Drumul spre succes - Dezvoltare prin antreprenoriat
28
Drumul spre succes Dezvoltare prin antreprenoriat
Transcript of Drumul spre succes - Dezvoltare prin antreprenoriat
Drumul spre succes
Dezvoltare prin antreprenoriat
Dezvoltare prin antreprenoriat
3
Drumul spre succes
Dezvoltare prin antreprenoriat
Conținutul acestui material nu constituie în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene
Dezvoltare prin antreprenoriat
5
INTRODUCERE
Acest mic ghid are ca obiectiv sprijinirea tinerilor care doresc să-și găsească un drum în
antreprenoriat.
De asemenea, este o pledoarie care încearcă să demonstreze faptul că, deși mai suportăm
încă urmările crizei economice, curajul alegerii unei cariere independente aduce nu doar șansa
dezvoltării personale, ci și a economiei locale.
Într-o Europă în care cifrele referitoare la somaj, mai ales la somajul în rândul tinerilor,
sunt înspăimântătoare, există persoane care își iau viața în propriile mâini, riscă și uneori câștigă
prin adoptarea drumului antreprenoriatului.
Drumul spre succes - Dezvoltare prin antreprenoriat oferă celor interesați exemple de
antreprenori de succes de la noi, dar și o scurtă prezentare a unor programe sau rețele europene
care sprijină antreprenoriatul.
Informațiile cuprinse în acest ghid dau șansa tuturor, dar mai ales tinerilor, de a descoperi
antreprenoriatul ca soluție la găsirea unui loc de muncă și o schimbare a percepției asupra vieții
și carierei.
Paul Matei,
Coordonator al Centrului de Informare
Europe Direct Iași
Antreprenoriatul și Întreprinderile Mici și Mijlocii
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt coloana vertebrală a economiei
europene.
Acestea reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE. În ultimii cinci ani, acestea
au creat aproximativ 85% din noile locuri de muncă și au oferit două treimi din totalul forței de
muncă din sectorul privat în UE.
Comisia Europeană consideră IMM-urile și antreprenoriatul ca fiind esențiale pentru
asigurarea creșterii economice, inovare, crearea de locuri de muncă, precum și pentru integrarea
socială în UE.
Planul de acțiune Antreprenoriat 2020
Pentru a aduce Europa înapoi la creștere economică și la crearea de noi locuri de
muncă, avem nevoie de mai mulți antreprenori.
Planul de acțiune Antreprenoriat 2020, adoptat în ianuarie 2013, este răspunsul
Comisiei la provocările aduse de cea mai gravă criză economică din ultimii 50 de ani.
Antreprenoriat 2020 este un plan de acțiune menit să pună în valoare potențialul
antreprenorial al Europei, să elimine obstacolele existente și să revoluționeze cultura
antreprenoriatului în UE.
Acesta își propune să faciliteze crearea de noi întreprinderi și să creeze un mediu mult
mai favorabil pentru ca antreprenorii existenți să prospere și să crească.
Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 identifică trei arii de intervenție imediată:
o Educație și formare antreprenorială pentru a susține creșterea economică și crearea de
întreprinderi;
o Eliminarea barierelor administrative existente și sprijinirea antreprenorilor în fazele
cruciale ale ciclului de viață al afacerilor;
o Relansarea culturii antreprenoriatului în Europa și educarea noilor generații de
antreprenori.
Promovarea antreprenoriatului
Creșterea economică a Europei și crearea de locuri de muncă depind de propria capacitate
de a sprijini dezvoltarea întreprinderilor.
Antreprenoriatul creează noi întreprinderi, deschide noi piețe și aduce noi competențe.
Cele mai importante surse de locuri de muncă în UE sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM-
urile). Obiectivul Comisiei Europene este de a încuraja oamenii să devină antreprenori și, de
asemenea, de a facilita înființarea și creșterea afacerile.
Dezvoltare prin antreprenoriat
7
Ce este antreprenoriatul?
Antreprenoriatul este capacitatea unei persoane de a-și transpune ideile în acțiune. Acest
lucru presupune creativitate, inovație, asumarea riscurilor, capacitatea de a planifica și
gestiona proiecte cu scopul de a atinge anumite obiective.
Provocările pe care le au de înfruntat antreprenorii în Europa
Conform datelor prezentate pe site-ul http://ec.europa.eu/growth/smes/index_en.htm doar
un procent de 37 la sută dintre europeni ar prefer să fie proprii lor angajați, spre deosebire de un
procent de 51 % din populația Statelor Unite și China.
Printre provocările cărora europenii ar trebui să le facă față se numără următoarele:
o Educația despre antreprenoriat, care ar trebui să ofere o bază solidă carierelor
antreprenoriale;
o Accesul la finanțare și piețe;
o Dificultăți în transferul întreprinderilor;
o Teama de sancțiuni în caz de eșec;
o Proceduri administrative greoaie.
Comisia Europeană (CE) își propune să încurajeze cât mai multe persoane să își
înființeze propria afacere. Sunt vizate, în special, anumite grupuri, cum ar fi: femeile antreprenor,
întreprinderile familiale, profesiile liberale, migranții, persoanele în vârstă sau întreprinderile de
economie social.
Pentru a încuraja antreprenoriatul, Comisia Europeană:
o sprijină educația antreprenorială,
o co-finanțează programul de schimb Erasmus pentru tinerii întreprinzători
o gestionează rețele de sprijin.
Educația antreprenorială
Antreprenoriatul este o competență care poate fi învățață. Nu trebuie să te naști cu această
abilitate pentru a fi un antreprenor de success, dar poți deveni antreprenor de succes prin
învățarea și antrenarea unor abilități.
Cum Europa are nevoie de cât mai mulți antreprenori care să creeze noi locuri de muncă,
este necesară susținerea acest tip de educație în toate țările Uniunii Europene.
Obiectivul principal al Comisiei Europene este de a promova educația antreprenorială și
de a-i sublinia importanța la toate nivelurile, de la școala primară, până la studiile universitate și
chiar mai mult.
Ce este educația pentru antreprenoriat?
Educația antreprenorială ne pregătește să fim persoane responsabile și cu inițiativă.
Aceasta îi ajută pe oameni să-și dezvolte abilitățile, cunoștințele și aptitudinile necesare
pentru realizarea obiectivelor pe care și le-au propus. Datele arată, de asemenea, că persoanele cu
educație antreprenorială se angajează mai ușor decât cele fără o astfel de educație.
De ce este importantă educația antreprenorială?
Tinerii cu educația antreprenorială au mai multe șanse de a-și înființa propriile companii.
Până la 20% din elevii care participă la un program antreprenorial în liceu își vor înființa
mai târziu propria companie.
Procentul acesta este de până la cinci ori mai mare decât cel al populației generale.
Afacerile începute de acești elevi sunt, de asemenea, mult mai ambițioase.
Educația antreprenorială în România
În țara noastră, începând din anul școlar 2004 – 2005, disciplina Educaţie
antreprenorială este prevăzută în planul cadru de învăţământ pentru liceu la clasa a X-a, la toate
filierele, profilurile şi specializările, beneficiind de un buget de timp de o oră pe săptămână.
Locul acestei discipline în oferta educaţională pentru învăţământul obligatoriu se justifică prin
următoarele dimensiuni ale educaţiei antreprenoriale:
o dimensiunea descriptiv-informativă, vizând însuşirea cunoştinţelor despre
iniţierea, derularea şi reuşita unei afaceri;
o dimensiunea normativă, referitoare la însuşirea unor cunoştinţe privind normele
juridice care reglementează iniţierea unei afaceri;
o dimensiunea interogativ-reflexivă şi valorizatoare, care are în vedere
dezvoltarea capacităţii de reflecţie critică asupra principiilor etice necesare în
relaţiile caracteristice unui mediu de afaceri;
o dimensiunea practică, urmărind formarea de atitudini şi exersarea de
comportamente democratice şi antreprenoriale.
Integrarea cunoştinţelor propuse de alte discipline studiate şi a competenţelor vizate de acestea este
una dintre trăsăturile de bază ale Educaţiei antreprenoriale, demers prin excelenţă interdisciplinar şi
transcurricular. Programa este centrată pe dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi de relaţionare la
mediul economico-social. Disciplina Educaţie antreprenorială urmăreşte ca elevii să-și dezvolte anumite
competenţe care să le permită valorificarea eficientă a propriului potenţial şi, în perspectivă, gestionarea
eficientă a propriei afaceri.
Dezvoltare prin antreprenoriat
9
De asemenea, educația antreprenorială este obiect de studiu mai ales în liceele și în
facultățile cu profil economic.
În învățământul preuniversitar cu profil economic cel mai des utilizată este metoda
firmelor de exercițiu, prin intermediul căreia elevii au posibilitatea de a-și exersa competențele
antreprenoriale și de a și le dezvolta, acest lucru facilitând tranziția de la școală la locul de
muncă.
Practic, firma de exercițiu este utilizată în ultimii doi ani de liceu, pe modulele de
specialitate: planificare operațională, organizarea resurselor umane, marketing, în clasa a XI-a, și
mediu concurențial, finanțarea afacerii și negocierea afacerilor, în clasa a XII-a.
Obiectivul general al învăţării prin firma de exerciţiu îl reprezintă dezvoltarea spiritului
antreprenorial, prin:
o familiarizarea elevilor cu activităţile specifice unei firme reale
o simularea operaţiunilorşi proceselor economice specifice mediului real de afaceri
o perfecţionarea limbajului de afaceri
o dezvoltarea de competenţe şi atitudini necesare unui întreprinzător dinamic:
creativitate;
gândire critic;
rezolvarea de problem;
luarea de decizii;
asumarea responsabilităţii;
lucrul în echipă;
iniţiativă;
perseverenţă;
auto-organizare şi auto-evaluare a resurselor individuale;
flexibilitate.
Obiectivele specifice ale aplicării acestei metode de învăţare se referă la:
o dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor din învăţământul profesional şi
tehnic
o facilitarea trecerii absolvenţilorînvăţământului profesional şi tehnic de la
şcoală la viaţa activă
o dezvoltarea spiritului antreprenorial al adulţilor prin programele de formare
profesională continuă
Implementarea conceptului de “firmă de exerciţiu” îşi propune crearea tipului de
întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă un nou
produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie.
Rezultatele preconizate în urma aplicării acestei metode sunt:
o creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor
o reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă
o mai bună adaptabilitate la schimbarea locului de muncă
o flexibilitate
o asumarea iniţiativei şi a riscului
Firma de exerciţiu în învăţământul profesional şi tehnic, profilul servicii, reprezintă o
componentă a curriculumului naţional pentru profilul servicii şi a curriculumului în dezvoltare
locală pentru celelalte profiluri.
La nivel extracurricular elevii participă la târguri interne şi internaţionale ale firmelor de
exerciţiu.
În 2014, Colegiul Economic Administrativ (CEA) din Iași– partener al Centrului de
Informare Europe Direct Iași - a organizat, în perioada 13-14 martie, în Sala Paşilor Pierduţi a
Universităţii „Al.I Cuza, prima ediţie a Târgului Regional al Firmelor de Exerciţiu Paşi spre
success.
Au participat 35 de firme de exerciţiu virtuale din mai multe judeţe ale ţării, dar şi 5 firme
de exercitiu din Republica Moldova.
Prin acest târg am dorit să dezvoltăm competenţele antreprenoriale și manageriale ale
elevilor, să dezvoltăm competenţele de comunicare în limba română şi engleză, precum şi
promovarea conceptului de firmă de exerciţiu la nivel local şi să oferim elevilor oportunitatea de
a realiza tranzacţii cu alte firme de exerciţiu, a declarat prof.Gabriela Ţiplic, director CEA Iaşi.
Liceul ieșean și-a asumat rolul de mentor pentru participanții din Republica Moldova,
pentru care evenimentul a reprezentat un adevărat schimb de experiență.
Este o colaborare, o învăţare, o descoperire, stabilirea relaţiilor de parteneriat între
şcoli şi între elevii firmelor de exerciţiu a afimat prof. Natalia Lazarev, coordonator al firmelor
de exerciţiu din țara vecină.
Târgului Regional al Firmelor de Exerciţiu Paşi spre success a fost organizat în
parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judetean Iași, Universitatea “Al.I. Cuza” Iași, Facultatea de
Economie și Administrarea Afacerilor Iași, Camera de Comerț și Industrie Iași, SC
ABPlusEvents SRL, SC Econt SRL, SC Shatter SRL.
Informații preluate de pe blogul administrat de Comisia de Imagine a
Colegiului Economic Administrativ Iasi http://colecais.blogspot.ro/
Dezvoltare prin antreprenoriat
11
Toate firmele de exercițiu din România sunt înregistrate pe platforma consacrată lor, și
anume:
Centrala Rețelei Firmelor de Exercițiu (ROCT)
Centrala Rețelei Firmelor de Exercițiu (ROCT) este un compartiment în cadrul
Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și a fost înființată în
2008.
Scopul Centralei ROCT: autorizarea, coordonarea, consilierea firmelor de exercițiu din
România, dar și integrarea și reprezentarea acestora în rețeaua națională și internatională a
firmelor de exercițiu.
Atribuțiile ROCT
o coordonează activitatea rețelei naționale a firmelor de exercițiu;
o simulează activitățile desfășurate de instituțiile statului, în vederea asigurării serviciilor
necesare funcționării firmelor de exercitiu:
Registrul Comerțului;
Inspectoratul Teritorial de Muncă;
Casa de Pensii;
Casa de Asigurări de Sănătate;
Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;
Administrația Finanțelor Publice;
o îndeplinește rolul de bancă, facilitând circulația corespunzătoare a plăților pentru
activități de decontare interne și internaționale;
o asigură schimbul de informații și comunicarea dintre firmele de exercițiu din rețeaua
națională și dintre firmele de exercițiu românesti și cele din rețeaua internațională;
o sprijiăa, organizează și monitorizează participarea firmelor de exercițiu la târguri,
programe și proiecte de profil din țară și din străinătate;
o organizează, desfășoară și monitorizează competițiile care se adresează firmelor de
exercițiu (de exemplu, Competiția Business Plan);
o verifică și certifică gradul de îndeplinire a standardelor de calitate de către firmele de
exercițiu (Evaluarea Marca de Calitate);
o organizează activități și programe în scopul formării continue a cadrelor didactice privind
metoda de învățare „firma de exercițiu”;
o participă la manifestări și proiecte internaționale legate de activitatea firmelor de
exercițiu.
La sfârșitul lunii noiembrie 2014, pe siteul ROCT http://www.roct.ro/ erau înregistrate 120
de firme de exercițiu din județul Iași, dintre care 90 erau active.
Acestea provin din următoarele unități de învățământ:
Grup Şcolar Agricol "Mihail Kogălniceanu", com. Miroslava, județul Iași,
o Colegiul Economic Administrativ Iași
o Colegiul Agricol si de Industrie Alimentara Vasile Adamachi Iași
o Colegiul Tehnic de Căi Ferate Unirea Pașcani
o Colegiului Tehnic Ion Holban Iași
o Grup Școlar Agricol Haralamb Vasiliu Podu Iloaiei
o Liceul Economic Nicolae Iorga Pașcani,
o Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași
o Liceul Tehnologic Virgil Madgearu Iași
o Liceul Teoretic Ion Neculce, Tg. Frumos
În ceea ce privește educația antreprenorială la nivel universitar, de mare folos ne-a fost
Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor, România 2014, Profilul
tinerilor din perspectivă antreprenorială
Acest barometru este o cercetare ce măsoară percepţiile tinerilor asupra
antreprenoriatului, educației și culturii antreprenoriale din România.
Studiul se află la prima ediție și s-a desprins din studiul anual EY Antreprenorii vorbesc:
Barometrul antreprenoriatului românesc ca o cercetare în detaliu a subiectului educației și
culturii antreprenoriale.
Cercetarea a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014, în rândul studenților din
universitățile din România aflați în an terminal, pe un eșantion de 765 studenți.
Respondenţii provin din universităţile: Academia de Studii Economice București,
Universitatea București, Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca,
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești,
Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea din
Pitești, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel
Mare Suceava, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea 1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia.
Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din cadrul Academiei de Studii
Economice din Bucureşti, aceasta fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului.
Cercetare Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor,
România 2014, Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială este prima inițiativă care
studiază aspectele educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor în România și reprezintă
un punct de plecare în studiul acestui aspect.
Datele au fost colectate pe baza unui chestionar online găzduit pe serverul EY. Metoda a
fost preferată, chiar dacă nu asigură reprezentativitate din punct de vedere statistic, datorită
caracteristicilor colectivităţii de interes şi în special datorită resurselor disponibile.
Dezvoltare prin antreprenoriat
13
Barometrul… indică faptul că studenții români ar prefera într-o măsură mai mare să fie
antreprenori și nu angajați la finalizarea studiilor (57%), iar majoritatea și-ar dori să înceapă
propria afacere în următorii 2 ani (52%). Studiul se referă în principal la studenții în an terminal
de facultăți cu profil economic.
Aceste răspunsuri subliniază importanța încurajării antreprenoriatului ca alegere
valoroasă şi respectată de carieră. Astfel, cei care iau în calcul calea antreprenoriatului trebuie să
simtă că nu sunt stigmatizaţi în urma unui eșec. De asemenea, tinerii care iau în considerare calea
antreprenoriatului au nevoie de educație antreprenorială continuă realizată prin cursuri specifice,
ca și prin expunerea la povești de succes și la practica antreprenorială, inclusiv în mediul
universitar.
Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul
Imagine preluată din Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor,
România 2014, Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială
Imagine preluată din Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor,
România 2014, Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială
Dezvoltare prin antreprenoriat
15
Imagine preluată din Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor,
România 2014, Profilul tinerilor din perspectivă antreprenorială
Erasmus pentru tinerii antreprenori
http://www.erasmus-entrepreneurs.eu/
Erasmus pentru tinerii antreprenori este un program de schimb transfrontalier care
oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă care
conduc mici companii în alte ţări participante.
Schimbul de experienţă are loc în cadrul unui stagiu cu antreprenorul cu experienţă,
ceea ce permite antreprenorului nou să dobândească abilităţile necesare conducerii unei mici
firme.
Gazda beneficiază de perspective noi privind compania pe care o conduce şi are ocazia
să coopereze cu parteneri străini sau să afle mai multe informaţii despre pieţele noi.
Stagiul este parţial finanţat de Uniunea Europeană.
Fie că eşti antreprenor nou sau unul cu experienţă îndelungată, programul poate oferi
o valoare adăugată deosebită companiei tale: printre eventualele beneficii se numără schimbul de
cunoştinţe şi de experienţă, oportunităţile de networking în Europa, noi relaţii comerciale sau
pieţe externe.
Cine poate participa?
o Antreprenorii noi care au intenţia fermă de a înfiinţa o companie sau care au
înfiinţat deja o companie în ultimii trei ani;
o Antreprenorii cu experienţă care sunt proprietarii unei întreprinderi mici sau
mijlocii sau care conduc o astfel de întreprindere într-o altă ţară participantă*.
* Țările participante la acest program de mobilitate europeană sunt cele 28 de membre
ale Uniunii Europene, Liechtenstein, Norvegia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,
Islanda, Muntenegru, Turcia, Albania, Serbia, Israel.
Dezvoltare prin antreprenoriat
17
Programul şi beneficiile acestuia
Erasmus pentru tinerii antreprenori ajută antreprenorii europeni aspiranţi să
îşi dezvolte abilităţile necesare pentru a demara şi/sau conduce cu succes o mică
afacere în Europa. Antreprenorii noi se întâlnesc şi schimbă cunoştinţe şi idei de
afaceri cu un antreprenor cu experienţă cu care efectuează un stagiu şi colaborează pe
o perioadă cuprinsă între 1 şi 6 luni. Schimbul este finanţat parţial de Comisia
Europeană.
Beneficii:
o În calitate de antreprenor nou, vei beneficia de formare la locul de muncă într-o
întreprindere mică sau mijlocie undeva în una din ţările participante. Aceasta va uşura
demararea cu succes a afacerii tale sau îţi va consolida noua întreprindere. Poţi să
beneficiezi şi de acces la pieţe noi, cooperare internaţională şi eventuale posibilităţi de
colaborare cu parteneri de afaceri din străinătate.
o În calitate de antreprenor gazdă, poţi beneficia de idei noi din partea unui antreprenor
nou motivat folositoare companiei tale. Acesta poate avea abilităţi sau cunoştinţe de
specialitate într-un domeniu pe care tu nu îl stăpâneşti foarte bine, care ar putea să le
completeze pe ale tale. Majoritatea antreprenorilor gazdă au fost atât de mulţumiţi cu
această experienţă, încât au decis să găzduiască alţi antreprenori noi ulterior.
Este într-adevăr o colaborare reciproc avantajoasă în care amândoi puteţi descoperi, de
asemenea, pieţe sau parteneri de afaceri europeni noi, modalităţi diferite de a face afaceri.
Pe termen lung, veţi beneficia de oportunităţi importante de networking şi, eventual, veţi
putea decide să continuaţi colaborarea, eventual ca parteneri de afaceri (de exemplu, întreprinderi
de tip „joint venture”, activităţi de subcontractare, relaţii contractant-furnizor, etc.).
o „Erasmus pentru tinerii antreprenori” este finanţat de Comisia Europeană şi este
derulat în ţările participante cu ajutorul punctelor locale de contact, care au
competenţe în acordarea de sprijin pentru afaceri (de exemplu, Camera de
Comerţ, centrele pentru întreprinderi nou înfiinţate, „incubatoarele de afaceri”
etc.). Activităţile acestora sunt coordonate la nivel european de către Oficiul de
sprijin al programului.
Cum funcţionează procesul de schimb?
1. Candidatura
Fie că eşti antreprenor nou sau unul cu experienţă, poţi participa înregistrându-ţi candidatura
prin intermediul instrumentului de înscriere online. În acest stadiu, va mai trebui să
contactezi o organizaţie intermediară la alegere. Acest punct local de contact va fi
responsabil cu verificarea candidaturii tale, iar în cazul în care toate cerinţele sunt îndeplinite
o va accepta.
2. Căutarea unui partener
Odată ce candidatura ta a fost acceptată, vei avea acces la o bază de date online cu
antreprenori noi şi antreprenori gazdă care participă la program. Pentru a-ţi găsi partenerul
corespunzător de schimb, poţi alege maximum 5 propuneri din această bază de date. Punctul tău
local de contact este responsabil cu facilitarea contactului între antreprenori şi te va ajuta să îţi
cauţi un partener.
3. Angajamentul şi pregătirea
Părţile implicate (şi anume antreprenorul nou, antreprenorul gazdă şi punctele lor locale de
contact responsabile) elaborează un „Angajament pentru calitate” care constă într-o descriere a
proiectului de lucru/învăţare, a sarcinilor, a responsabilităţilor, a produselor finale, a condiţiilor
financiare şi a implicaţiilor juridice ale schimbului. Punctele locale de contact organizează şi
activităţi precum formările, pentru a-l pregăti pe noul antreprenor pentru schimb.
4. Faza de implementare
Realizezi schimbul într-unul sau mai mulţi paşi în funcţie de nevoile pe care le ai şi ţi se va
cere să completezi un formular de feedback. Punctele locale de contact responsabile vor
monitoriza calitatea activităţii şi vor evalua rezultatele.
Stagiul în străinătate poate varia ca durată între una şi şase luni şi trebuie să se încheie într-o
perioadă maximă de douăsprezece luni. În această perioadă, stagiul poate fi împărţit în mai multe
perioade mai scurte (minimum o săptămână o dată), pe care noul antreprenor le va petrece în
străinătate împreună cu antreprenorul gazdă.
Aspecte contractuale & financiare
Angajamentul între antreprenorul nou, antreprenorul gazdă şi cele două puncte locale de
contact constă în două elemente principale:
Un Angajament pentru calitate semnat de cele patru părţi (antreprenorul nou,
antreprenorul gazdă şi cele două puncte locale de contact implicate) care prevede
obiectivul(ele) schimbului, planul de activităţi, responsabilităţile, rezultatele scontate,
durata stagiului şi datele planificate de început şi de sfârşit;
Un Acord pentru sprijin financiar pentru antreprenorul nou semnat între
antreprenorul nou şi punctul său local de contact. Pentru mai multe detalii despre acest tip
de finanţare vizitează secţiunea “Asistenţă financiară“ pe acest site web.
Punctul local de contact al antreprenorului nou va acorda sprijinul financiar în funcţie de
termenii stabiliţi în Acord. Punctul local de contact al antreprenorului nou se va asigura că
schimbul se derulează în conformitate cu planul şi cu „Angajamentul pentru calitate”.
Dezvoltare prin antreprenoriat
19
Cine poate participa la această schemă europeană de mobilitate?
Programul încurajează participarea ambelor categorii:
Antreprenori aspiranţi sau noi
Poţi participa la program în calitate de antreprenor nou dacă:
o Ai intenţia fermă de a demara o afacere în baza unui plan de afaceri viabil;
o Ai început propria afacere în ultimii 3 ani.
Compania sau activitatea ta (viitoare) poate fi în orice sector şi nu există limită de vârstă.
Totuşi, trebuie:
o Să fii rezident permanent al uneia dintre ţările participante;
o Să ai un proiect concret sau o idee de afaceri concretă, reflectate într-un plan
de afaceri;
o Să fii motivat şi să te angajezi să colaborezi pe durata stagiului cu
antreprenorul cu experienţă din cealaltă ţară participantă;
o Să fii pregătit să contribui la dezvoltarea afacerii antreprenorului gazdă şi să
îţi pui la dispoziţie abilităţile şi competenţele;
o Să fii pregătit să completezi fondurile programului la nevoie pentru a acoperi
costurile schimbului în străinătate.
Împreună cu antreprenorul tău gazdă, vei decide ce activităţi vei desfăşura pe durata stagiului.
Acestea pot include:
o Urmărirea îndeaproape şi lucrul cu antreprenorul tău cu experienţă;
o Realizarea de studii de piaţă şi dezvoltarea de noi oportunităţi de
afaceri;
o Participarea la proiecte de dezvoltare a antreprenoriatului, inovare,
cercetare și dezvoltare;
o Îmbunătăţirea sau perfecţionarea planului tău de afaceri;
o Înţelegerea finanţelor întreprinderii;
o Descoperirea strategiilor de marcă, vânzări şi marketing ale companiei
antreprenorului gazdă;
Grant pentru stagiul în străinătate
Sprijinul financiar acordat antreprenorilor noi contribuie la cheltuielile de transport, cazare şi
masă pe durata vizitei. Grantul este plătit de punctul local de contact ales de antreprenorul nou
(înregistrat în cadrul candidaturii online). Antreprenorul nou şi punctul său local de contact
semnează un acord care determină finanţarea acordată pe durata stagiului său şi modul în care se
va face efectiv plata (de exemplu, plată parţială la începutul stagiului, plată lunară etc.). Sprijinul
financiar este calculat lunar şi reflectă costurile globale de trai din ţara în care se efectuează
stagiul.
Antreprenori cu experienţă
Profilul antreprenorului gazdă
o Rezident permanent al uneia dintre ţările participante;
o Proprietar-manager al unei întreprinderi mici sau mijlocii SAU o persoană direct
implicată în antreprenoriat la nivelul consiliului de conducere al IMM-ului;
o A condus o companie timp de mai mulţi ani;
o Este dispus să împărtăşeşti cunoştinţele şi experienţa pe care le ai cu un antreprenor
nou şi să acţionezi ca un mentor.
o Marea majoritate a antreprenorilor au fost atât de mulţumiţi cu această experienţă,
încât au decis să găzduiască alţi antreprenori noi ulterior!
Antreprenorul gazdă participant la programul Erasmus pentru tinerii antreprenori, trebuie să
îndeplinească următoarele sarcini şi responsabilităţi:
o Trebuie să asigure un nivel ridicat de calitate a experienţei de învăţare şi a relaţiei
globale de lucru cu antreprenorul nou, care trebuie să dobândească informaţii de bază
pentru a putea demara afacerea în mod viabil;
o Trebuie să semneze un „Angajament pentru calitate” care asigură relaţii de lucru
fluide cu antreprenorul nou. Printre altele, acesta prevede obiectivele stagiului şi
propune un plan de activităţi pe parcursul stagiului;
o Va trebui, de asemenea, să completeze un formular de feedback la terminarea
schimbului.
Mai multe detalii despre acest program gasiți aici: http://www.erasmus-entrepreneurs.eu/
Rețele de sprijin pentru IMM-uri gestionate de Comisia Europeană
Comisia Europeană oferă sprijin și informații pentru antreprenori și IMM-uri prin intermediul
următoarelor rețele:
o Portalul Europa ta/Întreprinderi http://europa.eu/youreurope/business/index_ro.htm
- Europa - oportunităţi de afaceri - Ghidul întreprinzătorului European, chiar asta este, un
ghid practic pentru a face afaceri în Europa. Acesta oferă întreprinzătorilor informații și
servicii interactive care îi ajută să își extindă activitatea în străinătate;
o Enterprise Europe Network http://een.ec.europa.eu/ ajută IMM-urile și pe
întreprinzători să acceseze informații privind piața, să depășească obstacolele juridice și
să găsească potențiali parteneri de afaceri din Europa;
o SME Internationalisation Portal https://webgate.ec.europa.eu/smeip/ oferă
informații referitoare la piețele străine și ajută întreprinderile europene să-și extindă
internaționaționalizeze activitățile pe plan internațional;
o Portalul unic privind accesul la
finanțare http://europa.eu/youreurope/business/funding-grants/access-to-
finance/index_ro.htm ajută IMM-urile să găsească finanțare europeană.
Dezvoltare prin antreprenoriat
21
Exemple de antrepronori de success din România
Înainte de redactarea acestui ghid, am căutat cât mai multe example de afaceri de succes,
care să-i motiveze pe cei care doresc să urmeze drumul antreprenoriatului. Din toate cazurile pe
care le-am întâlnit în timpul documentării, am ales doar cinci, considerând că sunt sufieciente și
relevante pentru a ilustra succesul în afaceri al unor antreprenori. Exemplele sunt preluate din
ziarele de profil din România, cum ar fi Ziarul finaciar (http://www.zf.ro/) sau Wall Street
(http://www.wall-street.ro/).
Exemplul 1
Nucile de săpun, pariul unei antreprenoare din Iași. Ce avantaje are fructul exotic
originar din India
Articol publicat în Wall Street (http://www.wall-street.ro/), 2 martie 2014, autor: Alina Stan
Simona Chiper si sotul sau au decis sa investeasca intr-o afacere mai putin cunoscuta: in urma cu
cinci ani au testat pentru prima oara nucile de sapun ca alternativa bio a clasicului detergent. Exoticul
fruct, originar din India, poate fi folosit pentru curatenia intregii locuinte. Mai mult, cu un singur kilogram
de nuci de sapun poti spala imbracamintea timp de un an. Iar pretul este la jumatate fata de detergentul
obisnuit.
Desi a terminat facultatea de Drept, Simona Chiper, 36 de ani, nu a profesat niciodata nefiind
atrasa cu adevarat de acest domeniu. Datorita sotului sau, a ajuns sa lucreze in IT, unde, timp de sase ani,
pana la nasterea primului copil, s-a ocupat cu vanzarea de harware sisoftware in cadrul unei companii din
Constanta.
Afacerea cu nuci de sapun a demarat la un an dupa nasterea copilului lor din necesitatea de a
folosi in cresterea sa produse cu un numar cat mai redus de chimicale. Astfel, in timp ce cauta informatii
pe Internet a descoperit pe site-urile din Statele Unite ale Americii date despre nucile de sapun, iar ceea ce
i-a atras atentia a fost faptul ca reprezentau o alternativa 100% naturala la clasicul detergent.
M-am gandit ca asa ceva nu poate fi adevarat si mi-am propus sa testez aceste nuci de sapun.
Erau, intr-adevar, un produs versatil. Rezultatul (confirmat) a fost uimitor si, mai ales, pentru sanatatea
copilul meu, imbucurator, explica Simona Chiper.
Comercializarea lor a venit ca un pas normal, dublat si de dorinta de a avea un program mai
flexibil care sa ii permita petrecerea unui timp suplimentar impreuna cu familia. Anul trecut cei soti au
incheiat un parteneriat cu compania Profesional Tip Consult din Iasi, alaturi de care detin nucidesapun.ro.
Investitia initiala s-a ridicat la cateva sute de euro, au achizitionat domeniul de Internet si au
construit magazinul online pe o platforma informatica gratuita pe care au configurat-o conform
specificului lor.
Am mai investit intr-un stoc mic de marfa, plecand la drum cu o oferta compusa din…patru
produse, povesteste antreprenoarea din Iasi.
Nucile de sapun sunt importate din India intrucat pe plan local nu exista producatori. In Statele
Unite se incearca in prezent adaptarea arborilor la un climat temperat, dar in acest moment sursa de
provenienta ramane tot zona Indiei, Nepalului, Bangladesh, spune Simona.
Ce sunt nucile de sapun
Nucile de sapun sunt fructele arborilor din specia Sapindus care cresc in Asia de Sud Est, mai ales
in India si Nepal, sunt 100% naturale si vegetale. Fructele sunt uscate la soare, li se scot samburii, aceasta
fiind si singura interventie umana. Cele mai bogate in saponina (substanta care are efect de curatare atunci
cand este eliberata in apa calda) sunt cele care provin de la arborele Sapindud Mukkorosi, varianta pe care
o comercializeaza si familia Chiper.
Cojile pot fi introduce intr-un saculet de bumbac in cuva masinii de spalat impreuna cu rufele si
pot fi utilizate de 2-3 ori, in functie de duritatea apei si temperatura la care se spala, ceea ce le face foarte
economice. Pentru spalarea rufelor albe sau deschise la culoare este recomandata adaugarea
bicarbonatului de sodiu alimentar.
De asemenea, prin fierbere se poate obtine o solutie care poate fi folosita atat la spalarea rufelor, a
vaselor, pentru curatenia intregii case, dar si pentru igiena personala sau a animalelor de companie, ca
sampon sau sapun lichid. Solutia poate fi utilizata simpla sau se pot adauga uleiuri esentiale, uleiuri
vegetale sau alte ingrediente cosmetice pentru a personaliza un produs in functie de dorintele si nevoile
fiecaruia.
Dupa utilizare pot fi folosite in gradina ca ingrasamant, deoarece sunt biodegradabile si nu
polueaza mediul inconjurator.
Neavand adaosuri chimice este recomandata utilizarea lor de catre persoanele care au pielea
sensibila precum copiii, de catre cei care sufera de alergii sau boli de piele precum psoriazisul.
Un kilogram de nuci de sapun ajunge pentru un an intreg
Un kilogram de nuci costa 42,75 lei. Am facut un calcul si un kilogram de nuci de sapun, daca
sunt folosite doar pentru spalarea rufelor (de 3 ori pe saptamana, masini normale de 5kg de rufe), ajung
un an de zile. Daca se utilizeaza sub forma de lichid perioada este mai scurta. Utilizarea nucilor de
sapun nu este o stiinta exacta, fiecare utilizator vine cu idei proprii, avem clienti care au realizat singuri
diverse combinatii si au propriile retete si modalitati de folosire a nucilor de sapun, de aceea un calcul
exact este greu de facut, explica Simona Chiper.
Anul trecut (în 2013) vanzarile au ajuns la circa 1.500 de kilograme de nuci de sapun in forma lor
naturala, iar pe langa acestea au mai fost livrate multe produse de curatenie bazate pe nuci de sapun
(detergenti lichizi, detergenti de vase, detergenti pentru curatenia casei, detergenti pentru mobila, produse
anticalcar). Oferta magazinului online include si produse dedicate igienei copiilor si bebelusilor,
detergenti, balsamuri, inalbitori, sapunuri, produse cosmetice, paste de dinti, deodorante, sampoane,
vopsea de par.
In acest moment afacerea noastra valoreaza suficient incat, uitandu-ne in urma la tot timpul
alocat acestei idei, sa fim multumiti. Suntem multimiti si pentru ca facem ceva ce ne place, chiar daca tot
ceea ce castigam reinvestim la loc, afirma Chiper.
In prezent, comenzile vin din toata tara, in special din orase precum Bucuresti, Cluj, Timisoara,
Brasov, Iasi, Constanta. Au existat cereri si din Republica Moldova, o piata pe care antreprenorii o
considera o optiune in perioada urmatoare.
Dezvoltare prin antreprenoriat
23
Exemplul nr. 2
A pariat 10.000 € pe un studio foto pentru copii
Articol publicat în Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/), 31 august 2014, autor: Corina Minea
Violeta Patrichi a intrat în antreprenoriat atunci când economia era încă „pe val“, în 2008, cu un
magazin de haine pentru copii pe care îl administrează şi în prezent. În urmă cu trei ani însă, a primit un
aparat foto profesional şi, la scurt timp, şi-a transformat mansarda casei într-un mic studio în care a
investit în ultimii ani mai mult de 10.000 de euro.
Meseria de fotograf a venit dintr-o pură întâmplare, nu am cochetat niciodată cu aceasta. Acum
trei ani am primit în dar un aparat foto DSLR şi mi-am dorit să aflu câte ceva despre utilizarea lui, astfel
încât am început să caut informaţii pe internet despre obiective care mi s-ar potrivi pentru a face
fotografii copiilor mei. Tot întâmplător am dat peste fotografiile de nou-născut şi am simţit că asta vreau
să fac, fără vreun plan dinainte stabilit, spune Violeta Patrichi, 35 de ani, din Slobozia, care, înainte de a
deschide magazinul şi de a deveni mamă pentru prima dată, a lucrat timp de trei ani într-o şcoală cu elevi
cu nevoi speciale.
Astfel, după trei luni în care a investit în recuzită (coşuri, cutii, pături, căciuli, bentiţe),
echipament foto şi cursuri de specialitate, a făcut primele fotografii copiilor prietenilor şi de atunci
cererile au început să tot vină.
Ce-i drept, ea precizează că pentru a face acest pas a beneficiat şi de ajutorul soţului, pe a cărui
firmă este înregistrată activitatea de fotografie, nefiind nevoită să muncească în avans pentru a-şi permite
să-şi deschidă o afacere.
De câteva luni mi-am impus să nu mai investesc nimic, pentru că am realizat că niciodată nu voi
fi mulţumită de ceea ce deţin şi nu voi fi capabilă să mă opresc niciodată dacă nu îmi impun acest lucru.
Ca fotograf, simţi tot timpul că vrei să îţi îmbunătăţeşti trusa foto, că nu ai suficiente obiective, filtre,
lumini, însă nişa pe care am ales-o nu-mi permite să investesc la nesfârşit într-un echipament greu de
amortizat, explică Violeta Patrichi. Ea mai spune că a ales să fotografieze copii pentru că reuşeşte să
comunice mai bine cu ei decât cu adulţii, însă mai face şi fotografie de fashion, de produs, de nuntă sau de
botez.
O şedinţă foto costă 100 de euro în spaţiul amenajat de antreprenoare sau 150 de euro dacă se
deplasează în alt oraş. Nouă din zece şedinţe au loc în Bucureşti, astfel că la o medie de două şedinţe pe
săptămână, Violeta Patrichi ar încasa 1.200 de euro pe lună, fără a include însă costurile pe care fotograful
le suportă. În prezent, antreprenoarea nu are angajaţi sau ajutoare şi se ocupă singură de
organizarea şedinţelor foto, mamele copiilor fiind, de cele mai multe ori, cei mai buni asistenţi. Cei mai
mulţi clienţi vin de pe profilul de Facebook al micului studio Violeta Photography, apoi din recomandări
şi de pe site.
În fiecare săptămână, Violeta Patrichi are în jur de două-trei şedinţe foto.
Cea mai mare provocare o reprezintă fotografia de nou-născut, care necesită multă răbdare şi din
partea mea şi din partea părinţilor, dar, mai ales, necesită multă pregătire. Din păcate, curentul legat de
astfel de fotografii era aproape necunoscut atunci când am început să le realizez. Părinţii nu erau deloc
receptivi la a-şi poza bebeluşul la numai 7-14 zile de viaţă. Acum, fotografia de nou-născut a devenit tot
mai apreciată, iar solicitările cresc exponenţal.
Exemplul nr. 3
Peste 100 de clienţi vin zilnic în brutăria deschisă în Capitală de doi
antreprenori din Mehedinţi
Articol publicat în Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/), 26 iulie 2014, autor: Corina Minea
Claudiu şi Ana Fruntelată, o familie originară din judeţul Mehedinţi, au tatonat ideea intrării în
antreprenoriat timp de zece ani şi abia în toamna anului trecut şi-au făcut curaj să-şi deschidă propriul
business.
Pentru a pune pe picioare brutăria Colţ de Pâine cei doi au aplicat pentru un program de sprijinire
a antreprenorilor derulat de guvern, prin intermediul căruia au putut obţine 70% din investiţia de 20.000
de euro necesară doar pentru achiziţionarea echipamentelor.
Brutăria şi-a deschis „porţile“ la începutul lunii martie în Capitală, iar în prezent are peste 100 de
clienţi pe zi.
Ideea de a face o brutărie a apărut mai demult, însă s-a fixat mai mult de când au apărut copiii şi
am încercat să le dăm mâncare sănătoasă, iar cum pâinea era unul dintre alimentele preferate ale lor,
timp de aproximativ un an am tot încercat să găsim pâine bună şi naturală. Motivul principal pentru care
ne-am făcut curaj anul trecut să începem o astfel de afacere a fost că abia atunci am descoperit această
schemă de minimis, determinaţi fiind şi de faptul că la compania pentru care încă lucram situaţia era
destul de incertă, spune Claudiu Fruntelată.
El precizează că, pe lângă investiţia făcută în echipamente şi acoperită, în mare parte, de
finanţarea primită de la stat, el şi soţia sa au cheltuit cei mai mulţi bani pe amenajarea spaţiului.
Am scris planul de afaceri în câteva zile. Am încercat să obţinem informaţii de la autorităţi
despre modul în care trebuie amenajat spaţiul, care sunt dotările necesare, deoarece trebuia să detaliem
aceste aspecte în proiect, însă nu am reuşit să obţinem un sprijin real şi în timp util. Aşa că am început să
citim tot ce am găsit despre domeniu, am urmat ghidurile de bune practici ale asociaţiilor de profil şi
legislaţia aferentă, dar au apărut multe neclarităţi şi condiţii pe care am crezut că nu le vom putea
îndeplini, explică antreprenorul.
În prezent, brutăria pe care el o conduce are două vânzătoare şi doi brutari, care lucrează în
schimburi şi a căror recrutare a fost o adevărată povară pentru familie.
Una dintre condiţiile proiectului a fost angajarea unei persoane care are minimum 45 de ani prin
intermediul AJOFM. După câteva luni însă doar trei persoane au venit la brutărie, dar ele nu doreau să se
angajeze, ci voiau doar o hârtie pe care să apară refuzul antreprenorilor de a le angaja. În final, au găsit la
AJOFM Ilfov o persoană care îşi dorea să lucreze. Pentru a învăţa şi brutarii cum să facă pâine, altfel
decât cu amelioratori, antreprenorii au chemat un grup de femei care făceau de mai mult timp pâine cu
maia acasă.
Avem speranţa că, la un moment dat, autorităţile vor elabora un document cadru în care să se
regăsească toate regulile/ condiţiile, actele de care este nevoie pentru a funcţiona în acest domeniu, un
fel de ghid de bune practic, afirmă Claudiu Fruntelată.
Brutăria Colţ de Pâine face în prezent circa 100 de pâini pe zi din nouă sortimente (printre care
pâine neagră, cu cartofi copţi, cu brânză, praz sau ardei roşu), însă face şi biscuiţi şi alte produse de
patiserie după reţete de familie. Pentru realizarea pâinii procesul începe cu o zi înainte de coacerea
acesteia şi familia foloseşte doar maia, făină, sare şi apă, iar pentru unele tipuri de pâine, care trebuie să
crească mai repede, câte 2 grame de drojdie la un kilogram de aluat.
Cuptorul nostru este unul cu vetre, care are o capacitate de circa 100 de pâini de 300g pentru un
ciclu de coacere. Deci este încă supradimensionat producţiei noastre zilnice, care se limitează la
aproximativ 100 de pâini, în funcţie de sortimentele pe care decidem să le producem cu o zi înainte. Încă
Dezvoltare prin antreprenoriat
25
suntem deficitari în promovarea brutăriei, fiind încă la început şi comercializând produsele doar prin
magazinul propriu. Credem că dacă am putea vinde în jur de 300-400 de pâini pe zi, cheltuielile de
funcţionare s-ar putea acoperi, dar se pare că încă mai durează această etapă.
Preţul unei pâni variază de la 2 lei (pentru una de 300 de grame) până la 4-5 lei (în funcţie de
sortiment), iar brutăria face şi pâine pe comandă, în funcţie de cerinţele clienţilor (fără gluten, spre
exemplu).
Exemplul nr. 4
Doi fraţi din Oradea au dezvoltat o fabrică de gheaţă care „alimentează“
benzinării şi hipermarketuri
Articol publicat în Ziarul Financiar (http://www.zf.ro/), 9 august 2014, autor: Mădălina Panaete
Gabriel şi Florin Pleşca, doi fraţi din Oradea de 40 de ani, respectiv 42 de ani, au
dezvoltat fabrica de gheaţă alimentară Icelandia şi distribuie produsele în câteva reţele de benzinării pre-
cum OMV, Rompetrol sau Petrom, în hipermarketuri şi în segmentul HoReCa.
Ideea afacerii a venit în urmă cu 13 ani când Gabriel Pleşca şi soţia lui au observat că pe barul
dintr-o pizzerie frapiera era în permanenţă goală.
La câteva luni după această poveste am fost în vizită împreună cu Florin, fratele şi asociatul
meu, în Ungaria unde am văzut afacerea. Am contactat compania, ne-am întâlnit cu proprietarii şi de
acolo începând, totul s-a transformat în istorie, povesteşte Gabriel Pleşca, absolvent al Facultăţii de
Ingineria Managerială şi Tehnologică, profil inginerie economică. La acel moment fabrica Icelandia era
singura de acest gen din ţară.
Unitatea de producţie pe care o deţin cei doi fraţi în Oradea a ajuns la o producţie de 25.000 de
kilograme de gheaţă pe zi comparativ cu anul de debut când „două maşini ruseşti produceau în total 50 de
kilograme de gheaţă pe zi“.
Icelandia are în portofoliu atât gheaţă cuburi, măcinată pentru cocktailuri sau vrac, cât şi sculpturi
de gheaţă sau blocuri de gheaţă.
Producem vara şi iarna în sistem «just in time» pentru a ne reduce costurile. Suntem puternic
dependenţi de condiţiile climatice, fapt ce ne pune răbdarea la încercare. Aş putea încadra vara din acest
an, ca şi cea din 2013 de altfel, în categoria sub mediu. Cu alte cuvinte, vara aceasta a fost sub aşteptări
din cauza vremii extrem de capricioase, mai spune Gabriel Pleşca, şi precizează că investiţiile totale în
această afacere se ridică la aproximativ 3 mil. lei.
Icelandia are în prezent 27 de angajaţi. Compania a realizat anul trecut (2013) o cifră de afaceri
de circa 3,4 mil. lei (760.000 euro), un profit de 22.000 lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.
Gheaţa este prezentă non-stop în reţelele de benzinării şi în reţelele de hipermarketuri. Facem
livrări în HoReCa şi distribuim prin magazinele de proximitate într-o mai mică măsură, a precizat
antreprenorul.
El îşi aminteşte că cel mai vechi client al Icelandia este o benzinărie din Oradea cu care
colaborează din anul 2001. Pleşca spune că la fel ca în orice start-up au întâmpinat şi depăşit multe pro-
vocări, mai ales că ideea de a comercializa gheaţă preambalată era nouă pe piaţa din România. De altfel,
şi în prezent facem eforturi pentru a face din cuburile de gheaţă Icelandia un produs de larg consum.
Exemplul nr. 5
De pe bancile liceului, in antreprenoriat: CadouriMov, cu dedicatie femeilor
Articol publicat în Wall Street (http://www.wall-street.ro/), 28 aprilie 2014, autor: Alex Goaga
Doi tineri de 26 de ani au lansat un business de cadouri dedicate femeilor in parteneriat cu
multiple saloane, spa-uri si alte afaceri ce tintesc in special sexul frumos.
In spatele proiectului CadoulMov se afla Ciobanu Claudiu, absolvent al Facultatii de Marketing,
si Alexandru Branza , web developer cu o experienta de sase ani. Cei doi s-au intalnit inca de pe bancile
liceului. CadoulMov s-a nascut in august 2012.
Cadoul Mov este un magazin online de cadouri pentru femei. Barbatilor le oferim posibilitatea de
a cumpara cadouri cu adevarat speciale pentru partenerele lor, iar doamnelor le garantam servicii de
calitate la centre de infrumusetare din Romania, subliniaza Claudiu.
Cei doi au "pornit la drum" initial cu un singur produs si anume un cadou experienta "Cutia cu
frumusete". Ulterior, s-au dezvoltat si pe segmentul corporate, pentru aceasta nisa punand la dispoitie
cadouri de lux - portelanuri, ceramice, argintate, dar si ceaiuri, praline belgiene, delicatese si flori. Start-
up-ul poate personaliza toate aceste produse in functie de necesitatile clientilor.
Provocari si planuri
Pana la sfarsitul anului avem ca obiectiv lansarea pe piata a unui nou cadou experienta,
temacadoului ramane pentru moment confidentiala. Printre provocarile acestui an se numara si
incheierea unor parteneriate strategice cu retaileri potriviti nisei noastre, in vederea comercializarii
cadourilor experienta pe care le producem no”, sustine tanarul.
La inceputul proiectului, cea mai mare provocare a fost sa explice conceptul “Cutiei cu
Frumusete”, unicul lor produs la acea data. “Cutia cu Frumusete" este un pachet de servicii de
infrumusetare la saloane de lux din Romania. Beneficiarul alege singur salonul si serviciile preferate.
Tinerii sustin ca nu este (inca) o piata aglomerata, mare parte din jucatori devenindu-le parteneri. Este in
continuare loc pentru toata lumea!.
Pana in prezent, in business au investit circa 20.000 de euro, inca 10.000 fiind alocati pana la
sfarsitul acestui an. Ne asteptam ca pana la jumatatea lui 2016 sa recuperam intreg bugetul investit.
Produsele, cu preturi variind intre 30 de lei si 800 de lei, sunt achizitionate direct de la importatori
ai brandurilor – Wedgwood, Arthur Price of London, Valenti, Neuhaus dar si branduri romanesti precum
Flori de Lux sau Floria.
Pe langa sectiunea de cadouri fizice, CadoulMov are parteneriate si cu mai multe zeci de saloane
de infrumusetare din principalele orase din Romania.
Centrul de Informare Europe Direct Iași
Tel/fax: 0232 260 122
Structură – gazdă
Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă
Strada Păcurari, nr. 85, 700515
Iași, județul Iași
Tel: 0232 260 410
Fax: 0232 257 012
