Grădiniţa P.P. Nr.2Propunătoare: GĂINAR IRINA

PROIECT DE ACTIVITATE

ARIA CURRICULARĂ: Educaţie pentru societate –Drepturile copilului. TEMA: ”Să facem o lume mai frumoasă şi mai sănătoasă”. Forma de realizare. Activitate interdisciplinară- Educaţie pentru societate,educaţie ecologică ,educarea limbajului, educaţie muzicală, activitate practică. Tipul de activitate : consolidare de cunoştinţe. Obiectiv fundamental: Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare în societate; Dezvoltarea capacităţii de a înţelege implicaţiile poluării în viaţa oamenilor şi cultivarea interesului pentru promovarea stării de sănătate în mediul înconjurător;Cunoasterea, respectarea drepturilor copilului, a indatoririlor acestora in contextul social comunitar national, european; OBIECTIVE OPERAŢIONALE: - să compare imagini care reprezintă aspecte din viaţa copiilor - să analizeze un text narativ relevând mesajul privind respectarea drepturilor copiilor - să exprime opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic - să argumenteze necesitatea respectării drepturilor copiilor -să-l educăm în sprijinul ocrotirii şi protecţiei medilui înconjurător, -formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător;-cunoaşterea importanţei curăţeniei în mediul înconjurător;-aplicarea unor norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. -să recunoască din imaginile prezentate câteva exemple nocive ale poluării;

- să cunoască câteva modalităţi de luptă împotriva poluării;- să recunoască materialele refolosibile puse la dispoziţie.- să mânuiască corect materialele pentru realizarea temei;- să iubească şi să ocrotească natura.

Strategia didactică

a) Metode: conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul.b) Mijloace didactice: panou cu imagini adecvate temei, materiale refolosibile (pahare

de iaurt, cutii carton, ambalaje de la mobilă, nasturi, lână, vinilin, sac de iută, deşeuri de blană sintetică, deşeuri de piele, dopuri de plastic, şnur, sârmă, etc.

Etapele activităţiiConţinutul activităţii

Strategia didacticăActivitatea educatoarei

Activitatea copiilor

I. Organizarea activităţii

1. Captarea atenţiei Educaţie muzicală

Se pregăteşte materialul şi copiii pentru activitate. Se prezintă copiilor un tablou cu imagini reprezentând aspecte ale poluării mediului. Se intuiesc imaginile şi se fixează conţinutul lor prin cântecul“Priviţi la soare”.

Participă la pregătirea activităţii.

Verbalizează şi cântă.

Lucru în echipă

ObservaţiaConversaţiaExerciţiul

2. Anunţarea temei şi formularea obiectivelor

II. Desfăşurarea activităţii Cunoaşterea

mediului

Educarea limbajului

La activitatea de astăzi vom discuta despre planeta pe care noi locuim, ce trebuie să facem ca ia să rămână curată, frumoasă, sănătoasă. Tema activităţii este: “Să facem o lume mai frumoasăşi mai sănătoasă!”

Am pregătit pentru voi mai multe materiale, din care trebuie să învăţaţi ce trebuie să faceţi ca pământul să rămână curat, ca voi să vă bucuraţi de viaţă, de toate lucrurile din jurul vostru. Se cere în continuare copiilor să explice noţiunile “poluare”, “deşeuri”şi“materiale refolosibile”.

Am să vă pun la început câteva întrebări despre lucruri învăţateînactivităţile anterioare, să văd daca vă mai aduceţi aminte:- Pe ce planetă locuiesc oamenii?- Cum se numeşte Pământul?- De ce se numeşte “Planeta albastră”?- De ce se mai numeşte “Planeta vie”?- Cine contribuie la menţinerea vieţii pe Pământ?

Reţin

Intuiesc imaginile

Explică noţiunile

Răspund la întrebări

Recită poezia

ExplicaţiaObservaţia

Problemati-zarea

Conversaţia

Conversaţia

Observaţia

Educaţie muzicală

Activitate practică

- Ce este poluarea?-Ceefect are asupra oamenilor?- Unde o întâlnim? (apa, aer, sol)- Se recită poezia “Păstraţi planeta cu soare”.- Exemplificaţi locuri poluate pe care le-aţi observat cu ocazia plimbărilor, vizitelor, excursiilor.- Se revine la tabloul cu imagini poluate şi se subliniază: “Este mai bine ca toţi copiii Pământului să se bucure în fiecare zi de sănătate, libertate, pace, jocuri, jucării… ca şi în cântecul învăţat “Toţi copiii Pământului”. Ce se poate face cu materialele refolosibile (deşeuri)?

Cântă cântecul

ConversaţiaExerciţiulExplicaţia

Exerciţiul

Activitate practică

Explicarea şi demonstrarea temei

Explicarea temei de către copii

Evaluarea lucrărilor

Se intuiesc împreună cu copiii materialele refolosibile distribuite pe colective, se oferă posibiliatatea copiilor să-şi aleagă colectivul la care doresc să lucreze:- tablouri pe support textil: sac de iută, lână, nasturi, şnur, resturi de blană sintetică, capace sticlă plastic, pahare iaurt- tablouri metaloplastie: tuburi pastă de dinţi, cartoane ambalaje.- ghiveci cu lalele: pahare iaurt, sârmă.

Se trece pe la fiecare colectiv, se explică şi demonstrează tehnica de lucru prin care se poate da utilitate acestor deşeuri.

Copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi (la nevoie) pe parcursul executării temei.

Se anunţă încetarea lucrului. Se organizează o expoziţie cu

Denumesc materialele refolosibile, deşeurile şi sursa acestora.

Reţin explicaţiile

Execută lucrările

Încetează lucrul. Expun lucrările, a-nalizează

ExplicaţiaDemonstraţia

Exerciţiul

Conversaţia

III. Încheierea activităţii

lucrările copiilor. Se evaluează lucrările copiilor, se evidenţiază latura educaţiei ecologice cu mesajul că şi cei mai mici pot realiza lucruri deosebite din deşeuri.

Se apreciază comportamentul copiilor şi desfăşurarea activităţii.

critic şi autocritic, prezintă ma-terialele din care au lu-crat pentru a face o lume mai frumoa-să.

Tema : Abordarea interculturalităţii în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu copiii preşcolari

Tipul de activitate: Consolidarea, verificarea şi evaluarea de cunoştinţe

Forma de realizare : Şezătoare

Scopul activităţii : educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului

nostru şi faţă de cele ale altor popoare dezvoltarea capacităţii de a comunica cu copiii aparţinând

altor etnii prin diferite forme de activitate.

Obiective operaţionale:1. să denumească ţara în care trăiesc, limba vorbită,

zonele geografice, alte ţări şi activităţi comune, agreate de toţi copiii

2. să descrie toate elementele portului popular românesc şi unguresc, în funcţie de costumul cu care sunt îmbrăcaţi

3. să decoreze spaţiul plastic (ulcior, costume populare, farfurii) cu elemente specifice etniei lor (român, maghiar) respectând culorile tradiţionale

4. să „coase ” trecând firul de aţă prin „orificiile” ştergarului de la un capăt la altul, alternând apoi culorile

5. să ţeasă mânuind corect suveica printre firele de urzeală

6. să toarcă mânuind corect fusul până la final7. să recite poezia însuşită anterior expresiv folosind o

intonaţie corespuntătoare8. să interpreteze cântecele însuşite anterior respectând

durata şi intensitatea sunetelor9. să enunţe ghicitori, proverbe, ,zicători culese din

înţelepciunea poporului român, înveselind sezătoarea10. să respecte în cadrul dansului paşii specifici jocului

popular românesc şi unguresc

Metode şi procedee : conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizareaMaterial didactic folosit : ştergare, covoraşe, costume populare, căruţe, farfurii, ulcior, fuior, fus, lână, hârtie, creioane colorate, război de ţesut, aţă, aparatura audio, CDMaterial bibliografic: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţă, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005 Antologie de texte literare

Culegere de cântece

EVENIMENTUL

DIDACTIC

CONŢINUTUL

ŞTIINŢIFICSTRATEGIIDIDACTICE

EVALUAREA(instrumente şi indicatori)

MOMENT ORGANIZATORIC

Asigurarea condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a sezătorii:

- aerisirea sălii de grupă- pregătirea materialului didactic

ANUNŢAREA TEMEI

Anunţarea şezătoarei şi oaspeţii sosiţi la ea

Convorbirea

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Discuţii introductive despre:- şezătoare şi schimb de cadouri

între copiii celor doua etnii - ţara noastră, limba vorbită, zone

geografice- alte popoare (limba vorbită, ce le

place copiilor de acolo să facă)- costume populare (româneşti şi

ungureşti ) Copiii vor:

- recita- interpreta cântece- spune ghicitori, proverbe, zicători- face rime- dansa

Între timp vor şi lucra la măsuţe:- vor „coase”- vor toarce- vor ţese- vor decora

Explicaţia Conversaţia Problematizarea

Exerciţiu

Proba orală

Se fac aprecieri individuale şi colective pe tot parcursul activităţii , în funcţie de corectitudinea răspunsurilor.

Proba practică

Proba scrisă

ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Copiii fac schimb de cadouri după ce se fac aprecierile generale. Se încheie cu o horă a prieteniei (români, maghiari)

ExplicaţiaConversaţia

ŞEZĂTOAREA

Copiii intră în sala de grupă pe un fundal muzical specific românesc. Spun

de ce s-au adunat (pentru a face o şezătoare) şi că aşteaptă oaspeţi dragi (colegii lor de la secţia maghiară) intră în sală pe un fundal muzical specific lor, unguresc explică ce vor face la şezătoare şi de ce o fac (doresc să afle cât mai

multe lucruri despre etniile lor – română, maghiară; pentru a se distra împreună, iar la sfârşit fac schimb de lucrări făcute la şezătoare)

spun câteva date despre: ţara noastră, limba vorbită, zonele geografice, costumele populare purtate, ţările pe unde au umblat, ce limbă au auzit vorbindu-se pe acolo şi ce făceau copiii de pe acele meleaguri

între timp lucrează la măsuţe, dar vor spune şi poezii, cântece, ghicitori, proverbe, zicători

Poezia „LIMBA ROMÂNEASCĂ” de George Sion – (fragment ) Mult e dulce şi frumoasă,

Limba ce-o vorbim – Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm Şi pe buze – aduce miere Când o cuvântăm. Românaşul o iubeşte Ca sufletul său Vorbiţi, scrieţi româneşte, Pentru Dumnezeu !

Cântec „ Mi-o zis mama ” – cântec popular

Mi-o zis mama că mi-o da Văleleu, văleleu Zestre când m-oi mărita Văleu, văleu,văleleu. 20 de perne moi Văleleu, văleleu Toate pline cu ţânţari Văleu, văleu, văleleu. 20 de perne mici Văleleu, văleleu Toate pline cu furnici Văleu, văleu, văleleu. 2 raţe crăcănate Văleleu, văleleu Alea cică-s vaci cu lapte Văleu, văleu, văleleu.

Cântec în limba maghiară – „ KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE... ”

KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE GYAVA LEGENY KINEK NINCS SZERETOJE GYAVA LEGENY KINEK, KETTO SHEJ DE HAROM NINSC, NEM IS SZEP LEGENY,KINEK GONDOR HAJA NINCS.

EDES JO ANYAM ,NEM IROK TOBB LEVELET. MERT A CSIKO MEGRLIGTA A JOBB KEZEM. FAJDALMASAN KILATSZIK A ZOKOGASA.

„Gura vă merge, dar mâinile la fel?”- verificarea modului în care lucrează la măsuţe

„Cine ştie să ne spună câteva vorbe înţelepte despre: lucru, sărăcie, timpul pierdut şi ziua buna?”

Lucru bine început e pe jumătate făcut! Sărăcia se uită la poarta omului muncitor, dar nu îndrăzneşte

să intre! Timpul pierdut nu se mai întoarce! Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!

„Hai puţin şi picioarele să ni le încălzim!”

Joc şi cînt : „Drag mi-e jocul românesc” Drag mi-e jocul românesc, Dar nu ştiu cum să-l pornesc, Hei, hei ! Tra, la, la.....

Că de nu l-oi porni bine, Oi păţi mare ruşine, Hei, hei! Tra, la, la.....

Nu te uita la cojoc, Ci te uită cum mai joc, Hei,hei ! Tra, la, la.....

Drag mi-e jocul românesc, Dar nu ştiu cum să-l pornesc, Hei,hei ! Tra, la, la.....

„ SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK...”- cântec popular unguresc SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK NINCSEN PARJA, A SZEKELY KISLANYNAK TELEVAN-A, TELEVAN-A, SZAJA EDES CSOKKAL ZSEBKENDOZE,CSORGO MOGYOROVAL.

„Am dansat, am recitat, dar voi ştiţi a spune ghicitori?”

Cavaler împintenat

Sus pe gard stă cocoţatŞi tot strigă prin veciniCă e şef peste găini. (cocoşul)

Cine şade în cuibarCa un cocoloş de var? (oul)

E o pasăre ce-noatăŞi măcăie prin ogradă. ( raţa )

„ Dar la rime vă pricepeţi? ” Greieraşul fără frică, cere boabe la.......(furnică ) Toarce-ntruna mititica, ştiţi voi cine-i? E....(pisica ) Oul ce în mână–l are, dacă nu e mic e....( mare )

„ Am tors, am ţesut, am „cusut”, am decorat, am petrecut, iar acum din nou la dans”

Dans popular unguresc – „ CSARDAS ” RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis Refr. RAMAS CSIZMA ,HADD SZAKADJON EL, CSAK A BABAM , SOSE HADJON EL, GALAMBON RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis

Dans popular românesc – „CIULEANDRA” – (fetele dansează şi băieţii spun strigăturile) Foaie verde siminoc Ţineţi ciuleandra pe loc Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Învărtiţi-o niţeluş C-ajungem acuş-acuş Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Ţineţi-o flăcăi aşa Până ne-ajunge Puica

Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Două fire, două paie Ia ciuleandra la bătaie Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Şezătoarea se încheie după ce sunt făcute aprecierile. Copiii sunt recompensaţi cu Kürtos Kalacs sau Poale-n brâu. Cei de la secţia romană oferă copiilor de la secţia maghiară şi invers, ceea ce au lucrat la măsuţe, iar la sfârşit se face o horă a prieteniei între cele două etnii pe muzica compusă de Ludwig van Beethoven, „Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a .

„ Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a

Versuri : Fr. Schiller Muzica : Ludwig van Beethoven

Slavă ţie, stea curată,Voie bună pe pământ,

Astăzi ne simţim aproapeSol din rai cu soare sfânt,

Vraja ta aduce iaraşi Pe popor lângă popor

Toţi pe lume fraţi noi suntem,Când apari uşoară-n zbor.

Cine a avut norocul De prieteni buni să dea,

Cine ştie ce-i iubireaLăngă noi cântând să stea.

Fericit un suflet drag te

Poate face pe pământ,Cine n-a simţit iubirea

Plece dintre noi plângând.

Întocmit de:

ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ„20NOIEMBRIE- ZIUA DREPTURILOR COPILULUI”

TEMA:”SUNTEM MICI, DAR AVEM DREPTURI!”

Scopul acestei activităţi a fost : -să înţeleagă si să conştientizeze pe baza unor informaţii simple, drepturile pe care

le au, -să găsească soluţii de valorificare a drepturilor copiilor în relaţia cu cei din jur,

- să dezvolte relaţii de colaborare, solidaritate, prin roluri specifice activităţii în grup.Obiectivele următite au fost : -iniţierea copiilor într-un comportament conştient, responsabil ,de înţelegere şi toleranţă, -cultivarea curajului de a răspunde pentru propriile fapte şi de a acţiona conştient faţă de drepturile lor.

Pentru că fiecare copil trebuie să-si cunoască drepturile sale şi să devină un apărător al lor,la Grădiniţa P.P. Nr.2 din Tg-Mureş, grupa pregătitoare , «  Ziua Drepturilor Copilului « a fost marcată prin iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni concrete de promovare a drepturilor copilului. Am avut ca invitaţi pe d-na Colceriu Magdalena şi d-na Sava Laura de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş,părinţii copiilor.Cu ajutorul materialeor publicitare ( brosuri, ghiduri, postere ,CD) ,la care şi-a adus contribuţia şi d-na directoare Chirteş Ana,avut loc informarea şi educarea preşcolarilor în legătură cu drepturile copilului :. Drepturile copiilor:

Toţi copiii au aceleaşi drepturi. Orice copil are dreptul la viaţă. Orice copil are dreptul la un nume şi la o familie. Copilul are dreptul de a-şi exprima opinia. Orice copil are dreptul la asistenţă medicală. Orice copil are dreptul la joc, odihnă, recreere. Copilul are dreptul de fi protejat împotriva violenţei şi abuzurilor. Orice copil are dreptul de a trăi în pace şi siguranţă.”

(Din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului - 1989)

Pe baza informatiilor primite ,copiii au participat la jocuri .Exemplu:Jocul”Ia ghiciţi acuma...”.În timpul jocului s-a explicat cât este de important

să-i asculte cu atenţie pe ceilalţi când vorbesc şi să respecte opiniile lor.Activitate artistico- plastică cu tema «  Este dreptul meu », realizând o expozitie :Aplicarea hărţii conceptuale:”ESTE DREPTUL MEU”.Se împart copiii în grupuri de cate 4-5 şi fiecare grup primeşte o foaie de bloc de desen

mare în mijlocul căreia este desenat un copil.Am anunţat tema:”Este dreptul meu”.Reguli:Fiecare copil se gandeşte ce a învăţat din toate activităţile desfăşurate, prin consultare şi

cooperare între coechipieri îşi fixează un anumit aspect pe care să-l redea pe fişă unind dreptul desenat pintr-o linie cu imaginea copilului din centrul foi.

Anunţă terminarea temei prin metoda „Creioanele la mijloc”. Copiii rezolvă sarcina primită.Fiecare grup „citeşte fişa”.Se fac completări ,aprecieri .De asemenea în cadrul acestei activităţi a avut loc informarea părinţilor cu privire la

rolul lor la responsabilităţile şi obligaţiile ce le revin în apărarea,protejarea şi garantareadrepturilor copiluluidin perspectiva prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la „Drepturile copilului”.Totodată le-am recitat următoarea poezie:

“Un copil este ca o sămânţă de floare...Cât de frumos va creste, cât de frumos va rodi,Depinde de grădinarul care o va îngriji,De ce pământ si de câta lumină si apă are,De cât e de ferită de frig, de furtună si de soare prea tare.E atât de plăpândă...Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioareCând e tot ce va mai rămâne în urma ta.” Irina Petrea- psiholog

În încheierea activităţii, au fost interpretate cantece şi poezii despre copilărie.

ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

PROIECTUL « PRIMĂVARA EUROPEANĂ » « SPRING DAY »

Proiectul « Primăvara Europeană » este un centru activ de informare, conceput ca un loc de întâlnire pentru cadrele didactice care doresc să lucreze împreună în cadrul

proiectelor europene, dar şi un mijloc de informare în legătură cu noile metode de educaţie, folosind Internetul.Proiectul este creat de şi pentru cadrele didactice care doresc să răspândească conştiinţa europeană în rândul copiilor, să înveţe despre valorile europene, să pună bazele unor proiecte colaborative europene şi să integreze dimensiunea europeană în activitatea lor curentă, participând la simple activităţi cu valenţe pedagogice.

Scopul proiectului : desfăşurarea unor activităţi care permit o mai bună informare a copiilor despre

membrii Uniunii, determinând diferite unităţi de învăţământ să lucreze împreună, ca parteneri, ajutând copiii să colaboreze unii cu alţii, să-şi exprime părerile şi speranţele pentru viitor;

îmbunătăţirea comunicării, a încrederii , a înţelegerii, a solidarităţii şi a toleranţei reciproce

facilitatea accesului liber la educaţie şi la exprimare a copiilor şi tinerilor prin intermediul activităţilor interculturale şi educative în spiritul respectului faţă de diversitate.

Obiectivele proiectului:

Cunoaşterea drepturilor copilului Educarea copiilor în spiritual cetăţenie democratice , pentru pace şi toleranţă.

Cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale, social-politice şi economice în scopul realizării unităţii europene în şi prin diversitate Conştientizarea dimensiunii europeane în educaţie

Cunoaşterea simbolurilor ţărilor din U.E Dezvoltarea capacităţii de a comunica cu copiii altor etnii prin diferite forme de Activitate.

Recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameniPromovarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raporturilor dintre români şi alte etniiPrevenirea apariţiei prejudecăţilor şi înlăturarea celor formatePromovarea unei politici şcolare care să favorizeze egalitatea şanselor în educaţieValorificarea diferenţelor culturale pentru a le transforma în resurse pedagogice

Educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru, cât şi faţă de cele ale altor popoare.

Consolidarea unor relaţii de colaborare, de prietenie, de încredere, care să ducă la favorizarea comunicării, a socializării, a integrării în colectivitate şi în viaţa socialăDezvoltarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării opiniilor în diferite situaţii Educarea trăsăturilor de voinţă şi caracter prin formarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

În organizarea conţinuturilor şi în desfăşurarea activităţilor am folosit metode moderne precum : abordarea interdisciplinară, predarea integrată a cunoştinţelor, învăţarea asistată de calculator, învăţarea prin metoda proiectului.

Grădiniţa noastră a desfăşurat o serie de activităţi cu tematică europeană, a susţinut dezbateri, a desfăşurat acţiuni în care au fost implicate personalităţi locale .Astfel am avut ca invitat pe d-nul Kociş Robert şi D-na Lung Ana-Maria, de la Centrul de Informare Europa din cadrul Consiliului Judeţean , care lea vorbit copiilor despre rolul UE.

Pentru că 9 mai este Ziua Uniunii Europene, şi o lume-ntreagă sărbătoreşte acest eveniment, am organizat o manifestaţie cu tematică interculturală. Acţiunile de cunoaştere a “lumii europene “şi implicit a drepturilor copilului a continuat prin desfăşurarea următoarelor activităţi:

au călătorit imaginar alături de « Eurosteluţa »prin Europa şi au ascultat poveşti despre copiii din alte ţări

au confecţionat drapelul UE şi drapele ale ţărilor membre pe care le-au aşezat alături de drapelul României la “Colţul Europa” au redat prin desene, picturi, ceea ce au înţeles despre

Europa, au alcătuit o expoziţie intitulată « EUROPA ,LA MULŢI ANI! » Concurs “Ce ştim despre Europa?”

Vizita copiilor de laGimnaziul “Friedrich Schiler” ,grupa germană şi a celor de la Grădiniţa P.N.Nr.11, grupa maghiară, prin care s-a realizat:

schimb de cunoştinţe despre Europa copiii au participat împreună la un concurs de cântece, poezii şi

dansuri populare în limba română, maghiarş,germană şi rromă s-a intonat Imnul UE „Oda Bucuriei”şi au învăţat împreună cîntecul

„Prietenia” Acţiunile copiilor au continuat cu o expoziţie de desene intitulată « Eu desenez Europa » Rolul proiectului este de a asigura un viitor european copiilor din gradinite şi şcoli, şanse egale de afirmare şi ca o acţiune de implicare a copiilor în problemele UE.

Participarea la Primavara Europeană înseamnă implicarea într-o iniţiativă care promovează expresii şi discuţii democratice libere şi numai prin învăţare si comunicare copiii noştri vor putea să-şi exprime adevaratele lor păreri şi dorinţe pentru un viitor mai bun. Grădiniţa noastră a desfăşurat o serie de activităţi cu tematică europeană, a susţinut dezbateri, a desfăşurat acţiuni în care au fost implicate personalităţi locale şi a organizat festivităţi cu tematică interculturală. Grădiniţele participante au colaborat între ele la diferite acţiuni şi proiecte, schimburi de experienţă, sărbătorind în diferite moduri, pline de imaginaţie, ”Ziua Primăverii Europene”.Activităţile de pe site au inclus un forum de discuţii despre anumite valori ca pace, democraţie, libertate, toleranţă, egalitate şi solidaritate, precum şi sarcini de lucru pentru grădiniţele care ar dori să lureze împreună pentru depăşirea barierelor culturale.

Beneficiile acestui proiect pentru copiii preşcolari sunt: cunoaşterea şi respectarea drepturilor tuturor copiilor

Prin derularea acestor proiecte ne dorim să formăm anumite valori şi să conturăm atitudini viitoare în privinţa educaţiei interculturale implicite,aducând astfel astfel următoarele beneficii copiilor:

Dezvoltare şi evoluţie personală; Conştiinţă şi încredere în forţele proprii; Abilităţi de comunicare cu copiii minoritari; Lărgirea orizontului de cunoaştere; Deprinderea toleranţei şi a înţelegerii; Conştientizarea faptului că fiecare are de adus o contribuţie valoroasă; Cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice,culturale şi sociale; Libertatea de a-şi exprima propriile opinii etc.

posibilitatea de-a compara reguli care guvernează diferite comunităţi {reguli despre circulaţie, familie, învăţământ, ecologie}

cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale şi economice familiarizarea cu activităţi multiculturale şi educative în spiritul

respectului faţă de diversitate libertatea de a-şi exprima propriile opinii copiii participă la primele lecţii de dimensiune europenă, învaţând să

dezbată ce se întâmplă la nivel european învaţă să recunoască şi să accepte diversitatea culturală facilitează accesul copiilor la acţiunile comunităţii

Copiii au participat activ la actul învăţării, mărindu-le responsabilitatea şi gradul de implicare , au învăţat să-şi impună propriile idei şi să le accepte pe a celorlalţi, au învăţat, prin cooperare, să participe la realizarea unui proiect, asumându-şi responsabilităţi. Spring Day este o ocazie unica pentru noi şi copiii noştri să pună întrebari şi să dezbată ce se întâmplă la nivel european. Faptul că participăm la acest proiect european dovedeşte că suntem în “Europa mare”,că, în grădiniţele din România, copiii noştrii sunt pregătiţi ca “adevăraţi europeni!”

MINISTERUL EDUCAŢIEI, IRDO -BUCUREŞTI CERCETĂRII ŞITINERETULUI

CASA CORPULUI DIDACTIC -MUREŞ

CURS DE FORMARE

PORTOFOLIU

TEMA: EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI

ŞI DREPTURILE COPILULUI

FORMATORI:

Prof.EDITA NAGY, director CCD MureşProf.EUGEN STOICA, inspector de specialitate în MECTProf.IOAN OANCEA, şef sector IRDOProf.ANA PANDREA, Şc.Gen.” Ioan Vlăduţiu” - LuduşÎnv. MARIA BUCUR, Gimn.de Stat”Liviu Rebreanu”- Tg-MureşÎnv.ANCA-DANIELA MOLDOVAN, Gimn. de Stat “Zaharia Boiu”- Sighişoara

AUTOARE: Educatoare: GĂINAR IRINA Grădiniţa P.P.Nr.2, Tg-Mureş

TG-MUREŞ 2008Educatoare:Găinar Irina

Copiii au nevoie de foarte multă protecţie. Se spune că modul în care te porţi cu copiii arată adevărata faţă a omului. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele adulte, cât şi pentru diferitele societăţi şi state.

Un suflet tânăr ca cel al unui copil este ca o pasăre care doreşte să îşi ia zborul. Zborul spiritului nu poate fi ingrădit, el doreşte să fie liber ..Îndată ce un copil este dezavantajat, marginalizat, zborul este compromis, , iar aripile îi vor fi frânte, la fel şi spiritul.Egalitatea între copii ar trebui să reprezinte un mod de viaţă existent, nu doar o concepţie . Culoarea pielii nu poate să determine şi culoarea sufletului, iar limba vorbită nu poate fi un impediment, deoarece copii nu au nevoie de cuvinte să se inţeleagă si să comunice, ei folosesc un limbaj numit Sufletul Lumii, în care cuvintele sunt în plus..

Sănătatea este unul din lucrurile esenţiale la care are dreptul un copil, deoarece sănătatea este o virtute necesară unei vieţi senine

Studiile sunt cele care pun bazele unei cunoaşteri temeinice şi fac lumină acolo unde este întuneric, studiile formează o viitoare persoană de succes care va îmbrăţişa cu mâinile deschise orice oportunitate.Timpul liber este cel care limpezeşte şi curăţă minţile obosite, de aceea, copiii au dreptul la timp liber, vacanţă, joacă şi la participări la activităţi culturale şi artistice.Copiii au dreptul de a se informa, pentru a rămâne în rând cu lumea şi a avea acces la o educaţie mai bună.Ei sunt liberi să îşi exprime liber opinia, deoarece ca orice om, gândesc, deci au idei pe care doresc să le materializeze, dar pentru acest lucru au nevoie să fie ascultaţi.Dacă nu ar fi ascultaţi atunci toate acele idei nu ar prinde aripi şi nu s-ar materializa.Dar nu trebuie să ne rezumăm doar la a-i asculta, ci trebuie să găsim şi o modalitate de a-i ajutaEducaţia stă la baza societăţii din ziua de azi, iar copiii la începutul vieţii lor au dreptul la o educaţie bună din partea părinţilor, fiindcă prin acest lucru ei o să înveţe cum să se comporte pe mai departe. Această educaţie din partea părinţilor este cea care formează caracterul şi defineşte personalitatea aşa că nu trebuie să aplice metode violente, deoarece copilul o să înţeleagă că violenţa este un mod de viaţă şi că e ceva normal..Abuzurile şi exploatarea sunt cu desăvârşire interzise, ele distrug sufletul unui copil zbârcindu-l si uscându-l .“Copiii cresc zâmbind; copiii cresc în joacă; ei cresc folosind culorile şi dând crezare poveştilor care se termină cu bine. Când violenţa le şterge zâmbetul sau le opreşte joaca sau schimbă culorile în negru şi face poveştile de necrezut, copiii nu mai cresc pe dinăuntrul lor” (d r. Cristian Andrei}.

Copiii şi tinerii au dreptul ca în vreme de război să beneficieze de protecţie, iar cei refugiaţi, la fel.Un drept care poate salva multe vieţi dacă este respectat.

Copiii şi tinerii handicapaţi au dreptul la asistenţă şi protecţie specială, precum şi la participarea activă la viaţa socială, deoarece aceşti copii, fără vina lor s-au născut sau au ajuns aşa, şi de aceea merită tot ajutorul tuturor.Pe lângă aceste drepturi , copilul are dreptul de a studia limba maternă, care într-un fel îi aparţine şi are dreptul să o înveţe ca să comunice cu ceilalţi..Copilul are dreptul de a fi instituţionalizat, în cazul unui abandon.Trebuie să nu acceptăm nedreptăţile la care sunt supuşi copiii, după cum spunea şi Charles Dickens: “În micile universuri în care copiii îşi duc existenţa …nimic nu este resimţit mai acut decât nedreptatea”Trebuie să luăm poziţie şi să nu uităm că ei sunt baza şi viitorul societăţii.Să nu-i lăsăm să se nască într-o lume cu nevoi, ci într-o lume cu oportunităţi!

“Un copil este ca o sămânţă de floare...Cât de frumos va creste, cât de frumos va rodi,Depinde de grădinarul care o va îngriji,De ce pământ si de câta lumină si apă are,De cât e de ferită de frig, de furtună si de soare prea tare.E atât de plăpândă...Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioareCând e tot ce va mai rămâne în urma ta.” Irina Petrea- psiholog

ŞI COPIII AU DREPTURI!

Pentru că fiecare copil trebuie să-şi cunoască drepturile sale şi să devină un apărător al lor,la Grădiniţa cu P.P.nr.2, Tg-Mureş ,la grupa pregătitoare,în data de 20 noiembrie,s-a sărbătorit „Ziua Drepturilor Copilului”.Au avut loc acţiuni concrete de promovare a drepturilor copilului,la care au fost invitaţi:Magdalena Colceriu şi Laura Sava de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, alături de părinţii copiilor. Cu ajutorul materialului informativ(broşuri,ghiduri, postere, CD),oferite de d-na directoare Ana Chirteş de la Fundaţia „Salvaţi Copiii”,filiala Mureş, s-au putut desfăşura interesante activităţi interactive de grup.Sub îndrumarea educatoarei Găinar Irina cei mici au participat la jocuri de rol, activitate artistico-plastică cu tema „ Este dreptul meu”,realizând şi o expoziţie. În încheiere , s-au recitat poezii şi au fost interpretate cântece.

Educatoare: GAINAR IRINA

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE

3.CIORCHINELE. Este o tehnică ce exersează gândirea liberă a copiilor asupra unei teme, stimulează realizarea

unor asociaţii noi de idei pentru soluţionarea unei probleme, deschizând căile de acces şi actualizând cunoştinţele anterioare.

Tema:”Ocrotirea naturii”. Se reprezintă printr-un desen( Harta U.E.) plasat în partea de sus a tablei.

Am împărţit copiii în grupe de câte 4copii după modelul numără de la 1-4 şi le-am cerut să se gândească la preocupările U.E.privind protejarea mediului, înlăturarea poluării apei şi a aerului,sortarea şi reciclarea deşeurilor, ocrotirea animalelor şi să deseneze fiecare câte un aspect.

Reguli: Copiii din aceeaşi grupă se consultă uniicu alţii pentru a desena aspecte diferite.Copiii, individual ,emit idei, prin desene. Copiii anunţă rezolvarea sarcinii prin metoda”Creioanele la mijloc”.Prin metoda „Turul galeriei”, fiecare grup prezintă ce a făcut îşi aşează desenul pe harta U.E., se

evaluează, corectează şi completează lucrările.Participarea întregii grupe la realizarea „Ciorchinelui”este lansată ca o provocare şi determină o

întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de tema propusă.4.ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU-AM ÎNVĂŢAT. Am ales această metodă pentru că este o strategie de conştientizare de către preşcolari a ceea ce

ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect şi totodată a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu şi ar dori să ştie sau să înveţe.

În urma aplicării acestei metode am dedus că , copiii doresc să afle mai multe lucruri despre „Drepturile copilului”,despre terorism şi cum se pot înţelege cu copiii din alte ţări.

Pentru a cunoaşte mai exact nivelul de cunoştinţe însuşite privind drepturile copilului, am aplicat metoda:

5.STAD –Metoda învăţării pe grupe mici

Se formează prin numărare ,grupe mici ,de 4 copii.Se anunţă tema:”Drepturile copilului”.Fiecare grup primeşte o fişă(în mijloc este desenat un copil).Copiii trebuie să deseneze în jurul

copilului ,care sunt drepturile copilului sau care cred ei că sunt aceste drepturi.Copiii dintr-un grup lucrează cu culori diferite .Copiii din fiecare grup discută între ei timp de 3-4 minute tema. Fiecare spune ce va desena

pentru realizarea temei.Copiii anunţă rezolvarea sarcinii prin metoda „Creioanele la mijloc”. Prin „Turul

galeriei”,fiecare grup prezintă ce a făcut,se analizează lucrările,se fac completări şi corectări.În urma analizării fişelor realizate de copiii am constatat că aceştia cunosc în general drepturile

copilului ,dar unii mai fac confuzii între drepturi şi îndatoriri.Pentru a clarifica aceste noţiuni, am stabilit împreună cu copiii ca în data de 20 noiembrie să

sărbătorim şi noi „Ziua Drepturilor Copilului”. Pentru această sărbătoare am pregătit o activitate integrată cu titlul „DREPTURILE COPILULUI”,care s-a desfăşurat sub formă de convorbiri,întâlniri cu personalităţi ,jocuri interactive,audierea unui CD despre drepturile copilului şi responsabilităţile ce îi revin.

Pentru a vedea dacă preşcolarii au înţeles care le sunt drepturile am aplicat următoarele metode:HARTA CONCEPTUALĂEste o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de cunoştinţele deja dobândite de

copii şi de relaţionările pe care le stabileşte între acesteaEste o metodă ce structurează cunoştinţele copilului, iar important este nu cât cunoaşte copilul, ci

legăturile ce se stabilesc între cunoştinţele asimilate.Aplicarea hărţii conceptuale:”ESTE DREPTUL MEU”.Se împart copiii în grupuri de cate 4-5 şi fiecare grup primeşte o foaie de bloc de desen mare în

mijlocul căreia este desenat un copil.Am anunţat tema:”Este dreptul meu”.Reguli:Fiecare copil se gandeşte ce a învăţat din toate activităţile desfăşurate, prin consultare şi

cooperare între coechipieri îşi fixează un anumit aspect pe care să-l redea pe fişă unind dreptul desenat pintr-o linie cu imaginea copilului din centrul foi.

Anunţă terminarea temei prin metoda „Creioanele la mijloc”. Copiii rezolvă sarcina primită.Fiecare grup „citeşte fişa”.Se fac completări ,aprecieri ales în activităţile de evaluare.

ARIA CURRICULARĂ: Educaţie pentru societateTEMA ACTIVITĂŢII: ,,EUROPA PRIN OCHI DE COPIL”TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare, evaluare;SCOP: evaluarea cunoştinţelor copiilor despre Europa;OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Să recunoască câteva aspecte geografice ale Europei; Să enumere câteva ţări care se situează pe acest continent;

Să recunoască drapele şi elemente reprezentative ale unor ţări;

RESURSE PROCEDURALE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul metoda delphi, problematizarea, brainstorming-ul, creioanele la mijloc;RESURSE MATERIALE: planşe, album, harta, jetoane cu drapelele a 10 state europene, jetoane cu elemente reprezentative ale acestor state, creioane colorate, buline, triunghiuri din hârtie glasată, C.D., fişa individuală;RESURSE DE TIMP: 40- 45 minute

Etapeleactivităţii

Activitatea educatoarei

Activitateacopiilor

Metode şi procedee

Evaluare

1.IntroducereExpune planşe, albume, hărţi, lucrări ale copiilor care sugerează elementele studiate în derularea proiectului tematic ,,Europa prin ochi de copil”

Intră în sala de grupă, audiază Imnul Europei, răspund la unele întrebări introductive.

Conversa-ţia

Observare globală

2. Anunţarea temei

Ne vom reaminti acum tot ce am învăţat despre Europa.

3. Evocarea Se foloseşte metoda ,,Creioanele la mijloc”

Se vor aşeza la măsuţe şi vor rezolva sarcina de lucru: fiecare va desena un steag pe care şi-l aminteşte , dintre cele observate în cadrul proiectului.Copiii vor aşeza steagurile pe un suport dinainte pregătit.

Conversa-ţiaCreioa-nele la mijloc

4.Stabilirea sensului

Va folosi cartonaşe roşii, galbene, albastre.

Oferă grupurilor materialul didactic necesar, le cere copiilor să intuiască

Se vor împărţi în trei grupe în funcţie de culorile reprezentative ale României.Grupa 1- ,,Cercetătorii”Grupa 2- ,,Lingviştii”Grupa 3- ,,Matematicienii”Se grupează, lucrează, comunică, rezolvă sarcina, liderul de grup

materialul.

Varianta I ,,Să recunoaştem steagurile!”

Varianta a II-a,,Cui îi aparţine ?”

Varianta a III-a,,De unde vine?”

-Ce ar trebui să facă

fiecare ţară ca să fie

PACE ?

motivează in faţa clasei.G1-aleg un steag şi specifica cărei ţări europene îi aparţineG2- desparte în silabe numele ţării respective şi recunoaşte prima literă din numeG3- lipesc pe un panou atâtea buline câte silabe are cuvântul.Se repetă de 3 ori.

G1- aleg elemente reprezentative ale unor state şi doar le denumesc.G2- Formulează propoziţii.G3- Lipesc atâtea triunghiuri câte cuvinte are propoziţia, în dreptul tării căreia i se potriveşte jetonul reprezentativ.Câţiva copii vor prezenta aspecte de limbă ( română, maghiară, germană, engleză, macedoneană) sub forma de poezii, cântecele; ceilalţi vor recunoaşte cărei ţări i se potriveşte.

5.Reflecţia Împarte copiilor fişe. Stabileşte sarcina: să găsească şi să deseneze cât mai multe elemente

Lucrează, rezolvă fişa, expun lucrările, analizează, completează.

Conversa-ţiaExplicaţiamet.delphi

referitoare la Europa.

6.Încheiere Dans popular ,,Drag mi-e jocul românesc”Face aprecieri.

Execută dansul. Exerciţiul

PROIECT DIDACTIC

ARIA CURRICULARĂ: Om şi societateDISCIPLINA: Educaţie civicăUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Raporturile noastre cu ceilalţi oameniSUBIECTUL LECŢIEI: Drepturile copiluluiTIPUL LECŢIEI: consolidare

SCOPURI:o cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civiceo cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

în societateo dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi

exprimării personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care face parte

o dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii ( analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale ( flexibilitate, activism)

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:01 să recunoască drepturile copilului02 să compare imagini care reprezintă aspecte din viaţa copiilor 03 să analizeze un text narativ relevând mesajul privind respectarea drepturilor copiilor 04 să exprime opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic05 să argumenteze necesitatea respectării drepturilor copiilor

RESURSE:a)MATERIALE:

- imagini- fişe cu fragmente din texte narative- CD „Balonul cu nacelă”- fişe cu enunţuri care exprimă idei referitoare la respectarea drepturilor copiilor- carton, culori pentru realizarea afişelor

- diplomeb)PROCEDURALE

- conversaţia- observaţia- explicaţia- problematizarea- exerciţiul- Metoda predării – învăţării reciproce

c)BIBLIOGRAFICE Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru educaţie civică. Clasa a IV-a, Bucureşti, 2006 Marcela Peneş, Educaţie civică. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006 Florica Chereja, Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura Humanitas Educaţional, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004 Bratu, G. (coord.), Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Editura Humanitas Educaţional, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2004 www.didactic.ro www.ro.vikipedia.org

NR CRT

OB.

OP.

SECVENŢELELECŢIEI CONŢINUTUL

ÎNVĂŢĂRII

STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

1. MOMENT ORGANIZATORI

C

Asigurarea unui climat adecvat bunei desfăşurări a lecţiei.Pregătirea materialelor necesare în lecţie.

2. VERIFICAREA TEMEI

Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor

frontală

3.O1

CAPTAREA ATENŢIEI

observarea unor imagini gruparea imaginilor în: „imagini care ne plac” şi „imagini care nu ne plac” discuţii referitoare la motivele pentru care au grupat astfel imaginile

observaţiaproblematizar

eaconversaţia

frontală

4. ANUNŢAREA TEMEI

Elevii sunt anunţaţi că astăzi, prin activităţi variate vor afla mai multe despre ”Drepturile copilului”.Se scrie titlul pe tablă.

5. O2 DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

1.Recunoaşterea drepturilor copiilor. Elevii sunt

conversaţia frontală

O3

O4

solicitaţi să exemplifice drepturi cunoscute de ei.

2. Activitate pe grupe Fiecare grupă primeşte câte o fişă cu un text care prezintă o situaţie de nerespectare a unui drept al copiilor. Fiecare dintre cei patru membri ai grupei are o atribuţie precisă:

- Rezumatorul va formula enunţuri despre text

- Întrebătorul va formula întrebări despre text

- Clarificatorul va căuta explicaţiile cuvintelor noi

- Prezicătorul va redacta o încheiere a textului

Evaluarea activităţii fiecărui elev se va realiza întâi în cadrul grupei, apoi fiecare grupă va prezenta rezultatul activităţii.

3. „Balonul cu nacelă” Pe baza unei prezentări Power Point, elevii vor comenta la ce

Metoda predării-învăţării reciproce

conversaţiaproblematizare

a

observarea comportamentul

ui elevilor

observarea comportamentul

ui elevilor

drepturi ale copiilor ar putea renunţa şi cum ar decurge viaţa lor după aceasta.

O1O4O5

ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI

TRANSFERULUI

Activitate pe grupe Fiecare grupă va avea de realizat câte un afiş prin care să promoveze unul din drepturile copiilor în funcţie de materialele pe care le-au primit ( imagini, enunţuri). Elevii vor fi informaţi asupra criteriilor de evaluare a lucrărilor ( recunoaşterea dreptului copiilor prezentat în imagini şi enunţuri, completarea afişului şi cu imagini şi enunţuri originale, realizarea artistică).

conversaţiaexplicaţiaexerciţiul

observarea comportamentul

ui elevilor

ÎNCHEIEREA LECŢIEI

Se vor face aprecieri asupra comportamentului elevilor în lecţie.

TEMA PENTRU ACASĂ

Se indică tema pentru acasă şi se fac recomandări asupra rezolvării ei.

EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ – FORMĂ DE PROMOVARE A CULTURII NATIONALE ÎN GRĂDINIŢĂ

Motto „Cultura unui popor înlătură multe deosbiri şi-i apropie pe oameni unii de alţii”

ION SLAVICI

De-a lungul istoriei sale, şi în România, precum şi în multe alte ţări din sud-estul Europei, au avut loc confruntări de culturi, când transformări repetate i-au afectat viaţa socială, politică şi culturală. În special Banatul şi Transilvania au acumulat o experienţă interculturală foarte bogată.

Această exprienţă trebuie, totuşi, privită prin prisma noii ordini, mai precis dezvoltarea Europei, precum şi resurgenţa conflictelor interetnice în întreaga regiune.

Redescoperirea interculturalităţii, constituie singura instanţă de reflexie colectivă pentru identificarea unor noi instrumente de constituire a unei lumi în care diferenţele să nu mai fie privite ca handicap, ci ca potenţial valoros pentru un nou tip de unitate în diversitate.

Diversitatea culturală înseamnă bogăţie şi ar trebui păstrată întocmai. Dar această diversitate nu trebuie să submineze şansele unei vieţi civice în cadrul unei civilizaţii coerente consolidată de solidaritatea membrilor săi.

Diferite grupuri socio-culturale trăiesc într-un spaţiu fizic comun, fără a-şi propune în mod explicit să comunice şi să coopereze.

Voinţa comună de a plasa o cultură mai presus de puterea statului sau de interesele unui grup social unifică multiculturalismul cu universalismul european.

Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii, la care se adaugă respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura etnică a celuilalt.

Înţelegerea adecvată a culturalismului trebuie să pornească de la viziunea diferită pe care acesta o propune chiar asupra conceptului de cultură.

Cultura există în cadrul fiecărui grup uman. Omul, oricine ar fi, este creator de cultură. Cultura este însăşi familia, controlul politic, explicaţia originilor şi a funcţionării universului, teoriile

lor despre manipularea supranaturalului, dar în acelaşi timp este dansul lor, cântecele, miturile şi obiceiurile străbune. Ea nu se consumă decât în cadrul vieţii din interiorul grupului şi se transmite din generaţie în generaţie.

Cultura reprezintă pentru membrii societăţii ceva normal, de care nu-şi dau seama decât atunci când intră în contact cu culturi diferite. Nici un om nu poate fi considerat fiinţă socială, ca membru al unei societăţi dacă nu aparţine unei culturi.

O cultură nu se limitează doar la elementele de suprafaţă: literatură, muzică, dansuri, obiceiuri culinare şi vestimentaţie, ci are în vedere şi concepte privind prietenia, frumuseţea, modestia, ideile despre creşterea copiilor, modele de luare a deciziilor, de soluţionare a problemelor, distribuţia rolurilor în relaţie, preferinţa pentru cooperare sau competiţie, etc.

La intersecţia dintre culturi apare interculturalitatea. Ea poate deveni o finalitate atunci când sunt sesizate transformările nefireşti sau comportamentele nefaste la acest nivel de intersectare a culturilor.

Problematica lumii contemporane a generat în sfera culturii, politicii şi educaţiei un număr de imperative cum ar fi: salvarea mediului, apărarea păcii etc. Aceste imperative se regăsesc sub formă de recomandări şi rezoluţii adoptate de ONU, UNESCO; CONSILIUL EUROPEI.

Astfel problematica lumii contemporane este prezentă în noile tipuri de educaţii sau ,, noile educaţii ”. În programele UNESCO figurează 11 exemple de ,,noi educaţii”, printre care se numără şi educaţia interculturală

Educaţia interculturală poate să îmbrace mai multe forme, să ia mai multe direcţii: etnică, religioasă, profesională, rasială etc.

Ea urmăreşte:

- Reducerea factorilor de tensiune şi conflict în zone multiculturale;- Eliminarea ideilor preconcepute, a miturilor precum şi a diversiunilor interetnice prin

aprofundarea cunoaşterii reciproce autentice;- Înlăturarea stereotipiilor legate de etnie şi confesiune prin contactul direct, nemijlocit cu

elementele caracteristice celuilalt:- Pregătirea unor generaţii capabile de promovarea şi dezvoltarea unor relaţii armonioase între

comunităţile etnice şi confesionale:- Crearea unui cadru firesc de dialog între copii de diferite naţionalităţi şi confesiuni;- Deschiderea spre acceptarea diferenţelor etnice (limbă, obiceiuri, tradiţii) etc.Diversitatea culturală este o realitate necesară a fi fructificată şi în mediul preşcolar. Pentru a satisface cu succes scopurile unei educaţii interculturale la nivelul vârstei preşcolare,

curriculumul trebuie sa asigure un loc cert diversităţii în structurile sale, să-i facă vizibili pe minoritari şi să dezvolte capacităţii interculturale în rândul tuturor. În acest demers, noi, educatoarele trebuie să apelăm la diverse strategii de redimensionare interculturală a unităţii noastre de învăţământ.

În învăţământul preşcolar familiarizarea majorităţii cu limba, cultura, tradiţiile minorităţilor revine educatoarelor. Ele trebuie să fie persoane deschise spre toţi copiii, indiferent din ce familii provin aceştia din punct de vedere etnic, religios, social,etc.

În atingerea obiectivelor propuse apelăm la metode specifice educaţiei moderne bazate pe cooperare, comunicare, echitate.

Este bine ca toţi copiii să vină în contact şi să cunoască şi aspecte legate de alte culturi.Dar pentru o bună convieţuire, pentru a se preveni şi evita conflictele interetnice şi de altă natură

este necesară implementarea educaţiei interculturale încă de la grădiniţă, prin promovarea toleranţei, a bunei înţelegeri şi egalităţii de şanse între membrii aceleiaşi comunităţi.

În acest context sunt tot mai numeroase ocaziile de implementare şi derulare a proiectelor, prin care grupuri de copii, dar şi educatori se implică în acţiuni specifice, bine structurate, bazate pe principii pedagogice temeinic studiate, elaborate şi îndeajuns experimentate şi aplicate în timp.

În cadrul unităţii noastre am implementat proiecte ca „Să păstrăm datinile şi obiceiurile străbune „ „ Unitate şi diversitate”,,Copil ca tine sunt şi eu”, „Copilul în pas cu anotimpurile”, „Cei şapte ani de acasă „ care promovează cunoaşterea culturii şi tradiţiilor naţionale prin creearea de facilităţi pentru creşterea conţinutului cultural în rândul copiilor.cum ar fi: culegerea de informaţii şi materiale care să reflecte cultura şi provenienţa etnică, confesională.cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor legate de sărbători religioase şi laice ,respectarea unor reguli de conveţuire socială ,respectarea mediului natural de viaţă.cunoaşterea şi respectarea valorilor naţionale.

Prin derularea acestor proiecte ne dorim să formăm anumite valori şi să conturăm atitudini viitoare în privinţa educaţiei interculturale implicite,aducând astfel astfel următoarele beneficii copiilor:

Dezvoltare şi evoluţie personală; Conştiinţă şi încredere în forţele proprii; Abilităţi de comunicare cu copiii minoritari; Lărgirea orizontului de cunoaştere; Deprinderea toleranţei şi a înţelegerii; Conştientizarea faptului că fiecare are de adus o contribuţie valoroasă; Cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice,culturale şi sociale; Libertatea de a-şi exprima propriile opinii etc.

De asemenea ,în cadrul acestor proiecte,noi educatoarele avem un rol important în crearea unei atmosfere prietenoase, pline de respect, atât între copii cât şi între părinţi. Copiii vor învăţa să fie dschişi , să cunoască activitatea, tradiţiile şi obiceiurile altor copii, să fie toleranţi, să respecte unicitatea şi diversitatea de opiinii,să fie asertivi.

Antrenând copiii în activităţi complexe, curriculare şi extracurriculare, formăm anumite valori şi atitudini la nivelul fiecărui individ.

OBIECTUL:Activitate practica

SUBIECTUL: ,,Calatorim impreuna”

TIPUL ACTIVITATII: formare de priceperi si depirinderi

FORMA ACTIVITATII: in grupuri mici

OBIECTIVE OPERATIONALE:-sa enumere importanta relatiilor dintre oamnei indiferent de sex, varsta, rasa, religie pentru a participa constienti la realizarea temei -sa taie dupa contur pentru a obtine capetele de oameni potrivite pentru a le lipi in autobuz-sa picteze autobuzul in culoarea dorita pemtru a putea, mai apoi, sa lipeasca oamenii in el.-sa participe activ si constient la tema pentru a o putea realize cat mai adecvat

METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, exersarea, problematizarea, turul galeriei

MATERIAL DIDACTIC: planse colective, imagini cu copii de diferite nationalitati, aracet, pensule, apa, acuarele, betisoare, foarfece

ETAPE CONCEPEREA SI ORGANIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE

METODE EVALUARE

Moment organizatoric

Captarea atentiei

Copiii se aseaza pe scaune la mese si se pregateste materialul didactic.

Se poarta o discutie cu copiii despre relatiile cu alti oameni, de alte nationalitati, religii, sex. Li se vor adresa intrebari care sa evidentieze importanta colaborarii, respectarii si intrajutorarii dintre noi si ei.

Conversatia Se evalueaza

comportamentul

non-verbal,

Anuntarea temei

Dirijarea activitatii

Fixarea cunostintelor

Aprecieri

Copiii sunt intrebati daca ar dori ca calatoareasca in acelasi autobus cu alti oamnei. Daca da, ce ar discuta cu ei? Astfel se anunta tema de azi ,,Calatorim impreuna”.

Copiii sunt impartiti pe grupuri mici de cate 3. Li se imparti imagini cu oameni din diferite zone ale lumii, pe care trebuie sa le decupeze dupa contur. Fiecare copil din grupa va avea cate 6 oameni. Dupa ce au decupat, li se da modelul de autobus, pe care il vor colora intro singura culoare. Ei trebuie sa ajunga prin discutii la o culoare comuna pe care sa o pun ape foaie. Cand au terminat de colorat in autobus vor lipi oamenii. Insa si de aceasta data trebuie sa discute ce oameni vor pune in autobus pentru ca fiecare are mai multi si trebuie sa aleaga 2 oameni din 7.Este foarte important ca sa stie de ce i-au ales pe acei oameni. Copiii vor fi ajutati pe parcursul activitatii daca au nevoie de ajutor.

Dupa ce au finalizat lucrarea ei o lipesc pe perete, pentru a fi observata de toti copiii. Fiecare grupa va prezenta ceea ce a realizat si va motiva de ce au ales acei oameni in autobuz si nu altii. Este un prilej de a vedea ce informatii si-au acumulat pe tot parcursul activitatilor despre interculturaliate. Dupa ce fiecare va spune cateva cuvinte despre lucrarea lor, copiii vor merge pe la fiecare lucrare si vor da cate o mota in functie de cat de frumos au lucrat si cum au prezentat.

Se aduc aprecieri verbale positive si obiective pentru intreaga grupa, iar lucrarile sunt afisate.

ConversatiaProblematizarea

Conversatia

Explicatia

Exersarea

Problematizarea

Turul galeriei

raspunsurile

date si reactia la

tema propusa

Se evalueaza

modul de lucru,

corectitudinea

folosirii

instrumentelor,

modul in care

colaboreaza

intre ei si modul

in care raspund

cerintelor date

Se evlaueaza

produsul final si

modul in care

isi argumentea-

za modul de

lucru

Aprecieri aduse din partea educatoarei dar si din partea copiilor

PROIECT DE ACTIVITATE

PROPUNATOR: LUNG ANCA-DANIELA

EDUCATOARE: GRADINITA ,,BUBURUZA”, CLUJ-NAPOCA

DATA 14.04.2008

GRUPA: mare-pregatitoare

OBIECTUL:Educatie pentru societate

SUBIECTUL: ,,Noi si copiii Africii”

TIPUL ACTIVITATII: predare de noi cunostinte

FORMA ACTIVITATII: frontal, in grupuri mici

OBIECTIVE OPERATIONALE:-sa observe asemanarile si deosebirile dintre ei si copiii din Africa, urmarind imaginile prezentate-sa recepteze importanta colaborarii, respectarii si cunoasterii altor popoare pentru a trai in armonie si cu alti oameni ai Planetei-sa relationeze cu oamenii din jur indiferent de sex, rasa, religie, nationalitate pentru a cunoaste cultura si traditiile altora.

METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, problematizarea, observatia

MATERIAL DIDACTIC: imagini, calculator

BIBLIOGRAFIE: www.google.com

ETAPE CONCEPEREA SI ORGANIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE

METODE EVALUARE

Moment organizatoric

Captarea atentiei

Anuntarea temei

Dirijarea activitatii

Fixarea cunostintelor

Aprecieri

Copiii se aseaza pe scaune la mese si se pregateste materialul didactic.

,,Azi v-am pregatit o activitate deosebita si veti putea urmari si poze pe calculator, vom discuta si vom invata lucruri noi.”

,,Azi vom discuta si invata despre ,,Noi si copiii Africii.”

Copiilor li se spune ca in lume exista mai multe nationalitati care difera intre ele prin anumite caracterisesentiale. Se prezinta pe scurt de chinezi, japonezi, indieni, europeni, americani, aficani. Insa se va pune accent pe oamenii din Africa pentru ca ei ies in evidenta.In timp ce se discuta despre copiii si oamenii din Africa se vor prezenta poze care evidentiaza anumite caracteristici ale lor. Aceste informatii ii vor ajuta pe copii sa poata sa ii inteleaga, sa ii respecte, sa stie mai multe despre oamenii de pe Pamant. Copiilor li se spune ca si copiii din Africa sunt copii ca si ei, difera doar culoarea pielii, parul si limba pe care o vorbesc. In rest si ei se joaca, invata, mananca, dorm, au parinti, rude, surori, frati, au casa, munesc. Este foarte important ca ei sa inteleaga ca indiferent de culoarea pielii, de sex, de religie, noi toti putem sa ne intelegem, sa ne respectam si sa convietuim impreuna. Dupa ce se discuta despre aceste elemente importante, la care participa copii si care adreseaza intrebari pentru a-si satisface curiozitatea, se trece la etapa de fizare de cunostinte.

Copiii se vor imparti pe grupe de cate 5 copii si vor discuta despre asemanarile si diefrentele dintre ei si copiii din Africa. Dupa ce discuta in grup, liderul va veni si va prezenta ceea ce au discutat, fiind ajutat, daca este nevoie si de grup. Grupul care gaseste cele mai multe asemanari si deosebiri va fi castigator, iar copiii din grupul respective vor primi diplome.

Copiii sunt apreciati verbal pozitiv si obiectiv, dar si prin diplome.

Conversatia

Conversatia

Conversatia

Observatia

Explicatia

Conversatia

Explicatia

Problemati-zarea

Se evalueaza

comportamentul

non-verbal al

copiilor.

Se evalueaza

implicarea copiilor

in activitate,

intrebarile

adresate,

raspunsurile date,

comportamentul

non-verba si

recatia la noile

informatii.

Se evalueaza

modul de lucru in

grup si informatiile

transmise

colegilor.

Proiect de activitate

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educaţie pentru societate - educaţie moral-civică

TEMA: „IN LUMEA COPIILOR” - „Şi noi avem drepturi!”

Mijloc de realizare: Convorbire SUBIECTUL: „Eu am dreptul la un nume”

SCOPul activitatii: - Familiarizarea copiilor cu privire la drepturile pe care le au ( dreptul la un

nume), dezvoltarea capacităţii de cunoastere a propriei persoane;- Stimularea creativităţii şi a curiozităţii de a investiga;- Formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

OBIECTIVE OPERATIONALE: 1. Să prezinte cu propriile-i cuvinte povestea prenumelui pe care îl poartă; 2. Să identifice acele lucruri care definesc identitatea unei persoane; 3 Să conştientizeze importanţa actelor şi a datelor de identitate; 4. Să rezolve testul de creativitate, motivând alegerea facută;

5. Să exprime păreri pro şi contra pentru situaţiile analizate;

STRATEGIa didactica: a. metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul (oral şi grafic), elemente de joc, problematizarea; b. forme de organizare: individual, frontal. c. material didactic: panou cu certificatele de naştere şi de botez ale

copiilor grupei, panou cu fotografii reprezentând momentul botezului, petale din hartie autocolantă, creioane colorate, casetofon, CD,

imagini reprezentând drepturile copiilor.

Secventele activitatii

Ob.Op.

Continut instructiv – educativ strategii-Evaluare

1. moment organizatoric

2. Captarea atentiei

4.Enuntarea

O2

Pentru buna desfăşurare a activităţii se vor efectua:- aerisirea sălii de grupă;- aranjarea mobilierului ;- pregătirea materialului didactic (distributiv şi

demonstrativ);- organizarea colectivul de copii ;

Copiii vor fi intrebaţi dacă le-a plăcut ideea de a fi strigaţi in activitatea precedentă cu un număr.- „Ce aţi simţit când aţi fost strigaţi cu un număr?”- „De ce credeţi că fiecare persoană trebuie să aibă un număr?”JOC de IDENTITATE: „JOCUL NUMELOR”Copiii sunt aşezaţi pe pernuţe în cerc. Educatoarea îşi spune numele: „Mă numesc....”, iar copilul din dreapta sa continuă: „mă numesc..., iar tu te numeşti...” şi se continuă până la ultimul copil. Se solicită fiecăruia să-şi atribuie o calitate alături de nume: „Mă numesc...şi ştiu să cânt”, iar copilul din dreapta spune:”Mă numesc... şi-mi place să joc fotbal, iar tu te numeşti ...şi ştii să cânţi”

Astăzi vom vorbi despre un alt drept pe care îl aveţi şi despre care este bine să ştiţi cat mai multe , şi anume: dreptul la un nume, la identitate.

Metode: conversaţia, exerciţiul, elemente de jocEvaluare: apreciere verbală

scopului si a obiectivelor

5.Prezentarea continutului si

dirijarea invatarii

O1

O5

Se anunţă in termeni accesibili obiectivele activităţii.

1. „ Să vorbim despre nume şi prenume”- Vă place prenumele pe care îl aveţi?- Există un magazin de unde poţi cumpăra nume? De unde le-au luat parinţii?- Aţi fost întrebaţi atunci când aţi fost numiţi astfel? Este expus panoul cu fotografiile de botez ale copiilor.- Ce alt nume v-ar fi plăcut să purtaţi? Avem dreptul să ne schimbăm numele?- Ce este numele de familie ?- Ce este porecla?- Are cineva poreclă?- Mai cunoşti şi alţi oameni care au acelaşi nume ca şi tine?- Câţi oameni crezi că pot fi în lume care au acelaşi nume şi prenume ca şi tine?Prezint povestea prenumelui meu: Cristiana- Care este povestea prenumelui tău?Copiii sunt solicitaţi să se refere la prenumele pe care îl poartă; Li se aminteşte faptul că ei n-au fost întrebaţi (nici nu aveau cum), părinţii sunt cei care l-au ales, bazându-se sau nu pe ceva anume. Fiecare copil îşi va spune părerea şi va face aprecieri asupra prenumelui său, dacă îl acceptă sau nu, dacă se identifică cu persoana al cărui nume il poartă, motivând ceea ce spune.

Metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul oral,Problematizarea

Evaluare: continuă (prin aprecierea

6.Obtinerea performantei si

asigurarea conexiunii

inverse

O3

O4

2. „Certificatul de naştere”- De ce fiecare persoană trebuie să aibă un nume?- Dacă îti uiţi numele, cine ţi-l va aminti?- Cum dovedim că suntem intr-adevăr cine spunem?- Ce este certificatul de naştere?Datele care dovedesc cine suntem , si pe care trebuie să le ştim: numele, prenumele, sexul, data nasterii, adresa, prenumele părinţilor; Documentul care atestă identitatea proprie este certificatul de naştere.Expun panoul cu certificatele de nastere ale copiilor.

JOC de exprimare a identităţiiCopiii dispuşi în cerc răspund educatoarei, continuând şi completând enunţurile date.Exemplu: Ceea ce prefer eu este....; Mi-ar plăcea să fiu.... ; Jocul meu preferat este....; Cred ca numele meu semnifică....; Nu mi-ar plăcea să stiu...; Sunt fericit când...; Aş vrea să fiu mai....; Într-o zi sper....Copiilor li se acordă acelaşi timp pentru a da răspunsul potrivit, precum şi libertatea de a nu răspunde, dacă nu doresc acest lucru.

1. Constă in rezolvarea unui test de creativitate ( prin desen): „ Dacă aş fi...”, având urmatoarele sarcini:- Dacă aş fi o floare, aş fi...- Dacă aş fi un personaj de desene animate, aş fi...- Dacă aş fi o culoare, aş fi...- Dacă aş fi o jucărie, aş fi ...

răspunsurilor copiilor);

- problematizarea; explicaţia; - planşe;- frontală;

Metode: explicaţia, exerciţiul grafic, problematizarea

Evaluare:Evaluare: evaluare grafică- fişă de muncă

7.Asigurarea retentiei si a transferului

La sfârşitul testului, câţiva copii vor motiva alegerile facute.

La sfarsitul activitatii, se va aprecia modul in care copiii au răspuns, felul in care ei s-au comportat in timpul activitatii.

independentă, apreciere verbală.

Dacă aş fi o floare, aş fi...Dacă aş fi un personaj de desene animate, aş fi...

Dar eu de fapt sunt un

copil minunat… 5

43

1 2

Şi mă numesc:Dacă aş fi o culoare, aş fi... Dacă aş fi jucărie, aş fi ...

Învăţăm despre democraţie prin Proiectul « PRIMĂVARA EUROPEANĂ »

Educatoare Dan DorinaGrădiniţa cu Program Normal nr.17Alba Iulia, str. Ştefan cel Mare, Bl. E8,ap. 3e-mail : dandorina53@yahoo.comsite web : www.ddorina.as.rotelefon : 0745/433078

Ce este Primăvara Europeană?Proiectul « Primăvara Europeană » este un centru activ de informare, conceput ca un loc de întâlnire pentru cadrele didactice care doresc să lucreze

împreună în cadrul proiectelor europene, dar şi un mijloc de informare în legătură cu noile metode de educaţie, folosind Internetul.Proiectul este creat de şi pentru cadrele didactice care doresc să răspândească conştiinţa europeană în rândul copiilor, să înveţe despre valorile europene, să pună bazele unor proiecte colaborative europene şi să integreze dimensiunea europeană în activitatea lor curentă, participând la simple activităţi cu valenţe pedagogice.

Scopul proiectului : desfăşurarea unor activităţi care permit o mai bună informare a copiilor despre actualii sau viitorii membri ai Uniunii, determinând diferite unităţi de

învăţământ să lucreze împreună, ca parteneri, ajutând copiii să colaboreze unii cu alţii, să-şi exprime părerile şi speranţele pentru viitor; îmbunătăţirea comunicării, a încrederii , a înţelegerii, a solidarităţii şi a toleranţei reciproce facilitatea accesului liber la educaţie şi la exprimare a copiilor şi tinerilor prin intermediul activităţilor interculturale şi educative în spiritul

respectului faţă de diversitate.Obiectivele proiectului:

educarea copiilor în spiritual cetăţenie democratice facilitarea colaborării cadrelor didactice şi a copiilor din Europa dobândirea de cunoştinţe legate de Uniunea Europeană şi a importanţei aderării României la acest organism cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale, social-politice şi economice în scopul realizării unităţii europene în şi prin diversitate conştientizarea dimensiunii europeane în educaţie încurajarea folosirii calculatorului şi a Internetului în şcolile din Europa

Rolul proiectului este de a asigura un viitor european copiilor din gradinite şi şcoli, şanse egale de afirmare, precum şi implicarea activă a instituţiei în viaţa comunităţii, prin introducerea dimensiunii europene, prin promovarea valorilor şi conştientizarea necesităţii îmbunătăţirii continue a calităţii actului instuctiv-educativ şi prin realizarea unui parteneriat permanent copii/elevi - grădiniţă/şcoală – părinţi - comunitatea locală, raportându-ne la standardele şi practicile europene.Gândit ca o acţiune de implicare a copiilor în problemele UE, proiectul oferă resurse informative, platforme de contacte internaţionale, sugestii pentru activităţile ce se pot desfăşura sub egida sa.

Începând din anul 2003, proiectul”Spring Day in Europe” a stârnit în rândul cadrelor didactice, o atenţie colectivă fără precedent, asupra temelor europene, în special asupra dorinţei de aderare a României la Uniunea Europeană.Europa este confruntata cu numeroase probleme, si noi, ca educatori, trebuie sa ne asigurăm că « viitorul europei - copiii noştri », înteleg şi exprimă opiniile lor asupra felului în care doresc să arate Europa în viitor. "Spring Day" este ocazia de a acţiona în acest sens şi noi toti putem contribui la împlinirea ei.

Ce înseamnă acest proiect pentru învătământul preşcolar ?Participarea la Primavara Europeană înseamnă implicarea într-o iniţiativă care promovează expresii şi discuţii democratice libere. Europa este spaţiul

în care trăim şi noi ştim că numai prin învăţare si comunicare copiii noştri vor putea să-şi exprime adevaratele lor păreri şi dorinţe pentru un viitor mai bun. Primăvara Europeană le ofera posibilitatea de a face acest lucru de la cea mai fragedă vârstă, obişnuindu-i pe copii cu dezbaterea democratică, atât de necesară în pragul integrării ţării noastre în U.E.Grădiniţele înscrise au desfăşurat o serie de activităţi cu tematică europeană, au susţinut dezbateri, au desfăşurat acţiuni în care au fost implicate personalităţi locale şi au organizat festivităţi cu tematică interculturală. Grădiniţele participante au colaborat între ele la diferite acţiuni şi proiecte, schimburi de experienţă, sărbătorind în diferite moduri, pline de imaginaţie, ”Ziua Primăverii Europene”.Site-ul “Primăvara europeană”, www.springday2006.org ne-a oferit pe larg date şi resurse despre acest proiect, despre ţările membre sau viitoare membre ale UE, împreună cu o serie de sugestii şi idei de acţiuni şi activităţi în care ne putem implica. De asemenea, activităţile de pe site au inclus un forum de discuţii despre anumite valori ca pace, democraţie, libertate, toleranţă, egalitate şi solidaritate, precum şi sarcini de lucru pentru grădiniţele care ar dori să lureze împreună pentru depăşirea barierelor culturale. Propunerile « micuţilor democraţi »pot fi votate de toată Europa, iar cele mai interesante propuneri vor fi transformate în legi ale Parlamentului copiilor europeni..

Beneficiile acestui proiect pentru copiii preşcolari sunt: cunoaşterea lumii europene şi a eforturilor ţării noastre de integrare cunoaşterea şi respectarea drepturilor tuturor copiilor posibilitatea de-a compara reguli care guvernează diferite comunităţi

{reguli despre circulaţie, familie, învăţământ, ecologie} cunoaşterea şi înţelegerea diferenţelor etnice, culturale şi economice familiarizarea cu activităţi multiculturale şi educative în spiritul respectului faţă de diversitate libertatea de a-şi exprima propriile opinii copiii participă la primele lecţii de dimensiune europenă, învaţând să dezbată ce se întâmplă la nivel european învaţă să recunoască şi să accepte diversitatea culturală

facilitează accesul copiilor la acţiunile comunităţiiPrimăvara Europeană în Grădiniţa cu Program Normal nr.17, Alba Iulia

“Primăvara Europeană” a avut un impact deosebit asupra copiilor din grădiniţa noastră, în primul rând prin utilizarea metodelor interactive, a procedeelor şi tehnicilor de lucru care le-a sporit încrederea în forţele proprii, iar performanţele obţinute au contribuit la dezvoltarea intelectuală, morală şi la socializarea lor. Astfel copiii au participat activ la actul învăţării, mărindu-le responsabilitatea şi gradul de implicare , au învăţat să-şi impună propriile idei şi să le accepte pe a celorlalţi, au învăţat, prin cooperare, să participe la realizarea unui proiect, asumându-şi responsabilităţi. În organizarea conţinuturilor şi în desfăşurarea activităţilor am folosit metode moderne precum : abordarea interdisciplinară, predarea integrată a cunoştinţelor, învăţarea asistată de calculator, învăţarea prin metoda proiectului, etc.

Acţiuni desfăşurate :Copiii învaţă despre dezastrele naturale care afectează “Planeta “{inundaţii, cutremure,

temperaturi extreme}, sunt familiarizaţi cu măsurile care trebuie luate pentru a evita producerea dezastrelor, precum şi despre ajutorul pe care-l putem da la nivel European.Acţiunile copiilor s-au materializat în lucrări artistico- plastice prin care aceştia au pictat ceea ce doresc ei acestei lumi. Lucrările lor participă la concursul “Săptămâna Verde ” de la Bruxelles, alături de lucrări ale copiilor din toată Europa, prilej de a-şi manifesta protestul faţă de cei care distrug Planeta şi faţă de indiferenţa celor care ar trebui să ia măsurile necesare pentru a preântâmpina aceste dezastre. Pe site-ul www.greenweek.org, copiii au vizualizat şi comparat preocupările copiilor din lumea-ntreagă pentru o lume mai curată, mai frumoasă, mai sănătoasă, pe care au redat-o prin desenele lor. În cadrul programului “Ecogrădiniţa”,copiii din grădiniţa noastră desfăşoară Proiectul “Alba Iulia - un oraş european “, proiect care-i face pe copii să-şi dorească un oraş curat, frumos, cu multe parcuri, multă verdeaţă {cum au văzut în imaginile din ţările din Europa} şi îi învaţă pe copii cum pot deveni “mici ecologişti”. Prin derularea acestui proiect copiii învaţă cum pot contribui la menţinerea curată a spaţiilor verzi, a colţurilor “ecologic”şi “ecoatitudine” din sala de grupă {îngrijesc plante şi animale}, luptă împotriva poluării de orce fel, şi, prin acţiuni practice, concrete, de manifestare, copiii îngrijesc cu multă pasiune spaţiile verzi din jurul grădiniţei şi pomişorii sădiţi de ei. Imagini din activitătile desfăşurate de copii au fost inserate în site-ul Primăvara europeană pentru a vedea şi alţi copii din Europa că preocupările copiilor noştri sunt la fel cu a lor.

Prin Proiectul “Drumul spre Europa”, am promovat în rândul copiilor idei despre ţările care fac parte din UE, despre eforturile de integrare a României, pentru a asigura copiilor o viaţă mai bună, un viitor mai sigur.Obiectivele proiectului sunt :

informaţii despre condiţiile pe care trebuie să le indeplinească ţara noastră pentru a fi acceptată în UE familiarizarea copiilor cu civilizaţia şi cultura ţărilor din UE cunoaşterea simbolurilor ţărilor din U.E înţelegerea rolului lor în acest demers

În acest sens copiii au desfăşurat căteva activităţi: au ascultat poveşti despre copiii din alte ţări au confecţionat drapelul UE şi drapele ale ţărilor membre pe care le-au

aşezat alături de drapelul României la “Colţul Europa”

au alcătuit un album cu vederi intitulat “România alături de alte ţări” au redat prin desene, picturi, construcţii, ceea ce au înţeles despre Europa, au alcătuit o expoziţie intitulată « Aşa văd eu Europa ! » au confecţionat din diferite cutii case, blocuri, specifice diferitelor ţări, au aşezat drapele diferite şi oameni în costume specifice diferitelor

popoare, cum au văzut în diferite reviste Ziua de 8 Martie am numit-o “Ziua mamei şi-a diversităţii culturale”.Cu această ocazie copiii au fost “actori” interpretând cu multă pasiune

personajele unui basm european “Scufiţa Roşie”. Sceneta a fost urmată de cântece şi poezii în limba română şi engleză, precum şi cântece din repertorul rromilor. La spectacol au fost prezenţi părinţi, bunici, elevi. Copiii le-au dăruit celor prezenţi felicitări confecţionate de ei, le-au povestit despre copiii din Europa, le-au arătat mesajele desenate de ei pentru toţi copiii Europei.

Ziua « Primăvara Europeană » din luna martie am numit-o “O Primăvară Românească dedicată Europei !” şi a fost marcată prin activităţi deosebite:

1. Concurs “Ce ştim despre Europa?”2. Vizita copiilor din grupa pregătitoare, însoţiţi de d-na educatoare Popa Rodica, prin care s-a realizat:

schimb de cunoştinţe despre Europa, s-au vizitat colţurile : “Europa”; “Ecologic”; şi “Ecoatitudine”

copiii au participat împreună la un concurs de cântece şi poezii în limba română şi engleză copiii au primit diploma”Spring Day in Europe ” s-au vizitat expoziţiile copiilor s-a învăţat împreună cântecul “Copii din lumea-ntreagă”;”Imnul Uniunii Europene”

3. Acţiunile copiilor au continuat cu o expoziţie de desene intitulată:“Gânduri de primăvară pentru copiii Europei”

4. A urmat vizita şcolarilor din clasa a IIIa A de la Şcoala “Mihai Eminescu” însoţiţi de d-na învăţătoare Jimborean Lucia, vizită prin care şcolarii le-au povestit copiilor din basmele europene. Împreună au cântat şi-au recitat poezii în limbile română, engleză şi franceză. Şcolarii au vizitat expoziţia de pictură a preşcolarilor intitulată “Săptămâna Verde -Bruxelles”{lucrările pentru concurs}.Întâlnirea s-a încheiat cu acordarea diplomei “Spring Day in Europa” pentru” cel mai bun povestitor”.

5. Copiii au încheiat “Ziua Primăverii” legând o fundiţă verde pomişorului plantat de ei, care, în luna martie a împlinit UN AN şi plantarea unui alt pomişor, cu promisiunea că în fiecare an vom planta pomi în jurul grădiniţei.

Acţiunile de cunoaştere a “lumii europene “ continuă prin proiectul « Fără bariere culturale », proiect ce se desfăşoară în parteneriat cu şcolarii din clasa a III- a A de la Şcoala “Mihai Eminescu”din Alba Iulia.Fiecare şcolar a donat preşcolarilor o carte de poveşti, de autor european, iar pe baza unui program stabilit de d-na învăţătoare Jimborean Lucia, doi şcolari vin în fiecare zi de vineri ,ora 11,20, şi citesc sau povestesc din cărţile aduse de ei. Întâlnirile se termină cu jocuri distractive, desene sau picturi inspirate din povestiri şi, în perspectivă, excursii. Copiii înţeleg astfel că scriitorii europeni redau în poveştile lor, la fel ca povestitorii români, lumea aşa cum este ea , cu

aspecte plăcute sau mai puţin neplăcute. Povestirilor cu sfârşit trist{ ex. « Fetiţa cu chibrituri »}, copiii şi şcolarii se întrec în a da un alt sfârşit, se transpun în copii care ajută alţi copii, spun ce ar face dacă ar întâlni o astfel de situaţie, etc. Părinţii sau bunicii participă la aceste întâlniri şi oferă dulciuri copiilor. Pentru că 9 mai este Ziua Uniunii Europene, şi o lume-ntreagă sărbătoreşte acest eveniment, am iniţiat un proiect pe Internet, care să unească gândurile şi ideile copiilor din toată Europa, prin acţiunile lor, prin desenele şi picturile realizate de ei , pe care l-am numit « Europa, la mulţi ani »

Scopul proiectului este cunoaşterea modului în care copiii de 4 – 7 ani din toate ţările Europei sărbătoresc acest eveniment, important pentru toţi, prin acţiuni care permit stabilirea unor relaţii interculturale prin intermediul artei. Prin acţiunea propusă am urmărit confecţionarea unui poster de natură interculturală pentru cunoaşterea şi valorizarea acţiunilor desfăşurate de copiii din diferite colţuri ale Europei, poster cu imagini şi mesaje de la grădinitele din Europa, de la câţi mai mulţi copii, din diferite ţări, {prin intermediul cadrelor didactice care-i coordonează}, cu ocazia Zilei Uniunii Europene. Proiectul a fost publicat în limba engleză şi franceză în site-urile My Europe, Spring Day în vederea posibilităţii de participare a tuturor ţărilor înscrise, iar în România, în site-ul profesorului modern, didactic.ro.Posterul construit a fost trimis prin mail tuturor grădiniţelor participante la proiect, alături de un raport despre modul în care s-a desfăşurat proiectul, acesta a fost publicat în limbile engleză şi franceză în site-urile europene. De asemenea un poster a fost trimis la EURO-Expo pentru concursul «  Uniunea Europeană în postere », desfăşurat la Madrid şi Barcelona. Proiectul “Europa, la mulţi ani !”, reprezintă o diversitate interculturală prin imagini, care oferă copiilor posibilitatea de a arăta lumii întregi modul în care aceştia sărbătoresc Ziua Uniunii Europene, constituind, în acelaşi timp, un schimb de experienţă transeuropean despre preocupările «  celor mai mici europeni » .

Toate aceste activităţi le-am putut desfăşura datorită Proiectului « Primăvara Europeană »{Spring Day in Europe} pe care-l consider « o şcoală deschisă » pentru o Românie integrată în Europa

Beneficiul acestui “Proiect European” este că am învăţat atât noi, dascălii, cât şi copiii noştrii, să fim deschişi practicării atitudinilor şi comportamentelor democratice, să ne facem cunoscută activitatea, să cunoaştem activitatea altor copii din ţara noastră şi din alte ţări. Copiii au fost solicitaţi să-şi exprime impresiile despre articolele apărute pe site, să analizeze acţiunile prezentate, să vizualizeze imaginile, care au constituit un mijloc de inspiraţie şi creaţie pentru viitoarele lor lucrări.

Spring Day este o ocazie unica pentru noi şi copiii noştri să pună întrebari şi să dezbată ce se întâmplă la nivel european. Faptul că participăm la acest proiect european dovedeşte că suntem în “Europa mare”,că, în grădiniţele din România, copiii noştrii sunt pregătiţi ca “adevăraţi europeni!”

DATA: 19.03.2008

CLASA: a IV-a C

PROPUNĂTOR: inst. Ţîru Camelia

ŞCOALA NR. 32 ,,ALEXANDRU MACEDONSKI” – CRAIOVAARIA CURRICULARĂ: Om şi societate

DISCIPLINA: Educaţie civică

SUBIECTUL: Drepturile copilului

TIPUL LECŢIEI: exersare de capacităţi

SCOPUL:

formarea şi cultivarea unor sentimente nobile, generatoare de convingeri,

formarea unor trăsături morale ce duc la un model comportamental;

stimularea reflecţiei asupra respectării drepturilor copilului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

să dovedească însuşirea cunoştinţelor despre prevederile Convenţiei Drepturilor

Copilului prin participarea activă şi afectivă la lecţie;

să-şi exprime părerile personale care să demonstreze modul de a privi critic

informaţiile şi de a le raporta le experienţa zilnică;

să recunoască situaţii diferite în care drepturile copilului nu sunt respectate şi să

propună situaţii de rezolvare;

să manifeste colaborare în realizarea sarcinilor propuse.

RESURSE PROCEDURALE: povestirea, conversaţia euristică, problematizarea,

explicaţia, discuţia colectivă, jocul didactic, munca în echipă

RESURSE MATERIALE: fişă-poveste, puzzle, bileţele cu drepturile copilului,

pălărie, fişă-cuvinte grilă, panou-floare

FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe, individuală

DURATA: 45 minute

EVALUARE: continuă

47

Etapele lecţiei Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor

1. Momentul organizatoric

2. Evocarea

3. Captarea atenţiei

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor

5. Dirijarea învăţării

Se asigură condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lecţiei.

,,Spargerea gheţii” (ICEBREAKER)Se realizează un exerciţiu de ,,încălzire”: În partea de sus a tablei sun agăţate mai multe baloane. În fiecare se află câte un bileţel pe care este scris un drept al copiilor. Se propune spargerea baloanelor cu ajutorul unui ac şi citirea biletelor cât mai rapid.( anexa 1)

Se citeşte o poveste pentru copii…despre drepturile copiilor.(anexa 2)

Se anunţă subiectul şi obiectivele lecţiei, se atrage atenţia asupra participării active şi cu interes la lecţie.

Se reactualizează frontal cunoştinţele pe care le au despre drepturile copiilor.-Cum se numeşte Organizaţia care a elaborat o serie de documente ce conţin drepturile copiilor?-Ce a semnat România în anul 1990?-Care sunt consecinţele nerespectării drepturilor copiilor?-Cine are prima responsabilitate de a respecta drepturile acestora?-Ce alte organizaţii mai cunoaşteţi că luptă pentru respectarea acestor drepturi?-Ce deosebire este între drept şi îndatorire?-Care sunt îndatoririle voastre ca elevi?

Elevii, împărţiţi în patru echipe, se pregătesc pentru începerea orei de educatţie civică.

Fiecare echipă îşi desemnează câte un coleg mai înalt care va sparge cât mai multe baloane şi va citi succesiv bileţelele găsite în interior.

Ascultă firul poveştii.

Ascultă cerinţele.

Răspund la întrebări.

Rezolvă sarcina în echipă.

48

6. Concluzii, aprecieri

Se cere elevilor din fiecare echipă să deschidă plicurile aflate pe bănci. Vor descoperi un puzzle pe care trebuie să-l rezolve, apoi vor numi dreptul prezentat în fiecare imagine. Apoi le voi cere să compună o strofă formată din patru versuri care să ilustreze dreptul obţinut în imagine.

-Completaţi grila cu ajutorul propoziţiilor incomplete!Se verifică modul de rezolvare a cerinţei.( anexa 3 )

,,Pălăria fierbinte”- se desemnează un elev care va sta pe scaun, în faţa clasei cu ,,pălăria fierbinte” pe cap. Va citi un scurt text, va recunoaşte drepturile care s-au încălcat şi va găsi rezolvări ale situaţiei respective. ( anexa 4 )

Se descoperă la tablă strofa următoare:Un copil este ca o sămânţă de floare…Cât de frumos va creşte, cât de frumos va rodi,Depinde de grădinarul care o va îngrijiDe ce pământ şi de câtă lumină are.Se comentează versurile.

Se cere elevilor să alcătuiască în scris patru îndemnuri pentru oamenii de pe întreg pământul ca să respecte drepturile copiilor. Vor fi îndrumaţi să folosească aripile fluturaşilor confecţionaţi.

Se fac aprecieri, se concluzionează.Lecţia se încheie cu cântecul ,, O lume minunată” – fredonat de elevi.

Rezolvă sarcina în echipă.

Citeşte, recunoaşte ce drepturi au fost încălcate, găseşte situaţii de rezolvare. Dacă răspunsul este incomplet sau incorect, poate fi ajutat de echipa sa.

Scriu pe caiete strofa, apoi o comentează oral.

Lucrează în echipă. Citesc apoi îndemnurile pe care le-au formulat.

Ascultă cu atenţie.

49

Anexa 1

Dreptul de a fi egali,

indiferent de rasă, sex,

limbă, religie, opinie

politică.

Dreptul la o viaţă decentă.

Dreptul la viaţă. Dreptul de a beneficia de

servicii medicale.

Dreptul la exprimare liberă. Dreptul la educaţie.

Dreptul la libertatea de

gândire.

Dreptul la odihnă, timp

liber, de a se juca.

Dreptul la asocierea

paşnică.

Dreptul de a fi ocrotit

împotriva răpirii şi

vânzării.

Dreptul la informare

culturală.

Dreptul de a trăi în pace.

Dreptul de a fi protejat

împotriva violenţei.

Dreptul la un nume, o

cetăţenie, o familie.

50

Anexa 2

O poveste pentru copii…despre drepturile copilului

Demult, acum o jumătate de secol, aproape tot pământul a fost cuprins de un război

cumplit. Focul războiului mătura ţară după ţară, omorând oameni nevinovaţi, lăsând în

urmă mii de oameni morţi, oraşe şi sate distruse. Zece milioane de copii din toată lumea

au suferit traume psihice ca urmare a războiului, iar două milioane din ei au murit.

Războiul fusese pornit de o ţară ai cărei conducători credeau că aparţin unei rase

superioare şi că ei au dreptul să conducă lumea.

Când războiul s-a terminat, într-un oraş al păcii s-au adunat oameni de pretutindeni,

din toate ţările Pământului. Ei erau deosebiţi unii faţă de alţii: aveau părul, pielea şi

ochii de culori diferite. Unii veneau din ţări sărace, alţii din ţări bogate, din locuri calde

sau reci. Vorbeau diferite limbi.

Deşi atât de diferiţi, toţi aceşti oameni aveau o dorinţă comună: să reuşească

împreună să redea lumii speranţa că nu va mai fi niciodată război, că nimeni nu va mai

fi rănit sau omorât.

Ei s-au gândit că oricine trebuie să înţeleagă însemnătatea vieţii, că oamenii trebuie

să se respecte unii pe alţii, chiar dacă sunt diferiţi. De aceea au hotărât că fiecare om are

anumite drepturi din momentul în care se naşte.

Deoarece şi copiii au avut de suferit de pe urma acestor violenţe, vocea lor

nefăcându-se de cele mai multe ori, s-a hotărât ca şi ei să aibă drepturi.

51

PROPUNĂTOR: Institutor 1 Amalia Vereş

Proiect de activitate

GRUPA: mare - pregătitoare

CATEGORIA: activitate practică şi elemente de educaţie ecologică

FORMA DE REALIZARE: îmbinare – ansamblare

FORMA DE ORGANIZARE: frontal şi pe grupuri mici

TEMA : „Copiii, prietenii naturii” (machetă )

TIPUL DE ACTIVITATE : consolidare

SCOPUL ACTIVITĂŢII : consolidarea deprinderii de a realiza, prin

cooperare ,o lucrare practică inspirată din natură

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

- să-şi consolideze deprinderea de a lipi,tăia,de a picta,de a colora,de a

îndoii hârtia,de a împleti ;

- să-şi consolideze deprinderea de a lucra în echipă ;

- să-şi consolideze deprinderea de a realiza lucrări cu materiale din natură

şi cu deşeuri refolosibile;

- să respecte etapele de lucru şi disciplina impusă de o asemenea activitate.

STRATEGIA DIDACTICĂ :

52

a) METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,

exerciţiul.

b) MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: polistiren, bidon plastic,deşeuri

plastic, frunze, hârtie creponată, nuiele, crenguţe, conuri de brad,pietricele

de carieră şi pietre de râu, nisip, sârmă, coajă de răchită , hârtie colorată,

carton, cofraj de ouă, figurine din făină, aracet , pensule, tempera,

foarfeci,cutii de chibrituri, scobitori.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

1. „ Revista Educaţia Ecologică” - Ed. Policrom, Craiova, nr. 4 din 1998

2. „Metoda proiectelor la vârste timpurii” – MEC, Ed. Miniped, Bucureşti

2005

3. Marcela Meraru, Valeria Oprişoreanu, „ Scrisoarea PĂMÂNTULUI

către copii” – Ed. Emia, Deva 2004

4. Jeanna Wersebe , voluntar la “Corpul Păcii”, România 2003 – 2005 –

“Manual de Educaţie Ecologică”

DURATA: 35 – 40 minute

53

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

Eveniment didactic

Conţinutul ştiinţific

Strategii didacticeMetode şi procedee

Forme de organizare

Material didactic

1 2 3 41.Moment organizatoric

Pentru buna desfăşurare a activităţii,voi asigura:-aerisirea sălii de grupă;-dispunerea mobilierului pentru lucrul pe ateliere;-pregătirea materialului didactic necesar;-intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă.

2.Captarea atenţiei

Se va realiza printr-un moment surpriză.Dintr-o căsuţă vor apărea doi copii cu câte un obiect în mână.Aceştia îi vor antrena pe copii într-un dialog care va avea ca subiect cunoştinţele lor la educaţie ecologică.

Conversaţia Colectiv,dirijat

Maşinuţă ,muzicuţe, şerveţele,coş de gunoi,beţişoare parfumate

3.Reactualizarea cunoştinţelor anterioare

„ Deci,copii,noi nu ne comportăm aşa.Noi ştim că numai păstrând mediul curat vom fi sănătoşi. –Care este cel mai sănătos mediu care ne oferă aer curat?-Este pădurea,parcul,spaţiul verde.”

Conversaţia Colectiv,dirijat

4.Anunţarea temei şi a obiectivelor

„Azi ,m-am gândit să construim un parc.Pentru aceasta vom folosi

Colectiv, dirijat

54

materiale din natură şi deşeuri refolosibile.”

5.Dirijarea învăţării şi prezentarea noului conţinut

1.Intuirea materialuluiVoi solicita copiilor să observe şi să denumească materialele ce le au pe măsuţă în faţa lor.2.Explicaţia şi demonstraţia modului de lucruVoi explica şi demonstra fiecărui grup de lucru ce are de făcut,spunându-le că în final toate lucrările lor vor fi aşezate pe machetă,compunând un parc.3.Exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinilor.„Plouă”, „Cântăm la pian”, „Închide şi deschide pumnii repede”, „Scutură mâinile”

Conversaţia

Explicaţia,demonstraţia

Exerciţiul

Pe grupuri

Colectiv,dirijat

Masa 1Tăviţe,scoarţă de copac,schelet metalic pentru băncuţe,hârtie coloratăMasa 2Tăviţe,pahare plastic ,tempera,şerveţele, pensule,conuri de brad,cofraje de ouă,cutii de chibrituri,figurine din aluat.Masa 3Tăviţe,siluete de copii decupate din carton, carioci.Masa 4Tăviţe, hârtie creponată, frunze,foarfeci.MachetăPolistiren,bidon plastic,pietre, deşeuri plastic, crenguţe,pensule, aracet,nisip,pahare de plastic.Masuţă rezervă lucru: Crenguţe, frunze din hârtie colorată, balansoare din carton, hârtie colorată , pensule, aracet, şerveţele.

55

6.Obţinerea performanţelor

Din acest moment ne apucăm de lucru .„Spor la treabă!”În timp ce copiii lucrează se vor da indicaţii individuale şi frontale (dacă este cazul), se va atrage atenţia permanent asupra poziţiei corecte a corpului în timpul lucrului şi asupra acurateţii executării lucrărilor.Se va insista asupra cooperării în cadrul grupului.Cu puţin timp înainte de epuizarea timpului acordat activităţii se va anunţa că aceasta se apropie de sfârşit( semnal prevestitor).

ConversaţiaExplicaţia exerciţiul

Pe grupuriCrengi,nuiele,nisip,pietre,conuri de brad,frunze uscate,dopuri de plută,cutii de chibrituri,cofraje de ouă,hârtie,cartoane,hîrtie creponată,hârtie colorată,figurine din făină,aracet,pensule,tempera,carioci, foarfeci,sârmă, şerveţele.

7.Evaluarea performanţelor

Se analizează lucrările (acurateţe,corectitudinea executării ).Se ansamblează macheta.„Ce am realizat noi azi copii?Ce am confecţionat noi?Ce nume să dăm machetei realizată de noi?”

Conversaţia Colectiv,dirijat

8.Intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului

Se apreciază participarea copiilor la activitate.Se vor acorda recompense,iar copiii vor intona cântecul „Zi de sărbătoare”.

Conversaţia Individual,indepen-dent

“Roman in Europa”, propunandu-si ca obiectiv fundamental formarea convingerilor proeuropene pe baza achizitiilor cognitive (informative)

56

despre Europa (trecut, prezent, viitor) si educarea atitudinilor de respect, asumare, promovare a valorilor europene.

S-au procurat materiale informative utile, relevante. Punctul de sprijin al acestui demers l-a constituit Internetul si Centrul de Informare al Comisiei Europene in Romania INFOEUROPA. Acest centru ne-a oferit o multitudine de materiale informative sub forma de pliante, brosuri, ghiduri, harti, afise, materiale promotionale (pixuri, stegulete, post-it-uri,

agende, baloane) si informatii pe suport electronic despre fiecare tara membra a Uniunii Europene.Aceste materiale au fost un real ghid in derularea activitatilor cercului scolar.

Intrucat copiii au fost atrasi in special de prezentarea pe suport electronic a subiectului (care era prezentat sub forma unei calatorii imaginare prin Europa, ghid fiind o steluta din steagul UE - MISS STARLET) colectivul de invatatori a hotarat transmiterea informatiei europene intr-un context adecvat varstei, impletind informarea cu jocul, contribuind astfel si la dezvoltarea creativitatii si spiritului de competitie intre elevi.

Cercul scolar “Roman in Europa” s-a derulat pe parcursul unui an scolar, cu frecventa bilunara, dupa orele de curs si a implicat elevi din toate clasele I-IV.

Elevii au fost antrenati in activitati interdisciplinare concretizate in :

-activitati tip atelier de lucru;-dramatizari;-jocuri de rol pe teme date;-puzzle;-concursuri;-invatarea unor cantece si dansuri din alte tari.

57

In derularea cercului scolar a fost implicata si comunitatea locala, care a contribuit la realizarea unei costumatii adecvate ( tricouri albe, sepci albastre) si a asigurat sprijin logistic pe intreg parcursul anului scolar.

Cercul scolar a fost adaptat particularitatilor de varsta ale elevilor si posibilitatilor logistice din scoala, principala sarcina a cadrelor didactice fiind aceea de a promova o atmosfera destinsa in randul copiilor participanti la cerc, astfel incat acestia sa fie incurajati sa participe activ la discutii si la realizarea activitatilor, sa colaboreze, sa coopereze in realizarea sarcinilor.

Modalitatile atractive de prezentare a informatiilor au condus la o invatare activa si rapida, elevii fiind implicati total in derularea activitatilor cercului.

Totodata, parintii elevilor si comunitatea locala au beneficiat de informatii utile, unii dintre acestia cerand in mod expres sa participe alaturi de elevi la unele activitati.

Finalizarea cercului a constat in prezentarea unui material filmat ce a reunit secvente semnificative din activitatile derulate.

Invatatorii invitati sa participe la finalizarea cercului scolar au primit mape de prezentare continand materiale informative suficiente pentru un start bun in dezvoltarea unor activitati asemanatoare in scolile de provenienta. Cercul scolar “Roman in Europa” isi continua activitatea si in anul scolar in curs, experientele anterioare demonstrand ca au constituit practice eficiente de promovare a valorilor europene in randurile scolarilor mici.

Vă prezentăm în continuare programa şi planificarea cercului şcolar.

PROGRAMA SCOLARA(Suport didactic al cercului “Roman in Europa”)

58

OBIECTIVE CADRU

1. Descoperirea, cunoasterea si respectarea valorilor europene;

2. Cunoasterea, respectarea drepturilor copilului, a indatoririlor acestora in contextul social comunitar national, european;

3. Cunoasterea, utilizarea unor concepte si mesaje specificeatitudinilor sociale necesare comunicarii si interactiunii cu semenii, indiferent de nationalitate, etnie, limba

4. Educarea/dezvoltarea sentimentului de apartenenta europeana si a unor atitudini favorabile promovarii prieteniei intre popoare.

OBIECTIVE DE REFERINTA SI ACTIVITATI DE INVATARE

1. Descoperirea, cunoasterea si respectarea valorilor europene;

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

să cunoască/ să utilizeze concepte/ termeni specifici limbajului optim relaţionării cu ceilalti;

să fomuleze, oral, enunţuri simple şi opinii despre prietenie, relaţii de comunicare pe baza unor valori comune, relaţii de vecinătate.

Exerciţii de identificare/invatare a unor termeni /concepte prezente in limbajul specific comunicarii in spatiul european.

Exerciţii de aprobare sau dezaprobare a unor fapte, atitudini şi comportamente;

Jocuri didactice: “E bine aşa?”, “Părerea ta contează”, “Ce ştii tu despre...?”;

Joc de rol: Eu sunt reporter; Eu sunt ghid;

Puzzle: Europa, România.

2. Cunoasterea, respectarea drepturilor copilului, a indatoririlor acestora in contextul social comunitar national, european;

59

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

2.1. sa cunoasca drepturile universale ale copilului (selectiv, conform particularitatilor de varsta)

2.2. sa identifice norme de comportare adecvata in mediul social;

2.3.sa respecte reguli cu privire la raporturile cu lucrurile, plantele, animalele si oamenii din alte tari europene.

Exercitii deidentificare/ selectare a situatiilor in care sa respecta sau se incalca drepturile copilului;

Exercitii care implica situatii problema si solutionarea lor;

Jocul didactic: calatorii imaginare; Jocuri de rol pe teme date: ”Vreau si

eu…’ ; Convorbire tematica ‘Sa respectam

drepturile copilului”.

3. Cunoasterea, utilizarea unor concepte si mesaje specificeatitudinilor sociale necesare comunicarii si interactiunii cu semenii, indiferent de nationalitate, etnie, limba

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

3.1. sa descopere numele tarilor invecinate cu Romania, sa identifice hotarele;

3.2. sa cunoasca si alte tari europene, precum si capitalele acestora; 3.3 sa formuleze criterii simple de identificare a lor;

3.4. sa identifice/ sa comentezeaspecte ale unor relatii (economice, politice, istorice, culturale) ale Romaniei cu alte tari;

3.5. sa deduca/ sa exprime opinii despre unele organizatii europene.

Exercitii de localizare pe harta, pe glob, a unor tari europene;

Exercitii de recunoastere dupa imagini a anumitor caracteristici specifice;

Stabilirea unor asemanari si deosebiri dintre diferite tari europene si tara de apartenenta - Romania;

Cunoastere unor bogatii si frumuseti naturale ale tarilor europene;

Cunoasterea unor personalitati europene din diferite domenii de activitate: pictori, sculptori, muzicieni etc.;

Jocul didactic: “Tari si capitale”, “In ce tara se afla...” etc.;

Colectionarea de vederi, timbre, insigne si alte simboluri;

Rebusuri, integrame, puzzle.

60

4. Educarea/dezvoltarea sentimentului de apartenenta europeana si a unor atitudini favorabile promovarii prieteniei intre popoare.

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

4.1. sa opereze cu reprezentari si concepte vizand apartenenta europeana;

4.1. sa formuleze criterii simple privind necesitatea de promovare a unor relatii de pace si de prietenie, de buna intelegere cu copiii din alte tari.

Activitati variate centrate pe cunoasterea unor traditii si obiceiuri romanesti si ale altor alte tari europene;

Invatarea unor cantece, dansuri si unele aspecte din cultura altor tari europene;

Lectura unor texte din literatura europeana pentru copii: “Zana marii” de H.C.Andersen;

Dramatizari din literatura Europeana: ”Cuore” de Edmondo de Amicis;

Jocul didactic: O vizita deosebita; Recunoaste genurile muzicale si tara de provenienta.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

Obiective de

referintaCONTINUTURI

1.1.1.2.2.1.2.2.2.3.

* Cantec pentru Europa-*Sunt copii si dincolo de hotarele tarii*Ce este Uniunea europeana?*Tarile europene si capitalele lor*Limbile care se vorbesc in Europa

1.2.2.1.2.2.2.3.3.1.3.2.3.3.

*Drapelul Europei*Drapelul si Imnul Romaniei*Cantecul Tricolorului*Drapelele tarilor europene*Imnul Uniunii Europene

3.1.3.2.3.3.3.4.

*Ziua Europei*O deviza pentru Europa*O moneda unica.Alte simboluri*Despre Organizatia Natiunilor Unite

1.1.2.2.

*In cate limbi spunem “Buna ziua”*Inrudiri Europene

*Tari si bogatii*Prin nordul Europei*Prin sudul Europei*Prin Europa apuseana*Prin tarile din centrul Europei*Prin tarile din rasaritul Europei*Rebusuri si dramatizari dupa texte din literatura europeana pentru copii*Micii europeni – cercetem, ne jucam.

61

Activitatea : Recreativă

Tema : Abordarea interculturalităţii în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu copiii preşcolari

Tipul de activitate: Consolidarea, verificarea şi evaluarea de cunoştinţe

Forma de realizare : Şezătoare

Scopul activităţii : educarea respectului faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru şi faţă de cele ale altor popoare dezvoltarea capacităţii de a comunica cu copiii aparţinând altor etnii prin diferite forme de activitate.

Obiective operaţionale:1. să denumească ţara în care trăiesc, limba vorbită, zonele geografice, alte ţări şi activităţi comune,

agreate de toţi copiii2. să descrie toate elementele portului popular românesc şi unguresc, în funcţie de costumul cu care

sunt îmbrăcaţi3. să decoreze spaţiul plastic (ulcior, costume populare, farfurii) cu elemente specifice etniei lor

(român, maghiar) respectând culorile tradiţionale4. să „coase ” trecând firul de aţă prin „orificiile” ştergarului de la un capăt la altul, alternând apoi

culorile5. să ţeasă mânuind corect suveica printre firele de urzeală6. să toarcă mânuind corect fusul până la final7. să recite poezia însuşită anterior expresiv folosind o intonaţie corespuntătoare

62

8. să interpreteze cântecele însuşite anterior respectând durata şi intensitatea sunetelor9. să enunţe ghicitori, proverbe, ,zicători culese din înţelepciunea poporului român, înveselind

sezătoarea10. să respecte în cadrul dansului paşii specifici jocului popular românesc şi unguresc

Metode şi procedee : conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizareaMaterial didactic folosit : ştergare, covoraşe, costume populare, căruţe, farfurii, ulcior, fuior, fus, lână, hârtie, creioane colorate, război de ţesut, aţă, aparatura audio, CDMaterial bibliografic: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţă, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005 Antologie de texte literare

Culegere de cântece

EVENIMENTUL

DIDACTIC

CONŢINUTUL

ŞTIINŢIFICSTRATEGIIDIDACTICE

EVALUAREA(instrumente şi indicatori)

MOMENT ORGANIZATORIC

Asigurarea condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a sezătorii:- aerisirea sălii de grupă- pregătirea materialului didactic

63

ANUNŢAREA TEMEI

Anunţarea şezătoarei şi oaspeţii sosiţi la ea Convorbirea

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Discuţii introductive despre:- şezătoare şi schimb de cadouri între copiii celor doua etnii - ţara noastră, limba vorbită, zone geografice- alte popoare (limba vorbită, ce le place copiilor de acolo să facă)- costume populare (româneşti şi ungureşti )

Copiii vor:- recita- interpreta cântece- spune ghicitori, proverbe, zicători- face rime- dansa

Între timp vor şi lucra la măsuţe:- vor „coase”- vor toarce- vor ţese- vor decora

Explicaţia Conversaţia Problematizarea

Exerciţiu

Proba orală

Se fac aprecieri individuale şi colective pe tot parcursul activităţii , în funcţie de corectitudinea răspunsurilor.

Proba practică

Proba scrisă

ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Copiii fac schimb de cadouri după ce se fac aprecierile generale. Se încheie cu o horă a prieteniei (români, maghiari)

ExplicaţiaConversaţia

ŞEZĂTOAREA

64

Copiii intră în sala de grupă pe un fundal muzical specific românesc. Spun de ce s-au adunat (pentru a face o şezătoare) şi că aşteaptă oaspeţi dragi (colegii lor de la secţia maghiară) intră în sală pe un fundal muzical specific lor, unguresc explică ce vor face la şezătoare şi de ce o fac (doresc să afle cât mai multe lucruri despre etniile lor – română,

maghiară; pentru a se distra împreună, iar la sfârşit fac schimb de lucrări făcute la şezătoare) spun câteva date despre: ţara noastră, limba vorbită, zonele geografice, costumele populare purtate, ţările pe

unde au umblat, ce limbă au auzit vorbindu-se pe acolo şi ce făceau copiii de pe acele meleaguri între timp lucrează la măsuţe, dar vor spune şi poezii, cântece, ghicitori, proverbe, zicători

Poezia „LIMBA ROMÂNEASCĂ” de George Sion – (fragment ) Mult e dulce şi frumoasă, Limba ce-o vorbim – Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm Şi pe buze – aduce miere Când o cuvântăm. Românaşul o iubeşte Ca sufletul său Vorbiţi, scrieţi româneşte, Pentru Dumnezeu !

Cântec „ Mi-o zis mama ” – cântec popular

65

Mi-o zis mama că mi-o da Văleleu, văleleu Zestre când m-oi mărita Văleu, văleu,văleleu. 20 de perne moi Văleleu, văleleu Toate pline cu ţânţari Văleu, văleu, văleleu. 20 de perne mici Văleleu, văleleu Toate pline cu furnici Văleu, văleu, văleleu. 2 raţe crăcănate Văleleu, văleleu Alea cică-s vaci cu lapte Văleu, văleu, văleleu.

Cântec în limba maghiară – „ KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE... ”

KISKALAPOMAT FELAKASZTOM A SZEGRE GYAVA LEGENY KINEK NINCS SZERETOJE GYAVA LEGENY KINEK, KETTO SHEJ DE HAROM NINSC, NEM IS SZEP LEGENY,KINEK GONDOR HAJA NINCS.

66

EDES JO ANYAM ,NEM IROK TOBB LEVELET. MERT A CSIKO MEGRLIGTA A JOBB KEZEM. FAJDALMASAN KILATSZIK A ZOKOGASA.

„Gura vă merge, dar mâinile la fel?”- verificarea modului în care lucrează la măsuţe

„Cine ştie să ne spună câteva vorbe înţelepte despre: lucru, sărăcie, timpul pierdut şi ziua buna?”

Lucru bine început e pe jumătate făcut! Sărăcia se uită la poarta omului muncitor, dar nu îndrăzneşte să intre! Timpul pierdut nu se mai întoarce! Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!

„Hai puţin şi picioarele să ni le încălzim!”

Joc şi cînt : „Drag mi-e jocul românesc” Drag mi-e jocul românesc, Dar nu ştiu cum să-l pornesc, Hei, hei ! Tra, la, la.....

Că de nu l-oi porni bine, Oi păţi mare ruşine, Hei, hei! Tra, la, la.....

67

Nu te uita la cojoc, Ci te uită cum mai joc, Hei,hei ! Tra, la, la.....

Drag mi-e jocul românesc, Dar nu ştiu cum să-l pornesc, Hei,hei ! Tra, la, la.....

„ SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK...”- cântec popular unguresc SZARNYA, SZARNYA, SZARNYA A MADARNAK NINCSEN PARJA, A SZEKELY KISLANYNAK TELEVAN-A, TELEVAN-A, SZAJA EDES CSOKKAL ZSEBKENDOZE,CSORGO MOGYOROVAL.

„Am dansat, am recitat, dar voi ştiţi a spune ghicitori?”

Cavaler împintenatSus pe gard stă cocoţatŞi tot strigă prin veciniCă e şef peste găini. (cocoşul)

68

Cine şade în cuibarCa un cocoloş de var? (oul)

E o pasăre ce-noatăŞi măcăie prin ogradă. ( raţa )

„ Dar la rime vă pricepeţi? ” Greieraşul fără frică, cere boabe la.......(furnică ) Toarce-ntruna mititica, ştiţi voi cine-i? E....(pisica ) Oul ce în mână–l are, dacă nu e mic e....( mare )

„ Am tors, am ţesut, am „cusut”, am decorat, am petrecut, iar acum din nou la dans”

Dans popular unguresc – „ CSARDAS ” RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis Refr. RAMAS CSIZMA ,HADD SZAKADJON EL, CSAK A BABAM , SOSE HADJON EL, GALAMBON RAMAS CSIZMAT, VISEL A BABAM SZERET IS O ENGEM IGAZAN – bis

Dans popular românesc – „CIULEANDRA” – (fetele dansează şi băieţii spun strigăturile) Foaie verde siminoc

69

Ţineţi ciuleandra pe loc Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Învărtiţi-o niţeluş C-ajungem acuş-acuş Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Ţineţi-o flăcăi aşa Până ne-ajunge Puica Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Două fire, două paie Ia ciuleandra la bătaie Ref. Şi-nc-o dată măi flăcăi Hop şi-aşa şi-aşa

Şezătoarea se încheie după ce sunt făcute aprecierile. Copiii sunt recompensaţi cu Kürtos Kalacs sau Poale-n brâu. Cei de la secţia romană oferă copiilor de la secţia maghiară şi invers, ceea ce au lucrat la măsuţe, iar la sfârşit se face o horă a prieteniei între cele două etnii pe muzica compusă de Ludwig van Beethoven, „Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a .

70

„ Oda bucuriei ” din Simfonia a IX-a

Versuri : Fr. Schiller Muzica : Ludwig van Beethoven

Slavă ţie, stea curată,Voie bună pe pământ,

Astăzi ne simţim aproapeSol din rai cu soare sfânt,

Vraja ta aduce iaraşi Pe popor lângă popor

Toţi pe lume fraţi noi suntem,Când apari uşoară-n zbor.

Cine a avut norocul De prieteni buni să dea,

Cine ştie ce-i iubireaLăngă noi cântând să stea.

71

Fericit un suflet drag te Poate face pe pământ,Cine n-a simţit iubirea

Plece dintre noi plângând.

Întocmit de:

72

73

INTERCULTURALITATEA ÎN CULTURA MANGALIEI

I. SCURT ISTORIC AL LOCALITĂŢII MANGALIA

Mangalia, oraş port cu vechi tradiţii culturale, este locul în care cei peste 2500 de ani din istorie demonstrează binecuvântarea acestui lăcaş de convieţuire pentru civilizaţiile şi etniile care l-au populat de-a lungul timpului.

Situată pe ruinele anticului Callatis, Mangalia retrăieşte în ultimii ani puterea şi frumuseţea vechii cetăţi greceşti, încercând să redevină un important pol economic şi cultural pe coasta de vest a Mării Negre.

Cei peste 41.000 de locuitori cuprinzând şi diverse etnii şi religii, trăiesc în ritmul unui oraş cu o economie puternică. Municipiul Mangalia se prezintă astfel şi cu o comunitate interculturală.

Convieţuiesc aici, pe lângă români şi aromâni, turci, tătari, ţigani, lipoveni şi în mai mică măsură locuitori de alte origini pe care istoria, destinul sau farmecul oraşului i-au determinat să se aşeze aici.

Spectrul eterogen al populaţiei şi viaţa spirituală a localităţii se explică prin trecutul ei istoric, care nu poate fi separat de trecutul istoric al Dobrogei.

O scurtă incursiune în trecut relevă următoarele aspecte legate de problema multiculturalităţii:1. Prezenţa poporului român pe pământul Dobrogei.

74

Dovezile arheologice şi de arhivă atestă că aici trăiau oameni liberi în localităţi înfloritoare, care se ocupau cu creşterea animalelor, pescuitul, prelucrarea metalelor, cultivarea pământului şi schimbul de produse.

Cultul creştin al populaţiei este explicabil prin misiunea Sfântului Apostol Andrei pe pământul Dobrogei.2. În jurul anului 1400 se consemnează apariţia populaţiei de etnie rromă în Europa, care se răspândeşte treptat pe tot continentul.

Meşteşugari pricepuţi, lăutari talentaţi, rromii au adus cu ei spiritul lor boem şi cultul pentru fast. Credinţa joacă un rol foarte important în viaţa lor spirituală. Ei adoptă de regulă cultele populaţiei în mijlocul căreia trăiesc.

3. În a doua parte a domniei lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea a trecut pentru 450 de ani sub autoritate turcească. Populaţie de religie islamică, turcii au adăugat la viaţa Dobrogei cele două mari sărbători ale anului: Ramazan–bairam şi Kurban–bairam. Cu aceste ocazii împart dulciuri şi baclavale, care se vor afla şi pe mesele creştinilor ortodocşi.

În România, monumentele de artă musulmană, ca de altfel întreaga moştenire culturală a trecutului se bucură de ocrotirea şi grija statului român. Toate acestea reflectă sentimentele de prietenie care leagă poporul român de toate popoarele musulmane.

4. În 1873, au sosit în Dobrogea şi primii colonişti germani aduşi din Basarabia. Din păcate după 40 de ani, ei au fost obligaţi să plece, părăsind în pripă agoniseala de o viaţă.

5. În urma cedării Cadrilaterului 1913-1914 are loc schimbul de populaţie cu bulgarii. Dobrogea a primit astfel populaţia aromână (macedoneni) care a adus cu ea un folclor deosebit de bogat, creşterea oilor fiind ocupaţia lor cea mai îndrăgită.

6. Lipovenii au plecat din Rusia de III veacuri şi jumătate în jurul anului 1700, din motive religioase, pentru a-şi păstra credinţa ortodoxă. S-au stabilit în ţări din Europa, America şi Asia. În România, ruşii lipoveni s-au stabilit în Bucovina şi în Dobrogea. Suportul identităţii etnice îl reprezintă religia şi limba rusă. Denumirea de lipovean este atribuită întâmplător în spaţiul românesc. Termenul de lipovean vine de la expresia “Tei-Lipa” care defineşte materialul folosit de ei în confecţionarea diferitelor obiecte, în special icoane. Cunoaşterea trecutului acestei etnii este insuficientă şi uneori denaturată.

II. INTERCULTURALITATEA - O NOUĂ PROVOCARE PENTRU EDUCAŢIE

<< Modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat, în mare măsură de modul în care educaţia poate să satisfacă cerinţele acestei dezvoltări. După cum apreciază specialiştii, noile tipuri de conţinuturi, sau noile educaţii dintre care una este educaţia interculturală, reprezintă cel mai pertinent şi mai util răspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane >> (Văideanu, 1986).

75

Educaţia interculturală nu este o nouă disciplină şcolară sau o extindere a programei, prin predarea culturilor etnice şi nici o folclorizare, sau o formă de cunoaştere a exoticului.

Educatorul care practică o pedagogie interculturală va ţine cont de prezenţa elevilor de origini etnice diferite, pentru a revaloriza cultura lor de origine şi pentru a-i sensibiliza şi pe ceilalţi elevi la diversitatea culturală. Efectul dorit de educator, pentru dezvoltarea educaţiei interculturale, este asigurat printr-o atitudine de armonizare a comportamentului fiecăruia faţă de grup.

Şcoala, ca principal instrument de socializare, trebuie să dezvolte toate armonizările culturale, care să o devanseze pe cea socială. Gestionarea cât mai operativă şi timpurie a diferenţelor obligă la întronarea unui model educativ, care să favorizeze întâlnirea între mai mulţi parteneri. Ca proces orientat spre împlinirea fiinţei şi a comunităţii culturale, educaţia interculturală presupune o desfăşurare concretă, o participare, trăire şi comunicare între indivizi concreţi şi o cunoaştere profundă a evoluţiilor europene şi naţionale ce au avut loc în ultima perioadă.

Valorile înglobate finalităţilor educaţiei interculturale nu se pot realiza de la sine în raporturile intelectuale. Deschiderile convieţuirii nu sunt înnăscute, ci se construiesc prin personalităţi individuale şi prin demersuri educaţionale sistematice. Pentru a dezvolta valorile sus-amintite, diferenţele vor fi prezentate cu prioritate ca sursă a dezvoltării personale comunitare şi nu ca sursă de prejudicii, tensiuni sau disconfort.

Educaţia interculturală reprezintă o topică importantă a discursului educaţional şi a practicilor educative în contemporaneitate. Contextul geopolitic, economic şi cultural proprii Europei de astăzi şi de viitor prefigurează o intensificare a schimburilor şi transformărilor pe toate planurile. Europa contemporană nu mai poate fi înţeleasă şi tratată static, într-o viziune închisă.

Schimbările politice, culturale, sociale, economice şi tehnologice reprezintă singura constantă a lumii în care trăim. În acest context, şcoala în ansamblul său trebuie să capete un suflu intercultural de o reală formare.

Educaţia interculturală trebuie să-şi pună amprenta asupra priorităţilor educative, asupra criteriilor de evaluare a competenţelor, asupra relaţiilor dintre părinţii copiilor, integrând comunităţile. Această atmosferă socială permite formarea unor comportamente creative, precum: atitudinea de a comunica, cooperarea şi încrederea în grup, respectul de sine şi al altora, acceptarea de opinii diferite de propria opinie, luarea de decizii în mod democratic, acceptarea responsabilităţii şi acceptarea propriului eu, soluţionarea emoţiilor primare, atitudinea de a evita altercaţiile.

Copiii proveniţi dintr-o diversitate de medii socioculturale, familiale din etnii diferite impun includerea lor în programe educaţionale adecvate.

76

Cele mai eficiente demersuri didactice, menite să-i integreze pe toţi elevii în activitatea şcolară, sunt cele prin care le oferim cât mai multe ocazii să acţioneze împreună, să trăiască laolaltă.

În societatea românească înscrisă pe drumul deschiderii există grupe de copii preşcolari a căror principală caracteristică este multiculturalitatea. Trebuie admisă existenţa normelor, atitudinilor şi concepţiilor de viaţă specifice fiecărei culturi şi civilizaţii. Acestea vor fi cunoscute şi respectate.

Uniunea Europeană, spre care ne îndreptăm, este o comunitate de state, în care fiecare naţiune aduce propria sa contribuţie la tezaurul de cultură şi civilizaţie al continentului.

III. CE POATE FACE GRĂDINIŢA ÎN VEDEREA CULTURALITĂŢII ŞI EDUCAŢIEI INTERCULTURALE?

Ca proces educaţional integrator vor fi avute în vedere următoarele:- Viziunea grădiniţei materializată în activităţile instructiv-educative;- Interculturalitatea - element de cultură organizaţională;- Identificarea elementelor locale;- Interes pentru cunoaşterea valorilor spirituale: religie, tradiţii, obiceiuri.- Proiectarea, care cuprinde acţiuni concrete, resurse umane, resurse materiale şi resurse financiare.- Oferta educaţională, C.D.S.- Parteneriate şi colaborări cu părinţii, cu instituţii disponibile, cu agenţi economici, cu autoritatea locală şi cu diverse asociaţii.

Menegerul este educatoarea ori învăţătoarea cu experienţa, pasiunea şi toate calităţile sale profesionale:- Să fie prezenţă vie, activă în viaţa comunităţii şi să participe la toate evenimentele culturale, să fie membră în asociaţii, organizaţii

şi grupuri implicate în acţiuni culturale sociale sau comunitare;- Să aibă deschidere pentru comunicare, sprijin şi implicare;- Să participe cu copiii la evenimentele socio-culturale ale oraşului;- Să facă vizite cu copiii la lăcaşurile de cult din localitate;- Să valorifice şi specificul cultural al minorităţilor etnice în serbările cu copiii, în concursuri şi în spectacole;- Să popularizeze rezultatele obţinute cu copiii;- Să nu aibă sentimentul de suficienţă în acest demers, interculturaliatea să fie o stare permanentă.

77

V. VALORIFICAREA TRADIŢIILOR CULTURALE SPECIFICE ÎN CADRUL SERBĂRILOR CU PREŞCOLARII(din experienţa Grădiniţei O.N. nr.2 Mangalia)

Pregătirea psihologică a părinţilor şi copiilor a cuprins informarea lor asupra proiectelor noastre. Pentru aceasta am stabilit teme şi subteme care să ajute la intercunoaştere şi cooperare între copii:

- Obiceiuri şi tradiţii specifice diferitelor etnii existente în Mangalia. Am desfăşurat activităţi cu temele:- Costumul tradiţional şi obiecte de artă;- Meşteşuguri specifice;- Sărbătorirea unor zile importante diferitelor etnii. Exemplu: Ramazan, Bairam, Crăciunul la lipoveni.Respectarea tradiţiilor religioase ale celuilalt a fost şi a rămas o trăsătură constantă în viaţa acestor comunităţi. Cu timpul, traiul

comun i-a apropiat pe oameni, tradiţiile primind şi oferind influenţele celorlalţi. Multilingvismul din Mangalia a fost înţeles ca o bogăţie care aparţine fiecărui locuitor, a fost perceput ca un mijloc de apropiere

dintre oameni. Fenomenul se manifestă pe larg în viaţa cotidiană a individului prin participare reciprocă la diferitele sărbători laice sau bisericeşti.

Cum în grădiniţă sunt şi copii aparţinând naţionalităţilor aromână, turcă, tătară, rromă, ruso-lipoveană am desfăşurat proiectul cu tema:

- “Dobrogea - pământ milenar, leagăn al multiculturalităţii”.Pentru desfăşurarea acestui proiect am folosit Metoda Proiectului de Cercetare. Copiii au dorit să-şi cunoască oraşul în care

locuiesc, să cunoască modalitatea în care îşi desfăşoară activitatea copiii altor etnii şi să stabilească relaţii de prietenie între ei.Am vizitat biserica ortodoxă din apropiere, unde preotul le-a vorbit copiilor despre frumuseţea şi importanţa icoanelor şi a cărţilor

religioase. La geamie copiii au fost impresionaţi de frumuseţea covoarelor şi de aspectul deosebit al literelor arabe.Rromii ne-au prezentat dansurile şi cântecele lor pline de viaţă.Cherhanaua ne-a oferit ocazia să observăm diferite bărci şi plase de pescuit ale ruşilor-lipoveni, peştii şi un delicios borş pescăresc.

78

Părinţii copiilor care aparţin naţionalităţilor ne-au invitat în casele lor unde am admirat: autenticitatea costumelor şi frumuseţea lor, obiecte de artă populară, ne-au servit cu mâncăruri tradiţionale: baclavale, sarailii, susan, piroşte, preparate din peşte, am ascultat cântece şi basme populare.

Am întocmit Harta Proiectului şi inventarul de activităţi, urmărind accesibilitatea textelor şi poeziilor. În grădiniţă, tema proiectului a fost aprofundată în cadrul celorlalte activităţi interactive desfăşurate cu diferite grupuri de copii români şi etnii diferite „cu uşile deschise” unde au avut libertatea alegerii centrului dorit.

La nivel de grădiniţă am desfăşurat serbări şcolare cu diferite ocazii. Am organizat împreună jocuri în aer liber, vizite la Muzeul Callatis, participarea comună la sărbătorirea Crăciunului şi Anului Nou, Bairamului şi a Crăciunului lipovenesc. Una dintre cele mai importante realizări a acestei acţiuni a fost prietenia stabilă, cunoaşterea, relaţionarea şi comunicarea între copii, îmbinând diferite forme de învăţare.

Evaluarea finală a fost realizată prin expoziţii de desene, confecţii de obiecte de artă populară, albume de fotografii, CD-uri, şi o serbare în care s-au reunit armonios: simplitatea mişcărilor în dans şi climatul ambiental.

Serbarea a cuprins numere artistice ale copiilor pe criterii opţionale şi nu exclusiv pe apartenenţa la o etnie.Beneficiile acestui demers educaţional sunt imense prin sentimentul deplin că faci parte din comunitate, împlinirea sufletească

pentru că faci ceva important împreună cu comunitatea şi pentru comunitate şi un plus adăugat la imaginea grădiniţei şi la prestigiului învăţământului preşcolar.

CONCLUZIIAceste activităţi ne-au dat posibilitatea să ne cunoaştem şi să ne obişnuim unii cu alţii, să luăm ce e mai bun de la fiecare şi să

învăţăm să ne apreciem reciproc, să valorificăm tezaurul lor cultural şi astfel să devină oameni mai buni, mai deschişi în comunicarea cu sine şi cu semenii noştri ca cetăţeni români ai Europei şi ai lumii.

Şcoala reprezintă un spaţiu axiologic prin excelenţă, un câmp de experimente, de negociere, de evaluare, de validare valorică. Climatul şcolar favorabil asigură succesul sau cel puţin măreşte şansele spre succesul şcolar.

Realizarea unui climat stă în mâna tuturor celor care lucrează în învăţământ, indiferent la ce nivel şi în ce condiţii.

79

PROIECT DIDACTIC

EDUCATOARE: CSETE SUSANAGRUPA : Pregătitoare, Grădiniţa cu p. n. nr. 9 Câmpia TurziiACTIVITATEA : Activitate integrată - cunoaşteria mediului; educarea limbajului; educaţie muzicală;TEMA : ,,PRIETENIE FĂRĂ FRONTIERE’’

TIPUL DE ACTIVITATE: verificare, consolidareFORMA DE REALIZARE : educaţie muzicalăSCOPUL ACTIVITĂŢII :

Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la GLOBUL PĂMÂNTESC, ţară, popor, propria cultură şi despre alte culturi

aparţinând altor naţionalităţi. Educarea copiilor în spiritul, păcii, al cooperării şi prieteniei prin formarea comportamentelor de prietenie şi preţuire reciproc,

combaterea discriminării şi a toleranţei. Exersarea memoriei, dezvoltarea expresivităţii, şi a creativităţii în vorbire, dezvoltarea atenţiei voluntare.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: să-şi formeze reprezentări despre Globul Pământesc, harta Europei, să intuiască locul central ocupat de România în acest spaţiu; să denumească câteva ţări din Europa despre care au auzit; să cunoască simbolurile hărţi României; să denumească vecinii României; să cunoască şi să respecte valorile culturii naţionale şi a altor naţionalităţi; să cânte clar,toţi deodată,să execute paşii de dans corect; să manifeste prietenie, toleranţă, armonie faţă de alte etnii; cultivarea capacităţii de comunicare, colaborare şi cooperare.

METODE ŞI PROCEDEE: - conversaţia, expunerea, explicaţia, ,observaţia, exerciţiul;MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT: Globul Pământesc,harta României, costume naţionale, Sintetizator;

80

MATERIAL BIBLIOGRAFIC : Programa activităţilor instructiv –educative în grădiniţă; Revista învăţământului preşcolar 3/4 2005 Internet;

DURATA: 35 – 40 minute;

EVENIMENTUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE(instrumente şi indicatori )

ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR

1. MOMENT ORGANIZATORIC

- aranjarea mobilierului;- aerisirea sălii;- aranjarea materialului în faţa copiilor;

Copiii intră ordonaţi în sala de grupă şise aşează la locurile lor.

2. CAPTAREA ATENŢIEI

Asigurarea atmosferei emoţionale şi stării afectivenecesare desfăşurării activităţii.Voi prezenta materialele pentru activitate.Voi cere copiilor să observe şi să denumească materialul expus pe măsuţă.- Ce se află pe măsuţă?- Ce formă are Globul Pământesc?- Ce culori observaţi pe Globul Pământesc?- Ce reprezintă culoarea albastră ?- Dar celelalte culori ? După cum putem vedea pe Globul Pământesc observăm pete mai mari de pământ.- Ştiţi voi cum se numesc petele acestea de pământ?

Copiii observă şi denumesc materialuldidactic. - Globul Pământesc.- Globul Pământesc are forma rotundă.- albastru, galben, maro. verde;- Culoarea albastră reprezintă apele.- Celelalte culori reprezintă pământul.

- Petele mai mari de pământ se numesc

- expunerea- observaţia- conversaţia

- apreciere orală

81

Pe Globul Pământesc copii, sunt mai multe continente ( America, Africa, Australia, Europa, Asia, Antarctica) despre care veţi învăţa mai multe lucruricând veţi fi şcolari. - Ce se află pe un continent? - Îmi puteţi spune câteva ţări,despre care aţi auzit voi? - Cum se numeşte ţara noastră? - Pe ce continent se află?Copii,după cum puteţi observa pe Globul Pământescfiecare continent şi ţară este reprezentat printr-o hartăgeografică. - Vă rog spuneţi-mi pe părete ce hartă se află? - Ce culori observaţi pe hartă?

continente.

- Pe un continent sunt mai multe ţări.- Copiii enumără câteva ţări cunoscute de ei.- Ţara noastră se numeşte România.- Se află pe continentul Europa, în centrul ei.

- Harta României.- Culoarea maro, galben, verde, albastru.

EVENIMENTUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE(instrumente şi indicatori )

ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR- Ce simbolizează aceste culori? Toate acestea sunt frumuseţile şi bogăţiile României.- Cine doreşte să-mi arete pe hartă vecinii României?

În România ce popor trăieşte?Dar pe lângă români ce naţionalităţi mai trăiesc?

- Culoarea maro simbolizeză munţii, galbenul dealurile, verdele câmpiile,albastru apele.- Vecinii României sunt: Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria Croaţia.- În România trăiesc români.- Pe lângă români mai trăiesc: maghiari, germani, romi, ruşi,turci,evrei.

- observaţia- expunerea - conversaţia

- evaluare orală

82

Aceste naţionalităţi se mai numesc şi etnii, caretrăiesc într-un număr mai mic decât românii.Copii, să ştiţi că toate popoarele de pe Glob trebuie să trăiască în pace, prietenie, şi fericire.La fel trebuie să convieţuim şi noi cu etniile dinţara noastră. Să trăim în pace, prietenie şirespect.Aşa cum poporul român are tradiţii şi obiceiuripopulare, la fel au şi celelalte naţionalităţi.Avem costume naţionale frumoase, cântece şi dansuri populare.

3. ANUNŢAREA TEMEI

Copii,azi vom desfăşura în cadrul educaţieimuzicale activitatea ,,PRIETENIE FĂRĂ FRONTIERE’’După cum ştiţi, astăzi grupa noastră reprezintăcetăţenii României, români, maghiari, germani,romi, ruşi. Etnia maghiară este reprezentată de un grup de copii de la grădiniţa maghiară din oraş. Împreună astăzi vom prezenta parada costumelor naţionale, cântece şi dansuri populare. Iar la sfârşit vom juca hora prieteniei.

Copiii recepţionează tema. - conversaţia- explicaţia

EVENIMENTUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE(instrumente şi indicatori )

ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR

83

4. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII

1. Începem activitatea cu grupul de copii români. Se prezintă costumul naţional. Se prezintă dansul popular pe cântecul: ,,Frunză verde maghiran’’2. Urmează naţionalitatea maghiară. Se prezintă costumul naţional. Se prezintă dansul popular pe cântecul: ,, Az a szep, az a szep’’3. Urmează etnia germană. Se prezintă costumele naţionale. Se prezintă dansul şi cântecul în limba germană: ,, Fruling, Fruling’’4. Urmează naţionalitatea ruşilor. Se prezintă costumele naţionale. Se prezintă dansul şi cântecul în limba rusă. ,,Kalinka’’.5. Urmează etnia romilor . Se prezintă costumele naţionale. Se prezintă dansul ţigănesc pe cântecul: ,, Ţigăncuşă eşti frumoasă’’.

Copiii cântă cântecul ,,Limba românească’’.Recită poeziile: ,,Româncuţa’’ ,,Românaşul’’Copiii cântă şi joacă.

Copiii prezintă costumul naţional,apoi cântă şi joacă.

Copiii prezintă costumul naţional, cântă şi dansează.

Copiii prezintă costumul naţional, cântă şi dansează.

Copiii prezintă costumul naţional, cântă şi dansează.

- expunerea - exerciţiu

- copiii vor fi aplaudaţi.

- evaluare orală

5. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Copiii, vor dansa hora prieteniei ,,Hai copii, veniţi, veniţi’’. În încheiere se va cânta ,,Oda bucuriei’’ fluturând baloane . Se va face aprecierea activităţii

Copiii vor cânta şi vor juca hora prieteniei.

Participă la evaluare.

- exerciţiu- demonstraţia- conversaţia

Copiii vor fi aplaudaţi

Evaluare orală.

84

85

Copiii sunt viitorul Romaniei

Motto : "Nu invatam pentru scoala, ci pentru viata. Seneca"

Colaborarea dintre familie si gradinita, conditie esentiala in educarea moral-civica a prescolarului

Copiii sunt viitorul Romaniei. De felul in care ne crestem si educam urmasii depinde lumea de maine. Poate fi o lume a progresului, a concordiei, sau o lume macinata de conflicte, de ura si distrugeri. Traim intr-un prezent vulcanic in care grija pentru educatie si pentru copii este o solutie a polarizarii eforturilor si un prilej de conlucrare la nivel national si international. Toate popoarele isi iubesc copiii si toti parintii sunt ocrotitorii vlastarelor lor. Devine tot mai necesar sa se identifice solutii pentru ca toti copiii sa aiba acces la educatie si sa participe la viata sociala, sa se integreze in societate si sa fie cat mai adaptati. Acesta este un drept al tuturor copiilor, dar si o obligatie a tuturor adultilor. Lumea in care se dezvolta azi copiii nostri este complexa si contradictorie. Problemele acestei realitati cer raspunsuri rapide si flexibile. De aceea, tanara generatie trebuie pregatita nu numai sa inteleaga si sa suporte schimbarile permanente, ci si sa le stapaneasca. Copiii de azi vor fi agentii schimbarii de maine si evolutia va depinde de solutiile lor dinamice si adaptate. Idealul educational de azi il reprezinta omul care stapaneste schimbarea. Stapanirea schimbarii presupune nu numai adaptarea la realitate ci si permanenta interogatie asupra solutiilor gasite. Omul viitorului este cel care formuleaza si adreseaza intrebari, iar dimensiunea morala constituie o premisa in aceasta constructie. In educarea prescolarului, familia, educatorii si societatea sunt mijloace importante de educatie si instructie. Educatia moral-civica corespunde necesitatii de a le forma copiilor o conduita civica bazata pe cunoasterea cotidiana a regulilor vietii sociale, democratice intr-un stat de drept. Aceasta urmareste initierea copiilor in practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranta si respect fata de sine si fata de ceilalti, constient de drepturi si de datorii, liber si deschis spre alte culturi. Prin morala se intelege in mod curent, un ansamblu de norme, reguli si deprinderi, obiceiuri, mentalitati, sentimente si trairi, valori, idealuri si scopuri care calauzesc omul in viata personala si sociala. Ea se prezinta ca un sistem de deprinderi, sentimente si convingeri de comportare, sedimentate prin traditie in norme si precepte de conduita ale comunitatilor umane si ale individului. Educatia morala urmareste sa formeze si sa dezvolte calitati si insusiri pentru ca, pe baza lor, individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala normala. In general, prin educatia morala se urmareste formarea individului pentru a face bine si a-l promova, realizarea echilibrului sau interior, generat si consolidat de respectarea cotidiana a normelor si principiilor morale. Educatia civica urmareste, in esenta, cultivarea unor raporturi corecte intre stat, organele si institutiile sale si individ, intre indivizi, ca cetateni ai unei societati bazata pe legi si reglementari, pe norme si reguli care asigura convietuirea, linistea si eficienta tuturor activitatilor ce se

86

desfasoara, pentru ca fiecare individ si societatea, in ansamblu, sa poata exista si sa se dezvolte. Intre moralitate si civism exista atat asemanari, cat si deosebiri. Educatia civica este mai mult circumscrisa unei anumite societati, unui anumit grup social determinat istoric si geografic; educatia morala vizeaza aspecte mai generale, universal valabile. Metodele de educatie morala si civica sunt aceleasi. Ele presupun cultivarea unor virtuti comune, ca: harnicia, stapanirea de sine, spiritul de abnegatie, infranarea egoismului, ajutorul reciproc, cinstea, punctualitatea etc. Atat educatia morala, cat cea civica urmareste sa realizeze o disciplina libera sau o libertate disciplinara, dar nu poate fi admisa libertatea fara respectul unor principii,al unor norme la care s-a aderat constient. Atat in educatia civica,cat si in cea morala trebuie armonizate doua cerinte:a disciplinei si a adeziunii la ordinea necesara bunei convietuiri si a dorintei de libertate a individului. Principalele institutii sociale care se implica in educatia morala sunt: familia, gradinita, comunitatea, Biserica, institutiile cultural-educative, mass-media. Influentele si actiunile educative pe care le exercita institutiile sociale se afla in stransa interdependenta, de aceea este important ca ele sa se desfasoare convergent, unitar, gradinita si familia avand in acest sens, un rol "catalizator". Familia ofera copilului un mediu afectiv, social, cultural. Mediul familial, mai ales sub aspect afectiv, este o scoala a sentimentelor in care se modeleaza sub acest aspect personalitatea. Copilul traieste in familia sa o gama variata de relatii interindividuale copiindu-le prin joc in propria conduita. Cu tripla functie "reglatoare,socializatoare si individualizatoare", familia contribuie in mare masura la definirea personalitatii si conturarea individualitatii fiecarui copil. Din punct de vedere practic,responsabilitatea sociala a parintilor se realizeaza in raport nemijlocit cu modalitatea in care pentru educarea copilului in spiritul idealului de viata acestia stiu sa foloseasca autoritatea lor parinteasca. Unitatea de actiune a celor doi factori "gradinita-familie" in opera de formare a copilului este conditionata de unitatea de vedere, de un mod comun de lucru si o buna cunoastere reciproca. Interesul comun al celor doua institutii trebuie sa determine o miscare de apropiere cu sens dublu, familie-gradinita, gradinita-familie, in vederea unei suficiente cunoasteri a ambelor parti. Cadrul metodic al unui schimb organizat de pareri si mai ales de indrumare a parintilor pe anumite probleme este reprezentat de programul consultatiilor individuale si colective cu teme ca:- scopul familiei in educatia copiilor,despre noi si copii nostri,cum sa contribuim la formarea si dezvoltarea valorilor morale ale copiilor nostri, etc. in mod special in cadrul consultatiilor individuale se pot rezolva chestiuni de indrumare concreta pentru fiecare copil in parte in conditiile unei colaborari de apropiere prietenoasa si multa discretie din partea educatoarei. Facand aceasta mentiune avem in vedere faptul ca adesea neajunsurile in comportamentul copiilor sunt consecintele directe ale unor situatii nefericite din familiile acestora, situatii ascunse si pastrate atat de parinti cat si de copii cu un sentiment de justificata jena. Cadrul mai larg de informare teoretica a familiilor in probleme de pedagogie este acela al adunarilor generale periodice, unde la asa-zisele mese rotunde cu educatoarele si specialistii se dezbat aspecte importante referitoare la modul de crestere si indrumare a copiilor. Apreciem ca buna cunoastere a ceea ce copilul trebuie sa primeasca si primeste concret din partea familiei, conjugata cu o munca metodica, pe baze stiintifice, din

87

gradinita, in conditiile unei bune colaborari permanente dintre familie si gradinita, al unei indrumari suficiente a familiei reprezinta parghii de baza in munca de formare a prescolarului. Realizarea educatiei morale poate avea uneori un caracter difuz in practica sau se poate confrunta cu problema relativizarii scalei valorilor morale. Educatia civica ii familiarizeaza pe copii cu valorile statului de drept,cu drepturile copilului intr-o societate democratica,urmarind dezvoltarea sentimentelor patriotice, a raspunderilor si comportamentelor specifice cetateanului.

Educatoare,Iovan Alina-Violeta

Gradinita Vela

Poezia mesaj

Iubiţi natura prea curată!Când încă nu e prea târziu.Copii şi vârstnici laolaltă,Să mai păstrăm pământul viu!

Te-aş îndemna copile să respecţi,Natura ca pe mama ta,Te-aş îndemna copile, să respecţi,Dacă-ai făcut vreodată o faptă rea.

88

Să învăţăm de la copii,Ce-nseamnă gingăşie, bunătate,Şi să iubim copacii încă vii,Şi tot ce se numeşte vietate!

Şi tu vei fi copile-n locul meu,Şi vei da sfat celor mai mici ca tineŞi-atunci vei înţelege rostul tău,Învaţă că eşti schimbul de mâine.

Nădejdea că va fi mai bine,În tine e, copilul meu.Tu înfloreşti zorii de mâine,Eşti peste neguri, curcubeu!

89

Cântec pentru Terra-imnul ecologiştilor-

(pe melodia cântecului „Copăcelul”)

Sunt pe Terra munţi, izvoareCâmpuri multe roditoare,Limpezi ape, văi adânci,Unde oare să te duci?

Bine-ar fi pe acest pământOamenii să aibă-un gând,Pace între pământeniŞi iubire între ei.

Să iubim acest Pământ,Domnul ni l-a lăsat sfânt,Nu e o misiune grea;Ocrotim, păzim viaţa!

Refren:

90

Terra, Terra, Terra noastrăE planeta cea albastrăUnde bine ne simţimUnde vrem ca să trăim!

Zi de sărbătoare

Azi în parcul plin de soareFete şi băieţi sosesc,Îmbrăcaţi de sărbătoare Şi uimiţi în jur privesc.Un, doi, un, doi!Ce frumos e-n parc la noi !Un, doi, un, doi ! Ce frumos e-n parc la noi !

91

Uite scrânciob, toboganeŞi covorul fermecat!Coloratele baloane,Se înalţă nencetat.Mai sus, mai sus,Un balon de vânt e dus.Mai sus, mai sus,Un balon de vânt e dus.

Hai, copii, cu veselieSă ne dăm în căluşeiDii, căluţi peste câmpie,Alergaţi ca nişte zmei.Dii, zmeu! Dii, zmeu!Tii ce călăreţ sunt eu!Dii, zmeu! Dii, zmeuTii, ce călăreţ sunt eu!

92

93