Marius Andreescu . Andra Nicoleta Puran

Drept constitufionalTeoria general[ gi institu{ii

constitufionale

Editura C.H. Beck

Cuprins

Abrevieri...

Capitolul I. Dreptul constitu{ional ca ramuri de drept..Secliunea 1. Noliuni generale despre societate, stat, drept, moralS gi politic[...3

$1. Societatea................. .....................3

$2. Statul ..........,..............4

$3, Dreptul..Sectiunea a 2-a. Noliunea de drept constitulional qi noliunea de instituliipolitice ..........8

$ l. Aparilia gi dezvoltarea dreptului constitulional ca ramurd juridic6........... 8

$2. Noliunea de drept constitulional ........................9

$3. Noliunea de institulii politice ...... 11

$4. Dreptul constitulional in sistemul unitar al dreptului ..........12Secliunea a3-a. Carccterul structurant al dreptului constitulional pentru

sistemul unitar de drept........... ............ 13

Bibtiografie ...................... 14

Capitolul II. Raporturile de drept constitu{ional. Subiectele qi normeledreptului constitu{iona1.......................Secliunea l Raporturile de drept constitujional ....... 15

$1. Identificarea raporhrilor de drept constitutrional..................................... 15

$2. Specificul raporturilor de drept constitulional......................................... 16

Sectiunea a 2-a. Subiectele raporturilor de drept constitulional.......................17Secliunea a 3-a. Normele de drept constitulional .........................20

$1. Criterii de identificare a normelor de drept constitulional ......................20

$2. Specificul normelor de drept constitulional ........................21

$3. Clasificarea normelor de drept constitulional ......................22Bibliografie ...................... 23

Capitolul III. Izvoarele formale ale dreptului constitu{ional romin ..................24

Capitolul IV. Aparifia qi evolufia constitufiilor ..................29Sec{iunea l. Cave care au determinat apafilia constitu}iilor .......29Sec{iunea a 2-a- T eoni care fundam enteazd noliunea de constitutie ..........,..... 3 1

Sec{iunea a 3-a Docrina contractului social........... .....................33

$1. Actualitatea temei........... ............. 33

$2. Unele considerente privind filosofia gi doctfina contractuluisocial la Thomas Hobbes........ .........................35

XV

VIII Drept constitulional. Teoria generald Ei institulii constitulionale

$3. John Locke - precursor al liberalismului gi constitutrionalismuluicontemporan ............41

$4. Omul, societatea 5i statul in gAndirea filosoficd qi politicda lui Jean Jacques Rousseau.... ........................49

$5. Promotori ai liberalismului qi doctrinei contractului social in RomAnia.Istrate Micescu gi Ion I.C. Britianu...... ...........59

Sec{iunea a 4-a. Constitufii qi constitutionalism.............. .............69Secfiunea a 5-a. Semnificafii politice gi juridice ale nofiunii de constitutie....TlBibliografie ...................... 75

Capitolul V. Definifia constitufiei. ..............77Secliunea 1. Defrnilii formale........ .......77Secliunea a 2-a. Definitii materialeSecliunea a3-a. Analiza elementelor definitorii ale constituliei ................ ......79Bibliografie

Capitolul VI. Tipuri de constitufii.................. ................81Sectiunea 1. Clasificarea constituliilor dupd forma 1or..... ............ 81

$1. Constitutii cutumiare................;.... ..................81$2. Constitutii scrise........ ..................82

Sectiunea a 2-a. Clasificarea constituliilor dupd caracterele 1or....................... 83Bibliografie

Capitolul VII. Adoptarea, modificarea, suspendarea gi abrogareaConstitufiei...Secfiunea 1. Procedee de adoptare a constituliei ................... ....... 86

$1. Iniliativa adoptdrii constitutiei.. ............r............................... 86$2. Puterea constituantS.

$3. Modurile de adoptare .................. 87Secliunea a 2-a. Consideralii generale privind revizuireaConstitutiei Romdniei ......................... 88

Secliirnea a 3-a. Revizuirea constitutiei ca institutie juridicd........................... 89Secfiunea a 4-a. Procedura de revizuire a Constitufiei RomAniei..................... 95Secfiunea a5-a. Analiza programelor qi propunerilor de revizuirea constituliei ....................9g

SecJiunea a 6-a. Suspendarea gi abrogarea constitufiei.. .............107Bibliografie .. ........102

Capitolul VIII. Confinutul normativ al constitufiei............ ............109Sectiunea 1. Identificarea gi clasificarea continutului normativ..................... 109Sectiunea a 2-a. Specificul normelor qi principiilor cuprinsein constituJie .................. 112

Sectiunea a 3-a. Exigenlele codificdrii aplicate conlinutuluinormativ al constituliei .................. ....................... 114

Secliunea a 4-a. Proporfionalitatea ca principiu constitutiona1....................... 123Bibliografie .................... 130

Cuprins

Capitolul IX. Principiul supremafiei constitufiei..Sec{iunea 1. Consideralii privind conceptele de legalitate qi legitimitate......131Secliunea a 2-a. Principiul proporlionalitdlii - criteriu de delimitareaputerii discrelionare de excesul de putere ..........132

Secliunea a 3-a. Definilia qi trdsdturile supremaliei eonstituliei................. ....137

$ 1 . Conceptul de supremafie a constituliei ...... .. ....... ............... 137

$2. Fundamentarea qtiinlific[ a supremafiei constituliei ......... 138

$3. Semnifica{ii ale supremaliei constitu{iei ....... 139

Secliunea a4-a. Garantii ale suprema{iei constitutiei..................................... 140

Secliunea a 5-a. Garantarea suprema{iei constituliei princontroluljudecdtoresc al actelorjuridice emise cu exces

de putere sau neconstitulionale ......... 141

$ 1. Scurte consideralii privind delimitarea puterii discrelionarede excesul de putere in activitatea autoritSlilor statului .... 141

$2. Competenla instan]elor judecitoregti de a cenzuraactele juridiceneconstitufionale ............ ........... 14.+

$3. Competenja instanlelor judecdtoreqti de a cenzura actelejuridice emise cu exces de putere.......... ........ 148

Secliunea a 6-a. Consecinlele juridice ale supremaliei constituliei ................ 150

Secliunea a 7-a. Supremalia constituliei gi aplicarea normelorconstitulionale de cdtre instanlele judecdtoregti.. ......................151Bibliografie .......'............I52

Capitolul X Sisteme constitufionale contemporane.......... ............. 154

Secliunea L Noliunea qi clasihcarea sistemelor constitulionale ..'................. 154

Secliunea a 2-a. Sistemul constitulional al Regatului Unit al Marii Britaniigi al Irlandei de Nord....... ...'....'.".'.... 155

Secliunea a 3-a. Sistemul constitulional al S.U.A ..............-.--.... 157

$ 1. Organizarea sistemului constitufional american. ...........'..' 157

$2. Organizarea federald a S.U.A....... ..'....'...'..... 158

$3. Sistemul partidist al S.U.A. ....... 158

$4. Pregedintele S.U.A. ................... 160

$5. Curtea Supremi de Justilie...Sectiunea a 4-a. Sistemul constitulional al Fran}ei......................................... 161

$1. Pregedintele Republiciifranceze ................... 161

$2. Consiliul de Minigtri .................. 161

Secfiunea a 5-a. Carasterizarea generali a sistemuluiconstitulional al Romaniei .,..............162Bibliografie .................... 165

Capitolul XI. Evolu{ia constitufionali in Rominia .............. ..........166Secfiunea 1. Periodizarea dezvoltf,rii constitulionale a statului romAn........... 166

Sectiunea a2-a. Acte politice gi juridice cu caracter preconstitu{ional .......... 167

Secliunea a 3-a. Statutul Dezvoltitor al Convenliei de la Paris...................... 169

SecJiunea a 4-a- Constitulia din 1866............ ......... 170

Secfiunea a 5-a Constitulia din 1923 ............ .........l7l

IX

131

X Drept cowtitufional. Teoria generald Si institulii constitu[ionale

Sec{iunea a 6-a. Constitulia din 1938 ............Sec{iunea a7-a. Aete constitulionale adoptate in perioada 1944-1949 ..........Sectiunea a 8-a. Constituliile romdne din 1948, 1952 qi 1965............Sec{iunea a9-a. Acte constitulionale adoptate in perioada22 decembrie 1989 - 8 decembrie 1991

Sectiunea a 10-a. conJinutul normativ al constituliei Rom6niei din 1991 ...sectiunea all-a. Modificiri aduse conlinutului normativ al constitu{ieiRomdniei ca urmare a Legii de revizuire din anul 2003 ...........

Secliunea a l2-a. considera{ii generale privind monarhia constituiionaligi republica in Romdnia ....................179

$ l. Considera{ii generale privind forma de guverndmAnt .................. .........179$2. Monarhia constitulionalS in Romdnia ........... 182

$3. Republica in perioada postbelicd (1947-1989) .................. 185

$4. Constitu{ia din 1991 9i forma de guvembman1...................................... 186

$5. Posibile solutii.......... ................. 187Bibliografie .................... 188

PARTEA a II-a. Drepturi, libertlfi qi indatoriri fundamentaleale cetifenilor................ ....191

Capitolul I. Drepturile, libertlfile qi indatoririle fundamentale - aspectegenerale......Secliunea 1.IJofiune gi naturijuridic6............. ......193Seclinnea a2-a. Sfera drepturilor omului gi cetd{eanului............................... 195

$1. Evolutia drepturilor qi libertdtilor fundamentale................................... 195

92. corelalia dintre reglementirile interne qi cele interna{ionale privinddrepturile fundamentale ale omului gi cetileanului................. ..............197

$3. Clasificarea drepturilor qi libertdtilor fundamentale.............................. 199

capitolul rL Principiile constitufionale aplicabile drepturilor, libertifilorgi indatoririlor fundamentale............ .................... 201Secliunea 1. Principiile dreptului. Semnificalii filosofice gi constitutionale..20l

$1. Scurte consideralii despre principii in qtiintd qi filo2ofie......................201$2. Aspecte de doctrind privind principiile dreptului..... .........203$3. Dimensiunea filosofi cd qi constitufionalI a principiilor dreptului......... 2 I 0

sectiunea a 2-a. universalitatea drepturilor, libertd{ilor gi indatoririlorfundamenta1e.................. ...................213

Sectiunea a 3-a. Neretroactivitatea legii............ .....214Sectiunea a4-a.Egalitatea in drepturi a cetd{enilor ....................215

$1. Continutjuridic .....2ts$2. Principiul egalitiitii -unczparticular al proporfionalitafii..................216$3. ,,Echilibrul echitabil" - semnificafii constitu{ionale .............................21g$4. Interferenla dintre principiile proporfionalitelii 9i egalitdfii in

jurispruden{a Curfii Constitutionale..... .........224$5. Agezarea justii a sarcinilor fiscale, un aspect particular \

al principiului egalitifii ........'.....225

172

173115

176

t77

178

Cuprins XI

$6. Examen de jurisprudenia a Curfii Constitulionale a RomAniei

privind agezarea justE a sarcinilor fiscale ."'.'230g7. Interferenla dintre principiile propo(ionalita{ii 9i nondiscrimindrii ........232

Sec{iunea a 5-a. Proteclia cetalenilor romdni in strdinitate "'..'.-236SecJiunea a 6-a. Proteclia generali a cetdlenilor strdini 9i apatrizi."'..'.'........237Secliunea a7-a. Cetd\eanul romdn nu poate fi extrddat sau expulzat ----.'--.....238

Secliunea a 8ia. Corelalia dintre dreptul intem gi dreptul interna{ional ........239

Secliunea a 9-a. Documente juridice adoptate in cadrul

Organizaliei Naliunilor Unite privind garantateadrepturilor omului '..........240Secliunea a 10-a. Documente juridice adoptate in cadrul

Consiliului Europei ""'..245Secliunea a 11-a. Roluljudecdtorului nalional in aplicarea

Convenliei europene a drepturilor omului -..'-.......251

Secliunea a72-a. Accesul liber la justilie................. ----...-----.."'.254

Secliunea a l3-a. RestrAngerea exerciliului unor drepturi....""......'.... ...........254

$1. Conlinutjuridic$2. Consideralii generale ---.........-'.-.255

$3. Restr6ngerea exerciliului unor drepturi qi principiulproporlionalitdlii. Jurisprudenid constitulional5....... .-.......263

Sec{iunea a 14-a. Limite, restrdngeri qi derogdri privindexercitarea drepturilcr gi libertSlilor fundamentale'..........'..'... -.......-.........."264

Capitolul III. InviolabilitS{ile ............"""' 268

Secliunea 1. Dreptul lavia\6, dreptul la integritateafrzicd, dreptul la

integritatea psihicd """"268Secfiunea a2-a.LIberlatea individua15............... ""269Secliunea a 3-a. Dreptul la apirare.. '-.---------..-'......'272Secliunea a 4-a. Dreptul la libera circula!ie..... ."""272Secliunea a 5-a. Dreptul la ocrotirea vielii intime familiale qi private ...........273

Secliunea a 6-a. Dreptul persoanei de a dispune de ea ins69i ....'273

Secliunea a 7-a. Inviolabilitatea domiciliului '..""-.274

Capitolul fV. Drepturile qi libertlfile social-economice 5i culturale .................275

Secliunea ,1 . Dreptul la invildturd -......27 5

Sec{iunea a2-a. Accesul la cu1tur6. ----2i6Secliunea a 3-a. Dreptul la ocrotirea slndtdlii '-.-----:-6Secliunea a 4-a. Dreptul la un mediu inconjurdtor sdndtos.........-.........-.-.----..:--

Secliunea a 5-a. Dreptul la muncd 9i proteclie sociald .....-.-.-'....:--Sec{iunea a 6-a. Dreptul la grev6..... ........-..'...........::9Sec{iunea a 7-a. Dreptul la proprietate privatd '.'..'. 280

Secliunea a 8-a. Libertatea economicd...........". '....281Secliunea a 9-a. Dreptul la mo;tenire.................. ...................".. 281

Secliunea a l0-a. Dreptul la un nivel de trai decent ....-......--.."'.282

Secliunea a l7-a. Dreptul de a avea o familie...... ..-.......-............282

xII Drept consir'.giml leoria generald si institulii constitulionale

Secliunea a l2-a- Drepnrl copiilor gi tinerilor la proteclie giasistenjl socia1l........ ....2g2

Secliunea a 13-a- Dreprul persoanelor cu handicap la proteclie socia16........ 2g3

Capitolul V. Drepturile exclusiv politice........ ..............2g4Secliunea 1. Dreptul de vot.......... .......2g4Sec{iunea a2-a.Drepfitl de a fi ales ............. ..........2g5Secliunea a 3-a. Dreptul de a alege gi dreptul de a fi ales inParlamentul European.... ...................2g6

Capitolul VI. Drepturile gi tibertifile sociat-po1itice............ ...........2ggSecJiunea 1. Libertatea congtiinlei. Implicalii filosofice gi constitutionale ... 288

$1. Consideratii generale .................2g9$2. Despre conqtiin!5, lege qi libertate....... ..........2g9$3. Intelesurijuridice ale libertdlii de congtiin{d .....................29I$4. Libertatea gdndirii, congtiinJei gi religiei in jurisprudenta europeani ......2g3

Sec{iunea a2-a.Libertatea de exprimare. Semnificatii gi implicafiifilosofice qi constitulionale ............. ......................296

$1. Conlinutjuridic .....296$2. Refleclii privind fenomenalitatea sociali a omului ...........2g7$3. Refleclii privind semnificatiile constitutionale ale libertdlii

de exprimare ..........301$4. Unele aspecte de jurisprudenld privind gmantarea libertilii

de exprimare ..........302Secliunea a 3-a. Dreptul la informalie ................. ....................... 311Secliunea a4-a.Libertateaintrunirilor.............. .....311Sectiunea a 5-a. Dreptul la asociere. .......................312Sectiunea a 6-a. Secretul corespondenlei.............. ......................313

Capitolul VIL Drepturile garanfii ............314Secliunea 1. Dreptul de peti{ionare.................. .......314SecJiirnea a 2-a. Dreptul persoanei vdtdmate de cdtre o autoritate publicd....314

capitolul vIIr. Aspecte din jurisprudenfa cEDo privind restrAngereaunor drepturi gi libertlfi fundamentale............... ....................316Sectiunea 1. Preciziri prealabile.... .....316Secliunea a 2-a. Dreptul la viatd...... ....................... 3 I 7Secfiunea a 3-a. Dreptul de a nu fi supus torturii gi altq tratamentesau pedepse inumane sau degradante..........................:1................................ 319

Sectiunea a 4-a. Dreptul la libertatea gi siguranla persoanei ......320Secfiunea a 5-a. Dreptul la un proces echitabil...... ..................... 320Secfiunea a 6-a. Dreptul la respectarea vie{ii private qi familiale.. .................322SecJiunea al-a.Libertatea gdndirii, congtiintei 9i religiei..... .....326Secliunea a 8-a. Libertatea de exprimare.... ............32gSecJiunea a 9-a. Libertatea de asociere gi intrunire pagnic6............................ 334

Cuprins XIII

Secliunea a 10-a. Dreptul la alegeri libere qi corecte, organizalela intervale de timp rezonabile... .......331

Secliunea a 1l-a. Dreptul la educalie ..................... 338Sectiunea a l2-a. Libertatea de circulaJie ............... 340

Secliunea al3-a. Dreptul de proprietate.................. ...................340Seciiunea a14-a. Derogdrile... ............345

Capitotul DL indatoririle fundamentalp .....................347Bibliografie ....................347

PARTEA A III-A. Institufia cetifeniei ....351

Capitotul I. Cetifenia, ca institu(ie juridicl a dreptului constitufional............353Secliunea 1. No{iunea 9i trdsdturile cetdieniei ........353Secliunea a 2-a. Natura juridica a cet6feniei.. ........,355Secliunea a 3-a. Noliunea de cetitenie europeand ......................356Secliunea a 4-a. Dovada cetiteniei romdne ............357Secliunea a 5-a. Principii aplicabile cetf,leniei rom6ne ..............357Bibliografie .................". 358

Capitolul II. DobAndirea cetlfeniei romAne... -............359Secliunea 1. Dobdndirea cetileniei romAne prin naqtere ............359

Secliunea a2-a. Cetd\enia copilului gdsit............ .....-............"". 359

Sec{iuneaa3-a.RedobdndireacetElenieiromdne ......................360Secliunea a 4-a. Dobdndirea ceti{eniei romdne la cerere ....."'.'. 361

Sec{iunea a 5-a. DobAndirea ceti{eniei romdne prin adoplie. .----364

Sec{iunea a6-a. Cetd\enia de onoare.................. .... 365

Bibliografie ..................'. 365

Capitotut IIL Pierderea cetlfeniei romine.... ..............367

Sectiunea 1. Retragerea cetdleniei romAne ...'.......'.367Secliunea a 2-a. Renun!areala cetdlenia romAni........ ..........".'..368Sectiunea a 3-a. Pierderea cetdleniei romAne prin adoplie .........370Bibliografie ............'....... 370

Bibliografie generali 371

PARTBA ITeoria generali

Capitolul tDreptul constitufional ca ramurl de drept

Sec{iunea 1. No{iuni generale despre societate, stat, drept,moral5 9i politici

$1. Societatea

Omul este esentialmente o fiinld socialS, este produs al societiiii gi producitor de

societate. tn cadrul social, omul intrd intr-o multitudine de relalii sociale cu semenii

sdi.

Unele din aceste relalii sociale devin raportori juridice dacd fac obiectul regle-

mentdrii lor prin norme juridice.Din perspectivS juridicS, societatea este un sistem structural, implici o ordine, in

raport de care exist6, se manifestb gi evolueazi gi al cSrui conlinut poate fi juridic,

politic, moral, economic sau de altd natur6.

Ordinea social6 este o realitate ce are coordonate proprii, fEc6nd posibila diferenla

dintre societate ca formi superioar[ de organizare existenliali uman6, iar pe de altd

parte, simpla colectivitate. Spre deosebire de orice formd de colectivitate umand

(familia, grupurile sociale mai mult sau mai pulin organizate), societatea se carac-

terizeazdprintr-o ordine relativ stabila care este impusi, iar ca naturd este in primul

rand juridlci. Se poate spune c[ sistemul dreptului, ca ordine juridici, este sistemul

structurant al oricf,rei societili care asiguri coeziunea de sistem, stabilitatea,

individualitatea, dar 9i posibilitatea evoluliei sale.

Pe de altd parte, societatea este realitatea dreptului, mediul care justificd 9i legiti-

meazd sistemul normativ. De aceea, nu concepem dreptul ca o realitate normativd

abstract6, ci numai ca drept al unei anumite societdJi in raport de care se qi manifestd.

Norma juridici reglementeazbrelalli sociale care, in acest fel, devin relalii juridice.

Participanlii la raporturile juridice sunt subiec{i de drept, iar conlinutul acestor

raporfuri sunt drepturile gi obligaliile consacrate sau recunoscute de legi. Prin ufinare,

degi fiecare dintre sisteme, juridic qi social, are o relativd autonomie funclionald 9i

evolutivd unul fa!6 de celdlalt, re{inem aspectul esenlial conferit de corespondenla

biunivocd dintre drept gi societate sarl altfel spus, mediul social: societatea implicd

ordinea juridicS, fir6 de care sistemul social nu ar putea exista" gi condilioneazd, de

cele mai multe ori, determini specificul qi con{inutul sistemului judiciar, conferind

realitate dreptului. Pe de altd parte, dreptul, cu toatd autonomia sa sistemicf, 9i

functrional5, nu poate fi conceput decdt ca realitate socialS, fiind in acelaqi timp

instrumentul prin care statul, unic creator al dreptului, conferi socialului ordinea

juridicn pentru ca sistemul social sd poat6 exista, funcliona 9i evoluaRealitatea dreptului, infeleasd ca realitate socialS, implic6 un raport de adecvare a

dreptului la mediul social, care exprimi gi o contradicfie unilateralS, in sensul cd

4 T"oriagenerald

dreptul, sistemul normativ existent la un anumit moment istorig poate contrazicemediul sdu, adici societatea, dar societatea nu poate contrazice areptut ca ordine gistructurd a sa, ci, mai mult, ii determind continutul.

In acest context poate fi inleleasd semnificatia unei constitufii ca agezdmAntpolitic qi juridic al unei societdti, adicd principalul factor de configurare a ordiniisociale prin toate componentele ei: politic, economic, cultural, viloric ai, nu inultimul rAnd, prin definirea omului ca individ gi persoanS" dar prin forma abstract6conferitS de subiect de drept in cadrul diversitdJii raporturilor sociale, inclusiv celedintre individ qi stat, guvemanJi gi guvernali.

$2. Statul

Existd raporturi de interconditionare intre societate, stat gi drept, in sensul cdsocietatea este mediul in care statul qi dreptul se manifestd, conferindu-i,.acesteiaorganizarea gi ordinea necesard pentru ca o simpld colectivitate sb devind o formd deorganizare social6.

Prin urmare, societatea qi statul apar qi evolueazd impreunS, orice modalitateconcretd de orgarizate a unei societiti neputdnd fi decAt una statald.. Expresia ,,socie-tate^organizatd. statal" exprimd corespondenla dintre stat gi societate.

In aceastd acceptiune largd, statul concretizeazd societatea, conferindu-i o orga-nizarc ca sumi a trei elemente: teritoriul, populafia gi suveranitatea sau puterea.Societatea otganizatd devine in acest fel stal (jard), care la rdndul s6u se individua-lizeazd. prin caracterele gi atributele consacrate de constitufia fiecdrei JEri.

Statul este, in esenta s4 exprimat institutional ca forma suprema de autoritatepoliticd care cteeazd. ordinea social6. Altfel spus, statul este puterea de stat care lardndul ei este intotdeauna politicE, adicd orientatd gi exercitatd spre realizarea unuiscop general, care intr-o societate democraticd nu poate fi decdt interesul public. inorice societate democratici, statul este puterea organizatd. a poporului. puterea, caelement constitutiv, exprimd ea insdqi intreaga fiintd a statului, la fel cum gi celelaltedoud ele4ente constitutive, teritoriul gi populati4 poartd in sine rcalitateisocietdtiiorganizald, stalal.

Referitor la relafla dintre stat gi putere gi rolul statului ca factor de organizaresocial5, staful poate fi conceput prin propria sa strucfurI gi ordine. Este ceea ce inliteratura de specialitate se considerd a fi acceptiunea restiAnsd (uridici) a statului.Din aceasti perspectivd stahrl apare ca formd organizatlo institufionalizatd aputeriipolitice, aceasta din urmd avand ca titular poporul intr-o societate democraticd..

Hans Kelseq principalul autor al teoriei normativiste a dreptului, sublinia cdstatul poate fi considerat o ordine juridicd de constrang.r", o poti"r" de comandd giare o voinJd proprie, distinctd de cea a indivizilor gi situati deasupra lor. Astfel, seexplici deosebirea in statut juridic dintre guvemanfi 9i guvernafi.

Exist5 o relaJie de intercondilionare intre stat qi drept. Cele dou6 realititi desuprastructuri sociale au apdrut deodatd gi din aceleagi cauze. Statul creeazd dreptul,iar drephrl delimiteazd configuralia gi limiteazd actiunile statului. Acest din urm6aspect legitimeazd, principiul supremaliei dreptului in raport cu statul, specificconceptului de stat de drept care sti labazaconstitufionalismului contemporan.

Dreptul constitulional caramurd de drept

Existd o situatrie paradoxalS, in sensul c4 degi statul este unicul creator al

dreptului (nu pot exista norme juridice care sd nu fie, dttpd caz, create, recunoscute

sau consacrate de stat), totugi sistemul de drept igi impune autoritatea sa existenlialistatului creator, astfel incdt intr-o organizare qi funclionare institulionalS a statului,

insdgi legitimitatea acestuia ca putere de comandd gi organizare sociald a puterii este

conferiti de drept, in mod deosebit de normele constitulionale, care in esenld

reglementeazd raporturi sociale fundamentale privind instaurarea, exercitarea gi

men{inerea puterii.Statul qi dreptul au un caracter istoric, materializat in tipurile de stat: sclavagist,

feudal, socialist gi capitalist. Structura gi functiile statului au evoluat, dar esenta sa a

rimas aceeagi: o putere de comandd gi un instrument de organizare a societdlii umane

prin intermediul dreptului. r.-

$3. Dreptul

Norma juridici reprezinth condilia absolutd pentru existenla unui raport juridic.

Deci un raport social devine unul juridic, deoarece una sau mai multe nonne juridice

ii atribuie o nsemenea semnificalie.Totodati, norna juridicd este condilia imanenti a dreptului 5i elementul sdu

primar. Aceastd relaJie dintre norma juridici 9i drept implici in prealabil o dubid

delimitare:- delimitarea dintre regula de drept gi alte reguli sociale;

- delimitarea dintre regula de drept gi comportamentul de fapt.

Multitudinea relaliilor interumane demonstreazd tocmai evolulia qi gradul de

dezvoltare a societdtii in care acestea se manifestd. Diversitatea relaliilor sociale

impune totugi respectarea unor reguli de comportare de cdtre persoane, adoptarea

unei anumite conduite, respectarea anumitor nofine.Norma juridicd poate fi definitd ca o reguld de conduitd, generald, obligatorie Si

impersonald, instituitd sau sanclionatd de stat, cqre este adusd la tndeplinire fie de

bunivoie, fie la nevoie se apeleazd laforla coercitivd sau de constrdngere a statului.

Normele juridice sunt diverse prin conlinutul gi forma 1or, ele fiind elemente ale

unui ansamblu organizat, care este sistemul dreptului. Normele juridice sunt ,,pdr[i"in raport cu sistemul de drept considerat ca ,,intreg", dar in acelaqi timp constituie 9i

,,subsisteme" in raport cu propria structurd (1. Deleanu, Drept constitulional 9i

institulii politice, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2001, p. 52).

Dreptul reprezintd. totalitatea normelor juridice, norme care, degi reprezintd o

diversitate prin conlinutul gi forma lor, se constituie ca elemente ale unui ansamblu

orgarizat, care este sistemul dreptului.Normele juridice se grupeazdin institu{ii juridice gi ramuri de drept.

Instituliile juridice reprezintl. totalitatea normelor juridice care, fiind grupate pe

criteriul unui obiect de activitate, ii asigurd unitatea gi permanenla, de exemplu,

institulia juridici a proprietilii, institulia juridicd a c6s6toriei etc.

Ramurile de drept reprezintd o grupare mai largd de norme juridice gi de institutiijuridice legate intre ele prin obiectul lor comun de reglementare gi, in subsidiar, prin

unitatea de metodd folositi in reglementarea relaliilor sociale respective.