^L

@ EdituraEIKON

Bucuresti, Srr. Smochinului nr. 8, sector 1,cod pogtal 03 1310, RomAnia

Difuzare / distribugie carte| tel/ faxt 021 348 14 7 4mobil:0733 l3I 145,0728 084 802e-mail : difuzare@edituraeikon.ro

Redacgia: tel:021 348 1474mobil: 0728 084 802, 0733 l3l 145e-mail: contact@edituraeikon.roweb t www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nagionalal Cercetirii $tiingifice din invigimAntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nagionali a RomAniei

ISBN: 978-60 6-7 I l,-7 22-6

Iluscratie coperti: Lisa Hurwitz

Tehnoredactor: MihiiEi Stroe

Editor: Valentin Ajder

0rlrRlrPostl,

DI LAv

POVI5TI,

D[UstA

MAICINIA PADUIII

ffi!f,ollBucureqti, 2017

Cuprins

Bucitareasa de nunqi

Miritatul usturoiului

Merele cintatoare

Gombogi cuprune

Ziuasilvoizului

Naqtere de toamna

Ziuaincare se bat nucii

Pistiile impiriteqti

MAqade cules mere

Merii fira nume

Mere qi mere

Marul de iideriMerele adormite

De-ale qcolii

MuzicavXntului

Pegtele cu mustagi

Fotografie incompleta

Caprele qistipAnullor

Aghistine cu povegti

,Jbamna cAnd pleaci cocorii"

Schiuri in dar

Noaptea cand cad frunzele

ZilelevulpiiPuiultArgului

Focurile amare

Sarbitoarea dintre lumi

Noiembrie cu balena albastra

11

17

L9

20

22

22

23

24

25

26

28

30

30

31

32

32

55

JJ

35

J/

38

39

40

+/50

51

52

Ziuapietrei

Pragul 9i podulPenele de giioariHuququl

Scrisoare chtrebarz.i

Leacurile

Vara gapuluiVilmog

Calendarcumama

CArligele de general

Leac de supirare

Drugca

Vorbitul intors

Curigenia de sAmbate

Mari;caTep;ibe

Bucatiria de vari

Aqa cu noduri

Seara

Bogigii de vari

Vremea fxnului

Despre ierburi giflori

Coasa

Ms cr,r iarbi

Sirbatorile cosagului

Matrona

Ztlede Gustar

Pobrejania

Siropulde miere ;i torciligele

Proptele 9i alte pregatiri

Obiceiuride demult

Ziuapb"inii

55

57

58

59

60

6I

63

64

65

67

68

70a)

73

74

76

78

79

80

81

82

83

84

86

90

9r

93

94

95

97

CAnd zboarl pamAntul

Plstravoaica

Prunul din bucltlrie

Cuculverde

Le cqia de zbor

Tata in pelerinl de ploaie

Gustul primlverii

LavXnltoare de fluturi

Minciunile inflorite

Unchiagul cu pahiraE

Ploaia aceea

Curaqenia de primavari

Armir-rdeni cu fanfarl

Alre zile, alte serbicori

Sfir-rgii friguroqi

Ciregulprdureg

Povestea ceasului de hartie

Semnele iernii

Iarna scorqi;oarei ;i-a altor bunltigi

Turtiqe rorcilirc

Ceaiul popasc

Maurile de iarni

Taiatul lemnelor

Fratele meu de iarnl

Bocancii

Seri de iarnl

La scarminat de pene

Umbrele

Stele de Craciun

Colacii de Craciun

l0z103

104

105

r07

109

111

tt2115

LT7

t19

122

125

tz7128

r29

l3lr32

t33

136

r37

&0r43

t44

r45

r47

r49

150

151

153

B'radul

CAnd migele fugeau de-acasi

Alunullui Ferir l. I ^ , ILacollnoat rn PadureDd-aingerii

lnlerul cu haina albastri

156

r57

159

r61

165

r69

Eu si Buna

Povegtile de la marginea pidurii sunt vechi. (lnele s-auniscut gi-au crescut alituri de mine, altele au coborAt de foar-te departe, printr-o ciudati alchimie a neamurilor gi a gene-ragiilor, din vremuri pe care nu le-am triit, dar de care totugi,'in mod ciudac, imi amintesc uneori, aga cum poti s5.-ti aduciamince de o umbri strivezie. Pe unele mi le-a spus Mama,pe altele Buna, din cAnd in cAnd Buna Bunii si uneori, de cA-teva ori doar pXni acum, Buna care a fost prima, Buna ceaMare, Buna tuturor din care se trag toate cAte sunt pe lumeaasta, oameni, lucruri si animale, Buna pe care am intAlnit-odoar in vis sau numai in starea aceea incerti dinaintea trezirii,cAnd toate sunt invlluite in ceagi.

De aceea, de cele mai multe ori, in aceste povegti timpulcurge inapoi, se intoarce in propria lui matci, precum unizvor care-gi trage apele sub pimint. Iar drumurile mele, deoriunde si oricAnd ar incepe, spre orice direcEii mai apropiateori indepirtate ar porni, se intorc toate, mai repede sau maitirziu la casa de la marginea pidurii in care am copilirit.

Bucdtdreasd de nunti

Mi trezeam cAnd ele povesteau deja. Nu a\izeam nicioda-ri cum deschidea Buna uga ca si intre in casi, poate ci intraea mai incet ca alcidatl, ori poate ci, de oboseali, nu mai aveaputere si tropiie cum fbcea in resml zilelor. Sau poace ci intratipril tocmai ca si nu mi trezeasc| pe mine, degi gtia foartebine cAt de mult o atteptam. Vorbeau in goaptl, dar ingele-geam tot ce-gi spuneau. Asca pentru ci era prea mare linigteanoprii de lAngi pidure gi vorbele lor prindeau altfel viatl inbuciriria luminati doar de focul din sobi. Era inci intunericafari gi intotdeauna se intAmpla la fel. PAni cAnd se ficeaziud.,Buna ii povestea mamei mele cum a fost nunta, cum au iegitmincirurile, ce-a ficut mireasa, cAt a biut mirele, ce haini apurtat ninasa, cum s-au purtat unii nuntasi, cAt gi dacl aplAnsmama miresei, mai pe scurt, ii fhcea o cronici amlnungitl aintAmplirilor, adt cat putea ea inregistra 9i biga de seami dinspatele oalelor gi al cratigelor uriase pe care le pistorea intrea-ga noapre, fiind mare bucitireasi, socicigi de nungi.

Nopgile acelea, cAnd ascultam din vArful patului relatirileBunii, cind mi uezeam doar pe jumltate 9i adormeam la loc,visAnd ,,glaiere", voaluri albe, ,,;tafironguri" gi ninagi zburAndpe deasupra nuntagilor, penrru a mi trezi iarlgi in povegtileei nesflrgite, imi pliceau tare mult. Toate se incheiau la fel:indiferenc cAt de grea fusese nunta, cAt de buni vremea oricAt de frumos au cAntat muzicangii, Buna imi aducea totdeau-na;i mie cAte o felie mare, mare din torta miresei. incepeams-o mlnAnc chiar acolo, stAnd in pat gi ascultAnd povegtile ei,

dupi ce se lumina de ziui gi mi crezeam de-adeviratelea, gi-o

11

terminam hat dupl amiazi, cAnd mi inrorceam din hoinlreli.

Ucenicia

CAt a fost tdniri,pAnd si se mlrite, Buna a fost slujnici incasa doctorului austriac care era 9i proprietar al minei. Astase intAmpla inainte de primul rizboi. Mai intAi, Buna a avutgriji de cei doi copii ai doctorului. Dar intr-o dimineati, ina-inte de aJ pune pe oligi pe cel mai mic dintre ei, a incllzitoliga rece de metal, lipind-o de soba de teracoti. FIri si-gidea seama, aincdlzit prea tare oliEa si dupi ce l-a asezat peKorci pe ea, si dupi ce acesra a urlar gi-a sirit de pe oah dreptin mijlocul camerei, abia atunci a ingeles Buna ce s-a intim-plat, ci l-a fript pe prunc si s-a apucat cu miinile de cap, despaima doctorului. L-a uns repede pe Korci cu albug de ou 9icu miere, ca si-i treacl durerea arsurii, 9i-a scos repede o dtlsi-a bigat-o in gura pruncului, ca si taci, degi ea n-avea lapte,cI nu era de unde inci. S-a mai linistit pruncul, dar pe dosullui s-a umflat un cerc rosu, care i-a rlmas ca semn, cit atrdit.,,Korci cu inel la cur" il strigau pruncii vara cAnd il vedeaudezbricat pe malul iazului si-asa i-a ri.mas numele si mai tAr-ziu. Asa l-a gtiut apoi roati lumea.

Nu s-a supirac prea tare docrorul pe Buna, ea i-a spus ci,de fapt, a vrur sl-i faci. pruncului un bine, adici si-i incil-zeascd. oala, si nu fie prea rece cAnd se-asazi pe ea, gi docto-rul a inteles intenria ei, dar a mutat-o la bucitirie si a adus obirAni si ingrijeascl de prunci. Nicidecum nu i-a spus Bunaci, atunci cAnd l-a fript pe Korci, ea era cu minrea dusi laMildog, drdgutul ei, un fecior rimid si rusinos, ticut ca unlemn, care-o astepta pe drumul de intoarcere spre casi.

Nevasta doctorului gtia si giteasci foarte bine si de la ea ainvS"tat Buna si faci mAnciruri bune si prijituri cum nu s-au

t2

mai vdztrt in rArgul lor pAni atunci. Dupi ce s-a miritat cuMiklog, Niculae, pe numele lui de romAn, si-a plecat din fa-milia doctorului, Buna s-a fbcut socicigS, adici bucitlreaside nungi. Aga a ajuns ea de la olita lui Korci la ceaunele sicratitele uriage in care gitea pentru sute de oameni.

De cum incepea toamna, cAnd era oricum mult de lucrupe lAngi casl si de pregdtit pentru iernat, Buna igi organizatare bine treburile, ca sI n-o apuce frigul cu ele neterminatesi ca si poatl intra cum se cade in anotimpul nuntilor. O che-mau unii inci din zilele calde de vari, ca si fie siguri civa gitila nuntile lor. Ajunseseri oamenii si-gi planifice nungile dupicum putea ea si meargd, atdt era de apreciati pentru felul incare bucicirea. Ba au venit la e a oameni din BistriEa 9i de prinSilaj, care au auzit cAt de megterl e inu-ale mAncirii ;i s-aurugat de ea ,,cu cerul 9i pimAntul" si se ducl 9i si le facl. demAncare, dar ea n-a vrut, pentru ci nu-i plicea si stea mul-ti vreme departe de casa ei, deparce de gridini, de glinile gide cocogul cu care se certa in fiecare dimineagi cAnd ii dideadrumul. Aga ci nu s-a dus Buna nici in Bistrita, nici in SIlaj 9in-a suferit pentru asta, clci erau destule nungi gi la noi in tArg.

Lista

,,No, scrie", incepea Buna cu un aer tare sefios 9i eu nu sci-

pam niciodat| ocazia, cAnd venea vorba de scris, sI stau pelAngi ea si s-o urmiresc. ,,No, scrie, numa age: gasi sute trizicisi doui de oui proaspete, cincizicisipatru de unturi dc prlva-lie, ori daci il faci tu, atunci vreo doigpe kile jumatc. Firini,on sac, mniere, douizici gi cinci de kile'l gi lista continua cucifre exacre, pe numlr, buciti 9i kilograme. Bunr t-nr uita mi-rodeniile 9i mirosnele care dldeau gust si savoilrc tortelor siprijiturilor pe care le pregitea, limaile si circ:ro:r, scortisoara

t3

si macul, vanilia si romul, si multe ahele inci. Cei care ficeaulisra, adici pirinrii mirilor veniri s-o cheme de sociciri, erauuimigi si intimidati de sriinta Bunii, de usuringa cu care le dic-ta din cap roati lista de cumpirituri, adici ror, ror ce trebuiapentru o nuntl ,,ca lumea'. Si Buna stia si se puni in valoare,sd scoati la vedere toati miiestria ei, atAt intr-ale bucitiriru-lui, cAt si inrr-ale vorbitului. Sedea pe scaun in fata oamenilorsi juca teatrul ingrijoririi fagl de ceea ce-i agrepra pe viitoriisocri, strAngea din buze 9i tAtAia atoategriutor despre chinulpS.rintilor si nerecunosrinta pruncilo r.Zhnin care le dicta oa-menilor lista cu cee a ce ave au de pregirit pentru ca ea si poatiface dulciurile si mincarea penrru o nunre, era cu adevirar unspectacol. Mi uiram la ea gi mai-mai si n,o recunosc, atAr demult se schimba in fara mea si-a celor care o ascultau impresi-onati de cite stia. De-atAcea ori am urmi.rir-o, incAr deja ii cu-nosteam ritualul. CAnd ajungea si le spuni oamenilor ci arenevoie de cel putin sase femei de ajutor, care si fie ,,la mAna"ei, adici s-o asculte orbeste si si. nu comenteze ceea ce le-arfi cerut, stiam deja ci. urmeazl, si povesteasci intAmplarea cupariul pe care l-a pus odarl cu unul care n-a crezur ci albugulblrut spum5. de ea r5mAne intepenit si dacl inroarce vasul cufundul in sus, rimAne tare gi nu cade. $i-aga cum se intXmplaintotdeauna, asculti.corii Bunii se minunau si ei, unii din po-litete, altii cu admiratie, unii mai zgomoros, cici intre rimp igificea efectul si rachiul de chimin cu care-i cinsrea, altii maitimid, cici erau de-a dreptul inmlrmuriri de arAra stiinri gas-tronomici pe care Buna o arlta in fatalor cu mare dezinvol-turi si ugurinri. Lista inceputi intotdeauna cu cele necesaredulciurilor, continua cu cele pentru mAnciruri, atArea glini,pentru zamd, atdteaverze murate bine, pentru sarmale, atAgiaporci, ori viEei, ori poare o vaci gi se incheia cu un ,,Doamne-

14

ajutl.l" colectiv, dupi care pirintii mirilor iegeau buimiciti inuliti si plecau iar Buna se intorcea, dupi ce-i conducea pini lapoartl, se intorcea veseli in bucatarie, mai scurgea un plhlrelde rachiu gi-apoi cAnta ugurel unul din cAntecele ei, mulgumi-ti foarte ci a fost din nou bigati in seami.

pregi,irea b ,, ,:::::'::: ::::':cepe a de ma*i dimi.neala. inainte de rlsiricul soarelui i9i punea Buna in traistizadiile, surgele mari, cugitul ei care tiia cel mai bine si lingu-roiul cel mare cu care amesteca in ceaune . Se spila 9i se imbri-ca curat, igi lega pirul sur cu nlframa albl ;i pleca la casa cununti. Primul lucru pe care-l fhcea acolo era si-si instruiasciajutoarele, femeile, vecinele care veneau la lucru. Era severiBuna, serioasi, nu admitea prea multe dezertdri de la ceeace spunea sau chiar poruncea ci trebuie flcut. Nu se puteajuca, gtiind ci peste patru, cinci zile urma si hrine asci sute de

oameni, un sat intreg, de sAmbiti, delaamiazd, gi pAni marti,dimineagi, ci asa gineau nungile pe-atunci. Era ca un cipi-tan printre oale si cratige uriase, cu conciul din vArful capuluiacoperit de nlframi. Si femeile, ajutoarele ei o ascultau fhricrAcnire. Cine ,,juca in front" n-avea ce ciuta in echipa Bunii.

Dupl ce organiza oamenii, dupi ce inspecta cuptorulgazdelor gi pregitea plirele, eventual, daci acestea erau Preamici, punea oameni si le mlreasci, Buna,,lua in sami' ingre-dientele, adici inspecta cimara de provizii, cele ,, musai gas5sute trizici gi doui de oul proaspete, cele cincizicigipatru deunruri de privllie, mnierea, douizici gi cinci de kile'l 9i ce-lelalte toate cAte mai erau pe lista pe care ea nu trebuia s-oscrie, ci o avea deja in cap, bine inviEati de-a lungul anilor.

$i-apoi, cam pe la mijlocul diminetii, incepea munca adevi-

t5

rati. Mai intAi, fbcea sirigelele, cu chimin, cu cascaval, ori cucimbru, covrigeii tiiagi cu forma de tabli pe care o ducea cuea de-acasi. intr-ttn cuvAnt, ,,usciturile", prijiturelele care sepotriveau cu tuiculiga de inceput al nuntii si care rezistau maimulte zile, clcinu aveau creme. Miercurea;i joia cocea biscu-itii trecuti prin masina cu forme lunguiete, foile de prijiturisi blaturile de torte. Mai demult, in tArgul acela de munte, lanunti nu se pregitea un singur tort, mare, cum se obisnuiesteacum, ci se pregiteau douizeci, treizeci de torturi obignuite,torte, cum li se spunea, care se puneau pe mese tnainte de aveni nuntasii. Si le admire si si le pofteascI. Dupi ce se im-pirtea mAncarea, tortele erau ridicate de drugte, insotitoarelemiresei, duse la bucitirie si tiiate in felii penrru a fi readuseapoi la masi. Bineinteles ci cel mai bun si mai frumos era ror-tul care sti.tea in fata mirilor, dar cAteodatl, gtiu din povegtileBunii, era cAte-o nS.nasI care avea ambitia si.-gi comande tor-ti la oras, care poate cL era mai frumos ornati, desi Buna-sididea toati silinga sd- facl. si ea deasupra tortelor gi pe lateralefloricele 9i cirliga;i din cremi., dar nici nu se compara la gusrcu tortele Bunii. Era ,,fl.rinos si acru, bun de nimicai dupicum spunea ea. Apoi yeneau la rind prijiturile, dar din listalor nesfrrgiti nu-mi mai amintesc mare lucru: una se chema,,Catiga-testa" si era pufoasi, urmau apoi prijituri cu rom, cucacao si albusuri bitute spuml, cubezeagi nuci pisate, tinutela cuptor o vreme, prijituri cu foi galbene de ,,girromo;" saupandi;pan gi cremi de coacdze de munre, ,,hoarne" din aluar,,de foi'l adici. frantuzesc, umplure cu frigci bituti din smAn-tAni., rotite din aluat bicolor, umplute cu gem de caise, lintercu dulceagl de zmeuri sau mure, prljituri albi, cu cremi albisi glazuri tot albi, acrisoarl, foi negre cu cremi de oui, ha-ioge cu silvoiz, chifluti si cornurei fragezi, pS.trltele de aluat

16

cu scorgigoari, umplute cu mere, 9i multe altele incl, Pe care

nu le mai tin minte, n-am gtiut cum se prepari;i acum nu lemai pot reinvia nici micar cu numele. Oricum, de margi 9ipAni vineri fbcea dulciurile, duduiau cuptoarele de atAta copt

gi rnitor.tl incircat de mirodenii subjuga gapte ulige din jurul

locului in care trona Buna ca mare maestri. MAncare gtia si

faci oricine, dar dulciuri ca Buna, nu! Vinerea 9i sAmbita se

pregiteau mAncirurile, zama de giini, galbenl ca aurul, cuialgal d. casi, sarmalele, fripturile gi piureul afinatdin cartofi

albi inmuiagi cu unt 9i lapte clocotit. Si toate cele cAte mai

erau de trebuingl, dupi regete ajunse la Buna pe filierI che-zaro-crliasci ori neaose, din mosi strimogi.

Dupi ce Buna a imbirAnit si n-a mai avut putere, a che-mat-o pe mama si-i fie ,,mAni dreapti' la socicit' Cigiva ani

la rAnd s-au dus impreuni la lucru. CAnd veneau acasi erau

prea obosice 9i nu mai povesteau nimica. OricAt si orice le

inu.b"-, nu mai Puteam trli bucuria tainici a nopgilor dedemult, cAnd le auzearr- din vArful patului, intre vis si ador-

mire, intre trezie si somnie, vorbind despre oameni, minci-ruri gi nunti. Iar cAnd Buna n-a mai fost, am stiut ci au murit

gi povestile soclcigelor de altidati

M,ir i ta tu I us tar o i u lu i

Dupi ce trecea vara cea cilduroasi 9i incepea toamna si'

;i trimiti semnele, cam Pe la sfrrgirul lui august, Buna fbceao inspecgie mare printre straturile de lAngi cuptorul de pAi-

,r., "iolo

unde punea de obicei ceaPa, lobodele, cimbrul si

t7