Autor: Varvara BuzilS

Editor: Cosmin Dragomir

Graficd: Alex Baciu

DTP: Dan lancu

Corecturi: Rodica Crefu, Eugenia Oprea

Toate drepturile pentru prezenta edilie Editura GastroArt. Orice reproducere, co-piere sau multiplicare se va face numai cu acordul Editurii GastroArt in scris.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

BUz|LA, VARVARA

Pdinea : aliment gi simbol : experienla sacrului f Varvara Buzili. - Bucuregti :

GastroArt, 2019

lsBN 978-605-94595-2-2

664

398.3

Varvara Buzili

PAINEAALIMENT 5'S'MBOL

o Experienfa sacrului o

Cuprins

INTRODUCERE 5

rMpLrcATl Mlro-stMBoLlcE ALE pAltrtrr 381. Originea grAului 422. Lanluri de simboluri 463. Texte operalionale 544. P6inea - aliment complex 9i simbol ambivalent O3

PATNEA 5r NASTEREA1. Rdscumpdrarea pruncului cu pAine2. P6inea moagei3. Pupiza gicolacul

PAINEA NUPTIALAL. Elucidarea problemelor2. Faza prenupfiald5. Loacerea patnil4. Primenirea mirilor5. Venirea cu daruri la nunti5. Prima lertSciune. Plecarea la mireasi7. Colacul mireluigi colacul miresei8. Jemnele9. Consurirul ultimelor simboluri din p6ine ale nuntirii

PATNEA gl MoARTEA1. Prepararea p6inii2. Pregdtirea mortului de drum3. Pomulviefii. Arborele cosmic4. Alle simboluridin p6ine5. PQrnirea mortului la drum6. lntegrarea

PATNEA STTTMPULL. Reactualizarea p6inii din perspectivi

sincronici gi diacronici2. Simboluri ale timpului obiectivizate in p6ine3. Pdinea 9i timpul pascal4. P6ine nouS

82849193

107LO7

110,113122t25L27131137158

167t74778181186193201

2LO

2L422823824L

Cuprins

INTRODUCERE

rMpLrcATr r Mrro-stMBoLtcE ALE pAttrrt t

1. Originea 916ului2. Lanluri de simboluri3. Texte operafionale4. P6inea - aliment complex gi simbol ambivalent

PATNEA gr NASTEREA1. Riscumpdrarea pruncului cu p6ine2. Pdinea moagei3. Pupdza gi colacul

PAINEA NUPTIALA1. Elucidarea problemelor2. Faza prenuplialS5. Loacerea patnil4. Primenirea mirilor5. Venirea cu daruri la nunti5. Prima lertdciune. Plecarea la mireasd7. Colacul mirelui gi colacul miresei8. Jemnele9. Consurfiul ultimelor simboluri din p6ine ale nuntirii

PATNEA St MoARTEAL. Prepararea pdinii2. Pregdtirea mortului de drum3. Pomulviefii. Arborele cosmic4. Al{e simboluridin p6ine5. Pornirea mortului la drum6. lntegrarea

pAtruen STTMPUL1. Reactualizarea pAinii din perspectivd

sincronici gi diacronici2. Simboluri ale timpului obiectivizate ?n piine3. Pdinea gi timpul pascal4. P6ine noui

3842465463

82849193

LO7

L07110113t22725L2713LL37158

L67L74178181186L93201

270

2L422823824L

ICONOGRAFIA PAINII

irucHrrrRr

ANEXEBibliografieAbrevieriPlange cu desenePlanse cu fotografiiHirli

Varvara BUZILA

248

276

286286299301330338

347

care asigurd funclionalitatea sistemului. Noi am pornit de laultimele, consider6ndu-le esenliale. Le-am formulat !in6ndcont de exigenlele domeniului pi de situalia la zi creatd in cer-cetarea temei. Finalizarea analizei importanlei p6inii in mari-le structuri culturale consti in a face relevant specificul p6iniiromAnilor.

TMPLtCATil M|TO-STMBOLTCE ALE pArrurr

in jurul cultivdrii gr6ului gi al consumului p6inii, g6ndireasimbolicd a generat o multitudine de simboluri, a ciror partecsenliali a fost mereu perpetuatd prin intermediul ritualurilor.Delimitim din ele doud categorii mari de simboluri pe care vomaxa prezentul capitol. Gr6ul 9i produsele obfinute din el, genera-lizate in lexicul popular prin cuvAntul pdine, constituie categoriacea mai sesizabilS de simboluri, numite, in virtutea materiali-telii lo[ obiectivate sau obiectivizate. Paradoxal ins5, din cauza

ambivalenlei de obiect 9i semn pe care o intrunesc, acestea au

fost mai pulin cercetate, constituind p6nd in prezent o piatrdde incercare a metodelor de investigare mai mult sau mai pulintradilionalel2a. O altd categorie, de timpuriu intrati in atenliacercet5torilor, o constituie textele care nareazd istoria cregteriigr6ului gi a coptului p6inii, numite tehnologice sau operatorii.

Ambele grupuri de simboluri dezvoltd implicalii mitice, suntde mare vechime, a9a inc6t s-au articulat in toate structurilee ulturii tradilionale, devenind axiologice. Ele fac parte din instru-mentarul simbolic cu care opera g6ndirea mitologic5. Treptat,aceasta a fost inlocuitS de g6ndirea istorici care opereazd inbaza concepteloq insi procesul nu s-a incheiat. P6nd in a douajumdtate a sec. XX p6inea continud sd dezvolte implicafii mi-hce. Simbolurile luate in disculie reprezintd, in linii mari, celedoub componente ale mitului respectiv: de expresie (de formd)5i de conlinut (de fond). Dar p6nd in prezent au fost preferate

;:entru studiu mai mult narafiunile tradi!ionale prin care estefundamentati aparilia 9i disparilia lumii cu toate cele existentein ea, activitatea eroilor culturali, continuatori ai crealiei pri-rnord ia le, m ini ma liz6 nd u-se inexplica bil im porta nla simbolu ri-lor obiectivate, in jurul cdrora graviteazd aceste naraliuni. JeanChevalier precizeazS:,,Simbolul stabilegte raporturi extrarafio-nale gi imaginative ?ntre fapte, obiecte, semne, precum gi intrediferitele planuri ale existenlei gi, ca atare, intre lumea cosmicS,

L24 Problema este comund pentru toate obiectele-simboluri. Cf. Rl-tuol,in Jhe New Encyclopedio Britanica in 30 volumes", vol. 15, Knowle-rlge in Depth, 15th Edition, 1973-7974, p.865.

?-7

uman;, divind"12s, iar ,,miturile apar ca nigte scenarii ale arhe-tipurilor, reprezent6nd scheme gi simboluri sau compozifii deansamblu: epopei, naraliuni, geneze, cosmogonii, teogonii,gigantomanii, care vddesc inceputul unui proces de ralionali-zare"L26. Relalia ritual-mit este surprinsd de Octavian Buhociu:,,Ritualul este aspectul practic al mitului"127.

Necesitatea cercetdrii implicaliilor mitice ale p6inii a fost su-geratd indirect incd la inceputul sec. XX de Elena NiculilS-Vo-ronca128. Ulterior, referindu-se la acelagi fenomen, Valer Buturdmotiva crearea ,,unei atmosfere de religiozitate gi misticism" injurul gr6ului, gralie importanlei sale ca aliment gi a vechimiiin-tre plantele cultivatel2s. Dupi trei decenii, D. Caracostea 9i O.V. 86rlea au reluat pi au desfSgurat aceasti idee: ,,in jurul cul-tivdrii cerealelor existS 9i la noi o mitologie gi mai ales datinistrdvechi"l3o.

Studierea manifestdrilor mito-simbolice ale p6inii a cdpdtatamploare odatd cu intensificarea cercetdrilor, orientate si elu-cideze dimensiunile fenomenului agrar in cultura rom6neas-c5. O parte din textele operatorii viz6nd p6inea au constituitobiectul de studiu al exegezei profesorului Dumitru Pop gi,

aproape dupi un sfert de secol, prin contribulia Sabinei lspas,Tatianei Civijan, a lui lon H. Ciubotaru gi Silviei Ciubotaru131,anul 1984 a devenit de reper in abordarea acestei categorii desimboluri.

Din tota litatea sim bolurilor obiectivizate circu mscrise p6inii,cel mai frecvent a fost cercetati din perspectivd miticd coliva.

L25 ,,lntroducere", in J. Chevalier, A. Gheerbrant, Diclionar de simbo-luri, vol.l, Editura ,,Artemis", Bucuregti, 1995, p. 34.

126 lbidem,p.27.127 Folclorul de iarni, ziorile 9i poezia pdstoreascd, Editura ,,Minerva",

Bucuregti, 1979, p.7O.

128 Datinele..., vol. l-ll.129 Op. cit., p.359.730 Problemele tipologiei folclorice, Bucure;ti, L971, p. L91.131 D. Pop, Op. cif.,' S. lspas, Motivul ,,chinul plantelor" in folclorul ro-

mdnesc, in REl, tom. 29,nr.2, Bucuregti, 1984,p.119-130; T. Civijan, K mifo-logiieskoi interpretacii vostoiino-romanskogo, koljadnogo teksta ,,Plugugor',in ,,Slavjanskii fol'klor. Etnografideskaja obsdnost' i mifologiceskie paraleli",Moscova, 1984, p. 96-LL3; l. H. Ciubotaru, S. Ciubotaru, Obiceiurile ogrore-odominantd o culturii populore din Moldova, in,,Anuar de Lingvisticd gi lstorieLiterard", tom. XXIX, 1983-1984, lagi, L984, p. t07-L28.

Autorii sunt unanimi in interpretarea semnificatiilor ei132. S-a

insistat gi asupra colacilor care ?ntruchipeazd CrSciunul, reactu-aliz6ndu-se conotaliile lor solare 9i cele de depozitari temporariai rodniciei grdnelor133. O pirere aparte despre aceste simboluria exprimat lon Ghinoiu, afirmdnd, fdri sd aducS argumente derigoare, ci forma ,,8" a coldcilor ,,reprezintd trupul antropomorfal divinitdlii indo-europene gi cregtine", iar cea de cerc umplutar reprezenta ,,divinitatea neoliticd geomorf5"134. Suscitd inte-res opinia cercetitorului Victor Cirimpei despre vechimea pro-toindo-europeani a cuv6ntului balobustd, ajuns p6nd la noi cu

semnificalia pAinicd ritualS preparatd de fete tn cadrul practici-lor premaritale din ajunul SfAntului Andreil3s. lon lonicS, Nico-

lae Bot gi Maria Cuceu au abordat manifestdrile simbolice alecununiide la secerigt". O lecturi antropologicd din perspectivasacrului a funcliilor gi semnificaliilor pdinii rituale a fost realiza-td de Ofelia Vdduva. Lucririle sale Pagispre sacru. Din etnologiaolimentaliei romdnegti gi Magia daruluiL3T reprezintd cea mai

valoroasi contribulie ?n domeniu. S-a acordat un spaliu multmai mare articolelor despre pdinea de ritualin diclionarele despecialitate apdrute in ultimii ani13s. insS ele nu cuprind marea

132 Cf . Victor Kernba ch, Diclionor de mitologie generald, Editura $ti-inlificd gi EnciclopedicS, Bucure;ti , 1989, p. tI2; Anca Bratu, Cdldtoriqspre lumea ceololtd, in ,,Via!a rom6neascd", nr. 12, Bucuregti, \99O, p.25;lvan Evsee4 Diclionar de simboluri ;i orhetipuri culturole, Editura ,,Amar-cord", Timigoara, !994, p. 45; Ofelia VSduva, Pogi spre sacru, p.82-83.

L33 S. Mangiuca, Cdlindariu jiulionu gregorion 5i poporalu romonu...pe onulu 1882, p. 14; lurie Popovici, Op. Cit., p. L27. V. BuzilS, Op. cit., p.

I22-t23 (conotalii solare gi de pistrdtori aigermenilor fertilitSfii); PetruCaraman, Op. cit., p.473-537; Ovidiu 86rlea , Op. cit., p.297-298; NicolaeBot, Funcliile sgrore..., p. 315-319; Dumitru Pop, Obiceiuri ograre in tra-dilia populard romdneoscd, Editura ,,Dacia", Cluj-Napoca, 1989, p. 81-89(pistrdtor al germenilor fertilitSlii).

134 l. Ghinoiu, Obiceiuri populore de peste an. Dicfionor, Editura Fun-daliei Culturale Rom6ne, Bucuregti, !997, p. 47.

135 Urme folclorico-mitologice moldovenegti de vechime protoin-do-europeond, in ,,Speciile folclorice gi realitatea istoricS", Editura ,,$tiin-1a", Chiginiu, 1985, p. 18-19.

136 l. L lonicS, Op. cit., p. t09-!90; N. Bot, Prefa;d b CAnrccele cu-nunii, Texte poetice olese, Editura ,,Minerva", Bucuregti, 1989, p. 6, L2-L3,30; M. Cuceu , Cununa la secerig, Contribulii privind structura rituolului,inAAF, Xll-XlV L993, p.226.

L37 O. Viduva, Op. cit.

138 lvan Evseev Op. cit.: cldtitd, colac, colivd, fdind, grdu, hrand, pdi-

3g

varietate a formelor rituale specifice culturii rom6negti. lar op-tica, de cele mai multe ori enunfiativd giingusti, prin care suntprezentate simbolurile obiectivate in p6ine, este dovada impa-sului metodologic in care a intrat cercetarea.

Datd fiind aceastd situafie, ne propunem sd eluciddm in con-tinuare cdteva momente esenliale din domeniul simbolismuluip6inii: cum apar simbolurile? Care este istoria creSrii lor? Cumsunt articulate in modelul cosmogonic popular? Ce raporturiexistS int re si m bol u ri le o b iectivitate gi textele-si m bol u ri ?

Referindu-se la modalitSlile de transformare a obiectelorin simboluri, Petru Bogatyrev preciza cE omul aclioneaz5 asu-pra unor obiecte pentru ca acestea sd capete puterea magicdnecesari funcfionirii lor in ritual, iar altora le conferi aceastdproprietate fdrd a le supune unor acfiuni suplimentare. intre ul-timele, el includea gi pdineal3e. Aceastd ipotezd este infirmatdde practica prepardrii p6inii in toate culturile tradilionale dinEuropalao. in acest context, ne vom referi la practicile rom6negti

;i credinfele aferente lor. Prescripliile 9i interdicliile respectatede femeiin timpul coptului urmdresc scopul?ncdrcdrii p6inii cupotente operatorii. $i nu doar in cazul prepardrii p6inii ritualesau a celei care urmeazd afi folositi in practicile magice. Cadrulritual se respectd si in timpul coptului p6inii pentru necesit5!icotidiene. Se impune intrebarea dacd in timpul contactului alu-atului cu focul p6inii i se imprimd pe nou aceast5 potenfd saui se fortificd doar. Putem afla rdspunsul la ?ntrebare abord6ndcondilia gr6uluiin imaginarul simbolic rom6nesc, relev6nd tot-odatd gi mecanismele prin intermediul cirora este intrelinutsimbolismul gr6ului, al p6iniiin general.

1. Originea gr6ului

ne, pupdzd, snop, spic; l. Ghinoiu, Op. cit., colacii de Crdciun, colacul deAndrei, colacul de Sdnghiorz, colacul more, coliva ciumei, crdciunei, cunu-nq de Sdnziene, cununo grdului, mdcinici, sdm;i etc.; cf. articolele: colaccolindef, pupdzd de M. BocSe,in Diclionor de artd populard romdneascd,Editura $tiinlific6 9i Enciclopedicd, Bucuregti, 1985.

L39 Voprosy teorii narodnogo iskusstva, Moscova, 1971,, p.2O1-2O2.

140 Enzo Spenza, La ponificotion comme ,,octe de vie", Pratiques etlongoge qutour de la fabricotion du pain en Basilicate, in ,,Du grain..,", p.

95-108; Francesco Faeta, Op. cit., p. 147-17L; Alberto M. Cirese, Il ponecibo e il pane segno, in ,,Antropologia e storia...", p.29-33; D. Marinov,Op. cit., p.28I.

Nu vom lua in dezbatere teoriile gtiinlifice privitoare la do-mesticirea grdului sdlbatic, la crearea noilor soiuri de 916u, lardsp6ndirea lor pe glob. Dar vom incerca sd relevdm cum a fostmotivatd aparilia 916ului gi a cdtorva produse oblinute din el

in crealia folcloricd rom6neascd. O deschidere teoreticS nece-

sari analizei ne oferd elabordrile lui Vasile Tudor Crelu vizdndmiturile primordiale 9i ritualurile rom6negti. A;a cum demon-streazi autorul, ele au fost concepute in viziune agrar51a1. Maimult chiar, la o lecturi atentd a legendelor etiologice, vom gdsi

corespondenle intre gestul creator al pdmAntului gi modelareapAinii. ,,Dupd ce dracu o scos pdmOnt din fundul apelor; Dum-

nezeu a ficut o turtild, care tot o crescut 9i s-o l5!it c6t o fdtarede arie"1a2. Sau,,Din nisipul ista, Dumnezeu a ficut un aluat"la3'El a lucrat pim6ntul ,,ca pe o coc5, a ficut oturtd"laa, cu puteredivind ,,a suflat gi turta a inceput a cre;te"1as. Se inscrie in aceas-

ti viziune gi originea gr6ului. Conform legendelo6 Dumnezeu a

creat 916ul gi i-a invifat pe oameni s5-l creasc51a6.

G16nele i9i au inceputul in ,,o m6ni de gunoi", ,,nigte gunoi",

,,nigte colb'147. Acest moment este semnificativ in stabilirea ho-tarului dintre p6ine gi gunoi. Scoasi din el prin gestul primordi-al, propulsatd la celSlalt capdt al scdrii valorilor in sfera sacrului,p6inea trebuie si rdm6ni mereu in aceastd sfer5. Opteazd pen-

tru o atitudine sacramentalS fald de ea moralitatea tradifionalS,care a ridicat la nivel de normd relaliile dintre om gi p6ine. Aces-

te relalii se bazeazi pe un sistem de prescriplii 5i interdiclii, care

integreazi p6inea in modelul cosmogonic popular.Jean Chevalier 9i Alain Gheerbrant generalizeazd experienfa

culturalS a mai multor popoare, atunci c6nd suslin ,,g16ul esteun simbol al viefii, care nu poate fi dec6t un dar al zeilor"1a8.

L4t Existenlo ca intemeiere. Perspectivd etnologicd, Editura ,,Facla",Timigoara, L988.

t42 Legendele romdnilor, tt, Legendele florei, Edilura ,,Grai gi Suflet",Cultura Nalionald, Bucuregti, L994, p. 26.

143 lbidem, l, Legendele Cosmosului, p.47.

144 lbidem, p.L42.L45 lbidem, p. 14.

t46 E. N icu lifd-Voro nca, Dati nele..., V. l, P. L-2, p. L0, 25, L65, !7 4'

147 lbidem, p. 10, 165.

L48 J. Chevalier, A. Gheerbranl, Op. cit., vol.ll, p. 115.

41

$i in cultura romdneasci grdul apare drept dar divin. Ca oricedar, la inceput, el era substanfial: ,,Dumnezeu a dat sim6n{d latoli oamenii 9i i-a inv5lat cum sd lucreze gi p6ni la siptim6ndp6inea iar s-a copt. Dar, mai pe urmi, p6inea se cocea de douiori pe anDl4s. Belgugul era pe misura virtuf ilor celor pentru carea fost destinat, ,,dupi oamenii ce erau',1s0. plindtatea, abunden-fa imaginard sunt insemnele primelor cereale: ,,lar pdpugoiul ;igr6ul aveau ciocdldul 9i spicul de la rdddcini gi p6ni la v6rf,,1s1.Deciderea morald a adus dupi sine impulinarea belgugului:,,Dar oamenii au fost nemulfumitorifafd de Dumnezeu gi el le-aluat darul. A lSsat at6ta g16u givin c6t sd aibi cu ce sluji preotulin biseric5"is2.

Paralela om-gr6u, foarte frecventi in cultura romdneascd,fine de actul primordial. ,,Dumnezeu a vrut sd fie p6inile curateca 9i oamenii s5 fie curatri", dar Necuratul a semdnat sim6nfdrea. ,,De atunci, oamenii sunt buni ca 916ul ;i rdi ca fl€ghip3,,rs:.

Uneori, intre creatorul cerealelor gi consumatorii lor aparintermediari care iiinva!5 pe ultimii a le cultiva. ,,Sf. Vasile a se-minat cel dintdi Etiul"ts+ sau ,,Mdlaiulint6i moaga l-a seminat.A luat o m6nd de milai gisemdn6ndu-1, a zis: ,,Sd fii de leac gisdfie sim6ntd din tine"lss.

C6nd cerealele n-au origine divind, ci sunt create de Ne-curatul, Dumnezeu le preia de la el pentru a le consacra defi-nitiv156. in acest caz, 9i geneza cerealelor se supune, conformaprecierilor lui Mihai Coman, unei medialii mitologice, unuisistem dualist asimetric. Toate actele de creare a cerealelorgi de transmitere a lor ?n custodie umani fac parte din mode-lul cosmogonic popular, deoarece ,,cosmogonia populard nuse reduce doar la facerea primei bucili de lut sau a pdm6n-tului in totalitate; ea cuprinde facerea tuturor celor ce sunt,la forma gi cu menirea lor de acum"1s7.

t49 E. Niculifd-Voronca, Dotinele..., p.ZS.150 lbidem.151 lbidem.152 lbidem, p. 133.

153 lbidem, p. L65.

154 lbidem, p. 138.

155 lbidem, p.178.156 lbidem, p.175.157 M. Coman, Asimetriile constitutive. Observalii pe marginea mo-

42

Posedarea 916ului de cdtre comunitate este supusd procesu-alitdlii. Vine o vreme c6nd oamenii pierd simdnla divinS. Moti-vul acesta este destul de rispdndit in folclorul rom6nesc gi linede subiectul omor6rii bdtr6nilorlss. C6nd comunitatea rdmdnefdrd grdu gi nu mai are ce semdna, dar nici ce mdnca, ea este

salvati de singurul pdrinte bdtr6n, rimas neomor6t. La o lecturdatenti, indemnul lui ,,Ara!i drumurile!" denoti cdteva nivelurisemantice. Primul, cel descoperit prin naraliune, !ine de practi-ca agrarS. Tot aduc6nd roada din cdmp, au cdzut boabe in colbuldrumurilor gi acolo au rdmas, bdtitorite. Ardnd drumurile, s-a

dat semintelor posibilitatea de a rdsdri. Rodind, ele au hrinitoamenii, incdt a mai rdmas 916u 9i pentru sdm6n!5. Al doileaplan reiese din primul. C6nd comunitatea igi epuizeazd resurse-le (nu-i rdm6ne gr6u nici pentru m6ncare, nici pentru insdm6n-

!are), indemnul de a ara drumurile (acestea semnificdnd cdile,legile, obiceiurile), deci ceea ce a adus-o la crizd, echivaleazi cu

schimbarea, revenirea la firesc.A omor? bitrAnii inseamnd a merge impotriva firii. Tot impo-

triva firii este si stea boabele in pim6nt-drum gi si nu poati da

rod. in plan semantic se realizeazd o conexiune intre sdm6nlamereu chinuiti (cdlcati) ce nu-gi poate dezvolta condilia ger-minatorie gi bdtrenii omor6li cu zile. Are loc o egalare bob-om,care permite sivdrgirea sacrificiului. Pdm6ntul arat face sim6n-!a sd incolfeascd, adicd sd moard, iar bitr6nii sunt ldsafiin via!5.Se revine la legile naturii.

Comparativ cu legendele etiologice, in care se argumentea-zi aparilia cerealelor, ajungerea lor la forma cunoscut5 de noi,utilizarea pentru prima oari in cadrul nunlii a boabelor de gr6u,a colacilor, a jemnelor, cele escatologice, referitoare la p6ine,sunt mai pufine. Ca sd arate ci pieirea lumii n-avea si fie dupi1 000 de ani de la nagterea lui Hristos, aga cum voia Diavolul,Dumnezeu ,,fdcu ca baba sd nascd o p6ine, pe care credincio-sul o botezd". incregtinatS, p6inea a promis c5, in mia de anice vine, nu va lipsi de pe masa nimdnuilss. Deci prin pdine se

delului cosmogonic populor, in ,,Memoriile Comisiei de Folclor", tom. l,

l-ditura Academiei Rom6ne, Bucuregti, 1990, p. 86.

L58 E. Niculi!5-Voronca, Datinele..., p. L76; Adrian Fochi, Op. cit.,337-.138; Creofia populard. Curs teoretic de folclor din Bosarobio, Transnistria

5i Bucovina, Editura ,,$tiin!a", Chigindu, 1991, p. 456; Folclor din yara fogi-/or, Editura ,,Hyperion", Chigindu, t993, p.242.

I59 Legendele romdnilon l, p.237.

L?

asigurd existenta lumii. Dar in gdndirea populari 9i p6inea seinscrie in sistemul dualist al reprezentdrilor. Degeaba vor m6n-ca oamenii din carul cu pdine 9i vor bea din polobocul cu apdprimite de la Antihrist, cbci vor simli o foame gi o sete mult maimari. Dimpotrivi, cei piogi, tari de ?nger gi buni la Dumnezeu sevor sdtura dintr-un col! de prescurd, un pahar de vin impdrfitede Hristos ori de un inger160. Morala legendelor rezidd in faptulcE existi pdine ne-pdine gi pdine odevdratd. Doar ultima va sal-va lumea, ea fiind gi un dtalon alinaltei moralitSli.

Cultivarea grdului gi prepararea pdinii din fiina lui sunt munciindelungate gigrele, reglementate de prescriplii gi interdicfii. Dar,paradoxal, nu chinul omului care le infdptuiegte apare in prim-plan in cultura rom6neascd, ci cel al grdului, rezultat din cultivaregi prelucrare. Ghicitoarea surprinde aceasti atitudine: ,,Cu cio-mege m-au lovit, /intre pietre m-au strivit , / Chiar in jar am fostbdgatd, / Cu cufitul spintecatd. / Dar, degi md chinuiegte, / Toatilumea mi iubegte, /Toatd lumea md dore9te"161. Sau:,,Chinuit5 gi

muncitS, / Pestotlocul giuritd; / Cine-o are, ii bogat, / Cine nu -iiom s5rac"162.

Din altd perspectivd, p6inea gata reprezintd la egal chinulomului gi al gr6ului, ceea ce constituie ?nci un temei pentru aopera egalarea bob-om sau p6ine-om, iar de aici a transfera ac!i-unea cdnd pe unul, c6nd pe celSlalt, pentru a rezolva conflictele.

Conform altei legende, c6nd nu erau gr6ne, un copac hrdneaoamenii. Dupd ce el s-a uscat, oamenii au inceput s5-l mdn6n-ce. Au muncit mult in cdutarea riddcinilor prin p5m6nt gi dinsudoarea oamenilor au iegit grdnele163. Degi antropocentricS,;i aceastd legendd se inscrie in viziunea agrard de concepere a

miturilor primordiale. De la originea divind a gr6ului p6ni la ceaantropocentricd este o distan!5 culturald considerabilS. Ea mar-cheazd vechimea cultivdrii 916uluiin spaliul populat de rom6ni,dar gi o apreciere a muncii plugarului la rang de primordialitate.Pentru c5, indiferent de cum a apirut 916ul - drept dar divin saudar al pisdrilor -, omul a fost cel care l-a cultivat prin munci

160 lbidem, p.238-239.16L Grigore Grigoriev, Nina Grigorieva, inchinarea pdinii, Editura

,,Cartea MoldoveneascS", Chigindu, L985, p, L45,

162 Folclor din Cdmpio Sorocii, Editura ,,gtiinla", Chigindu, L989, p.189.

t63 Folclor din pdrlile Codrilor, Editura ,,gtiinla", Chigindu, 1973, p. tL.AA,

grea.Credinla cd pdmdntul se line pe doud p6ini16a circumscrie

acest efort intr-o imagine cosmic5.

2. Lanluri de simboluri

Subiectul despre originea gr6ului se incadreazi in fenome-nele considerate de Mircea Eliade drept ierofanii: ,,Pentru so-cietdlile tradilionale, toate actele importante ale viefii curenteau fost revelate oborigine de zei sau de eroi. Oamenii nu facdec6t sd repete la infinit aceste gesturi exemplare gi paradigma-tice/16s. Se inscriu in aceasti viziune gi toate activitSlile umaneprin care gr6ul este adus la condilia utilit5fii.

Fiind antrenat in edificarea modelului cosmogonic popular,simbolul grdului se cere a fi analizat intr-un sistem complex derelalii existente ,,atat intre simboluri, c6t giin interiorul lor" sauin conexiunile ce o16nduiesc,,lanfurile de simboluri"166. Un lan!pregnant pentru relevarea simbolismului gr6ului il reprezintduneltele cu ajutorul cdrora el este cultivat 9i obiectele cu carevine in contact pdinea in timp ce este preparatS, consumati.

lntrim prin aceastd scrutare de relalii in raza unei dificul-t51i teoretice inevitabile, despre care Jean Chevalier constat5:,,Simbolurile comunici unele cu altele conform unor legi gi uneidialecticiincd insuficient cunoscute"167. Din acest motiv suntemnevoi{i s5 reconstituim conexiunile ce intregesc sistemul, incer-c6nd si explicim cum le realizeazS.

in virtutea faptului cd a fost consacrat la origine, gr6ul gi,

implicit, p6inea ajung si intruchipeze divinitatea, focaliz6nd inacest mod vectoriivalorici ai societSlii. De aceea, toate activitS-f ile umane indreptate asupra lor sunt strict normate gi verificatemultiplanic. lar obiectele prin intermediul cSrora se aclioneazdasupra gr6uluiin lungul proces de trecere a bobului de la naturdla culturS, pentru a deveni un simbol cultural, universal, devin

164 Vasile Scurtu, Cercetdri folclorice in Ugoceo romdneascri, in AAF,V|,L942, p.288.

155 M. Eliade, Eseuri, Editura $tiinfificd, Bucuresti, L991, p. 33-34.166 J. Chevalier,in lntroducere la J. Chevalier; A. Gheerbrant, Op. cit.,

1t.49.L67 lbidem.

simboluri: plugul, grapa, dicania, secera, coasa, jugul, cipiua, roata, moara, sita, covata, lopata, cuptorul, rnrra _tea fiind doar cdteva mai esenfiale in sistemul nostru de referi!5 dintr-o inlSnluire considerabili. Ne vom opri asupra condi!lor de simbol doar parfial, at6t c6t sd oferim unele deschideriinterpretarea sem nifi catiilor.

Comun pentru toate obiectele confectionate din lemn caretrelin acest lan! este gi faptul cd la iegirea din uz se interzice sddai pe foc. in fog existenfa lor este curmatd brusc, ceea ce conttvine continuitS|ii pe care o comportd datoriti contactului cuTotodatS, ele sunt obiecte muncite, chinuite, cu multe conexiunicosmogonia populard. prescripliile cereau ca in final sd fie dateapi curgdtoare. Duse de apd, igi continuau existenla in alt plan,lumea de dincolo. Apa curgdtoare le asigura continuitatea, lecumscria mediului semiotic de reciclare, comun pi pentru gr6u.

Devin consacrate gi gesturile, acliunile cu ajutorul cireste lucrat gr6ul, pornind de la arat, semdnat gi termin6ndcernutul, coptul. Ne vom referi doar la c6teva dintre ele,fiind frecvent abordatd ?n literatura de specialitate.

Aratul drumurilor, aratul pe hotar in jurul mogiei satuluiI-rpyt epidemiilor sau la intemeierea vetrei satului gi totbrazda mogiei la ,,primul arat,, primivara, in jurul gospoddtot atunci ori la Anul Nou, acfiune realizati intr-un timp conccodificat in sens ritual, suslinutd mereu de alte elementetenfate semiotic, devine un act ritual prin intermediul ciruiainsta u reazS sacra I itatea gi se del im iteazd spali u I profa n168.

semdnatulcu boabe de grau in timpur ierticiunii, infdptuitmiri (fiecare la el acasd) ori de alt nuntag, de c6tre soacramicd la petrecerea mirilor din curtea socrului mic sau de citremare la intrarea in curtea celui mare, dezvoltd mai multefii simbolice dec6t semdnatul ritual din prima zi a Anului Nou16e.

Cu grapa se agazd mai bine pdmdntul deasupra semindtu-

L68 D. Pop, in obiceiuri ogrore..., face o trecere in revistd a bibrio-grafiei pe aceastd temd pi aratd semnificaliire rituarurui, p. 53-60; cf. JuriePopovici, Op. cit., p.36; Nichita Smochind, Op. cit., p.7:laRnul Nou setrage o brazdd in jurul satului cu un prug de lemn tras de doi boi, ca sd nuse apropie bolile de sat timp de un an.

169 Gestul semdnatului nu este insolit de cerelarte elemente arecontextului agraL ca in ziua Anului Nou, gi ieprezintd un grad gi mai inaltde abstractizare.

AE

rii.,,Trasul moagei cu grapa, iarna, la ziua ei"L7o, ca si ,,trasulinapi al plugarului la aratul de primdvar5"171 incifreazS, pe 16ngisemnificaliile de purificare la care sunt supugi acegti doi actanliprincipali, gi altele, de ordinul fertilitilii. Responsabilii de fer-tilitatea seminliei umane (moaga) gi respectiv de cea a grdului(plugarul) exprimd doud planuri diferite ale ritualurilor fertilitS-tii gifecundit5tii.

Moara este amplasatd in c6mpul negativ al semnificafiilor.Ea elibereazi spiritul gr6ului172, ,,jertfegte germenii vie!ii"173 9idezvdluie mereu o conotalie mortuard, fapt ce transpare lesnein ghicitori: ,,Pe spinarea garpelui, / Visteria domnului, / Ce in-ghite giinghite / Mii ti mii nesocotite / 9i le taie capetele / 9i leschimbi numele'l74. Sau ,,Patru neteplii/ Duc 400000 / 9i le ducla impdratul/ 9i le taie'ndat5 capul, / 5i le schimbd numele / gi

rdmdne albele"17s.Cernutul fiinii reprezint6, de fapt, alegerea esenfei, separa-

rea a ceea ce este bun de opusul siu. lar sita are proprietdlilecelorlalte vase de a incorpora un conlinut 9i, la fel ca ele, dezvol-tl semnificafii pozitive 9i negative176. Dar ea este un vas specific,vas ne-vas, cdci are doud accese: pentru intrarea gi iegirea con-finutului, ceea ce-i sporegte ambivalenlaT71. Ea discerne esen-

fialul bobului de 916u - fiina. Ca gi celelalte simboluri din lan!,sita este polisemanticS. imprumutul ei poate duce la pierdereasau cdpdtarea belgugului, manei178. Sita reprezintS un hotar prin

170 Practicatd in centrul giin sudul Republicii Moldova, in prima zi aAnului Nou, la VasilicS sau la loan Botezdtorul (Boteaza).

L71 Practicat in Transilvania. Cf: Traian Gherman, Plugarul sau trasulln apd, in AF, ll, Cluj-Napoca, 1981, p. 157-700.

L72 l.l.lonicd, Op. cit., p. L34-!65.L73 lon Ghinoiu, SdloSe ole spiritului: trupul, lutul gi aluotul, in AIEF,

tom. 3, L992, p.76.174 Nicolae Pisculescu, Literatura populord romdneascd, adunatd

de..., Bucuregti, 191.0, p. 90.

175 lbidem, p.73.L76 E. Niculild-Voronca, Op. cit., vol. l, P. ll, p. 168,226; A. Gorovei,

CredinSi 5i superstilii ale poporului romdn, Bucuregti, 1915, p.227,38L-382; l. Evseev, Op. cit., p.4,.

t77 T. SveSnikova, T. Civijan, K funkcijam posudy v vostoi'noromon-skom fol'klore, in ,,Etnideskaja istorja vostoi'nych romancev", Moscova,1979, p.178,180.

L78 E. Niculi!5-Voronca, Dotinele..,, p.226.