

Pe oraseanul harnic pornit dis-de-dimineata', inspremalul oceanului, it r5splateste Dumnezeu, de indata, cucele ce i se infatiseaza ochilor, card, parasind, in auruirasaritului, muchia colnicului zis Sacramento a Lapa,trace, dupa doua sau trei coborisuri din fuga automobi-lului, peste tot atatea randuri de dealuri brazdate custrazi medievale si coteste in fata palatului Abrantes"

pe vremuri locuinta regala, asta.'zi resedinfa Legatiunii Frantei pe sub a carui gradini suspendatecurgea odinioara Tale le, pe cand azi malitura a impinsdeparte apele fluviului. Soarele ras5rind aprinde margaritare pe geamurile mandrel locuinte care domne0si acum dela 111'64hr:ea teraselor ei inflorite peste estua-rul si portul multicolor. Mai la vale, Muzeul de Aria-Veche, in rua Das Jane llas Verdes, adica : Mita cu Fe-restre Verzi, ascunde in spatele fafadei gingase de stil

Page 112: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

122 PE CAI DE MIAZAZI

Renastere, comori de ceramics si de argintarie cizelata.Motorul sfarai apoi pe noua sosea asfaltata care

fuge dealungul cheiurilor, numai aatrepozite si san-tiere. Portul militar si cel comcrcial au ramas amonte;iata, acum cheiurile de pasageri ale companidor transat-lantice : Caes da Rocha ", unde trag vapoarele liniilorAmericei de Nord.

E Savoia, care pleaca la New-York, spune fiulmeu Duiliu in curent cu itinerariile maritime.

Mai departe, oprite in rada, o seams de vapoare detoate marimile arunca luciri argintate sub soare : car-gouri iesite mult peste linia de flotare, stangace ca ti-neri crescufi din cale-afara de repede ; un petrolierasimetric si desuchiat, cu cosul si comanda la urma, a-minteste a Jiving ; torpiloare ras,lete ; o flotila de sub-marine care, in contrast cu cargourile, abea scot la ivealalira spinarii for de fiorosi rechini.

Ne apropiem de Belem, turnul istoric, pa'zind in-trarea Tajelui, de unde au pornit, in veacurile de mil-loc, si Vasco de Gama 5i Albuquerque si atatiaplecati spre cucerirea lumii, asternand o lungs dara delumina asupra intregei istorii portugheze. E o turla deveghe, masiva si scunda, careia amintirile depe vremectconquistadorilor ii imprumuta fala.

Nina azi, portul corabierilor de mare-distanta, seafla in preajma sa si putem numara sumedenie de ba-stimente do tipul usor al goeletelor, cu cate douri si treicatarge si chiar patru si cinci panze siluete elegantedespicate pe cer care, in acest anotimp al plectirii laTerra-Nova, se insira spre a infrunta impreuna stra-baterea oceanului. E in deobste grea munca acestor pe-semi de morua trudind pe coastele din Labrador, introextragerea unturii si saratul pestelui, care pornesc

ara din Portugalia pe maruntele for corabii, sprea se reintoarce tocmai in Noembrie data se mai in-tore, caci multi pier de inghef sau de furtuna.

altii,

Page 113: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 PARTIDA DE PESCUIT 123

Pe dealurile de pe latura opusg a drumului, aparcu adevgrat Mar*, palatele regale, care marturisesc,in lumina diminelii, perenitatea stralucirii monarhiceportugheze. Cel mare, castelul Ajuda, in varfulvast dreptunghiu de marmora alba ; mai Jos, cel mic,Belem, pl'acura infalisare de ziduri rosii printre gra-dini zavoaie intrezgrite sub bolta de granit. AlaturiMuzeul Echipajelor, cea mai fastuoasa coleclie din lume:de carete, de hamuri cu paftale si de calesti. Pe muchiaurmatoare, randuri alternate de chiparosi negri $imonumente albe aliniate ca butuc:i d'e vie, alciitueselacasul de veci al orasului, zis Dos Prazeres", adica :Cimitirul placerilor".

Dar adevgratul giuvaier al jinutului este cu sign-rang area marturie, daltuitg in piatra imbinare degotic si de maur ce preaslaveste sub denumirea deMangstirea Sfantului Jeronim, atotputernicia cresting,alaturi de stgpgnirea regeasca.

De cum treci sub vechea turlii a zidului de veghe,cetatea. in limitele ei entice, s'a terminat.

Asfaltul serpueste dealungul coastei, intre apa ma-rii zisg, la estuar, Oceanul de Paie intre

inalte de foste conace, marturii ale puterii patri-ciene de odinioarg, cu parcuri unde, printre statuibalustrade de fier, pinii aruncg nota for in peisajul deMiazgzi: Pombal, Villa-Bella. Palmela, apoi Villa Don-nei Maria Pia de Savoia, azi proprietatea familiei poe-tiilui Heredia la rgspantia de langg Cascaes, castelulConjilor Castro Guimaraes, muzeu in intregime mobi-lat cu edecurile depe vremuri.

In semicerc golful din Estoril oferg calatorului, unlanj neintrerupt de privelisti datorite ditunelor de pa-scari, alternand, in chipul eel mai felurit, en medievalecetajui de apgrare impotriva Corsarilor, cu rauleje ces6 lass spre mare sub poduri arcuite, cu gospodgrii ...pe-zate printre muscate, trandafiri plante urcgtoare,

galbuie

collet%

si

do

si zi-duri

st

st,

si

Page 114: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

124 PE CAI DE MIAZAZI

total alcatuind un brau vesel, incingand intinsul sesal apelor oceanice, a canon nuanfa de albastru se adap-teaiii, la fiecare ors din zi, ca vestmantul unei femeicapricioase, podoabelor din jur. Si nicaieri, nici maearpe coastele Americii de Sud, nu mi-a fost dat sa vado atat de imbel§ugata gams de albastru ca la Estoril,undo pahnierii se oglindesc ca intr'un urias lad. deAqua-marina.

La capatul celalalt al cornisei, cantata indeosebi deturistii nordici, se afla umilul port pescaresc din Cas-caes, fins aquarela de catarge i cast*, aciuite la ada-postul castelului medieval.

Din punct de vedere balnear, un singur mare nea-juns it pricinueste vantul. Vant tenace, sufland nein-cetat, acu blajin, acu manios, dub vijelios al oceanului,care se intinde de aci 'Ana la farmul State lor Unite.Daca el prezinta un neajuns pentru amatorii de plaje,nu tot astfel este privit de pescari de sportivii velet,carora le ofera in orice clips motorul eolian.

In dimineata aceea nu mai era vant, ei furtunadeabinelea. Sosiram la locul de intalnire, unde ne astep-tau cafiva prieteni, habotnici ai pescuitului ca noi,si care ne vestira o zi imbelsugata, pe cand urcam pecorabia cu trei panze a pescarilor, de o iuteala rani,datorita crtreia, patronul ei castigase primul premiu inregatele marinaresti.

Vreme de doua ore, inaintararn pe obisnuitele crestede valuri rostogolindu-se greoiu peste punte udan-du-ne de sus pang jos, in ciuda hainelor ceruitc si apalariilor de cauciuc. La vreo cateva mile de coasts,dupa capo Razo, punctul extrem vestic al continentuluteuropean, vantul se transforms in uragan.

Nonni grosi se stransesera, intunecand soarele, pecand picaturi late de ploaie, gonite de vant ne biciuiauobrazul. Eram culcati pe latura de sus a barcii, cafa-rati de parame, de inele; cei cinci marinari umbland

§i

§i

§i

.

Page 115: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PARTIDA DE PESCUIT 125

ca maimutele, spanzurati de funii, jar doamn.a. Pereira5i Duiliu variti in cabina dela centru un soiu decutie intunecoasa mirosind a untura de pe5te pe cam/carmaciul statea proptit §i el intr'o gaura din podeaspre a putea tine carma fara a fi luat de valuri.

Corabia, gemand din toate incheieturile, spintecatalazurile ca un cutit.

Nu era nimic de facut decat sa fugi cu vantul, re-ducand din panze, atata limp cat to aflai in zona fur-tunii. A§a se 5i. intampla. Soarele ie§inct din nouri laamiaza, vantul cazu, iar noi ne mai desmortiram bra-tele. In schimb doamna cea sportiva era pe jumiitatele5inata, iar amicul Freytas facea fete, fete.

Cu lini§tirea furtunii, se schimbase directia navei§i se aruncase plasa, operatic care care multi indema-nare, fiind vorba de un volum insemnat de refea, cu-fundat6 adanc cu alutorul unui sciipete.

Echipajul ridicase iara5i panzele 5i pornisem caplasa tari§ dupil noi. Vreme de doua ceasuri, corabiafu amarnic sdruncinata.

Dela un limp incepusera sa se roteasca pe cer, dreptpeste capul nostru, ni5te nouruleti albi, rostogolindu-sespre Miazazi, spre Miazanoapte, ca ni§te mingi zana-tece. Era semnul neutralizarii curentilor aerieni, careprovoaca ceeace, pe frantuze5te se chiama le calmeplat". Am ranaas apoi, limp de un teas pe loc, cernutica ni5te saci dintr'un gol de apg. intr'altul. In jur, va-luri cat muntii, de apa neghioaba, desgustatoare, Incatnumai cocotandu-nia pe o lads puteam zari, candcand, linia orizontului. Altcum nu vedeam nimic de-cat apa 5i iar apa, mai Ina lib.' decal noi, ca in cadritelepentru copii infati§and naufragiul sarmanilor pescarila Capul do Buna Speranta.

Cate lul bordului, un Spit negru, schelalilia a dis-perare: primise numeroase lovituri dela marinarii car/ii vorbeau ca unui om :

0

gr

Page 116: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

126 PE CAI DE MIAZAZI

Vai a prora e cala to ! Comprendi, cachorro dodiabo I

Bietului cafe', atat de nostim, ii venise de sigurameteala! Dar batranul Antonio Netto

De unde? N'are nici pe dracu! Chelalaie, ca sascoatem mai curand plasa, caci dintre not toti, el esteeel mai habotnic pescar !

Intre timp, doamna cea blonde, culcata pe o foaiede prelate, se aplecase deod'ata pesto marginea barciigemand cu batista de matase dusa la gura... raumare! Ce dezamagire! 0 femeie frumoasal...

Freytas. galant, ii qi sarise in ajutor. Femeia, lacare cochetrtria e mai presus de orice durere atinganduneori eroismul, se lepada cu mana de asa asistenta ne-dorita. Noi intorsesem capul. mai din politeta, mai dinegoism, caci nimic nu e atat de molipsitor, cand to aflipe o bazaconie care se urea si se lass ca un scranciob.

Cavalerul ievenit deabuselea in coltul nostru imiceru sa bea dintr'un clondir ce luasem.pentru orice in-tamplare. Sorbi trei-patru inghitituri si baldabac, serostogoli si el pans la marginea puntii, oferindu-si tri-butul faunei marine.

De asta data, simtii o neliniste si trimitand la totidracii pe acest autentic coboritor de nobili luzitani, mafurisai &Litre prora, uncle, in spatele panzei, balaganinda desag go1 din lipsa de vent si in prezenta unite a luiSpit, foarte interesat si vanturand din coada, imi platasi eu gloaba lui Okeanos !

Ce rusine!De unde plecasem de dimineata cu suflete de con-

quistadori, cu acea ravna de lupta ce resimti cand mergesa infrunti elementele pe o scandura 'egea de un ca-targ ; de unde privisem cu mandrie in zori inspretra cea trufasa. dominand oceanul, nu mai gram acumdecat niste biete sdrenfe.

mrt

cb,

Sin

linisti

Page 117: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 PARTIDA DE PESCUIT 127

Ce-i drept, curand dupil aceea, fluieram a veseliesi ma simteam cu totul inviorat.

Marea, in spre namiezi, se mai linistise, manevrascosului plaselor incepuse.

Patru marinari, doi de fiecare parte, carora ne ala-turasem noi, incepusera sa intoarca de scripetele cucablu de fier. Cere stradanie sa aduci la suprafatagreoaia plasa din adancimi, cu rezistenta ce opune apa.Trebue aproape un teas de invartire anevoioasa ca sascoti balaurul la iveala.

Acum Spit latra din rasputeri, fugind a zarva maredinteun capat la celalalt al corabiei, parea indemnandpe oameni la treaba. Cand incepura sa se iveasca be-sicile de sticla, care suporta cadrul exterior. el nu maiputu de bucurie si sari ca o caprioara, caci era doarpranzul lui care sosea.

In fine, din o ultima obsteasca opintire, plasafu scoasrt cazu uda i grea, labartata pe punte, bur-dusita la fund cu solzi

Dupa ce Spit mai primi o seams de lovituri Si deinjuraturi, cei doi marinari mai batrani incepura ale-gerea.

Cu riled indemanare, aruncau pe specii, in mor-mane deosebite, diferitele soiuri de peste.

Linguadele, Mar* i lunecoase, sburau cu gestsi pliciuiala de palme in traectoria for prin vazduh. peo foaie de cort, cad e paste nobil. Apoi calcanii, Si eide neam boeresc, dar mai greu de manuit, erau apucaticu doua degete bagate in rasuflatorile for de un mari-nar, aiutat de Duiliu asezati ca niste plicuri formatmare ministerial pe o lavitrt ; cand cand plescaiau.nu-i vorba.', din coada, acesfe ministeriale plicuri. in tresaltari spasmodice de asfixie. Printre picaturi, pescarn1

cu mans agera, alegea pestele marunt, svarliten ciuda intr'un ciubar. Pe cand salmonii ! salmonii ceirozii aveau cinstea unor saluturi infrigurate $i a un-1

lucid i.

si

sisi

si

si

celidalt,

Page 118: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

128 PE CAI DE MIAZAZI

rotiri in fafa asistenfei, dupes care erau rostogolifi in-tr'o curdtoare. Acu, iesise la iveald o superbd dihanie,un rae uria§ giuvaier de Papuazi sau monstru dinadancimi? jignit si demn, pdrand a spune

Rusine voud, parlifilor, care afi cutezat ss milrspi fi in mod neleal ! Eu sunt ca Jugurta voi ceredreptate senatului din Roma!

Rotit in Vazduh de doud brafe vanjoase, voievodulspeluncilor marine fu cinstit cu un be aparte intr'ogaurd inadins oranduitd sub punte, pentru capturi d'eo-sebite. Iarasi i iariI i, plasa se desfacea sub tracfiuneabrafelor noduroase ; acum e acura! Antonio s-!si repezise cu facca, cutitul dela chirair pe cand Manoel,celdlalt biltran prinsese de ceafd un soiu de carpe, lung.i gros zis saffio, care se sbdtea grozav din coach.Antonio ii i infipsese cutitul in beregatd. Sarpe demare, prefuit de gastronomi, saffio este o bestie primej-dioasd, cu cele doud randuri de dinfi ascufifi din caremines neiertator ; apoi ies si victimele cafiva pestimorti de loviturile lui in plasa, plus tot ce a mancat,banditul, cat timp a stat prins Cu ceilalfi. Cate Bramese vor fi desfdsurat in sania aquatics !

urlet sillbatec al pescarilor ii iarasi Antonio seavantri cu sisul trios. De asea data e o caracatifd ; destii s'o apuci de spate, se sbate in zadar in v5zduh cuhidoase1e -i ventuze 16.135rtate, ce nu sunt nici picioarenici solzi, ci niste fioroase panglici, cu o putere dostransoare grozav5 sugrumand pe.tii dintr'o singurdincaaciturd ; extraordinar fesut din sute de nastur!care, se lipesc vaseos Si aderent ea un cauciuc manevratde o pompa' aspirant& Mille de guri stau ca broboanesau ca sfarcuri de tam tot atatca palnii ce sug. Ma-rinarul ne ardld pericolul care consa inteun dim depapagal, drept la mijlocul capului. Din brafele-i scar-boase, dihania incoldceste prada, o imobilizeazd i apoi,cu ciocul, o sfartecd. Nu este cazul acum, &lei Antonio

*i

:

si

hii...

:

Iarasi

Page 119: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 PARTIDA DE PESCUIT 129

a injunghiat-o Ia scoaterea din plasii, din o singuralovitura de cutit sub inima, scotocind cu taisul pang ceplesneste un fel de gusli plina cu lichid negru ca cer-neala, cu care acest monstru se aparii de vrajmasi, tur-burand cu veninul apa din jur.

Chipul pescarilor devenise salbatec. Oamenii ace,-stia deobiceiu linitip, suet cuprinsi in elipa scoateriipestelui din plash', de un soi de frenezie. Instineteleancestrale reapar in privirea si in ragetele !or.

Ramasese pleava; in fel de peste alb, faneca, amin-find salaul de proportie mica. Apoi garupa, foarte gu.stoasa, aruncata in maldare prin cofe In fine .

o sapett. 0 biata apca, atat de graitoare, ultima mar-turie a tine stie ce drama ; o biata sapcii de acer sauasa ceva, care mi-a dat un fior, pe tend fetele bronzatepareau i ele cuprinse de jale.

A fost a unuia care n'a avut noroc in viata,epiloga Antonio Netto.

Jar ceilalfi, dupa o clips de tacere insotirti Cu ra-setele lor pe orator.

E §apca de naufragiat, deci poartii noroc ! Statibinisor, baiefi, o punem Ia mezat.

La mezat, la licitatie, raspunsera cei din jur.Si fu mare chiloman, caci Duiliu mai glisi in fun-

dul plasei o cutie de creme de ghete, care avu la ran-dul ei cinstea supralicitarii.

Ultimele, fudule proaste scoicile delafund.

In total, pescuisem cateva sute de pesti, in datade plevusca.

Bucatarul se ivise cu caldarea de ala docotitAalesese din diferitele maldare. Pusese la fiert ciorbapescareasca, caldeirada dreassa cu mirodenii, cu piper

sofran, ce nu se cuvine a fi gatita deceit cu apa demare, fara de care pierde gustul specific. Felii late de

9

4

gi galefi.

iiegira,

si

Page 120: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

13 PE CAI DE MIAZAZI

paine, impreunk Cu midii intregesc aceasta supk portu-gheza, iute de-ti is gura.

*

Pe marea albastru-inchis, cu valuri impkcate, ne-vinovate, dupk viclenia de diruineatk, ridicasem panzeieqi o luasem inapoi in spre farm, cam in dreptul punc-fului denumit Bocca do Inferno, stand granitice citaspect inspkimantator, unde pe vreme de furtunk,oceanul improsck pank la inkltimi ametitoare.

Intinsesem gi panza de hunk $i cute un foc la prorkgi brigantinul la urma, de parch pornisem in curs im-potriva invincibilei armade.

Cotterul se scuturase ca un cal ce tresare sub pin-teni; se ridicase peste valuri si o luase in mers vijelios,spintecand talazul cu vibratii de arcus.

Deacum puteam sta mai plkcut. Corabia, usor aple-catk pe o laturk, fugea cu vantul in coastal ca un fulgpe un intins arc de cerc.

De sus, soarele biruitor luneca spre apus.In zare, f aamul cefo's, pkrea o fantasmagorie de

cetiiti din basme.Cu strachinile scoase din cosul de merinde insfk-

caserkm halca de paine de cask, oferitk de nostromoAntonio. Tovarksa cea blondk dintr'un creion de buze,iii dresese o gurii de carmin in formk de acantk, ceeace,precum stiti, insemneazh vk iert ; iata, sosesc eu !

Si Antonio, credinciosul, ne turns pe rand din ceaunsupa pesciireasck, pe cand marinarii se adunaserk subfocul dela prorb.', unde Spit fkcea larmk mare, spunan-du-le in grilul lui, cat este de frumos sal cinezi din pestsfript, in largul mkrii, sub asfintit 'Benin.

Apusul lumina vankt pkdurea dela Marinha, zuvoi8e eucalipfi; rosiatec, poalele Sierrei, intinse darnburide laurusck; in fundul peisajului, aprindea luciri por-

; si

Page 121: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 PARTIDA DE PESCUIT 131

tocalii peste quarful munfilor, incununand fantasticeietune rege§ti dela Sintra intr'o apoteoza wagnerianii deraze.

Inchinasem pe rand dinteun San Miguel vechi,apoi cu braghinii de vita de Porto, pe cand Maria doCarmo, barca noastrZi na'sdravanii, se indrepta famespre port.

Twitii lumea prive§te la mine! strigil Antonio.Atentie ! Capetele jos.

Si, din fluier, un ordin semi: vela 1Panza cea mare trecu razant, cu fosnet de miitase,

peste capetele noastre. Sehimband directia, nava se a-plecase pe latura opusa §i cand indreptariim ochii pepartea cealaltit ni se infOi0, uimitor de aproape, lu-mea §i tr'asurile dealungul

Cu dibkie neintrecuirt, ne strecuram printre ran-durile vaselor. Apa, in umbra castelului medieval de-venise neagra.

De pe inaltul bord al yachtului multimilionaruluiZografos, rochii albe se desprindeau pe intunecatelestanci.

Undeva, chitare cantau un fado prelung.Depe vasele din jur, semne de prietenie.Admirau cunosetitorii, manevra biitranului Antonio,

care cutezase sa' intre, cu toate panzele intinse, pang ininima micului port §i, in ultiraa clipa, intorsese panzandiastra", cotise in loc, a§ezandu-se intre douii imbarca-jinni. Apoi, zece brate intinse pe funii, liisaserapunte, ca o fatil ce se despoaie de mantie, toate velelei aruncaser5 ancora.

Pe luciul lin. doar un fior §i ne oprisem.Vecinii de pe alte lustre, bkci §i cottere priveau

spre falnicul corsar pesearesc :E Maria do Carmo. aceea care a Mint recordul

anal trecut, falm'licea un tan'ar in haine albe pe pun-tea de allituri.

pd

Page 122: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

132 PE CM DE MIAZAZI

Pe tend o salupfi se apropiase spre a ne duce lafarm, nostromo Antonio, inconjurat de echipajul sun deumili pescari, ne intinse mane sa noduroasfi, urfindu-necu ochi credinciosi, tale bunifi :

asa, senhores Nu e vorVii ca vicleanfi e, darmfinoasa Alegefi ce Nit' place ! Sa ducefi senhoritelor!

Dar sa mai poftiti! Ile mai povestifi de raid celmare dela rfisiirit si de Marea Neagia a D-voastrfi. Noioamenii depe Atlantic o stim prea bine: Mediteranafiica Nilului, dar oarecum si a Dunfirii !

*i 1

§i I

$i sa

o

Page 123: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBEJAC

Campia Tajelui, cum urci spre Villa Franca deXira, atat pe malul drept, in mlastinile do la Santaremcat §i pe malul sting, pe §esul din Alentejo, este emi-namente o tare de ebisareti. Nu doar ca ar fi §eq catcuprinzi cu nimic asemansator cu. Baraganul no-.qtru. Din potriva. Framantata configuratie a versantuluiapusean al Estra-madurei, se intinde §i aid prin ramifi-cafii deluroase pan' Ia coasta Atlanticului.

De pe inaltele terase din Lisabona, valea Tajeluiapare, in susul apei Bei-Watt), intro va.paie de f um culungi ondulafiuni nedeslusite cu dealuri galbui §i Tun-duri de vii cefoase toate contdpite intio arhaicrt no-tiune de pasunat auriu, pe nesfarsite planuri pierdufein perspective. 0 zamislire a undei grase a fluviuluisi a inraurirei binefac5toare a Gulf-Streamului.

4ici se afra lacasul de predilecfie al marelor turmede vile, patiia faimoaselor cirezi de tauri luptittori incorride ale -va'cluvei Penoza, ale ducelui de Cada-val ziva intreagil aciuite, palcuri, palcuri, pe intinsulses de mil si de ierburi printre care paznicii calari inar-mall cu liinci, imbritcati cu tipiea scurteicil rosie, rasardin verdeata, inveselind peisajul ca o puzderie de macemiseatori.

Pe asemenea meleaguri, fie in sesul mrtnos din Ri-batejo, fie pe dealurile pietroase ale Sierrei de Sintra,cum poate omul sa strabata distante marl afara de

ochii;

Page 124: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

134 PE CAI DE MIAZAZI

acei care in automobil, nu parasesc panglica asfaltataa soselelor decat de-a calare ? Astfel, prin atavismanti portughezii din launtrul 'aril, nobili sau poporani,primii pe cai andaluzi, ceilalti pe tot soiul de magaruston eatari, cu totii iii petrec veacul crtlare.

* *

Jose da Cunha ma intrebase inteo zi, mai staruitorca de obiceiu :

Nu pot sa inteleg Esti pasionat de calarievrei sa cumperi un cal. Pricep greutatile ce nu -ai in-fatisat, dar de data aceasta nu to las, caci e o ocazierarii. $tii ca prietenul meu francez a fost chemat ur-gent la Paris, $i de unde sarmanul nadajduia sa pe-treacrt toata iarna pe coasts, este nevoit sa lichideze ti;locuinta grajdul. Din cei trei cai de rasa ce i-amprocurat, a vandut ieri doi care dealtfel erau prea ba-trani ; dar pe al treilea 1-am ochit pentru Dumneata.N'ar fi rau sa mergem ratline de dimineata vezi.E pur singe andaluz, negru ca pana corbului, sare usorun metru Si jumatate ; de o iuteala neobisnuita si cutoate acestea bland ca un miel. Un adevarat cal devanatoare....

Cedasem dorintei prietenului a doua zi de di-mineata, plecasem la Estoril, localitatea celebra de vile-giatura luzitana, unde, pe terasa vilei sale, intre pal-mieri partere de flori coborand pana la albastrul ma-rii, ne astepta Domnul Boutet de Monvel.

Acesta, renumit in Franta pentru fala de calaretce -$i castigase in echipajul de vanatoare al duceseid'Uzes, ne primi cu franchcta galica, tipicsa tuturor ace-lora care se indeletnicesc in deobste cu sportul.

Calutul inteadevar e bun §i mi -a dat mari sa-tisfactii in ultimele trei luni. Datorita amicului daCunha, 1-am luat ieftin si tot ieftin it vand. Nu vii

$i nil

$i

sa-1

si,

gi

!

Page 125: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBEJAC 135

speriati ca e slab, nu prea a fast ingriiit, dar e un ani-mal de fond ; pun sa -1 scoatg imediat,

Cat trecuram prin aleea de eucalipti imbalsgmandvilzduhul, ni se intatisg un grgjdar tinand de frau uncal negru ca taciunele, numai par sbarlit pe el, suptca un ogar, friimantandu-se, alb de spume la zgloalg.

Nu avem teren de eglgrie aici, dar de voiti sit -1incercati pe Janda in spatele easel, sunt numai stand

lauruscg ; ii yeti deslusi si mai bine insusirile. Nuvg ingrijorati, are picioare de fier. Puteti incerca flirlide teamg chiar un galop.

Esit pe tarla ma saltasem in segri,Abia prinsesem sg strong pulpele sti scurtez dar-

logii cand ma pomenii. dus ca de vant, in galop aprigpeste cioatele de miirgcini ale falezei, atat de haotieg Inpunctul acela incat este denumitg Bocce do Inferno.Nrisdrgvanul infoiase ngrile sforgind, intinsese galaa goana ngpraznicg.. Imi rupea mainile. De nu ar flfost lespezile ascutite, desigur cg ar fi luat vant. Cu greu,la cateva sute de metri it putusem stapani. Domulindu-leapoi din glas si din mangaiat pe coarng, it adusesemnumai smucituri joe in loc, spre grajd.

L-ati luat cam repede, observg acela care era inchproprietarul lui, dar e bland ca o surioarg I

Ce-i drept stransesem pulpele, dar cum puteamsg-mi inchipui, cu asemenea aparentg de martoagg lih-nita

* *

A doua zi, rugasem pe Senhor Teliado, proprietarulatat de curfenitor al renumitului Tattersaal din Lisa-bona sa trimeatg un calgret la Estoril, dupg noua meaachizitie. Teliado, cgruia ii marturisisem intamplarea, sefrilmanta grozav in constiinta lui profesionalg :

Cunosc toll caii care au vreo valoare, de aid

I

gi

si

§i

p

Page 126: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

136 PE CM DE MIAZAZI

i pitnA la Barcelona. Un arici negru, precum it descried,un soi de gloabit ntirlivase ?

$i cu ea mica aluzie ironica la adresa Domnului daCunha si a tuturor sportivilor care cumparau, ca mine,cai fArii sA. consulte in prealabil pe profesionisti, sus-pin& :

Nu-mi pot da seama. Arid negru? Sale scofill.-cite? La villa Monteiro? N'a fost locuita ani dearan-dul... Mai stii? Pe vremea contilor care o stApaneaueram la curent cu tot ce se afla acolo.

Prins de treburi in decursul zilelor urmAtoare mise comunicase laconic din partea manejului, sosirea ca-tgut $i fusesem asigurat de grija ce i se purta.

La o sAptAmanA, o chemare telefonicA in stil por-tughez, anume cu multe fiorituri de Eccellentissimo"si de Vossa Eccellenzia" ma inviia stAruitor din parten.lui Teliado, sA tree pe la grajd, ceea ce iifagaduii pen -tru

Fui primit cu toate dovezile buneiVu rog six poftiti in loja cea mare. Vi se va pre-

zenta de indatA.Urclind treptele, maestrul de cAlArie imi qopti

radios :voie sa va felicit... Ati cumpArat pe

Albejac, castigator acum clPoi ani al marelui premiu. dearme al Portugaliei.

Eram uluit. Castiglitorul marelui premiu de arme ?Pentru trei mii de franci I Cine ? Gloaba aceia sbar-litA ?

Teliado, vrei su razi de mine ! Dar nu sunt nicieu chiar atilt de ageamiu!

Nicidecum. Nu glumesc niciodatil cu asemeneasubiecte serioase. Intelegefi, onoarea mea profesionalil !S'ar putea ma ceva ! Dar va rog, privifi !

Intr'adevAr poarta manejului se deschisese §1, dea-lungul peretelui aptiruse un cAlaret svelt, incAlecat pe

amiaza.dispozitii

Daft -mi

:

Page 127: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBE JAC 131

o frumusete-de cal negru, elegant ca o baletistrt, en ga-tul incordat, coama ondulat5 insatind armonios curbura

amintind prtrul mlitilsos al tinerelor fete brune dinjuitetea noastr5. Pe crupa rotunda, numai luciri de pa-trate tecillate. Ca lea sus si gratios din mradioasele-i f u-ioare. Volte, ca tot atatea arabescuri, in trap, in galopmic, pasaje de dansatoare pe varfuri, reluare de liniodreapt5.; in tot timpul, cal si ealttret turnafi dintr'osingura bucat5. Apoi se aduse bariera. Calul n'o pli-rrtsi din priviri. Odata asezata, trei miscroi de galop

o siiritura de randunic5. Bara fu ridicat5 la diferite: randunica sbura tot mai sus.

Nu-mi credeam ochilor. Teliado suradea discret. in-foindu-se de orgoliu natianal

N5scut la noi, in tara, 5sta e intreg Albejac alnostru.

Coborasem in manej, sub biansparenta verzuie aacoperisului de stic15, pe rumegusul cu miros amefitor.Mangaiam mandra ancolur5, tesut din miriade de vine.Albejac tremura nervos insfrica lacom zah5rul ce-iintindeam, pe cand Teliado, ca un p5rinte prezentandpe fiul s5u bacalaureat, ar5ta cu bra4u1 intins spre va-lorosul produs, poruncind c51rtretului srt fie de i-ndafitinvelit cu praura.

Calul nu are niciun defect aparent. Posed5 in-susiri rare si va va da magi satisfactii, eu o singuraconditie : sa fie inseuat treptat. De i se pune seaua preabrusc i se strange chinga dintr'o data, va va pricinuineajunsuri. E in stare stt se arunce la primant si sa setlivaleasc5., ba chiar s5 nu v5 mai lase inchlecati.De n'ar fi avut acest defect de conformafie la initial.,la varsta lui de noun ani ar fi trebuit sa continue ca-riera-i glorioassa. De-i strangeti chinga treptat. plim-bandu-se la pas in cerc nici nu se sinchiseste. Domniidela Societat a Hipica, sunt totusi vinovati cal 1-au datpe maini streine...

inaltimi

sa -1

gi

si

gi

Page 128: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

138 PE CAI DE MIAZAZI

Intalnind intio seratil pe Colone lul Albuquerque,vajnicul reprezentant al culorilor portugheze pe toateturfurile din lume Si comandant al escortei prezidert-Vale, inalta-i siluet6 de maur a la Ibn-Saud, se In-clinase :

Am aflat ca posedati pe Albejac $i ca avetigrijii de el; ma bucuril nespus; II d'eidusem lui Monvel,in sf

Deatunci ce raite minunate in Ribatejo, pe intinsulses din Santarem cu Albejac eel drag, pe care it invti-tasem sa ma inteleagii pe romaneste, care asculta atatde frumos cu o conditie a sa cavalin`d ca, in fuga

sa nu mist mana 51 sa -1 las intotdeauna in capulcoloanei.

Trimeteam cu totii caii. cu o sears inainte, la toedintalnirii Si astfel am colindat in lung Si lat mai toatiicampia torerilor din acea minunatsa Ora a Tajelui.

Cand umilul locuitor 'din ulita ingusta a mahalaleipescarilor din Lisabona se innAusii de ealdurli si demiasme pestilentiale in dogoreala verii, el se mangaiecu gandul aerului curat ce va respira cu nesat in Du-minica uringtoare pe inaltul plai al Sierrei da Sintra.Inteadeviir un plai minunat, intr'adevtir aer invioralor.

Muntele strejuind vertical pe Atlantic zarea demiaza-noapte a campiei IVfarii de Pae, este muntele bine-cuvantat. Dela poal5 i 0116 in varf, un rai paman-tesc, o piidure racoroasa, incalcitii. din esente imbsal-samate, dilruit5 de Dumnezeu, sildita de mana omului,o bolts de verdeatii in care purcezi urcand pe serpuite

Intre pajisti de magnolia, pe alei de eucalipti,intre oleandri infloriti; o pildure fermecata cu acces demoderne autostrade de pe serpentinele ciiroramintele florale din Monserrate exalil din mimose, din

ne-buna

*

carari,

a5eza-

Page 129: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBEJAC 139

grenade $i din tei, miresme atat de dulci incest princleinfatisare de adevar, reminiscenta napoleoniana, potri-vit careia Ducesa de Abrantes, sotia faimosului maresalfusese sri moarrt de vrafa parfurnului primului buchetde flori ce i se oferise la sosire.

In that'll aceastd orgie vegetala, nenumarate giuvae-ruri arhitectonice, dela casele de yard' ale celor avuti,dela somptuoasele quintals ale conquistadorilor de pevremuri, care in nopti exotice se amiigeau cu visul dea petrece batranetele la S:ntra panes la acele ciudate,romantice, burgravice castele regale profiland pe cul-mea Sierrei mai totdeauna involburata de o usoarrtpacla albastra, posaca for silueta.

Iesind din Lisabona, dupes ce treci Versailles-ul Bra-ganzilor acea podoaba de clradiri si de gradini in stilfrancez ce este eastelul cu atatea evocari istorice dinQueluz pans la poalele Sierrei nu intampini decat

campie vulcanica, stearpa, cenusie. Cu atat mai muttresimti transitia intre fierhinteala de afara $i. adiereamangaietoare de sub arborii muntelui.

Aiunsesem in ziva aceea la stravechea quinta amarchizei de Setubal a carei oharsie se pierde in noap-tea vremurilor ma minunase pentru a nu sliu cateaoars gratia acelui Jamb pierdut in mi jloculla raspantia ducand spre Collares cea cantata de Byronin Child Harold, atat de celebra Si astazi prin vinu-igeneros, Intrasem pentru a nu stiu catea oars, in ciu-data capeld a Madonei da Picdad, facatoare de minuni,vindecratoare de boli cu conditia impusa de o stranietraditie intretinuta riguros de raroh ca once bol-nav sa atarne de altar, in marime naturals o efigie dintears a organului bolnay. In mentalitatea mea de flual Vrancei priveam cu nedumerire sirurile de falusuriatarnate de picioarele Madonei, ca funiile de ardei peumerii oltenilor de la noi.

Marchiza ma primise cu obisnuita ei curtenie. Imi

o

si

si

sipadurii,

Page 130: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

140 PE CAI DE MIAZAZI

vorbise melancolic de increlungata absenta a satului,proprietar de vaste intinderi de pasuni in valea raului,-unde tamaslacurile, uncle mai cu seamy patima selec-tionarii taurilor it refineau mai loath. saptamana. Si eaera et-area-fa pasionata si ea doar crescuse printre ci-rezi herghelii. Dar reminiscente feudal; dar un erezfamilial ii interzisese pang azi sa incalece altfel decatin amazoana, sa adopte moda zilei de a ealari baieteste.Nu gaseam oare ca era ridicol ca o femeie ajunsa lavarsta mature, care-§i chivernisea singura mare partedin avere, care cutreiera, dela o mosie la alta, intreagafare, ziva sau noaptea, la volan !Ira de sofeur, sa nu-ifie ingaduit sa incalece baieteste? Apoi ma intreba,sedespre starea lui Albejac; data se ambala ca inainte?Cu atat mai bine daca ma inpacam cu el ! Si cum mise destainuise adesea prieteneste deoarece ne cuno-scusem odinioara in Olanda nu ma surprinsese pestemasura tend imi propuse in ton confidential, desi cramsinguri pe brttranescul pridvor din gradinita cu lamatinfloriti :

Ce-ar fi, daca am face un complot? Ce -ar ficeri lui Teliado un cal linistit din manej sa in-

cerc sa incalec bilieteste? Ba chiar, zau, fac o sur-priza lui Jeronimo, sa ramana gura-casca, Refuz samerg la mane) ; nu vreau sa ma vacla Teliado ceilalfi

sa vorbeasea pe socoteala meal Stii cum facem? Tri-mifi caii la Porta do Sul sau la Praca dos Toros siesim numaidecat la camp. Nu to uita atat de speriat lamine ca sunt doar amazoana incercata. Sunt sigura cain trei sedinte nu mai am ce invata. Nu-ti inchipui cefericire ar fi pentru mine ! L-asi putea insoti la Setubal.

urmari i eu raitele pe la cirezi. Intelegi bine Are§i el dreptate I Nu pot galopa in costum de amazoanaprintre paznici, printre forcados. Mai toate tinerele pro-prietare incalece baieteste... Unde mai pui mormatea ca voi supraveghea mai deaproape pe dragutul

si

si

sisa i

si

Asi I

Page 131: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBEJAC 191

meu de Jeronimo, ca se cam intrece, Bela un timp, cuvinul §i cu fetele! Ei I Te mai uifi. speriat ?

Nu sunt speriat de loc. De acord, cu conditiaca D-ta sii-ti ei raspunderea fata de erezul familial §ide strabuni...

De fapt, nu ma uitasem speriat, ci privisem nedu-merit la talia de jandarm a simpaticei mete amfitrioane,gandindu-ma: ce fel de namila de cal trebuiascocesc ; avea oare Teliado ft,EL ceva ?

*

A doua zi ne intalnisem la ora opt dimineata inPraca dos Toros. Marchiza coborise voioasa din auto-mobilul ce-1 conducea singura. Praca dos Toros era piataamfiteatrului curselor de tauri, infati§and la Lisabonaun vast dreptunghiu plantat cu arbori §i aflat la mar-gine de ora§. In mijlocul esplanadei, o cladire in formade coloseu, cu patru etaje de galerii in arcade dinpiatra ro§ie. Populafia era alcatuitil de o fauna sui- ge-neris, compusa din lazzaroni, din gearaba§i de vile, dinaffectionados, din jucatori, negustori ambulanti, pun-ga$i de buzunare, cate un mare proprietar salutat curespect de trecatori, alcatuita mai cu seamy din puz-derii de copii vagabonzi jucandu-se, care mai de care,de-a-corrida. Zs/rya se intefe§fe de pe la namiezi, iarin zilele de curse incepe chiar dimineaf a. De§i ora eramatinala, tineretul se §i adunase in carduri §i jocurileincepusera.

Imparta§am marchizei mirarea mea pentru intar-zierea tailor trime§i, deobiceiu, atat de precis de catresarguitorul Teliado. Tovaratt mea, coborita in zori dinracoreala dela Sintra, vestea cu dreptate o zi de captor.

Mil uitasem involuntar la finuta ei.Razi de mine ? Ai dreptate 0 femeie de talia

mea imbracata in pantaloni de calorie barbilte§ti nu se,

*

sa mi-

I

Page 132: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

192 PE CAI DE MIAZAZI

simte la largul ei... mai cu seams cand sunt de im-prumut sau mai bine zis de furat, din dulapul barba-tului.

Ma cufundai in protestiiri.Din fericire viizusem sub platani, caii venind din

fundulI

Sosea, de fapt, un trio ciudat : Albejac, lucd'ussprintar, tinut cu 'nand' sigura de un Miran grajdacare, cu braiul gang, tetigea dup5 sine o matahal5 de-cal gen elefant refuzand pe semne s5 se lasesedus, in acea dimineaca, de farmecul unei plimb5ricampenesti.

Dar unde-i Juanito ? Pentru ce nu a venit cuAlbejac ?

Sa scuzati m5r5i bbitranul domnul Teliadoa avid comenzi multe si cum ati anuntat abiaa trebuit las in locul meu... Copilul nu putea veni.cu doi cai.

Pe lang5 namila, Albejac p5rea un fluture.Marchiza era incantatd. Iladea cu poffa

Admir prudenta Dumitale ; mi-ai comandat cevaca pentru talia mea. far titre cal : nu e§ti pur-singeanladuz dar csti tocmai ce-mi trebue mie pe ziva doazi, it ailed ea, oferind zahar placidului

Copiii se strAnseser5 in preaima noastr5. chihotind ;acum soseau derbedeii mai adulti.

Pe c5nd b5tranul Linea pe Albejac, citilind ure-chile la at5ta gol5nime, m5 stradciam 85 potrivesc seg.-rile marchizei. Apoi criutasem lrimuresc, dup5 toateregulele vechei equitatii, cum s'a tins mainile de sea §itotodata de darlogi, spre a incrileca. Cu greu c5utasems'o urnesc in sea, ceea ce isbutii pane in cele din urmilprintr'o disperat5 sfortare a muschilor brafelor. Sri "PIm5 laud, linistea globanului care stiltea ca un furgonadesh5mat, iii inlesnise isbanda saluted' de un ropot

pietei.

asear'd...sa-I

:

animal.

gi

sti-i

si

Page 133: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBEJAC 143

de aplauze din partea publicului de pierde-vara. Aplau-zele multimii isi aveau rostul lor, caci intriadevar, mar-chiza era impuniitoare. Statuia Bavariei avea ce invatadela ea. In schimb Albejac nu gusta sgomotoasa maul-festajie a plebeilor. Se smucea din rasputeri din mainilebatranului si cateva svarlituri energice distantara in-treaga asistenta.

Va rog, asteptati-ma pans incalec, strigai mar-chizei, recomandatie care, mai tarziu, imi &Wmseams cat era de zadarnica, adresata unei statui demarmura.

Mai cu vorba bung, mai cu mangaiatul, linistisemintr'atat pe Albejac incat sa ma pot salta in sea. Darabia incalecat, nasdriivanul si sarise in dousa picioarecabrand fioros. De acolo, se aruncase inainte intr'o alu-necare atat de ciudata incat se latise pe burta cu pi-cioarele intinse, aidoma precum obisnuiesc cainii derasa cocker, ce se intind la pamant cum se intinde peapa innotatorul pornit sa deTice valul. Datorita uneiveehi experiente de caderi la obstacole, isbutisem sa scotscarile la timp si numai instantanee fotografice repro-duse in ritm intarziat, ar fi putut deslusi felul in careeazusem in picioare, cu capiltul darlogilor si cravasa inmans si cu trupul subtire at lui Albejac intre pulpe.

Alt ropot de aplauze intampina noua performantii.i din capatul celalalt al pietei zoreau acum amatorii.

sa asiste la asa atagator spectacol, care pe Tanga toateera si gratuit. Intre timp- sarisem de o parte; calul sesculase buima'cit; it mangaiam pe coarnii, dojenind peMitranul giajdar

Omul lui Dumnezeu I Te-am zarit adineaori darn'am avut limp sa-ti spun... pentru ce i-ai straits chinga?Nu trebuia sa to atingi de ea! Nu to -it &sent Teliado?

Ba da Senhor, dar still D-voastra'... un vecbiuobiceiu... e vorba de easpundere... toti caii se infoaie ingrajd cand le pui seaua... la locul de inealecare se con-

:

Page 134: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

144 PE CAI DE MIAZAZI

troleaza !... Onoarea profesionala.. dela tata am invatatzicatoarea : Om calarc, mormant deschis !"

Ai dreptate, mosule dar s'o desfacem mai repede!Plimbaram apoi, vreme de cateva clipe, in cerc, pe

buclucasul de Albejac, strangandu-i treptat chinga, apoima saltasem pentru a doua oars cu toate ca, sforaindscuturand din cap si jucand in semicerc cu picioareledinapoi. totusi Albejac nu mai dadu semne de rasvra-tire fatisa.

In tot acest timp buna marChiza ramasese tintuitalocului dela inaltimea alpestra, graise cu calm olim-pic, dovedind o reala experienta hipica :

Nu-i nimic ! Trebue sa alba vre-un defect lainima ; am pa fit not la fel cu un andaluz la Setubal.

Isbutisem sa ma alatur la stanga ei o invitasemgalant se pornim la drum.

Copii ne urmau strigand : E-ie-hei, Vittoria! Anluat-o din loc Dupa ei baeti ! Batranul grajdar se nil-pustise asupra for incercand zadarnic sa-i alunge.

Sa mergem Doamna, pe aici, sa iesim din piatil.Tineti-va langa mine. Pulpele mai stranse, mana sus,pe aici, intre pomi.

Platanii erau de marime obisnuita, dar marchizafusese nevoita sb.' se apiece in chip de girafa.

Ma si caisem de a fi ales trecerea intre arbori darse cuvenea sa iesim cat mai repede din esplanade, ca sase termine cu vicleimul.

Nici nu stii cat ma simt de sigura, exclamase desus, tovarasa mea, pe cand ma trudeam sa strunesc peAlbejac care iarasi incepuse sa sburde.

Ajunsesem la marginea trotuarului, malt cel mulede o sehioapa. Urma ulita. In acea clip un zgomot asur-zitor ca de tranet, in ropot de potcoave... vai Dum-nezeule milostiv! Credeam ca visez: inalta turla eque-stra langa mine se pr5busise pe caldaram! Mi se gtran-sese inima ca un purice. Albejac sarise cu trei metri la

si,

i

I

si

si

si,

Page 135: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBE JAC 14"

o parte...Pe cfind dam ea descalec, subcon§tientul mea ma-

sura fulgerator toate urrahrile dezastrului marchiz tmarchiza moarth ! Ce nenorocire! Ce rfispun-

dere ! Cine mil pusese ?...Spre uimirea mea, o noua vedenie lfingsa mine. Dc-

sigur iluzie optics rasaritil din imaginatia mea nfiucith:Inchipuiti-va ca namilele marchiza calul rea-phruseril, ba chiar mai mult, o namila inchlecasepeste cealalta. Toate acestea se petrecusera inteo clips

i pe cfind imi striga :Sunt saravfinfi ! nu mai deschlica!

deabia seams ea vreo patru japlani, din-tre matadorii din arena, oameni de o forta' si de o su-plete surprinziltoare, indeplinisera minunea reparandde indath monumental rostegolit.

Hurah! se auzea glasul norodalui. Hurah! rh-suna din toate ungherele pietii. Sunt celebrii americansdela Circul Burke... an sosit ieri... EsplendicTa reclam!Mergem cu totii desearh!..,

Fe laugh.' mine, glasul armonios al cfililretei maindemna imbietor :

De acum nu mai incalec deck bhieteste! Estemult mai distractiv !... 0 luhm Ia stfinga, spre sanctua-rid Santa Maria della Vittoria: intaiu media un oma-gin, apoi este drumul eel mai scarf ca sfi ie§im Ia camp.

Cel putin acolo ne vom pit-tea face de rfis in voie !

rants,

suss dadui

le

5i@i

Page 136: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

IN JARDIM DOS AMORES

Anuntul ap5rut acum cateva silptamani despreplecarea dintrei not a duioasei man.uitoare a versuluiliric, Elena Vac'arescu, prieteda cu marele scriitor Eu-genio de Castro, la randul lui urmas al marelui Ca-mans, mi-a amintit zilele luminoase din acea vary candnu de mult, ilustrul poet luzitan invitase pe prestigioasacant'areatii a plaiurilor noastre romanesti, pentru un-ciclu de conferinfe in Portugalia.

*

* *

Coimbra, cetate universitara cu trecut glorios casi Salamanca, este si azi unul dintre focarele de cul-tura ale peninsulei iberice. Coimbra, minunat asezatape dealurile care doming raul Mondego, intr'un peisajde o neintrecuta grafie de linii si de colori, aminteste ne-spus nes° le. San-Gimignano si peisajele primitivilor,cu orizonturi biblice, din Galleria Pitti.

Biblioteca Regala Portughez4, do pe terasa domi-nand raul care duce in valurile sale Orticele de our ;atmosfera din jur, iarna ca sl vara, scadafa intr'o padadiafarril dar generoasa -- a Gulf-Streamului, totul,dela prefioasele coperte ale incunabilelor, dela neintre-cutele sculpturi de lemn poleit care au facut celebru

Page 137: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

148 PE CAI DE MIAZAZI

acest strrivechin 'ilea§ al carfii, 5i pana la zarea fumuriede pe dealul Santa Clara, total, oameni Si case, vie-tliti Si pomi, apare spiritualizat Si transfiguratsuavii v`Eipaie aurie...

Tineri universitari, cu melancolia specific porta-ghezil in privirea for serioas5, cu tin.uta severs a redin-gotelor negre, traditionale pentru toti studentii, pun inacest peisaj latin o stranie not de austeritate, in ciudatraditionalei biblOri de lungi banderole multicoloreculoare de fieeare an de sfudii purtatil cu mandrioIa bratul slang. nu este un spectacol banal cand in-talne5ti in acest leaglin al marilor biirbati de slat aiPortugaliei, pe viitorii campioni ai viefii publice, plim-bandu-se pe strlavechile ulife Si 15.sand in urma for un.fairait de panglici irizate, ca tinere fete ie5ind delaun bal.

La Biblioteca Real. in seara aceea, Elena Iracare.cuevoca in graiul ei liric Si in ritmul melodios al impe-eabilei sale dicfiuni pe Anna deeNoailles, geniala muziide origins romans a poeziei moderne franceze.

Asistenta compusa din elita gandirii portughezedela airturarii profesorii universitari, dela elita so-cieatii din Lisabona, dela anacronicii, dar cat se poatc--de cultii keprezentanti ai nobilimii luzitane, ie,5i f i parc'jidin galeria de tablouri a familiei, tot atatea mumiicu favoriti, monoclu Si haine demodate, veniti sh'rraanii,dela indepartatele for castele spre a asculta pe confe-rentiard 5i pan'd la inimo5ii studerrti aprigi la inv`a'.-taturrt, dar 5i gala de a se infllicAra de tot ce vibreaza5i este frumos, pan'd Ia tinerele studente cu ochii lucindde .bucurie, toaili aceasfd asistentii, vrtiiita de verbulprestigios, pierduse notiunea. vremii 5i a realitatii. 0poetess prearnarind pe alts poetes5... Elena 1r5elirescucantand gloria Annei de Noailles !

o-

* *

intro

Si

sf

Page 138: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

IN JARDIM DOS ,A.MORES 149

La ispravitul fieca'rei cadente, sub in.alta bolts au-rita a renumitei aule, sonoritiltile cuvintelor melodioasestaruiau, plutind in aer. ca tot atatea fire de befealaaninate.

Anna de Noailles, Eugenio de Castro, Elena Irac,i-rescu, frilogie lirica neintrecufa, catesi frei manuitoriai celui mai rafinat grai literar francez.

Va. puteti lesne inchipui placerea amfitrionului, abatranului poet, in jilt fano% conferentiaia, sorbindversurile cu ochii pe jum'atate inehisi, bucurie cu atiltmai deplina, cu cat era fericit sa" ofere concetiltendorsai aceastil rara desfatare artistica'.

Seara, pe terasa dela. Bussaco, cram. doar cativapiieteni in preajrna color doi : o neuitatti intrecere despirit si de lirism intre Elena Iticarescu si de Castro.

In noaptea cu constelatii palide, in noaptea luzi-cu line mangaieri de zefir, intre eucalipfii uriasi

ai parcului, fost al familiei de Braganza, cedat apoiunui ordin monahal, mai tarziu trecut in patrimoniulpublic si devenit un punt de atractiune pentru turisti,poetii de alf fel ambii gastronomi stimulati dedeliciosul ..Spumante di Bussaco", produs al unui hec-tar celebru in tonal Portugalia, se intreceau povestindcare de care mai in voie si evocand mai cu haz !

Ghitaristii cantau un fado" la faspantie... Bussacoscanteia subtil in pahare, iar barzii nici dauseamy ca lumed' dela mesele din jur, compusa din au.-clitorii de adineaori. din turistii aciuiti din intiimplarepe acele meleaguri, francezi, sud-americani, italieni, ta-cuse fermecatii, ascultandu-i...

Intr'un tarziu. poetul fa"ga"dui cu sclipiri sirete inprivire ea a doua zi ne va caduzi el insusi, in ciudamersului greoiu, spre culmi de dragoste neatinse, in colmai liric din atatea lirice lilcasuri din Cara sa : ingrlidina ,.Dos Amores".

nu-si

Page 139: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

150 PE CAI DE MIAZAZI

Coborisem incet dealul Universitatii ; iesisem dincetate, spre raul Mondego, unde, in zumzet asurzitor detantari, se astern printre mlastini, molcome ape intioorgie de plante incalcite si de arbori stufosi.

Un grilaj ce abia se zarea printre verdeata, deschi-dea accesul spre gradina cu alei paraginite, gradinaiubirilor de odinioara. Printre pomi, apareau aproapeireale, ruinele unei elegante colonade de marmora, ve-stigiile unor incaperi acoperite cu edera; ici coin, cateo statue trunchiata; iar dealungul gradinii fermecate,mirosind innabusitor a flori si a verdeata, un iaz dreptun-ghiular, clasic de neted, inconjurat cu trepte de piatra,pe care unda intarziatii a Mondegului venea sa moarain fasnet discret.

Aici incepu cu glas vibrant batranul poetaici, a trait, in vremuri de demult, faimosul fiu de rege,care cutezase sa infrunte mania lui Henrique Secundo,parinte crunt si despot. Refuzase sa paraseasca tankalogodnica, din pacate de neam spaniol, deci vramas, pefrumoasa Ines de Castro.

Si vreme de zile lungi, tanarul Don Pedro ofta aici,in aceasta sihiistrie, unde it surghiunise despotica vointaa parintelui sa.u. Surghiun? Da si nu! Caci dragostenare virtuti neintrecute care desfid orice stavile.

Astfel tanarul principe izbutise, cu ajutorul mai-celor dela Santa Clara, schitul eel din deal, sa-si apro-pie tainic iubita, la adapostul cucernicelor ziduri.

De sus, din manastire, un parau &trans intre ziduriscunde, era, pentru Don Pedro, solul aducator al vesti-lor Donnei Ines.

Legenda spune ca frumoasa spaniola, incredinta,din varf de colnic, ravasele ei de dragoste, rauletului latde o palms, care curgand spre limanul Mondegului, leducea pe firul apei, chiar in gradina lui Don Pedro.

Si poetul, plecandu-se pe panza stravezie a sivoiu-lui, adaoga :

si

Page 140: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

IN JARDIM DOS AMORES 151

Scrisorile acelea, de intarziau in cale din cauzalen.ei apei, erau zorite chiar de florile de pe maluri inplutirea for catre prinful iubit.

Intr'adevar, priviram cu uiinire cum, dealunguiperetilor ingustului isvor, azi romanite, mii,vasleau la vale, ca mii de degete indragostite ale une:zane. Ravavele de amor, impinse de flori, dela SantaClara papa la gradina iubirii, duceau mull nerabdato-rului amant vests despre amanta, la fiecare teas din zi,dar mai cu seams duceau solie despre ora din noaptela care Ines era sa coboare catre el, obladuita de ro-mantica infelegere a maicilor din deal. Si sears dupasears, doua umbre inglugate, a duegnei" si a tineretfete, se furisau sub pomii gradinii de pe farm.

Dar, intr'o zi, crudul Don Henrique afla total: pre -zenfa fetei, intalnirile de dragoste ale tinerilor.

In nbaptea urmatoare, iscoadele sosira cu cartedomneasca poftind pe tantirul crai la vanatoare rtipin-du-1 din bratele Donnei Ines. Se jurara slugarnic ca voravea grija de domnitii. pane la intoarcerea lei. Jar prin-tul, mai su sila, mai cu incredere tinereasca in cuvin-tele miseilor, o imbeattisa pe Ines, iii struni armasarul,si se afundti navalnic in ptidurile dela Torres Vedras,catre buciumul poruncitor al alaiului regesc.

Pe urm.a poefilor, ajunsesem la marginea extremea iazului ineonjurat de albe lespezi, pe cand Eugeniode Castro, dupe a clips de likere :

A doua zi, in amurg, Don Pedro, intorcandu-se,gasi chiar pe pietrele acestea unde ne aflam acum, tru-pul neinsufletit al adoratei sale Ines, miseleste strapunsde pumnalul ucigasilor. Priviti petele d_ e sange sub undoclara. Trecut-au vase sute de ani de cand apa, mereacauta sa stearga aceste urme criminale! Dar nimicnimeni nu le va putea vreodata inlatura !

Contemplam aiuriti petele de sange pe lespedei

si mii si

yl

Page 141: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

152 PE CAI DE MIAZAZI

prclinsa de apa limpede, ne uitam unii la altii in vremece Eugenio de Castro, dand din cap a ursita :

ISTu ma credeti ? Incercaii ! Straduiti-va sa ster-geti aceaste groaznice urme de sange !

Marturisesc ca nu ma putusem stapani, cu bratulpang la cot in apa, sa ma" dumiresc eu insusi, atat eraude impresionante semnele rosii pe piatra de demult.

Dar inlantui poetul cum Ines de Castro,desi de neam vrajmas, era de vita imparateasca, ba-tranul rege porunci sa fie inmormantata in cripta ca-tedralei dela Batalha, acolo unde au drept sa odih-aeasca numai cei care se trag din as domnesc. Sdrobitdo durere, vlastarul regesc trebui sa se qupuna. Dar.cativa ani mai tarziu, soarta voi ca regale sit piara in-tr'o batalie.

Atunci Don Pedro, abia urcat pe tron, porunci sadeschida sarcofagul, sa se desgroape trupul Donnei

ines4 sa fie investmantafa in straie de raireasa, sa i sepuny coroana do regina pe cap si toate giuvaerurile capodoaba. Poruncit-a intregului norod din Coimbra sidin indepartatele cetati rt porneasea pe jos, tale desute do mile, cu radii aprinse in /liana, sa mearga sa

inchine reginei afirma cronicarii saptam'amintregi drumurile erau atat de imbulzite de lume, incat.cortegiul abia putea inainta.

Apoi, cu suflet de fiara indureraia, in fata curte-ailor si a multimii, el celebrai easatoria lui cu domnitadefuncia, apoi urma incoronarea, silind pe tofi sfetniciiparintelui sau, pe tofi adulatorii, care mai ieri i1 impila-sera, pe tofi tradatorii de odinioaia, sa fie pe rand strajareginei, sarute maim si sa-i jure creclinta. Dupesrare, orandui sa fie inmormantaia cu acelemi onoruriregesti.

Them] zilei ingana in zumzet de miriade de fan-

srt-i

se

se

Page 142: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

IN JARDIM DOS AMORES 153

tari, apocaliptica povestire a augustului poet. Salbateceinirecme de flori imbalsamau aerul pe aleile rotate cupiezise raze de soare.

far eu priveam la cei doi auguri, la Elena Vaca-re,scu si la Eugenio de Castro, prima, mioapal §i emo-tionata, caleand greoi Ala bratul venerabilului bard ;al doilea. inaintand si el agale, ambii obositi de atataperindare printre cioatele cararii si de farmecul amin-tirilor. ambii obositi i gafaind. oprindu-se la fiecarepas, cu. ochii

! finerete a sufletului ! Tinerete lenicrt a can-tarefilor dragostei !

Anna de Noailles, Eugenio de Castro, Elena Vaca-reseu, desigur ca si in campiile elizee, voi preamarititerna vraja a dragostei, de aster data eat de tragic

in.truchipata in legenda luzitana, din Jardim doslmores.

Ab

Page 143: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi
Page 144: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA

1.

Atasat de legatie...Era primul mein post diplomatic.Si exam ferice de a fi la Roma.Nu-i vorba, altcaN a v'zizusem acolo pe vremea pa-

rintilor mei.Cancelaria scundrt. intunecoasn si ume,da, din Pa

lazzo Santa-Croce, sub nivelul Tibrtilui, raa l'asase, laprima vedere, nedumerit. Asa sa fie oare o crilkluirediplomatica ?

Bine inleles o juclecath pripitii.Aci, in realitate, era numai races de plamadeala

laborator de scribi, atelier diplomatic de coal veche ;in vremea aceea patriarliala% la avocat ca ,i la mpdista,la cismar Ca si la cancelarie, ealfelo invalticeii secuveneau crescuti deavalma, pe latura dosnicti a vietii,in oriee caz la fereard, acolo unde accesul profanilor arfi insemnat o necuviintg.

Curamd urma sa aflu. in fala salilor de recepfiedela catul intai. si fafada profesiunei. cu acea straucireadesea hulia de ne.stiutori desi in fapt ea intruchipeaziPea mai sigursa pav'azrt politics in afarrt, fiind simbolde ma'retie care, din fericire. nici nu gandeste, nici nuvorbeste.

Despre ea, desigur, pristrasem arnintirea de pe tim-pul antemereAtorilor mei !

. In oriee caz pe vremea aceea arhaicri, slujLort in-

gi

Page 145: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

158 PE CAI DE MIAZAZI

semna apostolat. Nu se cunostea nici umanitarism birou-cratie, nici cladiri cu aer eon.ditionat; §i, in atare con-ceptie de trai inapoiata, functionarii erau slujitorii Sta-tului, iar nu stapanii lui.

Directorul nostru de cancelarie, om rigid, patrunsi chiar imbaesit do principii formaliste, se infatisa

fudul, putin ridicol, dar tare cinstit. Cinovnie comil-fodlanski", ar fi spus Duiliu Zamfirescu.

Decum ma luase in primire, manz abea scapat dincarapia -universitara, pricepuse talcul adanc al inalteisale meniri de a ma struni in cele dregatore0i.

De cu dimineata, pe cand in picioare, in fata inal-tului pupitru cu ,condica de intrare, _inregistram dezor, domnul director ma indemna peste umar :

Rubrica referinte, tinere, rubrica referinte! Acoloe tot secretul. De o ingrijesti, esti stapan pe ar-hiva. ! La varsta D-tale o stiam intreaga pe dearostul.

Apoi, dupti ce alegea corespondenta si ma impovaracu petitiile curente caci pe cele gingase le incredintasecretarilor mai varstnici dadea tareoale in jurul me-sei, observand :

Atenfie, amice, sa nu depasesti tipicarul! Ra-spunsul diplomatic, nu uita, este sintetic. curtenitorlapidar !

Sau :Pare-mi-se te-ai intrecut cu lungimea! Cereeteaza

modelul tip. Amice ! Arnica! Generatia voastra nu pre--Neste IindeAul protocolul. invafa form,elle uemarito-rului Vega Garcia ! Stii zicatoarea, hai ? De o mie deon de -1 vei citi i totusi destul to nu-1 vei sti !

La mutra mea nauca, la vreo intrebare fizionomica.adaoga cafe un pftt" dispretuitor sau, cu aratatorul-atm aseraenea ucenic nedibaciu, pronunta gluma-i f a-vorita, pe ton de batjocura :

Vezi ca-ti pica batista! Pftt.Prima data, privisem surprins inspre buzunarul dela

si

si

Page 146: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA.. 159

piept, pe cand colegii se prapadeau de ras; mai apoi,raspundeam a pretuire pentru a§a posna nostima, cuusoara inchinare din cap, farrt Macar a mai ridica ochiidepe hartie.

De cate trei i patru on reluam dela capttt redac-tarea, cateodata cu extatica consideratie pentru a§a eru-&tie diplomatica, alteori c'o exasperare abea stapanitapentru atata formalism imbecil, pe cand in suflet, seiteau veai instincte de omor.

La amiaza, dupa ce incuiam sertarele, dupa ce zeitaatotputernica a ca.ncelariei, cassa de fier un soiu desotie impun'atoare a lui Moloch care toe& dimineatane magnetizase din ochii ei de alana, inghitea in sfar-§it. instrumentele de tortura, adica cifrele fermecate alecabalei, cand ultimul terfelog era strans la dosar, cre-ioane si tocuri a§ezate paralel cu tamponul, perfectuld.regalor infunda adanc pe cap giubeaua, siilta inchip caracteristic bsarbia, fixanclu-si monoclul subspranceana, impasibil i totodata provociitor, a laMoltke, a la Bismarck, si o pornea spre usa, poftindu-necu gest adanc condescendent, sa -1 urmam.

Si cum pasea, strut mecanic, pe Corso VittorioEmmanuele, o nefericitil predilectie, sau inalta con--stiintsa a menirii sale de initiator cg.ci cram doarcel mai tana'r ucenic ma fericea cu cinstea de a-1 in-soti la stanga sa, dealungul ealdaramului.

Astfel neo-peripatetician, aflam zilnic cafe ceva dintainele profesiunei.

Intr'un n'amiez, trecand prin fata saph'turilor Tea-trului Argentina, catadicsi sa ma intrebe :

Giovine, rogu-te, ai putea sa-mi spui cate parde-siuri ai ?

Vazand privirea mea auzind silabisireamea : un pardesiu, va rog", scandase eu clipire si-reata :

Apai vezi ? Posezi un singur pardesiu. Apai

isi

uluita si

Page 147: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

160 PE CAI DE MIAZAZI

vezi ? Ghicisera ! Pfft ! Un singur pardesiu! Einu Afla, tinere, ca de vrei sa reuse5ti in diplomafietrebue st posezi mai mate pardesiuri.

$i ragise : Mai multe", cu ranjet de rechin, ara-tand siral dublu de incisivi.

Te surprinde, atunci cand e simplu ca bun -ziva! Vezi D-ta. Aici stt deosebirea! Unui murito,oaresicare ii ajunge cu prisosinfa un singur parclestupe sezon, pe cand unui diplomat ii frebuiesc neapZiratmai multe. Dece ?

Banuesc sa fie mai elegant! ingtimai eu.Erezie ! Nicidecura ! Vezi, nu ma mint Cu otit

la fel 1 Studii teoretice desigur onorabile ; ce zie ? Pf it,neasimilate, dar cand e vorba de a le pune in practica.nimic. Pftt! Si e atat de simplu! Ma surprinde et nuai ghicit ! Pari btiat desghefat ! Dar iata fi-o spun eu!St nu zici ca nu to inifiez ! Ce-ai observat, rogu-te.eand venim de acasa la cancelarie cand ne intoareemBela cancelarie acasa ? Ra.spunde. tinere, rtspunde fa'ri"

Am observat, domnule consilier, ca suntem, cuu-sa va spun? Ca suntem ceva mai veseli, cand ne in-

, toarcem !Erezie ! Erezie i eroare totals. Cel pufin cat n

priveste, en nu simt asemenea contraste! Nu, nu, m'aferit Sfantul! Alteeva! Alteeva este. Afla, ch'ci vhdCa: egti inteplitor deabinelea, afla ca ptsim, zi dozi, la dus si la intors, cam pe acelasi itinerar, acela alparcursului cel mai scurt. Deco ? Pentruca de dims-'waft ne chiama nobilul imbold spre inalta noastra da-torie ; la amiazt, pentru o indreptafita si prea moralhgrifa familiars, care ne indeamnt a nu rasa pe ai nostrisa astepte eu masa. Concluzie ? Concluzie. Trecemzilnic prin fafa acelorasi palate, marturii ale treeutului;strtbatem aceleasi piefe istorice, dar trecem prin fafasimandicoaselor prtvtlii cu faimt mondialt, dar si dea-

b'no,

!

a

si

si

Page 148: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA 101

lungul atator cafenele cu vechi renume. Ei bine, tinere,afla ca pasnicii la aceste vechi palate, ca proprietari Ynpragul simandicoaselor pravalii, ca bastinasi la cafe-nele cu antic renume sunt zilnic, auzi ? zilnic, unii qikaceiasi oameni !

$i ce spun acesti oameni ?Spun ; Uitati-va, priviti pe domnul consilier-insar-

cinat cu afaceri al Romaniei, trecand cu statul sau ma-jor ! Si ce-ar gandi acesti oameni data d-1 Insarcinat Cu'Afaceri al Romaniei infatisa zilnic cu acelasi par-desiu ? Ar spune, fifth' indoiata : Mai, mai, ce jerpelitamai trebue sa fie si tars aceea rornanewca I

Nu, tinere, de mijeste in tine o licarire de patrio-tism, poarta, de vrei un siugur costum pe sezon, cacinumai not ii vedem la cancelarie, dar fa-ti mai multepardesiuri, caci vezi bine, la Roma, clima se schimbadela ora la ml, deei nu poi iesi fara pardesiu si atunc3de schimbi cate unul in fiecare zi a saptamanii, acestdublu sir de spectatori printre cari trecem zilnic sirogu-te nu subestima parerea masei necunoscutilor.caci orice diplomat, spre a reusi, are nevoie de specta-tori anonimi, de marele public care si aici. ca prettitin-deni, faureste reputatiile acest indoit sir va spune :Ia to uita la Domnul Incaicinat cu Afaceri al Romanieicu statul lui major I la to uita I Zilnic aite pardesiuriBogata tara mai trebue srt fie Romania! Hai sa cum-param rents romans !

$i alte asemenea frumoase sentimente vei sadi insufletul fratilor no,tri italieni. De aceea, de-ti mocnesteIn suflet. cat de cat, flac5ra patriot' smului, fa economii,to du, char maine, Ia Bocconi de-ti cumpara catevapardesiuri, avand grija sa fie de culori feiurite, ca s6se deosebeasca cat mai bine!

Alta data, Talleyrand-ul nostru, dimineafa toatane dojenise,.pentruc5, duprt parerea lui, nu isbutisemas scriem destul de caligrafic

11

_

ii s'ar

Page 149: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

162 PE CM DE MIAZAZI

fi v5zut cum aduceam eu din condeiu lavarsta D-voastrii Drept care am primit felicifari chiardela regretatul Exarcu!

Se opin.tie bruQc in fata mesei mele, pe cand re-dactam, intrebandu-niii :

SlApttnesti ?? ?

Stilpftnesti sau nu st4iinesti ?Dar ce sa stiipanesc Domnule Consilier ?Pftt ! Cum nu inteleg nimic bsdetii iistia I Intreb:

sfaptinesti sirttl conceptului D-tale ? Caci data da, tevoi intrerupe cu o intrebare ; data nu, te las sit con-cepi mai &parte !

Ba stilpttnesc, Domnule ConsPier!Daces i pronunja cuvantul cu ac-

cent adanc dispretuitor, sgaindu-si monoclul atuneif6spunde-mi : Ce-i mai insemnat, tinere, pentru un di-plomat ? Inteligenta sau tinuta ?

Asi crede ca intelirrerta, Domnule Consilier...Te-am prins I Nicidecum! Erezie eroare to-

tale ! Vezi ca nu stii TO spun eu : tinuta 1 Ea nu in-sea15, niciodald, pe cand intelig_nta te poate duce la.situatii complicate ! Si tine spune tinura, spune de-corum... Ai inteles ? De-co-rum !! Acum, daces stiipa-nesti poti redacta mai departe !

Si, fara o privire, trecuse in camera de alaturi, dounde auzeam glasul sau pitigaiat mustrand pe alti de-licventi. Era care neciJit in dimineata aceea, DomnulConsilier

La plecare imi %ewe semn insotesc. Nsisemtacati dealungul ulitelor Intortochiate, ale naahalaleipopulare, Campo Marzio. Pe cand, afectat ca un maes-tru de balet, ferea grajios, cu basionul de abanos aninatin vg.zduh, ciorchinii do plozi ce i se aruncau in tale,Inganandu-1 schimonosindu-i monoclul $i giubeaua

I

siscipanes'i

§i

sti-1

§i

Sit

I

I

Page 150: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

TJCENJCIE DIPLOMATICA 163

pretentioas6, oftase. ,.Decorum, da, tinere! Decorum".Apoi cu suras de ra.la

Ce-am auzit ? Ca te-a pa'easit valetul ! Mi-asbarnilit pe la creche. Se poate una Ca asta? Af15.". ti-nere, an diplomatie, valetul este tot alai de importantca sta.panul! Ba chiar, dupil unii autori, ca Jusserand,de-i citesti cu iscusina printre randuri, valetul e demulte on mai insemnat decal st5panul. Cunosti desigurzicala englezului .,genti'omul gentilomului". YenDumnr.ata! Traditia britanieg! E peremptorie indi-scutabilli !

Iar cu ton confideniVal, pe cand inainta cu mine debrat :

Oricum, chiar pen4ru un mic afasat de legatieca D-fa, nu se cade sa locues4i in palatul Raspoli...

Ruspoli, Domnule ConsilierRuspoli sau Raspoli, nu d2spre asta e vorba! F?i

sa permi i, miicar o singur4 zi, servitoarei stt deschidaoaspetilor usa

Dar bietul Giacinto a plecat abea alaltliieri! Su-ferea de astmg, s'aimanul ! S'a dus sa se caute. Fiti insaasigurat. Am dat sfoalq in taxa% Sper sii se prezintealtul chiar dupa masa.

Dacii e asa, nu am nimic de zis !cu un : La revedere, siimate coleg !" nespus de

nuanlat, care dovedea si in-h'dvint6 dar binevoitoareaprobare, atinsese cu degetul demi-jobonul si f6canddreapta imprejur, trecuse sacadat i tantos portalul lo-cuintei sale.

In dup'' amiaza aceleia5i zile devotata noastraGemma, anuntrt pe camerierul Evaristo, care solicitapostul vacant de valet.

Nu pot fdglidui surprinderea ce-mi pricinuise apa-

:

si

§i

.i

*

:

Si

Page 151: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

164 PE CAI DE MIAZAZI

rifia, in pragul uiii a unui individ inalt, uscativ, suptla fate, cu aspect de misit de provincie sau de &Ungarriispopit.

Infilfisarea lui inspira simultan nofiunile de mi-zerie, de trufie si de dubioasa. cuialfenie. Ceva ravii§itin fizionomie ; ceva trudit hain in toatii persoana lui.Soviiiam intre aceste felurite impresii. In orice caz,

cu des'dvarsire desuchiata% contrasand adanc cutradifionalul valet italian prezentabil, si bine stilaL

Cu pZirul valvoi, neras de trei zile, candidatul-ca-merist ma miisura de sus pans jos, de pared' ar fi fostel, acela care ma angaja.

Dupii ce Imi inmana un teanc de certificate soioase,$i in vreme ce Imi crilcam pe suflet, infranand pornireamea fireascri de a face corelatie Intre fizicul §i moralulcontimporanilor mei, categorisindu-i dela prima privire.

cu atat mai mult, cu cat acest demn servitor Imi fu-sese recomandat de rubedenii italiene la cari slujise,nu-i vorM, cu multi ani Inainte, Il auzii pe SignorEvaristo intrebandu-ma cu glas cavernos ;

Dar mil' rog Duraneavoastril, mi s'a spus ca sun-tefi consul, pe cand aflu acum, dela jupaneasa Dvs., casuntefi diplomat !...

Ei ? Nu pricep in'rucat te intereseaza pe-D-ta ?

Ba sa scuzafi, ma intereseaza foarte mult. Dom-rill consuli sunt oam-ni ca toti oamenii, persoane ca nottoti. ; in fine, oameni precum ii cunoastem cu totii ; pccand, se ma iertati, cu domnii diplomati nu stii niciu-data la ce sa te astepti !

Prima mea pornire fusese sa-I dau afara ; dar, pede o parte bunele refcrinte a'e acelor vechi cunoscufr,pe de alta indreptarele mult-stiutorului meu indrumsatorSi chiar dece s'a neg un dram de curiozitate, maispitira sa nu curm o atat de instructive intrevedere

Cum asa ?

fiinta

rfo

Page 152: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMAT1CA 165

Cum ? Pentruca toti diplomafii sunt neuraste-nici Intr'un fel sau intr'altul, cu tofu sunt neurastenict,ba chiar marl neurastenici ! Ce ? nu §tiati ? Suntejianat.! Sa vedefi unchiul men, de pildii, pe cand era va-letul personal al Excelenfei Sale Ambasadorul Angliei,nni dea-randul a calatorit pe aceeasi ruts, Roma-Bologna§i retur, la trei zile, la trei zile ! Pleca seara cu accele-ratul la Bologna, iar a doua sears, cu alt accelerat, por-nea inapoi la Roma. Va. intreb : asta e viata ? Si §tilidece ? Pentruca stapanul lui suferea cumplit de insom-nie si nu putea dormi decal in leganatul trenului. Ba-rem precum spunea unchiul meu de ar fi schim-bat. ici §i colo, itinerarul! Ce ar fi fost de mergea odatala Florenfa, alts data la Bari, altadata la Rimini sau laLivorno ? cad slava Domnului, avem destule linii cuvagoane de dormit ! Dar fi -ai gasit ! Domnul Ambasa-dor nu vroia deck acceleratul de Bologna. Cica plecataman cand i se fiicea Dumisale de culcare, adica dupace citise .,Times" si-si terminase de baut paharul dewhisky. Adica, int-legeti la ora cand orice crestin setrage la pat. Si ce a fost pe vremea inundatiilor din 1903,cand' s'a suspendat acceleratul ! Inchipuiti-vii ca a co-mandat, Limp de cincisprezece zile, un iren special cuplecare exact la aceeasi ora! Ce-i drept pe o lithe se-cundara, undeva spre Forli..,

Dar varul meu, sarmanul, care era intendent ladomnul Ministru al Norvegiei ? Ce mai patea si el !Caci pe blitrana Madame Lierstrom, nu ati cunoscut-o?Era vaduva cand o luase i Dumneaei era tare tacutadin fire, pe cand Domnul Ministru se arata vioiu inciuda varstei si amator lucru mare de chianti. Duptidna, cand Dumnea1ui o vedea prea din cale afara deposaca, ii poruncea varului meu

Antonio, not ni ti stam putin la mash. Dumneatato poti retrage, dar mai intai, rogu-te, mai adu-mi osticla de Barolo 1905 ; iar, pentru Doamna, gramofolLul

!

Page 153: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

166 PE CAI DE MIAZAZI

cu discuri, Dumneata ". Vhrul meu care pandea dedupes paravan, pretinde Ca efectul era foarte distractivinchipuiti-vh ch. Doamna Ministreash de cum auzea vo-cea defunctului ei sot se lumina la fath, prindea chefde vorbh, incrpea sh-$i cl,-pene amintirile despre rh-posatul, pe cand Domnul Mini tru, atat de vesel zivatoath, zambea intraiurea, on theca recules. Disc duphdisc. rIFuna glacul de apoi. Duph -poroiitul lor,DoamnaMinistreash, aci Faspund'^a cu vorbe draghstoase, aci iidojenea pe rhposat, pe cand Domnul Ministru se pier-dea din ce in ce in visuri, ba Cateod-fra, mothind aplecapletele &Vane pe bratele-i incTucisate pe mash, pantadormea de-abinelea. rarul men lohnuia c'ar fi fost efec.-tul celei de a doua eicle de Barolo, chci e vin greude tot. Pe mine m'a ferit Sfantul de bauturii ! In fine,niste mari neurastenici.

Dar sh vedefi ce am phtit eu insu-mi cu ultimulmeu post la Domnul Consilier Rosler-Frantz ! Aflafica -mi cunosc meccria la perfecfie §i ca sunt Inainte detoate om cu principii. 0 cash in care nu domneste ordinenu e cash. In °rice caz nu-i cash pentru mine. Still. cefhceau ultimii mei sthpani ? Ma tree fiorii numai catimi amintesc ! Groaznic ! Scara, cand phrhseam servi-ciul caci locuiesc la sore -mea, vh'danh, ii lhsampe Dumnealor culcati in iatac ; iar, dimineata, candveneam sa deschid feresirele cu §orful prtmhtuful,gata de scuturat, poticneam in fiecare dath peste Dum-nealor dormind, care de care, in alth camera, ba in

ba Doamna in birou sau pe canapeaua din sufra-genie, iar Domnul pe culoar, ba chiar, ce oroare! odaiaam surprins, in zori de zi, pe Domnul sforhind in antretdrept in fafa usii; i ce-i mai groaznic, e ca se mutaucu cearsafuri cu tot. Va inchipuiti ce spaimh pentruun om ca mine, care suferh de inimh 1 Sh intri dimineatain apartament i sh-ti pe care ii lasasede cu- seara in odaia lor, strhmutati in timpul noptii in

grises'i stapanii

s'ii

stiti,

sa-Ion,

Page 154: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LICINICIE DIPLOMATIC:A. 167

toate ungherele easel! Credeli-ma, mi-am agravat sim-titor boala in decurs de numai cateva luni. Paniiin-teatat ineat, ma prinsese insomnia,. caci noaptea toatiistam si ma gandeem ce na cocire nastrusnica le va maifi trecut prin minte si in cc colt al casei ii voiu grisicuibariti a doua zi. Noapte de noapte ajunsesem sa fatpariuri en mine insu-mi ; sora-mea, vadana, nu mai con-tenea ocaranclu-ma (lace nu mai sting lumina, ea si asae stump kilowatt-ul ! Altcum erau atilt de curtenitoricu min-, tinerii trvi qapani, ire& nu ma puteam impo-trivi rugaraintii for sa nu plec, dar brr 1 ce marl neuras-tenici !

Daca e asa, to inteleg, dar de e numai affit, potisa fii sigur, Evaristo. ca la not asemenea lucruri nuintampla. Ne vei gasi in fiece dimineagi in odaile non -sire. ed5og-i rfizand. Nu avea nicio grija, numai sii-tifad datoria.

Zap'anul se luminase la fatil indreptase pozitiaconvenisem sa intre in sfrviciu de a doua zi.

Ne-em inteles, poti locui la Dumneata acasii, darurmeaza sa fii la Fervic;u la o-ele sapte dimineata.

Cu aceste cuvinte ma despartisem de noul meu ac-cesoriu diplomatic.

Acestea se petreceau pe la inceputul SaptlimEtnitMari.

Evaristo, cu toate ca era posac si foarte probabildisp-ptic. inclvlinea, de vreo doua tile, serviciul in modcorect, astfel indit pn+usem asigura pe gri.juliul nostrudecan de cancelarie ca, eel putin in ce ma privea, onoa-rea Orli era salvata.

In seara de Jola Mare. dupti ce personalul se re-trasese si pornisem a ne culca. cineva suns lung la usii.Cine sa fie oare la o ors asa de tarzie? Nu asteptam penimeni! Probabil o telegrams. Imbracand halatul, treeuiin vestibul si trasei zavorul. Era matusa mea sosita Cufiica deadreptul dela Focsani, precum obisnuia mai in

; iiisi

Page 155: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

163 PE CAI DE MIAZAZI

toti anii, in preaima Pa,tilor. Caci pe cat era de anti-parizianii, pe atat se ariita de indrrtgostitit de latinitateei de orizonturi romane.

Mosierita austerrt care se trudea unsprezece luni pean la tars, nu avea decat o desratare, aceea de a petrecean cu an, cateva siiptrtmani de primrtvarsii. in Italia.

Iarta-ne, drags nepoate, ca sosim la tine neanun-tate §i la asemenea org. ! Inchipueste-ti ca am telegra-fiat Albergului nostru din Via Bocca di Leone, da niciacolo, nici in alte doua hoteluri n'am eisit camere. Uita-sem de congresul eucharistic! $i peste toate cele! inab.ptiimana mare!

Dar poftiti, poftiti le inctemnam, imbrbiti§an-du-le §i taring' geamanfanele pe care portarul le depu-sese pe prag, mai incape vorbrt

Pan4 maine dimineatrt, maicA dragii ! Ne multu-.

mtm cu mice ungher.Dar se poate, matu scumpli, facem rost puma,

decat, nici nu mai pomeni de supgrare, pe tangs bucuriade a VA vedea

Cedai, precum se cuvenea §i de altfel din toaatodaia mea matusii, iar fetitei ii oranduiriim un

culcus, a§ternand o saltea pe masa din sufragerie.Un Wit de groazg., horcrtnit §i infundat, ma destep-

tase a doua zi dimineata. Oare mai visam inert ? Unclema aflam ? Ce erau coloanele acelea doua la clipMaiulpatului ? Dar nici nu cram in pat. A... Da! Ma aflamin salon! Asa e! MKtusa Marcella! Dar fantoma aceeape pragul usei sufrageriei in anteriu albastru §i p6,mX-tuf in chip de armii medieval& ?

Evaristo, ascultrt...No. No. Signore, Grazie, no, Proprio no!Stai srt-ti explic. Asearli ce ai plecat, an

sosit pe neasteptate, ni§te rude din Romania ; ointamplare...

Signore, no, signore, no. Vergine Maria! Ma lip-

?

dupepurl

!...

Page 156: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

TJCENICIE DIPLOMATICA 169

sesc de leafs si de toate, repeta maniacul gafaind, pof-titi sortul, poftiti prim'atuful, va multumesc si am plecat.

Dupa ce lepada insignele profesionale, asezandu-legray pe scaun, cu pasi mari, cu bratele la cer, monoma-nul naucit, cu 134'ml maciucri iesi. vaicarindu-se

Ha, diplomatii, nu ma mai prind, cafe zile voi0-ve,a. Bine a zis, unchiul men. cand a zis: marl neuras-tenici, cei mai mari neurastenici !

Si infatisarea lui ingrozita pieri deapururi din casamea.

Bine venite sunt m'atusile, gandeam pe cand co-boram depe canapeaua in stil Renastere ; dar ce msfac cu Domnul Consilier ? va spune iar ca dezonorezprofesia.

2.

Cam tot pe vremea aceia sosise la Roma on delegatal Uzinelor Ford, proasprit venit din U. S. A., care tra-iase cu Atasatul nostru Comercial preliminarcle

unei fabrici de montaj la Constanta, destinata sa-alimenteze Orientul apropiat. Cum Atasatul nostrilComercial era cam certat cu limba englezri, luasemparte la negocieri, in calitate de thlmaciu, impreun'a cuun coleg al meu si el Secretar de Legatie.

Tratativele erau pe cale buns, iar noi, tinerii, nehucuram la gandul de a contribui Ia infiintarea uneifabrici,de automobile in Romania, cand, pentru motivece imi scapa, ele fusesera intrerupte.

Domnul Johnson, inainte de a paeasi Roma, se cre-zuse obliigat ssa ne pofteasca, pe colegul meu si pe mine,la delun Ia Grand Hotel, cu care prilej, acest pasionatsustinator al conceptii lui Henry Ford, ne asigurase cava face tot ce ii va sta in putincd, spre a fetid. tamnoastra cu o a.ernenea uzina.

Era intaia oars cand intram in contact direct culumea de afaceri americana. Mi-a r;Imas dar-intiparita

Page 157: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

170 PE CAI DE MIAZAZI

zenia chiar patima cu care acest aprig aparator elintereselor casei Ford ii susfinea cauza. Pentru DomaniJohnson, omenirea se impartea in dons& categorii ; una;a posesorilor de automobile Ford sau pravoslavnicii,alta, a neposesorilor, alcatuind turma de rataciti, dernatde mita, care cutreierau globul pe alte marci. Arareoriintalnisem asemenea fanatic.

La sfarsiful mesei, colegul meu cu mine netiam crestineste rusinati de a poseda, el o Alfa-Romeo,cu, o Lancia; si ne aflam in acea stare de spirit in careimi inchipui vor fi fost catehumenii in ajun de botezAjunsesem pans a afirma sus si tare, Domnului John-son, ca vom schimba, de indata ce se va infiiata f a-brica la Con-tan ta, frumoasele noasfre masini cu auten-fice fordulefe, desi, vorbind deschis, mi se strangea inimade d'ragul linei Lancia cu reprizcle ei ceifelate si formeatilt de armonioase. Dar Si catehumenii nu se lepadauei oare de paganism cu oarecare impresie de sacrificiu t

Nu e nevoie sa asteptam infiiatarea filialei dinRomania, exclamase aprigul stegar, sculandu-se delamasa. Ford are grija de adepfii lui i voiu ingriji euca sa primiti sate un automobil in cel mai scurt timp.

Parasisem sufrageria hotelului oarecum nedumerifi.Ce vrusese sa spuna, domnul acesta Ne claruia.pasa-relele sale? Aveam not mutre de funcfionari venali? San.se gandea sa ne seotoceasca prin buzunare, fara sa-i fifacut vreo comanda ?

Colegul men, fire optimists, ma linistise razand :N'ai grija, nu e decat un fel de a vorbi. Tipul

c pufin scrantit la minte de atat fordism !

* *

0 lurid mai tarziu, batranul aprod Paolo, ramasitadela Nicolae Fleva i tiran in anticamera Legafiei, netranti pe masa, colegului mie, cate un aviz din portul

$i stm-

?

sf

sf

Page 158: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATIC 17t

Napo le, unde se arata a in contra rambursului de-25.000 lircte, puteam scoate, fiecare, cate o lads cuprin.-zand cate un automobil Ford sosit cu transatlanticuIConte Verde, via New-York, direct dela Detroit.

Inlemnisem. Fiori reci ma treceau cu toat6 caduraanot:nipului. Prietenul meu raclea verde-galben. Puteamsa afirmam sefului nostru ca nu comandasem automo-bilele Cine ne-ar fi crezut ? Apoi orgoliul profesional,caci doar negociascm infiintarea fabiieii la Constanta.Poreclir'am, precum se cuvenea si in grai autentic ro-manesc, pe accsti negustori americani, ceea ce desiguraleatuia o satisfactie de moment, dar nu rezolva latura

Nu-mi ramanea decat sa teiegrafiez la Bucu-resti, pentru a pune la incercare darnicia pifirinteasci.Tatal meu, la care apelasem cam des in ultimul timp,cu tot sufletul cald ce-1 caracteriza, imi rrispunsese tele-grafic : Te intreci ! Admit tats bun, dar nu precum.crezi, -Laid nebun". Ceea. ce nu -1 impiedicase a-mi tri-mete a doua zi, banii cu avertismentul expediat suma,ins'a e ultima parse.

Si astfel ma procopsisem cu una din acele ciudategang4nii sbarniiitoare, cocatat4 amintind un ustensildomestic, nocturn, astfel cum se infatisau primele for-duri.

O scosesem din lath'. cusajutorul reprezentantuluidirt Roma, un oarecare Cavalier Fracassi, napolitan do

na'uc la cap, si nul ca tebnician. Dar scosul dinlads nu era totul, acum era vorba s'o punem in func-tiune. Si Signor Fracassi, dupes cateva ceasuri de zadar-nice incereari, in dccursul csirora incurcase toate firelaelectrice, imi declares, cu riAduf :

La urma urinei, nu e treaba mea. Noi, in Italia,nu intrebuinciim Forduri si nu ne pricepem la ase-menea rthisCiiri. Nu uitati ca suntem cea mai veche lavaproducatoare de automobile si de yeti avea neplaceri.

§i

?

financiarti.

origins,

Page 159: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

172 PE CAI DE MIAZAZI

,e din vina Dvs. Cum ati putut alege cea mai ridieolii.mama din cafe exists in lume ?

Dar uiti ca esti reprezentantul ei.Ei ? Un Napolitan reprezinta orice. Asia nu

insemneazrt ea e convins. Inseraneaed numai ca e inte-lligent...

Colegul si cu mine, ne uitam, desniidUjduiti, la acesdoi gandaci gemeni, din tinichea neagrK, care petreauca ne privesc ironic cu farurile lor, pe cand ne suceamueputinciosi in jurul lor.

In gesturi maH, Cavalerul napolitan ne asigurii ca,desi era o perta rara, totusi ne va gasi un mecanic for-dist, cu conditia sg nu fim neriadatori, crtci Lisa cevainsemna cercetliri pe toga peninsula. Dar el Fracassi,se facea forte sa.' gliseascil orice pentru clienfii lui, deaveau incredere in el §i de nu uitau ca plata garajuluide ptistrare nu frIc-a parte nici din prctul comenzii nicidin modestul sau comision.

*

Nu trecuse siiptUmana ursuzul sef-aprod Paoloma vesti, intr'o dimineata, ca astepta afara un fel dedomn trimis de cavalerul Fracassi. Britramil Paolo, care,,de ani de zile, Irata tinerele generatii de secretari cufamiliaritate, in credinta bUtrancasca ce avea ca §i elera menit a le face scoa15, ad5ogil searbit: , Dried rtsta-este soferul pe care -il asteptati cu neriThdare pentru apune in miscare broastele Dvs. apoi nu va fericesc, &ad-aratii mai mult a histrion decat a mecanic".

Obraznic se mai facuse acest vechiu edec. Nu in-drUsnise el oare in ajun, sit apcstrof ze pe un coleg alnostru care obisnuia Sit soseasea pe la nrtmiezi si care,prin extraordinar, Ce infilti.ase la ora de serviciu : Ce-icu Dumneata, ai crtzut din pat ?"

Nu, nu mai merge-a! Hotarit a-1 pune 1a locul lui,

¢i

si

¢i

Page 160: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA. 173

fi poruncii riistit: Nu ti-am cerut prtrerea si mai caseams nu mai cobi, ei pofteste-I in sale ".

Trecufi in anticamera, colegul meu si cu mine, za-riram inteadevar cu uimire, un personagiu care se sculagreoiu depe scaun, pe cand Paolo din ce in ce mai surd,.dar tot asa de indiscret, cu o mama isi facea palnie laureche, iar cu cealalta. pe la spatele vizitatorului, gesti-cula, cu semnificatia vedeti, vedeti, nu v'am spus, eun caraghios 1".

Personagiul, de talie mica, obez, ras de mustata, cixcostum vargat, batator la ochiu, cu cravats lavaliere siprilarie cu falduri mari, arata a actor de balciu. de tipu.1acela nedeslusit ca origine, cu profil napoleonian si cugusa ce am intalnit cu totii in toate Virile din lume..

La intrebarea noastra fa'spunsese, suspinand :Ei ! nenorociri familiare m'au facut sa parasesc

nobila cariera a Thalici, spre a deveni mecanic!°fed adanc. Ulterior constatai ca acest demn emul atlui Novelli, suspina sfasietor la fiecare trei euvinte :

Cunosti mecanismul Fordului ?Ei na-li-o buns! Fireste ca da! Of, of... De n'a

fi decat lunile petrecute in Statele Unite cu trupa comica,a illustrissimului Cavaler Birbante! Cunoasteti? Din.Catania. Ce-i drept un escroc. Motiv pentru care I-amparasit. Dar cum va spun, Fordul n'are niciun secretpentru mine. E intr'adevar o marina complicate, duedaces stiff s'o iei, o struuesti ca pe un cal.

In cazul acesta sff dace pretentide D-tale core-spund cu posibilita #ile noastre...

- Of Doamne, of1 riposte automobilistul stena-horisit. N'esi crecte ca o sa va precupetiti cu un artistca mine ! Cine spune artist, spune cinstit Ve rog a mapune la incercare si numai apoi vom sta de vorba des-pre... of h.. of !... la4-ura materials.

Ne sfatuiram, la o parte si convenirarn impreuna cucolegul meu, sa-1 pun eu deocamdata la probe. De alt-

da

1

gi imiisi

Page 161: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

174 PE CAI DE MIAZAZI

fel, avea carnet de conducator fordist i Cayalerul Fra-cassi ii recomancla erilduros pe acest concetatean al lui,astfel incat ii incred'ntai cheile numarul diplomaticrugandu-I sa mearga dupe masa la firma, sa porneasciimarina i sa fie a doua zi de dimineata in Via Po, sprea ma duce la cancelarie.

A doua zi, la opt, Fordul iii vesti sosirea printr'unsgomot asurzitor de tinichea.

Pentru acei ce nu au trait inceputurile celebreifirme, se cuvine Ea amintim mecanismul ingenios carealeatuia originalitatea acelei rna$ini, anume, numai.?mull viteze, o singura pedala in cursa careia se aflaviteza intaia frana i mersal inapoi, iar viteza adqua se oblinea prin impingerea manetei de accelerareaflate sub volan simultan cu brusca parasire a pedalo.0 a doua pedala comanda frana. Conducerea aceluibizar vehicul comportla desigur uitarea regulilor de ma-nuire a masinelor europene i, deasemenea, o oaresicarepractica, fiind un amalgam de s-nsibilifati a picioruluidrept pe cele trei pozitii ale pedalei si a degetelor auri-cular si inelar dela mana dreapia, care, deli plasata pevolan, nu inceta a manui, inainte i inapoi, faimoasamane+a de accelerare, potrivit cu viteza

Pe cat erau unii de virtuozi in sincronizarea ace-stor sensibilitai, pe atat alii, probabil cu reflexe intar-ziate, nu reuseau, nisi dupa ,o inde'ungata practica, sacoordoneze tranzitine, producand asupra pasagerilor cea,mai neptiicutZi impresie de salturi, dealungul intregulutparcurs.

Am reusit s'o pornesc aseara, dar nu va spun cuce truda, exclama automedonul de cum ma ivisem inprag. Apoi, cu ton categoric :

De e vorba sa va duc la Legatie, o lam pe bu-levardele periferice, caci e mai periculos decat toate ce-lelalte Forduri ce am condus papa acum. VO, spun drept,mi-e groazii

s,i

voita.

75

si

Page 162: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA 175

MA cocotasem pe perna din fund, privind mahnitspatele noului mecanic. Dupa naivitatea miirturisiritsale, mai ineapea vorba !

Perfect. Ia-o pe Viali Parioli ; deacolo, treci Ti-brul la Ponte Margherita, inaintezi pe Lungotevere siajungi la Palatul Santa-Croce, evitand centrul Romei.

Profilul napoleonian se ivi o clips, aproband cuochiul holbat &titre cheile de contact duph cateva za-darnice incerc5ri sari ne asvarlir5 de vreo trei on insus si tot de atatea on inainte si inapoi, gandacul, din-tic) s5rituril. se urni din loe, pornind cu asa viteza, incatincremenii. Frunzele de pe marginea trotuarelor zburauca luate de vijelie, praful depe soseaua Po se ridica invartejuri, cainii ltarau, 11 mea se oprea in loc. In zan-g5nitul tiepidatiei, sbierai la urechia Napoleonului

Las-o mai inset, vine cotitura, e incrucisare detramvaie ! Napoleonul, in falfait de lavarierti, imi ur1;iinapoi ceva semtinand cu: dar parch o pot opri!.'

Printr'un reflex, 8sarisem in picioare §i aplecand tottrupul peste banca din fata, cu braful intins, ii gi inchi-sesem contactul, strigand :

Pune harm, nenorocitule !Era ultima clips ciici intram in vagonul dela rrts-

pantie. Marele actor de odinioar5 se intoarse maniaseiltre mine, declarand c5, dae5 m5 mai ating de aparatelede bord, declin5, once riispundere. Ce-i drept, fusesemanti-sportiv ; yeti tecunoaste, insh, ch o ciocnire, de me-rele cucului, cu tramvaiul comunal, nu prezentaun farrnec. Ma resemnai §i lunecar5m mai departe pepanta bulevardului Fuori delle Mura, adic5 afar dinincinta Cet5tii Eterne, pe asa-zisii munfi Parioli. unocol pe cel mai indepartat arc at cercului. Trecand pela vestita sorginte mineral denurait5 Inc 5 din btitrani,,Aqua Acetoza" un soiu de Karlsbad al plebei ro-mane acolo unde bulevardul, pe vreo cativa kilo-metri are o mare 15time §i este in deobste pustiu, artistul-

flies

si,

Page 163: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

176 PE CAI DE MIAZAZI

sofer iii revenise in fire si apostrofase voios masinufa:Ti-am spus-o ! Am sa-ti viu de hac. Pe tend

eu insu-mi calculam cu melancolie cate bidoane debenzins, pe atunci a at de rationata la Roma, ar repro-zenta lunar o asemenea extravagance:, de ar fi fort saurmez zilnic acest traseu periferic.

Buna dispozitie a Napoleonului meu nu fusese dolunge durata cad curand, inialniram pe Via Sularia, ye-nind de la Ponte Milvio lungi siraguri de carausi de vin,tipici campaniei .romane, cu carele for purtate de douuroti inalte, cu coviltir multicolor, reputafi pentru grainlfor mucalit,

Nu §tiu cum trecuram teferi pe sub stramta Portadel Popolo, cum traversarani de doua on podurile Ti-brului, fapt e, rasuflai cand ajunseram in Via Arenula,dar mai cu seams cand aterizai in fate: portalului Can-celariei.

In ciuda observatiilor sefului nostru, birourile ra-sunara dimineata than de hohotele noastre de ras, pecare le atatau si mai tare tanguelile amarnice ale cole-gului meu cel cu al doilea Ford care ridica bra-tele la ccr, vaicarindu-se :

Daca tn. automobilist, al patit-o astfel, apoi cemet fac eu, care n'am pus in viata mea mana pe volan !0 inapoiez lui Fracassi, s'o vanda cui o

La pranz, luasem o hotarire energica : de aster datavoi cond Ice eu ! Dar, uitasem de fires suparacioasa.a.artistului napolitan.., Mai din ingaduinta, mai din bra-vada, caci csisera tofi colegii radeau cu pofeet in jur,iar Metterrich -ul nostru se indeparta intepat danddin cap a dezaprebare, cedasem, lasasem tot pe ar-tist la volan. Asa dar o pornisem iarasi, Napoleone, co-cotat la volan iar eu pe perna dela spate, poftindu-icurtenitor pe colegi sa ma insoteasca, pe cand ei multu-meau ironic pentru asa placere, cu palariile plecate Iapamant.

sisi

Page 164: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA 177

De data aceasta insa o luam prin centru. Na ampofta sa consum benzina pe o saptamana ca sa ajungacasa.

Profilul cu ochii holbafi reaparu o clips, biennia-du-se.

Evoc si, astazi cu groaza, acel drum al Patimilor.Cum am trecut prin strazile inguste, lipsite de fro-

tuare, forfotind de trecatori, carute, automobile 10

carrozzelle, nici acum nu ma pot lamuri IPe plata Panteonului era sa intram fntr'o tarabli

de zarzavagiu ; pe ulita Campo-Marzo era sa strivimmai multi copii, la coltul pietei Montecitorio, scapara eaprin minune cei doi carabinieri, gradatul cu pamposirosu si albastru si soldatul cu bicornul simplu, ce strayjuiau in fafa Parlamentului. Ce-i drept, Napoleone oluase cu viteza intaia inca dela plecare ; desi inaintaca o furniea, suns neincetat din claxon, dar mai alesse folosea de conservatorul de odinioara spre a strigacu glas rasunator, aplecat alaturi de geam si gesticu-land cu rattna stanga :

Pazea nenorocifilor! Pazea! porca Madonna, lao parte ! Uite-1 pe surd I nu se aude ? Nu se vede ? peand sarmana mas,inuta clocotea de atata incetinealasub soarele dogoritor.

Lumea pe parcurs, era consternate, vazand atatanedibacie. Femeile speriate trageau Indarat copii kri-i.

luau la batae ; barbatii se opreau in loc cu gura cas-cara ; unii injurhu, altii nu mai puteau cte els la vedereaneobisnuitului vehicul si un val de glume la adresatantarului, bondarului, lacustei" a caraghiosilor destranieri" si a nebunilor de americani" De urma Inzumzet de vesele ocari.

Ba, primii la o cotitura si o portocala asvarlita din -tr'un grup de tinere fructarese care tare se Inveseliserdla asemenea priveliste, iar niste ciocciare" floraresefl picnira pe Napoleon, drept in palaria cea cu faldun

19

Page 165: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

170 PE CM DE MIAZAZI

late, Cu niste garoafe pe care el, convins ca este Inc&pe acenrt, eauta, spre marea mea spaimrt, sr' le prindadin zbor. Din fericire, britrana care trecea cu dour' co-luri do zarzavat, nu pierdu deck unul, aruncat de-parte de izbitura aripei din stanga, pe cand bunicutascAprt cu viata, datoritrt unui lazzarone care, mai sprin-ten, o insfacase de brat, in ultima clips.

Aiunsesem acum pe plata Colonna unde, In epocaaceea postbelia, mai dainuia terminusul liniei de tram-vai, desfiintata de atunci, care, pe stramtul culoar alulilei del Tritone, urea prin San Nicolo da Tolentinospre gara dei. Termini. Acolo, la riispantia din CorsoUmberto, in fata cafenelei Aragno, se afla locul de in-tilnire al intregii suflari barbatesti dela centru, ti-neri qi b4trani, negustori, filfisoni, rentieri politi-cieni, care, tolaniti pe scaune is terasa cafenelelor saugrupati in ciorchini sgomotosi indeplinesc din totdeaunadatina antemeridiana a vermutului, a omagierii saubarfirii trecatoarelor si a vehementei comentari a eve-nimentelor politice.

Napoleone rligusise sbierand :rati siiturat cu viata ? Vreti muriti ea tot

dinadinsul ? pe cand claxonul ascutit ne.croia cu grenun drum prin multimea amorfa.

Cand intedm pe Trittone, drept la capulintre vagonul de tramvai care cobora anevoie in sprenoi, sunand jalnic din clopot si intre tinicheaua noastr#care urla a sirens, un cetacean pantecos, cu borsalinode paie dat pe ceafa, cu ochelari de our pe varful na-

citea nestingherit Il Messaggero". Pe acesta, nisitrambita judecrttii de apoi nu-1 va muta din loc ! gandiieu, pe cand, cu inima stransit socoteam : pan S. aid ne-afost I Acesta nu mai scapit !

Ce bine cand Rumanul nu judecA pripit ! Cad Na-poleone, printr'o manevia demnii de marele situ omomm,II ma au, miiestrie pe acel onorabil dar ineadacinat ce-

,

si

IA

ea liniel,

'mini,

Page 166: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

TJCENICIE DIPLOMATICA 179

tatean, ocolindu-1 in ultima clips. Cum ins recunostintanu este in firea omului nici dreptatea in natura lu-crurilor, de data aceasta, singura tend Napoleone do-vedise intr'adevar dibacie, fu fasplatit cu urmatoarea,atat de umilitoare insults, pe care mosneagul i-o trantiraspicat peste ziarul desfacut, in rasetele multimii :

Razza di rospo gallegiante I gloaba plutitoarelSarraanul Napoleone !

Ajunsi cu chiu cu vai acasa si,dupZi ce dinters ul-tima smuciturrt, se proptise in fata porta, automedonul-stergandu-si cu batista colorata fruntea-i neroadrt,puse Juana pe inim5 si declamii :

Poftiti i vedeti cum bate ! Hitati-va la mine.sunt desfigurat Desi Cavalerul Birbante imi hiudaintotdeauna curajul, ineredintandu-mi rolurile de uci-gas, ya declar ea nu inteleg sa-mi curm zilele pentruarabitia de a conduce un vehicul atat de primejdios 1V'am salvat viata pe ziva de azi! Ajunge! Dati-mi volesrt ma retrag. Costul : zece lirete.

actorul, punandu-se de profil spre a mi-1 rasa-iesnicK amintire sau spre a nu fi martor la meschinascene a riisplafei intinse mains dreapta in. spre mine,pe tend, cu stanga, inalta slinosul sombrero, salutandIn aiuri, uncleva, In zare, o miireatrt oaste

Ineuiai rasnita in garaj reluai la purtare lineLancia. 0 luny mai tarziu, un industrial imbunghiatdin Torino mil mantui, cumparandu-mi Fordul.

Nu pot a firma cu certitudine data am restituitvrelodata paralele Tatii ? Dar, spre a fi cu totul sinter,asi fi gata sa jur ca nu...

HI

In ritmul aceleeasi 'ucenicii, nu joacrt un rol maiprejos, prepusul la pricerile gastronomice, deli acesttermen emfatic nu se potriveste cu amintirea ce mi-au

§i

I

imaginarK.§i

ist

$i

Page 167: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

180 PE CAI DE MIAZAZI

modestele preparate ale lui Sor' Giovanni, §efulmeu bucator depe atunci.

In schimb mi-a ramas intiparita amintirea nostimeibale infatisari.

Lasiim altora sa deslege problema de psihologie cu-linarg, anume a se sti ce e mai valoros pentru un buafar: a-ti lasa amintirea personalitatii sale sau a felii-rilor ce ti -a &dia.

II mostenisem dela un coleg burlac, care, la ple-care, ma incredintase ca era om tare de treaba maipresus de toate, curat i econom.

Dimineata, la ora tend Gemma deschidea obloanelei aducea cafeaua, imi rasuna i azi in ureche fraza

rituals ce atribuisem, vreme indelungata, insusirilor etde camerista desavarsita, dandu-mi numai tar-zin seama ca ascundea cea mai vicleana intentie :

Bucatarul este la usil asteapta porunca pentruziva de azi. La indemnul meu sa pofteasca, se prezentaSignor Giovanni, cu haina i sort ca neaua, cu scalealba cat comanacul Marelui Logofat. Era un batran,foarte batran, cu obraz, supt de ascet, cu suras microsde staret, cu doi bujori de bola, meniti, in inchipuirealui, ascunda varsta inaintata. Scotea o lista cora-pusa din cateva feluri, pururi aceleasi, vre'o vase lanumar cu ochii pierduti la ceruri, cu degetele maneidrepte aduse la gura, in sewn de deliciu, rostea :

Asi propune pe ziva de azi, fie spaghetti allanapoletana, fie orez alla milanese cu sofran, fie mozza-rella in carrozza", din sirag de felii de paine prajita incascaval si tavalita in sos cald de an,ovie. Un deliciu IE mandria noastra de Romani... Pare-mi-se, v'am maigatit ?...

Ba bine ca nu Giovanni, numai saptamana -Ere-ne-ai dat-o de trei on !

Apoi urrneaza o fleica la geitar de o fragezimeneintrecuta, in sange, pif, paf ! Numai cat o intore pe

lasat

intr'un

cnta

si,

si

sa-i

si

Page 168: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA 181

jgratec §1 e gata. Totul stl in indenaanare : Pif I Paf !cu hotariree dibiicie. E secretul meu. 0 voi ungecu untdelemn...

Sub nici un cuvant in untdelemn, Giovanni!intrerupea nevasta-mea. De cate on sa-ti mai spun ?

Asa e, Doamnti ! Sa iertaji, corecta mosneagul ;o vom gtiti in unt. Pentru sfarsit zabbaione sau salattide portocale. 5i buctttarul sta locului cu capul usor aple-cat si cu suras seductitor.

Alte ori, and protestam pentru nemiloasa unifor-mitate a listei zilnice, riimanea lung pe ganduri, preftt-candu-se ca cerceteala ungherele memoriei, ca apoi, cuexpresie inspirata. sti sopteasdi: am o idee grozava. Cear fi sa gustati minunatul nostru minestrone sau ace-easi supil gatita dupes moda lombarda denumitil cazzeu-la" ? Va vestesc pe Domniile Voastre di, in acest caz,comports i niste cartabosi fierti, un vis nu altceva.

Arareori, in zilele de sttrbiltoare, indraznea,stt intrebe, sotto-voce : 0 langusra cu maioneitt ? Darvai, vai e asa de scump4 I Si crilcanct doi pasi inapoi seuita la not induiosat, ca unul care ar gandi : Ei maispune -fi ceva de puteti ! Lista mea de bucate c nesfar-

dar va vreau binele stomacului Si al pungii.Binele pungii noastre sau binele pungii sale? C4ci

pe vremea aceia, era obiceiul la Roma, mai cu seamsin easels strainilor, srx se plilteascii buctitarului o sumsfixes zilnica. de cap de persoanil, cu care el asigura cos-nita. Astfel incest, ma ierte Dumnezeu, avea talcul ei,grija lui Sor Giovanni de a nu ne da indigestie, oblo-jindu-ne cu nesfarsite salaturi, alimentul eel mai ieftinde atunci, spre a implini golul gatitului sau pe sponciu.

1ntre timp, Gemma iii &luta de lucru prin odaieqi ne-au trebuit s5ptiimani intregt ca sa dilm de rostulirabaluirii ei 6i a intrebraii ce urma invariabil, ciireiamosneagul i se asocia, ploconindu-se numai in surasuri:

Si Domniile Voastre au dormit ash noapte ? Ati

sita,

si

Page 169: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

182 PE CAI DE MIAZAZI

Client visuri Oriente ? Da, da, Sor Giovanni este mesteiintru talmacirea icoanelor din somn I

Povestiti fara sfiala, confirma §eful cu zambet definger ganditi-va bine si spuneti.

Venerabilul mos care, in ciuda suleimanurilor, so-cotisem, cu satia mea, cli nu trebuia ea fie departe deoptzeci de ani, avea o iscusinta deosebita intru rastal-macirea vedeniilor noastre nocturne si ne invatasem,.dimineala cu dimineata, sa povestim i visate §i nasco-cite, numai de hazul graiului s5u colorat, a neintrecn-tei dicfiuni italiene, adevarata lingua toscana in boccaromana", de care era foarte mandru.

Trandafiri roz ? Jocuri de a/A in bazin ? Calalbi? Va spun numaidecat.

Si cu mina dusa la frunte, gandea adanc, apoiarunca spre Gemma o privire complice ; in fine proo-rocea suspinand :

Nici nu se discuta ; ascultati, va rog, nobilissnusignori I Trandafirii pembe sunt fericire, mai cu seam*pentru Dumneavoastra Doamna, caci inseamna omagiuadus frumusefii. Jocuri de ape in bazin ? Belsug aman-dorura ! Iar, cai albi, per il signore" de, de... card Invis e lucru dracului. e semn de vrajba, de lupta, dardata permiteti, voi ad5.oga respectuos ati spus cai albi,nu-i atia ? Atunri lucrul se schimba ; cad calul alb im-plica succes §i glorie.

Eram departe acum de sarlicacioasa lista de bucatesi in fiecai e zi se scurta desbaterea culinara si se lungeatalmacirea visurilor.

* *

La inceputul primaverii, o drama neasteptata inaripa bucatariei spulbera iluziile noastre tineresti, Cuprivire la poetica, plapanda grije matinala a Gemmel$i a lei Giovanni.

:

;

Page 170: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

UCENICIE DIPLOMATICA 183

Aflaram cu mahnire ca un vis mai nastrusnic, ccnriscocisem pe deantregul la inceputul saptamanii, nu-mai pentru placerea de a auzi comentarul inflorii albucrttarului ghicitor, prabusise pe acei doi in falimentultuturor economiilor stranse pe timpul ultimelor trei

Menajera noastra romans ne sopti di Giovanni pier-duse vreo doua sute de lirete, iar Gemma tot cam peatata.

Menajera observa :Dupa ce la inceput, castigasera saptamana co

sapiamana, si ma ispitisera i pe mine sa-mk incercrocul la loterie, de vreo lung incoace nu le mai mergea.Lisa visul Dvs. cu sosirea acelui domn ministru acuradourtzeci de ani la Roma, parca ati spus Nicolae FIeva,care, ziva, se plimba cu armasarti lui negri, iar noapteacanta din vioara, i-a prapaditI Au jucat in sir pe acestvis, odata terno, alts data quaterno, caci,iesise prima ()aril numai cu un numar diferentaI Elspun ea ar fi vina Dvs. ca ati uitat sa amintiti ca purtacioc i cand le-ati spus era prea tarziu, eaei cumpara-sera biletele.

Asa dar acesti doi jucau lotto" pe visurile noastre,in erezul pe care Matilde Serrano I-a evocat ca atatamaestrie in romanul ei napolitan II paese di Cuccag-na", referitor la patina jocului popular $i, potrivit ca-ruia, visurile tinerilor insuratei aduc noroc jucatorilor.

Ba, aflai ca Giovanni poseda din batrani o pretioasacarte de visuri, legata in pergament, de marimea untticeaslov de biserica, ce-i statornicise reputatia de expertprintre jucatorii din carder. Acum intelegeam portiirareduse saracacioasa lista de bucate.

Ce importanta au stapanii flamanzi rrernelnie,atunci cand, in fiecare zi, to poti trezi milionar gi fi Telrasplati cu langusta zilnica l Ce imports, mai cu seanul,

no-

inchipuiti-vii,

§i

gi

Page 171: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

184 PE CAI DE MIAZAZI

atunci and e§ti oracolul, factorul rbispunzZitor al ma-halal ei ?...

De atunci, n'am mai imp6rtii§it visurile noastrepersonalului de serviciu ; in schimb, tot de trei on pesAptsiimanifi, am miincat : un deliciu! Mozzarella incarrozza, mandria noastr5. de Romani...".

Page 172: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

SCARI ROMANE

Roma Eterna, cladita pe §apte coline. era sortita safie orawl scarilor

Aiurea, la Lisabona sau la Heidelberg, din lipsade mari creatori, s'au cucerit colnicele prin rampe deacces. La Roma, leagan al arhitectonicei, cu fiecareveac s'a adaogat o scars atac brusc, luat in pieptadica scari, scari de granit, scari de calcar din Tivolis-i scari auguste de marmorii din muntii Carrara.

Scari cucernice Santa Maria Maggiore, SanPietro in Vincoli, Scala Santa, mai cu seams scarilesublime cre§tine§ti ale Basilicii San Pietro §i scari pro-fane Magnanapoli, Campidoglio, in fine Trinity deMonti, tot atatea locuri de intalniri cTe dragoste, de in-triga §i iscoade voi, scari romane, pagane sau cre-§tine, din Evul Mediu sau din vremuri moderne, voi,scari romane, intruchipati sinteza omenirii viclene §ichinuite, credincioase §i patima§e, cu cu ray-niri, dar §i cu dorinta de mai bine. Dorinta de mai pine,,.Guarda Sublime! Acesta este adevaratul talc al ace-lor scari, pururi urcand catre ideal, pe acele §apt,-coline.

Rocca Tarpeia pe capitolul Tarquinilor, infatisa laobar§ie sbuciumatul, rusticul elan dare dreptate al ce-for mai razbitori fii ai Mecliteranei.

La San Paolo fuori le Mura, pe scarile coborind inCatacombele din San Calixt, prim altarul credintei

si

grescli,

Page 173: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

186 PE CAI DE MIAZAZI

crestine prigonite, unde azi merg oamenii 8a sope treptele aprigului Coliseu al razbunarii prt-

gane, unde s'a zamislit in suferinta, religia mantui-ioare.

Pe Palatin, dominand Forul Roman, urci numaiprintre ruine strajuite de crini, iar de partea eea-

lalta, cobori spre Circul Maxim grandios amfiteatru detrepte, vestind decaderea Romei Imperiale, pe Teo-dora Bizanful.

Cu decadenta Impefiului Roman se naste domniaspirituals a Romei Papa le. Evul Mediu plin de eresurisi de obscurantism pe alte meleaguri, creeaza totusi,aici, in Roma in ciuda superstifiei tiraniei, arta

iar arta, creeaza scari noua, scari minunate, fauritede artisti geniali: Michelangelo, Bramante, Bernini,cari iii secatuesc creierul spre statornici in mar-mora, credinta in Christos.

Domnia Papa la, cu Iuliu al II-lea, cu Lante dellaRovera, cu Alessandro al VI-lea, iii afirma supremafiaepirituala, artistica prin nenumarate cladiri, dar siprin scari greoi asezate pe ilustre vestigii ale glorieiimperiale.

Din acest amestec de grafie elina, de virilitate ro-mans §i de credinta catolica a izvorit acea nesfarsitaennuna de scari, impodobind mare-tele coline cu ghir-lande de trepte, aci austere, colo gingase, acu' ane-voioase, acu gradatii usnare pe care, in aer liber saufn turle inchise, suiau carari Cruciatii, dar §i alaiurilefrumoasei Beatrice.

Astfel, intre basilici si fantani, intre cruzimipoezie, 0 nesfarsita exaltare de scari urcand pretutin-deni spre zare.

Pe Aracoeli, povestea gastelor dela Capitol desfatai azi pe copiii romani. Si nu e gluma pentru batranii

astmatici sa urce o suta cincizeci i trei de trepte, catrearhaicul Altar al Patriei, dublate de michelangeleasca

si in-cline,

§i

scan,

gi

giof

Page 174: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

SCARI ROMANE 187

scare din Campidoglio, care to duce agale pe aceeasiinaltime la minunatele muzee patronate de Venus,zeita Capitoline, precum si de nobila Scalinata" aRomei moderne, strajuind masiv Corso Umberto. A§adar, numai pentru colina Capitolului, trei grandioasescarf, cu impodobiri artistice, preamarind trei epocistralucite ale omenirii.

Pe Viminale, Santa Maria Maggiore, Rica§ erestiaclndit pe vechea basilica paglina, chiamii credinciosii,pe treptele ei late, sa urce din Quatro Fontane spre li-nistita reculegere a sufletului. Sub nivelul stcazii, o bi-serieuta modesta, San Pietro in Vincoli. eu eternalMichelangelo, desvalue si azi lespezi palgane, pe care v)scare infinit de romantics, le leaga de caldariimul Ro-mei actuale.

Pe aceeasi cale, mergand spre Campagna Romana,ajungi la Sad' Giovanni in Laterano, proprietate vati-calla §i una din cele mai vechi basilici crestine, in fats ,direia Scala Santa", dupii o legends, ar fi fost adus5de catre Sfiinta Elena dela Ierusalim din Palatul lulPontiu Pilaf. Scars urcata de Isus in patimile sale sipde care toti credinciosii nu se apropie deck in ge-nunchi, suind cele douazeci si opt de trepte de mar-moth', invelite cu lernn, intr'o exaltare de veneratiede credinfii pentru Mantuitor.

Pe Celsio, pe Pincio, la Montecitorio, die sariprearnaresc traditia Romei conservatoare.

Pe malul Tibrului, Castel Sant' Angelo stlipineste,_trufa§ si grosolan, orizonial efernei ciimpii; si acolo, casii ajungi la Tosca si la Cavaradossi, trebue sa-ti ieiinima in dinti, urand peste doua sate de trepte.

Pe Aventin, spre colonada schitului, tot sari siiara§i scari, pe care Shelley le urea radios.... De sus,de la Santa Sabina, turistii cats in zare, urmtind firulauriu al Tibrului, mormaritul poetului iubirii de oameni.

si

Page 175: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

188 PE CAI DE MIAZAZI

Amorul, $i el, pe langd traditie, ambifie §i religie,si-a faurit drept de azil si a legat §irag de scari appa-sionate" pentru amantii ve§nici. Astfel in Piazza diSpagna, un straniu decor de trepte, spectacular in an-samblu, infinit de gratios in amanunte, infativazaochilor o orgie de trepte si de balustrade tolanite ca osuperba faptura de piatra, aci stransa la talie, aci in-foiata pe trei randuri de terase, strajuite de cele douatune ale manastirii Trinity de Monti,

Jos, la nivelul Romei antice, via Condotti §1 fan-tana cu delfini jucausi a lui Bernini; mai sus, dughe-nile vanzatorilor de flori, in miresme §i soare ameti-tor, tot cadrul Romei prdfane loc de intalnire de-st-lungul veacurilor al tuturor artistilor, indragostitilarsi aventurierilor, al tuturor ferneilor ce au insemnatceva pe acest pamant al vesnicei Bahl.

In ceata serii, tree puzderii de fantome, mergandspre Villa de Medici, discrete, in verdeafa ei ca 0intriga la adapostul unui evantaliu,spre Pincio, gra-ding neintrecuta in clasicism de statui, de fantani §i deline terase; tree alaiuri de naluci din Reisebilder", din.-Le Rouge et le Noir", din ,.Cosmopolis ". Iata-i pe lordByron, pe Chateaubriand, pe Cabriele d'Annunzio ;iatii eroinele eterne ale Trinilgii dei Monti, pe ElenaMuff din II Fuoco"; pe Duse; pe frumoaca San Seve-rino, pe subtila Virginia Woolf, pe casta Giacinta Ru-spolil Toate §1 toti pornesc pe scara sublime catre Pin-rio si giadina Borghese, cu rafinament de arta florala.

Din Piazza di Sienna, cobori usor catre Valle Giu-lia. taram intelectual, unde toate natiunile culte de peglob s'au intrecut, spre a avea, sub forma de instituiiiculturale, niarturia lor. *i aci trepte §1 iar trepte, scariclasice, ducand spre batranul Tibru. Scoala Romans nurilmane mai prejos de celelalte focare de eivilizatieapuseanrt.

Page 176: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

SCARI ROMANE 189

Pe scara grandioasA, r!oborind intre palmieri si no-bile fantani, gfindeam ca si stramosii nostri vor fi cll.dit in vremuri de demult, o pfirticied din aceste scfirieterne.

Page 177: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

MATEMATICILE I ARHIMANDRITULDIN SORRENTO

Era in vara anului 1920, pe cand ma aflam la Romaea secretar de Legafie.

Mai petrecusem, nu e vorba, in copilarie multeveri in Italia, dar parea asa arsifa, asa zile dogoritoare,nu-mi aduceam aminte sa mai fi trait.

De cu dirnineafa, de ie§eai pe uli f a, razele soareluito loveau pe ceafa ca niste sinapisme nimicitoare deorice veleitate de acliune, dandu-fi o pofta zabilucade umbra, de racoreala, de frunzi§ verde; o dorinfaniistrusnica de rauri reci, de inghefatii, ce zie ? de co-halmuri intregi de ghefari in nesfar§ite fari polare.

Seceta de altfel era cumplita. Se vaitau biefii oa-ineni. dar zeul nepasator al climei insira mai departezi senina dupii zi senina fara macar de nourulefii aceiarotunzi fugari, amagind la asfinfit in seceta de pealto meleaguri, speranf a muritorilor.

Aici, nimic asemlinator. Disdedimineafa, pada or-bitoare de caldura, ziva, cer necrufator de siniliu, jarin amurg ceva $i mai coplesitor, plumburiu, african,neiertand vietafilor gafaietoare nisi macar odihna denoapte.

Ce-i drept, de cateva on in decurs de mai matesaptamani incercase sa gloat. Dar fusese o vremesi mai nesuferita, caci anticiclonul aducea cu sine doarizbanda antipaticului scirocco", finuse trei zile in

si

Page 178: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

192 PE CAI DE MIAZAZI

sir intreaga nature sub istovitoru-i vartej, strambase271 crampe atroce toara flora din Jur, caci e perfidlucru-mare si nu se poarta cayalereste, ca furtuna carevine, pustieste trece, ci in chip viclean, invalue oa-meni si animate, plante si case, cu retea denisip murdar. °data scirrocco retras in pustiile Sa-harei, dupe ispravitul satanicei sale misiuni, incepu-sera iarasi zile senine, aplislitor de dogoritoare.

* *

Din via Po, unde locuiam, in asa-zisii quartierialti" precum li se spunea din batrani care aveaudrept reper nivelul Tibrului o luam de cu zi sprePorta Pinciana, unde ma asteptau caii de calarie aiunui prieten, mare amator de pur-sange, plecat dinRoma undeva, in Dolomiti, ferice de dansul! i carefusese prea bucuros cand ii fagaduisem ca vein supra-veghia galopul matinal al calaretilor lui. De obiceiu,wealecam eu impreun'd cu ei. Faceam doua sau treeccoale in incinta galoppatoio"ului, sub pinii parasolistravezii, in cad'rul celui mai princiar pare depe lume,Villa Borghese.

Pe nisipul mlirunt, caii intindeau elastic prelungafor caleatura.

Apoi o luam cu totii la pas, agate, printre aleileumbrite de pomi seculari. care fac bolts pane la Muzeu;treceam pe sub ferestrele Paolinei Borghese, Cleopatranapoleoniana fericind-o de grija ce avusese Canovas'o daltueasca in marmorma, ceea ce e mai placut pe asaclime; apoi, prin Piazza di Sienna, cu grafiosul am-fiteatru medieval, sub cerul liber, de-a-lungul grlidinlidel Lago cu glastre de flori rare, descalecam in fafaterasei dela Latteria spre a sorbi pallarul en lapte proa-spat, sub primele raze ale soarelui.

Dar erau diminefi in care mai cu seams dupi

si

si

Page 179: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO 193

o noapte de scirrocco" in care nu gasesti somnul pepernele Alva cu toata dragostea mea de calarienu-mi aflam energia suficienta, spre a ma salta in sea.Raraaneam dear rezemat de leturile gardului, privindo clips spre antrenorul englez, impasibil i cadrilat,care pornea in fruntea coloanei lung-pasuindelor ani-male ; apoi leneveam din potecil in pofeca, cautandcolturi mai umbrite intre pajisti arse de soare Ina -intam printre laurii rosii i busturile ciunge a atatorfericiti nernuritori de platra, catre Fontana lui Moise,catre teracn de pe Pincio, de uncle ochiul cuprinde in-tit) singura privire si cupola Sf. Petru si Castel Sant-Angelo si Capitolul.

Era singura ors cand puteai respira aer carat.De altfel, Roma se golise.In afara de cateva victime, ca si mine, dintre

membrii corpului diplomatic, lasati de sefii for dreptztilog raspunzator; in afara de cativa autohtoni, carenu se puteau hotari sa partiseasca orasul nu mai eranimeni; iar viata socialti se marginea la cina de seartipe terwa clubului sau in gradinile din Via Nazionale,la Marinese sau pe AN entin, uncle era la moda birtuldela Castello dei Cesari.

*

Printre habotnicii care nu paraseatt mai niciodathRoma se afla i unchiul met/ de partea mamei, batra-mil savant Lorenzo, caruia ti plticea sa mii theme lamasa cu conditia sa fiu exact, la orele unu dupa da-tina veche. Nu pot spune Fucuria ce-mi pricinuiau intainirile cu acest om inteadevar fermectitor prin ului-toarea sa cultura helenista, latinista, literara. prin pre-&ilea stiint:fica depasind molt intelegerea mea, prineunostinta sa de oameni si mai presu, de toate, prinvioiciunea de spirit ce ptistrase intacta la cei peste

13

si

*

Page 180: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

194 PE CAI DE MIAZAZI

saptezeci de ani, in fine, prin un ce ironic, ba hiarusturator cu care isi iniampina adversarul in discufie,oricine ar fi fost. De el, contimporanii afirmau ca eraprintre cei mai inteligenti Ita!ieni din generatia sa.Oameni de inalta stiinta, ca Marconi, it considerau ma-tematicianul eel mai desavarsit din epoca noastra. Inschimb, dictatorul fascist nu-1 putuse castiga, caci, laprima solicitare, unchiul meu refuzase net, declarant)ca .,nu mai era nici destul de tanar, spre a face prostii,nici prea batran, spre a renunta la libertate, supremulbun al omului". De altfel nu numai ganditor abstract,ci intreprinzator aprig, realizator entuziast, care, prin-tie primii descoperise, din biroul sau din Prati diCastello valoarea zacamintelor noastre petrolifere titinsemnatatca salinelor de pe Marea Rosie, creind so-eietati industriale de gaz si electricitate pe tot cuprin-sul Italiei, luptand, organizand on pe unde trecea.

Cu toate aceste insusiri, cu tot spiritul acela corn-bativ, era de o modesiie profunda, de o rezerva im-pinsa panii la salbaticie ferindu-se de viataviafa socials. Nu prefuia decal munca, sportul, arta sicalatoriile. sa dela Anzio era o sala de gimnastica.un hicas de atlet pasionat de innot si toiodairt lacas deartist indragostit de statuara. $i azi, privind inapoi.recunosc ca n'am primit niciodatrt aiatea mustrari, subforma de pumni amiPali. in muschiulatura mea firavade copil, nisi mai multe observatii pentru greseli lagimnastica sau confuzii sculpiurale.

cat despre fatal meu, cred ca arareori s'a infiripatnsemenea prietenie intre cumnafi si s'au iscat atateadi..eutii mumble in mai toate domeniile, dar mai cuseams in cel literar si istoric.

In Nara aceea de,scoperisem la unchiul men si unoarecare epicurianism, exteriorizat in acea Ind:ad-irede a nu parrisi orasul pe o asemenea canicula. Pe candmatusa mea, femeie eleganta, impreuna.' en verii mei,

politica,

Page 181: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO 195

i ei tare ahtiati dupa distractii, se desfatau pe plajelela modii. din Viareggio sau din Rimini, batranul mate-matician, cu fruntea metstoklica. eu barbisonul amin-tind chipul lui Bernard Shaw, atletic la trup, ca laminte, in ciuda bolii care ii impunea o diets severs,da, in acele zile de vacanta familiars, curs liber copi-laroaselor sale porniri, infranate in restul timpului depiotocolara-i consoarta, consistand in a se scula in zorispre a se scalda in Tibru, in a-si face treburile disde-dimineata pe la diferite societati technice, pe care leindruma, in a priveghia la masa timpurie, cel maitarziu ,.al tocco" alcatuita din tot soiul de salaturiinnecate in untdelemn parfumat din masline, din fai-moasa fleica traditionala a Campagnei Romanebistecca ai ferri", de unde provine- i gratarul nostru,0 ea unsil cu mult untdelemn, dintr'o piersica despicatacu pedante teorii de disccare, totdcauna variate si tot-deauna hazlii, masa incununaia cu o suava cafeaespresso", in timpul sorbirii careia ochii marelui idea-list se perindau pe cateo raza patrunzand printre jalu-zelele adumbrite, cu acea launtricii iradiere a constiin--tei impacate? a indelungei cal parcurse? a muncitoru-lui care-si vede opera implinita ?...

Restul zilei, pans noaptea tarziu, lucra, afirmandca nimic nu-1 put-a desfata mai mutt. Ici cola, laasfintit, it surprindeam totu,i la cofetaria Aragno, man-rand prajiturile interzise de medic, mai cu seamy,acum cand scapase de sub tutela.

La aluziile mole, abia schitate, cu privire la in-darjirea sa de a rama'ne la Roma pe ascmenea cuptor.matematieianul se cam intrecuse in ziva accea cu pa-radoxe'e, aiungand pans la sofism, spre a ma convingeert tineretul modern este complet ignorant si degene-rat; ca Romanii de pe vremuri asteplau vara cu bu-curie, spre a dovcdi virtutile for barbiitcsii; ca trupulnu se of ele-te decat la scare; ca termele lui Caracalla

si

,da

ei

Page 182: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

196 PE CAI DE MIAZAZI

nu fusesera filcute pentru casei; ca muschii se ung Cuuntdelemnul binecuvantat se preluereazal apoi se.gtropesc cu apii rece; in fine, Ca inteligenta omului i-afost lasata tocmai spre a creia el insusi, iarna vara,dupe plat, iar nu spre a fi o jucarie supusa elementelor;dovada era el insusi care dispunea coi:comitent de varasi de iarna; de vara, iesind doar pe ulita; de iarna,intrand in case. Nu pot nega ca e o adevarata.' arta,la urmasii de bastina ai ltd Romulus, felul cum, ina-lute de zorii zilei totusi nu prea de vreme, din cauzaeurentilor reci ai munfilor Sabinei deschid mari toatoferestrele casei ca apoi, odatil inmagazinata racoreala,sa le inchida ermetic, fare excepfie si in chip drasticpans la apus, dobandind astfel, in vechile palate, otemperature nelipsita de umezealii. dar totusi con-stants i suportabila dea-lungul intregii yeti.

Dar, unchiule! asta e un fel de excrocherie fatede anotimpuri! Dumneata care esti atat de grijuliude adevar, de a triii conform naturii...

Un suras fin se descmnase pe chipul de medalieal britranului

Nicidecum! Este numai arty de a trai. Dar re-eunosc ca avem o vara exceptional de caldal.

Stand o clips pe ganduri ad'aogiiMi-adue aminte de demult; o vara ca si aceasta

Tatal fain avusese un. neajuns.Care ?

Sorbind iarrtsi cu deliciu din cafeaua aromara, ha-iranul ineepu :

Era cam prin arm!. 1890 pe o yard canicularii,ea aceasta, iar seful salt de nu mil insel, era ba-tranul Plagino liisase, precum e obiceiul la voiin earietii, incareinat cu afaceri pe sczonul mort.

Tatill fait era foarte dichisit. Parea-1 va'd cu si-ltteta-i subtire, in reditmota si job -n gris deschis, enbasion de abanos, Inghiogat cu aur, cu manu,i ou-de-

si

si

si

:

:

siit

Page 183: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO 197

rata si craved plastron, cum venise la mine intro di-mineatil afland ca sosisem dela Napoli de cu noapte.

Era tare neciajit. Depusese langa jilt jobenul cumanusile galbene si bastonul cel cu maciulie, stergan-du-si sudoarea de pe frunte cu batista de matase, ra-sufland din greu. Alergase din zori pe la Coate autori-tatile, urcase si coborise scari de ministere, asteptasezadarnic la Consulta pe secretarul general care sesculase, fireste, la rasilritul diplomafilor, adica pe Iazece: dar. pe semne c5, speriat de caldura, in loc samearg5 la minister, pornise de-a-dreptul sa se scaldela Aque Albule" ; seful protocolului era lipsa, in va-cantil undeva la Vallombrosa; departamentul, pe mana,unor natarai care considerau c5' lucrul era prea gray,ca nu-si puteau lua raspunderea, ca trebuia intervenitla prezidentie. In fine, bietul om umblase in zadar dedouazeci si patru de ore pe la toti sfintii.

Lorenzo, ce ma fac cu Arhimandritul nostru,care a murit pe neasteptate ieri dimineatil la Sorrento,uncle venise, bietul om, s'5 se caute la bai ? II cunoscu-sem la universitate. Elenist de seama. Am colaboraten el la Atena, acum doi ani. 0 figura de Oita. Nici nustii cat ma doare! Am telegrafiat la Bucuresti, cerandinvoire pe doua silptiimani, spre a-1 petrece la lacasulde veci. Nerozii dela Externe nici nu mi-au raspuns.Nu mai pot astepta din cauza ealdurii. S5rmanul deel! Mi se rape inima. Lorenzo o simt, mi to -a trimisDumnezeu. Da-mi o mane de alutor. Trebue s5-1 ex-pediez imediat cu vagon plumbuit. Am delegat ieri peeancelarul Domenico Pagliai sa-1 transporte cu toateonorurile la gara Vezuvio. Forinele sunt indeplinite,dar n'am putut oblige autorizatie pentru vagon. Candto gandesti, pe caldura aceasta...

M5 uitam la Duiliu cat era de turburat. Mil uitainIa portul Eau atat de chipes; 'Area venit de pe campulfle curse dela Capanelle, intr'o zi de Derby. Ma uitain

Page 184: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

198 PE CAI DE MIAZAZI

cum contrasta exteriorul acela de estet cu sbuciumulintipiirit in trilsilturile sale. Mi se jeluia: prima sa rhi-siune de insdrcinat cu afaceri ! Ce erau sa spund ceidela Bucuresti? Cum era sa-1 afuriseascd luminatelefete dela Mitropolie? Cum erau.sii-1 is in rdsprir gaze-tele D-lui Mititd Stuidza! Bietul om vedea deslasu-randu-se in fata ochilor, intreaga tragedie.

Ma! Incapabil! Incapabili erau functionariiitalieni !

Ea Ind fricu si neam de lazaroni, inculti, tembeli.I-am rdspuns ca pe vremea cand strribunii scriau filo-sofie, in Scytia se umbla pe patru labe.

In turburar:a lui se legase si de Arbimandrit. Ce-imai venise prea Sfan'ului sa moard la Sorrento si Inc dpe asemenea crildurd! Nu put-a sa astepte intoarcereain eparhia lui, ca sa treacd in lumea dreptilor, acolo,acasii, la el, ca toti crestinii? Dar nu! Era in primulrand vinovatd inertia autorifatilor italiene. Ba chiarmrirturisea ca niciodatii, in cursul sederii lui de pandatunci, nu intalnise asemenea sovd'iri din partea bale-tilor din Consulia. Avusese chiar impresia ca se eschi-vau, aruncand, rand pe rand, rdspunderea dela unbirou la altul: de sigur bles'emata de cdldurd! Si tatdItau. isi stergea de zor fruntea cu frumoasa-i batisid,de-i ajunsese pielea stacojie.

Ascultandu-1 ma stedfulgerd o inspiratie.Duiliu se uita la mine aiurit, pe cand, cu

vesel, it intrerupsei :Stai ca am grisit! Iti dau cu prdcere mana de

ajutor pe care mi-o ceri, cu conditia sa nu ma intrebicum, si si:i urmezi indrumarile mele.

-- Dar gandeste-te, Lorenzo ! Este urgent ! Nunvem Limp de pierdut! Va intra in putrefactie! Ce mafac ?

Lin;s'es'e-te, bre omule, daed-ti spun Cu to scapdo incurcriturri, Ce? N'ai incredere in mine ? .

Si surk,

Page 185: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO 199

Ba da! Insa vad ca to o iei in glum& Stiu cuesti la Napoli ca la tine acasa! stiu ca, dacii vrei.

Ei, asta-i! Am raspuns eu tatalui tau, nu e vorbade vrere. Dar mi-a venit acum in gand ceva.

Mi-amintesc ca nu ma puteam staptini de ras,pe and fatal tau se uita la mine cu ochi maxi. Il lua-sem de brat :

IIai, cumnate, hai nu to mai chinui si mai cuseams nu mai umbla pe la autoritati la Roma, ca nuLei nimic. Zici c i ai toate actele in regula $i ea ti-andat o adresa dela Consulfa? E tot ce ne trebue. Restulma privcste. Fa-ti repede geamantanul ne intalnirnla gars la unu. Dar grabeste-te, sa nu pierdem trenul.

Precum, drags nepoate, dupri descoperireateoremei mele denumitit lovitura de berbec", datoriticareia s'a putut rezolva problema aducerii apei in Levidela magi d'stante, fusesem numit de guvernul regeluiUmberto, inginer sef al orasului Napoli $t insarcinatcu infaptuirea asa-zisei opera de .,risanamento ", la carsam lucrat vreo doispre7ece ani, rewind a st'arpi holerai tifosul, ambele endtmice, prin colectarea isvoarelor

din muntii Abbruzzi $i prin indestularea intreguluigolf en apa potabila.

Intru acest scop primisem puteri discretionare,dispuneam de in+reg aparatul administrativ, iar in mo-mentul eand se intamplase povestea cu fatal tau, bun iinostri Napo'itani pe care ii stii cat sunt de exuberanti,ma considerau ca pe un taco al 'or. Mahalalele, incalte.ma ridicau in sliivi, ca pe un vrajitor, ca pe un idol.Toemai aceast5 convietuire cu poporanii suburbanelorsaracacioase imi inspirase solutia, pentru a veni inajutorul tatalui tau, atilt de incurcat in lugubra sadiplomatic.

Porni em din Roma la ora exacta, lucru neobisnuitpc atunri. intr'un vagon cu usi laterale in uragan desgomot, de fum, de suerilturi, asa cum se calatorea

§i

stii,

Page 186: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

200 PE CAI DE MIAZAZI

pe atunci. Eu ma cufundasem in calcule teoreme,iar fatal tau, asezat in fata mea, cand cand ridicanasul de pe cartea pe care o citea distrat..Schimbasemcateva cuvinte despre arta veche la Cisterna, la Circeo.la Monte Cassino, masurandu-ne din ochi, caci n'u ye-iam sa-i desvalui planul men, iar tats -tu, la privirea meaironies& raspundea raustacind ca until care ar spune :Treaba ta, ti-ai luat raspunderea, sa to vad! Apoi seprefacea iarasi ca se cufunda in citirea cartii.

Pe sears sosisem la Napoli.Abia coborit din vagon, am niers drept la serial

de static, care ne-a primit in biroul sau, cu bun venirplin de volubilitate.

Aseulta, Spolverelli, intrerupsei eu plecaciunik,sale. asculta-ma bine, caci se intampla.' ceva gray.

Si, Signor Ingegnere ! Commandi pure !Spolverelli, fine -te bine! la Sorrento a murit la

hotel Victoria un arhimandrit roman, ortodox §i cuBarba neagra !

Per la Madonna! exclama bietul sef de static,pierdut. Per la Madonna! Domnule Inginer, cum pu-tefi glumi cu ascmenea lucruri ? De ce ma bkgati insperieti? Ce v'am facut? Nu v'am servit intotdeaunaconstiincios? Corpo di Bacco, adaoga el, facand coarneeu amandoua mainile, prin ridicarea a cafe doua de-gete, Corpo di Bacco! i fetita mea care are amigdalita!Cum veniti cu asemenea prapast.ii

Nefericitul era desfigurat.Spolverelli. eu nu glumesc, adrtogai en ion se-

ver, si ea dovada, iata pe Excelenfa Sa reprezentantulRonianiei.

Din tonul meu, seful de stafie infelesese ca nu era'le saga ; iar fatal tau, intrand imediat in joe, cuprivire sireatil caire mine, ii confirms in scurte cu-vinte, qinistra veste.

Deci e adevarat, domnilor! Ce grozavie! Ce de-

!

sigi

Page 187: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO 201

zastru, se jeluia capo-stazzione, ridicand mainile sprecer.

Spolvcrelli, nu avem nicio clips de pierdut,Arhimandritul roman!

- Va rog, vsn' rog, lasali, fac tot ce vrefi, dar pentraDumnezeu nu-1 mai numiti, spuneti-mi ce doriti ?

Spolverelli, pe Arhimandritul roman trebueaducem la Napoli chiar in astil sears, iaF cu trenul d.!noapte pornim eu vagon mortuar la Pontebbaspre granifa austriacil ! Ai inteles ? Vagon mortuarplumbuit cu destinatia Bucuresti ! Tata ordinul delaConsulta, sa to vbid dacrt esti in stare sii-I execufi.

Alb la fag', bolborosind cu buzele tremurande,Spolverelli se si repezi la telefon, invartind freneticmanivela. Apoi iesise in us'd, urland pc eheiu UGennaro! Gennaro! iar pe dialect napolitan apostrof ape cei de afarri. Acura intrase si sub-seful de static cuvreo doi impiegati care gesticuland si tipand cu totiisimultan, se consfiituiau, in exclamatii :

...,,Arhimandrit oriental! Barbli mort, oi-todox ".

Apoi se imprilstiaril, cheraand pe seful mecanic,pe acari, pe tregheri.

Pe vremea aceea, drags nepoate, ifi inchipui lesneea primitiva stalie din Napoli cuprindea doar vreo treilinii, vreo palm locomotive, vreo doua garnituri devagoane arhaice, iar spre Vezuviu pornea o linie in-gusta cu trenulet omnibus, care flicea cursa odatape zi.

Sub-seful Gennaro se intoarse nauc; urland 6itrerapo-stazzione :

Sefule! Omnibusul, opre§te-11 Ss nu piece delaVezuviu. Suspenc1s imediat cursa de seari-i. Ss avemlinia libeed! Trimit locomotiva cu un vagon, numai catis aria si pleats" si cazu sdrobit pe scaun.

Arhimandrit! Santa Maria, Arhimandi it de rit

neagrti,

sr -I

Page 188: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

202 PE CAI DE MIAZAZI

oriental! Ce ne asteaptii. Doamne! $i maine e treispre-zece! $i Foacrsa-mea a z'arit o broasca asearsd! Barb'aneagra! Mort! $i iii freca frenetic intre palme coma'din milrgean rosu, contra deocbiului.

Acum se ivise in us'a, cu sapca de piele i basmarosie la gat. apoplectic, capo-mecanicul, salutand mili-tareste cratinandu-se ca un om beat :

0 Sur Capo-Stazzione! E adevsgrat? Arhiman-drit ortodox din aceia cu barb4 neagril. Si fie chiarmort? Brrr! Ce ne facem? Si1 nu pierdem o clipa. Porcamiseria ! Ma lipsesc de masts. doi oameni.Iau furgonul cel mare, am plecat ! .

Stall Stai! str'ga Spolverelli. Asteapt4 linia de-schisti sti nu mi-I n-narocesti pe Arhimandrit. Fe-reasch..-ne Domnul, ar fi i mai ran...

Las pe mine, domnule sef, ca "doar stiu cum slumblu cu el ! II voiu trata cu toate onorurile. Amtoed' cinstea pentru el, ca si Dumneavoasir51. Mai in-cape vorba! Dear atat it rrg6m, ssa nu ne nenoroceasctirCu degetele unei racea coarne; cu cealalta iiiRicea cruce, potrivit datin-i jettaLurei, care obliga pointl. la cea mai ma-e reverenca" fafri de jettatore.

Intr'eat incat, ad6o0 unchinl. un faimos adu-ator de ghinion, intal' ind pe un cunoscut pe strada,care, in clipa cand it ztireste pe trotuar iii rupe pi-

p-imise iinediat printre gemete .de durere, mul-fumirile victimei :

Slr,v5 fie! ofta pacien'ul ctici ai fi putut sa msa.amori. Mi-ai rupt rumai piciorul.

Nu trecuse o jumritate de omit ne aflam in fur-gonul care, cu viteza periculoas'a, ne duse paniistalia Vezuvio, la vreo trei 'mite distanfa de Na-poli, unde se afla sicriul Athimandritului ra'posat. Petot parcursul minunatului golf, in seara de vail, sefiide stafie, acarii ntiucifi. dadeau din sepcirosii, din stegulefe, cu mina, semne de mai repede,

Dali -mi

la

hamalii,

ti

main

oral.

gt

Page 189: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ARHIMANDRITUL DIN SORRENTO 203

nu star; iar la Vezuvio grisiFam pe Domenico Pagliatcare oranduise teate cum nu se poate mai bine. In zcceminute primisem documentele, isciilisem $i se imbar-ease sicriul.

Per l'amor del Cie lo, suspina functionarul deserviciu, s'' nu se manie Sfintia Sa! Ati ob-servat ? De asearil Vezuvio fumega mai tare, stt nu.flea in eruptie! Repede, baieti, repede! Sa nu-1 maniempe Sfintia Sa, i-a fi dor de acasi

Intor$i la noutt seara la Napoli, Spolverelli, cu oechipa specials plumbui cu ingrijire vagonul, intocmiCoate formele, inconjurat de o seams de gurii-eascii,care se tineau totusi la o prudenta distanta.

Acceleratul de zece lucru nemaipomenit inanalele ferate italiene porni cu cinci minuteinainfe de orar, hisand pe cheiu, criliitorii de ultima

Acestia, v`gzand zarva $i a fland motivul, aprobanin cor fried sovaire, ingiiimand sperieti cucernici :

Auziti! Un Arhimandrit oriental. Cu barbs nea-grii, de rit ortodox! Si mort! Ne Ittsrim p5,eubasi. Vompleca maine. Ne-a ferit eel de sus! Cine $4ie Cate acci-dence!... Siirmanul mecanic!... Are trei copii!...

In imbulzealri se mai auzea :Eu it Joe pe trei.Nu fii n5trirriu! Barba neagrri, e cinci.0 fi cinci, dar scazi doi c i e pops, rrimane fret!Luam mai bine un terno: pops& barbs $i strain!Da de unde! Suniefi niste pro$ti. Lustim qua-

terno: oriental, barb''. pops $i strain!- Asa-i. a$a-i! Meritti! Dam un ban mai mult dar

face! Are dreptate: quaterno. ea nu se intamplri infiec are zi.

A$a-i,Iesind din garii pornisem cu Duiliu de brat, dare-

o trattoria ce cuno$team la Posillipo.

grabiti-vrt

$i

I

ass -i.

Page 190: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

204 PE CAI DE MIAZAZI

Dupa sticla intreaga de Falerno, tatal tau Incanu-si revenise de puterea superstitiei napolitane.

Este oare en putinta? Vrea sa zica aceasta ti-afort saga? si surazand melaneolic :

Ai devenit i to napolitan sadea !Saga? Napolitan? Nicidecum! 0 simply lovi-

tura de berbec, sau matematica in slujba religiei. Acumto poftesc sa scrim un raport lui Mitita Sturdza, ceran.-du-i s i decoreze pe valorosii impiegati napolitani.

*

Venise toarana. Tatal tau se intorsese din Cara, undointovarasise la hica,:u1 de veci, undeva pe Tanga Curteade Arges, pe cucernicul sau prieten din tinerete.

Intr'o seara, la eafea, pe terasa dela Anzio, evo,eand amintirea pataniei din vary, Duiliu niciacum nueontenea exprimandu-si nedumerirea fag de superstitia Era cat pe-aci sa invoce vre6 in-raurire a Africanilor asupra formatiunii de spirit apopulaliei noastre din Miazazi,

Dar en il oprii :Duiliu! De geaba to obosesti ! Vrei sa-ti spun

sinter? In acea zi de pomina i eu luasent cate un corndo margean in fiecare buzunar.

Si, cu aer anucalit, unchiul adiloga :Caci, draga nepoate, vorba aia : Nu se stie

Nu se tie !...

*

napolitanilor.

I

Page 191: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

PROFESORUL LUIGI PETRONIO

Dintre creafiunile imediate ale artelor fauritoare de-capo d'opere pl,stice sau literare creafiunile

artelor ce s'ar putea denumi si executive, cacispre a se imp'drtasi chiama, in general, inijlocireaunui terf, a artistului d p"nd deci, eel pufin in parte,de talentul acestuia, ca muzica, drama sau coregrafia,s'ar parea ca primele de sine-sta atoare, sa fie supe-rioare ca valoare absolutes celorlalte.

In fond, o atare diseriminare ar echivala cu un sofism,deoarece emotia artistica pricinuitd de vedere sau decitire, tot dinteun proces de selectiune intelectualadintio pregatire sufleteascd purcede.

Atarna desigur greu in asemenea gingase ale-gere predispozitia intru receptivitate a fiecaruia.

In ce ma priveste, nicio arta nu a patruns vreo-data in adancul firii mele mai milt detest muzica.

Din copilarie, valuri'e de sunete isvorite din Bech-stein-ul manuit cu maestrie de o fiinta spiritualizata

navalind in primava^a timpurie de pe fereastra des-chisa pe vechea curte parinteasca intre miresme de li-liac i precoce isbucniri de 'reri, mi-au statornici4-pe intreg traiul, simful celei mai profunde i complexeemofii sufletesti.

Appacsionata se term'nas' dar undele sonore sta-ruiau in vazduhul serii, invaluind clureros primele spe-

§i mediate-ale

elu§i

si

si

Page 192: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

206 PE CM DE MIAZAZI

rante ale aclolescentei cu prevestirea sfas:etoare a desa-mrtgirilor vietii.

Poet ultra-sensibil, Rollinat, preamiirind pe Chopin,vcrin :

ySi pianul mut viseaza de mans to vrajitamuzica in doliu, de negrele-fi acorduri.

Degi cantasem eu insu-mi, ani de-a-randul, dest-cram departe, acum, de plapanda infiorare in fata tat-nelor durern, din ograda deli popasuri prin.,,Schola Cantorum" si prin alte centre muzicale imi dii-ruiserrt, de nu virtuozitate si culture, eel putin o inte-iegere si o simlire adanc muzicale, totusi clavirulvarlis de viata. nedespiirtit atat de darnic si de cre-dincios sairuia, intruchipand pentru mine o fiintavie st prietenoaca. Vie si prietenoasa ? Fara indoiala ;dar si supusit, stapanita. caci pang la urm6, atarniido staruinta si de valoarea mestesugului, felul in careea raspunde, frail sovsaire, chemiirii sale. Pe cand instru-mentele cu coarde... Ce mina, smulgerea notei divinedin piseatura searbedei sarme ! Ce sortilegiu, extrage-rea sunetelor termecate din simpla poprire, la intervalsdiferite, a vanei intinse de chcia poruncitoare ! Ca stclavirul se intemeia pe acelasi principtu ? 0 steam preabine. (2a valoarea -i morale de se poaie spune astfelera chiar inferioara% deoarece mesterul Caurnor pecet-luise pe crape odatrt pcntru totdeauna, ursita fieciireicoarde, corespunzand ultra singur sunet. 0 stiam dease-meni. Dar m4 prefi-iceam ca refuz a-i da crezare, totastfel precum copiii. din instinct de Joe, refuza si cudrept sa des crezare celor ce ar insinua ca lucitoruldir6bus mecanic, nu este viu.

Cu toate acestea ma urm'arise ani dea-randul ispita

*

Latr,anea.,ca,

to-

$itr

Page 193: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

L1;IGI PETRONIO

nouei incercan cu ob,,cura sfiala de a nu reusi vreodata!$i priveam cu jind catre tiganusii-lautari cantand dinseripca, abia iesiti din gaoace...

207

*

La Roma aerul e mai prielnic muzicii.Ulitelet de cu sosirea primaverii, rasuna de eantece,

de canzone", in general foarte cadentate si mai totdeauna cu sambure ironic cu talc de satira, de unde

expresia de canzonare" care insemneaza a-tibate joc".

Dela Napoli, alt suvoiu de romance umple inimitrattorie", cu mult mai melcdioase, mai taraganate,

cu reminiscence orien!aTe, fie direct arabe, fie indi-rect spaniole, produs al inrauririi atator migratiunide popoare pe la acea rascruce de cai mediterane.

Fete sburdalnice bunicute strazevii, cavaleri torn-nateci calfe sugubete inganau melodia de predilectiea clipei, rtriscocifol de in vcci nestiuta patima a vreunuiindragostit cantaret din Posillippo.

$i ce minunat intregeste chitara, glas si viers !flotirit, de data aceasta a treia oarri cand ursita

ma statornicea in Italia trebuia sa incerc. De n'ar fifost decal spre a potoli ravna hiuntricsa ce ma frilmantade fiecare data can-1 soarta mu indrepta spre Phi deiniazsazi. Ncaparat chitara! E mai bilrbZiteascil decatmandolina, insote,;te mai cald baritonul.

cum mu intorceam pe jos, dealungul Tibrului, dela colegul men de pe Tanga Sfantul-Scaun, care locuiain Roma veche, precum se cuvine unui dregator iscusitde pe lamed Vatican. asfintitul serii latine, profila in-tunecata Cetate Sant-Angelo pe cer de inceput de lume.pe cand la rasarit milostive stele de pastori sclipeaupeste cuccrnicele cupole.

Coborisem de pe cheiul inalt o luasem pe mull

si

Si

si

gi

si

Page 194: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

208 PE CAI TT MIAZAZI

umblata si stravechea arteril: .,via della Scrofa", pe ita-lieneste nume familiar intrat inteatat in catagrafia Ro-mei, meat nici unui locuitor nu i-ar trece macar prinminte sa surada sau sa se burzuluiasca de asa uratiipore,cla.

Trecand prin fata trufasului palat Borghese, iminazari sa pronunt pe romaneste strada Scroafei". Nein-doios suna urit. Neindoios nici un edil proaspdt sositla putere, nu ar fi suferit, la not macar o clipd, sa maidainuiasca pe tablia strilzii asemenea ocara, ci, patrunspans in suflet de menirea sa de indreptar al stilrii delucruri ar fi inlocuit de indata apelativul femenin Cuacela masculin al sefului sau politic local. Ce vreti 2Asa-i rumanul : rusinos lucru mare ! Si la urma urme-lor una e urbea natahl si alta canteen" Fara perdea! Nuca la mascalzonii acestia de italieni care le amestecilpe toate ! Design'. ! Si chiar un cantec smistru. Caciaici, pe strazile acestea intunecoase, candva, in EvuIMediu, se pilismuiserd cele mai infiorritoare fara delegi ! $i chiar uricio-ul apelativ femenin aducea a ne-gre urzeli, a pumnal de iscoade ; evoca mai cu seams

ambitie a casei Borgia, sugrumand toate injur, innecand in singe sau cucerind prin aur, dar maiet, seams, stapanind prin spaima groasnicei otravi, 9.

cdrei tale numai tarziu in era contempo-rand, i s'ar fi dat cie urma. Da! Asa zisul venin v.a-leno" 81 casei Borgia, otravd fulgeratoare si fard leac,s'ar fi extras din singe de scroafd. Afirmil astazi local-nicii erun vraciu incredintase Cesarului taina ucigdtoa-.ei hiluturi, care se dobandeu spanzurand dihania cucapul in jos si chinuind-o ceasuri intregi din batae devergcle peste tot trupul, pang murea. Piocesul de exa-sperare al animalului producea o turburare a sangeluidin cap, care cules si useat apoi in praf, pricinuiamoartea instantanee. Dealtfel si astazi francezul spunede inima rea, tourner les sangs".

nestaNilita

infirm

Page 195: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PETRONIO 209

Deodata, in valul sgomotos de trecalori, prin imbul-zeala de trasuri si de tramvae, intalnisem pe bunul men&sail de pe vremuri, abatele Dumas, pe care it reve-deam totdeauna cu aceeasi nest6panitti bucurie de alta-data. Desigur venea dela catedrala Sfantul Ludo\ iQal Francezilor ", aflata si ea pe strada cu numele posnas.Abatele, pe langq insusirile sale de mare latinist, fer-meca, de eateva decenii, cercurile catolice 5i muzicaleprin milestria cu care manuia orga celebrului

Ma luase de brat ca alta data si inaintam prin. mul-lime. In pofida varstei si a obeziattii, acelasi profil depiatrii; acelasi mers impuniltor, mai cu seamy aceeastlgerime intru intelegerea tainelor sufletesti.

Pe la inceputul veacului, fusesem elevul s'ziuAcum abatele purta bran visiniu si snur la prdilrie.

jar ins ticacelul pa'sise pe calea dregatoriilor. Dar inimiletot tinere famiiseseril.

Monsignore ! De vecernic ce ai cantat in ast;.1F c a ra ? Trebue sa fi fost minunat, pe asa apus de snare,vitraliul Maicii Domnului din spatele orgei I

Era intr'adevZir frumos ! incuviinfti preoful. Daeanu mai vii ! Am flicut repetitii de In'altarea &byte).Crud : Oratoriul de Haendel. Un dar al proniei ceresti.T-asa ca va infeleg si pe Dumneavoasted, prea bine ;trebue sa fitt cu tojii poste nnisurA de ocupati cu criza

Cam asa, Monsignore. DaCa omenit ea s'a saluratcu binele ! Miercurea viiteare ftigilduese ca nu voiulipsi.

Intre timp, in gandu-mi necuratul si strecurase is-pita. Pe sand ne indreptam. prin via Condotti, spre Tri-nity dei Monti, cea eu nesfarsite reminiscence roman-lice, uncle Sfintia Sa locuia, incii de pe atunci. it katpe de-parte :

Stii bine. Nrinte ca ma prilpridese dup4 clasici.Dar iata, am o ruOrninte ! Nu o lua drept nelegiuire.

14

git.

externs...

14cas.

indul-

Page 196: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

210 PE CAI DE MIAZAZI

Pretuesc pe Haend 1 pe Mozart e tutti quanti, darma bate un gand. De cand am Post la Napoli, acum treiluni, Imi tot preumbla prin minte cantecele din Pie-rligrotta.

Apoi nu e niciun pacat, fiule! Orice melodie,cand e sincera, e pe placul lui Dumnezeu si din cerunipurcede. Crezi oare ca sufletul curat al cantarefuluilazzarone cumplineste mai putin la judecata de apoi,decat al marelui compozitor ? Prinosul, pentru DomnulIisus, consta numai in evlavie.

0 cred ! Insa pe mine, precum am inceput s&tispun, ma bate ga.ndul sa invat cbi'ara. De n'ar fi deckspre a uita de suparari si a insoti baritonul mcu amatorde vinuri dei Castelli.

Lasa vinul e de la Dumnezeu! FaspunseMonsignorul, cu ochii lucind. mai cu seams candacordii adjectivul cu substantivul Dar spune-mi ce a-nume doresti cuci, precum gtii, fiule, eu nu cant dins emenea instrumente.

Si cu o sclipire vioaieDar s' ai ! Am grisit Te pot indruma de vrei in-

teadeviir s6 invetiTare asi dori sa incerc. Si -ti-asi rilmane alone

indatorat! adilogai incantat de a giisi acum la ve-nerabilul dascal, aceeasi prospefime aceeasi lumeasciiintelegere.

La Cape1a Sixtina, unul din organistii secunzt,care mi-e prieten, este Si un remarcabil cunosciitor deinstrumente de coarde. E un adeviirat erudit al muziciireligioase, specializat in cantul gregorian. Pe Tanga asta,violoncelist chitarist neintrecut. Voi &luta sa-i vonhese. Va mai fi avand timp pentru lectii ? Oricum, sper

intaln-sc curand. Nu-i vorba, e cam original, darnu to lua dupii infatisare. caci ai sa vezi ca, pe Yana'haz, pose& o culturl aclanca".

§i §i

ca §i

§i

§i

§i

sa -1

see

I

I

Page 197: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

I.UIGI PETRONIO 211

Duminica urm'atoare, in zilpusealama aflam sintrur atria, ciici ai mei plecaserii la

Cantam la plan in odaia dela parter, cu fereastradeschisS pe via PO. DeodatS mi se pSru ca cineva sunsla usii. Chiar asa ; suna prelung. Apia acum imi amintiica invoisem pe biitranul Silvio. Cine stiede cand va fisunat vizitatorui ! Desigur cineva care pierduse rabda-rea, &del nu mai lua degetul de pe sonerie. Ba, ajuns in

auzii o bataie usoara in usii: Taratata! Ta-catata !" in tempo di marcia.

Prin feriisiruicS, zarii chipul unui britran simpatic.Li deschisei, scuziinclu-ma, dar acesta nu-mi lass timpsa vorbesc ci scotandu-si palaria cu inchi..aciune adancase si nilptisti in casii.

rug, v4' roe*, gnu batranul cu glas soptitrepede. V'am auzit dela fereastrii. Nu spuneti, nu ICantati la plan Toate felicitiirile mele I Imi daji voe,nu-i asa ? $i ianil i o inchiniiciune profundS, cu dreaptadusii la piept :

Profesor de muzica Luigi Petronio ! Va voiu pre-zenta de indatii cartea mea de vizit4. care vii vaAbsolui! Vii va himuri! N'avefi Viata mea e mu-zica !... Avefi un plan admirahil, adrioga el cliutand aqua ocoli, spre a zSii clavirul din camera de ahituri.

Declinai la meu, nume qi calif-ate.ExcelentS I Si aici altd inchinticiune.Venifi desigur, din partea Monsignorului Du-

mas ? V'a vorbit despre intentia mea de a lua lectii dechit a ?

Interlocutorill sur5dea intr'aiuriDesigur desigur ! E perfect, mormili el, intin,

thud iaragi atul spre inciiperea cea cu clavir.Atunci, poftiti !

.Mgruntrl, usca f iv, cu ochi de veveriO, neastamp4-rafi i privind pururi in jur, cu mustlicioara clirunth',tras prin o redingatS de mogi veche, ciireia ii iiimaseser

dupd-amiezii,bill.

said,

$i

grijii.

riindul

si

Va

!

:

Page 198: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

212 FE CAI DE MIAZAZI

doar vreo doi nasturi din cei vase, cu cafi fusese inipo-dobita pe vremuri ; de astfel sclivisit din cap pana.-nipicioare, in ciuda vestmantului extrem de uzat, profe-sorul, inctiltat cu un soiu de pantofi de casa.' din piele-neagia cu funde mari, cu o lavaliera decolorata, fante-zist legath., de adevarat artist cu mainile in m'anuside Oa cafenie, strans inbunghiate, dar toate rupte pela varfuri, purta un cosciugel negru, aninat de bratulsting. Cu capul sus, in chip semef care contrasta ciudatcu adancile sale ploconeli, el pilrea pus pe droturi, atatintruchipa, in toatil fiinta lui, nofiunea de salthret saudo greer ceremonios in strae de carnaval.

Mans in ()Jae, mai intaiu mangaie lemnul negrual clavirului, morm'gind cuvinte neintelese, apoi depusecu suras blajin cu grijii, cosciugelul pe jiltul deturi. MI-tea din mini ea un copil, privind cu drag la el,ca vi cum ar fi indeplinit vreo faptii insemnatZi. In fine.schimonosindu-se a sfiala, cuprinse cu data degete dinbuzunarul dela piept o carte de vizita uriav5, ca unsoi de carts postard mi-o duse, en alai plediciune,la insaltimea ochilor, silindu-ma astfel sa o citese. Culcest gest mina lui se afla cu mult mai sus decat capul_

Pe earta sta scris de mans, caligrafic :

PROFESOR LUIGI PETRONIO,Flu natural al decedatului, mare hdrbat de slat

MamianiProfesor de orice instrument cu coarde Vioarci,

violoncel; lira, harfa, violins, chitara : mandolina,Cites; banjo, balalaicel s. a. in. d.

Apoi un. motto :.,Muzica imblanzegte cate odata gi pe oameni"

Citisem, nu faril surprindere, dar in chipul eel mascrios. pe cand profcsorul incruntat imi cerceta cZitareq.Apoi, pe semne ca, satisfacut de infiltivarea mea. di 1-tr'un salt inapoi altul inainte imi intinse cu gratie.mina cea cu manua

§i

§i ati-

§i

2iing5uriM

Page 199: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PETRONIO 213

Indata dupe aceea, cu miscare de prezentare artspre cosciugel si tot cu surasuri §i plecaciuni, it de-schise pe cand din buze suiera :

Asteptati ! Ara rog, asteptati yeti vedea. Acurastiu. Stiu. tot. Perfect. Sunt informat. Dorinta Dttmnea-voastra e legitima.'. Corespunde cu crezul men I

Capacul se deschisese profesorul smulgand dincutie, cu gest fulgerator, un obiect minunat care ra-spandi in jur, cu fosnet, un manunchi de panglici multi-colore, it anina o clips in vazduh, apoi de sub lungilebenzi lucioase, dadu la iveala in chip teatral, o veche-mandolina :

Spre a Val servi, Excelenta.se ploconi iarasi ca la menuet.

Faimosul profesor, erudit intru cantul gregorian,se arata a fi intiadeva'r un original ! Era atat de int,.si de neasteptat in miscarile lui incat ma simteam tran-spus intr'o atmosfera de basm. Desi la mine acasa, mai,mai ca nu mai recunosteam nici incapere,a, nici clavirul.nici picturile de pe ziduri. cat pe aci sa gasesc firese,pe profesor cocojat in varful bibliotecii, ploconindu-sesi chihotind. Pluiea in aer o adiere ciudata.

Fara sgomot, din aka saritura, oaspetele men seafla acum la patru metri de mine, asezat, picior pestepicior, langa pian, cu mandolina stransa amoros debrain] string si zambind extatic, pe cand, cu manadreapta, ma poftea sa iau loc pe banca din paie imple-Eta, dela pian.

Papusa de vitrina ce prinsese cubit a grill sau bre-loch purtatoare de noroc infiripata de vreun vrajitormeloman ? Din toata fiinta-i minuscule numai gin-gr sie Si surasuri emana un magnetism de argint viu.i vechea mandolina cu val de panglici, disproportio-

nat de mare in bratele lui, parch nici nu mai era dinmaterie inerta, ci o fiinta insufletita inzestrata cupersonalitate. Ca mare soltic mai era bunul abate

si

si

,,,i

si''si

Page 200: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

214 PE CAI DE MIAZAZI

Dumas ! Ii placeau artistii originali Inca de card mi-eradascal.

Crampee de ganduri fugare, de sigur, caci totul sepetrecuse atat de repede I

Cantati la Capela Sixtina, Domnule Profesor ?...Ei da ! De sigur ! La Capela Sixtina ! Cant.. cum

sa va spun? De fapt, cant oriunde! Hi! Hi! Hi! CaciDumnezeu n'a lasat omului gura spre a grid, ci, sprea canta ! Nu-i asa ? Ati obsen at piisarelele ? Ce fac ?('ants. Asa e ? Nu vorbesc. Graiul e vrajmasul nostru.Dela el se trag toate nenorocirile Asa ! asa! PerfectPoftiti mai aproape!

Si tainic adriogaAm sa vii cant !Cu placere Domnule Profesor, dar precum am

aratat Monsignorului Dumas. dorinta mea ar fi sa investchitara iar nu mandolina. Probabil o nedumerire ? Attadus din gre.sala...

Asa ? Din 64a/it' doriti ? Apoi dati-mi o chi-tara si va cant de indata ! Unde va e chitara ? Ma dues'o taut ! Si batranul din douri s'irituri se si r nezisspre uses :

Hi... hi! Unde ?Dar nu posed chitara! Asta-i greutatea IAsta e ! inganii el dus pe ganduri, apoi nu e

nimic. Sa vedeti, urma el soptit si cu degetul dus lagurri in semn de discretie, sa vedeti, voi cauta sa lesterpelesc o chitara, &id. au multe de tot si am sa v'oaduc. Lasati pe mine ! 0 aduc !

Dar n'as intelege s'o dobandesc astfel ! Prefersa cumprir una!

Dece sa cumparati? sopti el din ce in ce maitainic, dece sa cumparati ? Vu gonesc banii din cases ?Ian dela ei ! Au o multime

Dela tine va rog ?Ei ! Lasati Ca asta ma priveste pe mine ! Vezi

I

:

I

Page 201: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PETRON IO 215

colo ! Nu cumva at rea sa i codesti pe Luigi Petronio ?Ce urit ar fi! 0 nu! N'aveti grija. Numai sa va placer.Muzica e viafa popoarelor, nu trebue comercializata!Instrumentele de va'oare se cuvin a fi in mina adeva-ratilor artisti! Priviti la mandolina meal E un giuvaier:Ei bine, nu ma costa nimic. Aster e secretul lui Petronico

efi -vedeaMa uitam nedumerit la vechea mandolina.In adevar era impodobita cu incrustatit de sidef

care, candva. vor fi fost frumoase. Acum rasa apareasgariata, uzard, iar valul de panglici ncua, atarnand delacheie, accentua contrastul, ca acele funde de culoarevie, cu care birjarii cauta, in zile de srirbaioare, sa ga-teasca sc5farlia martoagelor, dobandind, in virtuteaefectului contrar, rezultate jalmce.

Cant numai pe instrumente perfecte! Altcum malas pagubas, se lauda Signor Petronio. Si, cu ochiipierduti, cu acelasi suras blajin, profesorul scosese dinbuzunarul Jileicii pana de bags trasese cateva acor--luri din mandolina. Apoi, pe ritm de tarantela, pornisea canta o melod'e populara. Glasciorul de tenor subtirelpa ata de borangic indruga melodios §i desuet versurileunui can'ec in dialect roman, pe cand, din tot obrazul,o mimic5 de nesfa site strambaturi insotea cu talc sub-'ut

Reltia apoi, numai din mandoline, refrenul populardin zdriingrinituri ritmate, termini cu bravura si in

,prestissimo" niistrusnica tarantcla.Prea frumos. Profesore, prea frumos !

- Stint fericit ca vii p'ace, susp;na el adane mul-tumit ; acum poftitt de incercati Dumneavoastrii.

Dar precum v'am spus, nu mandolina ci chitarama intereseaza.

Lasati, lasati, ca -i frumoasa si mandolina. Altadata va invert i chitara. Gama I Da 1 gama, sfantagama e una aeeeasi. Nu asa I Mai sus ! Perfect 1 Cu_

I

si

si,

si

si

Page 202: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

216 PE CAI DE MIAZAZI

mana stanga strangefi mai tare ! Interstitiile echivaleazaeu note ! Fondamentala! Do ! Asa! Re ! Asa! Mai de-parte. Mi ! Apoi fa, sol, la. Acura incereafi singur. Asa.!Do Do! Perfect! Re! Fals Excelenfa! Inca °data! Do!Perfect! Re! Perfect! Mi! Fals Excelenfa! Inca odata.

$i cum sta asezat ranga mine, de cafe on pronunfacuvantul excelenfa", de at'atea on sarea in picioare caimpins de un arc.

Va rog, Domnule Profesor, nu va mai obosifi cuiitulatura asta. Nu sunt &Cat Consilier de Legafie...Credefi-mi! Ma stanjeneste.

Scuzafi! fipa omuleful fasnind iarasi in picioare.Scuzafi ! Am citit prea bine cartea de vizita de pe usa.Sunteti insarcinat cu afaceri. Luigi Petronio cunoa§teprea bine protocolul i e mai iret deck credefi. LuigiPetronio cunoaste eticheta plat titulaturile. $i vije-liosul mosneag aptica iarasi sit ma dascaleasca :

Do! Perfect! Re! Perfect! Mi! Perfect! Fa! Per-fect! Sol! Fals Excelenta. Sa va arat eu!

Smulgandu-mi mandolina, cufunda grumazul inpanglicile multicolore, le aplica o sarutare sonora, apoi,cu extaz, o porni prim un pot-pourri din O Sole mio ",..Torn'a Surriento", O mar, o mar"...

Avea nerv, desigur si cantase mult in viafa lui. Nu-iorIA. era cam exaltat, amieul, si nu da la iveala decat

muzica populara. Dar. in fond, ce doream ? Sa invafchitara.

Ca si cum mi-ar fi ghicit gandul, cantareful fc)rfandu-se pe glas de bariton, scanda acuin din CavalleriaRusticana :

Viva ii vino scintillante,Nel bicchiere spumeggianle..."

Apoi. Lira transitie, o lua prin :La donna e mobileFol chi si

N

fida...

si-i

Page 203: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PETRONIO 217

String ! Strang! Si sarind iarki in picioare, se plo-coni adanc :

Spre a va servi, Excelental... 5i data nu va suparati, permite sa gust un pesmecior din talerulde pe masuta aceea. Infelegefi? $i clipind siret: Intele:-geti? De azi dimineata, de ieri, n'am luat nimic. Atatnu mai atat! Am o menire. Tacere! Restul nu conteaza.

Dar Domnule Profesor! Se poate? Nati luatmasa? Imi pare rau. De .tiara. Poate dorifi ceva maisubstantial ?

Va rog, va rog ! Discrefie profesionala §i tacere.Un picot §i nimic mai mull! Luigi Petronio e un canar,disprefue.te hrana. Un picot ii line loc de pranz. Varog. nu insistati. L-ati jigni. Nu, nu! Niciun vermut,nimic. Luigi Petronio are nevoie de agerime, de mintemuzicala: Mens sana in muzica sana! Hi! Hi! Hi!

Cum doriti, Domnule Profesor. Atunci, am pu-tea fixa orele de lecfii? De douri on pe saptamana?Dupa amiaza, do vreme, cam pe la ora douri. Daca vaconvine? Oki la patru merg la cancelarie.

De doua ori? De ce nu? Si mai mull. Arta nuare limite.

La ce ora ?Ah da! La ce ora? Asia -i! La ce ora? Sa vedeli

e cam complicat. In fine. Daca dorifi? De ce nu? Dcvreme, de vreme. De Oda maine, da, maine, la aceemiora! De vreme, de vreme !

Si poate irai vefi spune §i conditiile ?Cum asta ?In fine onorariul care...Permiteti, intrerupse el cu ochii holbafi, permi-

tefi! Va cant cu placere, dar despre onorar, asta nu IInteleg, dar eu vreau lecfii §i deci...Permiteti! Va dau si lectii, dar despre onorar,

iertafi, nu poate fi vorba. De vrefi ca Luigi Petronio sava procure o chitara. asta da! Va va gasi ceva. Ceva

mi-asi

si

Page 204: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

218 PE CAI DE MIAZAZI

cum nu se mai guset Si cl'pi sire(. Ceva ce zazace inert, trup wort intiun galantar, la vreo vitrinitde anticar. Ha ! In vreun muzeu prafuit I Ce rusine!Cea mai mare rusine! Instrumentele au o vigil, au ce-rinlele lor. Ele vor cante §i trebue sit cante !

Canditi-vit! Pe tot globul, cate instrumente mum,-cafe care zac (acute, dela' ate! Ce friunos ar fi de areinta omenirea intreaga! Ce armonie pe pa'mant! Ceinfra-tire intre oamcni. Ar vorbi mai putin. Ar etintasi nu s'ar mai certa! Adio parlamente, adio razboaie

Ex-celent'a. Aveti suflet de artist, v'am ghicit. RogOstrati confidenta ce fac unui diplomat invatat cugroaznicele secrete dela Signoria, cu crunta ra'sbunareDogilor! E taina victii meld Am luptat o viatl intreaga!De o viatit intreaga ma straduiesc dau suflet hietelorinstrumente, EA le inlesnesc o repartitie mai &Tanta! Na-tiunea itt-diana e mare, nu pentru politica ei, ci pentrucant!

Inteleg, cautai zagazuiesc valid de cuvinteinteleg i vi admir. Aveti dreptate, dar mi-ar veni grey

primesc indrum'arile Dumneavoactra' ilia de onorar...Luigi Petronio nu prime.ste onorar! Asta e i alta

nu. Luigi Petronio, vii rog si nu uitati, e coboritorulnatural al marelui Luigi MamianiDoar ati cliff pecartea sa de vizitii ? Luigi Petronio, scuzati, nu mai pri-mete meschine onorarii. A primit odata si a fost sufi-dent. De -mi dati voie va voi li-imuri! Permiteti? Maliau unul! Si canarul adult mananca adesea dour'!

Mitranul, din usoarii snare in laturi, prinse parer'din sbor alt piscot pe farfurie, apoi, tanto3 ca un coco$infipt in fata mea

Am saizeci de ani impliniti. Sunt Intr'adeviir fmlnatural al marelui barbat de Stat Mamiani, fiuritor alunity ii italiene impreuna cu Cavour Mazzini §i altogenii ticaioase care, d:spretuind valorile muzicii si alecredintei, au intemeiat Statul nostru numai pe ideia pa-

iatasi

sat

Atat,

a

sat

sat

sat

:

Page 205: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PETRONIO 714

an creiat nefericita I alie contimpoian5, certatiicu str5vechia conceptie muzicalii a Va icanului. Su ye,-deti ! E tiista mea pos este.

Cain prin anii 1885, stagiar-violoneelist la AcademiaSanta-Cecilia, c5utascm, chip si soi, sa interesez fami-lia leei ima a p`drintelui meu la trista mea soart5 ma-ter;a15. Dar cobo-itorii asa zi i legitimi, imbacsiti inaveri brrehez e, c5utarti cu once mijloc sa ma nlungedin calea lor. De ce'? Pentru ca eram fiu natural. Darce in mneaz5 fiu natural? Nu suntem not care cu totiifii na urali ai parintilor nostri? Contrariul ar fi preaintrista tor. ni nenaturali. Hi! Ili! Ili! ce ridicol sun5.1cu toot,- a tea Mende nu se Irtsairi. Pe vremea aceea eramtar'r Me-er foame. Ma tin am de ei, s5.-mi lase si mieo Iiirainitui5 din mostenire.

ce an 'lent ?M'au denuntat ! M'au inchis. Am zacut vreo dm

ani la Vite bo sub invinuirea mincinoas5 ca asi fi criu-tat, intr'o noapte, sa sparg la caste] le fur celebrulStradivarius. Ei si? Ce-ar fi fost de mi-I lasau mie?Crici ei tot nu eantau. Niste bog5tasi! Niste politicienilNiste fabricanfi din Bergamo! Ei dal V5 m'arturisese:ravnisem acel Stradivarius !

rizand iotul era in zadar intorsesem spatelefamiliei ilc,gitime si adresasem suceesorilor o scrisoaredi pretuitoare prin pres5, care i-a usturat ncvoie mare $sm'am pus in c5utarea mostenitorilor lui Cavour, legat,precum stiti, de o prietenie strans5 cu marele meu p5-rinte n. tural Mamiani. Cam, hi! hi! hi!ati observatca numai copiii sunt poreclili naturali. dar nici ()datapilrintit! Pe and ar trebui sa fie pe dos, clici natural/aunt, mai Intai de Coate, parinfii! Asa! Ei bine, cu most3-nitorii lui Cavour a fost si mai eren. Ani dcaranduli-am c5utat. Cand credcam c5 am gUsit pet nut. iatil-fc5 se ascundea, pleca, f igen. Int I gefi? Scferean de mine, eaci posedam documente. Le era team5.

Stitt

§i sit

c1

liticrt,

yt

Page 206: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

2-0 PE CAI DE AIIAZAZI

sfarsit, am aflat ca se raspandisera prin strainatate,are mai de care, in Franta, in America, mai stiu eu

tinde? Fugiti! Auziti? Fugiti de teams.Atunci eu, Luigi Petronio, am luat o hotarire eroi-

ra. Era prin anul 1887. M'am adresat Regelui Um-herto. La urma urmei tine era mai calificat spre aface dreptate fiului natural al marelui Mamiani? Tri-misesem jalba peste jalba la Quirinal. la Consulta,personal lui Crispi! Trecuse o lung, trecusera doua:nimic

Pierdusem orice speranta sand, intr'o sears, zidu-rile medievale din mahalaua Transtevere, rasunara dejos din valcea, pang sus re varful colnicului, de ropoteroic.

Astfel precum stam. de-a calare pe scaunul delemn, in mijlocul ulifei, inconjurat de vecini si de po-porani care m'au sarbatorit pururi ca unul care ii des-tatam din mandoline si din cant, deodata de pe calda-ramul din vale, mai intai sgomot de tunet. apoi sea-parari din mii de scantei, in fine in apoteoza amur-

arhanghelul cu spada de foc!Cu to-tii ne dadusem in laturi. Aruncasem scaunul

de lemn la perete si in invalmrtsala. copiu ca tot atatia..oareci, se furisasera pe dupa usi sau prin garliciul be-riurilor, de unde priveau final, dela nivelul strazii, encapetele in sus. Dela ferestre, toata suflarea locata-rilor, a cumetrelor, indeohste setoase de svon, se apleca.gaind-u-se. La usa pravaliilor se inghesuiau de-avalmanegustori si musterii.

Cat ai clipi, mahalaua toata se adunase, atrasa desgomot, spre a afla despre ce este vorba,

Aparitie de apoi? Pedeapsa pentru pacatul ob-qesc al acelei ulite vinovate? Dar nu! Un mandru ca-laret din vremuri trecute, cu coif de of el, in. falfairede cozi negre, cu zea aurita, cu albe manusi pans larot, incalecat pe murg fioros cu nari insangerate, so

En

gului,

Page 207: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PET RONIO 221

opri in fata noa-stra graind rilsunator de sub falnicamust*:

Serviciul Majestiltii Sale!... La numrirul 96,pentru profesorul Luigi Petronio!

Descillecand cu agerime, pe tend murgul cu val-trap regesc scuturand din fraul de argint. intindeagatul a rilsuflare, crainicul, smulgand de sub plait),un plic lat cat cal"anul, infarit cu rosii peceti dom-nesti, sbiera iarii i, cetind anevoie de pe ravas:

Profesor Luigi Petronio! Au vii intreb, nemer-nicilor, mu aflu, da sau ba, in fata nura'arului 96 dinvia Santa Eufemia?

Omuleful, care. pane atunci. povestise cu glas cres-cand intregul episoct Ovid deodatii in hituri din um-bra perdelei de damasc, actin). dand la iveahl numa.capul, acu plecandu-se pe juiMitatedu-se mai departe:

Precum mil 1 edeti astiizi, tot iastfel atunci miadtipostisem in spatele usii casei mete. tbla filcusem catan plaice!

Si pateticImi biltea inima, rups6 pieptul. Apoi uu

val de eMduril binefileVor imi invioril sufletul. Aha,Luigi Petronio. actun ti-a sosit ceasul. Acum vei iesidin meschinul anonimat. Acum put cede reabilitarea.Nu mai esti sarmanul profesor do muzica. Esti LuigiPetronio in toata splendoarea ursitei tale. Ce zit? peazi inainte, puturi ti se 1, or inchina seinenii, preamil-rind al to marelui senior, preamiirindu-i spita, prea-miirind pe Luigi Petronio-Alamiani. fecior ilustru in alemuzieii, al milritului tau ptirinte Mamiani, neintrecutin ale politicii. Zcii drepti. tutelari ti-au redat rang.avere si renume!

Graind astfel, povestitorul parasi adilpostulperdclei de damasc, pasind cu arilattorul intins inviizduh:

afara, destainuin-

i

°stag,sa-mi

Page 208: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

222 PE CAI DE MIAZAZI

El este! El! Profesorul nostru iubit! striga mul-ti/nest. Eu n'o auzeam, pierdut in indreptatita mea

De esti dumneata acela! imi rasun5 acum Iaureche, un soiu de trambita a judecatii din urma care,

rog sa credeti, ma." facu sa inaintez farii sovaire,atunci pofteste la domiciliu. Numai la domiciliu, Ilu-strissime sunt indrituit a -si incredinta documentul!

Sura7and solului petite umar, catarandu-m5 inpatru labe dealungul scirii repezi, urcasem pana lacatul al cincilea, cu simiamantul ca porneam spre pe-rilieliu, pe trepte strajuite de herulimi. Apoi, it poi-tisem pe solul desrobitor sa p5seasca pragul scundcimete locuinte. Aces la aplecandu-se dela jumatateatrupului, patrunsee in incaperea marunta si pe tendtrecucem cu sfiala pe latura cealalta a mesei, se in-foise, drept ca o faclie, batuse r5.sunator din pintenii graise:

Serviciul Maies-Calii Sale! si imi intinsese cualb inmannsata-i mana maanificul plic actiogand: Mi-siune implinit5, Illustrissime

Apoi, salutand mi'itareste, cu mana du.a la coifulcu negrele cozi si flicand drcapta imprejur, se aple-case, desehisese usa si disparuse. -

Au7eam ca prin vis, jos, in ulita, zumzetul noro-dului ,.Eviva ", 75n4nitul de sable si ropotul pe cal-daram al strasnicului murg.

Cu ureche de muzicant, le inregistram pe toate,transpuse in me'odii durnuezeesti, prinse in vis, perand ochi 5i g5nd vrajiii de plicul mantuitor sila-biseam inccriptia de o schioap5 eisuind neindoios:..Illustri simului Profesor Luigi Petronio, aci in Roma.Via Santa Eufemia Nr. 06".

Ce armonios glasuia! Ce milretie imbinata cu rafi-nament de distinciie! Nerabdatoare va fi fest plebea depe strada. Sleifi de aflare vecinii mei de casa. Atot-r5s-

aiureala.

va

I

Page 209: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LTJIGI PETRONIO 223

talrnacitoare mafroanele buhale. sa fie! Sti presupunii..Si tillmricea c5. ! Eu, Luigi Petronio eram hotlrit soadulmec plicul, sa-1 pit ai, sr' cul g roadele mult cano-nitei astepTari, sti nu pierd nimic din duhul acelminalte chemari, sa privesc, ca mangai, cu ochi ittbitort,stemele cu crucea de Savoia, srt le cer mai intai iertare,apoi din fir de briceag sit' le salt in regi din ciimpul foralb, s5 deschid rar, duios, firmeciltoarca solie si in asfintitul muntilor Albani citesc mie Insu -mi, numatmie, mutt dorita slog u :

Luigi Petronio-Mamiani! Te pomenesti ca Ducede Lecco? Poate chiar March'z de Terracina? Sau, maislit? Principe de Rimini!

Ineet, incet, hint sgazietur5 se desprisece faldul d-abs al regestei mirturii. In plicul mare, un plic mat'Bic, In plicul mic, altul si mai mic. far in acest dinurmii.., ghicifi v5 rog... in accst din urmrt, dar vu rogs5 ghicifi de putefi, in acest din urmil, da, Excelenrt.da! In acest d'n un bilet de dourtzeci de lirete

Dou5zeci de lirete, Excelenfil!, adlioga cu ton piti-giliat Profesorul care. inseTia in fief, din degete rotun-jite, cifra fatidien dourtzeci de lirete, niciuna mai putin, niciuna mai mult I

Asa Excelenta, acum stiti totul. De ce Luigi Petronio s'a lipsit de ambitie. De ce el s'a d dat mai stiirutfor cu suflet sdrobit de suferintl, muzicii aliriitoare'Muzica este sora popoarelor, sfant5 §i in veci imp5-eiuitoare. Si acum, anunt5 Profesorul cu ultim5 surfturn in lauri. acum e tarziu tilcere! Ss,z! Trebuie samu retrag! Tilcere, c5ei intelegeti, apune curand si ur-mcazu sit mai calc seams de clienti care, cu totii,parte dirt tagma $i nu se cuvine

Cu degetul dus la gur5, in cemn d- ricere. se inde-partase deandireelca, molcom, gratios si elegant, innesfarsite ploconeli, cu eel mai enigmatic suras pabuze.

urmti...

fac

sa-mi

Page 210: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

224 PE CAI DE MIAZAZI

Ajuns in sala, mi se apropie Inca odata, pe furis,privind melancolic caire pantofii lui cu funds veche,ofta din greu, murmurand:

Asta dal Asta intr'adevar imi lipseste! Nu ono-rar! yStiIi dumneavoastra, pe strada, unde e nevoieo iei mai iute! Imi lipsesc, intfadevar imi lipsesc! Da!Da! Pe maine; poate ne vom revedea maine!, sopti maideparte.

Iar cu suras sglobiu, misterios:Nu uitafi ca aster sears ati primit pe fiul natural

al marelui Mamiani! Hi! Hi! Hi! Chiar asa. Fiul na-tural si muzical al unui mare om.

Abia ajuns la use, prinsei de veste, noianul deAiratiri contradictorii, ca pierdusem atat ceaiul delaDonna Isabella, cat si plimbarea pe Via Appia,

cu batranul ambasador, caci soarete nu mai lu-mina decat acoperisul caselor din fag.

cat va fi tinut vraja romanticului cantarer 'miiacurcase socotelile. In schimb, gandeam cu launtricainultumire: cu ass vajnic indrumator, de aster data, zornevoie, voi invilla is sfarsit, a cants din chitara.

7..

Cam a treia zi, deschizand dimineala ziarul Trt-buna, ochii mei se oprisera pe rubrica muzicala inti-tulata Luigi Petronio".

Iar bine! Era om celebru!Scria cronicarul:Aseara, in Villa Borghese, a fost prins faimosul

muzicant cleptoman Luigi Trebonio, zis si Petronio,care a desfatat analele muzicale de acum douazeci dani, prin indrilsnetele lui spargeri la Editura Ricordi.Reusise, in diferite randuri, sa fure instrumente de va-loare ciirora. in mistica sa holnavicioasa, intelegea Sile dea o repartifie mai justa, cuprinsa inteun plan

su

dr.

ip

Page 211: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUIGI PETRONIO 225

impilciuire mondiard pe bazil muzicala. Faimosul Pro-fesor, fost de altfel in tinerete, violoncelist la AcademiaSanta Cecilia, nitscocise un soiu cambriolaj muzical,alcand nu numai magazinele de instrumente, dar qipe rand locatarii imobilelor, prin ferestrele crirora ra-suna muzicii, indemnanclu-i, mai din mils, mai dinconvingere, a-i da obolul pentru maretul eau proiect;atunci, cand i se oferea prilejul, le fura instrumenteleusoare, ca: viori, flaute, chitare, pe care le eticheta, pecategorii in rafturi, cu numele real al fiedirui pretinsdonator, iar in fats numele unui beneficiar imaginar,crtruia erau destinate, astfcl precum au cost pe atuncieasite in locuinta sa din Transtevere. Registrul ce-Itinea la zi. inlesnise mult sarcina restituirii instrumen-telor celor in drept.

Cercurile artistice isi arnintesc dcsigur ca, p'anit facele din urmii, nefericitul meloman, gasit iresponsabil,fusese internat la suiorile de caritate din Santa Mariadei Angeli,.unde se cumintise inteatat, bleat i se fug&duiau prin gradinile de pe muntele Pincio.

De acolo scapase acum o siiptsamanri, apucat devechea sa manic atras de cantece din strilzi inveci-nate, luand cn sine dbar mandolina, cu care porniseiara'si a propovsndui crezul eau, vizitand stunedenie de"ase din cartierele burgheze.

Chestura Indeplinit datoria, predandu-1 pazni-celor din Santa Maria. Ne intrebZim : Pe cand indepli-nirea datoriei de ditre factorii easpunzatori ai psacii?De nu se poate altfel, fure i ei instrumentelel"

Potrivit fagaduelii, aecultasem in Vinerea urmA-toare, de ziva Crucii, Ave Maria, scaldatsa in raze desoare-apunand i intillata de interpretarea neintrecut5a Oratoriului lui Haendel, datorifa cucerniciei venera-tului meu daschl, Abatele Dumas.

de

plimbari

si

si-a

Page 212: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

226 PE CAI DE MIAZAZI

La ie§ire, Monsignorul, inconjurat de un roi de prealume§ti purliitoare de negre valuri, sub care sclipeaumargiiritare, imi multumi sdrobit de obosealii ca onceadevarat artist, care §i-a pus intreg sufletul.

Pe tend se indepiirtau negrele mirene:Stt §tii ea nu am uitat de profcsorul de chitaia!

Dar n'ara avut o clipa. to rog sa ma ierti, cant laCape la Sixtin'a! Dar lass in grija mea, ca ti-I trimitcurand. Dupii amiaz4, nu-i a. a? In timpul siestei? Esteelasic. Din Rena§tere! E prdcut, dupe somn nevinovat,sit to de§tepti in, acorduri melodioase! Va veni pe no-aqteptate

sa-1

Page 213: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VECIIE CANTILENA

Pe apus de snare, pufine sunt locurile din lumecare sä ofere o priveliste comparabila in miiretie cuaceea ce se desfilsoaril de pe dealul Gianniccolo dinpreajma Vaticanului.

Pe primul plan, cu panto rapicli't de verdeaVi,ochiul este atras mai intai de striivechile ulife din ma-halaua Transtevere, adevairate ahisuri de zidilrie, pogo-rand perpendicular pe Tibru; apoi, de serpuireatranului fluvin, afirmand atotputerniciasale asupra campiei eterne, intesatii, in decursul veacu-rilor, de puzderia de biserici, monumente si palate,turrnli uriase aciuiiii la adilpostul celor sapte coline, inviihniiseala de miirturii numai sclipiri de cupole side bronzuri contrastand cu intunecatele mini dinepoca imperialii si cu profibil medievalelor cet4i.

Castel Sant'Angelo, Palazzo Farnese, Campidogliocu monumental Victoriei, Coloseo, Santa Maria Mag-giore, Quirinale, Tempio di Vesta, San Giovanni inLaterano si panii la gratioasa siluetil a vilei Medici,acestea sunt, printre multe alte, m'arturiile care riipesepriviren de pe eulm.ea dealului vetust.

Printr'un ciudat efect de optics, orawl etern seinflitiseaza uluitor de majestuos, dar mai cu seams ui-mitor de inghesuit in nemuritoarea valcea a Latiu lui,leagan de neamuri si de civilizatii veghiat, la orizontulde Miaystizi, de ondulatiunile fumurii ale muntilor Al-

autoritritiiba-

Page 214: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

228 PE CAI DE MIAZAZI

bath, iar spre zarea de Nord de masivul sever a! Sa-binei.

*

Nici in seara aceea nu putusem rezista la vraja dea ma opri intai la Fontana Pao'a, cea cu canter de apenebilnuit de duios, cu debitul impunalor al grandiosu-lui bazin, inconjurat de arcade de marmurti, adevaratilarena lichida resfrangand, in vilzduhul serii, o veche,cantilenii din timpuri papale; apoi, de a privi specta-colul Romei afundandu-se in intunerec de pe impuna-toarea terasii Garibaldinh' dominand si griidinile Vali-cane, dar si aristocratica Villa Doria Pamfili, reviir-satii distant pe ceililalt povarnis al dealului.

Trecusem pe sub Porta Cavalleggieri, pe acelemartore ale aprigei lupte din mijlocul veacului

trecut, pentru unirea Italiei si ajunsesem, pe filcut denoapte, la Villa Spada unde colegul meu olandez mapoetise la mass.

Sei vitorul imi soptise scuze din partea stiipanuluicare intarziase la palatul Chigi, incredintandu-mu cava eobori peste putine clipe. Riimas singur in aula, mauitam la draperiile cu care colegul meu impodobisezidurile acelei vechi mantistiri. Faril doar si poate, unOM talentat, ca si sotia lui, de altfel pictoritii de seams,cam originalii, nu-i vorba, si intotdeauna pe drumuri.Tot asa l.a Rio de Janeiro, uncle ne intalnisem, cu cativaani mai inainte. el infrithse, in locuinta lui, mobilieruIolandez cu stilul Juan Quinto, al perimatei cllidiri co-loniale din Ipanema.

Miresme imb5tiitoare de trandafiri, pe usa Iarg-deschisa spre grading. 11a asezasem in fata basinuluide innot. 0 many aprinsese lumini indirecte. Ce ana-cron;sm, nel.psit totusi de haz, in acest cadru al vechiu-lui asezlimant! Imi rrisrtreau crampeie de amintiri din

me-leaguri,

Page 215: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VECHE CANTILENA 229

liner* ; cum. maica-rnea Imi povestise despre VillaSpada, despre epopeea de dragoste si de vitejie a fru-moasei Fanny si a condottierului Luciano Manara, iu-bitul ei. Din subconstient, porni si o remuscare pentruca, in ultimele saptamani de incordare a situatiei poli-tice, abia rasfoisem ol u m ul intitulat : Scrisori dedragoste si de politica ale lui Fanny Bonacina-Spinicatre Luciano Manara" pe care Institutul pentru Cer-cetarile Risorgimentului Italian mi-1 trimisese de cu-rand.

Fanny Bonacina fusese ca'satorita ca sa nu spu-nem vanduta de un hain tutore, la varsta de saispre-zece ani, cu batranul Conte Spini. Fanny, in ale careivine curgea sangele generos al tineretului de pe atunci,care nu vedea alta mantuire, pentru sarmana Italiesfasiata de lupte interne, decal unirea tuturor provin-ciilor sub sceptrul casei de Savoia, pe cand sotul ei,batran diplomat comod si interesat, sustinea ideia se-paratistii, fence in destul de a reprezenta mai departeI ombardia la Paris. Fanny ramasese astfel, in fragedainmugurire a clasicei ei frumuseti, ani dearandulsita de acel decorativ sot de parade.

La Milano, in vechile case parintesti, impreuna cudoua verisoare ale ei, sclipitoare ca si ea de inteligentasi de farmec, alcatuise un salon literar si artistic, fre-quentat de intreaou suflare a patriofilor italieni poetieconornisti, pictori care, sub cuvant de literature gide belle-arte, cautau sa strange iandurile acelei neno-rocite populalii asuprire de darza predominafie au-striaca. Imperialii erau vrajmasii renasteiii politice,vrajmasii gandirii si ai scrisului in dulcele grain italian.

La Milano, in salonul literar al incantatoarei Fanny,se plazmuia in cea mai curate atmosfera de patriotism,intretinut de focul sacru al unor oameni ca Massimod'Azeglio, Mazzini, Cavour, Allievi si multi alti prole-soH, literati si scriitori, icoana viitorului

N

regat.

Ora-

Page 216: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

230 PE CAI DE MIAZAZI

Dar vrajmasul nu era numai peste Alpi. La Roma,intriga obositei deminatiuni temporale frangea, in ne-sfarsite urzeli, stradania patriotilor. Carbonarismul&ante calea.

In acest mediu, se distinsese un tatar deosebit deinflacatat : Luciano Manara. Inalt, smead, cu pletenegre, astfel mecum it reproduce un tablou din aceaepoch', ochii lui aruncau Eantei. Era predestinat sa sa-deasca viteiie in randurile tovarasilor, predestinat s'dinspire dragoste femeilor.

Situatia nu mai ingaduia amanare. FrumoasaFanny ghicise nerarmuritul avant al tanarului. Acestaera inteadevar un sef, insemnat cu stea in frunte, c13--stinat sa aprinda foc din foeul inimei lui, in inimiloatator partizani entuziasti, pregatiti pentry menirea lor,dar atat de sovaelnici, pierduti in nesfarsite contro-verse, stradanii i proecte! Crezuse cu suflet curat caera datoria ei sa-1 imbarbateze prin grai, prin scris,prin seductie, sonata din lancezeala inactiunii. Dar,prinsa de jocul patimii politice, nu lug do veste ca altspatina pusese stapanire pe inima ei! Astfel se infiripape nesimtite tesutul de dragoste intre cei doi, o dragostenestapanita, pra-muitoare de pasiuni, de eroism si demoarte. In scrisorile lasate de frumoasa Fanny, se poateghici siragul de indemnuri invaluit in vapaie de poezie,se poate urmari epopeea tanarului condottier, pornitde pe tarmurile Padului, ante-mergator al migratiuniide forte, care vreme de aproape un patrar de veac, eransa coboare apoi spre Roma, pentru a rapi puterii spi-rituale, care doming lumea, acea forts pamanteana vraj-masa pe atunci unirii nationale.

rU o manli de calareti, Luciano Manara, devenitcondottier indragit si idol popular, trecu in iures prinToscana, prin Romagna, mai razboindu-se, mai furi-sandu-se, spre a poposi intro sears, negru de praf

isr

si

sa-I

Page 217: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

0 VECHE CANTILENA 231

de fum, la margine de \ atican, pe dambul istoriciicoline.

aci, in vila in care ma aflam., condottierul isto-vit de trudil, isi adunase greu Inc rcatii tovartisi. Pecand, sub clar de lung, cu spatele rezernat de inaltafereastra ogivala, larg de chisa pe noaptea insfelata,impartea capitanilor sai ordinul de atac, o iseoada papi-ease, strecurata printre santinele, it strilpunse miselestecu spada.

Ospatul era pe sfarsite. Adunarea compusa dinelegante prietene romane si anglo-saxone, din eativaitalieni si diplomati, se transpusese pe acel plan eu-foric si translucid, despre care Platon afirma ca nupoate fi atins decal prin imbinarea nectarului generoscu scanteerea spirituals a comesenilor, subtil regisatdde amfitrion, etern corifeu al eternului banchet uman.Dela un limp, conversatia genera% se fransese in ne-sfarsite dialoguri, in stridence izbucniri de rasete, prin-tre viiptii de fum. printre reflectele insangerate ale in-tunecatei Noaptea romans apasa in valde caldura. Tinuta acestor oameni intre luciri de ar-glut, de cristaluri, era totusi impecabila. Sub adiereadin gradina, flacrira lumanarilor se pleca, in topire doceara, ca vele impinse de vant. Deodata, stapanul casei,colegul men olandez, scuturand cununa-i de par alb,batu din cutit pe taler, cerand ingaduinta de a vorbi :

Scumpi prieteni, sunt Bator sa va comunic vesteaingrozitoare a celor ce se vor petrece aici in astii noapte.Suntem in 23 de Iunie. Acum multi ani in urma, lafereastra deschisa ce vedeti acolo, a fost strapuns mu;:e-leste vestitul condottier Luciano Manara. De atunci,acestei foste mantistiri i se spune villa Spada; de atunciel obisnueste sa apara in ficcare an pe la miez de

siili visinii...

Page 218: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

an PE CAI DE MIAZAZI

ooapte. Rog pe doamnele care vor merge ss se scaldeto bazinul de innot sau pe domnii care vor trece safumeze o tigarrt neerlandezfil sub bolts& sfi nu se speriode ar intfilni umbra cavalerului riltgeind pe culoare.

0 inc.rucisare de replici intampinrt comunicareagazdeL

Din eellilalt caplit al mesei, MI a pregeta, cerusemcuvantul. Apoi pe ton ceremonios :

Scumpe coleg, pentru dou'fi motive mil inscriuto fals impotriva afirmatiunii dumitale. Maipentruci Luciano Manara, fiind un gentilom, nu se On-eleste sa turbure un °sprit; apoi pentrucrt incfintfitoareaurea striibunii Fanny m'a insfircinat de acord cu el --6X-1. reprezint aici in asts

Adunarea tricuse.Nu terminasem a grfii, cfind vantul de noapte ri-

dici intr'o suflare lunga draperie care dccora fereastrastingfind toate candelele. In aceeasi clips oro-

logiul Porlii Cavalleggeri btu miezul noptii §i intr'urtfior, comesenii brtnuirrt cu totii ca ace] brusc intune-rec Insemna int'arirea de apoi a cuvintelor mele, aduside vajnicul caaret al umbrelor...

Intr'un tarziu, ropotea bucuria. Sareau vrajiteleilopuri...

Pe cfind coboram spre Roma, zorii invesmantau,to stropi lucifori de roux elera neagiii de pe zidulvastei arene lichide, resfrangfind in Nilzduhul diminetii,o veche cantilena din timpuri papale.

intai,

ogivalii,

*

-

sears.

Page 219: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON

In negura batavii care, dupa ciiteva sh'pfamlini detoamna transformase Olanda intr'un soiu de regat ireal,asezat undeva in un cosmos lichidploi din cer in ura-gan neincetat, canaluri revarsate brilzdand putinahum plutitoare, valuri deslrintuite ale mrtrilor dinjur, ne adunasem intio searii, exotice plisart mu-rate, la colegul nostru suedez, la locuinta sa din p5du-rea de liinga Haga.

Multumitil dibaciei conduditoriler nostri autoh-toni, tot atat de iscusiti ca cei londonezi pe noptide ceaiii, isbutisem parcurgern teferi ncei caliva ki-lometri ce ne despiirteau de Bosch de S'gravenhagen,printr'un potop vestind mai mult a isprilvit, dealt a in-ceput de lume.

Cu toate uriasele impritrifele faruri ale limuzi-nei, dour' galbene la mijloe, altele verzi in Iaturi, infi-glind fii ii de raze di fuze in nebuloza din jur, en toatiiprivirea mea atintit6 sere a ghiei ce se ascundea inspatele perdclei de ploaie, nu mil putusem dumeri ctt-tui de pujin. Desigur, cram proaqpilt sosit din altefinutuii oamenii acestia, dirora, cu timpul, era sa lefur6m not mestesugul, se cilliluzeau dupii anumitesemnale luminoase, balizand pe timp de ceatil, orandui-tele for sosele.

Eram, cu sgpanul casei, vreo vase la numiir. Doiinalti dreglitori olandezi dela Departament, jar ceilalti,

sa

si

sisi

Page 220: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

234 PE CAI DE MIAZAZI

diplomati mai toli proaspat sositi din cele colturi alelumii, mai toti hurlaci de ocazie, gustand ca arareori,dupes o cini-i imbehngptii, binefacatoare a inal-tului camin din biblioteca gazdei.

Ji!turi'e crau afunde; pantecoase, paharele cusoare cristalin din indepartate insule; aromit, fumulgreoaielor tigari neerlandeze.

La masa, se vorbise malt i deslanat, asa cum obil-nuese oamenii care nu se cunosc deopotriva si care seferesc sa adanceascd adevarul, bucurandu-se totusi deputinta unei apropieri intelectuale, premergatoare unoreventuale prietenii.

Despre furtuna de afara, nu se pomenise, de n'arfi fost decat din curtenie. Oftase ce-i dreptintiunrand batranul trimis al Utuguayului; soptisera ceva, ceidoi vccini ai sai, unul francez eltul eketian, despre grijafor de a nu intarzia pe asa noapte; dar preocuparileacestea de o clips se scursesera neobservate in convex-sa tia generals.

Acorn, $i soarele cristalin din pahare si atmosferacald-primitoare din jurul caminului, sporisera talculglumelor, iar buna voia era atat de comunicativd incestuitas-m cu totii si de ores §i de uragan.

Dupd un timp gazda propuse tuturora sa mai des-type niscaiva vechi ciondire sa ramanem cu totiipeste noapte la el. caci arhitectul se gandise, din fert-cire. la incaperi pentru oaspeti.

La asa prieten-asca ispita, cei doi ingrijorafi deadineaori se eschivasera pe temeiuri diferite, iar ba-tranul uruguyan invocand oblojirea nocturne a picio-rului bolnav, ei fura petrecufi pand. la 110 cu sincerepareri de rau i urdri de bine.

Tot astfel dregatorii olandezi, dupes un ultim pa-bar de madera, cerura invoice de a se retrage, fundchemafi disdedimineata de treburile lor.

De-ar fi fost Sambatil seara, am fi poposit

caldu-a

si

5i

Page 221: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE BONBON 235,

not mai indclung!, rifirtfrisira aceti sinceri adepti aituturor sezatorilor anti- prohibifioniste.

Ramasese doar reprezentantul Argentinei, prietenca si mine, Inca de ani de zile, cu gazda, care, dupa ceisi finu in iotul fagilduiala dand la iveala din dulapulde stejar, alts si mai prafuita butelie, se aseza temeiniepe jiltul dintre not si ne indemna sa ne apropiem cutotii de canon cu picicarele rez-mate de 1 mnul sculp-tat, doar, dear. ne-o fi si mai bine iar ospitalitatea nor-dica sa se de a arseasell astfel inire foe launtric invio-rator si foe launtrie din vreascuri paraind peste buteniibatrani.

**

Priveam tnstrei cu echi furali vraja flaearilor, pecand mersul domol al convorbirii indreptase in chipfiresc dare amintrle iimpu'ui p-trecut impreuna laRoma, unde ne intalni-em cu vireo zcce ani in urma,a doua zi dujoa razboi.

Ramon Leiras cu mine, evocam cand pe unul, candpe altul dintre prie'enii de-atunci; intamplari petrecutoacu in Italia, acu in Germania; crampeie de viata, dozile fugare, mereu in alte tari, mereu cu alfi oameni alcaror tot aleatueste pen4ru profani atragatoarea, inrealitate amagitoarea existenta a diplomatilor de ca-riera.

Amfitrionul aseulta .e taent. Deoda4a, paru ca ex-prima gandul color plecati adireaori, cat si al tuturora,pe acea cumplita sears de furiuna nord'ea, opinand :

Umanitatea din tarile de Mit:L/52i, unde vitre-gia anotimpului e neennos---uta, pornOe la viata cu unhar de la Cel de Sus, de care nici nu-si da seams. Leda mana Italienilor sa eante din frageda copilarie, eicare traese intr'o p-imava-a vesnica! Doar nu degeabasi-au ales mu7ele leapzanul sub cerul Mediteranei ICu Coate acestea, eu, care ca tot omul dela Nord,

Page 222: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

236 PE CAI DE MIAZAZI

Bunt iub:tor al Pivilizatiei de kliazazi si am ray-nit pururi soare viatii de Slid, miirturisesc crt traiulnostru scandinav, atat de ingriidit, in cadrul familiar,totodat5 atat de neted, atat de curat, are si el un talcde adlincii omenie.

Este drept ca adineaori ingrijorarea unora dintreoaspeti fats de urgia acestei nopti, mi -a amintit de ovary tarzie dela Roma in care, cu tot farmecul naturiide Sud, am oftat dup5 intemperiile de pe Baltic5. Ba,mai mult, am afurisit i clima italiana acel blestematScirocco! Scirocco consecintele lui? Sau mai stii? Ur-

propriei mele nesocotinle? Dar nu vreau sii malas furat de reminiscence, caci ati putea banui c5., dup1ce v'am rugat lineli de urat, cant rsazbunin chip N ic'ean, indrugand baiguieli de Miran diplomat.desam5git...

Nici de cum!, protestar5m cu Ramon Leiras.Amintiri comune din Roma! Ce poate avea mai muttfarmec pentru noi?

Anderst. ad Toga glumet Argentinul, nici pafi5.-azi nu ai tradus un volum de-al dumitale in o limbiiaccesibila. Noi acestia de la Miazilzi, care nici nu-tiputem citi ingroziforul jargon sore a "ne pregki oaparare, eel putin ast5.-sears, cand ne-ai ademenit inaceast5 pridure submarin5, povesteste-ne m5car cevamustos. Da, Reminiscentele d-tale, de adineaori! Denu, pe cuvant de gaucho. s5 stii cu to provoc maine inzori de zi. Cu toate c5, pe asa halaceala, ma tern ca nus'ar aprinde nici, cap-a pistoalelor mele din pampas!

Suntem legati de asa veche curate prietenie.riispunse zambind Suedezul, incat, daca doritii vii spunbucuros piitania mea. De n'ar fi deck din poc5inta,caci nu-i stric5 omului, ici colo, usureze con-

spovedindu-se.

i

stiinta,

si

gigi

mnrile

sa-mi sit-raj

gi

sa-si

Page 223: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 237

Nu vreau sa va amagesc, dar nu sunt tocmaiamintiri comune. E vorba de o epoca mult mai Ina-poiata. Nu stiu daca va mai amintiri, ma aflam in Italiainainte de sosirea dvs.. Inca din preajma razboaielorbalcanice, care au de chis pentru toatil Europa, 0 eraatat de sbuciumati, iar mie, erau sa-mi fit, fatale.

Pe vfemea aceia, traiul uuui diplomat in Italiaera intipiirit, de fericiia ncplisare a unor timpuri depace prospers. Indeletnicirile profesionale erau cu multsimplificate fala de ceea ce urmau sa fie mai tarziu,()data cu raspandi-ea undtelor de ingreunare ale vietli.anume telefon, marina d- scris, radio si toate celelaltomstrumente de tortura ale functionarului modern. Pelanga indelenicirile profesionale, care pentru not di-plomatii consistau in a &sail& bine ochii si urechile,in a vorbi putin si in a a culta molt; deasemeni in aredacta sincer, si a copia pe curet rapr,arte sincerecatre guvernelrs nnastre, sportul, arta si intalnirile so-ciale, in cadrul nespus de fermecaior al orizonturilorromane. ne inclestulau cu pri osinta ceasurile zilei.

Aspectul Romei de pe atunci era cu mult mai pi-toresc decat acel ce ati cunoscut Dvs. mai tarziu, caeiintiparit cu regionalism mai imbelsugat, al ciocciariercompus6 din baieli si fete din batrani si batrane, co-borIli de pe muntii invecinati in straele for de catifeadin culori vii, calasluind. zurbagii si milogi pe la ras-pantii, ea van7iitori de flo-i, ca modele pentru pictorisau ca darratori de tarantela; intiparit deasemeni decoluritul variat al celui mai bogat aflux de turisti depe glob; intiparit, in fine, de convieluirea, intr'o per-petua incrucisa-e pe uliti a celor puternici ai luimii enr`ei ororsiii, trufie de lorzi plimbandu-si plictiseala$i bormli de mescal7oni cersind firimituri; avutii fa-buloase si mi7erie echipae. numai paftale deargint, livrele si inalle paiure alaturi de mligirusii im-povarati ai caruiasilor pe jumatate goi: toate acestea

lade;

Page 224: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

X38 PE CAI DE MIAZAZI

le intalneci pe Romei, intr'o veseta.' forfotire,imboldita de fcricirea de a trill, in dcsghiocarea primi-lor muguri, sub soarele radios al primaverii latine.

Pe cat era de atr5eitoare viata sub cerul liber,viata de stradii, in celelalte anotimpuri, pe atat fusesede nesuferitii la ispriivitul acelei veri despre care vreausa vsa' povestesc.

Dogoreed, nesfarsite gunoaie pe care vantul ti learunca in ochi dimpreung, cu praf martini atotpifitran-zritor ; cersetori deveniti agresivi din lips'a de pradri.In Transtevere pe uncle avearn drum spre legafiela colt de ulitri, val de miros din directia San Paolo,untie se revarsh' haznalele in Tibru, reminiscence deusturoiu si untdelemn priJit, rribufnind din uli-tele stramte a'e cartierului popular, numai trofee derufe alarnand randuri, randuri, aninate dela toate ca-iurile rleacut mezisul str5zii. sub care inaintam in ur-letele copiilor certhreti desculfi ca pe o adeviiratiitale triumfalii a Sabbafului.

Intr'adeviir un isprttvit de vary istovitor.Unde mai puneti ca at at stagiunea da iarntt, cat

§i aceea (le prinaivara, in ciuda evenimentelor externe,se desfrtsurase intr'un ritm neobisnuit: serbsdri, con-grese, vizite de capete incoronate. Apoi, dela ultimavanalcare ealare la Castelgiubileo, la care luase parte

printul nostru mostenitor, oferisem Altetei Sale siiapa mea pur-singe Mussorga §i hunterul meu Ovideo,incalecand, eu insumi, un cal ce-mi imprumutaserii-ofiterii dela Scoala din Tor'di Quinto, care dup'a dour'parcursuri adinirabile. in tot timpul alaturi de caini,avusese trista inspirafie de a refuza ultimul obstacolcu asa intarziere mintal6 inatt ma aruncase singurpeste barier6 fracturandu-mi clavicula.

Torte acestea impreunii, surplusul de Meru lacancelarie si oboseala acumulatli in timpul iernii

sfiazile

dr.

si

gi

gigi

Page 225: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 239

urmele lasate de cautarea fracturii, nu ma predispu-neau in favoarea climei acelui sfarsit de August.

Dar dece srt mint ? La treizeci de ani cram puter-nic ca stance, voios si optimist din fire, astfel incestnimic din cele aminti e, n'ar fi putut sa-mi sdruncinebuna dispozitie. Nu! Fra altceva.

In alaiul Suveranilor no.tii, care, pe la inceputulprimiivern fusesera oaspetii Quirin lului, regrtsisem pevecina mea dela Sjoholm, pe care nu o vazusem decateva veri.

Blanciflora implinise acum douazeci de ani si eradonmisoarrt de onoare a Reginei. Crescuse atilt deinnalta luck la pima irtalnire nici nu o recunoscusem:

Anderst, soptise ea, cu saga din glasul ei muzi-cal. Anderst, on nu vrei sa-mi spui bunaziva ? pe tendo useara roseate ii imbujora obrajii.

Blancillora rrislrise nespus de mladios blondes,precum sunt blonde basmele noastre, cu privireaalbastra i adanca, precum sunt albastre i adanciapele fjorzilor, cu gene lungi de mireasa tainicrt.

Altcum, in toata infatisarea ei, ceva vesel-vestitorca o solie buna, ceva adanc-alinator ca o milostivire,ceva nepriltanit in toata firea ei, precum este neprihanitrifloarea de ghetar a numclui ce-1 purta.

Aceasta sa fi fost copila sburdalnicrt, scolarita zu-lufat'a, cu care ne aruncam mingea pe terenul de tenisdela Sjoholm sau. la ispravitul unei partide, ne Mani laintrecere sarind impreuna imprejmuirea de mirt, des-partindu-ne apoi cu cate un voios pe maine" ?

Timp de cateva zile o intalnisem in cadrul fastuosal numeroaselor serbart, intalniri mai toate fugare ininlantuirea programului oficial, care, lucru ciudat,niciodatrt nu-mi peruse atat de atragator. Dupes serba-rea traditionala oferita de Primarul Romei la Capitolincbeind seria de festivithji, imi dadusem seama cavisul frumos se terminase. Inters acasii, fusesem cuprins

Page 226: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

240 PE CAI DE MIAZAZI

de o cople§itoare apb.'sare, de un soiu de groaza, la Win-dt.'" eh' era sa piece in seara urmaoare, incest, cu invio-ratoare emotie, intelesescm ca eram indeagostit.

Ca un licean, as fi spus, de n'a§ fi fost un ommatur, care i§i vede fericirea menith." sa se spulbereca o naluca, de nu se hotrtra§te repede s'o prinda si s'oingradeascal astfel incest sa nu mai poata scripa. Infate oglinzii ma trezisem zambind, pe cand din gestpornit din subconstient, imi netezeam primele suvitede Or daunt de la tample. Da, chiar de a doua zi !Din multe motive nu era timp de pierdut...

Ma de§teptasem in zori, cu simtul acela de infri-gurata intremare, care pecetlue§te zilele insemnate alevietii si de indata ce imi inga'cluisera nenumiirateletriburi si formalitesi ce aveam de indeplinit, ma in-riiti§asem pe la ispeavitul diminetii, cu cateva clipeinainte de ora sorocitil, in apartamentul regal.

Ne aflam in o sales din aripa de nord care des pealeia de chiparosi retezati si atat de desi incest aparca un zid negru profilandu-se sub cerul azuriu, 'Anain zarea colinei, in contrast cu veselia aleelor de por-tocali, cu pajistele de miozotis si n',isturasi aurii. Delaturla Sfantului Andrei al Quirinalului, clopotul sunasemiezul zilei. Nu era timp de pierdut. Eram singuri.Dela fereastra cu grele draperii, priveam fares s5." Tadaldturi de Blanciflora somptuoasa oranduire de jos dinge5dina regales. 0 luasenrt de mans. Nu stiu de ce, darnu putcam desprinde ca'tctrea dela coiful lucios al unuisoldat din garcla, icoansa nemiscata de straj6 la colfulpajistei.

Deodata, repede si fares a-mi mtisura mticar respi-ratia, ii spusesem ca o iubesc si o intrebasem de urea slise logodeasai cu mine.

Blanciflora ascultase sfioassa. Apoi, ridicase ochiisi imi riispunsese lin, privindu-ma apa'sat in fats :

Page 227: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 241

Anderst, de vrei temeinic si de esti sigur, atuncivreau Si eu. Apoi, intr'un su.pin offase sfios: cad eanu to iubesc de azi, ci din fragcda-mi cOpilarie.

Scumpa mea BlancifloraIn aceiasi sears parasise Roma.De atunci trecusera peste opt luni, in decursul ca-

rora nu incetasem sa ne scrim aproape zilnic, nu ince.tasem sa speram ca faimeasele complicatiuni balcanic"vor lua o intorsatura favorabilii. Ti-ai gasitt Fie zisFara suparare: ati observat ca atunci &Ind ti-e lumenmai drags& exists toideauna un balcanic care vine si-tistrica socotilile ? Mie mi-erau simpatice, nu-i vorba.neamurile acelea din Sud-Est is ma initiasem cu tat-nele for aft de incfilcite. Dar marturisesc ca, deodataprinsesem a uri tonic certurile acelea nesfarsite in ju-rul Traciei, a Pindului, a Macedoniei si a Stramtori-lor, ca Si cum ele ar fi avut un talc suprtrator indrep-tat personal impotriva mea.

De fapt nu era a§a? Cine ma despartea de Blanci-flora? Cine intarzia o fericire, care nu avea nimic deimpartit cu conflictele orientului apropiat ?

Dupa ce un unchi at men Meuse cererea oficialain casatorie, cautasem sa o conving sa se reintoarca Cumaica-sa in Italia. Dar sanatatea acesteia functiuneaBlanciflorei nu ingsfiduisera realizarea acestui proect.Apoi traditia familiara impunea celebrarea clisatorietawl°, acasa In Sjoholm, iar nu printre streini, ca nistevenetici. Astfel totul fusese zadarnic is ma framantammai departe singur in arsita neghioaba a acelui Augusturit.

Pfina la finele lunii Iunie, activitatea diplomaticAcum Ins cand, pentru moment, Italia Oren

sortita a nu iesi din neuiralitate, mai toti colegii mei,unul cite until, se furisasera din ora', mai intaiu primmuntii din apropiere, la Subbiaco. la Tivoli saumares Tireniana, la Anzio si Neptuno. Se mutaserk

if

I

si

dainuise.

la

Page 228: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

242 PE CAI DE MIAZAZI

apoi cu iucetul, mai inspre Miazanoapte, la Vallom-brosa sau pe coasta figura, la Viareggio, de undo i§itnchipuiau desigur ea, scapati de caldura romans, aveaumintea mai agera spre a judeca evenimentele. cat de-spre mine, ramas singur ca insarcinat cu afaceri nicigand do a ma putea deplasa. Guvernul nostru nu gin-mea in asemenea imprejurari.

Astfel trecuse vara. 0 vara chinuital cu cer sticlosqi uscaciune atat de darza incat secasera isvoarele; cn§irroco atat de inclaratnic incat tantarii rezistau fume-gliturilor serale, se Mipusteau cu furia ultimelor

sezoniere.Pe vremea aceea nu se pomenea ca astazi, nici au-

tostrada la Ostia, nici bai de mare la Castelfusano casa to mai poti racori chiar locuind in ora§. Intre cance-'aria unde asudam vartos toata dimineata pe o cores-pondenta voluminoasa, din lipsa de personal, intreodihna eanonita de dupa amiaza §i salile pustii ale clu-bului, uncle luam masa de sears, impreuna cu cate unnefericit coleg sau cu cute un mare proprietar din int-prejurimi. ratacit prin ora!, Va rog sa credeti ea, de§idin fire optimist, ma apucase un soiu de nevroza, -ce-cina cu neurastenia.

*

Intio sears, indeplinisem dus pe ganduri, ritualulcinei din sufrageria clubului, cand dela o masa' vecina,rasuna glasul baritonal al Contelui Castellani, care culipsa de jena, tipic romans, sbiera catre alt prieten licapatul salii : Ehei! Anzilotto, ce zici de noua sosita laParadise? E o bucatical Ai vazut-o? Bruns cu carnatiede garoafa...

Ei, ba nu. Desigur ca am .vazut-o §1 am *i on-noscut-o. E§ti intarziat amice, raspunse cu glas gros

au gura plina, un ins atletic cu ceafa de brute, cars

zvar-coliri

si

Page 229: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 243

pastrase nasul aplecat in farfurie. E bung, de tot si arenuri tipic frantuze§ti, adaoga el, stergandu-se lataret,ca servetul la gura. Dar nu a trecut pela dresaj, drrt-guta de Rose-Bonbon. Auzi D-ta! Cica ar fi fats cu-minte, ha, ha, ha! Cantareala la cabaret si fat cuminte!S'a mai auzit asa ceva? E capricioasa aiata tot. Darlass ca nu de geaba crestem cai in Maremma. Ii votnpune ei capastrul, ca la toate celelalte. Si aici, Au-zilotto Rinaldi isbucni in asa hohote de ras gran incati se facusera obrajii stacojii. Mare calaret erescator(le cal va fi fost, dar tare badaran acest autentiP mho-ritor de .nobili medievali.

Pornisem iarasi pe aripa gandurilor, cand la iesirePinzii, din sala de biliard :

E, hai sa mergem !Ba nu zau, ma provoci ?Avem intalnire i cu Mondragone. 0 poftim la

masa, dupa spectacol, ai s i vezi... Ah! Rose-Bonbonnu stii ce to asteapta, draguta de tine!

Afla ca Mondragone, i-a trimis flori la hotel,o jerba cat masa. De o afla Marana, n'asi urea sa fiuin pielea lui.

Mondragone e meloman, dar atat tot Las'caau -i peniculos. Si apoi n'am timp. Poimaine plecam lavanatoare la Bracciano. Haidem ! Ai sa vezi I

Ascultasem distrat brutalitatea acelei convorbiriintre barbati. Nu stiu de ce, dar jicnise ceva in mine,ceva asemanator cel putin cu bunul simt. 0 cantareatade cabaret? Ce mare scofala, Desigur, emfaza meridio-nala, trufia for Latina.

Piiind in sus pe Tritone imi rasuna in ureche, encindata sfaruinta: Rose-Bonbon... Cambrata ca o ea-

spusese Anzilotto. Cu port de cap regesc, adao-gase celalalt..Si ambii convenisera: bruna, cu carnatiedo garoafa, mai curand de trandafir?... Rose-Bonbon,

¢i

si

¢i

Page 230: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

244 PE CAI DE MIAZAZI

dracu $i abstinenta asta, intr'un oras unde nuexista niciuri soiu de derivative.

Carnatie de garoala! Blanciflora, ea, avea carna-tie de crin.

Carnation", ii zic englezii garoafei. Rose-Bon-. bon? Ce Cand ajunsesem la mine acasa inVia Palcstro, nu stiu de ce, dar prinsesem a fluera uncantec vesel, ceva.dintr'o operetS de demult :

Rose et JeannetteEt Jeannette et Lilette

,,,i Rove- Bonbon" ra'suna vesel in mine.A doua zi, aceeasi monotony sequenta de treburi

si in plus, o sedinta anosta pentru tratatul de comertale ca'rui negocieri se faragiinau de luni de zile.

- Ieind, la asfintit. dela Consulta, dupti douS ore desterile pertractSri, abia ajuns sub portic, observai caploua : o ploaie calda, neasteptatS, de vary, pe candfulgere sub cerul n-gru, lumina.0 la intervale, caii luiFidias, din piafa Quirinalului. Inteadev6r o zicutS! Cu hainele mete tithe, fir de umbrelii, ajunsciuciulete la club.

Harcagos, Meal dreptate, pe toate cele, oprisemcarozzella rnS resemnasem sa ma intorc acasa, sprea schimba costumul. Parca era un !lent. Lipseau

batrana Margherita jahan. Nu-i vorba, nu preaobisnuiam sa ma reintorc inainte de cinS. Se duseserSpe semne, ea la vreo veein4", el S ri bea o here, la birtuldin colt, prinsese ploaia.

Se cam intrecea de cAtva timp, prietenul Jahan,.cu halbele de here apoi cu obiceiul de a ma Intrebacu si fara rost :

Cfind plech'm in concediu ?Te pomenesti ca i se Meuse si Jul dor de-acasii. De

sigur. Ingrid, fata pridurarului dela SjOholm. Cumtraiau ei oare, in ceasul acesta acolo, la castelul de vs-

I a

copilarie!

phi-

ogi

gi gi

Ti ii

gi

Page 231: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 245

nritoare Witranesc? Tatangile se intorsesera dea-curme-zisul poenii; din grajdul cald, dupii racoreala de-afarZi,ieseau fetele cu caldarile, ducand voioase laptele la che-Iiirie; chiote tineresti sub ulmii stufo5i; un cantec deitera indepiirtat pe malul lacului; peste toate cele, in-

tr'un chenar de suvite bOae, un chip plutind in luminaalburie a lungii seri boreale. invaluind natura fiin-fele intr'o pace nespus de dulce.

Cata de plecare spre cina, nu mu hoti4am s'o iaudin. loc.

Oare pra'cuta simtire de buna stare mil pironea injilful de piele din odaia cufundata acum in intunerec?Sau farmecul havanei al eirei jar inscria rotogoalearomate? Poate parfumul trandafirilor din grildinii,

amefitor dupii ploaie, prin fereastra deschisU ?Sau numai racoreala binefaclitoare dupa atatea ziledo arsit'd ?

Ce mai e cu zburdalnica de imaginatie 1 Delanecazul de adineaori cu dela Consulta cuploaia in contratimp, dela Jahan Si Ingrid, dela viziu-nea poenii diafane de-acasa, iata-ma acumla Roma, in Via Palestro.

Neintrecufi, aproape nesuferiti erau trandafiriiacestia galbeni cniirati sub fereastrii. mirosind impe-rios piitrunzand viclean in odaie. Un simf de phi-cura intremare; ceva intre dor de viata §i lene vo-luptoassa, ma cuprinsese, cu subita ravnli de a sorbipatim'd, de a strange in brate filptura unor vise ne-deslusite. Rezulianta unei incalcite rnetempsihose, sauevocarea auditiva Rose-Bonbon depiinatii invo-luntar de acel softie de sul inregistrator al urechii ?

Necuratul chihaia undeva, la fund de suflet: Decenu? Ti-am ad& parfumul ei! Parfum de roze sume-denie, to nu o recunoti ?...

Peste gratiile geadinei, ghirland'ele de lampadaredin Piazza Macao ispiteau la plimbare. Ce rost sii mai

na-valind

pi.alogii

indarat

si

sisi

aid,

si

si

Page 232: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

246 PE CAI DE MIAZAZI

tanjese in intunerecul odaii singuratece? De era tarziupentrn masa la club, m' voi opri aiurea; oricum mavoi preumbla pe utile racorita. E atat de pracut I

Si coborisem spre Esedra, vreuatel, deli simteam prea bine, in coltul adanc al con§tiirt-tei, o putere care rr(5 tr4ea inapoi, in lupla inutile cuindemnul mai puternic, care ma impingea inainte-Nicio mirare de-altfel, e'dci Via Nazzionale, cu veselecafenele, cu afipte luminate. cu inllintuirea de trecaortsub cer proaspa spalat fii instelat, doar purcedela vale I Nicio mirare deasemeni ca, ajuns in josulstr'zii, ma oprisem in fafa intrarii cu Mmpi multicolorepeste care sta scris: Teatro Paradiso, iar in litere tre-raurande de foe, ,Rose-Bonbon, vedeta .neintrecutr.

Cumplirasem, in chip mecanic, bietul; ureasem insale de cabaret dela etaj, numai aurituri §i peruci albede epoch ale plasatorilor acestui riicas de desratare noe-tur'.

Din fundul lojei de avantscen6, priveam caremesele de consumatori dela parterul specific cabarete-lor italiene, care nu sunt tocmai locuri de petrecere fa-

unde publicul, compus in cea mai mare partedin liiirbati, putea, mai cu seams pe vremea aceea

caci azi s'a mai modernizat, atinge un grad detrivialitate i chiar de brutalitate nebsanuith aiurea, incritics deslantuitii impotriva nefericitelor artiste. Da,torn' firii violente de miazazi, se asista in mod obi§nuitin asemenea localuri, la scene care nu erau tocmai sprelauda cavalerismului masculin, consistand din parteatinerilor seto§i de a obtine gratiile cufarei sau eutiireivedete, a opune, in grup, nefericitei, o obstrucfie, dintfluerlituri, din tipete chiar invective grosolane, dusepans la punctul de a o nevoi sa parsaseriscil scene, atatlimp cat ea nu le acorcia ceea ce i se cerea. Toate acestein auzul v5zul directiunii, a impresarilor, a publi-cului ranjind neprtsiltor.

si

tilgaduindu-mi

si

Page 233: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 247

Dupa o pereche de dansatori sicilieni carisera cu gren sa retina privirile suli.i sgomotoase, inne-catri in fum de Virginia, deodata se facuse tacere.

Urmand direcfia atentiei generale, in vreme ce or-chestra prelude un amestec de cantece pc atunci lamods la Paris, iar refl cfoarele de ajutor amplificaulumina de pe scena, aparu, in ropot de aplauze si deindemnuri ale asistentei. favorita zilei : Rose-Bonbon.

Bruna, mai curand inalta, gingase, nu infatisa laprima vedere, nimic deosebit decat tocmai acel con-trast intre silueta avantata in rochie de val negru sicadrul maruntei scene asemanator captuselei din atlasroz al unui scrin de giuvaiericale din vremi trecute.

La un examen mai amanuntit se desluseaudurile insufletirii ce-o starnea. Pieptanatura lucitoare,amintind pe aceea a Linei Cavalieri, era impodobitacu un singur trandafir de aceeasi culoare ca captu-sale scrinului. Pe tot chipnl de sub cararea de madona,o lumina de nevinovatie, o expresie de neasteptata ino-centa; cu genele sfios plecate, contrastand cu contor-siunile lascive ale soldurilor, subliniind ritmul canteen-lui, ea rasturna notiunea valorilor, sadind in privitorio perversa surexcitare. Talie cambrata, diavoleascamladiere de gitana inteun vartej al foilor negre. alfustelor rozii, dand strengares,te la iveala, la fiecarerotire, perfecta rotunzime a genunchilor.

Glasul era in adevar melodios. Dar mai cu seamsfelul ei personal de h scoate in _relief cuvintele, fi da o'iota cu totul deo.ebita, fie in acea franceza taraganatl,introdusa de marile vedete ale cabaretelor pariziene,fie in o italiana inviorata de un simpatic accent strain.Tot ce canta parea improvizat. Canta din grai, din gee-furl, din mimics, ca $i cum ar fi spus ascultatorilor:

Vedefi, pentru voi, numai pentru desfatareavoastra. am treat acest cattec, acum, in clipa aceasta.

Fascinatia ei asupra publicului era covarsitoare.

imbol-

i

Page 234: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

243 PE CAI DE MIAZAZI

Cu ea nu mai putea fi vorba de obi§nuitele inire-ruperi triviale; entuziasmul asistenfii nu mai avea mar-gini. Privirea ochilor Otrunziitori, surasul psaimasrAjeau tofu'. S'ar fi spas c5., in timpul unui singur

caplet, privise in parte pe fiecare spectator, c'antasein parte pentru fiecare.

La o masa din randul intai, zarisem ceafa lui Anz-Ei lotto, ce se intindea pofticioa35. Alaturi, mustsatile,.pilcuite ale antipaticului atasat balcanic teadau si eleaceeasi pornire. Mondragone §i ceilalti cbmeseni erauof asa de infliicsarati. mai cu seama cand, in vartejul

madrilenei, rotea fosnetul rochiei mai-mai peste cape-Tile lorl

Eu insumi, din fundul lojii, nu avusesem adineaoriziecea.si am4itoare impresie ca ma idrise? i ca, pemine, necunoscut ei, ma recunoscuse?

Dupil nenumiirate chema'ri, cortina se rdsase.Mul limea, venita pentru spectacol, se rrispandise.

fliimiiseser6 doar aceia cari consumau mai &parte pestcnoapte. In fundul lojei, de nude si vecinii mei se retia-seserii, stiiruisem. intuit locului, sub imboldul acelui ne-eunoscuts care pared pusese st5panire pe fiinta mea.

De dourt on ma pomenisem cu mane dusa la piept,spre a scoate din buzunar cartea de vizitil, spre apofti la masa ; din fericire, luasem aminte, la timp,de situatia mea falsa, stiind ca cunoscufii mei dela club

asteptau in salsa.Debi imi diidusem seama ca va veni la ei, totusi

vimtisem o impunsiiturii Vazand-o, putin dui:4 aceea,prt§ind in sala de dans, cu talia cambrata §1 cu portregesc, spre masa amicilor, cari se $i sculasera s'o in-Vampine.

Abia atunci imi par5.sisem colful de umbra. nuvtiu ce precumprtnea in mine: am6riiciunea clipei sauhotrurirea nestrilmutatri, s'aditli in subconstient, de a ma

Si

(-

0

Page 235: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 249

reintoarce cat mai curand, de a o vedea, de a o cu-noaste, de a o cuceri ?

Nici ca se putea altfel. 0 doream. Era o puterecare ma stiipanea mai tare decat orice si care excludeaorice judecata.

A doua seara', in aceeasi stare de hipnozil con-stienta, ma intgtikasem de vreme la club.

Prin iscodiri viclene izbutisem sa aflu cal Anzilottoplecase la vansatoare impreunYt cu cei doi prieteni atlui. Ba cercetasem cu mieroase perifraze pe ofiterulbalcanic, pe cfind cina la masa de alaturi, care imi dasea intelege ca fusese o seara de neuitat. dar ca intarzia-sera atat de mult, incat era obosit Si hotarit sa se culcede vreme.

Dupa ce cinasem infrigurat de asteptare, pornisemspre teatru.

Dela prima privire, ma bucurasem ca nu cunos-+eam pe nimeni in sa16. De altfel, public cu mult mairaslet decat in ajun, cand fusese sUrbritoarea popularil adivinului amor", mult sgomotos p-ra'znuitU de plebe

de mica burghezie din Roma. De sigur cu. dupa chiol-hanurile din seara de dinainte, erau cu totii istoviti.

Ma asezagem la o masa dela parter, cam pe la ran-dul al doilea. Diva aparuse in mi jlocul aplauzelor. Dodata aceasta purta o rochie modelandu-i strans super-bul trup, filcura din atlas verde cu guler drept, cu ma-neci lungi. Nicio ornamentatie, nicio cuts railcar petesutul lucios care o investmanta dela gat pans la pan-tofii cu gaica de stras; nimic in prtrul ma'aisos cu grelecocuri negre, impUrtit pe frunte de cararea virginals;nimic, in afara de doua orchidee, sus, pe umarul stringsi elite o gingasU beatara de briliante sclipind pe atlasuldela fiecare brat. Inteadeviir, o aparitie neasteptata incadrul de scrin pembe!

Acum avusesem impresia ca, rotindu-si ochii asu-pra asistentei, apasase din privire in douii randuri,

-6si

Page 236: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

250 PE CAI DE MIAZAZI

asupra mea. 0 privire usor sagalnica, ce parea caqpune:

Ce vrei? N'ai ce-i face! Iti plat ai dreptate!Dupa prima pauza, cu complicitatile unui plasator

imperucat, ii trimisesem cateva randuri, poftind-o dupespectacol, $i imi batuse inima, auzindu-1 pe solul ah-fiat, soptindu-mi ca va vend cu pls.cere, indara dupereprezentatie.

Inaintase spre mine, lunecand usor printre mese,eu o armonioasa simplitate si. intinzandu-mi mans stasezandu-se langa mine, ca si tend am fi fost vechicunostinte. Fara indoiala, o mare stapanire de sine sau,mai curand, o atat de implinita uzanta in maniere,meat, dupe cateva clipe de convorbire uitasem ca maaflam la masa, la Paradiso, in fata lui Rose-Bonbon §ia unei slide de Asti Spumante, A§ fi putut tot asa debine sorbi ceaiul in aula castelului parintese din SZG-holm, fata in fata cu simandicoasa mea matusa, inrochie de sears. In afara de cadrul batator la ochi alrabaretului cu lumina orbitoare paste auriturile hidoa-selor cariatide, nimic schimbat. De fapt, nu mai ye-deam nici cabaret, nici aurituri, ci ascultam aceeasifrantuzeasca cu usor accent strain, ce se graieste §i lanot in Suedia, in care interlocutoarea din ce in ce maxla largul ei, ducea o adevarata conversafie de salon, po--vestind agale cum se sfiise sa accepte asemenea con-tract la Roma, in plin sezon mort, dar cum se bucuraacum, caci avusese prilejul sa cunoasc." si peisajul sicomorile de arta ale Italiei, uncle venea, pentru primadata. Mai presus de toate, in orele de libertate, ii pla-cea sa se ocupe cu pictura, ce invatase de copila. A, desigur nu; nu fusesedestinata scenei. Si cu o mica stram-batura hazlie. adaogase:

De aceea, precum ati constatat, nici nu prea areglas, nici tine ,tie ce §coala. De altfel, mi-am facut de-butul abia acum doi ani!

gi

Page 237: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 251

Pe cand prote.tam, sinter convins, ca continuasepovestirea. Se tragea din iata ibero-eivt_tian si din mamairlandeza ; petrecuse copilaria anii de pension pemalul lacului Neufchatel uncle invatase pictura ceva.muzica. Apoi vorbise de sederea ei la Paris, la Berlin;de turneurile in Spania, uncle cautase sa prinda cateceva din jocuri, mai cu seamy hotta si andaluza. Apoiiarasi Berlin, Constantinopol, Marmara, Apele Dulci.Ce poate fi mai frumos pe lume? Toate aceste calatorii,le fa'cuse narecum silita de a insoti pe maica-sa, careumbla mai tot anul pentru treburile ei, caei era vaduvil

castiga existenta reprezentand o mare firma ger-mana de mart. Fusee scoasa timpuriu din pension, lamoartea tatalui, devenind manechin pentru prezenta-rea ultimelor modele.

Cu melancolie, adaopse ca, dupi pierderea mai-ca-sii. neavand nicio inclinatie pentru reprezentante decomert, se apucase de teatru. Istorisea de-a-valma, cateceva din toate, fara a starui, aci cu privirea incruntataspre collul mesei, aci surazand fara legatura aparentaeel putin pentru minecu cele amintite. 0 povcstitoarenetagaduit originals, lipsita de efecte de glas, in fe-lul acela cu totul al ei de a nu adanci nimic. Sa fi fostcare sincera, sau una din acele imaginative, cum intal-nisem artiste, care fauresc pentru ascultatori un auto-roman pe care povestindu-1 mereu ajung cu timpul sanu mai desluseasca adevarul de fantezie ?

'Meuse lung, privind surazatoare dragastos inochii mei, cu ceva din acea expresie usor sagalnica deadineaori, de pe scena.

Intr'un rand ii spusesem ca traise o viata bogatilpentru varsta ei.

0 incruntare i se profilase, pentru o clipa, pe fizio-nomie.

Ii luasem myna, ce lasase peste masa, Wis.mea, pe cand o usoara roseata i se ridica in obraz.

Si

si

lini5ti.t

Page 238: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

252 PE CAI DE MIAZAZI

N'am avut de ales, §optise ea, intorcand capulspre celalalt colt al mesei.

Inchinase paharul de Asti. privindu-ma sub lun-gile gene umbrind orbitele, cu aceeasi expresie neinti-natti, atat de cuprinztitoare pe scene, cu in ecelasi timp,evocarea a ceva profund pervers. Ma intrebare, s'ar fizis ca mai mult din curtenie, despre Suedia si despreviata mca la Roma, si conversafia ei plac-uta in jurullumii diplomatice dovedea cu prisosinta ca nu eramprimul, din tagma mea, cu care sta de vorba. Cu ace -lasi gratios si cu aceeasi cata.re fermecatoare mur-rnurase vesel:

Trebue sa fie tare tarziu. Am stat aseara preamult cu domnii aceia....

Cu Anzilotto si ceilalti?, ra'spunsesem cu glasfare voe posac. Te-am zarit mergand spre masa lor.

Ii cunosti? Adieu fireste!Si voioasa, ca si cum ar fi fost vorba de o mama

care-si alintii feciorul:Las'ca ne mai veclem... vreau sa spun: de do-

res-ti dumneata. Da, maine! E Sambiita, nu am matinee.Putem iesi

La pensiunea Hassler, spusese ea birjarului, petend gloaba o lease alene din loc.

Si Ca raspuns la o intrebare ce nu formulasem:Locuinta prea serioasa pentru o cantareata; dar

crede-ma, nu este afectare: am urit totdeauna gazdeledubioase. De altfel mi-a prins de minune, mai cu seimain Para aceasta unde omagiul adus femeilor de teatrunu e tocmai pilda de discretie. Asa, cel putin, cand selovesc de portarul sviteran invatat cu clientela austerea pensiunii, le trece gustul pandirilor de-a-lungul cu-loarelor.

In carrozzella cu sine de fier, inalta si stramta, ra-sunand asurzitor pe caldaramul de cremene al VieiSistina, paream doi indragostiti. 0 fineam de brat

saris

0,

Page 239: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 253

cum sta lipitii de mine, dela umar pana la coapsa eiplina'. se resfrangea in tot trupul meu un fluid cald,aruetitor. Luna pli.nii revarsa argint peste obeliscul dinTrinita dei Monti.

Plutisem biitranului birjar ca insotitor politicosdealtminteri avertizat intinsesem mana spre clo-

potul cand tovarasa mea, care in tot timpul par-cursului peruse absenta'vis sau oboseala imi sopa:

Ai vrea s'a facem cativa pasi spre Pincio? E atatde pliicut astri-noapte!

Ca o scolarita sburdalnicri, ma luase de brat si por-nise in mers vioi, ciilcand nostim pe varfuri, ca si cumi-ar fi fost teams s'o aucla simandicosil englezi, caresforiiiau dupil perdelele pensiunii.

Trecuti de obelisc si in rati pe alee, prinsese a rade,vesela ca o copila, liisandu-se pe bratul meu, legAntin-du-se in dreapta si in stanga, la fel cu midinetele depe bulevardul Saint-Michcl, in drum spre balul Bullier.Undo ram'asese fiinta rezervata de adineaori. Si pe minema schimbase, ca deslegat de o vraje. Si eu paseamvoios, strain de obsesiunea sub care m6 aflasem paniiatunci. Povestea intamprari comico-romantice din ul-tima ei stagiune in peninsula iberica: un duce Mirano poftise la castelul lui unde tineri hidalgi ii cantaseia,care mai de care, sub fereastiii, in fiecare sears. Noptiandaluze !

Dar si Roma iii avea farmecul ei nocturn.Cu glas de fetica, imi incredintil ca vedea, pentra

prima oars, o grading romans in miez de noapte. Silimpede se imbina cu al meu...

Poposisem pe zidul ,scund din fata vilei Medici, inpreajma fantanii vestite, cu murmur de ape, picurandde pe inaltul potir de alabastru.

Insotitoarea mea tacuse. Obrazul ei diafan reluaseacea expresie sfioasZi care-i da, pe scenu, o atractie deo-sebitii, cand se imbina cu cele mai indrliznete cuplete.

rasu-i

si

si

usii,

Page 240: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

254 PE CAI DE MIAZAZI

Pe semne ca si ea fusese acum rapita de acel un-gher clasic, de decorul pramZidit de veacuri, coborindin amfiteatru de pe zidurile vestitei vile, prin poeticapiatetrt adumbrita de mirti uriagi, apoi prin colniculbucolic cu lumai, oleandri, bolts de vita de vie si pansjos, sub muntele Pincio, spre cetatea de veci, intinsa insplendoarea ei imperialli, sub mantia aburie a razelorlunare.

*i ea resimteam brusca tranzitie, aci, in clar-ob-scurul palidelor marturii de demult si a frunzisuluinegru sub care ne aflam. 0 lume de vedenii coplesin.drealitatea flipturilor noastre.

Cat timp contemplacem impreunri, jos, in vale,-spre fumuria fantoma crsaliascA? 0 clips saU oClasul ei indepartat easunase

Luna apune; e umed sub arbori, sa ne in-toarcem.

$i tot in t5cere o petrecusem de-a-lungul &eta,papa la apropiata ei locuintri, uncle, dintr'o miscare ne-asteritatrt, mu sZirutase prttimas, pe gni& apoi dispsdrusesub poarta

Rrimilsesem locului, pang ce, incet, pornisem pejos in spre casa, ca un om nitucit. Revedeam desfasu-?area serii: innodam firul intamplitrilor frtfa a puteatrage vreo incheiere.

Un vis in care stii ca visezi si in care totusi to portica in visl

Intrasem ca un automat la mine acasii., in via Pa-lestro.

OdaVii cu lumina din odaie, prinsesem a roti °chit,alinat de prietenoasa prezenta a obiectelor familiare.

Ce va mai fi fost si asta? Bine cunoscuta si viitli-miltoarea inaturire a noptilor romane? Ploaia de cusears cu vrtlul ei de vedenii? Plimbare romantics? Roarmrmarisem altceva

vials?

clildirii.

:

.

Page 241: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 255

Pe maine, la ora unsprezece!, spusese Rose-Bon-bon. Mi-ar face plileere sa vild muzeul.

Asia era important! Dar cu cancelaria cum ra'nul-nem? Demonul din launtru chihrtia :

Ei si! Petal n'ai lucrat o vara intreagii? Ce seva intampla de vei lipsi o dimineata, rugand pe cance-ler sa-ti tines locul ?

Cu nemarturisitii vanitate gandisem: Nu o iubesc,Lar trebue §i o voi cuceri. Adormisem in soma adanc,Trait de visuri.

*

Dimineata urmiitoare, Roma era investmantatri in-tr'una din zilele dare, striiveziu de luminoase, care aufriurit faima acelei zodii. Furtuna din ajun alungasetantari zliduf §i gunoaie. 0 weed boare de pe Ape-nini fugsarea in siniliul cerului, nouruletii albi pestsculmea muntelui Mario, pe cand urcam voios Impreuniicu Rose-Bonbon, strada color Patru Fantani, eatre pa-latul Barb eri ni.

Purta un costum sport atat de simplu, incest nimenin'ar fi ghicit pe eantiireata dela Paradiso. In fate por-talului princiar, oferind minunata viziune a curtii in-terioare croita de Bernini se oprise, deodatri,

cu mane alb-inmrinusaia, ma atinsese usor. Imi in-chipuisem di din bucurie pentru ineantiltoarea prive-li§te. Dar ea, cu surasul acela al ei, discret, totu§i cuce-ritor,

In copiFdrie, cand eram euminte, mi se spuneaarasrt Belle-Rose. Vrei spui Belle-Rose?

Ii rrispunsesem: Bucuros!, cu infrigurarea unuide oaste ca'ruia ii s'ar oferi mijloeul de a ca§tiga o

In sale de picturi se transfigurase fn fata creatin-

coplesitii

gietise:

sef

si

si

sa-mi

blitalie.

Page 242: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

256 PE CAI DE MIAZAZI

nilor maestre. Uitase de prezenja mea. Parea atrasa detonalitatea culorilor vii, ca un fluture de soare

In fata celebrei Fornarina se oprise reculeasa. Apot.cu expresie aspra, soptise :

De n'ar fi fost decat spre a o vedea, aci, la Roma,si tot facea sa ajung sa cant la Paradiso. Urmase gan-ditoare :

Brutareasa va fi fost o fiinta banala; de bums%emu' numai geniul lui Rafael a facut-o nepieritoare.Teoria oglindirii amantilor celebri, scumpe amic. 0intamplare ce se repeta in decursul veacurilor !

Ramasesem uimit. Ce stiam despre fiinja aceastaeat de bogata in reflexe, schimbatoare ca un cer defurtuna ?

De uncle atata cultura la o cantareata de varieteu?In fond, cu atat mai bine ca-mi daruia, pe langa vrajaatractiunii fizice, neasteptate colluri de senin in sur-prinzatoarea ei spiiitualitate.

Ajunsesem la capatul galeriei. Ca un copil nepa-sator, ea se oprise surazand in fata ferestrei ogivalecu priveliste pe minunata alee de portocali. 0 clipa, oicoana indepartata ma cuprinsese intiun fior; candva,ca acum, dela o inalta fereastra, privise alts femeie-Dar cercul de influenta in care ma aflam, ca sub im-periul unei captafii, era atat de puternic, incat nisimacar in gand, imagina nu se desavarsise. Impins dedemonul ce-mi coborise in suflet, ma auzii graind cuintonafie seducatoare :

Belle-Rose, e prima oara, cand to them pe altau adevarat nume. Las6 priveli. tea florilor maruntede pe pajiste hai mai bine sa-ti arat ally amanta ce-lebra. Tabloul a fost mutat in apartamentele particu-lare, dar fermecatoarea stapana a locului, o veche par-tenera de vanatoare, mi-a ingaduit vizitarea coleetieiin mice zi.

Ne indreptasem spre aripa cealalta a palatului, pe

si

gi

Page 243: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 257

eand Belle-Rose prinsese iarasi a ciripi, aninata debratul meu, ca o fatal din Paris. Regretam acum propu-nerea. Ce rost mai avea sa intarziem in muzeu, in locsa-i ofer o vizita la locuinta meal' Dar gardianul nesi deschisese usa spre sala in care era adapostit tabloullui Guido Reni, infatisand pe Beatrice Cenci.

In fata portretului ncfericitei eroine, rastalmaceanipentru tovarasa mea :

- De astlidata, Belle-Rose, e drama frumusetiifeminine si oglinda ei rasfranta pans la crima. Crim%parintelui dcsfranat si crunt care, in pornirea patimei,ravneste la fiica sa; crima fiicei, care. dimpreuna cufratii sal, isi ucide tatal ; crima Papei Clement alVIII-lea. care o osandeste la moarte. 0 pagina dinsumbra istorie a Romei, din veacul al XVI-lea si a lup-tei pentru stapanire intre diferitcle spite ale nobilimei.Nu este exclus ca executarea mandrel Beatrice laCastel Sant' Angelo sa nu fi cuprins ispasirea tinesue caror iscodiri politice. Pe acele vremuri, acesteafaceau, adeseo-i, parte din spirilul de tabard ale unoraimpotriva altora, precum adaogai razand aceeasiiscodire face parte astazi din arsenalul tainic al pc.-liticii...

Belle-Rose incremenise. Fata ei In deobste "smeada,se facuse stravezie. Privea inriorata spre eroina fatala.Ce fire sensibila! Simteam prin bratul ei apasat pe almeu, cum se intelenise toata. Cu glasul ragusit alaccentuarii spaniole din melodiile ei, graise, de astadata pe englezeste :

Sa mergem, e tarziu!Pe strada celor Patru Fantani, reluase infatisarea

ei de sfinx seducator. Pe cand, mai mult spre a scapade ele, cumparasem dela tinerele ciocciare toate manun-chiurile de -violete de Parma, ce staruiau a ne oferi, sipe cand, la randul meu, le intindeam tovarasii mele,ea ma intrebase viol :

17

si

Page 244: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

25F) PE CAI DE MIAZAZI

Ce-ar fi sa bem ceva ? Mi-a venit gust de unvermuth.

Apoi, uitandu-se la teas :Mai am timp, nu stiu cum am gresit adineori.

La cofetaria Latour? Perfect. Cum ai ghicit ca e loculmeu de predilectie ?

Si mirosise patimas dalbele viorele.Sub arcadele palatului Colonna, din cerul deodatii

intunecat, o rapiliala de ploaie dintr'un nour raslet, nepusese pe fuga de sub un are sub altul. Firea ei_atatde schimb4toare, transformase aceasta ca'tare de ada-post intr'o adevarata intrecere la fug. Via del Pie -biscito are, sub cetate, cateva sute de metri. Sub altreilea arc, se oprise, razand gafaind ; luase enmainile de gulerul hainei, isbucnind :

Ce frumos! Cat imi place!Nicio cocheiarie: uitase §i de palaria jilava §1 de

rochia uda.Dintr'un ultim salt, ajunseseram la intrarea cafe-

nelei uncle ne scuturasem ca doi cokeri, apoi intrasemveseli.

Sorbeam tocmai din gustosul Carpano, cand vazuipe Belle-Rose inclinandu-se c-tre cineva asezat in spa-tele meu; o fulgerare in ochii ei imi trada nemultu-mirea ce simtim. cand dam de cineva nedorit.vorba ei sglobie stersese curand impresia trecMoare :

Nici nu-ti pot multumi in destul, grsaise ea, up&sand duios pe fiecare silaba, pentru nespusa pliicerece pricinuit. Dumitale, care esti obisnuit sit in-tovariisesti pe heeitori min Roma, 1i se pare ceva obit.nuit. Pentru mine in A, nu stiu cum spunaici se oprise n,hotririta pentru mine, a fost o di-mineata atat de frumoastt, cum erau acelea, asa derare cand, in copil'ari-, mi se spunea: Belle-Rose ai fostcuminte: Belle-Rose esti o fetit5 scump'd !

0 ploaie de soare cald ni se revarsa in inimi. Dum-

ma

mi-di

sli-ti

si

Iasi,

Page 245: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSg-BON$ON 259

meizeescul avea si el o intruchipare. Pelle-Rose iii cu-fundase araagitoarea, §iigalnica privire in ochii Nestriangeam mans in rrisputeri. Aiura

Aceasta ar fi solulia vielii, o betie eterna, subcer ametitor, mares albastra, Mediterana, La Capri ; cetraiu fericit: ca semi-zeii, pururi tineri, vanjosi, iertrt-tori...

pornire xi cuprinsesem bratele peste masa,,a,itand ca gram la Roma, in cafeneaua Latour, ;neon.Orat Lie luzne. Ochii mei inwaienjeniti priveau ;n ochiiei dritgastosi, aburiti.

Incantat de a va intalni!.., Braise intrio frau-erza scalcita, un glas plebeu. atasatul cel de pominI,mai sclivisit decat niciodata, cu o garoafli is haina.;menita sa sporeasca, credea el, avantajele antipaticeiPale persoane, cu raustatile spilcuite, cu un rest del

subliniind trasaturile mutrei sale .lute, se Ai-{ linase in fata Aoastrii, umbrind deodata ca o dezama-giro, rata de soare prietenoasa dintre noi.

dati voie, nu este asa? mormrtise el in jar-gonul lvi levantin cazon. si tragand 11n scaun seasezase fury jena la masa.

Politicos, dar rece, facusem gestul uzual de incu.Tiintare.

Dar el nici ,nu-I asteptae; ci, cu coatele pe masa.-en zuras latarect, cis ochii pofticiosi, indruga mai de-parte sorbind din priviri pe tovarasa mea :

Ei, da ii-o spun pe fats, niciodata nu ai fostmai fermecatoare decal azi. Inchipueste-ti cu ma plic-tiseam de necrezut, cand te-am zrtrit intrand. Apo',clipind ,trengareste :

Iti lade bine, cand iti scuturi fustele de ploaielDe-ai veni pe la noi, acolo, da, furtuni! Ha, ha, haNici cu cojoc $i cisme, nu scnpi nemurat. Ha, ha, hatCe importanta, deoarece esti frumoasa! Iti pot afirmape cu.vantul meu, ca esti succesul Romei I

mei.

pudra,

Imi

:

Natio

pi

Si

Page 246: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

260 PE CAI DE MIAZAZI

Ma fie o Iume intreagg om linistit ¢ii cu socoteala.dar feta de asa indiscrelie, ma incordasem tot, spre arepezi, cum se cuvenea, pe acest obraznic, cand, spreinirarea mea, auzii pe Rose-Bonbon rilspunzand curie-nitor :

Dar stii ca ai haz ? Te civilizezi din zi in zi !Doamne, devii un curiezan implinit

Si ochii ei it prinsera in mreje de seductie atat deinviiluitoare ircat uitasem de necuviinta necioplitului

intinsesem, la randul meu, gatul, adulmecand furlvoie sate ceva din i-adierea aceea, luminand subit cao facia, mutra intrusului.

Privirea mea fugea dela unul la altul, pe cand bat-canicul protilpit pe mum, se Lisa acum pe spate, dandla iveala dinti de canibal. Nu mil dumiream cum Rose-Bonbon putea Sri se pangiireascii cu jocul acela de fas-cinatie. cu acea straidanie de cucerire. Pa'rere sau reali-tate? Parch acum ea se apleca usor spre el, ii atingeabratul en deg-tele inma'nusate, ruspundea glumeatil in-sistentei lui a paliarului, schitand chiar o ciao-rare! Parere sau realitate? Sub fruntea virginal5 si lun-gile gene, acelasi suras de rerversu seductie ca pe scena.aceeasi ofe-ire indfaznela, psatimase, impudied.

Miscat clirtr'o cement% necontrolatil, ma sculasem'brusc, pe cand acei doi urmau a se sorbi din ochi. Cuglas hotarit. dar dis'snt explicascm ca, eram asteptatsi. nu Ina; puteam intarzia.

Ne prirasesti? In'eleg! ora inaintatsA, ca toti di-plomatii, foarte ocupat. Nu uita ca. mi-ai fagilduit oreproducere a Beatric-i! Locuesc la pensiunea Hassler...De preferinta.' intre case si opt, ca sa nu o dea portarulaltcuiva.

SpilcuPul balcanic radea acum cu ochi de veverica.,.plirand a spune :

Vezi dumneata, cu-asa mustata, e grewreziste.

iarth-mu,

vi

inillthri

I

Page 247: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 261

Si ceva grefos, un fel de scuza tardivii se schitain surasul sensual.

Striifundul firii mele de nordic sportiv redobandiseaces stapanire de sine, care, la sfarsitul unei particlepierdute, porunceste sa strangi mane adversarului no-rocos, dupa ce achitasem valoarea nefastului Car-pano, ie'isem cu impresia ca pariisisem o speluncii, tril-gaud adanc in plsamani aerul improsplitat.

Mai intai, un soi de bucurie in fate razelor desoare, in fafa armoniei liniilor Forului roman, a fosne-tului stufosilor palmieri d la coltul strazii; apoi un felate care-mi ahurea calea urcand rpre piazza Esedra;in fine, o revolts sufleteascii, o subita revelatie a mareifarse. Rose-Bonbon? Nob kir' sufleteascii la o cantrtreatiide cabaret? Ce copPiirid Anzilotto. el, da, avea dreptate!La urma urmei, ce vina avca siirmana? 0 smulsesem dinmatca ei, spre a o perinda fara socotinia, prin poienileartei. Fusese destul de agerii, car se cuvenea oare srt-iceri ceea ce nu putea da? A Ma o fetal dcla Paradiso,cu gandul de a o educe la tine, si a colinda. apoi, pecilile indoielilor sufletesti, era faptii de om? De sigur,superba creatura avea dorintele ei, ca orice animal. Mafilcusem de ras! Sarmana Rose-Bonbon asteptase desigur, inert din Orin, o clipa de desfatare, o verigil marmult la autenticul titlu de vedetii. eu care uitasemde toate si de cancelarie, Si de telegrame; care uitasemmai cu seams suspina undeva in suflet de pa-jistea alba, unde Blanciflora ma astepta spre a maduce de mans, pe mine, °mill valid, ca pe un copilimpiicat dea-lungul tailor vietii ?...

lahan imi deschivese usa, sclipind de bucurieInchipuiti-vii, a sosit Domnul Waldmarssen! Va

inlocueste. Plecam in concediu. V'a cautat de dimi-neata. &II la hotel Continentale. Avem invoire de dotalluni. Spline err sunt toate bune acasti.

Si imbujorat :

Iein,

:

si,

Si

Page 248: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

262 PE CAI DE MIAZAZI

aclus scrisori. Masa e gala ; am scos dirkpunchul cel vechi

intovitra'sisem pe la miezul noptii pe prietenul MenVitaldmarssen padd hi birja pe care Jahaz b adusesepe asa teas intarziat dela Ferrovia si ma intorseseinin °dala imbacsitd de fum de figar'd.

Ce om inimos! Imi fuscse sef pe vremuri la Stock--holm, in departamentul consular. Cu alb, ce ln-i`elepciune la biitranul holteiu, cum p eamilrise nestavi-litele mreje ale femeilor noastre nordice! Intruchipauidealul. Fiinte practice si idearsle; si inteleg:itoare inadevdratul inteles al vietii si mIddioase in infdtisareafor de outline prin brumdriul unui fum.

Blanciflora ii spusese din grai si ii ddduse si carte-pentru mine, ce citisem, unadr langd umdr, induiosatiatria Blanciflora :

Olsen, iti va spune cat sunt de nerdbddioaresrt le revrtd. Stim cu tatii ce varq istovitoare ai trecutla Roma. Unchiul tau spune ca loth! e bine is Stiiholm.No uita colanul men di. rnirrr>an. d'n Via Condotti sisa arunci un ban in fantana de Trevi ca sa ne in-loarcem impreunrt cdci si eu, Anderst, stiu ca si limeca numai impreunsd vom fi fericiti.

Si Blanciflora, neprihrtnita, adaoga :De aici dela Sjoholm to -am 7rtrit in toate nop-

tile, in fiecare zi, cat esti de nefericit acolo, singur,intre cancelarie si intre ifalienii aceia bruni. N'aveagrije, Anderst, crede-ma, impreund, Roma va fi fru-moasd.

Stramba crilcare, dar imprtcard juclecatrt mai cu-prinde si obiceiul nostru de acasa de a bea intre

Oamenii din Minz7i aici, in Italia, cand se im-bard fee scandal, se incur din vorbe din cutife. Ciu-dal efect pe care not nordicii nici nu-1 brintlim. Briuturtila not se asemueste eu rdsplatd. Insemneafd alinarea..Este prdznuitd, inultatu, pahar duprt pahar Cu ritui

Ira

pare -i

-

bar-batil

Page 249: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 263

cuvenit, caci e vorba de biiutura binecuvfintata, careasterne balsam, care darueste caldura sufletului trudit.Cu cat bei, cu atat te inalti. Hidromel din Olimp !Orice ai spune, nimic mai intremator ca punchul no-stru! Cavalerii Mesei Rofunde, cu potirul la gull. Ca-valerii Sfantului Graal, desbilrati de griji. Zei pe carenimic nu-i atinge!

Jahan, deschide ferestrele, sa iasa fumul !Pe masa odaii mele, in aceeasi preajma de obiecte

prietenoase, 7arisem un plic albastru, pe cand demonuldinituntru ce crezusem starpit chihilia si mai vesel:

Ei cum ? ai uitat-o? E clausal E ispitat E fapta,nu e vis brumariu, nu e fum! Te asteapia: aici, alaturi,la doi pasi; ea, pe care n'ai infeles-o; ea, care suferii,poate, in acest ceas de noapte! E curainte, stri la pen-siunea Hassler. Ti-ai dat seama singur. Si ea vorbelteCu infleetie nordica, doar maica-sa tot dela Miaziinoaptepurcede. E insularri, brurnsiirie, fumurie...

Dela fereastra deschisa, miresme covarsitoare detrandafiri inganau farmecele satanei.

Nu! Destul! Destul cu asemenea ispitiri desarte!Dupa toate celea radii' de mine $i sclivisitul bal-canie! Nu avea niciun rost, deli... desi nici BeatriceCenci nu era vinovata data zamislea patimi! Zamisleapatimi? Ce cuvinfe atragatoare! Ca niciiieri, aici laBoma, Cu nef;:irmurita pornire, te imbiau trandafiriide sub geam. Fireste zodia mediterana. Fie! Ce fobssti i te impotrivesti? Mi-era capul buimac. Va fi astep-tand? Serie atat de d ios. Nu! Belle-Rose nu este vii-novata1 Intamplarile felurite dramuiri, precunispusese ea, in diferite tari de Miazazi! Chiar la neesub cerul boreal, cine nu simte?... Care barbat mai stlila indoiala? Dar mi-te aici? Trandafirii galbeni cu sta-ruinta for imbatiltoare...

Belle-Rose. de f apt, ce stria ?

still

vietii;

Page 250: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

264 PE CAI DE MIAZAZI

Aprin.zand tigara, en c,apul plecat pe perne, reci-tisem :

,,De vrei sunt libera, maine sears. Te astept laasfintit. Mi-a parut atat de rau ca ai plecat astazi, atatde eau" !

Avea dreptate: i-a parut atat de ran. Ce dreptatelye& Atat de ran !

*

Desi multi dintre colegii mei, Inca depe atunci,be lasaserrt dusi de snobism preferand automobilelein can nu te puteai urni decat imbracat in scafandru,eu rama'sesem fidel trasurii cu cai.

Romualdo, vizitiul meu, primise din parte-mi ipo-runca de a se infatisa cu roibii inhamati la caleasca,pe la asfintit.

Ca prea bine ati hotarit. Nu stiam ce sa maicred Cali nu au iesit de trei zile, nici roibii, nici mur-gii. Domnul Francescangeli se gandea de aseara sa-idea la coarda, de urmati sa umblati pe jos...

Romualdo, sunt obosit i ma lasa, te rog, in voie;la sapte sears cu caleasca. Plimha cat vrei murgii inmanej.

Dupes o zi molcoma, petrecuta la masa de lucru,In predare de registre, de arhiva si de cifru prietenulutWaldmarssen, care cu perfecta rutin:1, Imi Inlesniseformalitatile, pornisem spre amurg, in ropotul roibilorimpodobiti, dupes datina vremii, cu manunchi de vio-rele pe la ochelari, in acea leganare vatuita a trasuriicondusa de iscusitul Romualdo. Oprisem intai la ha-telul Continentale uncle it lasasem pe prietenul meu,obosit de calatorie §i de noaptea mare din ajun. Apoi,arcasem la Trinita dei Monti, uncle, la ceasul hotarit.intampinasem in fata pensiunei Hassler pe Belle-Rose.Se asezase langa mine ca si cum ar fi fost lucrul cel

*

!

Page 251: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON

mai firesc sa puns etapanire pe echipaj §i iara§i peinima mea.

Se gatise cu o rochie de val negru care, n'a§ puleaspune dece, se potrive,a de minune orei §i cadrului, deparcii din totdeauna ar fi trait in lumea romans. Ati 11pus ramaqag ca §i Romualdo o luase drept o patriciana,vreo ruda a mandrei Dorotea, celebra frumusete, carelocuia tot in piazzetta de pe Pincio.

La Castello dei Ce%ri, poruncisem, iar roibiitremurand de nerabdare pornisera dea-curmeziwl Ro-mei, in intunericul stramtelor ulite, luminate de lan-ternele trasurii.

Pe muntele Aventin, de urci ptina la ruinele tru-fa§ului castel, is se a§terne in Ltd Palatinul nepieri-tor, valceaua istorica a faimosului circ, unde, sub Con-stantin, si mai tarziu in epoca decadentei se intreceanin brutal strridanie de quadrize, §i verzii, in-drasneti antemerga'tori ai turfului modern.

Luna plina lumina argintiu o lume de zadrirnicii,aciuite in jurul meselor albe ale trattoriei. Revarsareaei, aurita §i ironica, peste augustele marturii de yea-curi, amintea, pe acest siravechiu colnic, aceea§i re-v'tirsare aurie §i ironica pe indepsartate ape oc anice.Yaluri de ruini uria§e, aseraanatoare uria§elor valuriale oceanului.

Belle-Rose, ea, dupa ce alesese din galantarul plincu scoici §i cu crustacee, acei frutti-di-mare gusto§io langusta de un stacojiu ispititor, se indicptase fririsovaire catre o masa aflatrt la coltul cclei mai inalteterase, fie di i. se paruse mai retrasa, fie ca de awlcuprindea mai bine asistenta.

Privirile consumatorilor urmrtriserI fascinanta el-

lueta a necunoscutei, care inainta in umbra, pe andochii ei, sub valul palariei, luceau patrunzator. Stranie

fiin ii Amestec de distinctie $i de sfidare, de straftri-

albastrl

gi

-

Page 252: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

268 PE CAI DE 141AZAZI

gerari $i de leneviri, pan'era care, zarind prada, pleacide indata plcoapele spre a o amagi.

Aliituri de ea, ma simteam acum gi castigator demare premiu intrucatva, director de cite. Din fericire,Orvieto dolce" cu duhu-i imbatator, lesne ne desbrtrasede eresurile conventiilor sociale: sit' nu to arati in pu-blic cu o femeie banuita usoara...

Belle-Rose graise in franceza-i cu accent insular :Nu cred, o clips macar, ca ai putut sa ai vreo

indoialrt! mie mi-a yenit greu, ieri dimineata. Nitanu banuiam ca-1 vom intalni la cofetarie! Dar intelegi!Obligatiuni profesionale... Fusesera toti atat de curie-nitori in ajun... Ma petrecuse in limuzina

inlantuise apoi, in vorbirea-i atat de fireasea, atatde iscusita, o ling infatisare de amintiri, de intamplari,de impresii de arta.

Casa Liviei, in fata, de pe Palatin, din arcurile eBeemene, pang ingana sub razele lunare, povestirile ei.Dela mesele din jur, cand i cand, surprindeam luciri;71 ochii barbatilor dornici, privirile invidiei femenine.

Belle-Rose! Pare-mi-se ea visez, ca to -am cu-noscut din totdeauna; ca ai fost Tergesilla si Theo-dora, preamarind alergarile de jos, din circ...

Nicidecum! glisuia o voce cristalina, nicidecum!Fu sunt numai Rose-Bonbon! Doamnele acelea... nu evina mea data in ciuda sulimanului tot sbarcite ra-mnan ! Nu le doresc tuturora decat fericire! Cu altulnici nu veneam aici, in lumea conventiilor stupid() .

Tie insa, o stiu. nu-ti pasa de ele asta imi placeatat de mult la tine...

Pusese mana inelata peste a mea i adaogase cuPala urr Imbujorata de Orvieto, cad observasem

astadata eu adevarata satisfactie ca pentru primaoars sorbise trei pahare, unul dupa altul, ceea cc ve.stew, insfarsit, a bine :

Anderst, m'ain hotarit astaseara sa to them pe

si

-

si

si

Page 253: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 287

adeva:ratul tau nume, caci Pita sa-fi tlai seama,spus, mi-ai povestit multe din vial a ta, in timpul,mull §i pufin, de sand ne cunoa§tem. Anderst, sunt fe-ricita

Apoi fruntea. i Se ineruntase si oftase :

Da! M'am saturat! Nu mai pot! Vreau sa fculibera sa ies la larg! Cateodata simt a in innabu§1

vreme de o clips, trasaturile ei subit dare,o expresie tragica, de nerecunnscut; dar numai

clipli, caci total se topise intr'un suras bland, cu geneplecate.

Paradiso? repetase ea cu glas visitor; dece nuparasesc Paradiso? Da! Dece nu-I parlisesc? Ai drepfate. Dece nu-I parasese ?

Apoi, voioasa ca adineaori, privmdu-ma drept in()chi:

Dar Anderst! Cum poli spune a§a ceva? De nuveneam sa cant la Paradiso, nu ne-am fi cunoscut nteio-data! Niciodata! Ce cuvant groasnic! Oricum, mew-data la Romal... Am sa-fi miirturisese, deoarece hm per-nit a ma spovedi: din Sevilla, din Nisa, din Raguzadin Baleare pe care le §tiu pe toed ei bine, dear fi s i aleg un loc, in preajma Mediteranei, a§i splinefirs soviiire, Roma! N'o eunose decal prea pufin, abiade dou'd saptlimiini! Dar mi-a lasat o impresiel Cevacoplesitor, fierbinte, imbatator, ca o satutare ce fi-arcuprinde, din buze, toata inima. De and ra aflu accto simt ca-mi bate, cuprinsa inteun sarut. Tin sarut ne-sfar§it! Sarutul omului cubit. Nate sarutul tau, An-

derstInteun murmur, ea §i cum ar fi grit numai pen

tru ea, eu fata rrtviisith. :Nu, nu mai pot!

De fapt de cand o cunoscusem, a§a se arataseAbia Acura imi dam seama. La toate intalnirile noaitrefusese si eu mine Si cu ea in dialog si in soliloquw.

ini-af

lua-sera

?

SI

Page 254: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

68 PE CAI DE MIAZAZI

In doi si singura. Prefacatorie de artiste? Nu, simfulnostru masculin nu ne

Illulte femei se prefac in mreaja for de seductie,Mat toate se prefac. Dar aceasta simulare alcatueste oparte inerenta a scductiei, cand femeile intre ele,afirma ca in isi birbarii inteligenti nu -Si dau seams;de fatarnicia sexului slab, ele nu se insala decal inparte: in realitate barbatii o stiu mai totdeauna, dar

tagaduesc for caci ar insemna sa-si &tricepropria for placere, haruind vraja ce si-au faurit-o.adesea cu atata trudii. Sunt prea mandri s'o marturi-geasca altora, caci ar rani ceea. ce ei prefuesc atat demult, amorul for propriu masculin.

Aici na era vorba de prefacatorie; caci departe de aspori farmecul ei, clipele acelea de absents, masurileacelea goale pe portativul convorbiru, interstitiile inurzeala gandurilor, interveneau neprielnic in procesuldc apropriere... $i ce inseamna oare seductie, data nuchemare tot mai aproape? Mi se parea ca ma aflu in-tr.° sonic; ma simteam tras Care culmi insorite de fu-nia gfindurilor iubitei. Apoi, cand brusc Rose-Bonbonse pierdea in tainicile cute ale con§tiintei ce o rodea,simteam cabin! destinzandu-se incet pe zapada si mavedeam pravalit inapoi spre abis.

Da! Tainice cute, in veci nebanuite.chiar la fiin-tele pe care be cunoastem de mult; dar mi-te, la ea.despre care nu stiam nimic! Dela prima intalnire laParadiso dupe ce sorbise din Asti-Spumante; apoi in-Urfa; mai tarziu, noaptea, la fantana Medici; dease-meni dimineata, in galeria Barberini, in fata BeatriceiCenci Si iariisi astaseara! Nu! Nu era nici pe departeprefacatorie! Mai cnrand o lipsa! 0 u§oara deficientanervoasa, atat de explicabilli, cu viata ce-o dusese delao Tanta frageda! $i, chiar acum, pe cand furat deganduri, lasasem sa se oglindeasca pe fate mea, citeceva din cele ce gandeam, chiar acum. ea schimbase

a

gi

Ensile

Page 255: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON lea

repede sirul convorbirei. Dar, ceva, in ciuda surasuluiinvaluitor, ceva profund turburat, lucea in privireailotarit lucru, traiul ei destrabalatI Hotarit, ceva pa-tologic, pricinuind cufundarile acelea momentane, stelefugare accese de depresiune la o fiinta inzcstrata cnatata vitalitate, cu atata exuberanta, cu atata puteremagnetics. Pe scena, sears dupa sears, doar Linea sal/intregi sub vraja ei I

Imi marturisea simplu. fara ostentatie, ea in Spa-nia ca si la Constantinopol, la Berlin ca §i in Belgia,repurtase succese; impresarul ii scrisese chiar ieri delaParis, propunandu-i un angajament

Vom vedea, incheiase ea razand copil'arete.Desigur tineretea triumfatoare! Desigur obarsia;

familie de carturari" lasase sa se inieleaga. desi nuse destainuia decat anevoe. Si pricepusem ca si ea, cavi celelalie cand gresesc din liner*, se sfiesc sa pove-Rteasca despre ai lor, despre casa sau, and aluneca papanta confidentelor mai toate devin jalnice. Ele stiltprea bine ca.' tristetea repugna barbatilor, deaceea srs

feresc de spovedanii si bine fad! Nici in Greeia-Vechenu plateau hetairele plangarete ! Duioase, Inze-qtrate, da! Subtil invatate, da! Dar plangarete, nu!

Cum ii cheama pe robii tai? intrebase la cerninaintat Belle-Rose, ie5ind de sub bolta vechei cladirioAcel din stanga, atat de focos ?

Leandru. Unde vrei sa mergem ?Unde ? Undeva frumos, And rst ILa Marinese... sa ascultam chitaristii!

-- Nu! Nici gand! M'am saturat de chitaristi!Del Still. eu! In acest sezon, nu prea e da

ales. Vrei sa bem la mine o sticla de §ampanie ?Ma privise cu ochi cereetatori. Ceva nsor ironie,.

trist laolalta.Nu! Altundeva.ma stransese cald de brat.

ei.

$i

si

da I

si

aagalnie si

Page 256: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

270 PE CAI DE bilIAZAZI

Nu! Anderst. Cel putin... nu acum! Ce noapte-frumoasii! Priveste spre cer! Ar fi p5.cat sa." intatinintre pndeva, inteun loc poetic! Undevaunde nu am mai fost! Sri nu mai and vorbind de chi-tare! srt nu se mai uite nimeni la mine ca la ursl Siinu ma mai priveasdi cu ochi M'am s4'turat!Undeva, Anderst, la larg. Undeva tin, maret,sguduitor !

Coborisem d0 pe Aventin, prin fata Termelor luiCaracalla, apoi ne indreptasem spre muntele Celio.

115.sunau copitele caPor sub bolta lui Dolabella ;Rose-Bonbon strigase de bucurie vtizand nava in ou-niaturii, din marmurii albti, a,n mijloc de India, stet-veche fan t an 5..

Ce jucilrie minunafa! De asi fi avut-o la Ouchy.castigam premiul regatelor!

.Suntem pe Piazza della Navicella, Belle-RoseSmut (lout-mei de veacuri de cand aceasta navii.castigat premiul! Navigatorii veniti de peste msari aveanltica,u1 for pe acest deal: un soiu de cazarrndDe se intorceau teferi, aduceau, fiecare, drept ofrandrt,sate -o bucata de marmurri. Din atatea ofrande, croit-aimparatul din primul veac, aceasta barca. De atunciau (recut doua mii de ani. Aci. in stanga, cand eramcopil, m'am jucat intr'o grading cu mii de ascunzipri,pe placul i iiu. Un vis de verdeata si de desflitare f

Romualdo, ceremonios, grdise :Nu pot trece mai departe, ca'ci acolo e pinta

Sftintului loan si Pavel. Tr5surile nu au acces §i nitse cuvine, nici pe timp de noapte a trece altfel decalpe jos.. Astcpt pe Domniile Voastre in vale.

Coborise Rose-Bonbon usoar`a' ca un fulg. Plisearape lespezile colinei si la iesirea din ulita stramtd, neaflartim deodatri pe larg-ul scs de piatrii, striituit de unschit intunecat. Numai la apus, imprejmuireaCelimontana amagea, din viata mandrilor arbori, moar-

navala.

ziduril Du-mit

to esic,

0i -a

Villei

Page 257: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 271

tea din fur. Trei randuri de ziduri inconjurau plata ;caturi inalte ale vechei mantistiri; ferestruici, randuri,randuri; intrarea spre biserici; turla clopotnitei pier-duta in vrtzduh...

Belle-Rose eillea arum atent; tiicerea l.ocului o co-ple§ise.

E schitul oamenilor E mangsti-rea pasionistilor. Trrtese aci, in mijlocul Romei, ca pust-nicii. Nu-i vede nimeni. Arareori, cateun preot, eaten*mirean, cu ineacluinfai, poate cglea in incinta ziduri-for. De veacuri nu a pit picior de feraee.

Belle-Rose. cu pairia la modii, eu vril adurabrindochii. cu vestmant de sears si talia ei inaltri, se ghemuiselangil mine ca un pui de vrabie, in umbra ziduriloramenincatoare.

Belle-Rose, to Arita la catul al freilea! ii soptit.Cineva trece dealungul scundelor ferestre. E monahulde rand. Thera noaptea, la fiecare sfert de ceas, altcrilugar coboarii din chilie spre vasta bisericrt, precurnbe este detina, face tonfa slujba singur; dupe care altulsi mereu altul va cobori si tot in intuneric, va ridicarugti arzlitoare, in noaptea adancii biserici, in evlavi-oasii pornire ditre Cel de Sus. Si stii tu, Belle-Rose,pentru ce se roagre ei? Pentru thee nenorocirilepentru bolnavi, pentru cei care gem si suferil, pentrateliliitorii in primejdie, pentru marinarii care pier infurtunri, pentru ucigasi, pentru nevinovatii care zacs'n inchisori, pentru durere, pentru toate suferintelo,pentru mine, Belle-Rose, pentru tine...

Dela catul de sub acoperis, cobora monahul, pre-nmbland lumina din fereastrii in fereastrrt.

Belle-Rose tremu and privea insprtimantatrt.La un timp, lumina retrecuse crttre

ruse. Un cantec sfasietor, un strigrit din neiertritorulmormant al schitului se innalta deodatI, pe cand clo-

desnlidAjduiti.

noptii,

biserica, dispii-

Page 258: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

272 PE CAI DE MIAZAZI

potelul slu jbei staruia, insotind mataniile acelei fiintedesnadajduite.

Amen! Amen! rasuna dinauntrul groasnicei

Si pentru voi pentru toti: pentru toate. suck-fele care zac, care gem, care sufera $i care plang innoapte, Tie, Doamne. ne rugam !...

De sus. dela catul al treilea, alt clopotel alts ye-denie dealungul scundelor ferestre; alto cucernica sta-lie coborind spre biserica umeda, Pied de lumina, sprea duce mai departe, rugs pentru cei obijduiti, pentruacei care zac, care gem, in case. in spitale, in Inchisori,pe campul de razboi, pe pamant pe ape, care sufera§i care plangin noapte.

Cobora sihastrul pasionist. inlocuind pe alt si-finstru, in lacasul in care, pururi, nimeni alt nu va.

Tin freamat de vant de- noapte cutremurase chipsrosii gradinii.

Indemnasem, cu oarecare vioiciune, pe Belle-Rosetintuita locului

Leandru s'a plictisit. Il and de aici cum batedin copite. Ilaidem! Belle-Rose, colo in vale, spre viaAppia, uncle pururi a domnit uwartea veselii, adicsiviata realii. Haidem! Belle-Rose; vci vedea triumfulmateriel, singurul adevar cad ceeace mai ramane inafara de el, e prea cuplesitor. Yiata! Numai viata inseamna ceva !

Ea privise spre mine cu ochii intorsi depe altalume; privise spre lumina coborind de pe inaltul caste!.Apoi cu ras sonor, cu intonatie din guturale canteceepaniole. spusese

Sa mergem.Si pe cand coboram spre trsdsura, deeded o auzii:

Au dreptate Anderst! au dreptate, monahii! Siea fata intoarsa spre mine, oprita locului, imi soptise :

Bi-

hAstrii.- ¢i

si

yi

Page 259: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 273

Pentru toate durerile nopfii Pentru toti aceicare stifera ! j I I

Cu ochii impaienjenifi de lacrimi, cu buza fremu-*finds& oftase :

0 viata Tina, cinstita. Fara infamie, departe devesnica tearna. departe de remuscaril..

Citidata fiinfa...Pe Via Appia, luna plina scalda in vapaie duioasii

romanticele ziduri umbrite de arbori seculari. In goanqlor, trapasii scaparind din potcoave, ne perindau prinlargi pete de lumina, asterneau peste capetele noastrefugare dantele din umbra miriadelor de frunze. Minternoastra va putea ea oare vreodata talmaci taina schim-barii la fata a locuri'or, in clipa aceea trecatoare a in-firiparii unei dragoste noun? Pe aceeasi cale iesisemde atalea on din Roma. in zori de zi, la intalnirile davanatoare, catre lacasuri vestite din batrani : CasalRotondo, le Frattocchie, la Cecchignola: de atatea onma inforsesem pe inserate; iata insa ca mi se infafisaseca, calea cea mull blituta, ca un fagas neumblat spre

_farm de fericire.Rose-Bonbon uitase acum de sihastri si de Coate cele.Rotea priviri incantate. Vesela, cu nepasarea

varstei. se apleca pe dreapta pe stanga, dandla iveala cu gingasie bucuria pentru schimbatoareapriveliste. Si, copila usuratecii, acu intindea degeteleinelate sub mangaierea feericei borbote de umbre, acu,prin pajistele de lumina intindea gatul sa-1 admire paLeandru in mandra-i calcatura, sub sclipiri de raze ras-frante in argintul paftalelor. li placeam en? Ii placealeganatul trasurii? Fapt e ca, intre doua triluri de rasase ghemuia mai dorn;ca la umarul men. Ropotisem pesub poarta San S(bastiano. cca cu amintire de schin-giuiri; Rose-Bonbon Fe strambase la evocarea mea. Ho-for5t nu era dispusa sa se induioseze pentru primn mu-cenici ai crestiniitafii. Adineaori la celebra rlispantie a

1

l

so

si

Page 260: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

274 PE CAI DE MIAZAZI

bisericutii Quo Vadis Domine, o umbra, vreme de oclips trecuse peste veselia ei, ce paruse a vroi cu totdinadinsul sa alunge, raspunzandu-mi:

Ab! Da! Aici este? 0 stiu din cetire.$i inchinandu-se fugar, intorsese capul; hotarat, nu

mai era predispusa spre cucernicie.Chiar la catacombele Sfantului Calixt, prim-cuib

al crestinismului, pe cand Romualdo domolise roibii,convins ca orice roman babotnic, ca nu e strain satreaca pe Via Appia in fata bisericii mucenicilor, faraa face popas fie chiar la timp de noapte, tovarasa meaaratase aceeasi dorinta de a nu intarzia in asemenealocuri sfintite.

Lasasem in urma Via Ardeatina, coborind dea-dreptul spre Marea Tireniana. Zidurile, care dela ye-chea incinta a Romei si pans aci fugiserrt obositorde monoton dealungul drumului imperial, incetasera.Acum, in fata noastra Campagna Romani' se deschiseselarg, in cadrul rartret al sesului latin, inconjurat laMiazazi de prezenta invizibila a muntilor, pe cand dela Apus o boare saliva ne biciuia obrajii. Miresme defaneata printre razlete marturii din trecut, printre stelefunerare ramasite de monumente, inviorau deodatiiracoreala noptil.

Belle-Rose iii scosese palliria scuturand ispititoa-rele suvite ale neasemuitului par negru, oferind raze-lor lunare duioasa-i earare de madona.

Pluteam intr'o lume de albastru: pamantul i cerul,strigoii de piatra, indepartata zare, pinii razleti, vazdu-hul din fur, Romualdo si caii... Totul insasi fripturaei alaturi de mine, invaluiti in magia cetei sinilii: sune-tele in aerul rarit se desluseau mai clar in volburanoptii.

Trasura ajunsa acum pe lespezile late ale vechiulutrmldarim roman, incetinise mersu-i leganat.

si

si

Page 261: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 275

Belle-Rose prinsese, a ma privi de aproape, de atatde aproape §i cum aptisase mainile pe umerii mei §i cumeu o tineam in brate, pierdusem con§tiinta celor ce sunt.Incet, buzele noastre se apropiasera intr'un sarut pre-lung, pe cand ochii mei zareau doar bolta infinity a ce-rului, lucind din mii de stele. ,

lubitul meu. graise ea, Cu inflectiunea ei, spune,no vom putea iubi deapururi ?

Si iara§i in lungs imbrati§are o cuprinsesem inadapostul bratului. Mijlocul ei intins ca o coarda sadisein mine ravna de stapanire; uitasem de loc, de limp,de imprejurari.

Ca scos din vis, auzii pe Romualdo intreband :- Domniile Voastre doresc sii se intoarea ?De cand stam locului? Ce umbra invelea noaptea,

,A.dineaori atat de clara? Abia acum ma dumiream: noaflam sub zidurile castelului Ceciliei Metella, a mare-lului mormant stipanind trufa§ Appia antierf.

Sa ne intoarcem !Trecuse mult de miezul noptii? Ce §oapte oare imi

murmura ea la urecbe ?Belle- Rose sa nu race§ti, invele§te-te, se intinde

innezeala. Aici e periculoasa...Dar ea cu capul plec*at pe polictul trasurei, cu

brafu-i prins de gatu-mi, murmura, ca o femeie indra-gostita, ca un copil somnoros, crampeie nedeslu§ite!...

Nu! Nu te las! Da sunt a ta! Nu-mi pass! Fiece-o fi!

Belle-Rose! Ce spui? De ce te framanti? desigura mea, te iau eu mine. Si iara§i demonul dinauntruindemna : acasr.

Din o mi§care brusca se desprinsese de mine, cu-lesese undeva de pe patura pal'aria in falduri de valnegru, o a§ zase in chip de sombrero", o a§ezase de mi-mine cu brate invoalte pe cap §i in chip semet, cu ochiilucios' li aproape scramind din dinfi, graise:

Page 262: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

276 PE CAI DE MIAZAZI

1a -ma. eu to vreau IApoi, dupa o clipa, in goana neobositilor felegari,

i§i aruncase iatasi sombrerul cel de Val negru la pi-eioare; imi soptise drag-6-tos, de taing

Anderst! e§ti o lumina in noaptea mealValuri de ceata din Tibru, din Aniene, din atafea

rfiuri care strabat Campagna, din aburir marii, care seizbesc de final a eulme Rocca di Papa, imbrumaseranoaptea larzie. Luna rosie opunea piezi§ i vraimalepeste criptele catacombelor lui San Calixt. 0 vraja devedcnii; chipuri schimonosite de arbori in fugaratrecere, aco'o unde, adineaori se perindaserade lumina 5i gingase horbote, sub ulmii bucolici.

Un strigat disperat la raspantia Cristului re-demptor. Vreopasare nocturna?

Quo Vadis Domine? Quo Vadis? Legendara inure-bare imi strangea acum sufletul.

Belle-Rose se ghemuise deabinelea in bratele meter$optea abia indrugate vorbe:

Peruri lang26. tine! Am facut destul, destul ISunt obosita de elate suferinta! Dar sa nu mai vorbimiUnde mergem? Spune-mi I

Era sa raspund: la mine. Dar, in acesumbra noptii, din frumosul cadru ce-mi darui.,-e la pie-care,. chipul neprihanit al Blanciflorei, care, de cateva

strainia loeuinta mea ca un finger pazitor, mi secu privirea ei feciorelnica, rugatoare:

Anderst, ma bucur atilt de mult de sosireaatilt de mull I

$i raspunzand, aproape incon§tient, luiBelle-Rose:

$tiu en? La tine adica, data se poate. La minaar fi grew, am oaspete pe Waldmarssen.

Eh! flop! pa7eal strigase Romualdo, ineonjuranatColiseul, trecatorului intarziat sau boemuluicare, probabil, drept rasplata pentru ca. ii salvase-mizera

in-paji§ti

clips, to

infatisase.fa,.

m'auzii

naucit,

Si

Page 263: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON277

viagt, se Intorsese strigand Ural Pentru frumosii callUral Pentru indriigostiti!

La aceste strigOte, Rose-Bonbon, ea trezitsti din hip-no-zh i§i orandui tinuta. Apoi, in alternare de umbraai lumini de acetilenri, imi incredintil grabit la ureche,pe tend reluase infrutisarea ei cambratil portu-i decap regesc :

Spune-i sa ne lase in Piata di Spagna. Su pieceaeas'a. Vreau sa crut pe Hcro si Leandru, imi cunt preadragi! Vom avea adesea nevoie de ei. Unde ai grajdul?Maine le aduc zahOr.

far la privirea mea inteleapta, criei pricepusem fan-tezia ei de-a urea treptele dLla Trinity dei Monti, intoc Ea o luiim pe Via Sixtina spre a ajunge la pensiuneaHassler, ea coborise din trasurii, multumise cu gratievizitiului si schitase o imbriitisare pe fruntea instelatrta lui Leandru, care se frOmanta nevoie mare.

TrOsura nu disparuse bine dupg colt, ca, in fateFfintanei Delfinului, pe plata pustie Rose-Bonbon mas'ilrutase infocat cu capul aruncat pe spate :

Anderst, de vrei lar pe mine, unfior ma cuprinsese la amintirea din ungher de suflet,rand undeva, alt glas graise ca si acum... Dar amintireafugarii dispOruse fulgerraor, pe tend din aft ungher alsufletului, talmaciul, sfetnicul intunericului chihaiazorit

Se poate? Acum, la o palmy de loc, in preajmide izbandri! Nesocotitule, re poate sä lasi prada? Acumia-a, e a ta! Ai vazut cum ti-am adus -o.

Nu, n'ai grijal Nu la pensiunea Hassler... Cum aipntut sa crezi?

Si luandu-ma de brat pasiram spre latura de Mia-Anoapte a pietii, unde sub gradinile de pe Pincio seasterne strada anticarilor. a vanzOtorilor de comori maltautate de amatorii de arta, Via chi Babuino.

Luna ro§ie lumina piezis stravechile cliidiri.

Page 264: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

278 PE CAI DE MIAZAZI

Dragul meu, ti-am spus de patima mea penfritpicturit Am o prietena care poseda un atelier la doipasi in Via Margutta. $tii bine, e ulita pictorilor. Veivedea. Vom fi singuri, linistiti.

Esti fermecatoare, ii raspunsesem intr'un sarut.Si o urmasem in vraja dorintei care ma stapanea.

Asteapta-ma o clips, aci la colt, sa vad de nune zareste nimeni. E mai bine.

Apoi se departase grabita in ulifa pustie pe acelyeas de noapte. si, dupa ce ptivise de cateva on in jur,imi Meuse semn, sub razele de lung.

La usa scunda de pe ulicioara din deal, scosesecheie si deschisese ducand degetul la guru, in semn defacere, ma luase de mans si urcasem pe dibuite pans lacatul de sus, unde, prin diferite ganguri, ajunsesen laalts usrt deschisa cu aceiasi grija.

Era un atelier obisnuit, in care lampa din Cavanimprosca o lumina cruda pe diferite steleje si panzeinvelite; o canapea, cateva seance, o masa de lucru pecare zaceau peneluri si cutii deschise de culori alcalu-iau mobilierul banalei locuinte. In colt, o scars inte-rioara suia catre eel a asem-Unator cu o mansards. Inpartea opusa. o perdea pe sub care ma pofti sa tree,ducea intr'o crtmaruie rnobilata cu ingrijire: un divan,covoare orientale pe jos, iar pe perefi matasuri §1 aqua-rele.

Belle-Rose stinsese lumina in atelier, duprt ce aprin-sese o lampa joasa aparata de un ecran visiniu carecufundase odaita intr'o penumbra rosiatica. Apoi de-schisese dulapiorul englezesc din care scosese o sticlado marsala, pe cand in treacat si din o irnpinsaturrtsportive, ma pravalise intr'un jilt adanc. Alaturi dedivan, o use mascata in perete ducea spre ceeace ghi-cisem lesne ca ar fi camera de bae, unde gazda trecuspre a ciiuta paharele. In adevar un colt potrivit pentruarta dar si pentru vorbe de taina.

o

Page 265: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 279

Un pie de marsala ne va iincalzi dupd rdcorealade afard. Ce bine imi pare ca to am aci

Belle-Rose imi intinsese paharul, se asezase fen-sglobie pe genunchii mei, cand deodatii o ward,

apoi o mai stdruitoare biltae in usa care, din sala de baieducea probabil spre vreo scars de serviciu. o Lieu adtresard. ySi eu oprisem mane dusd la gurd, gatasorbit.

Rose-Bonbon ascultase atentd, apoi seuzandu-se :E Mina, prietena mea. Asteaptd numai un mo-

ment.esise trZigand usa desplirtitoare. Auzeam cum

descuiase Ilicatul dela usa de serviciu si cu toatein limita poItetei, cdutam sd nu ascult, totusi un imboldmai puternic imi ascutea lard vote auzul. Vorbeau panemteste. Rose-Bonbon spre mirarea mea, mfinuia Cuusurintd si acea limbd. Repetd interlocutoarei: Este)cu neputirtii". De5i nu ridicase tonul, vocea 'Areaagitatd, ior valul de cuvinte ce nu le puteam prindaera griibit. Doar atilt deslusisem: Ifi spun di nu e asa.

precis. Apoi alt sir de cuvinte neinfelese printrecare numai doud mi se pdrurii a fi Brindisi si Cattaro.In fine, soaptcle for incelaser;-:1 si cu glas tare Rose-Bonbon addogase :

Ai avut vedenii Mina drag! Prea multi beretSi la urma urmelor, fie ce o fi, nu mai vreau sa stinde nimic. Culei-te draga mea, noapte bund Iar eaidspuns altei intampindri soptite, Rose-Bonbon se id-siise: Nu mai insista. Lasd-md in pace! Noapte bunii I

Cu raset vcsel, pe and irdgea z'avorul, mai grdise cevacare semana a ,,fericirea Inainte de toate, de rest nu-mipasd !" Dupli o clipd apdruse in pragul usei. 0 clipit,numai o clipd se infdtisase palidd, desfiguratd. cu tra-sriturile dure. Pdrea buimdeitd. 15i petrecea maim pafrunte, ca si cum ar fi vrut sa izgoneascii vreo vedenie

gestul se terminase, fdlarnic, soi de netezireSi

dc

Sic5,

5tiu

1

int/un

Page 266: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

280 PE CM DE MIAZAZI

a pgrului qi tot Manic rasuna glasul ei pe cand, cuochii !nail de ganduri si 'Cu suras lumesc, culesese pa-lutral de pe masuta si asezandu-se pe divan cu o mis-care de felin, afundase privirea ei taioasa in a mea,parcli cercetandu-mi gandul, pe cand imi faces semnaproape poruncitor sa sed Tanga ea.

Sorbisem din marsala invioratoa,re. Abia atom imidlideam seama cat fusese de umed in Campagna. lacer-casein sa-i impartasesc acest gand, plecat spre ea, cand,dintr'o miscare fulgeratoare ma cuprinsese peste gru-taaz, muscandu-mi buzele pans la sange. Apoi se de-stinsese lacoma pe spate, atragandu-ma patimas, peand paharelul. meu se rostogolea si el sagalnic, peCover.

0 cuprinsesem, simteam cum tremura, cum se lasetoga in voe; ii sarutam tot obrazul si ochii dati pestetep si fruntea cu cararea virginals, pe and stapanireafizia ce poate fi si ea o implinire, acoperise cu preve-stirea ei, ca o mantie de zapada, ca o narcoza de eter,ultimile mustrari ale constiintei.

Arareori imbratisftsem asa mijloc desavarsit: pro-pertia perfectiunei de our a esteticei eline, sanii, coapsa,llongile fuioare...

Acum, parts se ferea: simtimantul unei nedeslusiteoprelisti. Apoi, brusc ma impinsese inlaturi, din o bru-fula opintire si, alba la feta, cu ochii holbati. se ridi-case pe un cot, in atitudine de intense ascultare, peand, desigur inconstient, imi infigea unghiile in came,idrangandu-ma de maini, soptindu-mi: Taci !"

Din o saritura ajunsese la fereastra iar obrazul eidobAndise itutisi aceeasi expresie perverse, sfidatoare,eu ochii de pantera atintiti si barbia trufasa.

Ma trecuse un fior.Dupli ce ascultase si la usa de-afara, se intorsese

cu lotul alta, surazatoare, cu acelasi aer obisnuit al eide neyinoviitie. Imi turns cu galese priviri din marsala

Page 267: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 281

cea vecbe grai ca si cum nimic nu ar fi fost.Mi se peruse ca umbla cineva in atelier. Sit aco-

perim lumina, e mai plilcut. Apoi, abia qoptitVrei sa stai cu mine pans diseara? Nu ma mai

due astilzi la Paradiso. Le voi trimite vorba ea suntbolnava. Poti sa stai cat timp vrei. Vrei sa-ti cant ?

cantece ce-ti vor placeParea ca aiureaza. Si cum sta rezemata de masa,

cu mana pe sold, cu expresia enigmatica, ocbii ii stra-luceau ca diamantul, luceau negrele cocuri.

Ma ridicasem de pe marginea divanului, muncit desimturi contradictorii: deoparte. dorinta de stapanire aacestei fiinte care intinsese mreje asupra mea; dealta,o indoiala ce mi se -pleura in suflet, pe tend fiori qiiarasi fiori ma petreceau din cap pans in picioare.Acum resimteam ciar o durere in suflet, ca taisul unuicutit. Un soi de raceala la inima, o chemare indepar-tata, undeva, pe malul unui lac aburiu; pe o pajiste,o aparitie diafana... Dar nici de cum! Ar fi fost curateneghiobie! Nu mi se intamplase asa ceva, sa parasese ofemee ce mi se darue! 0 femee atat de atraglitoarelAr fi fost de neertat! La dracu Campagna Romans cumiasmele ei; mai cu seams cu umezeala dupe noaptcaae ploaie din ajun. \'enisem. 0 ravnisem. Si Inc il &atde multi Acum trebuia sa stau. Nici cu se pules aide!.Si surazand ademenitor mu apropiai de Belle-Rose sixrespir pe umarul ei parfumul acela nedeslusit din floride iasom;e si din carnatie de garoafa. Dar nu aple.casem capul ca acelasi imbold de renuntare ma cuprin-sese iarasi de a iesi, de se mai putea, din acest cercvrajit. Da. Auzeam chemarea indepartata de pe pa-jistea boreala. Simteain cum necuratul svacnea, cum el

se svarcolea sa iasa din mine. cum izbutea sa se desca-tuseze cu urlete ascutite. Iata-l! 0 flacara strabatuseodaia. Iata-1 ca se cuibarice vedeam. Era acolo,

in rata mea. Il vedeam cum se transfigure, cu negrele

§1

:

Stitt L..

iarasi. II

Page 268: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

282 PE CAI DE MIAZAZI

cocuri, cu ceva adanc pervers in infatisare, ceva in-fernal I

Apucasem febril sticla de marsala i imi turnasemrand pe rand dotia pahare. Asa da! Foc in vine! Invio-rare! Ravnirel La dracu toate sovairile! Chiar de eradiavolul, ce-mi pasa ? $i ce dovcdea ca am dreptate ?Ba eram chiar nedrept. Rose-Bonbon era fed' de treabli,era nostimil, fusese chiar fermecatoarel $i dorinta defemeia care astepta, acolo, in rata mea, ma coplesisescum, pe cand slujitorul launtric chihaia :

Hai odata! De-tul te-ai facut de ras !In ciuda taliei o culesesem ca pe un fulg,

asternand-o pe divan. Ea, aiurita de subita mea vio-lenta, mi se tanguia :

Anderst, o clips, nu asa! Avem tot ragazal, torog mult

$i fata ei convulsata sub lumina abajurului rosuavea, de asta data, o expresie de adevarata dorinta, oatitudine de abandon, priviri de drag nespus. 0 sim-team voit-dezarmata, constient-consimtiioare ; ghiceanica ceasul darutrii de sine sosise, atat de atragatorpentru toti barbatii care au ravnit tocmai consimtirea,care au vanat suprema volupiate a izbanzii spirituals

totodata a cuceririi fizice. datorita aceasta dinurma lucidei prediiri fall de ingradire, a trupuluiufletului, intr'o luxury a intregei fiinte care, atuncicand nu comporta rezerve mintale, inalta, transpuneprima impreunare in sfere ceresti.

Dar, scum, parca pe ea o strtpanea o intarziatrtsfialii. Nu. Ma inselam! Nu era sfiala. Era mai mult oexpresie de fearaa, un simtamant de spaima ce -mipartilsea treptat mie, din rnainile ei cu care Lineamainile mele incatusate. din ochii ce priveau cu groazain ochii mei. Ingenunchiasem in fate. ei. Fara indoialriera groaza ceeace se intiparea acum pe obraz; groazade ceva care pandea din umbra, aproape, aproape de

$i

im-si

inalte.

1

si

si

Page 269: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ALBEJAC 283

tot; ceva care se tara nevazut, inspaimantator, foarteapropiat totusi nedeslusit. Amintiri din India, dinvanatorile mete la Java, cand puma cea vicleana ti seopropie taris, in desisul pandei; cand cobra mortals.mimetic spanzuratii ca o liana, ti se lass vicleana pegrumaz, atunci and strilbati padurea virgins. Nein-doelnic! Simtirea unei primejdii nevazute, totusi ime-diatii, acolo, din spatele usii, de tang perdea, de dupiiinaltul stelaj...

Belle-Rose, cu feta raviisitii, ma apucase deopo-triva de maneci si de carnea bratelor in intensitateaascultarii: Aha! Fireste! Asculiare! Mijloace de apa-rare a acelor slabi, pe cand eu insumi, in autodefensiva.mea greoae de mascul, ma smucisem din prinsoare sima infoiasem tot, gata de luptii.

Dar pentru ce? Impotriva cui ?Ahia acum prinsei sueratul subtire care undeva

foarte aproape gi destul de departe pricinuiaacel straniu climat de pericol, in care atat de misteriosne, aflam cufundati. Sueratura subtire, o chemare in-sistenta gi poruncitoare. Belle-Rose imprennase iarligimainile a rued* ce tocmai intr'un tarziu intelesesem canu fusese cerere de ajutor, ci de iertare. Sarise ca opantera din Indii gi, cu o forta ce nu-i banniam, maimpinsese, desfigurata de panicii, spre scara dela man-sards

Fugi repede! Dupa mine! Vino, de tiff la mineatusi de putin. Nu-i vorba de curaj, nici de vitejia ta!Zece barbati ca tine nu ma pot scripa! De staff, esti un

Tie, nu ti se va intampla nimic; dar pentru mine,

insemneaza moarte FiguraPe cand imi spunea toate acestea, repede, trecuse

prin atelier, urcase scara mansardei. tarindu-ma demans in intuneric dealungul unor culoare dela etajulde sus :

S'au intors! S'au intors! Avea dreptate Mina!"

:

Ia5.

si

si

Page 270: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

284 PE CAI DE MIAZAZI

Unde o fi Doamne, de n'a auzit? Va fi adormit? se in-trebri ea, deschizand o u§a laturalnica din fundul gan-gului :

Pe galerie, drept inainte, prin geadinita de peterasa ie§i pe dealul Pincio! Pe maine, curandl Si bu-zele ei staruisera o clipil pe ale mele, stranie pecetieparfumata §i rece. Apoi inchisese u§a automata...

Calcam buil:Ili-tea sub bolta de glicine, suipanit deobsedanta §ueratura de jos, din strada, de sub colnic.O chemare din ce in ce mai poruncitoare. Soviiiam sitdeschid portita ce legit grlidina suspendatrt. de Piaci°.Soviiiam, dar cuvintele ei staruiau in ureche: De staff,c§ti un la§. Tie nu ti se va intampla nimic, dar pentrumine insemneaza moarte sigma".

Nu cram eu, era altcineva care.mi§ca mana mea,care deschidea portita, o tragea frail sgomot la loc. Nucram eu. Era altcineva care umbla acum besmetic indirecfia Trinita dei Monti, privind farri a vedea catreneagra mustrare a obeliscului...

Luna apusese in noun.. Sub arborii aleei, o ume-zealii de moarte. Cucuvele de pe zidurile vilei Medicitantau a jale. Piciituri grele de ploae. 0 rtibufnire devent cald, apoi potop de ploae de vary vargand cu za-brele intunecata noapte, svarcolind pomii in gemete,ca mii de suflete indurerate.

Cu gulerul ridicat, umbra mea inainta, acu striin-gand la piept haina subtire de vara, acu desfacand-o§i intinzand obrajii spre spa din cer, doar de-ar eacorimintea-mi

Pe Tritone gasisem o birjii intarziata. Haraitul ro-tilor parch' mil ajuta ca §i ropotul greoi al calului pecaldarim, orandu-i gandurile.

Ce intamplare de necrezut! Abia acum imi darnseama ea de fapt fugisem! Era oare cu putinfai? Camdnil se mai intamplase a§a ceva? Totu§i fugisem con-vtient. Nici nu a§ fi putut face altfel, atilt de piitima§rt

sii.mi

Page 271: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 285

fusese ruga ei. De asta data obligatia de gentilom po-runcise fuga. 0 simteam limpede; puteam fifiicusem ceeace trebuia I Belle-Rose ? o aventuriera IFara indoiala. Dar o aventuriera patetica, poate chiarinspiiimanuitoare. Cu toate astea uimitor de sincere inanumite privinte... Tadarnic! Nu ma puteam deslusi IDar de va fi fost cu adevarat in pericol? Nu se cu-venea oare ajutata? Taci din suflet to rog, tad! llacanut iubesti cat de pufin! Nu spune nimanur fuseseraultimele ei cuvinte.

Cate taine! Ce trude necunoscute! Sau mai stii ?banala inlantuire de intrigi ale vietii de cabaret? Foarte.probabil. Numai intrigi de cabaret! 0 lume de femeipierdute si de rufiani... Totusi ceva in fundul sufletu-lui...

In fata oglinzii din anticamera, ma speriasem depropria mea infatisare. Eram de nerecunoscut, si ace-iasi fiori reci nu incetau sit ma cutremure. Clantaneamdin dinti, racisem. Pernicioasa inrautire a umezeleiCampagnei Romane, finutul de predilectie al malariei;mai cu seamii, dupe noaptea ploiasa din ajun. Desbra-rand hainele Jilave, mintea obosita staruia; stiu basti-nasii ce fac clind sfatuesc pe toti strainii sit nu se laseamiigiti si sa nu se preamble, chiar vara, dupe asfintit,numai in haina. Dar, noi, nordicii, dicpretuitori si in-vatati iarna Brea, cu sportul, parcii-i ascultam I

*

Dupe delirul care ma finuse ineitusat vreme dedouii zile si douii nopti, reluasem cunostinta, auzind pebuntd Wahlmarssen soptind prietenos :

Fii linistit, nu e nimic, medical spune ca to veiface bine peste cateva zile si ca vei putea plcca. Usoaracongestie pulmonara, dar e nevoe de liniste absolute.Total merge bine. Si-rrIspunzand privirii mele :

.

cu

Page 272: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

286 PE CAI DE MIAZAZI

Am vestit pe Blanciflora cii e§ti u§or suferind;iata telegrama ei de raspuns! Iti ureala sanatate §i toa§teapta.

A§a e! Blanciflora! Gandurile mele sburau razlete.Erau ganduri sau randunele? Le vedeam in fata mea.Acii se in§irau pe sarma, aca sburau iara§i. De s'arfi astamplirat odata, toate riinduite in §ir, a§ fi pututrugeta. Zaclarnic. Imi venea prey greu! Blanciflora. De-sigur, desigur, logodnica mea... Dar ce se mai inlani-plase? Parca o cliema altfel? Villa Medici? Exista oarein Suedia? Ce absurd! Eram la Roma.

lnchisesem iara§i ochii, hotarit a nu gandi, caci erapree obositor. Auzeam §optind in limba suedeza, decieram la Sjoholm

Nu, nu Iahan, nu pot sorbi nimic, lass -ma sadorm.

Fusesem candva la Roma, dar de mult, alts data.de mult. Si §ueratul acela neincetat in urechi! 0 §ue-ratura obsedantii poruncitoare, care Imi sfredelea

* *

Insanato§irea mea intarziase peste prevederile me-dicului. Congestia fusese mai gravy decat mi se spu-.ese. Abia a zecea zi, foarte slabit, ma putusem a§ezala fereastrri, eu patura in poala. Mi se parea ca odatrtcu Incetarea febrei, o viata noua izvora in mine.

Se pare ca aiurasem zile §i nopti Intregi. Acum.cand Inodam firul vietii, o adanca melancolie ma cu-prindea la amintirea ceasurilor premergatoare bolii.

In ciuda discrejiunii lui Waldmarssen, pricepeamca prietenul care ma cautase Idea preget, patrunsesebung parte din taina mea. Ma spovedisem oare inlir? Sau pur §i simplu ghicise?

Intr'o dupa amiaza, cand intremarea parea asigu-

ereerii...

de-

Page 273: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 287

rata deli dorinta de trai nu ma urnise incii pe ari-pile ei pe cand §edeam cu tovarii§ul meu fatii infate, pe jilturile din birou, ii cerusem cu insistentii surasfoiesc singur ziarele, lucru pe care in deosebi, mi-1interzisese doctorul, autorizand numai citirea cu ginstare. Waldmarssen mu privise lung, &Muse din cap,apoi, cu calda-i solicitudine pricepuse ca nu se cuveneasa se impotriveascii.

Anderst, pare-mi-se ca. intriadeviir to -ai resta-bilit. Nu uita ca viata e plin5 de sovaeli, de cotituri.

atalitatea le sti-ipane§te pe toate. Dar not suntem Sue-dezi. Acolo e menirea noastia. Acolo chemarea to

izvorul 'increderii noastre, a increderii ce ne-au dat-oaltii. In timpul bolii, to -au cuutat multi prieteni. Iatuc4rtile for de vizir&

Inimosul, bunul mel Waldmarssen Pierderea luiacum cinci ani, costat Ca aceea a unei rude scumpe!

Iata, ad5ogase el, ti-am adus §i corespondentaBela Cancelarie §i ceva ziare, dar, rogu-te nu to obosipeste mrtsura. Pe searu vin iar5§i sa to vad. Nu uitaE§ti Bator sa to vindeci cat mai curand. Apol. cu sfiala

dupe ce iii dresese de cateva on glasul, adriogilPADA nu uit, c5ci nu stiu cum se face, dar

mil tot fineam s5 fi -o comunic, dar, ,tii, dela o vremeimi cam pierd memoria, hm, hm!... in fine, vreau sa-tispun c5 in seara zilei cand to -ai imbolnavit, pe candto aiurai a sunat la us5. Tocmai i1 trimisesem pe Iahansa adudi ghiata de la gelateria incredintat cu era el,am intarziat decchid, sere a -fi indrepta pernele,caci erai tare agitat mereu le aruncai pe jos. Ajunsla usa vestibulului am pri-s it prin ferestruicil... nimeni!Auzind pasi coborInd pe scare totu§i am deschis... candce sa vad!... De manerul de afar5 al u§ii, atarna unbuchet de trandafiri roz cu o fundii de aceea.5i culoare,hm, hm! Si aceasla carte de vizita....

gisi

m'a

sa-i

1

gi

8

1i

Page 274: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

288 PE CAI DE MIAZAZI

Waldmarssen Imi intinsese un cartona§ alb pe caresta scris de mane :

Din suflet mii de calde uriiri de fericire. Tartu -mstilNu to voi uita!" Iar dedesubt, drept iscaliturii: B.-R.".

0 intepiltued in inim5. Wzim.isesem pe ganduri.Apoi iarasi acea impresie de oboscal5.. de slarseala, denepcisare de toate. Desigur sl ibiciunea, de,,igur boala.

Jim! hm! iat5 si panglica! Am crezut in-sfar§it... rozele le-am ingrijit... au tinut vreo Base zile...apoi s'au vestejit.

Cu ochii plccati luasem mecanic din 'liana priete-nului frumoasa panglica de atlas roz §i o pusesem inbuzunar, pe and acesta, deodatli gruibit, isi 1115 ramasbun, fagriduind a se reintoarce pe sear5.

Riimas singur cugetam infirm plan astral al con-stiintei la strania semuificalie a buchetelului de rozeaninat de manerul usii... Belle-Rose

Af lase pesemne ca m5 imbolnrivisem... Belle-Rose,cu eiudatele ei reactii in fata vietii...

Eram prea obosit spre a gandi. Inchisesem ochiilAdorm

0 panda lumina de amurg plitrundea prin ferea-str5. Cat timp atipisem? lntinzand maim aprinsesemlampa. Luasem in sill de pe masii ziarele... In primalce rusfoii, ochii mei riimaser5 prelung atintiti asupraunui titlu ce-I silabiseam fare a prinde intreg talculcuvintelor. Era un comentar in jurul vestii mortii su-bite a atasatului balcanic, cu care prilej ziarul exprimaobinuitele regrcte. Abia recitind a treia oara articolul,mi-am dat seama c5 moartea atasatului militar avuseseloc chiar in dimineata desp5rtirii mele de Rose-Bonbon...

pe inserate era prima zi cand mi se ingii-duia sii primesc vizite Corradini si cu Marescotto,neintrecuti c515'reti si camarazi credinciosi de van5-toare, intorsi din vacant5. pe timpul cat zilcusem, unii

ca...

Mai

Page 275: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON 289

povestira, cu francheta lor, cele ce se §opteau in cercu-rile diplomatice, la Ministerul de Mizboiu, despre

ca sa nu zicera siguranta unei sinucideri. De-functul locuia singur inteun apartament in preajmagrtidinei Pincio. Anna fusese gasita dimineata langil el,in biroul in care i§i curmase zilele... Nu-i vorb i. pozitiaievolverului dase malt de b5nuit ! Sinucidere ?...Omor ?...

In fine, incheiase Corradini, cu firea-idintr'o bucata: principalul este ca am scapat de el !Dumnezeu ierte! Tare era nesuferit. Infectase Romacu parfum de levantin ingamfat !

Veti crede sau nu, dar este purul adefar. Si acea-sta §i vestea aflata curand dupa aceea despre ple-carea subita din Roma a lui Rose-Bonbon, le intampi-nasem cu mahnire, desigur cu eel a sem'anand a emotie%nutria, dar un Muntric destul de vag. In realitate,nu resimteam decat o profunda oboseata, care mainclina spre neprisare. Parca niciodatii nu traisemzilele acelea zbuciumate. Apoi, imposibilitatea de a re-actiona, de a-mi opri railcar atentia pe aitceva decat peun gaud, pe un singur gand care stiipanea ungherelemintii, toate lungile ore de convalescentii: ss ajung catmai repede la Sj5holm. s'o revad pe Blanciflora! Nu-mai cu ea viafa avea un rost. Nici ca gandisem vreo-data altfel. Alba ei inPati§are pe fondul poenii de langalac, siaruia in fata ochilor mei de convalescent qi marugam de doctor sa-mi incuviinteze cat mai curandplecarea.

A clou'azccea zi, =dicta ridicand din umeri, zise:Mai §tii? Te pomene§ti ca schimbarea de aer ii

N a fi mai prielnica decat toate ingrijirile noastre ? Siincuviintase

Dupa ce oranduisem ca Waldmarssen sa foloseasca,sub privegherea Ifatranei Margherita. locuinta mea intimpul concediului, §i dupa ce it imbriitiasem caldu-

19

bli-nuiala,

optimists,

veste

calatoria.

sa-1

Page 276: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

290 PE CAI DE MIAZAZI

ios, plecasem a doua zi cu nepasarea celor fericiti, dim-preunri cu Iahan, care el. se gudura de bucurie, caun dine ciobanese.

**

Asta mi-a fort patania din tiara du scirocco delaRoma.

Ce sa va mai spun ?Decum sosisem in Scandinavia, balsamul aerului

de-acasa redase §i sanatate fizia §i echilibrulmoral.

Blanciflora, devenita tovarka mea de viaEa, etasa-rai daruiasca apoi indelungate ore de fericire.

In expresul care ne readucea la Nykoping sta-tia noastra de tangs& Sytiholm dupa ce petrecusemin casa de tars a unor prieteni, in lini§tea intinsei cam-pii albe, primele si'pti-imani de casnicie, priveara pefuri§ spre Blanciflora, cum §edea in fata mea, culungile gene cuminti, plecate pe carte: icoana desavar-5itei armonii re nu s'a desmintit odata in decursulanilor.

Nici nu banuia sbuciumul .care in clipa aceea macuprinsese.

Ah! Potirul acela de reinurari care mereu seumple, mereu revarsii otrava lui in suflet, spre a treceapoi in fata acelui groasnic judecator launtric al con-

- singur osanditor, singur izbavitor ca apoi.iar4 sa se umple cu alte mustrari.

Intr'adevar nemilosul hazard al vietii Ind puse5c.ub ochi ziarul Tidenden. La rubrica Ve§ti din Italia"icproducea un anunt romantic :

Valul slavit de Lamartine a readus zilele trecutcpe coasta insulei Capri. trupul neinsufletit al gratioa-sei cant5rete de cabaret, care sub numele de Rose-Bonbon desfatase Tara frecula, capitalele din sudulEuropei,

imi

:;tiintei,

,i

Page 277: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

ROSE-BONBON291

La ineeput se crezuse ca era vorba de o viclenie avalurilor albastre, cantate atat de duios de gratioasa,edetd. Apoi, rang gdsitd sub inima victimei, a stabilitca era vorba de o dramh. Vendetta? Amor? Niciun in-dick] ! Nimic !"

Si ziaristul incheid :Dupd toate probabilitatile unda poetului line,

rece nepdslitoare ingana-va pururi sub clar de luna.aceastd noun taints a coastelor nepieritoare din Sorrento.

In goana frenului priveam. spre campia ninsa. Tri-nifa de Monti? Beatrice Cenci? Via Appia? Rose-Bon-bon? Belle-Rose? Nu fusese oare totul o ndlueli? Fulgide zhpada spulberati de vent... Povestea mulfor sufletere se perinda in liald !...

* *

Asculiam lacuti ecoul prelung al spovedaniei.Cu apropierea zorilor de toamnii, potopul se do-

molise. Doar cantecul stresinilor chte un tiuit sfa-siefor al vijeliei printre pomi.

Se facuse frig in inalta ineapere. Facliile groasede (Tara, care invioraserd decuseard inceputul sezhtorii,se stingeau acum una cate una, profiland fasii de tim-bre lungi he perete. Din ce in ce mai multe fasii, dinee in ce mai multd umbra. Polcstitorul riimhsese peganduri.

Si pe e]. anii it atinseserh, adancind in orbith ochiialbasfri, shpand douh' cute aware pe mandrul obrazde odinioard, albind cu neaua for tamplele. Nu-i vorba.acelas trup chipes al sportivului de pe vremuri; aceeasintelepciune in privire. Dar parch i se adancise capulintre umeri, mai en seams acum, cu oboseala, la aeestteas de dimineata.".

Nu-1 mai infalnisem de zece ani, sand ne imprie-tenisem la Roma, pe cand eolegul men argentin il re-'r use in diferife randuri.

¢i

si

Page 278: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

292 PE CAI DE MIAZAZI

Dar si acesta prtrea ca respects intristarea gazdei,'Ana ce, in sfarit inirerupse tricerea :

Dar Anderst, dumiresie-nia! Mai fusesesi csiisritoritalts data? Am cunoscut-o cu totii la Roma, pe incan-tatoarea to Betsy...

Nicidecum! Betsy era un diminutiv dela Blanci-flora, raspunse plecand capul i cufundand obrazul inma ini.

Anderst, nu trebue ssa te lasi luat de miihnire.ripostsd Argentinul. Anderst, adu-ti aminte de ultimeleei cuvintel Mi le-ai spus to Insuti. $i apoi, o ai pe Lilli-more, care ii selmanii atat de mult! Va fi tot alai defrumoastt ca te imbeste nespus !

Iertati-ma, scumpi prieteni, avefi dreptate. Asase intamplii and brttranii scormonesc trecuiul. Clipefericite, Mute dragi, le crezi uitate...

In odaia de oaspPti cu vesela pania inflorifa, maretrasesem spre a lua odihn&

Infra ztibrele se crlipa de ziu6.Pildutea intreagrt pleura in jur. molcorat, din mii

de ramuri ca mii de inimi trudite.Incet, abia suspinat, gunguratul unor s'armane pA-

srtrele murate, ramase pe acele meleaguri, ingana plan-sul

S'armane prtsarele, pierdute in Septentrion...

maica-sa,

padurii.

si 9i

Page 279: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

TABLA DE MATERII

Precis.% .

Scrisoare cAtre Nicolee Pena Ftt

L BRAZILIA

O vizitA la lnsulele CanareLiman FermecatFantezie equestrAFurtunA sub TropiceFluturi IndritgostiliNopg braziliene

Palate luzitane

II. PORTUGALIA

O partidA de pescuit In largul Mara de PaieAlbejacIn Jardin dos Amores

III. ITALIA

Ucenicie diplomaticAScan romane .

Matematicile Arhimandritul din SorrentoLuigi PetronioO veche cantilenaRose-Bonbon

Pag. 7

9

Pag.33

1 I 55PI 65

1' '75

85

Pag. III

13311 147

Pag 157185

r 191

ts 2°5,. 227

233

....--1.1.

. . . .

-

li

7.

i9

,,

" 1o1

,,

.)

..... .

Pt

. .

.

.....

Page 280: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

Institutul de Arte GraficeCURIERUL JUDICIAR

S. AKStr. Artei, 5 Bucurelti

Toate drepturile rezervate pentru Romania §i celelalte tari.Copyright.

Page 281: Duiliu Zamfirescu - Pe Cai de Miazazi

LUTETIA25, Str. Polon5.

rr