Drepturile dumneavoastră de securitate...

în Malta

Drepturile dumneavoastră de securitate socială

Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

Drepturile dumneavoastră de securitate socială în Malta

Iulie 2012 2

Informaţiile conţinute în prezentul ghid au fost compilate şi actualizate în strânsă

colaborare cu corespondenţii naţionali ai Sistemului de informare reciprocă privind

protecţia socială (MISSOC). Informaţii suplimentare privind reţeaua MISSOC sunt

disponibile la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=815.

Prezentul ghid oferă o descriere generală a mecanismelor de securitate socială din

ţările respective. Informaţii suplimentare pot fi obţinute prin intermediul altor

publicaţii MISSOC, toate acestea fiind disponibile la adresa menţionată mai sus. De

asemenea, puteţi contacta autorităţile şi instituţiile competente enumerate în anexa la

prezentul ghid.

Nici Comisia Europeană şi nici persoanele care acţionează în numele Comisiei nu pot fi

considerate răspunzătoare pentru modul de utilizare a informaţiilor conţinute în

prezenta publicaţie.

© Uniunea Europeană, 2012

Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=815



Iulie 2012 3

Cuprins

Capitolul I: Introducere, organizare şi finanţare ..................................................... 4 Introducere .................................................................................................... 4 Organizarea protecţiei sociale ........................................................................... 5 Finanţare ....................................................................................................... 5

Capitolul II: Asistenţă medicală ........................................................................... 8 Când aveţi dreptul la asistenţă medicală? .......................................................... 8 Ce se asigură? ................................................................................................ 8 Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală? ...................................................... 9

Capitolul III: Prestaţii de boală în numerar ..........................................................10 Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar? ...........................................10 Ce se asigură? ...............................................................................................10 Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar? ...............................................10

Capitolul IV: Prestaţii de maternitate şi paternitate ...............................................11 Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate? ............................11 Ce se asigură? ...............................................................................................11 Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate? ...................................11

Capitolul V: Prestaţii de invaliditate .....................................................................12 Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate? ...................................................12 Ce se asigură? ...............................................................................................12 Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate? .......................................................13

Capitolul VI: Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă ...........................................14 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă? .......................................14 Ce se asigură? ...............................................................................................15 Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă? ...........................................15

Capitolul VII: Prestaţii de urmaş .........................................................................16 Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş? ..........................................................16 Ce se asigură? ...............................................................................................16 Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş? ..............................................................17

Capitolul VIII: Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale ....................18 Când aveţi dreptul la prestaţii? ........................................................................18 Ce se asigură? ...............................................................................................18 Cum puteţi obţine prestaţii? ............................................................................18

Capitolul IX: Prestaţii familiale ...........................................................................20 Când aveţi dreptul la prestaţii familiale? ...........................................................20 Ce se asigură? ...............................................................................................20 Cum puteţi obţine prestaţii familiale? ...............................................................21

Capitolul X: Şomaj ............................................................................................22 Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj? ..........................................................22 Ce se asigură? ...............................................................................................22 Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj? ..............................................................22

Capitolul XI: Resurse minime .............................................................................23 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime? .......................................23 Ce se asigură? ...............................................................................................23 Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime? .........................................23

Capitolul XII: Îngrijire pe termen lung .................................................................24 Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung? ..................................................24 Ce se asigură? ...............................................................................................24 Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung? ..............................................26

Anexa: Adrese şi site-uri utile ............................................................................27



Iulie 2012 4

Capitolul I: Introducere, organizare şi finanţare

Introducere

Legea privind securitatea socială (Capitolul 318 din legislaţia Maltei) prevede două

regimuri de bază, respectiv, regimul de tip contributiv şi regimul de tip necontributiv.

Cerinţa de bază pentru a putea beneficia de asigurare în baza regimului de tip

contributiv o reprezintă îndeplinirea condiţiilor specifice de contribuţie.

În cadrul regimului de tip necontributiv, cerinţa de bază o reprezintă îndeplinirea

condiţiilor de evaluare a resurselor. Regimul de tip necontributiv, creat iniţial pentru a

satisface nevoile persoanelor care trăiesc sub nivelul de „risc de sărăcie”, a evoluat

de-a lungul anilor devenind un regim exhaustiv cu o serie de dispoziţii care sunt astfel

interconectate încât un tip de prestaţie completează un alt tip de prestaţie. Aceste

prestaţii urmăresc, în principal, să asigure asistenţă socială şi medicală (aceasta din

urmă, atât în numerar, cât şi în natură) pentru capii familiilor aflaţi în şomaj şi în

căutarea unui loc de muncă sau în incapacitate de muncă din cauza unei boli specifice,

cu condiţia ca resursele financiare ale familiilor acestora să coboare sub un anumit

nivel. Persoanele care suferă de anumite boli cronice pot beneficia, de asemenea, de

asistenţă medicală gratuită, indiferent de resursele financiare ale familiilor acestora.

Orice persoane care au dreptul la asistenţă socială vor primi, de asemenea,

indemnizaţie de chirie, în cazul în care capul familiei plăteşte chirie pentru locul său de

reşedinţă şi beneficiază şi de o indemnizaţie suplimentară.

Despre regimul de tip contributiv se poate afirma că se ocupă de reversul medaliei.

Acest regim de „plată pe parcurs” este universal, deoarece acoperă practic toate

păturile sociale. Regimul de tip contributiv din Malta este un sistem în cadrul căruia

angajaţii şi persoanele care desfăşoară activităţi independente (persoanele care

câştigă anual mai mult de 1 005 EUR, dacă sunt singure, sau 1 470 EUR dacă sunt

căsătorite) sau persoanele nesalariate (cele cu vârsta sub 65 de ani care nu sunt nici

angajate şi nici nu lucrează independent şi al căror venit nu provine din activităţi

economice, ci din alte surse, precum chirii, dividende etc.) plătesc contribuţii

săptămânal, în conformitate cu dispoziţiile Legii privind securitatea socială.

Toţi angajaţii şi toate persoanele care desfăşoară activităţi independente, precum şi

şomerii, pot fi asiguraţi. Acesta este motivul exact pentru care regimul prevede plata

pentru diferite clase şi categorii de contribuţii, explicate mai departe în cuprinsul

documentului. În plus, în anumite condiţii, regimul admite neplata (creditarea)

contribuţiilor în cazuri excepţionale şi prevede creditarea contribuţiilor neplătite către

persoana asigurată.

Toate prestaţiile, pensiile şi alocaţiile plătibile în cadrul regimului de tip contributiv în

conformitate cu Legea privind securitatea socială fac obiectul unor contribuţii diferite,

în funcţie de tipul de prestaţie solicitat. Există două clase de contribuţii: contribuţii de

clasa 1, pentru angajaţi, şi contribuţii de clasa 2, pentru persoane care desfăşoară

activităţi independente şi persoane care nu primesc salariu.

În general, orice persoană cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta pensionării

(începând cu vârsta de 61 de ani pentru bărbaţi şi de 60 pentru femei până la vârsta

de 65 de ani) trebuie să achite contribuţii. Acest lucru depinde în întregime de data la

care persoana alege să înceteze lucrul ca angajat sau ca persoană care desfăşoară

activităţi independente, în conformitate cu Legea privind securitatea socială, şi solicită

o pensie pentru limită de vârstă.



Iulie 2012 5

Organizarea protecţiei sociale

Contribuţia obligatorie acoperă riscurile de limită de vârstă, deces, invaliditate,

accident de muncă şi boală profesională, precum şi pensiile şi prestaţiile suplimentare.

De asemenea, acoperă alocaţiile pentru copii, asistenţa socială şi serviciile din cadrul

regimului de sănătate. Fiecare persoană care a trecut de vârsta de şaisprezece ani,

dar care nu a împlinit încă vârsta pensionării este asigurată în temeiul acestei legi fie

ca angajat, fie ca persoană care desfăşoară activităţi independente, fie ca liber

profesionist, dacă nu este scutită în conformitate cu dispoziţiile articolului 6 şi

articolului 12 alineatul (1) din Legea privind securitatea socială (Capitolul 318)1. Toate

prestaţiile în numerar sunt administrate de Departamentul de securitate socială

(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali) prin biroul central din Valletta, un birou secundar pe

insula-soră Gozo şi 24 de birouri districtuale (22 în Malta şi 2 în Gozo).

Ministerul Justiţiei, Dialogului şi Familiei (Ministeru għall- Ġustizzja, Djalogu u l-

Familja) are o serie de responsabilităţi relevante. Acesta supraveghează prestaţiile

plătite de Departamentul de securitate socială. De asemenea, este însărcinat cu

promovarea activă, facilitarea şi contribuirea la dezvoltarea continuă a unei societăţi

incluzive prin prestaţii de servicii personalizate de calitate şi prin încurajarea şi

asistarea activă a persoanelor, familiilor şi asociaţiilor comunitare să participe la lupta

împotriva excluderii sociale şi la garantarea unor şanse egale pentru toţi, cu accent

special pe cei mai vulnerabili membri ai societăţii. Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în

Vârstă şi Îngrijirii Comunitare (Ministeru għas-Saħħa, l-Anzjani u l-Kura fil-Komunità)

este responsabil pentru asigurarea serviciilor de asistenţă medicală şi a mecanismului

necesar de monitorizare şi control şi pentru promovarea activă şi contribuirea la

bunăstarea persoanelor în vârstă şi îngrijirea comunitară.

Finanţare

Sistemul de prestaţii sociale şi asistenţa medicală publică în Malta sunt finanţate din

impozitare şi contribuţiile de asigurări naţionale de la angajatori, angajaţi şi persoane

care desfăşoară activităţi independente. Acestea funcţionează pe principiul finanţării

din venitul curent.

Contribuţii de asigurări naţionale

Pentru fiecare persoană considerată drept angajat asigurabil se plătesc trei contribuţii

diferite: una de către persoana angajată, una de către angajator şi una de către stat.

În conformitate cu dispoziţiile legii, ori de câte ori o persoană este angajată în Malta în

baza unui contract de servicii, aceasta este considerată drept angajat asigurabil – în

consecinţă, trebuie plătită o contribuţie de clasa 1. Rata contribuţiilor plătite de

angajat şi angajator este echivalentă cu 10% din salariul de bază, sub rezerva unei

contribuţii minime de 6,62 EUR pe săptămână şi a unei contribuţii maxime de

33,50 EUR pentru persoanele născute la sau înainte de 31 decembrie 1961 şi de

37,85 EUR pentru persoanele născute la sau după 1 ianuarie 1962. Persoanele cu

vârsta peste 18 ani, care lucrează cu fracţiune de normă şi al căror salariu săptămânal

este mai mic decât salariul minim, pot alege să plătească 10% din salariul lor

săptămânal de bază în locul contribuţiei forfetare de 15,35 EUR.

1 Liber profesionist desemnează o persoană care lucrează în mod independent şi care este implicată în orice

activitate în care câştigă peste 1 005 EUR pe an. O persoană care desfăşoară activităţi independente este o persoană care nu a împlinit vârsta de 65 de ani, care are reşedinţa obişnuită în Malta şi nu este nici angajat, nici liber profesionist.



Iulie 2012 6

Contribuţia statului este egală cu partea plătită de angajator şi, respectiv, de angajat.

Persoanele cu vârsta sub 18 ani plătesc o contribuţie pentru „persoane tinere” de

4,38 EUR, dacă salariul lor de bază nu depăşeşte salariul minim. În cazul în care

salariul de bază depăşeşte salariul minim, rata aplicabilă a contribuţiei este de 10%

din salariul de bază. Există rate de contribuţii speciale pentru studenţi.

Toţi angajaţii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 65 de ani plătesc contribuţii.

Persoanele cu vârsta peste 65 de ani nu sunt obligate să plătească o contribuţie, chiar

dacă rămân în câmpul muncii. Persoanele cu vârsta cuprinsă între vârsta de

pensionare (61 de ani pentru bărbaţi, 60 de ani pentru femei) şi vârsta de 65 de ani

care rămân în câmpul muncii sunt obligate să plătească contribuţii de securitate

socială indiferent de câştiguri.

Contribuţiile de clasa 2 sunt plătibile de către persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi

65 de ani care lucrează în mod independent. Persoanele care nu sunt nici angajate şi

nici „nu desfăşoară activităţi lucrative" sunt, de asemenea, considerate persoane care

desfăşoară activităţi independente şi trebuie, aşadar, să plătească o contribuţie de

clasa 2. Următoarele persoane sunt scutite de plata contribuţiilor de clasa 2:

▪ persoanele care urmează studii la zi sau cursuri de formare profesională cu

program întreg;

▪ persoanele căsătorite care nu sunt salariate;

▪ persoanele care primesc o pensie pentru văduvie, invaliditate sau limită de vârstă

sau persoanele care primesc o pensie parentală;

▪ persoanele care primesc prestaţii de asistenţă socială de tip necontributiv sau o

pensie de tip necontributiv.

Persoanele care nu sunt salariate şi al căror venit anual total nu depăşeşte 1 005 EUR,

pentru persoanele necăsătorite, sau 1 470 EUR, pentru persoanele căsătorite, precum

şi persoanele care desfăşoară activităţi independente al căror venit anual nu depăşeşte

910 EUR, pot solicita un certificat de scutire de la plata contribuţiilor.

Legea privind securitatea socială prevede, de asemenea, renunţarea la obligaţia de

plată a contribuţiilor în anumite cazuri excepţionale. Pentru a asigura că perioada în

care nu se plătesc contribuţii nu va apărea ca o omisiune în dosarul de contribuţii al

asiguratului, se acordă o contribuţie creditată. În sensul condiţiilor privind contribuţiile,

aceste credite sunt luate în considerare în acelaşi mod ca şi contribuţiile plătite. Aceste

credite pot fi acordate în următoarele cazuri excepţionale:

▪ persoanelor care se afiliază la regimul de asigurare pentru prima dată (respectiv,

credite de preînregistrare de până la maxim 104 săptămâni de contribuţii, în

funcţie de data primei afilieri la regim);

▪ văduvelor, cu condiţia să nu desfăşoare o activitate lucrativă;

▪ foştilor membri ai forţelor de poliţie din Malta sau ai forţelor armate din Malta, care

se retrag din serviciul activ cu o pensie integrală din partea guvernului;

▪ persoanelor care pleacă în străinătate, la muncă voluntară;

▪ oricărei persoane care, în timpul oricărei săptămâni calendaristice, are dreptul la

prestaţie de boală, prestaţie pentru vătămare, prestaţie pentru şomaj sau pensie

pentru invaliditate pentru întreaga săptămână în cauză (de luni până vineri).

Un angajat ale cărui prestaţii au fost epuizate poate primi în continuare aceste

contribuţii creditate, cu condiţia să fie încă inapt de muncă sau şomer (în funcţie de



Iulie 2012 7

prestaţia solicitată). Aceleaşi dispoziţii se aplică şi persoanelor care desfăşoară

activităţi independente, dar numai pentru prestaţii de boală. În cazul în care o

persoană care desfăşoară activităţi independente depune cerere pentru prestaţie de

şomaj, aceasta poate avea dreptul doar la credite.

Contribuţiile sunt, de asemenea, creditate pentru părinţii născuţi la sau după 1

ianuarie 1962 şi care cresc un copil. Se pot credita maxim doi ani de contribuţii pentru

fiecare copil în acest caz. Această perioadă poate fi extinsă până la patru ani, în cazul

în care copilul suferă de un handicap sever. Perioada contribuţiilor creditate poate fi

împărţită între cei doi părinţi, dar totalul perioadelor acordate celor doi părinţi nu

poate depăşi doi sau patru ani, în funcţie de situaţie. Condiţiile de bază pentru a putea

beneficia de acest drept, care se aplică şi părinţilor adoptivi, sunt următoarele:

▪ părinţii trebuie să fie responsabili pentru şi să aibă custodia legală a unui copil cu

vârsta sub 6 ani (sau cu vârsta sub 10 ani, în cazul în care copilul suferă de un

handicap sever) şi

▪ părinţii trebuie să desfăşoare o activitate lucrativă de un număr minim de ani,

echivalent cu perioada creditată.



Iulie 2012 8

Capitolul II: Asistenţă medicală

Când aveţi dreptul la asistenţă medicală?

Persoanele care locuiesc în Malta şi sunt asigurate în baza legislaţiei malteze privind

securitatea socială pot beneficia de servicii publice de asistenţă medicală în

conformitate cu drepturile stabilite de Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi

Îngrijirii Comunitare.

Ce se asigură?

În cadrul serviciilor publice, asistenţa medicală este, în general, gratuită la locul

prestării.

Pentru asistenţa medicală de urgenţă care necesită internarea în spitale publice pentru

a beneficia de servicii precum îngrijirea pacienţilor spitalizaţi, servicii de îngrijire de zi,

servicii de diagnostic sau consultaţii în ambulatoriu, pacienţilor din alte state membre

ale Uniunii Europene nu li se vor percepe costuri dacă prezintă un card european de

asigurări sociale de sănătate (CEASS) valabil. Costul tuturor protezelor şi

medicamentelor prescrise pentru îngrijirea de urmărire de după tratamentul în spital al

pacienţilor internaţi (cu excepţia medicamentelor pentru primele trei zile de după

externare) sau în cadrul îngrijirii de zi sau al îngrijirii ambulatorii va fi suportat integral

de persoana în cauză.

Doar prestaţiile stomatologice de urgenţă pe termen scurt sunt oferite gratuit în

centrele ambulatorii şi medicale spitaliceşti. Cele mai multe prestaţii stomatologice

sunt plătite chiar de pacienţi în clinici stomatologice private, autorizate de către

autorităţile de sănătate publică. Sistemul de sănătate oferă servicii gratuite de

imunizare şi vaccinare, îngrijiri şi tratamente prenatale şi postnatale gratuite şi

îngrijirea gratuită a persoanelor în vârstă în instituţii de stat, dacă aceste persoane nu

primesc pensie.

Toate medicamentele utilizate în timpul tratamentului spitalizat şi în primele trei zile

de după externare sunt gratuite pentru pacient. Dacă o boală impune utilizarea de

medicamente sau dispozitive medicale la nivel de îngrijire primară sau la nivel

ambulatoriu sau în urma externării dintr-o unitate de îngrijire de zi sau de îngrijire

spitalizată (cu excepţia primelor trei zile pentru medicamente), este necesară o

prescripţie medicală de la un medic cu drept de practică. Medicamentele şi

dispozitivele medicale pot fi cumpărate în oricare dintre farmaciile cu amănuntul din

Malta (sunt peste 200), iar costurile sunt suportate integral de către pacient, care

plăteşte pentru acestea în mod direct. Există doar două excepţii de la această regulă şi

acestea se aplică persoanelor care locuiesc în Malta şi care sunt asigurate în baza

legislaţiei malteze privind securitatea socială. În cazul acestor două excepţii,

medicamentele şi dispozitivele medicale sunt eliberate exclusiv de farmacii sau unităţi

de stat:

▪ persoanele care fac parte din grupul cu venituri mici, pe baza unei evaluări a

resurselor, au dreptul la medicamente gratuite dintr-o listă limitată de

medicamente esenţiale şi la anumite dispozitive medicale (sub rezerva anumitor

condiţii şi a plăţii unui depozit de garanţie rambursabil);



Iulie 2012 9

▪ persoanele care suferă de boli cronice incluse într-o listă specifică încorporată în

Legea privind securitatea socială au dreptul la medicamente gratuite strict legate

de boala cronică în cauză. Această prestaţie este acordată independent de

resursele financiare.

Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală?

Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare este responsabil

pentru finanţarea şi furnizarea serviciilor de asistenţă medicală finanţate din fonduri

publice. Asistenţa medicală este asigurată prin intermediul spitalelor şi centrelor de

asistenţă medicală publice. Doar spitalele de stat oferă servicii gratuite subvenţionate

de stat. Accesul la specialişti este permis în baza trimiterii de la un medic de stat sau

de la medicul de familie. Datorită mărimii geografice a ţării, există un număr limitat de

spitale disponibile. De exemplu, există un singur spital general în Malta şi un altul pe

insula-soră Gozo. Există un spital psihiatric şi altul pentru cazuri grave care necesită

tratament pe termen lung, precum cancer şi alte boli maligne. În plus, pentru

persoanele în vârstă există un spital pentru reabilitare şi un spital cu cazare, precum şi

opt cămine de bătrâni.

Există, de asemenea, spitale, clinici şi alte unităţi private. Îngrijirea în unităţi medicale

private este finanţată din asigurări private sau plătită de către pacienţii înşişi. Medicilor

din Malta li se permite să îşi practice profesia simultan în cadrul serviciilor de asistenţă

medicală atât publice, cât şi private. Toate unităţile de asistenţă medicală private, în

afară de cabinetele medicilor generalişti şi cabinetele de consultaţii ale medicilor

specialişti, trebuie să fie autorizate de autorităţile de sănătate publică. În Malta,

practica privată se desfăşoară în totalitate exclusiv în unităţi private şi nu există paturi

sau unităţi private în spitalele sau centrele medicale publice. Guvernul Maltei nu este

responsabil în niciun mod pentru tratamentul sau îngrijirea acordată cetăţenilor UE în

spitale sau centre medicale private sau de către medici în particular. Cetăţenii UE cu

reşedinţa în Malta au dreptul la beneficii echivalente. Dreptul acestora trebuie

confirmat şi certificat de Unitatea pentru drepturi din cadrul Departamentului de

sănătate. Această certificare oficială, alături de un document de identificare personală,

este suficientă pentru a putea beneficia de asistenţă medicală în cadrul serviciilor

publice de asistenţă medicală. Vizitatorii temporari din statele membre ale UE au acces

direct la asistenţa medicală oferită prin serviciile de asistenţă medicală finanţate din

fonduri publice în momentul prezentării cardului european de asigurări sociale de

sănătate (CEASS).



Iulie 2012 10

Capitolul III: Prestaţii de boală în numerar

Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar?

Prestaţiile de boală în numerar sunt plătite angajaţilor şi persoanelor care desfăşoară

activităţi independente. Pentru a avea dreptul la aceste prestaţii, un asigurat are

nevoie de 50 de săptămâni de contribuţii plătite şi de 20 de săptămâni de contribuţii

plătite sau creditate în cursul celor doi ani de contribuţii anteriori anului în care este

depusă cererea de prestaţii.

Ce se asigură?

Prestaţia se plăteşte în conformitate cu numărul de zile lucrate într-o săptămână

normală de până la maxim şase zile. Ratele sunt:

▪ 18,57 EUR pe zi pentru un părinte singur sau o persoană căsătorită având în

întreţinere un/o soţ/soţie care nu este angajat/ă cu normă întreagă;

▪ 12,01 EUR pe zi pentru toate celelalte persoane.

Prestaţiile se plătesc începând cu a patra zi de incapacitate şi până la 156 de zile de

prestaţie pe an sau până la maxim 312 zile de prestaţie pe an, dacă persoana este

supusă unei intervenţii chirurgicale majore sau suferă o vătămare gravă (în afara

locului de muncă) sau este afectată de o boală gravă care necesită o perioadă

îndelungată de tratament înainte ca persoana în cauză să poată relua lucrul. Numărul

total de zile de prestaţie acordate în decurs de doi ani nu poate depăşi 468. Numărul

total de zile în care este primită această prestaţie nu poate depăşi în nicio situaţie

numărul total de contribuţii plătite de la prima înscriere a persoanei în cadrul

regimului. Angajatorul plăteşte diferenţa dintre salariu şi prestaţie, dacă aceasta din

urmă este mai mică.

Pentru persoanele şomere, se plăteşte o prestaţie de boală pe baza unei săptămâni de

şase zile în orice perioadă de boală pe durata şomajului.

Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar?

Declaraţia de incapacitate de muncă este certificată de medicul de familie al persoanei

asigurate; incapacitatea de muncă trebuie certificată de un medic generalist (de

familie) din prima zi de boală. Pacientul este reexaminat săptămânal de medicul său

generalist (de familie), dacă perioada de boală depăşeşte o săptămână. Când numărul

de zile de prestaţie de boală depăşeşte 60 de zile, cazul este examinat de comisia

medicală a departamentului.

Angajatorul plăteşte un salariu integral (sau jumătate de salariu) pentru numărul total

maxim de zile întregi (sau jumătăţi de zile) de concediu medical la care are dreptul

angajatul în baza legii muncii sau a contractului colectiv de muncă la nivel individual.

După aceea, prestaţia continuă să fie plătită săptămânal de către guvern prin

intermediul angajatorului.



Iulie 2012 11

Capitolul IV: Prestaţii de maternitate şi paternitate

Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate?

Pe lângă prestaţii în natură - îngrijire prenatală şi postnatală, incluzând îngrijire

gratuită la naştere şi în spital - Malta oferă prestaţii în numerar sub forma unei

prestaţii de maternitate. Aceasta se acordă femeilor care nu solicită concediu de

maternitate de la angajatorii lor. Prestaţia se plăteşte femeilor cu cetăţenie malteză şi

soţilor acestora care sunt asiguraţi prin sistemul de securitate socială şi au reşedinţa

obişnuită în Malta sau, dacă femeia în cauză nu are reşedinţa în Malta, cu condiţia ca

ultima ţară în care a fost asigurată să fie Malta. Dacă femeia în cauză a fost în trecut

sau este în prezent angajată, aceasta nu trebuie să aibă dreptul la concediu de

maternitate în baza Legii privind relaţiile de muncă şi de angajare (EIRA).

Ce se asigură?

Prestaţia se plăteşte la o rată forfetară de 79,20 EUR pe săptămână pentru un

concediu de maternitate de 14 săptămâni. Trebuie efectuate cel puţin şase săptămâni

de concediu după naşterea unui copil. Prestaţia se plăteşte fie integral după naştere,

fie în două tranşe înainte şi după naştere. Legea nu prevede o continuare a plăţii de

către angajator.

Statul maltez nu oferă prestaţii de paternitate în baza legii.

Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate?

Prestaţia de maternitate se plăteşte direct solicitantului prin intermediul unui cont

bancar.



Iulie 2012 12

Capitolul V: Prestaţii de invaliditate

Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate?

Pensia de invaliditate se plăteşte oricărei persoane asigurate (care a fost angajată sau

a lucrat independent imediat înainte de depunerea cererii), certificată de către comisia

medicală a Departamentului de securitate socială ca prezentând:

▪ incapacitate pentru ocuparea unui loc de muncă adecvat cu normă întreagă sau a

unui loc de muncă regulat cu fracţiune de normă sau pentru desfăşurarea unei

activităţi liber profesioniste ca urmare a unei boli grave sau a unei afecţiuni fizice

sau psihice sau

▪ incapacitate considerată a avea caracter permanent sau, în cazul în care caracterul

permanent al acesteia nu poate fi stabilit în mod decisiv, incapacitate considerată a

împiedica persoana în cauză să ocupe un loc de muncă adecvat cu normă întreagă

sau un loc de muncă regulat cu fracţiune de normă sau să desfăşoare o activitate

liber profesionistă. Durata minimă a incapacităţii de muncă este de minim un an de

la data cererii.

Pentru a avea dreptul la această pensie, persoana asigurată trebuie să fi plătit

contribuţii timp de 250 de săptămâni ca angajat sau ca persoană care desfăşoară

activităţi independente, cu o medie anuală de 50 de săptămâni de contribuţii plătite

sau creditate. Pensia se plăteşte la o rată redusă dacă media contribuţiilor este între

20 şi 49 de săptămâni pe an.

Ce se asigură?

Cuantumul plătit variază în funcţie de numărul de contribuţii efectuate şi de faptul

dacă persoana asigurată (dacă este bărbat) este căsătorită şi are în întreţinere o soţie,

şi nu în funcţie de gradul de invaliditate. Ratele sunt ajustate în fiecare an în funcţie

de modificările costurilor de trai şi, în unele cazuri, ale salariilor. Rata pensiei pentru

persoane căsătorite este plătibilă chiar dacă soţul/soţia este angajat/ă. Nu există

majorări pentru copii.

Alocaţiile minime variază între 94,05 EUR pentru cuplurile căsătorite şi 89,66 EUR pe

săptămână pentru persoanele singure. Pensia maximă pentru persoanele căsătorite

este de 131,52 EUR pe săptămână, iar pentru o persoană singură este de 113,25 EUR

pe săptămână.

Ratele plătite variază, de asemenea, în funcţie de plata sau neplata unei pensii de

serviciu. Când un pensionar primeşte o pensie de serviciu (Pensjoni tas-Servizz) şi are

media de contribuţii maxime 50, pensia de bază (Pensjoni Bażika) poate fi redusă -

pentru persoanele căsătorite la minim 88,72 EUR pe săptămână, iar pentru persoanele

singure la minim 75,56 EUR pe săptămână.



Iulie 2012 13

Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate?

Toate prestaţiile în numerar sunt administrate de Departamentul de securitate socială

(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot face cereri pentru orice prestaţie prin

intermediul oricăruia dintre cele 24 de birouri districtuale ale Departamentului (22 în

Malta şi două pe insula-soră Gozo). Cazurile sunt reevaluate periodic în funcţie de

recomandările Comisiei medicale.



Iulie 2012 14

Capitolul VI: Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă?

Dispoziţii privind reforma pensiilor prevăd o creştere treptată a vârstei de pensionare:

▪ pentru persoanele născute la sau înainte de 31 decembrie 1951, vârsta de

pensionare va rămâne aceeaşi ca cea din prezent, respectiv, 61 de ani pentru

bărbaţi şi 60 de ani pentru femei (femeile din această grupă de vârstă au opţiunea

de a se pensiona la vârsta de 61 de ani, iar angajatorul nu le poate concedia în

acest caz);

▪ pentru persoanele născute între 1952 şi 1955 inclusiv, vârsta de pensionare va fi

de 62 de ani;


de 63 de ani;


de 64 de ani;

▪ pentru persoanele născute la sau înainte de 1 ianuarie 1962, vârsta de pensionare

va fi de 65 de ani.

Condiţiile privind contribuţiile constau în 156 de săptămâni de contribuţii plătite, cu o

medie anuală de 50 de săptămâni plătite sau creditate pe parcursul duratei de viaţă

asigurabile a persoanei asigurate. Pensia se plăteşte la o rată redusă dacă media

anuală a contribuţiilor este între 20 şi 49 de săptămâni pe an în baza regimului de

pensii forfetare sau între 15 şi 49 săptămâni în baza regimului de pensii corelate cu

două treimi din venit.

Persoanele care primesc pensie pentru limită de vârstă pot fi, de asemenea, angajate

sau pot desfăşura activităţi independente. Ratele plătite variază în funcţie de

următoarele:

▪ dacă plata contribuţiilor s-a efectuat înainte sau după 22 ianuarie 1979, când a

fost introdus sistemul de pensii în funcţie de venit;

▪ dacă angajatorul plăteşte o pensie de serviciu, ceea ce reduce pensia de securitate

socială plătibilă;

▪ dacă persoana este căsătorită şi are soţia/soţul în întreţinere.

Pensia în funcţie de venit este echivalentă cu două treimi din media anuală:

▪ pentru angajaţii născuţi înainte de 1952, salariile de bază cele mai mari din trei ani

consecutivi din cei zece ani premergători pensionării

▪ pentru angajaţii născuţi între 1952 şi 1955, salariile de bază cele mai mari din trei

ani consecutivi din cei unsprezece ani premergători pensionării


ani consecutivi din cei doisprezece ani premergători pensionării


ani consecutivi din cei treisprezece ani premergători pensionării



Iulie 2012 15

▪ pentru angajaţii născuţi în sau după 1962, salariile de bază cele mai mari din zece

ani consecutivi din cei 40 de ani

▪ pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, născute între 1952 şi

1961, profitul net din ultimii zece ani consecutivi premergători pensionării Şi

▪ pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, născute în sau după

1962, cel mai mare profit net din zece ani din cei 40 de ani.

Dispoziţiile privind reforma pensiilor includ o clauză care permite lucrătorilor să se

pensioneze anticipat. Această clauză prevede că o persoană care a împlinit vârsta de

61 de ani, dar nu a împlinit vârsta pensionării se poate pensiona la vârsta de 61 de ani

cu condiţia să fi acumulat următoarele de la vârsta de 18 ani:

▪ 2080 de contribuţii plătite sau creditate, dacă persoana s-a născut la sau după 1

ianuarie 1962 sau

▪ 1820 de contribuţii plătite sau creditate, dacă persoana s-a născut între 1952 şi

1961 inclusiv.

Persoanele care se pensionează anticipat nu se pot angaja în activităţi lucrative până

când ating vârsta de pensionare legală.

Ce se asigură?

Ratele minime ale pensiei pentru limită de vârstă sunt:

▪ 131,52 EUR pe săptămână pentru persoanele căsătorite.

▪ 113,25 EUR pe săptămână pentru persoanele singure.

Există o pensie maximă, care momentan este de 223,31 EUR pe săptămână. Această

pensie creşte în funcţie de ajustările costurilor de trai în fiecare an.

Toţi pensionarii au dreptul la o primă guvernamentală de 135,10 EUR în lunile iunie şi

decembrie ale fiecărui an şi la o primă suplimentară de 3,12 EUR pe săptămână.

Există, de asemenea, o primă cumulată pentru costurile de trai pentru pensionari, al

cărei cuantum variază în funcţie de data la care a fost acordată pensia. Ratele actuale

variază de la 48,36 EUR la 333,32 EUR pe an.

Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă?


(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie, prin

oricare dintre cele 24 de birouri districtuale ale Departamentului (22 în Malta şi două

pe insula-soră Gozo).



Iulie 2012 16

Capitolul VII: Prestaţii de urmaş

Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş?

Prestaţiile de urmaş sunt disponibile pentru:

▪ soţii/soţiile supravieţuitori/supravieţuitoare;

▪ soţii/soţiile divorţaţi/divorţate, dacă sunt întreţinuţi/întreţinute sau au dreptul legal

la o alocaţie de întreţinere din partea soţului/soţiei decedat/e;

▪ partenerii supravieţuitori;

▪ copii;

▪ orice persoană care îngrijeşte un copil orfan, dacă cel puţin unul dintre părinţi era

asigurat la momentul decesului său. O alocaţie de orfan (Allowance ta'Ltim) se

plăteşte pentru fiecare copil.

Pentru văduve/văduvi, condiţiile dreptului de a beneficia de prestaţii de urmaş constau

în 156 de săptămâni de contribuţii plătite de către decedat, cu o medie anuală de 50

de săptămâni plătite sau creditate. Pensia se plăteşte la o rată redusă dacă media

contribuţiilor este între 20 şi 49 de săptămâni pe an în baza regimului de pensii

forfetare sau între 15 şi 49 de săptămâni în baza regimului de pensii corelate cu două

treimi din venit.

Venitul câştigat al persoanelor care primesc o pensie de urmaş nu trebuie să

depăşească salariul minim. Văduvele/văduvii cu vârsta sub 60 de ani, cu copii sub o

anumită vârstă şi care frecventează studii de zi, au dreptul la pensie indiferent de

venit.

Orfanii trebuie să aibă ambii părinţi decedaţi. Unul dintre părinţi trebuie să fi fost

asigurat şi să fi plătit cel puţin o săptămână de contribuţii la momentul decesului. Nu

se acordă nicio prestaţie specifică în cazul decesului unuia dintre părinţi, deoarece, în

acest caz, soţul/soţia are dreptul de a solicita o pensie de urmaş.

Ce se asigură?

Pensia actuală maximă de urmaş (Pensjoni ta' Superstiti) este de 186,43 EUR pe

săptămână. Această pensie creşte în funcţie de ajustările costurilor de trai în fiecare

an. Pentru văduvi/văduve, ratele pensiilor variază în funcţie de plata sau neplata unei

pensii de serviciu de către angajatorul soţului/soţiei şi/sau dacă au fost plătite

contribuţii înainte sau după 22 ianuarie 1979 (data introducerii sistemului de pensii).

Sistemul de pensii introduce conceptul de contribuţii în funcţie de venit şi, în

consecinţă, al pensiilor în funcţie de venit. Pensia în funcţie de venit este echivalentă

cu cinci noimi din media anuală:

▪ pentru angajaţii născuţi înainte de 1952, cele mai mari salarii de bază din trei ani

consecutive din cei zece ani premergători decesului sau pensionării pentru limită

de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei,

▪ pentru angajaţii născuţi între 1952 şi 1955, cele mai mari salarii de bază din trei

ani consecutive din cei unsprezece ani premergători decesului sau pensionării

pentru limită de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei,



Iulie 2012 17


ani consecutive din cei doisprezece ani premergători decesului sau pensionării



ani consecutive din cei treisprezece ani premergători decesului sau pensionării


▪ pentru angajaţii născuţi în sau după 1962, cele mai mari salarii de bază din zece

ani din cei 40 de ani (sau mai puţini) premergători decesului sau pensionării pentru

limită de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei,

▪ pentru lucrătorii care desfăşoară activităţi independente, născuţi între 1952 şi

1961, profitul net din ultimii zece ani consecutivi, premergători decesului sau

pensionării pentru limită de vârstă ori din motive medicale a soţului/soţiei şi

▪ pentru lucrătorii care desfăşoară activităţi independente născuţi în sau după 1962,

cel mai mare profit net din zece ani din cei 40 de ani (sau mai puţini) premergători

decesului sau pensionării pentru limită de vârstă ori din motive medicale a

soţului/soţiei.

Ratele pensiei de văduv/ă variază de la minim 86,55 EUR la 110,14 EUR pe

săptămână. Aceste rate sunt ajustate în fiecare an în funcţie de modificările salariilor

şi ale costurilor de trai.

Văduvii/văduvele care se recăsătoresc au dreptul de a-şi păstra pensia, dar la rata de

pensie minimă naţională aplicabilă.

Prestaţiile pentru orfani sunt acordate la o rată forfetară. Pentru orfanii care şi-au

pierdut ambii părinţi, alocaţia de orfan (Allowance ta' Ltim) este de 51,99 EUR pe

săptămână pentru fiecare copil. Alocaţia suplimentară de orfan este de 94,34 EUR pe

săptămână pentru fiecare orfan cu vârsta sub 16 ani şi de 95,12 EUR pentru fiecare

orfan cu vârsta între 16 şi 21 de ani, cu condiţia să nu fie salariat. Dacă orfanul este

salariat, dar câştigurile sale brute sunt mai mici decât salariul minim pe economie

(158,11 EUR pe săptămână), alocaţia este redusă astfel încât suma totală a acestei

alocaţii şi a câştigurilor brute să nu depăşească salariul minim pe economie. Ratele

sunt ajustate în fiecare an în funcţie de modificările costurilor de trai.

Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş?


(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin





Iulie 2012 18

Capitolul VIII: Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Când aveţi dreptul la prestaţii?

Prestaţia pentru accidente de muncă este plătită angajaţilor şi persoanelor care

desfăşoară activităţi independente care au plătit cel puţin o săptămână de contribuţii şi

a căror cerere este depusă nu mai târziu 10 zile de la accident. Nu există limită de

timp pentru depunerea unei cereri în cazul bolilor profesionale. Nu există ajutoare de

deces prevăzute de legea malteză.

Ce se asigură?

Victima asigurată are dreptul la concediu medical cu durata de un an plătit integral de

angajatorul său şi trebuie să restituie cuantumul primit de la Departamentul de

securitate socială angajatorului său. Angajatul are dreptul la salariu integral doar atât

timp cât durata incapacităţii sale nu depăşeşte un an de la data accidentării.

Prestaţiile se plătesc în regim forfetar, fără corelare cu venitul anterior. Prestaţia

pentru accidente de muncă se plăteşte într-un cuantum de 27,87 EUR pe zi pentru un

părinte singur sau o persoană căsătorită având în întreţinere un/o soţ/soţie care nu

este angajat/ă cu normă întreagă şi de 20,97 EUR pe zi pentru alte persoane.

Prestaţia se plăteşte începând cu a patra zi de accident şi timp de maxim 12 luni.

Angajatorul plăteşte diferenţa dintre salariu şi prestaţie (dacă aceasta din urmă este

mai mică).

Pentru o incapacitate de muncă de 90% sau mai mult, se plăteşte o pensie de

invaliditate integrală, indiferent de numărul de contribuţii plătite sau creditate. Pentru

o incapacitate de 20% până la 89%, pensia plătită variază între 14,74 EUR şi

65,61 EUR pe săptămână. Pentru o incapacitate de 1% până la 19%, se plăteşte o

prestaţie forfetară care variază de la 227,62 EUR la 324,24 EUR.

Pentru decesele produse la locul de muncă se oferă o pensie de urmaş – calculată ca şi

cum decedatul ar fi plătit cuantumul maxim de contribuţii. Aceasta se plăteşte

văduvei/văduvului şi copiilor decedatului.

Cum puteţi obţine prestaţii?

Toate prestaţiile în numerar sunt administrate de Departamentul securităţii sociale

(Dipartiment tas- Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin



În cazul prestaţiei pentru accidente de muncă, accidentul sau boala profesională este

certificată de medicul generalist (de familie), este acceptată, de obicei, ca atare de

către angajator şi este coroborată de martori. Dacă incapacitatea de muncă depăşeşte

10 zile, cazul este evaluat de comisia medicală a Departamentului de securitate

socială.



Iulie 2012 19

Primele trei zile de accidentare sau boală nu sunt asigurate de Departamentul de

securitate socială, ci de angajator. Prestaţia de securitate socială se plăteşte direct

persoanei asigurate, dar aceasta are obligaţia de a restitui acest cuantum

angajatorului său. În cazul liber profesioniştilor, cuantumul se plăteşte solicitantului şi

este păstrat de acesta.



Iulie 2012 20

Capitolul IX: Prestaţii familiale

Când aveţi dreptul la prestaţii familiale?

Alocaţia pentru copii, alocaţia pentru copii cu handicap şi alocaţia pentru asistenţă

maternală sunt clasificate drept prestaţii familiale. Primele două prestaţii sunt plătite

persoanelor cu reşedinţa în Malta, pe baza unei evaluări a resurselor.

Alocaţia pentru copii se acordă tuturor familiilor cu copii sub vârsta de 16 ani, dacă

venitul ambilor părinţi nu a depăşit 24 225,32 EUR în anul de dinaintea depunerii

cererii. Copiii cu vârsta de 16 ani şi mai mult trebuie fie să frecventeze studii la zi şi să nu beneficieze de venit pentru studiile lor, fie să fie înregistraţi ca şomeri. În toate

cazurile, aceştia nu pot fi salariaţi şi nu pot avea dreptul la alte prestaţii sociale.

Alocaţia pentru copii cu handicap se acordă tuturor familiilor cu un copil cu handicap

fizic sau mintal şi care nu primesc altă pensie de securitate socială pentru acest

handicap.

Alocaţia pentru asistenţă maternală se acordă pentru un copil despre care o instituţie

de protecţie socială recunoscută a certificat că se află în plasament.

Ce se asigură?

Alocaţia minimă plătibilă pentru copii este de 350 EUR pe an pentru fiecare copil, cu

aplicarea următoarelor limite maxime:

▪ un copil: 96,32 EUR pe lună;

▪ doi copii: 192,64 EUR pe lună;

▪ trei copii: 288,96 EUR pe lună;

▪ patru copii: 385,28 EUR pe lună;

▪ alţi copii în plus: 96,32 EUR pe lună (maxim pentru fiecare copil).

Cu condiţia ca venitul parental total să nu depăşească 24 225,32 EUR* pe an,

prestaţia anuală plătibilă este echivalentă cu un procent (în funcţie de numărul de

copii) din 24 225,32 EUR minus venitul total al părinţilor (net din contribuţiile de

securitate socială plătite). Există un prag de venit minim de 4 960,32 EUR, însemnând

că orice venit sub acest prag va fi considerat a fi de 4 960,32 EUR. Diferenţa obţinută

din 24 225,32 EUR minus venitul calculabil este înmulţită cu 6% pentru fiecare copil.

Alocaţia pentru copii cu handicap (Allowance għal Tfal b'Diżabilità) se acordă în

cuantum de 16,31 EUR pe săptămână părinţilor unui copil cu handicap ca supliment la

alocaţia pentru copii. Aceasta se plăteşte indiferent de venitul părintelui.



Iulie 2012 21

Cum puteţi obţine prestaţii familiale?


(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin





Iulie 2012 22

Capitolul X: Şomaj

Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj?

Prestaţiile de şomaj se plătesc atât în baza regimului de tip contributiv, cât şi a celui

de tip necontributiv. Prestaţia de şomaj se acordă oricărei persoane şomere cu 50 de

săptămâni de contribuţii plătite şi 20 de săptămâni de contribuţii plătite sau creditate

în cursul anului anterior celui în care este depusă cererea.

Pentru regimurile de tip necontributiv, se acordă o prestaţie de şomaj specială capului

familiei în locul unei prestaţii de şomaj obişnuite, pe baza unei evaluări a resurselor.

Ajutorul de şomaj se plăteşte capului familiei pe baza unei evaluări a resurselor.

Ce se asigură?

Prestaţia de şomaj se plăteşte la o rată forfetară de 11,26 EUR pe zi pentru un părinte

singur sau pentru o persoană căsătorită având în întreţinere un/o soţ/soţie care nu

este angajat/ă cu normă întreagă şi de 7,37 EUR pe zi pentru alte persoane. Prestaţia

se plăteşte din prima zi de şomaj şi timp de până la 156 de zile de prestaţie. După

aceea, persoana nu mai are dreptul la această prestaţie decât dacă se angajează din

nou timp de cel puţin 13 săptămâni.

Prestaţia de şomaj specială se plăteşte în cuantum de 18,92 EUR pe zi pentru un

părinte singur sau pentru o persoană căsătorită având în întreţinere un/o soţ/soţie

care nu este angajat/ă cu normă întreagă şi de 12,35 EUR pe zi pentru alte persoane.

Prestaţia se plăteşte din prima zi de şomaj şi timp de până la 156 de zile de prestaţie.

După aceea, persoana nu mai are dreptul la această prestaţie decât dacă se angajează

din nou timp de cel puţin 13 săptămâni. Numărul total de zile de prestaţie nu poate

depăşi în nicio situaţie numărul total de contribuţii plătite de persoana respectivă de la

afilierea sa la regimul de securitate socială.

Ajutorul de şomaj se plăteşte la o rată care poate varia în funcţie de evaluarea

resurselor şi diferă în special în funcţie de componenţa familiei.

Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj?


(Dipartiment tas- Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin



Solicitantul trebuie să fie înregistrat ca şomer şi trebuie să fie capabil de şi disponibil

pentru muncă. Prestaţia plătită acoperă şase zile pe săptămână.



Iulie 2012 23

Capitolul XI: Resurse minime

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime?

Ajutorul social se plăteşte capului familiei pe baza unei evaluări a resurselor.

Ce se asigură?

Părinţii singuri sunt consideraţi o familie de plin drept şi au dreptul la ajutor social

(Għajnuna Soċjali), precum şi la alocaţie pentru copii (Allowance tat-Tfal). Ajutorul

social se plăteşte la o rată de 95,43 EUR pe săptămână pentru o persoană, la care se

adaugă alţi 8,15 EUR pentru fiecare membru în plus al familiei. Alocaţia pentru copii se

plăteşte la rata maximă.

Prestaţia variază în funcţie de nivelul de resurse şi de numărul de persoane din cadrul

familiei. Cu toate acestea, dacă există copii angajaţi sau liber profesionişti, aceştia nu

sunt consideraţi parte a familiei în ceea ce priveşte acordarea prestaţiei. Pragul de

venit corespunde ratelor de ajutor social menţionate mai sus. Ca exemple de cazuri,

cuantumurile lunare pentru familiile fără niciun alt venit ar fi:

▪ persoană singură: 413,53 EUR;

▪ cuplu fără copii: 448,85 EUR;

▪ cuplu cu 1 copil: 484,17 EUR;

▪ cuplu cu 2 copii: 519,48 EUR;

▪ cuplu cu 3 copii: 554,80 EUR;

▪ părinte singur cu 1 copil: 448,85 EUR;

▪ părinte singur cu 2 copii: 484,17 EUR.

Durata prestaţiilor este nelimitată cât timp sunt satisfăcute condiţiile prevăzute. Alte

prestaţii acordate pe baza evaluării resurselor se acordă cu titlu de ajutor social, în

funcţie de diferitele nevoi sociale, incluzând ajutor pentru costurile cu locuinţa şi

utilităţile.

Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime?


(Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali). Se pot depune cereri pentru orice prestaţie prin cele

24 de birouri districtuale ale Departamentului (22 în Malta şi două pe insula-soră

Gozo).



Iulie 2012 24

Capitolul XII: Îngrijire pe termen lung

Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung?

Nu există o definiţie concretă pentru îngrijirea pe termen lung. Cu toate acestea, o

persoană trebuie, în primul rând, să aibă peste 60 de ani şi/sau să sufere de un

handicap care să o împiedice să locuiască singură în propria casă pentru a putea fi

eligibilă pentru una dintre instituţiile destinate persoanelor în vârstă care oferă cazare

permanentă. Persoanele care nu sunt implicate în activităţi sociale şi persoanele care

suferă de afecţiuni medicale şi care ar putea fi expuse riscului atunci când petrec mult

timp singure au, de asemenea, prioritate. Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul internării

în centrele de îngrijire de zi pentru persoane în vârstă, deşi se acordă, de obicei,

prioritate persoanelor care se pot mişca şi sunt independente. Nevoia şi tipul de boală

sunt condiţii preliminare pentru persoanele care apelează la instituţii psihiatrice şi

celelalte instituţii/spitale. În toate cazurile, eligibilitatea se stabileşte în urma unei

evaluări medicale.

Ce se asigură?

Nu există un regim specific pentru îngrijirea pe termen lung. Asigurarea se acordă mai

degrabă prin diferite regimuri care oferă prestaţii în numerar şi prestaţii în natură.

Acestea sunt organizate la nivel central, dar sunt oferite şi la nivel comunitar. Ele sunt

stabilite parţial pe baza urma evaluării resurselor şi parţial în funcţie de nevoi.

Există mai multe servicii comunitare pentru sprijinirea persoanelor în vârstă şi a

persoanelor cu nevoi speciale care trăiesc în comunitate. Scopul acestor servicii este

de a permite beneficiarilor unor astfel de servicii să continue să trăiască în comunitate

cât mai independent, de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora şi, de asemenea, de a

oferi perioade de repaus şi sprijin pentru îngrijitorii neoficiali. În ultimă instanţă,

aceste servicii ajută la preîntâmpinarea sau întârzierea cererii de îngrijire rezidenţială

pe termen lung, prin oferirea asistenţei necesare în propria locuinţă a clientului.

▪ Serviciu de livrare la domiciliu a meselor: obiectivul Serviciului de livrare la

domiciliu a meselor este de a sprijini persoanele vârstnice şi alte persoane care

locuiesc în continuare în propria locuinţă, dar care nu îşi pot pregăti o masă

decentă. Corpul Crucii Malteze (o organizaţie neguvernamentală), în colaborare cu

Departamentul pentru persoane în vârstă şi îngrijire comunitară, asigură acestor

persoane o masă caldă la un cost subvenţionat.

▪ Serviciu de reparaţii şi întreţinere la domiciliu: obiectivul este de a ajuta adulţii mai

în vârstă şi persoanele cu nevoi speciale să continue să trăiască în propria casă

într-un mod cât mai independent posibil. Acesta oferă o gamă de aproximativ 70

de tipuri de lucrări care variază de la reparaţii electrice la lucrări de instalaţii de

apă şi canal, tâmplărie şi transport de obiecte. Serviciul este solicitat, în mod

normal, prin telefon.

▪ Serviciu de ajutor pentru îngrijirea la domiciliu: acest serviciu oferă ajutor

personal, din afara sferei îngrijirilor, şi activităţi casnice uşoare pentru adulţii în

vârstă şi pentru persoanele cu nevoi speciale.



Iulie 2012 25

▪ Serviciu pentru persoanele care suferă de incontinenţă: scopul acestui serviciu este

de a uşura problema (problemele) psihologică(e) la care ar putea fi supusă o

persoană ca urmare a incontinenţei. De asemenea, prin furnizarea de scutece

subvenţionate masiv, acest serviciu ajută la diminuarea solicitării fizice şi

financiare exercitate asupra familiilor care au membri cu probleme de incontinenţă.

Serviciul pentru persoanele care suferă de incontinenţă sprijină şi încurajează

astfel persoanele invalide şi adulţii în vârstă cu incontinenţă să continue să trăiască

în comunitate.

▪ Serviciu de asigurare a asistentelor comunitare: acest serviciu include o abordare

bazată pe o echipă formată din mai mulţi profesionişti, care lucrează îndeaproape

cu departamentele de sănătate şi sociale, alţi profesionişti, entităţi şi agenţii.

Echipa aspiră la coordonarea îngrijirii într-o manieră holistică centrată pe

persoană, orientată spre necesităţile persoanei, şi să lucreze în colaborare cu

pacienţii şi rudele/îngrijitorul acestora, pentru a promova sănătatea, autoîngrijirea

şi pentru a maximiza potenţialul şi independenţa medicală prin educaţie,

emancipare şi sprijin. Echipa reglementează oferirea de servicii de îngrijire la

domiciliu şi în parteneriat cu prestatorii de servicii încearcă să promoveze un

serviciu de îngrijire comunitară de înaltă calitate.

▪ Serviciu de îngrijire la distanţă: Serviciul de îngrijire la distanţă permite abonatului

să sune pentru a obţine asistenţă atunci când are nevoie. Acesta urmăreşte să

asigure linişte sufletească adulţilor în vârstă, persoanelor invalide şi celor cu nevoi

speciale, încurajându-le astfel să continue să trăiască în propria locuinţă. Îngrijirea

la distanţă este, de asemenea, o sursă de linişte pentru îngrijitorii şi rudele

abonatului.

▪ Serviciu de centre de zi: scopul acestui serviciu este de a ajuta la prevenirea

izolării sociale şi a sentimentului de singurătate şi de a reduce dificultăţile de

interacţiune socială pe care tind să le întâmpine persoanele în vârstă. De

asemenea, serviciul urmăreşte să motiveze vârstnicii, încurajându-i să participe la

planificarea activităţilor centrelor de zi. Permiţând persoanelor în vârstă şi

persoanelor cu handicap să rămână cât mai independente şi mai integrate din

punct de vedere social, serviciul oferă, de asemenea, o perioadă de repaus pentru

rude şi îngrijitori.

În ceea ce priveşte îngrijirea cu cazare, există o instituţie centrală pentru persoane in

vârsta care oferă cazare permanentă, completată de opt instituţii regionale, toate

administrate de stat. Există, de asemenea, cămine cu cazare private. În plus, există o instituţie psihiatrică centrală administrată de stat care asigură tratament şi îngrijire

pentru persoanele cu handicap mintal. O altă instituţie/un alt spital central/ă,

administrat/ă de stat, asigură îngrijire pe termen lung pentru pacienţii bolnavi de

cancer şi alte boli maligne. Există, de asemenea, 18 centre de îngrijire de zi

administrate de stat care sunt deschise zilnic între orele 8:30 şi 16:00, oferind terapie

profesională prin îngrijire cu cazare parţială.

Persoanele care primesc prestaţii în natură trebuie să efectueze o contribuţie la

costurile bunurilor sau serviciilor. În cazul ajutorului pentru îngrijirea la domiciliu:

▪ 2,33 EUR pe săptămână, pentru o persoană singură, fără mese incluse;

▪ 3,49 EUR pe săptămână, pentru o persoană singură, cu mese incluse;

▪ 3,49 EUR pe săptămână, pentru un cuplu, fără mese incluse;

▪ 5,24 EUR pe săptămână, pentru un cuplu, cu mese incluse;

▪ livrare de mese la domiciliu: 2,21 EUR pentru fiecare masă;



Iulie 2012 26

▪ serviciu de reparaţii şi întreţinere la domiciliu: ratele variază în funcţie de lucrare,

iar clienţii trebuie să asigure materialele;

▪ incontinenţă: scutece normale şi extra-absorbante, între 0,19 EUR şi 0,29 EUR, în

funcţie de mărime.

Utilizatorii serviciilor de îngrijire cu cazare parţială plătesc o taxă nominală care

variază între 2,33 EUR şi 5,82 EUR pe lună. Persoanele cazate în căminele de bătrâni

contribuie cu 60% din venitul lor total (acesta include pensia din partea

Departamentului de servicii sociale, prime, pensii din străinătate, dobânzi bancare,

chirii etc.). Persoanele cazate la St. Vincent de Paul contribuie cu 80% din venitul lor,

cu condiţia să nu rămână cu mai puţin de 1 400 EUR pe an la dispoziţia lor.

Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung?

Se poate beneficia de îngrijire pe termen lung prin intermediul Ministerului Sănătăţii,

Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare, care are responsabilitatea pentru

acordarea prestaţiilor în natură în ceea ce priveşte îngrijirea pe termen lung.



Iulie 2012 27

Anexa: Adrese şi site-uri utile

Ministerul Justiţiei, Dialogului şi Familiei este responsabil pentru supravegherea

prestaţiilor plătite de Departamentul de securitate socială, în timp ce Ministerul

Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare este responsabil pentru

asigurarea serviciilor de asistenţă medicală şi a mecanismului necesar de monitorizare

şi control prin intermediul Departamentului de sănătate.

Pentru probleme de securitate socială care privesc mai multe ţări ale UE, puteţi căuta

o instituţie de contact din Europa în registrul public al instituţiilor europene de

securitate socială menţinut de Comisia Europeană şi disponibil la:

http://ec.europa.eu/social-security-directory

Portalul de e-guvernare maltez

http://www.mygov.mt

Ministerul Justiţiei, Dialogului şi Familiei

Ministeru tal- Ġustizzja, Djalogu u l-Familja

Palazzo Ferreria

Republic Street

Valletta VLT 2000

Tel.: +356 2590 3100

Fax: +356 2590 3121

http://www.socialpolicy.gov.mt

Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare

Ministeru għas-Saħħa, l-Anzjani u l-Kura fil-Komunità

Palazzo Castellania

15, Merchants Street

Valletta

Tel.: +356 2122 4071-7

Fax: +356 2299 2655

https://ehealth.gov.mt

Departamentul de securitate socială

Dipartiment tas-Sigurtà Soċjali

38, Ordnance Street

Valletta

Tel.: +356 2590 3000

Fax: +356 2590 3121

http://www.socialsecurity.gov.mt

Autoritatea pentru Locuinţe

Awtorità għad-Djar

22, Triq Pietro Floriani

Floriana

Tel.: +356 22991000

Fax: +356 22991001


http://ec.europa.eu/social-security-directory

https://www.mygov.mt/

http://www.socialpolicy.gov.mt/

https://ehealth.gov.mt/

http://www.socialsecurity.gov.mt/




Iulie 2012 28

Departamentul pentru persoane în vârstă şi servicii comunitare

Dipartiment għall-Anzjani u s-Servizzi fil-Komunità

Ċentru Ħidma Soċjali

469, St. Joseph High Road

Sta. Venera

Tel.: +356 22788300

Fax: +356 22788330


Comisia naţională pentru promovarea egalităţii

Kummissjoni Nazzjonali għall-Promozzjoni u

l-Ugwaljanza

No 4, Gattard House,

National Road,

Blata l-Bajda

Tel.: +356 2590 3850

Fax: +356 2590 3851


Comisia naţională pentru persoane cu handicap

Kummissjoni Persuni b'Diżabilità

469, St Joseph High Road

Sta. Venera

Tel.: +356 2148 7789

Fax: +356 2148 4609

http://www.knpd.org

Departamentul pentru standarde de protecţie socială

Dipartiment ta l-Istandards fil-Ħarsien Soċjali

469, St Joseph High Road

Sta. Venera

www.socialpolicy.gov.mt

Comisia naţională pentru familie

Kummissjoni Nazzjonali għall-Familja

Ministerul Educaţiei, Muncii şi Familiei

Palazzo Ferreria

Republic Street

Valletta


Departamentul pentru informaţii în domeniul sănătăţii

Dipartiment tal-Informazzjoni dwar is-Saħħa

95, G'Mangia Hill

G'Mangia




http://www.knpd/




Drepturile dumneavoastră de securitate...

Documents

Transcript of Drepturile dumneavoastră de securitate...