DREPT URBANISTIC SI GESTIUNEA LOCALITATILOR

22.02.2002 CURS 1

Norme de drept obligatorii (acte normative) neobligatorii (se refera la probleme morale; nu sunt scrise)

indivizi cu moralitate impecabila / discutabila

DREPT concept foarte general . Are doua explicatii : drept obiectiv totalitatea normelor (regulilor) obligatorii care reglementeaza,

guverneaza raporturile dintre oameni

- principii ale dreptului obiectiv :1. dreptul reglementeaza faptele si activitatea oamenilor2. dreptul reglementeaza numai manifestarile externe ale oamenilor3. regulile de drept se aplica numai in caz de conflict (ciocnire de interese)4. legea actioneaza numai in viitor (sau prezent) si nu in trecut o lege nu poate fi retroactiva. O lege este o ordine prestabilita. Incepe in momentul in care apare legea5. legea functioneaza din ziua in care a fost publicata in Monitorul Oficial din acel moment nimeni nu mai poate invoca necunoasterea legii

dreptul subiectiv posibilitatea sau facultatea unei persoane de a face un anumit lucru, posibilitate care este recunoscuta de lege

- dreptul subiectiv este format din sfera de drepturi personale pe care individul le are protejate juridic si la care poate face apel atunci cand doreste (dreptul de proprietate, de autor, de a practica o meserie aleasa) omul este subiect de drept

- Dreptul pozitiv totalitatea normelor existente la un moment dat intr-o societate1. Dreptul public totalitatea reglementarilor care se aplica raporturilor dintre

stat si particulara. dreptul constitutional totalitatea reglementarilor pentru organizarea

statului si institutiilor lui si care reglementeaza drepturile si indatoririle cetatenilor

b. dreptul administrativ totalitatea reglementarilor pentru modul de functionare a institutiilor statului (organele administrative), al serviciilor publice si modul de functionare a altor grupari de oameni (sindicate, partide, biserici)

2. Dreptul privat totalitatea regulilor care se aplica raporturilor dintre particulari

a. dreptul civil reglementeaza raporturile dintre oameni in legatura cu viata lor particulara - raporturile dintre oameni si bunurile lor- intre bunurile pe care le poseda oamenii

b. dreptul comercialc. dreptul international privat

Dreptul urbanistic :-este in formare-se formeaza din parti ale dreptului administrativ+dreptul civil+actele normative

din practica de proiectare si construire+ documentatia de urbanism (ca instrumente juridice inpun anumite lucruri)

- pana in 1990 unele din regulile de drept erau inlocuite cu hotarari, acte de vointa

Gestiunea localitatilor- gestiune administrarea bunurilor unei persoane si raspunderea pentru pastrarea

bunurilor persoanelor- obiectul gestiunii ansamblul deciziilor si hotararilor care se iau pentru

pastrarea bunurilor

- gestiunea localitatilor ansamblul de hotarari si decizii luate pentru administrarea tuturor bunurilor aflate intr-o localitate

- gestiunea se decide (exercita) de fiecare proprietar in parte de administratia publica care este aleasa intr-un teritoriu tocmai pentru a-i gestiona bunurile

Impartirea administrativa a tarii- administrator (administratie) este persoana angajata de un proprietar pentru a-i

ingriji un bun- teritoriu administrativ teritoriu in care administratorii isi exercita

atributiunile- din Constitutie Art. 3 : teritoriul tarii este organizat sub aspect

administrativ in comune, orase, judete ; in conditiile legii unele orase se pot declara municipii.

FORMELE DE ASEZARI UMANE SI UNITATI ADMINISTRATIV - TERITORIALE

- administrativ vorbind,Bucurestiul este tratat ca un judet- limitele unitatilor administrativ-teritoriale si denumirile acestora se stabilesc

prin lege- municipiul Focsani teritoriu administrativ al municipiului Focsani - statutul administrativ al localitatii rangul acordat prin lege localitatii- sate unul sau mai multe sate se pot grupa intr-o comuna ; unul dintre sate este

resedinta de comuna- exista comune care au un singur sat Mogosoaia- in Romania 2700 de comune 2700 de sate resedinta de comuna

Forme de asezari umane

Existenta legala

Statutul adminstrativ al localitatilor

Unitati administrativ teritoriale

Judete 41

Municipiul Bucuresti (este tratat ca un judet)

Municipii resedinta de judet 41

Municipii banale 85

MunicipiiOrase

Oras Orase 180

SateSate resedinta de comuna

SateComune

- 10000 de sate- 300 de sate in teritoriul oraselor sate apartinatoare

- orasele prin lege anumite localitati urbane pot deveni orase- comuna Otopeni a devenit oras prin lege- 55% din populatie traieste in urban- 45% din populatie traieste in rural- Localitate este o comunitate urbana cu nume si individualitate stabilite

prin lege. Isi duce viata intr-un numar de locuinte si constructii de alta natura si se inscrie intr-un teritoriu administrativ stabilit prin lege.

sate (fac parte din teritoriul administrativ al municipiului si nu din municipiu) apartinatoaremunicipiul Focsani

teritoriu administrativ al municipiului Focsani

CURS 2 1.03.2002

PUTEREA PUBLICA / PUTEREA IN STAT

Puterea organele puteriiPuterea publica puterea statului asupra teritoriului statal. Statul este un

concept.Statul este o persoana juridica ; este o creatie virtuala ; necesita existenta a

3 componente :1. Bunurile destinate uzului public in mod curent denumit patrimoniu

(patrimoniul inseamna mult mai mult decat bunurile)2. Sistemul de drepturi (legi) ale persoanelor fizice si juridice3. Sistemul de obligatii ale persoanelor pe teritoriul respectiv (national)

Notiuni :- drepturi - obligatii cuplu

Nu exista drepturi fara obligatii precum nu exista obligatii fara drepturi colective.Statul este reprezentat in diferite momente de diferite persoane. Nimeni nu

reprezinta statul in mod absolut.Ce fel de stat este Romania ? Constituia din 1991 Romania stat unitar puterea este exercitata dintr-

un singur punct: este un stat centralizat (spre deosebire de statele federale) puterea este concentrata intr-un singur punct

Republica - poporul conduce (spre deosebire de monarhie) prezidentiala presedintele are puterea cea mai mare (Franta,SUA) parlamentara parlamentul are cea mai mare putere (Romania)

1748 Montesque Despre spiritul legilor imparte puterea statului in 3 parti: legislativa, judecatoreasca, executiva

1787 constitia americana1791 constituia iacobina

Romania prin constituie are 3 puteri legislativa, judecatoreasca, executiva (in ordinea din constitutie)

1. PUTEREA LEGISLATIVA - principiul este acela ca elementele scrise la inceput sunt mai puternice decat cele

scrise la sfarsit????????????????????????????????????????????????????????- se compune din parlament (unica autoritate legiuitoare). Parlamentul are 2 parti :

camera deputatilor si senatul cu atributiuni egale.A. Parlamentul elaboreaza legislatia (emite legi)B. Presedentia (in Romania face parte din legislativ). Prin constituie are si

atributiuni executive dar preponderente legislative

2. PUTEREA JUDECATOREASCA- garantarea aplicarii corecte a legilor- se formeaza din : consiliul superior al magistraturii (promoveaza, stabilesc magistratii, cine nu mai

este in stare sa fie magistrat) instantele judecatoresti (tribunale, judecatorii, curti de apel). Exercita stabilirea

dreptatii. Sunt repartizate pe toata suprafata tarii.

curtea suprema de justitie sentinte definitive cand persoanele aflate in conflict sunt nemultumite de diferitele rezolvari

contenciosul administrativ i se adreseaza persoana care se considera nedreptatita de hotararile administratiei

curtea constitutionala tribunalul care stabileste constitutionalitatea legilor ministerul public (procuratura) corpul de persoane care reprezinta acuzarea din

punctul de vedere al interesului public. Cheama in judecata acuzand pe cineva. Controleaza actiunile politiei.

3. PUTEREA EXECUTIVA- are rolul de a guverna tara pe baza legilor (i se spune si administratie publica

administrator presoana care ingrijeste averea cuiva)

*Membrii acestor puteri sunt desemnati dupa alt sistem:- puterea legislativa voturi vointa populatiei- puterea judecatoreasca numiti unii de parlament; altii de presedinte. Sunt

functie de prima putere (legislativa)- administratia publica numiti dupa un sistem presedintele numeste prim-

ministrul (care prezinta un program+ministrii) parlamentul confirma. Este functie a puterii legislative. Administratia publica este angajata de noi pentru ingrijirea bunurilor noastre.

- puterea executiva este formata din 3 parti : administratia publica centrala de specialitate APCS administratia publica locala APL curtea de conturi

1. APCS este formata din primul ministru + ministrii (guvern)- aparatul ministerelor se imparte in 2 trepte :A. aparatul central (oamenii care lucreaza la Bucuresti)B. seviciile publice ale ministerelor descentralizate la nivelul judetelor. Au denumiri

diferite in functie de minister (agentii, inspectorate, directii, etc) constructiile au un sistem de oameni care lucreaza la minister + judet

inspectorat de stat pentru urbanism si amenajarea teritoriului conduse de un inspector sef

- in afara ministerelor mai exista si alte moduri de formare a unor persoane autoritati administrative autonome persoane formate prin lege care se ocupa de un domeniu restrans (domenii de activitate)

Ex: Academia Romana autoritate administrativa autonoma- Inspectoratul de stat pentru handicapati- Serviciul de informatii externe- Televiziunea Romana- Societatea de radio

- Institutia prefectilor prefectul este persoana numita de guvern; reprezinta statul intr-un judet si apartine de APCS

- atributiuni coordonarea activitatii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor la nivelul judetelor

verificarea legalitatii actelor emise de APL- APL emite acte / verificate de prefect intr-un interval de timp de 30 de zile de la

emiterea actului respectiv. Daca este ilegal suspenda actul si se adreseaza contenciosului administrativ. Acesta se pronunta cererea de suspendare poate sa nu mai aiba obiect; sau actul poate sa fie anulat

2. APL este formata din consiliile alese la nivelul unitatii administrativ teritoriale (comune, orase, municipii, judete).

- atributiuni organizeaza treburile publice in unitatile administrative emite acte (de autoritate) pentru teritoriul unde au fost alesi- consiliile judetene sunt conduse de presedinte si vicepresedinti- consiliul local este condus de primar- Bucuresti consiliu general / primar general 4 subprimari sectoare primar de sector / 2 viceprimari- verificare posteriori prefectura

3. Curtea de conturi institutie subordonata guvernului. Verifica cum sunt cheltuiti banii publici.

*dictatura iacobina dictatura parlamentului*dictatura personala a presedintelui (socialism)*dictatura executivului societatile fasciste-toate aceste deviatii constituirea puterii trebuie aranjata astfel incat sa se

controleze una pe alta

AUTONOMIA ADMINISTRATIVA

- legea de organizare a APL este numita Legea autonomiei administrative- abilitarea autoritatilor APL pentru a lua hotarari proprii asupra problemelor legate

de administrarea unitatilor unde sunt alese- preluarea raspunderii pentru actele lor- autonomia se exercita in limita legii; nu se exclude legea. Autonomia nu este ceva

nelimitat.- procesul prin care se ajunge la autonomia administrativa se numeste

descentralizarea administrativa.- autoritatile administratiei publice sunt partile din administratia publica pe care

legea le investeste cu dreptul de a hotari ceva

Ex: la o comuna autoritatile administratiei publice sunt consiliul, primarul si in anumite cazuri unii dintre directorii din administratie

- Descentralizarea administrativa procesul de trecere treptata a unor atributiuni administrative de la nivel central la nivel local

- Ce se poate descentraliza si ce nu ? puterea legislativa nu se poate descentraliza puterea judecatoreasca nu se poate descentraliza aplicarea legii trebuie sa fie

unitara- nu se poate descentraliza decat o parte a puterii executive (administratia publica)

- Conditiile descentralizarii :A. Existenta unui cadru legal pentru descentralizare. Ex: legislatia de autorizare a

constructiilorB. Trebuie sa existe un patrimoniu al unei administratiei teritoriale (un numar de

bunuri) care sa intre in administrarea consiliilor locale

C. Existenta unui buget de venit propriu administratiei locale care sa-l imparta conform legii

D. Existenta oamenilor capabili sa exercite autonomia.

CURS 3 8.03.2002

Acte normative un act normativ este un document oficial care reglementeaza o anumita situatie din viata economica sau sociala.

Document oficial adaptat si elaborat dupa o procedura legala. Un act normativ care nu are o procedura de oficializare nu este valabil.

1. Standard o regula prin care se stabilesc conditii minime de calitate, performanta, producerea unui produs. Este oficializat prin semnatura unui ministru al domeniului respectiv si este tiparit intr-o colectie standard. Exista standarde pentru tamplarii, materiale de pardoseli.

- Institutul national de cercetare in constructii verifica si da standarde romanesti produselor care vin din strainatate

- primele 3 acte normative nu sunt considerate acte normative de catre juristi

2. Normativul tehnic ansamblu de reguli tehnice care stabileste conditia de desfasurare a unui proces tehnologic sau a unei parti. Este emis de organul indrituit, este oficializat si tiparit intr-o colectie de normative in functie de fiecare minister.

Ex: normativul de proiectare pentru protectia la incendii; pentru structura de rezistenta

- exista normative si pentru executare, nu numai pentru proiectare

3. Regulamentul este un act normativ cu caracter administrativ care este emis pentru aplicarea unei legi, pentru desfasurarea unei activitati, pentru aplicarea unui plan urbanistic. Este emis de ministerul indrituit.

Ex: regulament de incinerare a deseurilor menajere emis de ministerul mediului

- Regulamentul local de urbanism este emis de administratia publica. Regulamentul este emis de consiliul care conduce localitatea respectiva. Devine o lege locala. Este o legislatie secundara care actioneaza pe un teritoriu restrans.

- Planul urbanistic trebuie insotit de un regulament deoarece sunt niste desene care pot sa nu fie intelese de omul de rand (sunt criptate). Decriptarea se face prin acest text (regulamentul) care trebuie sa fie inteles de oricine.

4. Hotararea guvernului act normativ emis de guvern in aplicarea unei legi. Apare in monitorul oficial al Romaniei.

- o lege poate avea nevoie de aplicare, lamuriri.

5. Legea este un act normativ complex cu forta juridica superioara, cu valoare generala intr-un stat. Se adapteaza dupa o hotarare constitutionala fiind emisa de puterea legislativa. Reglementeaza, dispune, permite, apara, impune plati si taxe, defineste delicte si pedepseste.

- forta juridica superioara nu se face o lege decat pentru un domeniu de importanta

- este mult superioara unui regulament- valoare generala este valabila pe tot teritoriul tarii- procedura constitutionala oameni din minister, sindicat propun o lege

se discuta in cele 2 camere; daca este cazul este modificata; este elaborata de parlament se da presedintelui pentru promulgare (are 20 de zile sa se decida daca este de acord) daca presedintele nu este de acord se intoarce la parlament

cu aspectele semnalate de presedinte; se rediscuta aspectele se reintoarce la presedinte, care o da curtii constitutionale, care se pronunta si ea in termen limitat.

- legile sunt de mai multe feluri Constitutia art.2 :a. Legile constitutionale modifica, amendeaza constitutia tariib. Legile organice reglementeaza domeniile fundamentale ale vietii sociale:

proprietatea, drepturile si indatoririle cetatenilor, organizarea invatamantului, organizarea guvernului

- are un mecanism special de adaptare jumatate +1 din totalul membrilor camerei

Ex: legea urbanismului, autorizatia de constructiec. Legile ordinare fie reglementeaza un domeniu al vietii sociale; fie au o

valabilitate mica in timpEx: legea bugetului

Principii respectate de legi exista o lege care reglementeaza modul cum se face o lege- legea nu este retroactiva. Da efecte din momentul in care a fost publicata- legea afirma si nu neaga. Legile spun ceea ce este voie; ceea ce nu este voie se

deduce dupa urma permisivitatilor- legile se ocupa cu relatiile de drept si nu cu elemente tehnice- numai legea stabileste delicte, pedepse, contraventii dispoz. legii

Structura de baza a unei legi exista o lege care este modul de a face o legeCapitole:1. definitii ale conceptelor folosite (introduse de legea respectiva)2. dispozitii generale (principii). Se expun principiile legii. Uneori legea este

foarte detaliata, complicata intelegere prin prisma principiilor3. dispozitii detaliate4. dispozitii administrative de aplicare cine, ce face5. dispozitii financiare si fiscale

- dispozitii financiare modul in care se plateste punerea in aplicare a legiiEx: legea de autorizare a constructiilor consiliile locale au o structura tehnica care

se ocupa de eliberarea autorizatiilor (primaria plateste)- dispozitii fiscale reglementeaza cum se impoziteaza drepturile stabilite prin legeEx: legea autorizarii constructiilor exista o taxa pentru certificatul de urbanism si

una pentru autorizatia de construire 1%- locuinta 0.5% din investitie- se declara o anumita valoare taxa corelativa cu aceasta. Cand se termina

constructia postcalcul- daca este necesar se plateste suplimentul de taxa cuvenit

6. delictele, contraventiile si sanctiunile7. dispozitii tranzitorii si finale

- dispozitii tranzitorii referitoare la perioada dintre aparitia legii si inceperea aplicarii ei

Ex: legea arhitectului - se aplica de la 1 an de la aparitia ei- dispozitii finale se refera la modificarile care se fac actelor normative existente

la aparitia legii si care contravin dispozitiilor legii (abroga fie in intregime,fie parti)

6. Ordonanta guvernamentala obisnuite de urgenta

- Sunt acte normative cu valoare de lege care sunt insa tranzitorii si care sunt emise de executiv in domeniile in care este abilitat printr-o lege speciala de abilitare

- Au valabilitate pana in momentul cand sunt discutate de parlament care pe baza altei legi o adopta in intregime sau cu amendamente sau o abroga

- Ordonanta are urmari (care nu se modifica) se concentreaza in zona fiscalitatii ordonanta de urgenta conform constitutiei : cand nu este timp pentru

intrunirea legislativului (dezastre, conflagratii)

7. Decretul emis de institutia prezidentiala care dispune de cazurile unde intervine constitutia sau legea

- initierea unor procese se face prin decretul presedintelui (ex: convoaca parlamentul)

- decrete pentru promulgarea legilor

8. Ordonanta prezidentiala atunci cand puterea judecatoreasca ia o hotarare care trebuie sa devina executiva si se refera la posesia unor bunuri

- nu este emisa de presedinte ci de judecatoria sau tribunalul respectiv care are delegarea sa aplice stampila ordonantei (a presedintelui)

9. Codul maxima complexitate; de competenta exclusiva a organului legiuitor.- principalele prevederi dintr-o ramura (domeniu) a dreptului- se face o lege de unificare a actelor normative din domeniu; se fac o serie de

precizari, leg. de sistematizare , cod civil, cod comercial, cod de procedura administrativa.

10. Constitutia legea de baza a statului- stabileste principalele drepturi, indatoriri ale cetatenilor, modul in care se executa

legile, modul de impartire administrativa, modul in care actioneaza principalele forte existente in stat

CURS 4 15.03.2002

BUNURI, PROPRIETATE, DREPTUL DE PROPRIETATE

Bun un lucru care are o valoare economica si in privinta caruia pot existaPatrimoniu bunuri care pot crea averea unei persoane (definitia economica)

ansamblul drepturilor si obligatiilor care revin unei persoane dupa urma bunurilor pe care le detine (definitia juridica)

- din punct de vedere juridic patrimoniul are 2 aspecte:1. Activ patrimonial este format din drepturile persoanei in urma detinerii unor

bunuri exprimate baneste (+)2. Pasiv patrimonial exprimarea in bani a indatoririlor care decurg in urma detinerii

acestor bunuri (-)

suma algebrica 1 + 2 poate fi + sau - (+) (-)

- Aceasta intelegere judiciara introduce si notiunea de timp. Suma algebrica se face in fiecare an sau trimestru (se poate castiga sau pierde expresie contabila a patrimoniului)

- Din punct de vedere juridic, patrimoniul este variabil + sau -

- patrimoniul in sens juridic este diferit de bunuri (reale). Ptrimoniul este o notiune abstracta care nu se confunda cu bunurile

- bunurile sunt de mai multe feluri

Criteriul stabilitatii si asezarii bunurilor (dupa lege)- categorii bunuri:1. Bunuri imobile acele bunuri cu asezare fixa si stabila. Nu pot fi mutate fara a-si

pierde identitatea sau destinatia initiala.2. Bunuri mobile pot fi mutate fara sa-si piarda identitatea sau destinatia initiala

1. Bunuri imobile (dupa lege):

A. Prin natura lor sunt acelea care corespund intru totul definitiei 1.- Din Codul civil : 1. Fondul de pamant (terenul). Toata probema bunurilor porneste de la pamant 2. Cladirile 3. Morile 4. Recoltele si fructele neculese 5. Arborii netaiati 6. Statuile fixe

B. Prin destinatie sunt bunuri mobile pe care legea le fixeaza pe un bun imobil (ca facand parte dintr-un bun imobil)

- sunt indispensabile folosirii bunului imobil 1. Obiectele puse de propietar pe un lot de pamant pentru utilizarea lui : garduri,

instalatii de irigatii, lucrari de imbunatatire a terenului, alei, platforme (parcari), drumuri 2. Procesul tehnologic implantat in pamantul respectiv 3. Instrumentele de munca sau de cultura: pluguri, semanatori, tractoare,

camioane, automobile, vapoare, avioane, vagoane, locomotive (autoturismul este legat de domiciliul proprietarului)

4. Semintele (care urmeaza sa fie plantate in pamantul respectiv) 5. Animalele folosite pentru munca campului 6. Mobilele (efectele mobiliare) legate de un inventar de un bun imobil 7. Tevile si conductele care servesc pentru aducerea apei sunt imobile si fac

parte din propietatea pe care o servesc

2. Bunuri mobile nu se distrug prin mutare

A. Prin natura corespund intru totul definitiei- atat cele ce se misca de la sine cat si cele ce sunt miscate de altii 1. Animale (oile, porcii, caprele, gainile) 2. Mobile, haine, bijuterii, carti

B. Prin determinarea (puterea legii) acele bunuri care fara a avea o valoare intrinseca primesc prin puterea legii o anumita valoare

1. Banii 2. Actiunile (valoarea unei parti din societatea respectiva) 3. Politele

PROPRIETATEA este capacitatea unei persoane de a exercita direct si nemijlocit drepturile sale asupra unui bun. Este un drept subiectiv (al unui subiect persoana). Genereaza relatia patrimoniala (venituri/cheltuieli)

Drepturi reale acele drepturi subiective si patrimoniale in temeiul carora o persoana (titular al dreptului) isi exercita atributiunile

1. Dreptul de propietate2. Dreptul uz3. Dreptul de uzufruct4. Dreptul de servitute5. Dreptul de habitatie6. Dreptul de superficie

1. Dreptul de propietate principalul drept real- Constituia art 41 Dreptul de propietate este garantat; lilitele si continutul

acestui drept sunt stabilite prin lege Propietatea este publica sau privata- propietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale- propietatea privata apartine persoanelor fizice si juridice

- propietatea privata este ocrotita de lege indiferent de propietar, titular- cetatenii straini sau apatrizii nu pot fi propietari ai terenurilor

Expropierea nu se poate face decat pentru cauze de utilitate publica conform legii sau ca pedeapsa pentru pagubele pricinuite cuiva (conform legii)

- Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire

- art 41 Dreptul de propietate obliga la respectarea sarcinilor (protectia mediului, asigurarea bunei vecinatati, sarcinile ce revin propietarului potrivit legii sau obiceiurilor)

- Dreptul de propietate este un drept subiectiv, este o entitate, o totalitate

- pentru utilizarea lui se poate imparti in 3 atribute ale dreptului de propietate:A. Dreptul de posesie consta in prerogativa propietarului de a stapani bunul

respectiv in interes propiu- Prerogativa drept pe care legea il ofera in primul rand cuivaB. Dreptul de folosinta propietarul are puterea de a utiliza un bun in propriul lui

interes (dobandind in propietate fructele si veniturile pe care le obtine de pe urma bunului)

- fructe rezultate (latina)C. Dreptul de dispozitie prerogativa propietarului sa instraineze bunul sau

constituie asupra bunului alte drepturi in favoarea cui doreste. La limita inseamna si distrugerea bunului

- Dreptul de propietate primordial in drepturile reale- Bunurile sunt de mai multe feluri Cel mai important bunurile imobiliare

dintre care cel mai important este pamantul.

CURS 5 22.03.2002

Dreptul de propietate si atributele lui

- atribute parti ale unui drept care se utilizeaza in momentul in care proprietarul urmareste justificarea acestui drept

- sunt drept de posesie drept de folosinta drept de dispozitie

- dreptul de proprietate utilizare direct de catre proprietar (conform definitiei dreptului de proprietate)

- dreptul de proprietate capacitatea proprietarului de a utiliza direct si nemijlocit un bun si fructele provenite din acel bun

Dezmembrarile dreptului de propietate consta in conferirea catre alte persoana, de catre propietar a dreptului de posesie si folosinta asupra unui bun fara ca propietarul sa piarda dreptul de dispozitie asupra lui

- in anumite situatii propietarul poate sa extraga o parte din dreptul sau de propietate si s-o transfere altuia pe un timp limitat

- apare in momentul in care propietarul vrea sa fructifice si mai mult bunul sau, conferind altcuiva o parte din bun

- aceste dezmembrari sunt tot drepturi reale, dar de mai mica importanta decat dreptul de propietate

- principalul drept real este dreptul de propietate- cel mai important bun este terenul

- dezmembrarile dreptului de propietate : 1. Dreptul de uzufruct2. Dreptul de uz3. Dreptul de habitatie4. Dreptul de superficie5. Dreptul de servitute

1. Dreptul de uzufruct confera unei persoane dreptul de posesie si folosinta a unui bun cu obligatia de a pastra substanta bunului si de a-l inapoia nemodificat la sfarsitul contractului

Ex: arenda- cel care primeste bunul plateste propietarului o taxa- titularul unui drept (a unei dezmembrari din dreptul de propietate, ex: arendas)

nu este egal cu titularul dreptului de propietate (propietarul)

2. Dreptul de uz confera titularului dreptului de uz dreptul de a se folosi de un bun si de a-i folosi roadele (de a-i culege fructele) numai pentru nevoile sale si ale familiei sale

Ex: taranul iobag(Io scot!!! :P), inchirierea obisnuita

3. Dreptul de habitatie este dreptul de uz care confera titularului si sotului acestuia utilizarea pe timpul vietii a unei locuinte (nu se transfera copiilor)

Ex: dreptul de uz asupra unei locuinte a fostilor presedinti; casele patriarhale ale ortodoxilor sunt conferite preotilor

4. Dreptul de superficie confera titularului acestui drept (superficiar) toate drepturile asupra constructiilor si plantatiilor aflate pe un teren care apartine altei persoane

- suprapunere de 2 drepturi drept de proprietate asupra terenului ramane proprietarului

drept de proprietate a constructiilor, a plantatiilor apartin altei persoane

concesiunea asupra terenului

- titlul acestui drept este proprietatea asupra constructiilor- cand se stinge acest drept (ex: 50 de ani) expira contractul- contractul trebuie sa precizeze cum se face cand se termina contractul- Dreptul de superficie utilizat cu precadere de administratia publica5. Dreptul de servitute este un drept imobiliar care dezmembreaza o propietate si

confera titularului niste drepturi limitate asupra unei proprietati fie perpetuum (fara sfarsit), fie limitat in timp

- o servitute este o sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil avand alt stapan

- sarcina de origine feudala (dreptul seniorului asupra unei alte persoane=supus)

Ex: servitute de trecere- iesirea se face prin terenul A- trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt, se plateste acest drept

- servitutea de sorginte medievala dreptul seniorului asupra supusilor (dreptul primei nopti)

- Revolutia franceza raportul de servitute intre bunuri, nu intre oameni

Dreptul de servitute orice propietar poate institui in folosul proprietatii sale orice servitute asupra altei proprietati care ii este permisa de lege

- trecerea se stabileste pe drumul cel mai scurt- acest drept se plateste- proprietarul fondului aservit A nu poate modifica traiectoria trecerii si

pozitia ; el nu are voie voie sa impiedice aceasta trecere

fond aservit este generat de servitutea pe care B i-o impune pentru a iesi la strada

B

STRADA

A

fond dominant teren infundat (codul civil)

1 2 - drept imobiliar dreptul unui imobil (teren) asupra unui alt imobil (teren)

Dreptul de dispozitie dreptul prerogativ al proprietarului de a dispune asupra terenului (de a-l instraina), de a constitui drepturi reale in favoarea cuiva, de a-l consuma sau a-l distruge fara a da socoteala nimanui.

IMPARTIREA PROPRIETATII DUPA NATURA PROPRIETARULUI

- Dupa natura proprietarului proprietate publica proprietate privata proprietate mixta proprietate cooperativa

1. Proprietatea privata proprietatea care apartine in totalitate unor persoane private

- persoane private fizice si juridice

2. Proprietate publica este proprietatea care apartine unui grup de persoane constituite intr-o persoana publica

Ex: statul, judetele, colectivele cetatenesti din unitatea administrativa de baza (comuna, orasul, municipiul)

- Statul colectivitatea cetatenilor unui stat - Judetul colectivitatea cetatenilor unui judetEx: administratiile unor institutii care lucreaza cu patrimoniul public (bunuri

ale unei colectivitati) regii autonome, institutiile publice create de administratia publica

3. Proprietatea mixta detinuta in combinatie de persoane publice si persoane private

- nu conteaza proportia persoana publica/persoana privataEx: combinate, fabrici privatizate (stat+persoana privata)

4. Proprietatea cooperativa compusa prin combinarea intr-o singura proprietate a mai multor proprietati ale unor persoane private

- scopul productia de un anumit fel (agricola sau legata in general de pamant)

PROPRIETATEA DUPA MODUL DE DETINERE modul in care proprietarii isi exercita dreptul de proprietate

- 2 tipuri proprietate individuala proprietate colectiva

1. Proprietate individuala apartine in exclusivitate unui singur proprietar 2. Proprietatea colectiva apartine mai multor persoane

2a. Proprietatea in indiviziune proprietatile mai multor persoane care detin un bun in comun

- iesirea din indiviziune se face prin actiune judecatoreasca care demonstreaza ca bunul nu se distruge prin sectionare si ca de pe urma impartirii proprietatii nu apar alte persoane proprietare altele decat cele aflate la inceput in indiviziune (justitia e garantul proprietatii)

- crearea unei proprietati in indiviziune se face tot prin justitie

2b. Coproprietatea fortata este acel tip de proprietate colectiva in care caracteristicile bunului nu permit sectionarea sa intre proprietari pentru ca se distruge ( Ex: proprietati in imobile colective, proprietati pe actiuni la o societate)

- cota parte indiviza ceea ce detine fiecare proprietar

2c. Conposesorat proprietatea obtinuta in comun de o colectivitate de locuitori (dintr-un sat)

Ex: paduri, islazuri, pasuni- numarul de proprietari este variabil- se numea devalmasie

CURS 6 29.03.2002

Proprietatea publica proprietatea unui grup de persoane stabilit prin lege, care are voie sa aiba proprietate

- compusa din bunuri stapanite in comun de membrii grupuluiAnsamblul proprietatilor unui grup domeniu- domeniul este compus din mai multe proprietati (min 2) domeniul public

DOMENIU PUBLIC

- Grupuri de persoane care au proprietate publica : colectivitatea locala formata din locuitorii dintr-o unitate administrativ-teritoriala locuitorii judetului suma colectivitatilor locale din judet locuitorii tarii cetatenii romani

Domeniul public dupa interesul sau (numarul de persoane care detin domeniul public)

- de interes national- de interes judetean- de interes local

- Desi este in proprietatea acestui grup de persoane nu poate fi utilizat decat daca este numit un administrator

Clasificarea domeniului public dupa numarul de persoane care-l detin Domeniul public de interes national este administrat de organele prevazute de

lege Domeniul public de interes judetean administratorul este prefectura judetului.

Este proprietatea in comun a locuitorilor unui judetDomeniul public de interes local administratorul este primaria

(consiliul+primarul+institutia primariei)

Caracteristici ale domeniului public : este indestructibil (nu poate fi distrus) este imprescriptibil (nu poate fi dat de la unul la altul) este inalienabil (nu poate fi instrainat)

- In conditiile aceste se opereaza cu sistemul de inchiriere sau concesiune

Domeniul public este compus din : Imobile (terenuri construite) care sunt destinate unei utilitati publice (terenurile si

constructiile care sunt folosite in interesul public primaria, scoala, administratia financiara, institutii, ministere)

Caile de comunicatii, strazi, piete (schimbarea categoriei unui drum se poate face prin hotarare de guvern)- drumurile private nu apartin domeniului public; limitele de garare si aprovizionare ale unitatilor comerciale sunt in proprietatea unitatilor respective

Parcurile publice si cimitirele comunale- cimitirele comunale functionarea este asigurata de primarie (Bellu)

confesionale - proprietatea bisericii (parohii sau episcopii) cimitirul mozaic, catolic, armenesc private

- la sate cimitire ale parohiei - private

Porturi si aeroporturi (civile si militare) domeniu public de interes national Terenuri cu destinatie forestiera care apartin statului Albiile raurilor, paraurilor si fluviilor + cuvetele lacurilor de interes public

(ansamblu de elemente constitutive care tin apa)- exista lacuri private Dragomirna

Platoul continental (cursul apelor maritime interioare si al marii teritoriale) Tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele Terenurile pentru rezervatiile naturale si parcurile nationale (rezervatia

biosferei Delta Dunarii) Monumentele, ansamblurile, siturile arheologice si istorice (nu toate, doar

cele care apartin statului)Ex: Voronetul apartine manastirii Voronet persoana juridica

- cetatile dacice din muntii Orastiei domeniu pubic de interes national- exista zone arheologice care apartin statului (cetatea Histria) dar si in cazul

unor proprietati private, rezultatul sapaturilor arheologice intra in domeniul public de interes national

Monumentele naturii (dud istoric ce apartine bisericii Batiste)- pesterile, zone producatoare de vegetatie deosebita

Terenurile pentru apararea nationala Alte folosinte fixate prin lege

Alte elemente care nu sunt neaparat terenuri sau cladiri domeniul public al statului Bogatiile de orice natura ale subsolului (zacaminte) chiar daca la suprafata exista

proprietatea cuiva- proprietatea cuiva merge pana la primul strat de apa freatica

Spatiul aerian Sistemul de energie electrica, gaze naturale Sistemul de telefonie, radio, tv Tunelurile de metrou si infrastructura ale statului Fasia de protectie a frontierei de stat Locuintele de protocol Terenurile si cladirile din alte tari care apartin statului roman

Domeniul public al judetului drumurile judetene institutii de utilitate publica (consiliu, prefectura, spital, tribunal, muzeu) parcurile, pietele, cimitirele reteaua de canalizare, apa, incalzire locuinte sociale, terenurile agricole in localitati muzee

Domeniul privat format din mai multe proprietati apartinand unei persoane private

- si persoanele publice (statul, judetul, comuna, orasul) pot sa aiba domeniu privat, pot sa aiba bunuri imobile

Ex: primaria cladiri+terenuri care nu apartin domeniului public- terenurile agricole pot sa fie in domeniul privat al locuitorilor, administrat de primarie

CURS 7 5.04.2002

Parcela (lot) este o suprafata de teren cu limite vizibile sau nu pe teren; suprafata de teren care are un proprietar, un numar cadastral, este situata intr-o unitate administrativ-teritoriala.

- parcela este elementul constitutiv al proprietati pe intreg teritoriul tarii.- nu intotdeauna limitele parcelei sunt materializate (terenuri agricole)- exista si parcele de apa (Delta Dunarii sau pe anumite lacuri alte tari cu mult

litoral unde si economia este astfel structurata)

Proprietarul parcelei persoana fizica, juridca, grup, etc.

Numar cadastral cadastru instrument fiscal de evidenta a proprietatilor in scopul impunerii de impozite proprietarilor.

La noi in tara cadastrul are o lege 7/1996 care spune ca cadastrul general este un instrument obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica a terenurilor si bunurilor imobile de pe teritoriul tarii indiferent de proprietarul bunurilor si destinatia bunurilor.

Entitatile de baza ale cadastrului general sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin aceasta lege fiecare proprietar este obligat sa-si inregistreze terenul cu o masuratoare prealabila. Terenurile primesc un numar cadastral.

Se inregistreaza miscarile, schimbarile (de suprafata, impartire, proprietari). La un moment dat cadastrul este istoricul proprietatii.

- Primul cadastru in Europa Franta Napoleon stat centralizat- Carti funciare austro-ungari (Ardeal)1984 lupta contra proprietatii private calcare in picioare a acestor evidente

(cadastrul se ia de la inceput)

ONGC oficiul national de geodezie si cadastru (fac tehnic cadastrul tin evidenta tehnica)

Depozitarea actelor se face la judecatorie (justitia este garantul societatii). In fiecare judet exista o sectie registrul bunurilor cadastrale este o parte speciala a tribunalului care tine registrele cadastrale (numai justitia lucreaza cu bunurile).

Fiecare parcela are numarul ei cadastral iar ca identificare poate avea si un numar (adresa postala numai in intravilanul localitatii).

O parcela se inscrie pe un teritoriu administrativ.

- acelasi proprietar are A si A (parcele) in 2 teritorii administrative diferite

Ce forte determina limita parcelei?

A A

limita administrativacomunacomuna

1 Proprietatea (discriminantul principal este proprietarul)2 Limita teritoriului administrativ 3 Intravilanul localitatii (mai putin important)

EXPUNERE PARCELA

- elementele definitorii pentru parcele determinate in 6 familii:1. elemente de identitate2. elemente geometrice3. elemente urbanistice4. elemente economice5. elemente juridice6. elemente tehnice

1. ELEMENTE DE IDENTITATE ALE PARCELEI

a. proprietarul/proprietariib. vecinii

b. numar cadastral (numar de 8 cifre)c. daca este cazul adresa postalad. teritoriul administrativ in care se inscrie parcela

Dosar cadastral in care exista fisa bunului imobil (plan de situatie al parcelei cu toate dimensiunile, unghiurile, proprietar, vecini)

STRADA domeniu public

domeniu privat

2. ELEMENTE GEOMETRICE ALE PARCELEI

a. Limitele

- exista parcele cu mai multe aliniamente (parcela de colt)- exista parcele care nu au aliniament

b. Dimensiunile limitelor exista un sistem de notatii speciale

La = lungimea aliniamentuluil = adancimea parcelei (pe o perpendiculara la mijlocul aliniamentului)Ll1 si Ll2 = lungimea limitelor laterale

In regulamentele urbanistice se dau dimensiuni minime (ex: dimensiunea minima a aliniamentului va fi de 9 sau 15 m) pentru a fi parcela construibila

c. Unghiul limitelor laterale cu aliniamentul

cu cat unghiul este mai apropiat de 90 cu atat parcela este mai usor construibila (15 fata de 90)

mai ales parcele provenite din terenuri agricole

Ll2 Ll1l

aliniament parcela limita catre domeniul public

La

STRADA

limita din spate (fund)

limite laterale

d. Raportul intre laturi (din punct de vedere al constructibilitatii)

e. Suprafata parcelei (construibilitate) - regulamentele de urbanism introduc dimensiuni minime (150-200m)- exista o legislatie locuinta (suprafata minima)- familia medie (2.8) locuire convenabila (fiecare persoana are o camera)

locuinta 3 camere (70m) 7 x 10 m (cladire parter)

Suprafata minima este un standard al nivelului si evolutiei sociale.

3. ELEMENTE URBANISTICE- caracteristicile parcelei care sunt legate de amplasarea parcelei intr-un teritoriu.

Enumerare dupa puterea de condit. arhitecturala: A. Amplasare in localitate/cartier- regulamentele urbanistice subliniaza modul diferit de constructie in centrul orasului

(regim inchis de inaltime mai mare); marginea orasului (constructii pavilionare pe laturi sau alipite pe o parte)

- in cartier strada importanta sau fundatura (parcela de colt, parcela de camp)

La

l

Parcela nefolosibila

l / La = 0.51.0 raport optim

13

7

10

7

P

scara

P+1

parcela cu dimensiuni corespunzatoare

B. Accesele dinspre strada ale parcelei (acces pietonal)- in unele parti este limitat

DESEN 45* fixarea accesului influenteaza foarte mult solutia de arhitectura

DESEN 45Legea prevede ca odata stabilit un coridor de trecere nu se mai schimba

C. Zona seismica; vanturi; temperaturi- Romania seismicitate puternica (o foarte mica parte de terenuri nu este

afectata de seism) in functie de acceleratia seismica norme de alcatuire a cladiriiModul de construire, impartiri interioare, materiale folosite influentate de

seismicitateVantul important pentru modul de alcatuire al cladirii. Anumite parti ale

constructiei expuse la vanturi puternice determina nepracticarea golurilor, dublarea peretilor.

Vanturi puternice de-a lungul apelor, pe inaltimi, campuri deschise.Cladirile izolate au mult spatiu dinspre zona de vant puternic sunt foarte afectate- traiectoria se modifica dupa strazi

Temperaturile Romania regim de temperatura cu diferente de 70 intre temperaturi extreme;lungi perioade de inzapezire; exista zone unde inghetul este prezent mai mult de un an (Suceava, Bucovina) pamantul este inghetat

- exista foarte multe momente de trecere prin 0 (contractare/dilatare). Toate materialele au miscare (caderea placilor, placajelor de piatra). Gelivitatea materialelor le face foarte vulnerabile la tot ce se intampla in tara noastra.

- caldura este alt factor distructiv cand nu este controlata- dispunerea cladirilor dupa axa termica cladiri taranesti (evita nordul)

N E

N-E se descompune in 2 componente

mai accentuat

V2N

prinde mai mult soare in aceasta varianta decat in V2

constructieV2

N

parcela are orientarea catre toate punctele cardinale

CURS 8 12.04.2002

DREPT URBANISTIC

- elementele urbanistice pozitia parcelei in teritoriu care conduce la anumit mod de organizare functionala (influenteaza programul cat si modul de organizare)

D. Relieful terenului influenteaza covarsitor constructia - la o panta mai mare de 10% constructia devine o problema complicata

Constructiile taranesti (deal, munte) nivelul inferior (bucatarie) nivelul superior (de locuit)

- In sistemul tehnic bazat pe constructii tip, se sapa si se rezolva cladirea ca si cum ar fi fost pe teren plat investitii suplimentare (ziduri de sprijin ale terenului)

- aceasta tehnica brutalizeaza peisajul- in Elvetia sunt foarte frecvente constructiile in panta :

O construire pe teren in panta presupune o restrangere;o inaltare pe verticala

E. Calitatile terenului de fundare influenteaza covarsitor modul de construire. Un teren prost de fundare impune o restrangere a constructiei

- 1/3 din terenul Romaniei terenuri proaste de fundare macroporice (se umfla, se desumfla)

- 1/3 teren bun

+3

-1/3 teren foarte prost masuri foarte complicate se impun rezolvari; constructii diferite

- tari cu teren foarte stancos Scandinavia, o parte a Angliei, Frantei (sub stratul de pamant este stanca constructiile stau pe stanca; la Stockholm tunel de metrou sapat doar in stanca)

4. ELEMENTELE ECONOMICE ALE PARCELEI trasaturi caracteristice fiecarei parcele, mentionate in actul eliberat de primarie certificatul de urbanism :

elemente economice elemente tehnice elemente juridice

A. Elemente economice :I. Folosinta parcelei (terenului) modul in care este folosit, utilizat imobilul la

momentul constatarii. Pornind de la constatare orice schimbare trebuie aprobata de primarie.

- Folosinta determina impozitare (diferita in functie de utilizare). Dupa schimbarea folosintei administratia financiara schimba impozitarea.

II. Destinatia parcelei, imobilului modul de utilizare a parcelei stabilite de planurile urbanistice si de amenajarea teritoriului. Ca urmare, tot ce se construieste trebuie sa tina seama de destinatia viitoare.

- Folosinta si destinatia sunt trecute in certificatul de urbanism.

III. Impozitul asupra terenului stabilit in functie de folosinta, contribuie covarsitor la pretul terenului. Nu este trecut in certificatul de urbanism, se poate calcula profitul terenului. Exista sisteme diferite de impozitare a terenului intravilan si a teritoriului extravilan (impozit agricol si impozit pe teren mai mare)

A,B,C,D zone cu impozite diferiteA zona cu impozitul cel mai mare

A

D

T.I

T.A

A,B,C,D

BC

B zona cu impozitul cel mai mic

- Impartirea este valabila pentru municipii si orase. Pentru sate este o impartire in 2 categorii: A si B. Administratia publica locala stabileste in limita legii (acorda un minim, maxim).

IV. Pretul terenului nu e trecut in certificatul de urbanism. Este principalul element economic al terenului. Se formeaza pe baza a ce poate face terenul si pe impozit. Mai exista si alti factori:

- centralitatea terenului- vecinatatea unui drum important- localitatea de care apartine

- Pretul terenului este foarte diferit. Teren agricol max 1 euro/m; teren intravilan 10 euro/m - localitati mici; Bucuresti cateva sute de $/m (functie de calitatea zonei). Acest pret conduce la determinarea modului de construire: pret mare, constructie densa rentabilitate ; pret mic, constructie de volum si densitate mai mica.

5. ELEMENTELE JURIDICE ALE PARCELEII. Proprietarul (proprietarii) parcelei inscris la biroul de carte funciara. Cand se

schimba proprietarul se face schimbarea si in cartea funciara.- Statul administrator numit pentru teren

II. Limitele terenului cine sunt vecinii terenului. Este foarte important mentionat in toate actele.

III. Locatia unor drepturi de proprietate s-au facut dezmembrari ale dreptului de proprietate. Apar noi actori locatorul (proprietar al unui imobil care cedeaza in contract anumite drepturi de proprietate) locatar (preia un drept de proprietate).

* locatari ai unui bloc inchiriau de la stat apartamente. Acum in mare majoritate sunt proprietari asociatie de proprietari si nu de locatari.

IV. Creantele asupra unui imobil datorii pe care proprietarul le are si se rasfrang asupra imobilului:

- ipoteca imprumut la o banca in care gajul il reprezinta un imobil. Un imobil care a fost ipotecat este apasat de sarcina platii unui imprumut. Scade pretul terenului (fata de faptul liber de sarcini).

- cumpararea in rate ca urmare, valoarea unui imobil cumparat in rate tine seama de ratele ramase de platit+dobanda.

- datorii neachitate impozit neplatit (de mai multi ani)

V. Drepturile de premptiune dreptul cuiva de a cumpara primul in cazul vanzarii imobilului. Acest drept este stabilit prin lege care stabileste si ordinea preemptilor. Este un drept feudal. In cazul terenurilor agricole legea restituirii terenurilor: daca un teren astfel dobandit se vinde primii anuntati 1. membrii familiilor; 2. vecinii; 3. statul; dupa aceea orice cumparator, daca ceilalti si-au exprimat dezinteresul.

- In alte tari intravilan drept de premptiune are primaria.- idea de a se mari proprietatea nu de a se faramita

VI. Servituti sarcina asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui alt imobil care are un alt stapan.

- 2 feluri de servituti:1. naturale 2. antropice (create de om)

1. Determinate de factori naturali exteriori imobilului Ex: terenuri inundate nu trebuie sa fie construit. Terenurile inundabile nu sunt construibile terenuri alunecatoare (dealurile, coastele care pornesc din loc) proprietatea poate fi diminuata sau distrusa complet cursul unei ape scurgerea apei este un proces fizic activ

Construirea unui dig conduce efectul la urmatorul caz.???- S-au practicat diguri de aparare a terenurilor agricole (de-a lungul Dunarii)

inundarea terenurilor din albia majora amenintarea localitatilor

roade malul concav

creste malul convex

RIU (apa)

Variatia apei avea un efect foarte bun (pestii isi depuneau icrele)

Zacamintele din subsol bogatiile din subsol apartin statului. Ce se face pe suprafata terenului nu trebuie sa impieteze exploatarea subsolului interdictie de construire; plantarea anumitor specii; folosinta.- Servitutea se plateste (in Romania a inceput sa se plateasca pentru petrol)

Scurgerea apelor de pe alte terenuri

Cazul de la Piatra Neamt blocurile se inunda

Cel care are un teren in aval trebuie sa permita scurgerea apei din amonte, fara a o impiedica (B, C nu au voie sa impiedice scurgerea apei, au voie sa o redirectioneze, dar nu sa o intoarca spre terenul vecin).

A

B

NU!

C

blocuri

rau

CURS 9 19.04.2002

VI. Servituti sarcina asupra terenurilor, imobilelor, nu asupra proprietarului. El trebuie sa tina seama de ele.

DREPTUL DE SERVITUTE orice proprietar are drept sa instituie in folosul proprietatii sale orice servitute permisa de lege.

2. Servituti create de om pot fi :- create prin puterea legii- create prin conventie (in ecartul pe care-l da o lege)

Servitutea de trecere pe un teren

Terenul care nu are iesire la strada poate cere trecere la strada printr-un teren invecinat, astfel incat trecerea sa fie pe traseul cel mai scurt, platind proprietarului trecerea.

Legea spune ca odata ce B a obtinut aceasta trecere, A nu are voie sa impiedice cu nimic aceasta trecere (sa nu planteze nimic, etc).

A este aservit lui B- Legea spune ca traiectoria nu poate fi schimbata decat cu dorinta

amandoura (A, B).- Acest drept de trecere se refera si la conducte, racorduri nu numai la

autovehicule si oameni.

Accesul la apa curgatoare, lac sau chiar mare; fie la o fantana

- apa curgatoare

fond aservit este generat de servitutea pe care B i-o impune pentru a iesi la strada

B

STRADA

A

fond dominant teren infundat (codul civil)

Proprietarul trebuie sa mentina neutilizat si vizitabil o portiune de mal.Nu trebuie construit, iar malul trebuie intretinut (erodare de catre ape)

- proprietate aflata la malul mariiMarea este un ecosistem (apa+zona de tangenta a apei cu pamantul)

Legea de protectie a litoralului legea defineste linia tarmului (problema de ecologie evaluare si stabilire a ei)

Unde exista flux si reflux zona - legea mai stabileste si zona de plaja care apartine domeniului public al

statuluiD = distanta fata de linia plajei

- tarmul marii = demarcatie intre zona umeda/zona uscata - Taluzul are nevoie de circulatie, pentru a fi intretinut.- O proprietate nu trebuie sa ajunga la apa; exceptie fac proprietatile militare

Acces la o fantana in special unde apa este greu de gasitO fantana se face unde filonul este mai usor de gasit. Este posibil ca 10

proprietati sa colaboreze pentru realizarea unei fantani.Aceste lucruri rezulta din traditie, apoi au fost legiferate.

Apa marii

Zona plaja

D

D

Zona de protectie O proprietate poate incepe dupa D

Marea

Exploatarile subterane exploatarea se face prin diferite metode servituti pentru proprietatea terenurilor de la suprafata.

- Se poate interzice construirea (cand sunt cariere inchise sau deschise, etc)- Exploatarea petrolului sonde puncte de lucru repartizate in teritoriu; se

ajunge la ele pe drumuri (alimentare cu energie electrica) petrolul se intoarce (extras) tot pe acest drum prin conducte.

- Exista un foarte mare risc: explozii, poluare.

Instalatii de transport ale energiei sau fluide sistem de linii de inalta tensiune. Au zona de servitute de-a lungul liniei. Se stabileste la o inaltime egala cu stalpii (1.5 m) la dreapta si la stanga. Nu se pot planta arbori.- fluidele (apa, petrol, gaze, etc) au zona de protectie de-a lungul conductei,

sa nu se provoace accidente. Sunt zone amenajate.

Servitutea zidului sau santului comun

Este adresata modului de delimitare a oricarei parcele.- Lege zidul sau santul comun ce desparte cele 2 proprietati este

proprietate comuna a celor 2 vecini. Ei nu pot sa iasa din aceasta coproprietate fortata.

* zid gard sant latimea variaza dupa elementul constitutiv ce materializeaza separarea.

- Proprietatea terenului A are in proprietate 2 tipuri de terenuri (proprietate exclusiva, marginita de o banda in coproprietate cu vecinii).

- Exceptia este catre strada. Cu domeniul public nu exista coproprietate.

C D E

B A FLimita de proprietate

Domeniu public

Banda de teren de coproprietate de-a lungul limitei parcelei. Latimea este este determinata de latimea elementelor ce despart aceste proprietati.

2a = latimea benzii de coproprietate- Daca vecinii nu se inteleg, pot face element despartitor numai pe

proprietatea lui

Vecinii sunt condamnati la coproprietate sunt obligati sa se inteleaga.- Lege: dreptul de proprietate conduce la respectarea bunei vecinatati.

- In cazul in care elementul despartitor este un gard :

a a

Linia mediatoare (limita de proprietate)

Zid de caramida

2a

A F

Nu mai este coproprietate,este numai proprietatea A

Limita de proprietate (gard)

Bulumacii sau stalpii se pun alternativ

SANT :

Coproprietate pamantul se aseaza pe ambele parti

Tot ce se face catre domeniul public se face pe terenul proprietarului.

Limita de proprietate (gard)

Bulumacii sau stalpii numai pe partea celui care l-a construit

a a

2a

Cand vecinii nu se inteleg

URMARILE SERVITUTII ZIDULUI SAU SANTULUI COMUN

- zidul sau santul comun nu pot fi gaurite, reparate, daramate fara acordul coproprietarilor.

- nu se poate sprijini o constructie pe zidul comun fara acordul celor 2 coproprietari (declaratie autentificata la notar)

- inaltimea ingradirii intre 2 vecini se stabileste prin regulamente, dar nu poate fi mai mica de 2 m

libertatea primariei de a impune inaltimea si modul de alcaturie al despartirii de domeniul public. (in alte parti delimitare gard viu 70 cm)

- cat de inalta este o proprietate ? Legea nu defineste asta.

- partea ce depaseste limita de proprietate (a unui arbore) apartine vecinului care poate face ce doreste cu el

min 2m

50 cm

arbustarbore

Limita arbori coproprietate a celor 2 vecini

- langa zidul sau santul comun nu se pot face constructii care pot periclita acel element comun sau proprietatea vecinului

Ex: depozit elemente combustibile, grajduri, closete cu hasnaImperiul Bizantin Justinian Bazilicalele (regulile vin dintr-o istorie de

milenii)* In tara noastra au fost aplicate legi diferite: Transilvania, Banat urmari ale codului civil austriac Basarabia functioneaza codul rusesc Dobrogea cand romanii au reocupat aceasta parte exista sistemul

otoman (turcesc) sisteme anterioare unirii Romaniei

Sistemul austriac

Exista un zid comun intre 2 cladiri

planseu

min 5 cm

Trebuie sa ramana 10 cm intre gauri

CURS 10 26.04.2002

SERVITUTEA DE VEDERE ASUPRA PROPRIETATII VECINE

Dupa codul civil vederea directa vederea oblica (piezisa)

- Codul civil golurile care permit vederea asupra proprietatii vecine trebuie sa fie la 1.90m. Nu se interzice construirea mai aproape ci golurile

- daca sunt balcoane distanta se masoara de la linia exterioara a balconului- aceasta servitute a generat in timp construirea in asezare cu calcan (peretele orb

la limita propietatii)*practica actuala ilegala calcan cu goluri de sticla opaca (glassbeton)- se poate practica o fereastra mai aproape de aceasta limita doar cu acordul

vecinului (dar se creaza servituti aupra sa)Vedere oblica legea determina lungimea spaletului. Aceste dispozitii au fost

foarte multa vreme ignorate

0.60 m

VEDERE OBLICAVEDERE DIRECTA

STRADA

1.90 m

exista blocuri (tronsoane) prost asamblate

- In momentul in care constructiile devin mai inalte, regula de min 1.90m devine defecta

- Acum regulamentele de urbanism prevad dimensiuni adecvate taliei constructiei si zonei respective

- Reglementarea ministerului sanatatii ordin care spune ca intre 2 constructii paralele distanta trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea celei mai inalte cladiri

- De aici provine o practica intre fatada din spate si linia proprietatii sa fie o distanta de minimum 5 m (este valabila pentru o cladire P+2 => H=10 m)

- NON ALTIUS TOLLENDI nu se tolereaza mai inalt clase de inaltime care desemneaza inaltimea maxima

H

H/2 H/2

Hlimita de propietate

balcon sau terasa

inaltimea gardului este stabilita de lege (minimum 2 m daca nu exista alta dispozitie)

se pot concretiza concluzii de natura constructiva

Clase de inaltime

2.80m min inaltime libera la plafon10m 3 niveluri (P+2)*inaltimile pentru urbanism se dau in metri si nu in numar de niveluri (Casa

poporului este de P+8)15 m 5 niveluri25 m 8 niveluri30 m prag foarte important

- situatia seismica a Romaniei dispozitie constructiile care depasesc 30 m sunt constructii speciale

- exista o comisie speciala de avizare a structurii de rezistenta pentru a nu-I periclita pe cei din jur si pei cei din interior

SERVITUTEA SCURGERII APEI DE PLOAIE DE PE O PROPRIETATE

H max

extradosul aticului

H max

inaltimea se ia de la baza primei grinzi nu de la streasina

5 m

10 m

15 m

30 m

0

5 m cladire parter cu demisol

*apa de ploaie care se aduna de pe elementele construite trebuie sa se scurga fie in interiorul propietatii, fie in strada

- tot sistemul de acoperire trebuie facut in asa fel incat sa nu curga apa la vecini

- in perioada interbelica se interzicea scurgerea directa a apei in strada (jgheaburi, burlane care se scurgeau in canalizare)

- daca acoperisul are o panta mai mare de 10 grade trebuie sa aiba un element (grilaj) de oprire a caderii zapezii si gheturilor

* Asezarea cladirilor la picatura (zone rurale)

STRADA

balcon scurgere in interior

1 m

caderea apei pe propietate

limita de propietate

limita de propietate

poate fi asa si spre strada, numai ca zidul este pe interiorul proprietatii

SERVITUTEA LEGATA DE NOTIUNEA DE TERITORIU INTRAVILAN

- asezarea unei parcele in teritoriul intravilan sau extravilan genereaza consecinte importante

- notiunea este juridica, fiscala si administrativaTeritoriul intravilan teritoriul pe care sunt construite toate constructiile necesare

existentei unei localitati. Are o legislatie specifica de construire, sistem propriu de impunere a taxelor si reprezinta teritoriul pe care administratia trebuie sa asigure conditii de viata (sa repare strazi, sa asigure curatenia, echipamente edilitare)

- PUG asigura construirea in special in teritoriul intravilan- se percep impozite pentru folosirea cladirilor private si a terenurilor private- impozitele pot fi diferentiate pe diverse categorii

- pentru zona rurala A B- se platesc taxe pentru utilizarea retelelor edilitare (intravilan) un teritoriu intravilan folosinta terenurilor si cladirilor este stabilita de primarie

pe baza documentatiilor de urbanism aprobate teritoriul extravilan inst care se ocupa de productia agricola partea din parcela care poate fi construita edificabilul parcelei = suprafata

care poate fi construita in conformitate cu regulamentele de urbanism

Edificabilul parcelei- alinierea constructiei la parcela

A D

A D (descresc impozitele pana la D) municipii si orase

limita picaturii

perete orb catre vecini

terenul apartine vecinului

gard

- inaltimea clasa de inaltime H/2- constructii izolate departate de vecini dupa regulamente

- Edificabilul poate fi foarte mare sau mic POT - %. In interiorul edificabilului se poate construi conform procentului (POT)

Amenajabilul parcelei suprafata care nu este ocupata de cladire si se pot realiza alei, platforme, anexe gospodaresti, racorduri la cirulatiile stradale si lucrarile edilitare, plantatii, terase, bazine

SERVITUTEA GENERATA DE ZONE PROTEJATE

- Zone protejate :1. Zone naturale protejate (elemente naturale de valoare)2. Zone construite protejate (elemente construite de valoare)

1. Zone naturale protejate monumente ale naturii, peisaje, zone de litoral, zone acvatice, zone impadurite, zone muntoase

2. Zone construite protejate zone centrale ale localitatiilor, zone arheologice, zonele istorice constituite in jurul uneia sau mai multor monumente istorice.

- Apartenenta unui teren la o astfel de zona este o puternica servitute care poate duce pana la interzicerea construirii. Este o mare diminuare a dreptului de proprietate (nu poti planta orice, etc)

SERVITUTEA APARTENENTEI TERENULUI LA O ZONA DE EXPROPIERE UTILITATE PUBLICA

H/2

STRADA

E

AmenajabilulPOT 35% amenajabilul 65%

- expropierea dupa o justa si prealabila despagubire. Odata stabilita cauza de utilitate publica nu mai exista intoarcere.

Cauze de utilitate publica aparare de calamitati folosirea terenurilor pentru scopuri generale (aparare) retele de comunicatii

- Problemele de servitute sunt foarte importante in momentul construirii unui teren

SERVITUTILE URBANISTICE

- 1938 legea administrativa + 1939 regulament de aplicare. Au fost denumite servitutile urbanistice (servituti care constrang propietatea construita/cladita sau neconstruita/necladita unor constrangeri referitoare la modul de construire si neconstruire precum si la modul de folosire asa cum sunt prevazute in regulamentele comunale)

- urbanismul a fost transformat in sistematizare- acum, procesul s-a reluat

SERVITUTI :1. Legate de modul de folosinta al terenului de zonificarea urbanistica2. Referitoare la tipurile de constructii dimensiuni, densitati, inaltimi, etc3. Referitoare la modul de administrare - intravilan/extravilan4. Legate de zonele protejate 5. Legate de relatia de vecinatate6. Legate de relatia cu spatiul public (relatia domeniu privat/domeniu public)

SERVITUTI LEGATE DE RELATIA DE VECINATATE

Care sunt vecinii unui imobil?- relatia de vecinatate este generata de servitutea zidului sau santului comun

- Vecinii parcelei A sunt aceia care au relatii de coproprietate1. Servitute functionala pe 2 parcele vecine trebuie sa existe functiuni

compatibile2. Pe parcele vecine se alatura acelasi gen de functiuni (cladire catre cladire)

B

D

A

C

E

- Sursele de zgomot si nocivitati se grupeaza pe parcele ( )

3. In 2 cladiri invecinate se alatura aceleasi functiuni

4. Distantele intre cladiri trebuie sa fie in mod egal impartite intre vecini5. Vederile de pe o parcela pe alta elemente care definesc spatiul intern se

cantoneaza spre margini6. Problema vecinatatii cu functiunile publice si semipublice (destinate unei

colectivitati scoala, biserica, spital)- vecinatatea impune ca cladirile sa aiba fatada spre functiunile publice si

semipublice- nu este o relatie indiferenta. Prevalent este spatiul public impune reguli

spatiului privat

SERVITUTEA SPATIULUI PUBLIC ASUPRA SPATIULUI PRIVAT

1. Dreptul si datoria primariei de a organiza circulatia de aici deriva multe consecinte

2. Fata vazuta a spatiului public trebuie sa fie organizata de primarie

zone importante

accesacces

fatada la strada; calcane la calcan

se alatura spatiului de agrement

accesele se grupeaza

- obligativitatea constructiilor sa aiba fatade spre spatiul public, care sunt uneori reglementate

- asezarea constructiilor fata de spatiul public- inaltimile constructiilor- poate merge pana la prevederea materialelor, culorilor, modul de construire al

imprejurimilor (inaltime, parti traforate, materiale)- aranjarea constructiilor (compozitie urbana) este prevazuta in planurile de

urbanism tinand seama de aceasta prevalenta a spatiului public

3. Primaria isi poate permite exproprierea (largirea strazilor, crearea de culoare, crearea de piete)

4. Primaria stabileste unde sunt accesele din spatiul public in spatiul privat5. Imposibilitatea destramarii spatiului stradal (nu se incarca cu volume, constructii)- nu se traverseaza strada (peste/sub ea)6. Deschiderile de usi, ferestre, parti nu se permite pe spatiul public ci pe interiorul

terenului7. Folosirea spatiului public pentru elemente de informare este reglementata de

primarie si se impoziteaza (chiar daca piciorul pancardei este pe spatiul privat)8. Spatiul public este folosit pentru anumite activitati cu incuviintarea primariei

(platind eventual taxe)9. Scurgerea apelor tin de dreptul si de datoria primariei pentru a oferi maximum de

confort utilizatorilor10. Folosinte publice pe terenuri private portice la parterul cladirilor unde situatia o

impune

CURS 11 17.05.2002

ELEMENTELE TEHNICE ALE PARCELEI

- Sunt acele informatii care determina modul de realizare a constructiei cladirilor pe parcela respectiva

Constructii artefacte, tot ceea ce e facut de omCladiri adapostesc activitatile umane principale

De unde se iau aceste elemente?- se iau din planurile de urbanism si amenajare a teritoriului aprobate conform legii;

se iau din regulamentele locale de urbanism care se elaboreaza pe unitatea administrativa respectiva

- apare problema ca urbanismul limiteaza dreptul de proprietate. Urbanismul stabileste locurile unde nu se poate construi

*Dreptul de proprietate nu este egal cu dreptul de a construi pe terenul pe care-l detii

*Izvoraste din sec. VI regulile lui Iustinian (dreptul bizantin)

1.Ce se poate construi? Ce functiuni din zonificare sunt posibile pe teren si in constructii?

- Aceasta problema a functiunilor este complicata. Regulamentul vorbeste de functiunea dominanta si de functiunea asociata. Asocierea intre functiuni dominante si complementare se face dupa compatibilitate. Un regulament serios indica ce nu e permis.

Ex: intr-un cartier de locuinte de lux nu sunt permise scoli (produc nocivitati: zgomot, flux mare de parinti si copii), biserici (aduc oameni, produc zgomote legate de anumite momente)

2. Problema a cat se poate construi densitatea de construire este fixata pe baza ideii de capacitate de deservire a strazilor, retelei tehnico-edilitare, idii de confort, de compozitie spatiala si pe baza ideii respectarii tesutului urban traditional si a modului de construire traditional

Densitatea construirii se controleaza prin 3 indici:a. POT procentul de ocupare al terenuluib. CUT coeficientul de utilizare al terenuluic. Inaltimea maxima a constructiei

a. POT se exprima %. Reprezinta cat se poate intinde constructia pe suprafata terenului

POT = suprafata construita/suprafata terenului x 100 [%]Suprafata construita se masoara perimetrul la inaltimea de 1 m deasupra solului

si se calculeaza suprafata. Nu se introduc trepte, socluri, elemente de ingrosare, elemente de racordare cu terenul. Se introduc suprafetele porticelor, golurilor deschise la nivelul parterului legate de constructie, curti engleze (curti adancite necesare iluminarii sau accesului in subsoluri), partile intrate din constructii care au o anumita suprafata. Daca are peste 2 m nu se introduce in suprafata construita; daca are sub 2 m atunci se introduce in suprafata construita.

POT arata cat se ocupa din parcela prin construire

b. CUT este raportul dintre suprafata desfasurata (suprafata utila a intregii cladiri) si suprafata terenului

CUT = suprafata desfasurata/suprafata terenului [1.0] se exprima in unitatiPentru foarte multe tari 1.0 este pragul care face diferenta intre construirea normala

si foarte intensa.

c. Inaltimea maxima a cladirilor exprimata in metri, este echivalenta in linii mari cu un anumit numar de niveluri (la o constructie obisnuita H nivel = 3 m)

Inaltimea maxim admisa 15 m 4,5 niveluriSD = N x SCSD = suprafata desfasurataN = numarul de niveluriSC = suprafata construita

- Daca toate nivelurile au acelasi contur N = numar intreg- Numarul de niveluri al unei cladiri reprezinta o corelatie intre SD si SC. Un

regulament serios indica inaltimea maxima si nu numarul de niveluri

3. Cum se poate construi?- Ce materiale trebuie utilizate, ce sistem de constructie conform destinatiei

terenului si dorinta municipalitatii de a crea in zona anumite conditii.- aspectul constructiilor, durabilitatea constructiilor

curte engleza

2 m

1

2

3 SD = 3 x SC N= 3N = SD/SC

Ex: intr-un anumit cartier este interzisa construirea unor constructii provizorii- in anumite zone nu este permisa construirea din beton sau din lemn- constructia in terasa/impunere de construire a acoperisurilor in panta cu anumite

materiale (Germania unghiurile acoperisurilor; nu tabla; unde se pot face acoperisuri frante sau nu)

- in cartierele istorice incep o serie de restrictii mult mai mari decat in alte cartiere (nu se pot folosi materiale lucioase, pereti cortina). Se impun anumite tipuri de invelitori de anumite materiale, raport plin/gol. Se merge pana la indicarea cum se fac firmele, reclamele, vitrinele.

4. Pana unde se poate construi?Care sunt limitele in raport cu spatiul public,vecini.

5. Ordinea construirii modul in care se esaloneaza constructia- Primaria isi spune parerea despre modul in care se construieste pe parcela

* construiri de drumuri, strazi primaria spune cu ce parte se incepe- afectarea cat mai mica a spatiului public

STRADA

se determina edificabilul parcelei

se si exprima care este lungimea in care constructia trebuie sa se incadreze pe limita respectiva

1

- primaria poate cere (conform regulamentului) ordine de construire (1;2) pentru o imagine convenabila

2

Ex: construirea unui viaduct se pot impune conditii grelePasajul Titulescuu peste calea ferata spre Orhideelor ? (Basarab)

6. Racordarile la retelele publice- modul in care constructia va functiona si se va racorda la aceste retele* daca nu exista apa,canalizarea nu se poate construi* daca este intr-o zona rurala se poate accepta numai dupa aprovizionarea din

surse proprii (fantana) si evacuarea in fose septice sau rezervor etans care se goleste cu vidanjorul

- trebuie asigurata legatura cu alimentarea de energie electrica,etc.Tot aici intra si incalzirea constructiei

- intervine si zona unde se fac racordurile (sa se grupeze la distante convenabile in asa fel incat spatiul public sa fie afectat cat mai putin)

7. Accesele carosabile,pietonale- se indica zona de acces carosabil pe parcela

Toate aceste indicatii sunt lelemnte tehnice si influenteaza foarte mult modul de construire pe parcela.

Reglementarile urbanistice duc la un anumit mod de utilizare a terenului cartiere cu o anumita unitate

- primaria poate impune intai construirea peste calea ferata si apoi racordarea

STRADA

1.90

1 2 3 4

1 nu exista reglementari probabil va fi construita in intregime + spatiu public2 tine seama de Codul Civil (1.90 m)3 reglementari urbanistice retrageri caracterul unui cartier cu locuinte

cuplate4 case izolate5 construire cu alte specificariEx: centrul orasului Cluj,Sibiu

6 + POT +obligativitateaaccesului carosabil ; POT 50%7 zona rurala sa se alipeasca cladirea la o limita. Sa aiba fatada spre vecini

Aceste regului sunt in documentatii (planuri urbanistice, regulamente) facute de tehnicieni.

Nu devin lege locala pana la aprobarea consiliului.

7 curte

gradina

H

+POT

65

STRADA

CURS 12 24.05.2002

Legea privind autorizarea construirii 950/1991)Legea privind completarea si modificarea legii 50/1991 (2001)

PRINCIPII:1. Executarea constructiilor pe teritoriul tarii indiferent de proprietar se face numai in urma autorizarii construirii. Executarea fara autorizatie se pedepseste.2. Se enumera categoriile de constructii care se autorizeaza:

A. cladiri de orice fel constructii civile, industriale, agricole sau de orice alta natura

B. caile de comunicatii drumuri, strazi, autostrazi, canale navigabile, porturi, aeroporturi, cai ferate

C. retele tehno-edilitare subterane sau supraterane alimentari cu apa, retele de canalizare, incalzire urbana, gaze naturale, retele electrice, de telefonie, cablu, imprejmuiri si mobilier urban

D. amenajari de spatii verzi/parcuriE. amenajari de piete si spatii publiceF. monumente, ansambluri istorice, arhitecturale, arheologice,

de arta si culturaG. foraje si excavatii pentru studii geotehniceH. exploatari de cariere, balastiere, sonde de gaz, sonde de

petrolI. constructii provizorii pentru santier pentru executia lucrarilor

de baza schela (cea mai simpla)J. tabere de corturi, casute sau ruloteK. lucrari cu caracter provizoriu chioscuri, tonete, firme,

reclame, spatii de expunere, panouri de afisaj

3. Stabilirea categoriilor de lucrari care se pot face la aceste constructii- de la A F inclusiv apar urmatoarele categorii de lucrari:

a. construireb. reconstruirec. modificared. extinderee. reparare pot fi reparatii capitale (ating si structura) sau reparatii

curente

- la G :a. reparareb. protejarec. restaurared. conservaree. alte lucrari

- ma exista o lucrare definita de legea 422/2001 legea protectiei monumentelor istorice sapaturi arheologice

- la H I lucrarile se numesc:a. forajb. excavatie

- J L se cheama toate lucrarile:a. constructii provizorii- La fiecare tip de constructie pot aparea diverse tipuri de lucrari.- Orice lege are si exceptii- La categoriile de lucrari se autorizeaza dupa inceperea lucrarii acelea

care sunt urgente lucrari (reparatii) de urgenta

- se pot executa fara autorizatie de constructie:a. Lucrari de mica anvergura (reparatii de invelitori, terase, imprejmuiri fara

schimbarea formei sau a materialului)b. Reparatii si inlocuirea de tamplarii exterioare daca se pastreaza forma si

dimensiunile goluluic. Repararea si inlocuirea sobelor de incalzitd. Zugraveli, vopsitorii interioaree. Zugraveli, vopsitorii exterioare daca nu se modifica elementele de fatada

sau culorile initialef. Reparatii la instalatii si bransamente, dar fara implicatii asupra structurii

*Toate cele de sus se refera la cladiri obisnuite si nu la monumente istoriceg. Reparatii la drumuri si strazi atunci cand nu se modifica traseul

categorie de lucrare care este si in acelasi timp categorie de constructie desfiintarea constructiei (demolare)

- trebuie o autorizatie pentru desfiintarea constructiei sau a unei parti- atunci cand se face separat de lucrarile de constructie mai ales atunci trebuie autorizat

extindere

presupune desfiintarea unei parti pentru extindere (problema este implicita, nu cer toti autorizatie)

Nu se pot desfiinta monumente. Demolarea monumentelor istorice se pedepseste cu inchisoarea.

4. Persoana care elibereaza autorizatii de construire respectiv desfiintare:- administratia publica functie unde este amplasata lucrarea - daca este comuna, consiliul elibereaza autorizatia daca este vorba de

locuinte- daca este vorba de alta functiune autorizatia se elibereaza de consiliul

judetului

La nivelul comunelor este necesar sa fie angajat un tehnician, iar daca nu este posibil este desemnat unul din membrii consiliului

investitiile care sunt aprobate de guvern (vin din banii publici)- daca sunt mai mari de 50 de miliarde se aproba de guvern- daca exista o investitie care intra in competenta guvernului, autorizatia de

constructie este data de la judet (ridica multe probleme tehnice si nu ar avea sansa sa fie realizata in conditii tehnicebune in comuna)

lucrarile pentru monumentele istorice se autorizeaza de consiliul judetului

situatia particulara a municipilui Bucuresti

Autorizarea de construire se face de consiliile sectoarelor cu 2 exceptii:1. lucrarile pentru monumentele istorice autorizatia se da de consiliul

general2. lucrarile care se executa pe terenuri care cuprind 2 sectoareEx: un drum, o strada

5. Ce este o autorizare de construire?- este un act de autoritate emis de administratia publica prin care se permite

construirea unui element oarecare- act de autoritate trebuie sa fie eliberat de o autoritate publica si

caracteristica sa este ca are urmari civileAutorizatia de construire este aproape ca un contract intre primarie si cel

care executa (proprietar).

12

3

45

6

Proiect pentru autorizarea construirii documentatie tehnica ce cuprinde toate elementele necesare pentru lamurirea asupra constructiei odata aprobat nu se schimba. Daca solutia se schimba devine contraventie (amenda, demolarea partii neconforme cu autorizatia sau poate sa aiba si urmari penale in cazul provocarii unor prejudicii unor persoane)

- Proiectul de autorizare se face in 2 exemplare (stampilate spre neschimbare)

- Autorizatia de construire se taxeaza 1% din valoarea estimata a constructiei, urmand ca la terminarea constructiei sa se faca un postcalcul.

- Valoare minima constructia de locuinte : 200 $ m- In cazul locuintelor, taxa se reduce cu 50%- Exista constructii scutite de taxe:

lacase de cult investitiile statului (la cele mai mari)constructie de monumente istorice

- Autorizatia de construire are si un termen de valabilitate. Se poate da o prelungire (numai o singura data). Daca se termina si acest termen este nevoie sa se faca o alta autorizatie (alta taxa).

- Acelasi sistem functioneaza si in cazul autorizarii desfiintarii unei constructii.- Daca constructia este mare probleme necesitatea unui proiect. Parte

din proiect este o intelegere cu firme care sa duca deseurile.- Desfiintarea se plateste (este taxabila) si are si ea termen

- In alte tari se dau si termene pentru terminarea constructiei (se penalizeaza nerespectarea termenului).

DREPT URBAN , curs 12

1. documente conform legii de am a terit 2. docum de urbanism 3. documente de interventie

1.DOCUMENTE DE AMENAJARE A TERIT CONFORM LEGII:

a. PLANURI DE AMENAJARE A TERIT. NATIONAL : PATN- eliberat pt intreaga tara pentru o anumita tema/capitol/problema si se aproba prin lege

TEME: PATN pt zone nationale construite protejate PATN pt reteaua de localitati PATN pt zone de risc natural

b. PLANURILE DE AMENAJARE A TERIT JUDETEAN : - se ocupa de fiecare jud in parte si se aproba de consiliul judetean respectiv - cadrul natural - resurse - mediul si protectia mediului si resursele natural valoroase - monum ist in zone valoroase - pop. si resursele umane - localitati si cultura administrative - toate tipurile de transport

- ocuparea locuitorilor din toate sectoarele activitatile - elem de supastructura , invatamant, sanatate, cultura, apararea patriei - veniturile, cheltuielile - programul de masuri pt prezentarea situatiei , pt a nu se degrada - criteriul administrativ

c. PLANUL DE AMENAJARE A TERIT INTERCOMUNALE PATC sunt grupate dupa un criteriu necesar la data respectiva, functional : explorari minime din valea jiului. Se aproba de consiliu jud respective obs: exista posibilitatea ca aceste zone sa depaseasca teritoriul unui judet

2. DOCUMENTE DE URBANISM : 1. PUG 2. PUZ 3.PUD

1. PUG : - docum. urbanism complex care guverneaza dezvolatrea unui teritoriu administrativ, pe o anumita perioada de timp. - se face pe intreg terit administrative al UATB criteriul administrativ - are ca parte componenta regulamentul de urbanism aprobat o data cu PUG si sistemul descris

la PUG - stab. obiective dezv, si se armonizeaza cu dispozitiile pl de am a terit.

componente: a. terit caract fizic si geografic b. delim terit intravilan al tuturor localitatilor cuprinse in UATB ului respective c. studiul pop. Si a masurilor sociale care trebuie luate in terit d. impartirea terit in zone functionale pe criteriul activ dominante ale terit/ a modului de locuire dominante e. potentialul economic in dezv sa

f. lucrari edilitare dezv sistemului g. retele transport si dezv lor h. natura constr si val monum zone protejate conservarea locului i. masuri de prot si imbunatatirea mediului (nat, construit, etc) j. interdictiile de construire din multiple probleme k. delimitarea zonelor prin care urmeaza sa se realizeze operatiuni stabilite prin PUZ l. delimitarea zonei unde nu se pot face derogari prin PUZ

2. PUZ : - cat planul PUG nu are suficiente detalii, din diverse motive, pt a putea reiesi conditiile de construire scrise in CU

ex:-o zona cu o structura eterogena, cu forme si dim diferite -o zona in care face extindere a unei localitati, care nu au la inceput o stab a tesutului urban -un tesut urban e facut din strazi parcelar si modul de traversare a amplasarii -delimitarea si stab modului de construire -stabilirea modului de operatiune a unei operatiuni urbane mai complexa -amplasarea man. Neamtului Se mai poate face pt schimbarea prevederilor PUG-RLU intr-o anumita zona: sensul:

- modificarea functiunilor - modificarea amplasarii cladirilor (alinierea cladirilor fata de strada) - modificarea volumelor , construirea urm terit luat in discutie de PUZ - parcele afectate de modificare - vecinele acestor parcele - parcele in str domeniului public

Criterii variabil in functie de natura problemei care trebuie rezolvat PUZ devine dupa aprobarea regulament aferent care dupa aprobare devine parte integral RLU se aproba de consiliul ales pe terit unde se afla zona pt PUZ, tb aprobat de prefect pt valodarea legalitatii lui.

3. PUD : reglem modul de construire pe o singura parcela. se elab at cand : a. pe o sg parcela treb amplasate mai multe cladiri b. -at cand se urmareste modificarea prevederilor din regulament local de urb (RLU)

-dist fata de limitele laterale sau de fund ale parcelei -treb sa modifici dist. puse in regulament fata de limitele terit -criteriul juridic

Aprobarea se face de consiliul unit. admin. terit. de baza unde se afla parcela. Aprobarea se face prin cerinta si vot. Orice hotarare a consiliului trebuie sa fie legalizata de institutia prefectului. Ele sunt o doc tehnica pana la aprobate dupa ce sunt aprobate au urmari juridice

URMARI: autoriz se elib pe baza unui doc de urbanism aprobat , se poate cu autorizatie de construire. doc PUD nu are

regulament pt ca e vb de o singura parcela. (doar in CU)

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA : pe baza studiului proprietatii Se poate face ajustari, dar nu radicale. De aici se pot extrage elem pt CU si fiecare parcela in parte Teritoriul e proiectia in plan a societatii Toate aceste documente se fac de oameni specializati care au atestate ca au realizat asa ceva 2 tipuri de dispozitie(doc de urbanism si amenajarea a terit)

a. dispozitia cu character director preluate in mod obligatoriu de doc ce se ocupa de terit mari restranse aflate in doc terit care a generat PUG-PUZ

b. reglementator dispo referitoare la constr su care se preiau in mod obligatoriu atat pt doc, cu suprafata restransa, cat si in actele de construire

DOCUMENTE DE INVESTITII: Dispozitia din pl de urbanism se trece in CU si autorizatia de construire O suma de bani pusa de o persoana intr-un circuit tehnologic de construire cu scopul prcis de a realiza un castig , fie el material / moral REALIZAREA INVESTITIILOR:

- studiu de prefezabilitate SPF - studiu de fezabilitate SF - proiect tehnic si caiet de sarcini PTH+CS - detaliere de executie DE