Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

download Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

of 34

Transcript of Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    1/34

    14/15 martie 2016

    Dreptul European

    Confer. Prof. Dr. Rainer Arnold

    Legisla ia UE i dreptul UEț ș

    UE este o organiza ie formată din 28 de state membre, care nu doar în domeniul economic,ț

    dar i în domeniul multiplelor politici posedă o importan ă destul de mare.ș ț

    Istoria integrrii europene i de!"oltarea #EșUE e un construct juridic de tot deosebit, unic în istoria dreptului.

    Istoria de tot generală în cadrul căreia a apărut ideea generală de UE.

    Anul decisi în care se poate spune că s!a scris istoria mondială de unificare europeană. "n

    acest lucru! anul #$%&! finalizarea celui de!al 'oilea (ăzboi )ondial. Anume atunci i după aș

    deenit clar că în lume e neoie de o orientare pe deplin nouă! nu cea a na ionalismului, ci deț

    cooperare a statelor între ele, pentru a realiza scopul primordial de păstrare a păcii.

    "n sec. ** lumea a fost zguduită de cele 2 războaie mondiale, care au distrus nu doar 

    economia, dar i rela iile dintre oameni.ș ț

    "n #$%&! +a iunile Unite! un sistem mondial al securită ii colectie, al păstrării păcii. "nț ț

    statutul +U s!a introdus interdic ia aplicării for ei militare.ț ț

    Importan a +U este incotenstabilă, de i, în prezent, ac iunile teroriste sunt foarteț ș ț

     puternice.

    -!a conenit după #$%& ca cursurile de scimb dintre ări să se afle par ial într!un raportț ț

    stabil. Apari ia sistemul /recen!0ood! cursurile de scimb i rela iile financiare dintre stateleț ș ț

    lumii.

    "n #$%1! fondarea noii ordini economice la niel mondial! rganiza ia mondială aț

    comer ului 034, care conduce în continuare acest sistem nou al economiei mondiale.ț

     +u mai era protec ionismul statelor, ci colaborarea între ări.ț ț

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    2/34

    Acest sistem nu mai semnifica izolarea pie elor mondiale, ci liberalizarea i desciderea lor,ț ș

    reducerea fluctua iilor! 5eneral Agreements.ț

    'upă sfăr itul 2 ()! reorientarea gîndirii interna ionale. "ndreptate spre cooperare iș ț ș

    unificare, spre asigurarea păcii ăprin cooperare în taote domeniile6 politic, economic, rela iiț

    financiare.

    "n acest timp, reînie ideea integrării europene, dar, în prima jumătate a sec. **, această

    idee aea reflec ii ini iale încă de atunci.ț ț

    7e atunci încă se orbea despre statele iunite ale Europei ca i o paralelă cu -UA, mai cuș

    seamă aristocra ii din Austria au fost cei care au promoat iziunea unei Europe integrate.ț

    )ini trii de eterne german i francez au rut să creeze integrarea europeană încă în anii 29ș ș

    ai sec. **, dar politicul nu era pregătit pentru preluarea acestor idei plus na ionalismul foarteț puternic din acea perioadă. Eforturile de a stabili o interdic ie a războiului la niel ointerna ionalț ț

    care a e uat.ș

    (ăzboiul 2 mondial a dat impulsul de a reorganiza starea de lucruri în lume.

    'upă sfîr itul celui de!al doilea război mondial! : curente puternice de reintegrareș

    europeană;

    #.-UA! planul )arsall! în acea perioadă era foarte important pentru UE. Eista ideea de

    liberalizare a comer ului între state. "n calitate de primă fază este cea euro!atlantică, care implica iț ș

    canada. "n acea perioadă a fost fondată organiza ia pentru cooperare economică europeană

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    3/34

    ducă obsera ii dacă statele le respectă i implementează. Are %1 state membre. Are un caracter ț ș

    tradi ional de drept interna ional. -tatele membre i!au păstrat pe deplin sueranitatea.ț ț ș

    =otprările bazate pe dr interna ional sunt obligatorii, par ial beneole. 'eciziile

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    4/34

    %rgani!a ia interna ional$ț ț între parteneri egali i suerani.ș

    %rgani!a ia suprana ional$ț ț care stă deasupra statelor! o institu ie comună a statelor ț

    europene care creează reguli obligatorii pentru toate statele membre.

    Este un pas în drum spre crearea unui stat. Instrumentele organiza iaiei suprana ionale suntț țca într!un stat na ional.ț

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    5/34

    "n iunie 29#? în ) /ritanie! referendum dacă rea (egatul Unit să rămînă membru al UE.

    'E la ? la $ membri. Ulterior a aut loc etindere de sud. "n -pania s!a finalizat regimul

    franco, în 7ortugalia! sistem democratic, i în 5recia s!a finalizat regimul autoritar al obri cilor.ș ș

    Acest lucru a fost foarte important.

    5recia! în #$8# a aderat la UE, -pania i 7ortugalia! #$8?.ș

    Următorul al! $ ani mai tîrziu! Austria, inlanda i -uedia! #$$&.ș

     +oregia a refuzat prin referendum aderarea la UE. +u e membru UE, dar e în rela ii foarteț

    strînse cu UE! Asociere.

    7aralel cu UE a eistat i o a doua integrare economică în Europa, dar nu era atît deș

    intensiă. orba despre E3A, creată în #$&$ i care aea ca scop încadrarea ) /ritanii acolo.ș

    E3A mai eistă dar abia de mai are importan ă, deoarece majoritatea statelor din E3A au aderat laț

    UE. E3A a slăbit în #$$& cel mai puternic, după aderarea Austriei, inlandei i -uediei. E3A6 ș

    spa iul economic liber., între sgtatele membre se crea o zonă liberă pentru comer ul cu mărfuri. +uț ț

    eistau tae amale i limitările cantitatie ale mărfurilor amd.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    6/34

    La # mai 299% au aderat #9 state noi;C 7olonia,

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    7/34

    3oate au reformat UE, creat competen e i instrumente noi, îmbunătă ite instrumenteleț ș ț

    eci, progrese fa ă de tratatele de reformare.ț

    Această politică econpomică general politică duce la faptul că în #$$: au abut loc 2 lucruriimportate;

    #.pe de o parte,

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    8/34

    UE nr. #. totul este într!o singură mînă, sub forma uniunii suprana ionale.ț

    Aceste : tratate de bază a UE! legisla ia primară a UE! #. tratatul cp la UEC 2. tratatul ceț

    descrie detalii i competen ele în parte ale UE, detaliile cp la institu iile UE! tratatul cp la modul deș ț ț

    actiitate al UE, cp la func ionalitatea UE tot ce înainte era cp la

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    9/34

    suerane în cultura lor, eident, cristalizarea Europei, dar nu unirea întru totul.

    2 lucruri î n tratate;

    − (espectarea indentită ii na ionale a statelor membreCț ț

    − constfinc rea principiului subsidiarită ii, ciar dacă nu este întotdeauna efecti,ț ț

    înseamnă unitatea mai mică.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    10/34

    UE! uniune suprana ională, care are toate competen ele.ț ț

    3ratatul Euroatom mai eistăm dar astăzi este doar o organiza ie tenică responsabilă deț

    reactoarele centralelor nucleare.

    'eoasebirea dintre UE din #$$: i cea dij 299$! cea din #$$: nu era unitară! aea : piloni;ș

    #. organiza ia

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    11/34

    -epararea opiniilor! state i igrad! 7olonia, -loacia, Austria, nu sunt de acord cu politicileș

    de azil.

    "n 7olonia! probleme de drept constitu ional.ț

    "n elegeri comune cp la alorile europene.ț

    -U7(A+A I+ALI3A3EA! caracteristica specială a UE, care nu e o organiza ieȚ ț

    interna ională obi nuită.ț ș

    "n cadrul UE, deasupra statelor membre se află UE.

    -uprana ionalitatea are : aspecte;ț

    #.sistemul de drept suprana ional de model nou, care ar reie i din transferul dr suerane,ț ștransferul competen elor statelor membre! europenizarea competen elor na ionale i transferarea lor ț ț ț ș

    către UE eercitarea lor la niel european4. Unele state orbesc dDp limitarea sueranită iiț

    na ionale, iar altele despre transmiterea dr suernane sau transferarea competen elor. -tatele nu! iț ț ș

    reglementează i solu ionaează ceestiunile de sinestătător, ciautorizează UE să solu ioneze iș ț ț ș

    reglementeze. 3ransmiterea competen elor sau dr suerane. -tatul se descide, sistemul de dreptț

    na ional se descide. -isteme de drept duble integrat european i na ional4.ț ș ț

    2.efectul direct al dreptului supna aional, care intră prin u a descisă de delegare alț ș

    competen elor na uonale. Legisla ia UE paote să interinăp direct în statele na ionale i are acoloț ț ț ț ș

    efect direct acolo. 3ransmiterea competen elor na ionale.ț ț

    Indiferent de oin a statelor membre.ț

    :.în cazul conflictului dintre dr na ional i european, prioritatea reine celui european.ț ș

    %rganele #E) fun* iile lor i domeniile de *ola+orareț ș

    UE eset o persoană juridică. Are neoie de organe care să întreprindă ac iuni. " i formeazăț ș

    organele din persoanele care in statele membre. 3oate sun suprana ionale, dar cel mai importantț

    rămne a fi

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    12/34

    − rela iile eterneCț

    −  pu cestiuni generale, cu func iuni superioare fa ă de toate celelelate, el coordoneazăș ț

    actiitatea celorlalte .a. consilii.ș

    7rin ministrul de resort, fieare stat î i epune pozi ia.ș ț

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    13/34

    fiecare stat mebru are po cotă de deputa i în 7arlament. 'e e., 5ermania! $?, ran a! 1% amd.ț ț ș

    Ace ti deputa i, ulterior, sunt ale i în toate statele membre.ș ț ș

    )andatul e de & ani de zile.

     +u este a a că toate 28 de state membre au circumscrip ie electorală comună pu 7arlamentulș ț

    european, ci eistă alegeri europene în toată Europa i sunt ale i în fiecare ară nr de parlamentariș ș țeuropeni, care sunt delega i.ț

    Alegerile nu sunt pe deplin europenizate.

    -tatul membru formează o circumscri ie pu 7arlamentul European. -e stabile te cota înț ș

    func ie de nr. popula iei.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    14/34

    Comisia European mai este denumită ca un fel de 5uern al UE.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    15/34

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    16/34

    )andatul e

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    17/34

    )embrii

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    18/34

    (egulamentul are prioritate fa ă de legisla ia na ională.ț ț ț

    (egulamentu se aplicp direct.

    Dire*ti"a$ mai fleibil, adoptat de organele UE.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    19/34

    acestui impozit pe cifra de afaceri prin directie. "ntr!o directiă se stabilea că o anumită profesie

    mai rar întîlnită! ma>ler de credite! persoanele în anumite condi ii primeau o reducere a impozitelor ț

    în mărime de 29K.

    5ermania nu a implementat directia în 2 ani de zile.

    Un domn se duce la Inspectoratul iscal i le arată directia i solicită reducerea de 29K.ș șInspectoratul iscal a spus că legea germană nu con ine această preederi. 'ar dnul a zis că asta eț

    scris în directiă. Inspectorul zice că 5ermania nu a adoptat această directiă.

    'nul a zis că se a duce la Instan a inanciară. Instan a se întreabă dacă directia eț ț

    aplicabilă nemijlocit pe moti că nu a fost adoptată în termenul indicat. Instan a întrerupe proceduraț

    i prezintă

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    20/34

    înaintează o preten ie de atragere la răspundere a statului italian pu recuperarea prejudiciului fiindcăț

    statul italian nu a aplicat în termen directia.

    Aici rămîne să se facă uz de posibilitatea de a ac iona statul italian pu neimplementareaț

    directiei.

    )ai eistă un act juridic tipic! de*i!ia. 'eciziile nu sunt acte normatie, ci adoptate pu

    cazuri indiiduale. 'e e., o ăîntreprin dere prime te amendă de la

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    21/34

    are un drept de ot în procesul de adoptare a actelor juridice.

    'acă majoritatea e calificată! din 29#% această procedură s!a modificat. 7rocesul de ot este

    mai democratic actualmente. Era neoie de nr. minimal de oturi., din membriu consiliului din 28

    trebuie să! i dea otul &&K pu acea propunere legislatiă.ș

    Aceste && K ca i nr de popula ie trebuie să cuprindă ?&K din popula ia UE.ș ț țActele juridice ale UE sunt foarte importante, dar actualmente sunt cu mult mai pu ine decîtț

    anterior! pr. -ubsidiarită ii i propor ionalită ii. "n dreptul comercial! cp la rela iile de capital! foarteț ș ț ț ț

    des întîlnite.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    22/34

    acceptat de

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    23/34

    Iar ceea ce se inde ca bere i con ine mai mult de aceste : elemente nu mai este bere.ș ț

    -!a ajuns la aceea că berea din Alsacia aea mai multe componente i indea acest licid caș

     bere. 5ermania nu permitea importul respectiei beri, fiindcă nu îndeplinea cerin a de puritate.ț

    ran a a sesizat

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    24/34

    'reptul, a a cum e pronun at de

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    25/34

    în baza tratatului UE sau unei ac iuni în afara tratatului. E orba despre rsăpunderea în afaraț

    tratatului! răspunderea delictuală. +u e orba dp un tratat al cărui preederi se încălcă, ci printr!o

    ac iune se prooacă un prejudiciu, poate ciar i patrimonial.ț ș

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    26/34

    interpretarea reglementărilor UE trebuie să fie după cît se poate unifotmă.

    'in acest moti, ultimul cuînt întotdeauna trebuie să!9l aibă

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    27/34

    interpretare cum considera ea că este corect în cazul respecti, punînd la baza ot sale în fond

    această decizie a

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    28/34

    B.B.(ousseau4, el î i păstrează libertatea i cedează o parte din drepturi societă ii bunăstareaș ș ț

    societă ii4. 'repturi fundamentale F libertatea eprimării, libertatea presei, libertatea la întrunire, laț

    asociere, dreptul de proprietate, dreptul la religie, principiul egalită ii, libertatea eercitării profesiei.ț

    Aceste drepturi fundamentale sunt consacrate în

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    29/34

    proind din

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    30/34

    audiat. Acestuia deasemenea trebuie să i se acorde dreptul de a aea cuno tin ă de dosar. 'reptul laș ț

    o administra ie bună, este reglementat în

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    31/34

    'easemenea, eistă discriminare descisă sau directă, sau discriminare ascunsă, ambele

    fiind inadmisibile. 'iscriminarea ascunsă indirectă4 N discriminarea nu are loc în baza cetă eniei,ț

    dar în baza altor criterii de e. legea care stabile te că femeile graide, primesc un ajutor cuș

    respectarea 2 condi ii N dacă merg la medicC dacă î i au domiciliul cel pu in & ani de zile laț ș ț

    Luembourg4.Interdic ia limitării N măsură a statului, care împiedică circuitul economic transfrontalier,ț

    ciar dacă nu discriminează. Această limitare încalcă legisla ia UE, dacă această limitare nu esteț

     justificată în mod obiecti, aici relean ă are principiul propor ionalită ii.ț ț ț

    Libertă ile fundamentale sunt consacrate în dreptul primar al UE, în tratatul cu priire laț

    func ionalitatea UE.ț

    Libertă ile fundamentale, sunt alabile i aplicabile direct fa ă de indiid, prin urmare seț ș ț

     poate adresa direct către autorită ile publice sau instan ele de judecată, cu priire la încălcareaț țacestor drepturi. Libertatea fundamentală în caz că ine în contradic ie cu legisla ia na ională, seț ț ț

    aplică direct libertă ile fundamentale.ț

     +o iunile i în elegerea acestor no iuni, urmează a fi în elese identic, în toate statele membreț ș ț ț ț

    ale UE.

    Aceste libertă i fundamentale urmează să acorde o protec ie largă, deoarece reprezintăț ț

     pilonul central, al actiită ii economice ale UE, în timp ce ecep iile urmează a fi interpretate înț ț

    mod restricti.

    Aceste libertă i fundamentale sunt opozabile fa ă de stat, cît i fa ă de ter e persoane deț ț ș ț ț

    e.angajatorul4.

    Libertă ile fundamentale pot fi restric ionate, acest lucru este preăzut în legisla ia primară,ț ț ț

    dar pot fi restric ionate doar în baza temeiurilor stabilite în legisla ia primară de e.din motie deț ț

    ordine i securitate publică, sau din motie de sănătate publică, de protec ie a omului4. 3emeiurileș ț

    de restric ionare sunt regăsite în tratate sau în alte surse de e.protec ia mediului înconjurător N nuț ț

    este consfin it în tratatele UE, însă temeiurile au fost etinse prin jurispruden ă, în baza interesuluiț ț

     public, obiecti i necesar4. La aplicarea restric ionării N nu trebuie să eiste un mijloc mai blînd iș ț ș

    nu trebuie să fie discriminatorie fa ă de alte persoane, decît fa ă de bă tina i4.ț ț ș ș

    Efectul intern al libertă ilor fundamentale cetă eanul 5erman N medic4.ț ț

    Libertă ile fundamentale N sunt interdic ii de discriminare i interdic ii de limitare i toateț ț ș ț ș

    acestea se supun principiului propor ionalită ii.ț ț

    Libertatea circula iei mărfurilor N o marfă este un obiect fizic cu aloare comercială

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    32/34

    eport, tranzit acestea nu eistă în UE4C ! 'easemenea eistă tae, care nu sunt tae amale de

    e.tae care se aplică pentru efectuarea unor inestiga ii de către stat N la amă tae pentruț

     proceduri amale4, însă acestea nu sunt admisibile în UEC ! Limitările cantitatie ale importului sau

    eportului de e. în cazul în care un stat membru care produce ma ini, poate importa doar #99 deș

    ma ini dintr!un alt stat membru. Aceste limitări au drept scop, protec ia propriei pie i economice.ș ț țAceste limitări în UE nu eistă4C ! A %!a restric ionare constă în măsurile cu efect identic ca iț ș

    restric ionările limitările4 cantitatie au un efect de impediment asupra rela iilor economice dintreț ț

    statele membre4.

    'asounille fabrică din ran a4 arată că o măsura cu efect identic se interpretează pe larg, iț ș

    anume; orice limitare reală, orice limitare a comer ului cu marfa peste grani ă, oriceț ț limitare

    impediment7 *are inter"ine real) poten ial posi+il) *are este dire*t sau indire*tț   se

    regăse te în otărîrea

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    33/34

    într!un alt loc, iar beneficiarul aflîndu!se într!un alt loc fiecare parte rămîne în propriul stat4.

    (estric iile sunt posibile N însă trebuie să fie necesare i nedescriminatorii.ț ș

    Rela iile eterne ale #Eț

    UE este un subiect de drept interna ional, aînd capacitatea de a înceia tratateț

    interna ionale, de a dispune sanc iuni altor subiec i de drept interna ional.

  • 8/17/2019 Dreptul UE - instituții, tratate, organizații.docx

    34/34

    7re edintele comisiei europene N stabile te linia polticii europene.ș ș

    'easemenea eistă