Drept Procesual Penal II Grile

109
Caprrorur I UNNAANINEA PENAI.{ I. SESIZAREA ORGANELOR JUDICIARE PENALE Declangarea activit'rii organelor judiciare este condifionatb de luarea ra cunogtinfi despre comirerea unor api. *1" "u.g';;il;.:.1 penald. Mijrocur prin car.e organere t:{::::: sunt informate despre .r"ar9ir..-'r""i infracfiuni poarra aerir-un irea de act cre *",,,i1ifi;1;::fff,iiJfj:iiln,:llff IJudiciare de a desrdsura acrivitari specince l"*::rjjtfrite criterii, sesizdrile pot fi clasificate astfer: I ' Dupd criteriul modului au "r".-,',1.i"^'arrortuare ?SU€li r) se.rizn* atrovrx ^,.,.^!: e(c,tuary a sesizdrii, aceasta poate fi: dicd, alta dec6t organul judiciar, ?)";?"';:::rxfi,*Ji'jj]"'a"o'"'i*,""ffi ffi:f [0""?l,l'"""rnzicdsau juri- b) sesizare internd din oficiu. ., atunci cAnd sesizarea aparfine organului judiciar, fiind o sesizare ir":y::::::t illflltuiiuaxi1r care este sesizat, potn: :);::::#^:,;:;,:,#**^!;:if Ii;i_#|HJj:"poa,eface,,nprincipiu, h:H:I.liii,Tl;xi;#:1*:;i; ""i|'i"uIJ.I';i::,:;a;,::1"::",ffi,'1,?.llil'i? urmdrire penal6 prin sesizare din oficiu. ,ito.iu.b) sesizare adresatd instanlei de iudecatd,care se poate face de procuror prin rechi_ I.I. SESIZAREA ORGANELOR DE URMARIRE PENAIA . codul de procedurd penal. stab'egte dou6 moduri de sesizare a organeror cre urnr6- rrre penali, gi anume: sesizarea generald gi sesizarea speciali. ';l;i;'!:i:::,.f:::::':de sesizare o organetor de urmdrire perntd Potrivit articolurui 22 l c "'tttu,re penakl re penald sunt Dldnaerp""rj)":,j].i:-,11o.urite generale de sesizare a organelor de urmdrjre penald, sunt pldnger"a, dirrisut ori iriii'" E'srlerare de sesizare a organelor de penala afli p. *il" iia'"are ei c-, c;r,A-^:+ ^ , . ":.o din oficiu, c6nd organul de urmdrire 0.,' u' t.ly : : .::l :: ; n, clle, c a,_ ; ;;;il ; i;;;{";1::. sunt sifuafii in care sesiz, v trura!+ru's' rgane, iar in linsa ,""*jt::::ganelor de urm[rire penali trebuiesd se facd de anu- nrite organe, iar in lipsa acestei sesizdri nu se o.ttut'tt penala trebuiesa se facd de anu- De exemplu, p."i-'ilii"rirnile n^-;.- :^ .-:,,j 'ate dispune inceperea urmaririi penale. li,i,l,..T,',1,m*;l**ll; j*T:":.:"*,[?i:"J':illi;tffi?:lt,,:ffi :i:1 nilitaro este necesar' sesizarea .";;il;,ffinn sdu crvrti in leg6hrrd cu obligafiile lor eonstltule modurl rpuuiuil de scsizare n dr.,n,1or^- ^i"tY j?tuti' expres prevf,zute de lege, eons tt tu I e m od urt spoc i al o,t. r., i ;;;; ; ;;ffi;; il:H rlf"T:JJf.

description

Drept Procesual Penal

Transcript of Drept Procesual Penal II Grile

Page 1: Drept Procesual Penal II Grile

Caprrorur IUNNAANINEA PENAI.{

I. SESIZAREA ORGANELOR JUDICIARE PENALEDeclangarea activit'rii organelor judiciare este condifionatb de luarea ra cunogtinfidespre comirerea unor api. *1"

"u.g';;il;.:.1 penald. Mijrocur prin car.e organeret:{::::: sunt informate despre .r"ar9ir..-'r""i infracfiuni poarra aerir-un irea de act cre

*",,,i1ifi;1;::fff,iiJfj:iiln,:llff IJudiciare de a desrdsura acrivitari specince

l"*::rjjtfrite criterii, sesizdrile pot fi clasificate astfer:I ' Dupd criteriul modului au "r".-,',1.i"^'arrortuare ?SU€li

r) se.rizn* atrovrx ^,.,.^!: e(c,tuary a sesizdrii, aceasta poate fi:

dicd, alta dec6t organul judiciar,?)";?"';:::rxfi,*Ji'jj]"'a"o'"'i*,""ffi ffi:f [0""?l,l'"""rnzicdsau juri-b) sesizare internd

din oficiu. ., atunci cAnd sesizarea aparfine organului judiciar, fiind o sesizare

ir":y::::::t illflltuiiuaxi1r care este sesizat, potn::);::::#^:,;:;,:,#**^!;:if Ii;i_#|HJj:"poa,eface,,nprincipiu,h:H:I.liii,Tl;xi;#:1*:;i; ""i|'i"uIJ.I';i::,:;a;,::1"::",ffi,'1,?.llil'i?urmdrire penal6 prin sesizare din oficiu.

,ito.iu.b) sesizare adresatd instanlei de iudecatd,care se poate face de procuror prin rechi_

I.I. SESIZAREA ORGANELOR DE URMARIRE PENAIA. codul de procedurd penal. stab'egte dou6 moduri de sesizare a organeror cre urnr6-rrre penali, gi anume: sesizarea generald gi sesizarea speciali.

';l;i;'!:i:::,.f:::::':de sesizare o organetor de urmdrire perntdPotrivit articolurui 22 l c "'tttu,re penaklre penald sunt Dldnaerp""rj)":,j].i:-,11o.urite

generale de sesizare a organelor deurmdrjre penald, sunt pldnger"a, dirrisut ori iriii'" E'srlerare de sesizare a organelor de

penala afli p. *il" iia'"are ei c-, c;r,A-^:+ ^ , . ":.o din oficiu, c6nd organul de urmdrire0.,' u' t.ly : : .::l ::

; n, clle, c a,_ ; ;;;il ; i;;;{";1::.sunt sifuafii in care sesiz, v trura!+ru's'

rgane, iar in linsa ,""*jt::::ganelor de urm[rire penali trebuiesd se facd de anu-nrite organe, iar in lipsa acestei sesizdri nu se o.ttut'tt penala trebuiesa se facd de anu-

De exemplu, p."i-'ilii"rirnile n^-;.- :^ .-:,,j 'ate dispune inceperea urmaririi penale.li,i,l,..T,',1,m*;l**ll; j*T:":.:"*,[?i:"J':illi;tffi?:lt,,:ffi :i:1nilitaro este necesar' sesizarea .";;il;,ffinn sdu crvrti in leg6hrrd cu obligafiile loreonstltule modurl rpuuiuil de scsizare n dr.,n,1or^- ^i"tY j?tuti' expres prevf,zute de lege,eons tt tu I e m od urt spoc i al o,t. r., i ;;;; ; ;;ffi;; il:H rlf"T:JJf.

Page 2: Drept Procesual Penal II Grile

DREP'I' PROCESUAI, PENAL166

A. Pl6ngereaArticolul 222 C. pr. pen. defineqte pldngerea ca fiind ',incunoqtinlarea

{bcutd de o

persoani fizicd sau de o persoand juridich referitoare la o vdtdmare ce i s-a cauzat prin

infrac!iune".Pldngerea poate fi ficutd in scris sau oral'pldrrlerea scrisa trebuie sd cuprindf,: numele, prenumeie, codul numeric personal,

calitatea pidomiciliul petifionarului, desffierea faptei care. form-eazi obiectul plangerii,

ifi;;;;"'I6ptuito*rlui, haci este cunoscut, 9i a mijloacelor de probd. pre-cum gi semn6tura

."lui "ur"

a formulat pldngerea. Aceasta poate fi depusd la organul judiciar sau poate fi

expediatd Ptin Pogt6'' Pldngerea fbcutd oral se consemneazd intr-un proces-verbal de organul care o

primegte gi va cuprinde aceleagi elemente' r i' 'Dareguld, pldngerea se face personal, ins6 legea de procedurd a previzut 9i situalii in

care pldngeria poate fi fbcutd de alte persoane, Si anume:'

-nrandaiarul; in acest caz rnandatul trebuie sf, lte special, iar procura rdmdne atagatl

pldngerii;

-sotul Pentru cel[lalt so!;

copilul major Pentru Pbrinli;

-r"pr"r"ntuntuf legal pentru persoana lipsitd de capacitate de exercifiu.

in ac.ste caruri, cll in fauoai"u caruia se face pldngerea penald trebuie s6 $i-o insu-

geasci.In acest sens, organul de urmdrire penala este obligat si cheme,persoana v6t6mat6 5i

str o intrebe dacd ingelige s6 iqi insugeascd plAlgerea formulatd in-favoarea sa' Persoana

vatamuta poate sA declaie ca nu-$i insuqeqte pldngerea, ceea ce echivaleazi cu lipsa pldn-

g"iii. t"ritr persoanele lipsite de capacitate de exercifiu nu se aplic6 regula insugirii

olincerii formulate in favoarea sa'''-"--i; g.',.rur, pl6ngerea nu trebuie supusi incuviinfdrii, aprobdrii ori confirmdrii. Insd

pentru pJrsoan.i* .u- capacitate de exerciliu resh6ns5" Codul de procedurd penald,

in articolul 222 alin.(6), a prevdzut o situafie de exceplie, stabilind cd acestea pot face plAn-

gere numai cu incuviinlarea persoanelor previzute de legea civild, respectiv: phrinte, tutore,

curator.Sesizarea prin plAngere se poate face oricdnd in interiorul terrnenului de prescriplie a

r6spunderii p"nui", .,"Rini stabilii prin lege un anumit termen in interiorul ciruia trebuie sd

se fac6 incunogtinfarea organelor judiciare'

o exceplie de la aJeastl regula este instituita prin articolul 221 alin. (4) c. pr' pen''

care prevede cd atunci c6nd, priniavargireaunei infracfiuni, s-a produs o pagubd uneia din

unitalile la care se referd articolul 145 din codul penal' unitatea..pdgu-bitd este obligat[ sd

sesizeze de indatd organul de urmarire penalS, s[ preziute situafii explicative cu privire la

intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita $i sa se

constituie parte civilS.-- -' i;,:i*"tta in care pl6ngerea este greqit indreptati la organul de ulntSrire penala sau la

instanla de judecat6, "u'ui

ft trimisi p*e cale administrativti organttlui competent, potrivit

arl.222 alin.7 C. pr. Pen.in cazul in care pldngerea nu cuprinde elementcle prcvllztltc tle ntl. 222 nlirr. (2)

C. pr. pen., organul 0""*rfarir" penala este obligat sll rl restittrie .petiliotrnrttlrri pc t:ale

aclriinistLativn,ln vederea completdrii acesteia, cu in<licarcir elctttctttclot'cttre lillscsc,

t"i;iilll:-

Urmdrirea penald tU,Dacd pldngerea este intocmiti de c6tre o persoana care locuieqte pe teritoriul Romd-

niei, cetdfean romdn, strdin sau persoani fbrd cetdlenie, prin care 56 sesizeazA sivargireaunei infracfiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar esteobligat primeascd pldngerea qi o transmitS organului competent din tar:ape teritoriul cireia afost comisd infracfiunea. Regulile privind cooperarea judiciarn in materie penalE. se aplicl inmod corespunzltor.

B. DenunfulArticolul 223 C. pr. pen. definegte derutnlttl ca fiind ,,incunogtinfarea {bcutd de cdtre

o persoand fizicd sau de citre o persoandjuridicd despre savdrgirea unei infracliuni".Spre deosebire de pldngere, care poate fi filcutd numai de persoana cdreia i s-a cauzat

o vitdmare prin infrac[irrne sau de persoanele enumerate limitativ in art. 222 C. pr. pen.,denunful poate fi fdcut de orice persoand care a luat cunogtinftr .1" ,;srnitereu nriei iupt"penale.

Denunlul trebuie s6 confind aceleagi clate oa gi plengerea.Denunrul scris trebuie sd fie setnnat de clcnunfiltor, iar i1 cazul denunlului oral, acesta

se consemneazd intr-un proces-verbal de cf,tre organul in fala cdruia a fost f6cut.Daci denunful nu este semnat sau persoana care l-a ff,cut nu igi declina identitatea,

va exista undenunl anonim, iar organele de unndrire penald se v6r ptrtea sesiza clin oficiLicAnd considerd ci este cazul.

Excepliile de la aceastd reguld trebuie previzute in rnod expres.in situalia in care cel carelormuteaza ienunlul este qi autorul faptei, atunci suntenr irr

prezenfa ]unui autodenun\. Spre exemplu, in cazul comiterii infrac;iinii de clarc dc nrittr,dacd fbptuitorul denun!6 infracliunea autoritdtilor, inainte ca acestea si aib[ cunogtinltr cleconriterea acesteia, atunci fdptuitorul va h apdrat de pedeapsd. in accst caz, ltrptuitorullntocme$te un autodenun!, lEcdnd posibild aplicarea cauzei'de impunitate prevllzuld dearticolul 255 alin. (3) C. pen.

C. Sesizarea din oficiuin cazurile in care organele judiciare au luat cunoqtinth, prin orice nrijloc, ci s-a

comis o fapti prev2utd de regea penal6, atunci se sesizeazd din oficiu.Organele de urmdrire penalf, se pot sesiza din oficiu ca urrnare a constat[rilor proprii,

a informaliilor care le parvin prin metodele informativ-operative, 6ip mass-media, dindatele care rezulti ca urmare a investigdrii altor infracfiuni.

Sesizarea din oficiu a organelor de urmdrire penald trebuie consennatd in cuprinsulunui proces-verbal.

De asemenea, sesizarea din oficiu se realizeaza cu ocazia constatdrii infracfiunilorflagrante. Este flagrantd infractiunea descoperitd in momentul s6vArgirii sau imediat dupds6v6rqire sau infracfiunea al cdrei fEptuitor, imediat dupd sdv6rgire, esie urrnnrit de persoanavdttunatd, de martorii oculari s.au de strigdtul publii o.i erte surprihs aproape de loculcomiterii infracfiunii cu arrne, instrumente sau orice alte obiecte ie naturd u-i pr"rupun.participant la infracliune.

Sesizarea din oficiu se mai poate realiza cu ocazia constatdrii spor infracfiuni decittre alte organe decdt cele de urmdrire penal6.

Page 3: Drept Procesual Penal II Grile

168 DREPT PROCESUAL PENAL

Potrivit articoh"rlui 214 C. pr. pen., sunt obligatc sA procedeze la luarea de declarafiide la fdptuitor qi de la martorii care au fbst de fa{6 la sdv6rgirea unei infracfiuni qi s6iirtocmeasch proces-verbal despre inrprejurdrile concrete ale sdv6rgirii acesteia:

a) organele inspecliilor de stat, ale altor organe de stat, precum qi ale unitalilor la carese referd articolul 145 din Codul penal, pentru infracfiunjle care constituie incdlciri aledispoziliilor qi obligaliilor a cdtor respectare o controleazd potrivit legii (de exelltplu,organele de cot'rtrol ale Curlii de Conturi, Inspectoratului de Proteclie a Muncii, Oficiulqipentru Protec!ia Consumatorului);

b) organele de control gi cele de conducere ale administlaliei publice, ale altor unitdlila cate se referd articolul 145 din Codul penal, pentru infrac{iunile sivArqite in legdturi cuserviciul de cei af'lafi in subordinc ori sub controlul lor;

c) ofilerii qi subofilerii din cirrh'ttl Jandarnreriei Romdne, pentr-u infrac{iunilecoustatate pe timpul executfi ri i rrr isi rrr ri lol spcrci licc.

Procesele-verbalc incltciitlc rlc irt:csle orp,irrrc corrstituie mijloace de probi, iar acteleintocmite se inainteazl procurolrrlrri irr trcl rrrrrll J zilc clc la descoperirea faptei ce constiluieinfi'actiune, afarl de cazrrl rrlinrl lc:l'.crr tlisIrrrrr: irlll'cl.

Aceste organe atl tltcpltrl sfl r'rlilrft r'orprrti tlclicle, sI procedeze la evaluarea pagu-belor, precunr gi str clcclucze or ir'r. nllr nllr., rrflrrrl lclicit plevede aceasta.

in caz tle inlirtr:litttur llrtgtrtttlfl, ot prrtttlt'rrrcrrlionirtc srrnt obligate sb inainteze deindati procurorLtltti pe lflpltriltir . lnrlrr'unfl r'u lu( r'iuilc clcs{rralc ;i cu rnijloacele materialede probd.

Alte organc tlc slrrl lrr rrlrllrrrlll rlF r olrlrtlrur' ll!llia) conrandiltrlii rlr ttrrvr' ?l Ar.tiltrrl\ L llFillilt iillrnr'lirrrrik: srlviirgitc pe acestea, pe

timpul c6t navclc ;i ttr:tottttvr:!e pF r rlF lF r uttrrrrrln rr, rrllfl irr rrlirlrr llortrtrilor saLl aero-porlulilor;

b) agenlii rlt: lrulilit'tle liltili=tfl, liFiiliii iirltrlr lirrrrik= rlt, lrnrrtierrl.Aceste otgrtttc ;tttl eler.lttit pcrr,lie==i1ii r,rtli'rinlF riciil'!!! Inlrllil6r rrtrri, p6t vclifica

lucrurile pe catc lc tttr. rtt qlhe, ll lrrl lrtlttlF lre ffi1r11111111, rrlr ln rntr.!unl olrlillrrlc sil ilpredea de ittdath ptot'tttrtt ttlttl ,sntt utgrrilttlttl rle rerr FtrtrF irFll!ltn, irrr!rr.rrrrll Irt lrrt:r'lllilcefecfuate gi cu rrriiloitr't'lr' rltilr=tlrile rle pttrira

in celelallc cttr,ttti, lttttfitlle elet,lttelF -F itr4lrrlFBFa ntgnt!llr!t,lr ,r.r,r'lnrr,It.rrirliiconlpetent, in ccl rrrttll'i;ilp rle In liiiirra rllt=lelitF eh=r.lnalii= lrrtlrr;:urrn ru nlllonlcl(rmateriale de prohl.

PI'OCCSOIC-Vctlrttle ltlr ltelnle llF dr'FEIF rtl!!alie Fr!li==lllrie iiliilrrar r.rh. l,rillrnToate acr:Slc {rtliitilc,tit alrllrilfll rlF ts$atela]at= a irttinr,l'ulial. rl.ii titt il,lE rF:tr.:liilr'il

acestora, ctttttltclt:ttl:t hrt itt r.itlttll lrirtre=itliii Fetral rrril=litt.1 irr li,'=tl,ilit.llr:tl,l.: rl iil!ltr=irtprocese-vcrllitlr"l rh: r'rrtt:ilrrlrltF, I rtlF "F ilralhle4-q iriil!t!ii!i!tl!!i i|l i erleiFa =t-=i:iitii rllrr illlt irr

1.1.2. Mtxltttl r1m lulr tlp qrslesn e H Ht gHnFiHt tfF ilt ttirtt it r ltrttttltlCa trro.lttti sPt't irtlr',lr',', ,irrttr, I rrrlttl il= iiiHr F*lrtg |r+rr+le =tal,rl, ;t, il, I r {t, t,"tii- sesizat'cit lil r,t,lt,tt'n rttp.rtnrrlrrl FitlilFctEitl,

- autoliziuL:il olFllnlullti lrterfiell rle leE=,

- pldngclon lrlcrrlrrlrllfl

--l-*(/rntdrirea penald

A. Sesizarea la cer"er"r, ^,

:i:::,,i,:;# t*'-*f:"*il-#*1;Ti#:iui.J,,;;; :ll",tf,:;:Jii:r.:r"

cr i c(,,crcsemnatd de cdtre organul cor.,p"tenf;.'-

v rvJr''(rrs 5l'uulilltl, accilstit lt'crlttric lllcrrlrl i,t *.:, i* piIn acesI caz' actu] cle

'"'ito'" tr"tr,,ic sil c.rrlirrii ircclcrr,si tlrlt,t.rr 5i Plhrrl;cr.t,rr Pcrrrrll.l.sesizarea speciartr ..r"

'.""r,ur ;;,il .n,,.r i"i.r,"'p;;;:,;r' .,'^;,,", .n ,r.rrri,lri^.irpenala nu poate fi inceputd,in rip.u o"rri.iL. ta'ul cntcva cxcrnplc:- sesizarea comandantului 'o'ni irn

"l,orn t "or,rircrri irriir,.,1i.,,,ii crc r.c6rz trc ' cxccrrrrrr

:px'::';:,';i::,,",;::,:,i!::E:;';....*"Tfi':,iJ:t,,1 ;t;;;;;;;;';1,;i;:,il:, 5i ,, ,,,,u.,i *,,,, ,,(Decretul nr.443/197'3); ' ne s.j cotttitc tlc chiitt corrrlrul,,rrl,rl rr,rv,,i

.ur. o* tfi:ilT t{rr;""'o' conlpetente ale cdilor/eratc in caz.ulconrirerii infiac:fiurrilor.

c. pen.); -'- rv"e''I "'Euran{a ci'culafiei mijroacelori" o-unrporr u;.";;',;, fbrate (^rr. 27'

- sesizarea conandan!"ului unirdlii i' cazul inf'acliunilor conrise de r.'ilitari sarrciviti in legrturd cu obligatiile 1",:,r,jii",?i"* . iru ".pr.

pen.);

:'u*i:'1['::^l:K";,!,:(,:{:'l::",senatutui 'o''r,"s)di,rerui Ronuiniei i, caz,utConstitufiaRomanleil; 'rvrrrurrr uuvcrnurLrl ttl exercifiul funcliunii [art. 109 rfi,r. iij_ sesizarea Canterei de ConterS Si Incluscazul comiterii i#uci*li de concurenld ,,r"toiunl.ti"

sau a unei organizafii plofesionale in

B. Autorizarea o;.qanului ;rrevizut de legePotrivit articolului i.2 1.,"1i1. 1zl

c, n1. o*1,..i11.., cdnd tegea pr.eve<ie expres ca este;.T::il?;H:i'iiTiJf::::rui

prevdztrt ui i.!"'f.,,r,,, pu.e,ea r,i",ii"," u acriunii perrare,

" u,,r.iall,i;;;;;i. ;,i::,Tr::l$:ij:Jlpsa acestei auior iziri, sp,. J_.,,pr,,,

".r" n..",n,,r. - cdnd s_au conris infr.acliuni contra vietiituu denu'italii ;;;$i;';.p"rriva reprezen,un,u,l,,',illl8^titxlii

corporale, sararrlii, liber.rirliiincepe fhr.h expritrarea ao;i,r;ni ,urirrril;;;;;;;,'unur

stat striin, acfiunea penald n, po,,i"

,",.u" r.J::11il"'ll"ilttttle cotrise i' afat'a teritoriului rd'ii, conrr.a sigurarr{ei sraluruis'.,r, ; ;;; ;; il,;; :#;l ji!ii;i:.1;i1, ffi li,!iF,:",*;,; jl,,"jH';:ffi

XX:strarrd fdri cetdfenie care nu tro-icitiuze i',*n;;r#" este necesara autorizarea prearabird altntcttrorurui generar ar Romdniei p""tr" ;;;;;i,., ,nig"ar" a acfiunii penale;( l. l,ljingcrea prealabilll'rrr1.c11111.;1 pllirrgcrii prealabile este reglenrentali tJel,t'1icit prtrccsr,,ir o"iriJ .*triresre o-,,-:*^ -:. ,..art'

279-286 din c. pr. pen.Ler-',t'it pnrccrsrrit pena16 stabilepte fi;r;';il;i^:::?tru din c. pr. pen.rlittt tttt lloitlc c.rntin,lu in li'sa nl6noo.ii --^^,^i-,,ln^ture

procesul penal nu poatei:li;;ll,iii';;,:lll,lll';H,:JiX ;;; il;;''','i*'Jiii"oi ''"li'."i1,""ffi1,ff#'#t,H?f

'\"rrr'l' Jr111111'1:r't:ir p*';rrrbiri crevine o "o"1.r:: necesard gi in<rispensabirE pentrul'r*r'r'i"r rrr rrlir jr(' ir ir.'rirrrrii. 1,"n,,rt-i,r"u'.."rtJ"aurrri, pr6ngerea prealabiri esre singurtrrill',,',1;l:,,,,i',',,'..

,, ,,,1',,,',.1,,, i,i,ri.i,, ". n,"o'"'"*.ptie de la principiul oficialir6lii proce_

Page 4: Drept Procesual Penal II Grile

L70 DREPT PROCESUAL PENAL

Spre deosebire de plAngerea penald, plAngerea prealabila poate fi introdusl la organul

competent doar de cdtre persoana vitdmatd, respectiv numai de citre persoana care a silferit

o v6tfunare fizicd, moralf sau materiald, nu gi de cAtre so{ sau de pirinli pentru copilul ior

major. Motiyul pentru care a fost instituitd aceastd interdrclie il constituie faptul cd pl6n-

gerea prealabild este o rnodalitate special[ de sesizare. in schimb, pldngerea prealabill se

poate face prin mandatar. Mandatul trebuie sd fie special, iar procura rd.m6ne atagatd

pl6ngerii. Mandatul special hebuie sd fie dat in cadrul termenulrri prevdzut pentru intro-

ducetea pldngerii prealabile.

Infracliunile pentru care pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate este necesard

pentru punerea in migcare a acliunii penale sunt expres prevdzute de Codui de proceduri

penal6, Codul penal sau legi speciaie cu dispozilii penale.

In toate aceste cazuri se aplicd dispozifiile expuse anterior referitoare la conlinutul

pldngerii, precum gi la persoanele care pot formula aceste pldngeri prealabile.

Pldngerea prealabild se adreseazd organelor de cercetare penald sau procurorului.

Dacf, pldngerea prealabild este indreptatd contra unui judecdtor,.procuror, notar,

militar, contiolor financiar de la carnera de conturi judeleand sau contra unui deputat,

senator, membru al Ggvemului, maregal, amiral, qef al crrltelor religioase, aceasta se adre-

seaz6 organului competent sd efectueze urmdrirea penalii (Parchetul de pe ldngi inalta

Curle de Casalie qi Justi{ie, Curtea Militard de Apel sau Parchetul de pe lingd Curtea de

Apel).Termenul de introdr-rcere a pldngerii, in cazul infrac{iunilor pentru care legea prevede

ci este necesard o pldngere prealabilS, este d.e 2 luni din ziua in care persoana vdtdntatd a

;tiut cine este fiptuitorul.Cdnd persoana vf,tdmatd este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de

la data cAnd persoana indreptdliti a reclama a qtiut cine este fSptuitorul'

in cazul infracliunilor continue sau continuate, termenul de 2 luni curge de la data la

care persoana vdtdmati sau persoana indreptSliti a reclama a gtiut cine este fdpfuitorulr .

in caz de ilfrac{iune flagranti, organul de urmdrire penalf, este obligat sd constate

sf,vdrgirea acesteia, chiar in lipsa pldngerii prealabile.

Dupi constatarea infracfiunii flagrante, organul de urmdrire penald cheam6 persoana

v6t1mat6 9i, daci aceasta declar[ c5 face pldngere prealabild, continul urm[rirea penalf,'

in caz contrar, procurorul dispune incetarea urmdririi penale, it'tbaza art. 10 alin. (1) lit. f)

Iezal C. pr. pen.

Asemenea plangerii penale, plAngerea prealabill greqit indreptati la organul de

urmirire penalA sau la instanJa de judecati se trimite organului competent, pe cale

adnrinistrativi. in privinla valabilithfii, pldngerea se consideri valabilh, daci a fost introdusd

in termen la organul necompetent' rar6 se consider'Dacd lntr-o cauzi penalf, in care s-au {bcut acte de cercetare pet

ulterior ci fapta urmeaza a primi o incadrare juridici pentru care este trecesara plAngerea

prealabilf,, organul de cercetare penalf, cheamd partea vlt[rnatd qi o intreabd dacl in,telege

s6 fac6 plangere. in caz afirmativ, organul de cercetare penald continui cercetarea. In caz

contrar, transmite actele procurorului in vederea incetdrii urmaririi penale.

I Decizia nr. 10/2008, pronuntata de inalta Curte de Casalie 9i Justifie, publicati in Monitonrl Oficial al

Romdniei nr. 840 din l5 decembrie 2008.

177

I ipsa sesizdrii organllui competent, lipsa autorizdrii organului prevlzut de lege saulipsa plangerii prealabile duc la irnpiedicarea inceperii unndiirii p.nil. ,u,, a punerii inmiEcare a acliLrnii penale (art. l0 lit. f) C. pr. pen.).

1.2. Sesizarea instan[ei de judecath

Dupd cum am mentionat la inceputul acestui capitol, sesizarea instanlei de jldecatdse poate face nunrai de citre procuror, prin r-echizitoriu.

1.2.1. RechizitoriulPotrivit articolului 264 C. pr. pen., rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei

de judecat6.In cazul in care prin rechizitoriu se dispune atAt punerea ?n migcare a acfiunii penale,

cAt gi trimiterea injudecatf,, acesta constituie gi act de inculpare.Prin emiterea rechizitoriului, instanla de judecata este sesizatd cr.r judecarea cauzei

care a fhcut obiechrl urmdririi penale.Procurorul conrpetent si erniti rechizitoliul este procurorul de la parchetul

corespullzdtor instanlei conlpetente sdjudece cauza in fond gi care a supravegheat urmdrireapenald sau care a efectuat urnrdrirea penal6, dacd trebuia efectuatd in mo{obligatoriu deprocuror conform articolului 209 alin. (3) C. pL. pen. Spre exenrplu, in cazul infricliunii deluare de mitd prevdzulE de articolul 254 Cod penal, urmbrirea penald se efectueazd in modobligatoriu de cdtre procuron:l din cadrul parchetului cle pe lAngi tribunal, cleoarece cauzase judecd in fond, in primd instanti, la tribunal, aga inc6t acest procuror este competent s6emiti rechizitoriul.

Dacd rechizitoriul nu este intocmit de procurorul cdruia i-ar reveni conrpetenfanrateriald, sunt aplicabile dispoziliile articolului 197 alin. (2) c. pr. pen., privind nulitateaabsolutd.

Rechizitoriul trebuie sd se limiteze la fapta 9i persoana pentnr care s-a efectuaturmdrirea penald qi cuprinde trei p6rti:

l. partea inlroductivd, in care se consemneazh parchehrl de la care emanf,, data qilocul intocmirii, numele, prenumele gi calitatea procurorului care il tntocmeqte, dateleinculpatului gi infracfiunea care fomreazd obiectui cauzei;

2. expunerea, care cuprinde starea de fapt (descrierea faptei, a imprejuririlor in cares-a comis, modul de sivdrgire, scopul, consecinfele), probele p"

"ur" se intemeiazd

invinuirea, m6sura preventivd luat[ 9i durata acesteia, incadrarea juridica a faptei, precum qicircumstantele personale ale inculpatului.

Dacd sunt cercetali mai multi inculpali sau obiecftil cauzei privegte nrai rnulte fapte,atunci aceste referiri vor privi pe to{i inculpafii sau toate faptele.

3. dispozitivul, care conline dispozilia procurorului de himitere in judecat6 (in cazulin care actiunea penali a fost pusb in migcare prin ordonanfi, in cr.rsul ,r.-a.irii penale) saudispozifia de punere in migcare a acliunii penale gi trirnitere in juclecatd (in cazul in care nus-a pus in migcare acjiunea penald prin ordonanld).

In rechizitoriu se arat6, de asemenea, toate datele de identificare ale inculpatului(numele gi prenumele, porecla, data nagterii, locul nagterii, cod numeric personal, ocupalia,funcfia, locul de muncd, studiile, numele qi prenumele parinfilor, antlceclentele pinutr,starea civil6), fapta pentru care s-a trimis in judecatf, (denumirea infracfiunii gi incadrarea

Page 5: Drept Procesual Penal II Grile

li:i.,

ia,is,.

l::i

iii:',

:q:

ii,!i

i:

:i

llliliiili

172 PBPryPROCESUAL PENALjuridicb), dispozilia de inaintare a dosarului la instanfa competenta. numele gi p.enumelepersoanelor care trebuie citate in instanfd. cu indicarea catitafii lor in proces, qi locul undeurmeazd a fi citate, semnahra procurorului care a emis rechiziioriul.

Rechizitoriul trebuie sd cuprindd gi datele suplimentare prevazute in afiicolul 260C. pr. pen., qi anurne:

- mijloacele materiale de prob5 gi mfuurile luate referitor la acestea in cursulcercethrii penale; precum qi locul unde se ah6;- mdsurile asigur5"torii privind reparafiile civile sau executarea pedepsei amenzii,luate in cursul cercet6rii penale;

- cheltuielile judiciare.Rechizitoriur trebuie verificat, sub aspectur temeiniciei qi regalitdfii, de prim-procurorul parchetului sau, dupi caz, de procurorul general ur put tr"iur"i-ae pe ldngd curteade apel, iar cdnd utmdrirea eite ftcuta d'e acesta, vJrificarea r" r*" a" procurorul ierarlricsuperior' CAnd urmdrirea penald este efecfuatd de un procuror de la pariiretut de pe ldng6Inalta Curte de Casafie 9i Justifie, rechizitoriul este verificat de procurorul 9ef de secfie, iarcdnd urmSrirea penald este efectuat[ de acest4 verificarea ," fu"" de chtre procurorulgeneral al acestui parchet. in carrzele cu arestafi, verificarea," f"";;; u.g."g qi inainte deexpirarea duratei arestdrii preventive.Lipsa menfiunii ,,verificat sub aspectul legalitdfii gi temeiniciei,, atrage neregula-ritatea actului de sesizare, in condiliile uri. :oo atii. 1z;'c.

'p.. p*.in ;;nsur cd ea poate fiinlEturatd, dupd caz, fie de indatd, fie prin acordarea unui teimen in acest scopr--Procutorul intocmegte un singur rechizitoriu, chiar dac6 lucrarile urmf,ririi penaleprivesc mai mr:lte fapte. ori mai mulli invinuigi sau inculpali qi

"niat a*a se dau acestorarezolvdri diferite, potrivit art' 262. Prin rechizitoriu, alituri detrimiterea in judecatd se potda gi alte solulii, cum ar fi, de .exempru, in cazui in care fapta a ]ori

"o*i.a de doudpersoane, iar la finalizarea urmiririi penale se constatd ci, fafd ie una dintre acestea existau'ul.dintre cazurile previzute de art. r0 arin. (r) c. pr. pen. procurorul va dispune prinrechizitoriu punerea ?n mipcare a ac{iunii penareg-i trimiterea i" jrd";;t; invinuitului saudoartrimiterea in judecatd.a.inculpatului 1da"a at1iur,"a penald a fost pusd in migcare prinordonanla in cursul urmdririi petrul"; dacd sunt indeplinite condiliile '"rrurr1ut" de art. 262qct I C' pr' pen'' ln timp. ce fald de persoana care beneficiaztr de dispozifiile art. l0c' pr' pen' va dispune, prin acelagi reihizitoriu, scoaterea a" ,,ru u#arire penal6 sauincetarea urm6ririi penale.In termen de 24 de-ore de la emiterea sau, dupb caz, verificarea rechizitoriului, pro-curorul tnainteazi dosarul instanfei competente, impreund cu numdrul necesar de copii depe rechizitoriu, pentru a fi comunicate iniurpalilor airafi in rtu." a" J"1i""*

2. ACTELE PREMERGATOANE

' in urma sesizdrii organului de urtndrire penald- abesta trebuie sd igi verifice com-petentr4 iar in cazul in care constatl ch nu este competent potrivit dispoziliilor legale,trimite cauza organului competent.

.. ^ .r.Decizia nr' 9/2008' pronunfata de inalta curte de casalie qi Justitie, publicata in Monitorul oficial alRomdniei nr. 83l din l0 decembrie 200g.

Efecfuarea de actepenara. ci"u,",i1",irutii,:{ii.TiJ::lt:,ltl;f"Tf,l,::::H":::::r,ffi"J*,Hi;;X#lllr:#*te elernente care sd .";il;i, fonnarea convingerii cd poare incepe

Unndrirea

. Organele de cercetare penali trimit u.r", Ovegherea, pentru ca u."o"- ii'-l ];::":^11^ioe cYe procurorului care,oruson"," ;;;t-ir'",ii" ;l-fi:ffi JTfffi:r ou"a ***l- H Tffi'"?TT;c' pr. pen., atunci va efectua obligaroriu il;;;;;.i#;azute cte articolut zos

"rir.'"fiiIn cazut in care nicip.o"u.l*inu;;;;;;;."_^h+ n; ^^,,-r:ieiva decrina l";il;;;;""":r#,il;,1,::ff:Tt:,ff1'6'o".lT"T*" cauza, atunci acesta

.r.*"1"X,11:?il::,:,i:#il:i::" ;'#"ffi;petente salrectueze cercet.ri, acesrea porLa actere premerqatoare se face referire i^ articorul 224 c. pr.pe'. potrivit cfrruia ,,in;:"t'r?.5:terii

u.miririi p*rl;:-;;;;ur'0.' ur,narir. p.nuia'fJui"'lr""ruu acte pre_

Actere prentersdtoa.re au fostdef ite in literatura juridicd ca fiind investigafii prea_

il:hp #:llil', :::i #i' ffi: :1;; r# :i: 1 1".,i,"i 1"r.'. ;;ffi ;" c a re o,ga n e, epurea desprinde concruziire

"",;,p;;;;;;;J?1T;;,llJXlT{;,#"fnH;,,rr:"":l;Actete premergdroare se efectueazi;;;rtutiriau"a ,;;r;;il;;;"iate pentru a sefi?1 ;i:'fi Sfrtri.,iifl",,ff Ji

;;;;;"'; ;;r" probe in'"a",*u Li"dirii comiteriiContpeten[a de a efectua acte premergdtoare revine:_ procurorului;

- organelor de cercetare penald;- lucrdtorilor operativi din Ministerul de Interne;

;rffll':j:: ,"Jff:""j"",:':l::::!ti t''i"","",,r siguranrei narionare, a,rurnej'A'#;l' #, ff fi :

* ;o n .' o' .i"

p * ;; ." : li l"'?. J:}J,Iff i":1;: :1 ff jH; T; il:::;Organele de cercetare penal5, preculn gi celelalte ot actelor premeredtoafu f."t.,,;- 6x .-^L^:- rgatre speciale cu atribufii de efec-:T " actelor premergdroarl ,J;i;;;;;;"'""" organe speciale cu atribufii de efec-

efecfuarea unor icte prelnrersrtn""" a^rA ^^-^ - _- un .proce.s-verbal prin care sd constateerectuareauno;;j,"":::i;igr,":'=r;;+;il':J:,,iji;il:H,rft;

*.:13"!::il Tg'*" : :n:;. ;""-; ","##' ;1l::l1i:" l," f llll; *, " care s unrn'JI;Tl,;:gerii dI i'fb;";il;"';;;':".::J#;"#:.ilffi:T'r',;J..............#J:l:

- legitimarea gi identifii- ,,oifi"u."u

";";il#J#nor persoane suspecte;

- cercetarea la fap locului;- oblinerea de inforrnalii;

brfracfiunii.;n,":"r"r de decraralii unor persoane susceptibire a cunoa$te imprejur'ri ale comiteriiunli. "_svyHlrurr! o vuuua)re rmpre;urdri ale comi

in schimb, in cursul efer, m'suri ?siorrirnrii *.:']lrlr- actelor premergltoare nu pot fi luate misuriI#l"J,T,#l,ffiiHffi:"..d;";i;;;"*,*"fi "#T'd::il"X""1,1;lil:TH:di:;

Inceperea urmdririi penale.

Page 6: Drept Procesual Penal II Grile

174 DREPT PROCESUAL PENAL

2.1. Procesul-verbal de consemnare a actelor premergetoare

Despre actele premergatoare efectuate, organele de unndrire penald trebuie sf, intoc-

measc6 gn proc6s-verbal, care trebuie sd con{in6: data gi locul incheierii, numele, prenumele

gi calitatea celui care il incheie, descrierea celor Constatate, precum 9i a m6surilor care au

iost luate, modul in care s-au fdcut constatf,rile, faptele care s-au comis qi numele qi pre-

numele fhphritorilor, prectlm qi ale martorilor asistenli.

Procesul-verbal de consemnare a actelor premergdtoare se deosebegte de:

- procesul-verbal cle constatare, prin care se consemneazl constatdrile privind

sdvArgirea unei fapte penale;

- procesul-verbal de sesizare din oficiu, prin care organele judiciare se sesizea2f,

despre comiterea unei infracliuni;

- procesul-verbal de incepere a urmlririi penale, care constituie acful de declanqare

a procesului penal.procesul-verbal prin care se constatd efectuarea.unor acte premergitoare poate fi

mijloc de proba, in concli{iile in care se coroboreaza cu celelalte probe din dosar.

2.2. Neinceperea unneririi penale

Dacd din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor prernerg[toare efectuate dupl

primirea pldngerii sau denunfului rezultd vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in

migcare aacliunii penale prevdzute in articolul 10 C. pr. pen., cu excepfia celor de la literele

btqi i, se va dispune neinceperea unndririi penale.

condijiile cumulative pentru a se dispune neinceperea urmdririi penale sunt:

l. Sd existe o sesizare sau sb se fi efectuat acte premergltoare;

2. Din cuprinsul acestora str rezulte unul din cazurile prevdzute de articolul 10,

cu exceplia celli prevdzut de lit. i) C. pr. pen. (s-a dispus inlocuirea rispunderii penale),

rleoarece nurnai instanla de judecatf, poate dispune inlocuirea rdspunderii penale.

Se clispule neinceperea urmiririi penale in celelalte cazuri prevdzute de art. 10

C. pr. pen., gi anume:

a) fapta tru exist6;b) fapta nu este prevbzutd de legea penal6;

bt) fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infracfiuni;c) fapta nu a fost s[vArqitd de invinuit sau de inculpat;

cl) faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracfiunii;

e) existd vreuna din cauzele care inl6tur[ caracterul penal al faptei;

I lipseqte plangerea prealabili a persoanei vdtdmate, autorizarea sau sesizarea

organului competent ori alth condilie prevazutA de lege, necesard pentru punerea in migcare

a actiunii penale;g) a intervenit amnistia, prescriplia ori decesul fdptuitorului sau, dupi caz, radierea

persoanei juridice atunci cdnd are calitatea de f6ptuitor;

h) a fost retrasd pldngerea prealabil6 ori p[rfile s-au impecat, ori a fost incheiat un

acord de mediere in "onOi1ii"

tegii, in cazul infracliunilor pentru care retragerea pl6ngerii

sau imp6carea pd(ilor inldturl rf,spunderea penald;

i') existd o cauzdde nepedepsire previzutf, de lege;j) existd autoritate de lucrujudecat

Neinceperea urm-.ririi penale se poate dispune numai de cdtre procuror, fiind osolufie specificd fazei de urmdrire p.nuia. Aceasti solutie se poate dispune ca urma.re ainiliativei organului de cercetare penara sau, in ripsa acesteia, se dispune de procuror fbrd opropunere in acest sens.cdnd organul de. cercetare penald constati c6 swrt intrunite condi{iile expuse mai sus,inainteaz' procurorurui acrere iniheiat",

"";r-r;;;;;-;;;;;;";";;:;rmerea de a nu seincepe urmdrirea penald.ln urma anarizdrii dosarurui. procurorur are urmatoarere posibirireti.- dacd consratE ci s.u1t inrrunite condiliire "ilr;;;;Jl;0"r" ;r' sus, procurorurdispune neinceperea urmdririi penale, in cazui in care u .r.rtuuiirir*r'irea penala in con-formitate cu dispozigiile art. 209 alin. (3) c. pr. pen., sau confirmd neinceperea urmdririipenale, in cazul in care procruorul u rupp*gi.^t urmarirea penala gi o.g*rr de cercetarepenala a fbcut propunere in acest ..nt. in ui.ru.t" cazuri, procurorul iniocmeg te rezoruliemotivatd gi in6tiinleazd despre aceasta persoana care a fhcut sesizarea.In cazur prevdzut de arr-. r0 arin. (r) rit. b') 4.;;:;;;.li.J*o.ur, sesizat potrivitart' 228 alin' (2) c' pr. pen',- dispune, piin ordonanld.- n"in""p"."u *.ari.ii penale, spredeosebire de celelalte cazuri in cir" dispune aceasta solulie prin rezolufie motivatd. Acestarticol a fost modificat prin Legea nr. ZfiZtZOtO,.Anterior nrodificErii, dac6 se constata exis_tentacazului previzut de art. r0 alin. (r) lit. br)c. pr. pen., p.o.,r.o*ini avea posibilitateade a dispu'e dec6t solu{ia scoaterii de'sub urmari."p"rruta, ;, ,*;;; n"in""p"rii urmdririi

ijJi'J;.lt fiind obrigat sd dispund inceperea urmsririi p"nar" Er ,rr".i".'ra dea sorufia de

in prezent, organul de urmSrire penald inainleazd dosarul procurorului cu propunereade a dispune, dup[ caz, neinceperea ui-a.i.ri f"nule sau scoater""d;;; urmarire pe'ald.Procurorul' astfel sesizat, dispurre-prin o.dorru.,1a, dupd, caz, r;i;;";;; u'ndririi penaresau scoaterea de sub umrdrire penala.in situatia in care p,rocurorul igi i'suqeqte arg-umentere cuprinse in propunereaorganurui de cercetare penard, motivarearezotuii"i este?a;;l;;;t";;;;'ilr. cuprinde doarargumente suplimentare. esu YU(

motivard,ffirl.ottt"'"ttl constata ca nu sult infrunite condiliile arf,tate mai sus, prin rezolulie

7' sd restituie actere organurui de cercetare penard cu dispozilia de continuare averificdrilor prin intermediul acielor-prenl".gato;. in vederea inceperii urmdririi penale;2' sdefectuezepersonalacteLpremirgdtoareinvedereainceperiiurmdririipenale;3' sd tnceapd urmdrirea peiard, dripa care sd restitttie dosarul organurui decercetare penald pentru continuarea unndririi penale;4. sd restituie actele organurui de cercetaie penala cu dispoziria de a tncepe urmd_rirea penald.In temeiul articorurui 27g.-c' pr. pen.' impotriva rezolufiei sau ordonanfei procu-rorului de dispunere a neinceperii^r.-a.irli p"nuie sau a confirmarii neinceperii urm6ririip-enale orice.persoand poate sa faca plangire, daca prin aceasta s-a,adus o vdldmaretntereselor sale legitime.Pldngerea se poate face in termen de 20 de zile de ra datacomunicdrii de cdtreprocuror a modului de rezolvare a cauzei. Aceastd pr,ngere este sorulionat' de prim_procurorul parcherurui sau, dupd caz, depro"uro*il-"nJJ;[;;.;"ilt l[ p. tanga

"u.t.ade apel ori de procurorul gef de ,""fi" ui p*"i-"t"rri de pe ldngd inalta curte de casatie pi

Page 7: Drept Procesual Penal II Grile

176 DREPT PROCESUAL PENAL

aceasta a fost rezolvatb.

I Decizia ru.. XV/2009, pronunFta de inalta Curte de Casatie 9i Justifie, publicat6 in Monitorul Ofici"al'

Rominiei nr. 735 din 29 octombrie 2009.^------..t n."iriu *. >il-vrut+"sy2ooi, pron"npra de inalta Curte de Casalie qi Justi{ie, publicatd in

Oficial al Rom6niei nr. 574 din 30 iulie 2008.

JustiJie. Dacl solulia de neincepere a urmaririi penale a fost pronunlat[ de prim-procuror,

o" fi"".r.o*r g"neral al parchetului de pe l6ng[ curtea de apel sau procurorul gef sec{ie al

fri1,.tut,ri de pe ldnga fnalta Curte de Casalie 9i Justifie, atunci pldngerea se rezolvA de

nrocurorul ierarhic superior."^"-*i;-;ui in.ur" aceasta plAngere este respinsA, pelsoana- interesatb poate face

plangere, in tennen de 20 de zile'de li data comunicdrii modului de rezolvare, la instanla

"ar"lu i-u. reveni competenla s[judece cauza in fond'-- : ir-, "*.rl in caie p.iin-pro".ttotul parchetului sau, dupd caz, procurorul general al

parchetului de pe ldngd iurtea oe apel, procurorul Eef de seclie al Parcl.retului de pe ldng[

i;;i; C;t;" de^Casall qi Justilie ori pio"*o.tl ierarhic superior nu a solutionat pldngerea

in termenul de 20 de ziie, atunci teimenul previzut de lege pentru formularea pldngerii

contra soluliei curge de Ia data expirdrii termenului de 20 de zile' cele doua termene' sub

aspectul nanrriijuridice, suttt de decddere'.

Pentru solulionarea plangerii fonnulate irnpotriva soluliei de _neincepere

a urm[ririi

penale dosarul va it trimis de pichet instanfei in termen de 5 zile de la primirea adresei prin

care se cere dosarul. lnstan{a de judecata citeazd persoana fala de cafe s-a dispus neince-

peleaurmaliriiperrale,pfecumqip"''o*.careafbcutpldrrgerea.Neprezentaleaacestorp"rroun", legal iitate, nu impiedica solutionafea cauzei. Cdnd irstanta consideri c[ este

absolutnecesaraprez"nlup"',o*"ilips6,poateluamlsuripentrupfezentareaacesteia.La judecarea praruerii formulate impotriva solufiei de neincepere a urmaririi penale

prezen{a procr,rornlui es6 obligatorie. La tennenul fixat pentrujudecarea plangerii, judecd-

torul dd cuvantul persoanei Jare a idcut pldngerea, persoanei fa!6 de cafe s-a dispus

neinceperea urmdririi penale qi apoi procurorului'

Judec6torul, analizind pl6ngeiea, verifice solufia atacat6,pebaza lucrdrilor 9i amate'

rialului din dosarul cauzei Si a oriciror inscrisuri noi prezentate'

Judecf,torul pronun!6 una dintre urrnbtoarele solulii:

a)respirrgepldngerea,prinsentin{tr,catardiv[sauinadmisilrillori,dupicaz'

"a,.t"fonduta, rlJngnanJrezolulia sau ordonanfa atacata;-" ""';i;;;il;;;"pli" ,"",t,rft. deifiinieaza rezolulia sat gr.gonanta atacata $i

trinrite cauza p.o"urorutui, ini"a"."u lnceperii sau redeschiderii urmaririi.pT1",19"*j:; f;#;;dffi ""friig"i*

t, arate 'rotivele

trirniterii cauzei procurorului-9i s[ indice faptele

gi imprejur[r.ile ce urmeazS sf, fie constatate 9i prin interfirediul ciror rnijloace de prob6'

'""*'i;;;;ul pldngerii formulate impoiriva rezoluliei, ordonan{ei qi dispozifiei dinln0aZurPlallBgrlllUlllrulql9.--"::.'.-.,.-

rechizitoriu, pfin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, instanfa investitA nu poate .'

pronunla solulia pruraruta'in-on izAi an' 8 lir' c) q p' !':;:::::'::":"t1tit"r1,iio-ti"'oti"*;..d p.i.

"rr.t"rteiere, desfiin\eazy rezolu\ia sau ordonalfa. atacat[ gi, cand

probele existente la dosar sunt suficiente, reline :"tii-tll:Ji1:::::.'-91:1."r'itiile privin!

il;;;;.; il;;il;;^p ti.air. de atac apticdndu-se in mod corespunzdtor2.

Judec6torul "rte

otiiiut s[ rezolve pie.g.r"u ln termen de cel.mult 30 dezilede

prinrir.e qi sf, comunice, de i"ndata 5i rnotivat, persoanei care a {bcut plangerea, modul in care

,ii

i,'

{r

ornr,I,il?'*tu ;uot"ato'ului pronunfatt 0""

Persoana in privinJa,cireia judecdtorul, prin hotdrdre defuritivd, a decis c6 nu estecazul sd se inceapd ori s6 se redeschida,r*a.ii=u p"rrald nu rnai poate 1 urmdritd pentruaceea$i faptd" afard, o. :"-:'|]

cdnd s-au.des;p; fapte sau imprejurdri noi care nu au fostcunoscute de organur de urmdrire penala 9i nu u int"*.nit ;"1-;iil;;;azurire prev'zute inarticolul l0 c. pr. pen. r!r'r urrur utttttv caz

In sihratia itr care o plAngere impotriva unei solufii de netrimitere in judecat' estegregit indreptatd, va fi t i*i.i, pe-care *'i^iJrt,",ira, organului judiciar competent.

2'3' Actele premerg'toare efectuate de investigatorii sub acoperire' in conditiite in ca'e modalit'rire concrete de nrggilire.ori de sdvdrgire a i'fi.acfiunilorprezintd, forme tot mai diversificate,'in fat;;;;;ri posibilitegire de identiicare qi de srabirirea vinovS{iei devi' tot mai anevoioas", .-u ffii. cu necesitate introducer.ea i' legislaliaromdneascd a institutiei investigatorului ruU u"-oll.ir".

-, ^^-^T:i"it dispozifiilorartiiolului 2z4t c. pl. p"n., arunci c6nd existd indicii temeinicefl concrete cd s-a sdvdrpit sau ce se pregategte sav6.r.pirea ,n"i inr*"1irJ contra sigr-rranfeinafio.ale prevdzute in codur p.nar 9i i""i"gi,p*i"le, precum pi in-"u,.rr'nr.actiu'ilor detrafic de stupefiante gi de arme, trafic de p"irou'*, acte de terorism, spf,lare a banilor, farsi_ficare de monede ori alte valori, sau

"'ur.i i"rr..riuni prevdzut; i;;;;"" nr. 7g/2000ffil;t'H:'::iiil;" j.ll'jx "j' :n,' :,,'jil [::ffi il*; "j ;' ffi ; r;, iiL mo d i n cari,e

e i

cdrei raptuitori ";p;;;';;";d;;,il;".';T,flil:rT?'H,::if Ij i:'.""",H':f.'"ffiidatelor privind exisrenta. infracliunii $i i;";ri;*rea persoaneror fata de care exisrapresupunerea cd au sdvdrgit o infracfiune, i^vestigatori ."Lr'; ;lr; ;;;;titalfoecat cea reald.codul de procedurtr penali definelt" inu?rtig"t"rii sub acoperire ca fiind lucrf,tori:ffi1il:i:Hadrul

poliliei judiciare, .ur" fot R rotoiili nurnai p" "

p"ri""ai determinatd, inDesemnarea investigatoriror-acoperili hebuie sd se facd printr.-un orcrin inter' arconducdtorului organului din care.face'pu.t; ;;;", a in cauz6, in .u.r ra fie

're'tionateidentitatea reala identitatea sau loentitalile aI ulop"rir" 9i durata de exercitare a acesteiahibulii de serviciu. Este necesar ca pentru fiecare caz in parte, in care lucreazd sub aco_perire' investigatorur sa nlilleasce ;;;;il';;-;;;rogative concrete, in vederea evitd.riiposibiliralii de depd5ire u iuititarir pri.ii"-ii lr#uut"to, abuzuri. getur compartimenturuiL:,,t_n"r,"tut?ri. acoperili stabilegte ;]di. ;;'iucru, repartizarea pe cazuri, folosireanttlloacelor tehnice gi materiale din dotare.

ffi"; ;ff il::f I'ly"1iyy?., 1::1 1*::.:u r u i acope rit e ste im prej urarea ca ac! i o-'leaza sub o

iH;i:l,l:1""0;-::i::::llt' d+i:a;;;;#';::il#'::i3H1[:,:i:.i:ik 3::1*:,::,: ", l"J_.1:**',,.

u* r r u i o. ffi ffi ""* ?" ; l.';;?ff "Sfili;*4l,,:Tjii"f::iil1:1i:1",::,11i:".1y,111"J";;,;;.;;;;":i,," ,*il,iTiH[i l"["f,:,11,1$.##ffi:::'J:l:::'::,ia:*;,fil;;"iii,',i,i,i;,ilil'i;ffii:iffi"'.:"iil}?;i:J:ffiil:' semnalmentele persoanei gi aliele.

- - . .r Aceasta -oo'0"-" u 'otll*-ousd-pri'

art.,XVIII pct. 3g din Legea w. 202/2010.Anterior hot.r6reaprhei instmre putea fi atacat, cD recurs de proc,roq a" p"*'*u care a_ fbcut pr,ngerea, de persoma lbrE de carcs'a dispus neinceperea urmdririi penale. p..crm-9i;;;;;;;r.oand are cdrei interese regidnre sunt vararnare.

Page 8: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCNSUAL PENAL

178

0.,." iili,Tli:H,::lT'il::'?"'i'i'' o'i'j:f*":::li;-ff:T3x3J',T'il:iit""":"5.barea datelor de stare civili' ct a orloarur uarL rwrwr,-Er-'uitutJu

ru acoperitf,, un alt loc de

a.r,r.r, l*.uigatorul acoperit.va .nutea,io,b3*i,]" ,^rr,",re. Aceasta inseamna ca, pentru

*ifl;'ff ,:i' ::i",T'I "';i ilT.l' l'.ffi

'

; =

: ":*' 91 :': ffiT':J Tffffi i f ' J"ll:munca, o ait6 ocupalie $l runclle' (re rrturts "" " -' ,i, ^;;e

sa apara ca funclionar al unei

r.,i!H';.1:lyri:ili: :ll:;"1.""":::ffiX*tr;:iJl:JJft";';;;i ei "i'" direrite meseriir-si derula activitallle sate' lrrvtrrtrr.Lurur .*vr---agent

de asiguriri gi alte diferite meserii

rlii,riii "Otinistrator

al unei societ6ti comerctale'

sau ocuPalii.roatii.potiivit articolului 224'C'pr' P-?n': lucrdtorii oper?:::''-:::::::,",:t::;:t):::::::;YtPotrivit articolulttt '/'z+ w' Irr' PUrr'' '"'"'*'":-"u'o,

torizirea motivatd a procuroniluipot efectua investigalii t" 1t,"^":?,:*:T;"l13l'r.poL trrsvLus r'! ' vee4D-i-

vegheazl urmirirea penal6'care efectueazd sau supra : . --..^..^^ .-o,.lr4 r:;:T":"?:il'.HiJ"il""ti;;1*''"i"r''uJ,""*'3::i,^t"j;1:,t";,:I;T:?:)"."p.,?i:,[s,lz-:::;:n:'rz::&l;'",*"i-:^rln#Tl,'#.#"":::,ili\i',#{#J"T;if;i,,:";:,1i,,"::orr':i::.ffii:'J#fi'"""'"'"

nina io"ntin'area autoriror Ei oblinerea

mijloacelor d" ptl-b-t ^^^""16 autorizare intewine inaintea inceperii TP.atili

penale' scopul

De asemenea' acea

ei fiind oblinerea d" pr";";;;;;;;;;;" "*ir.""i"i1"nac1iunii qi identiricarea autorilor

acesteia'Corrdifiilepenffucareseautorizeazd^fofosireainvestigatoriloracoperilidecurgdin

o*r*iiiJ."ii*'rt'rti?.2!.'c'pll-t^":,'1*^p-"^""t*";":;':::::'i;;li, i""i"',"i,i;;;:;;;;;" cd a rost sdvdrsitd sau cd se pregdteste

comi tere a une i infr acliuni::-X";((:;'?J',**" .y',o,

p:ol::,-:I::::,:,.:l?1,:ion"' inrorma1ii suncient de

"""",,!ffi J'Lilffi ;;;;i:l"iy:'-':l1:lilli?i1il:,

ffiiJffJi"."il1:'lJ'5ii:ilil";#;iiliJ:li:ii*"::::'::'i:.n',"$T:'#;1"i;**",# ]1'jli,lliil; ""1,;.i,rttii-*pr",

p."uarut",'u* eazd caa""itea sb fie apreciate in

ceea ce rezulra oI'Ss)rzonrv vbvt""- acettui fenomen infraclional"

^o impl icare activd pentm *Tlif ::i :t""iti:':t;H;.' r ;"1"r infracliunilor descrise de

Trebuie {inut seama de situafia "af 1"

*,1t:.: ^-^ i-rorecrrl "" ,l"..,larea*a"tiuitalii tuiTrebuie {inut seama de situafia ca' 1n martr u4rrs' 'rr ea activit'fii lui

aft'224|C.pr.pen.'"i"i",,i,iji'i'J.p"Ji"ipan,ti'nriareinteresulcaderttlar?ffii -1"'t

i' -{

U: lf X T' :*' T ff 'T li'iryly:, $: ":ii :ff"i1:iiliil:fi

fiecare caz in parte. - ^y ^x,,A-o; infracfiuni pre'

b) indiciite temein.ice sd priveascd 'd'A-::.'."o sau pregdtirea unet

vdzute in articolttl zzl,'- c.-- plr. pen., respectiv inlractiuni contra sigwantei nalionale

prevdz.ule in codul p"nut !i in rJgi 'pttlui"' t*f;; l;;tupefiante 9i. de arme' trafic de

per.soane. acte de ,"ror,.,ll J;r';r";il'l"i f"f rf fr.rtJ. ,nJn.Ot ori alte valori' inh'actiuni

orevazute in Legea n.. ,s/zboo pentm prevenir;,;"r;;;e1 si 3anctlyrea fapteior de

i lili, [i",1 1..*: :,';in yj;; Xfi Ji* Hfr:,,.:Jil # f :*tin""f - 6 c a re nu poa'ie

fi descoPeritd sau al care

c) infrac{iuni," J'Xir',l"")ii i"r"^"rrr,,r"rou'iap,ui,orii s3 nu poatd f identificali:"

nri, oitu ,,niitoo'" de probd ',-,,nh,t nrr srnt suficientLegiuitorul a up':JJ'u'c[ pldngerea sau. denunful nu sunt suficiente pentru cunoa$''

lerea fenome'utui .ririnuiitAlii realJ, existente. iu un -on-'tnt dat in societate' pe.hu cl'

astfel. activitat.u orgun"lor'r#punzatoare O-. "pf

i"tt"t'f "gl;

p;";[ s-ar. limita practic doar la

ceea ce rezultd din sesizdrile persoanelor-vyf:::t"1";:f^*[H,1'"ttlor 5i nu ar mai exista

Astfel, spre exemplttrcare' rn cazur """":":;;;^;i-;i; subieclii activi: cultivatot

il::$:,il.|;:*;.f:1"i":i,1.il;','J?,1i'.'"';ffiffi'-",i a.ii'at"iul, nu are interes decdt ceie pentru care existi autorizar., pro.u.o.ul urmdnd s6 se pronunfe de indatd.

Urmdrirea penald ,rndenunfe aceste fapte. Fiind infraclitrni in derularea c6rora pdrfile implicate sunt interesate(una este interesatd sa oblina stupefiantul, iar cealaltd sd realizeze un ftolos din prod.r""r"a givalorificarea unor astfel de substan{e), este greu de crezut c6 acestpa vor denunla in vreunfel faptele comise, iar probarea acestora este extrem de dificila, dac6 nu .nu. i.poriUiia,h unele cazuri.

Exemplele de acest gen sunt nenumdrate gi rezultd din modalitiilile concrete desdvdrgire a infracliunilor, de scopul qi mobilul de care sunt animali autorii gi ceilalti parti-cipanli la comiterea lor, insi ceea ce le este comun rezultd din imprejurarea c6 niciuna dinp6(ile implicate nu are interesul de a sesiza autoritdtile.

Desigur ci existd gi excepfii, dar numai atunci cdnd una dintre pd(ile participante incalitate diferitd la preghtirea ori consumarea infracliunii, nemulfumite- in vreun fel oric6l6uzite de sentimente de ur6, rhzbunare, invidie, recurge la denunlarea respectivelor fapteilicite depunand pldngere sau denun! c6tre organele competente.

Pentru a fi utilizali investigatorii acoperifi este necesar deci ca, din analiza mate-rialului informativ existent, sd rezulte cd nu existd alte cdi, mijloace gi metode de desco-perire a pregdtirii ori sdvdrqirii de infiacliuni sau de identificare a auiorilor sau celorlaltiparticipanfi.

d) scopul folosirii investigatorilor acoperiSi este de a desJdsura activitdli pentrudescoperireafaptelor, identtficareq perso(tnelor suspectate de com'itirea unei infr:aciiuni siobsinerea ntijloacelor de probd

Autorizarea pentru folosirea investigatorilor acoperifi este dati prin ordonanldmotivatd pe o perioadd de cel mult 60 de zile. Catculul duratei de 60 de zile se face cuaplicarea regulilor previzute in art. I 86 alin. (2) c. pr. pen.: ,,la calcularea tennenelor pe zilenu se socote;te ziua de la care incepe sd curgb termenul gi nici ziua in care aceasta seimplinegte". intrucdt legea nu stabilegie rnodul Je calcul pe zile ,,libere,' sau zile ,,pline,,- seaplicd regulile generale prevdzute in codul de procedurd pe'a16. Autorizalia poate fiprelungitd pentru motive temeinic justificate, iar fiecare prelungire nu poate depagi :o dezile. Durata totald a autorizdrii, in aceeagi cauzd gi cu privire la aceeagi persoani, nu poatedepdgi un an.

Cererea de autorizare se formuleazd de organul de cercetare penali gi este adresat6procurorului, menliondndu-se datele gi indiciile privitoare la faptele qi persoanele fa{d decare existh presupunerea cd au sdvdrqit o infi'acfiune, precum qi perioada pentrq care se cereautorizarea.

Ordonanfa procurorului prin care se autorizeazd folosirea investigatorului subacoperire trebuie sd cuprindd, pe lang6 elementele previzute de art. 203 c. pr. pen., urmd-toarele men!iuni:

a) indiciile temeinice qi concrete care justificd mdsura gi motivele pentru care mi-sura este necesard;

b) activitdfile pe care le poate desldpura investigatorul sub acoperire;c) persoanele fald de care existb presupun"."u

"u au sdvdrEit oinfracliu'e;

d) identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaza sgL desfbqoare activitd{ileautorizate;

e) perioada pentru care se dd autorizarea;f) alte menfiuni prevdzule de lege.

:,1"^^_ ^l _.*ri urgente q.i temeinic justificate se poate solicita autorizarea qi a altor aclivitafi

Page 9: Drept Procesual Penal II Grile

180 DREPT PRoCESUAL PENAL

Datele pi infonnaliile obfinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai incauza penald, gi in legdfurd cu persoanele la cale se referd autori"u,tia emisf, de p.o"u*.Aceste date pi informalii vor putea fi folosite pi in alte cauze sau in legdturd

"u uit.persoane, dacl sunt concludente qi utile.Identitatea reald a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezv6luit6 in timpll oridupd lerminarea acliunii acestora. Procurorul competent sd autorizeze folosirea unuiinvestigator sub acoperire are dreptul s6-i cunoascd adevf,rata identitate, cu respectarea

secretului profesional.

3. URMARIREA PENAI-A

. -(Jrntdrirea penald esle prinla fazd a procesului penal, care are ca obiect sLr6ngereaprobelor necesare pentru dovedirea existenlei infracliunilor, la identificarea lbptuitoriior gila. stabiiirea rdspunderii acestora, pentru a se constata dacd este ,u,-, nu "u^l sf, se dispu'6.tri rn iterea in judecata.

Pentru aceastd fazd a procesului per-ral organele de unldrire penala trebuie sd aib6 rolactiv, gi in acest sens legea a prevbzut anumite obligalii:-sd strdngd probele necesare pentru aflarea adevdrului gi pentru limurirea cauzei sub

toate aspectele, in vederea justei solulioniri a acesteia. orgarmide urmdrire aduni probeleatdt in favoarea, cat $i in defavoarea irwinuitului sau inculpltulLri;

^ -sd strdngd gi si administreze probe chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoa$tefapta;

-sd explice invinuitului sau inculpatului, precum gi celorlalte pdr,ti drepturile lorprocesuale;

- *s5 strangd date cu privire la imprejurlrile care au determinat, illeslit sau favorizat

:ilX:*" infracfiunii, precum 9i olice alt" dut" de naturd si serveascd ra sorulionarea

. Unnlrirea penalS se desfdgoard in timp, din mourentul in care se inqepe urm6rireapenald qi pdn6 cAnd se pronunli o solufie'je cdtre procuror (clasare, scoatere de suburmdrire penal6, incetarea urmdrilii penale sau se dispune trimiterea in judecat6 prinrechizitor.iu).

Aceastd fazd a procesului penal are urmbtoarele caractere:

. 1. caracter nepublic, ceea ce inseamni ci, in aceastd faz6, participanlii la procesulpenal nu pot si cunoascd in rnod cornplet toate activitalile realizate de organele judiciare.Ulmbrirea penalf, nu este secreta, ci dbar nepublicd, pentru cd

";;,"i; p".rourr" pot aveaacces la datele din dosar, dar nu in mod

"otopl"t. Astfel, exper,tii pot avea acces la anumite

$ut: pYt: la dispozifia lor de organul de urmarire penalb, ln vederea efectudrii expertizei.Invinuitul.sau inculpatul poate iua cunogtinl[ de toate actele dosarului numai cu ocaziaprezentirii materialului de urmdrire penald, lafinalul acesteia.2' Caracter necontradictoriu, ceeace inseamnd ci organul de urmdrire penali admi-

'istreaz6 probele f6rd a le pune in disculia pa4ilor, a$a cum se intdmpli in fazajudecifii.

. 3' Caracterul preponderent scris,-adica in cursul unnirirri;.-. pdr{ile ru potacliona oral, cum este in cazuljudecdtii, ci numai in scris, prin cereri sau memorii adresate

::iTl!id",Y1neri1e. penalb. bacd anurnite cereri se fac oral, atunci orgarrul de urmdrirepenara este obligat sd Ie consemneze in scris.

Urmdrirea

1813.1. Organele de urmirire penaldUrmdrirea penald se, efe-cfueazd de.cdtre pro.curori pi de cdtre organele de cercetarepenal4 care impreund se.numesc organe de urm|ru"e penatd.Organele de cercetare penaldiunt:a) organele de cercetarl ale polilieijudiciare;b) organele de cercetare ,p.iiul".

3.2. Actele organului de urmirire penaliin desftgurarea urmdririi penale, organul de urmdrire dispune asupra actelor sauH:lffiJiff,'J;."J.','l#d*;;il-;";f1,',id" t.g." prevede acea,lu, iu,. i' cererarte

o" "*,: ;1";!,i : :{f "ff ::,ff ?i, HUTH1"i:',H: #-"' c 6nd r egea p re ve d e expresa) data gi locul intocmirii;b) numele, prenumele qi calitatea celul care o intocmeqte;c) cauza la care se refeia;d) obiectul actuh .

e) remeiur r.*., ;i ;::r[ssurii procesuale;

f) semndtura celui care a inlocmit_o.ordonanla va cuprinde, a" ur"n-,,"i.u, menliunire speciare previzure de rege perrtr.uanumite acte sau nrasuii' spr; r""rpi;:

"il""r1r" de refinere va cuprinde, pe lang6 cereffi*:;""' ei des*ierea ria,ii-i"'i#, ;;ilr."" juridici a faptei, motivere si durata

2' Rezoruria este actur pri'care se disou'e in-toate cazurire in care regea 'u

prevede"*']iHl"';;I"1ff ',0""";FA;;;;;;"t'j;;il;;'*ii*',:Ti,".,b) numele, pre*i:! 9i calitatea per.soanei care o ernite;c) dispozifia gi motivarea pe scu.t a

"";;;;j;3' procesur-verbar este

""trr "*.-.."ii",to"rr.,"gt" in cazurire gi condifiile expresprevhzute de lege, spre exemplu, in "uJ"".J.rarii tu alu locului sau al reconstjluirii.Toate acesre trei categorii dr ""; J;;;;;une organelor de urm'rire penar6.. cdnd legea prevede ca un acr;;';;sura prJcesuara ,rJrJ'rifie incuviinfatd,

lJTi'{f iiX;Tt[li:'i.!".:1,",i}11,'; "*.i"pru. ^r .,a',"ir.ilu,"ui"u.,urui p,o"",*i

codur de procedurd penata'statrit"gte gi anumite acte care se intocmesc numai decitre organele de cercetare penalb sau "r.'ria'" Jo. p.o"uror.Astfer, c6nd oreanul"ds ."r.*" p."uia";ffi;;#;"rte cazur si fie ruale a'umiremdsuri' race proptme"ri

^o,,*o:? };fi*ril.i ,. fb, ;.i; il;;;irlu'u,rui referat decdhe organul de cercetare-penar6. spre ",.""tpi", ..r".", * p."pr"... i.

",io"r" preve'tiv'i'ffi:3ill::"::i.*"*i "u p'oiun*-o"'o;:.. in miscare a aaliunii penare sau de

Referatele motivateActele care.. oo, i-flll lcte specifice organelor de cercetare penari.

::t: "r: ;;;"il;J:'iTffi?liilJ;fi::"":J:ffiil, [?!ll,,,,,i,ij!;;i:,:y:l::;l:,::Isunt ordonanfere de scoatere o" ruu ,].n #;;;i; ori de incetare a u'ndririi penale).

Page 10: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESIIAL PENAI,182

3.3. Locul efectuirii actelor de urmirire penall

Actele de urmdrire penaltr se ef'ectueaz6, cle regula, la sediul_organului de urmf,rire

penala. ir"i inra situalii in care acestea pot h intocmite qi la locul comiterii infrac{iunii,

iri" -rt. cazul proceselor-verbale de cercetare la tafa lt-rcului ori procesele-verbale de

t"t"tttJltllii;, arricolurui 204 c. pr. pen., in cazul in care un act de urmdrire penald se

efectueazf, in incinta unei unitali dini"t" prevazute la articolui 145 C. pen'' este necesar

consimpdm,lntul conciucerii aceiei unit[fi sau autorizayia procurorului, .care trebuie sd fie

anterioare efecfudrii actuiui de urtnirire penal6.

Acest consin"rldmdnt ori autoriza, a procurorului nu sunt necesale Caci infracliunea

este flagrantd.

3.4. Cercetarea PenaliNolir.urea de cercetarea penald nu este definita tle lege, dar se face referire la aceasta

in cuprrnsul articolelor 207-21-3 C. pr. pen., care privesc competenla organelor de cercetare

ui" pof4i"i judiciare, competenta trgunelor de cercelare penald speciale 9i competen{a

procurorului in faza de urmlrire penald.

Cercetarea penalf, consta in desfdgurarea activiffitilor necesare realizfrii obiectului

urmdririi penaie: iclentificarea fdpttlitorului, administrarea probelor, efectuarea de cercetf,ri

fu]"iui".rfri, perchezilii, ,r"onriituiri, ridicarea de inscrisuri qi obiecte, luarea unor mdsuri

pr"ua^,* cle lege, ..,* "rt" m,lsura procesual preventiv[ a re{inerii. inaintarea de propuneri

citre procuror.cercetarea penala se poate efectua fa!6 de o persoanl determinati.fin personam) sau,

dacd nu r" .unouqt" identitatea persoanei care a comis fapta, cercetirile se efectueazi cu

privire la faptl, (in rem) , pdn6 la identificafea autorului infractiunii.^ Organele de cercltare penala sunt competente si efectueze cercetlri pentru orice

infi.acliurie Qafe l1u este dat6, in mod obligatoriu, in competenla altor organe de cercetare'

Organu! de cercetare penala este Jtigat sd ef-ectueze actele de cercetare ce nu suferd

amdlrate, chiar dacd acestea privesc o "u,."a

care rru este de competen{a lui' Lucrf,rile

efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indatf,, prin procurorul care exerciti supravegherea

u"iiultalii organului ce le-a efectuat, procurorului competent (art. 213-C. pr. pen')'

Cdnd anumite acte de cercetaie penald rrebuie s[ fie efectuate in afara razei teritoriale

in care se face cefcetalea, organul de cercetare penala poate s6 le efectueze el insuqi sau s[

dispunf, efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare'

in cazrrl in care organul de cercetare penala i-nlelege sl procedeze el insuqi la efec-

tuarea actelor, inptiinleai[ in prealabil despre aceasta organul corespunzitor din raza

teritorial[ in care va electua aceste acte.

3.5. Urmdrirea penald efectuati personal de procuror

procurorul efectueazd personal acte de urrnarire penali in doul situa{ii:

*cdnd suprav egheaz6"f""tou."u urmdririi penale, procurorul poate SA efeclueze orice

act de urmdrire penaltr in cauzele pe czu'e le supravegheazf,;_c6nd urmdrirea penalf, tretuie s6 se. desfhgoare in mod obligatoriu de c.atrl l.o"lloil

potrivit arti"otutui 209 aiin. (3) C. pr. pen. in aceste cazuri intreaga activitate de strAngere 9t

admirristrare a probelor se efecfueazd numai de cdtre ptocuror'

Este competent sd efecfueze urmdrirea penara gi sd_ exercite supravegherea asupraactivitafli de cercetare penard procurorul de 'la

parchetur ";;;;;;;;". instanlei care,potrivit legii, judecd in primd insianld cauza.

In aceste cazuri, toate activitatiie pe care le-am expus la obiech:l urmdririi penale sevor efectua numai de cdtre procuror, sub sancliunea nulitd|ii acestora" prim-procurorul sauprocurorul ierarhic superior exercitd o a.tumiia supraveghere asupra acteror intocmite depfocuror cu ocazia efectudrii urmdririi penale, ne ain

-on.lu, fiJ

"o*urrr*. a plangeriiformulate impotriva actelor procurorului.Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea efecfudriiurmdririi penale, cauze de. competenfa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozilia condu-cdtorului parchefurui ierarhic superior, in urmdtoarere siftlafii; ' r----l. impa(iaritatea procurorilor ar putea fi gtirbitd datorita imprejurdrilor cauzei,dugmdniilor iocale sau calitd{ii pdr}ilor;2' una dintre pdrfi are o rudf, sau un afin pdnd la gradul al IV-lea inclusiv printreprocurorii ori grefierii parchetului saujudec6.tori, asistenfiijudiciari ori grefierii instantei;3. existd pericolul de tulburare a ordinii publice; "

4' urmdrirea Pen{1-_este impiedicatd. sauingreunatd datoritd contplexitifii cauzci ori aaltor imprejurdri obiective. cu acordur procuroiului care e{bctuea# sau supruv"glr"u,eurmdrirea penald.

In toate aceste cazuri, actele gi mdsurile dispuse de procurorii din parchetele ierarhic

[fJr:".T. pot fi infirmate, daci sunt contrare regii, pi pot indeprini ;"-"* dinrre atrib'ri1e

3.6. supravegherea exercitatd de procuror in activitatea de urmirirepenald

supravegherea urmdririi penale constd in activitatea desfld5urata. cle procuror invederea realizdrii scopului procezului penal gi p.nt.u .o urmdrirea penald sd se desftgoare i'conformitate cu legea, iar rezultatul acesteia sa fie afrarea adevdrului.Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea dc unnarirepenaiS, vegheazd ca orice infracfiune si"fie descoperit6, oric-e infractor sa fi" trus ru ras_pundere penald 9i ca nicio persoanf, s6 nu fie urmdrita penal Idrf, s6 existe indicii temei,icecd a sdvdrgit o fapt6 prevlzutd de legea penald.De asemenea, procurorul vegheaz[ ca nicio persoand s6 nu fie retinutd sau arestatd,decdt in cazurile 9i in condiliile preJazute d. l;;;.-Procurorul conduce gi controleazd nernijlocit activitatea de cercetare penald a polilieijudiciare $i a altor organe de cercetare ,p;;i;il-$i;;ffi;il;;;'uit"r" a. urmbrirepenald s6 fie efectuate cu respectarea oispoziliitor legale, putdnd sd dea dispozifii obligatoriipentru organele de cercetare penar6. in cazur orgarieror a. ."r""i-"-ui"-iori;iei judiciare,organele ierarhic superioare. ale acestora nu pot ia le dea indrumari sau lispozifii privindcercetarea penali' procurorul fiind singurul competent in acest r;;r:-

-t" -"

organele de cercetare penald sunt obligate sd incunoqtinleze de indatd pe procurordespre infracfiunile de care au luat cunogtinfd.'Procurorul poate sa asiste ra efectuarea oricd.rui act de cercetare penald sau sd_lefecfueze personal.

Page 11: Drept Procesual Penal II Grile

184 DREPT PROCESI.JAL PENAL

Competenfa de a efectua supraveglrerea revine procurorului corespunzAtor ill gl'ad

instanlei de judecatl competente sd judece cauza in fond. Spre exemplu, inflacfiunea de furtse judecS in fond de judecdtorie, ca atare competen{a de a efectua supt'avegherea ttrmSririipeuale revine procurorului de la parcheful de pe ldngd judecdtorie. lnfi'acfiunea de

ingeldciune cale a avut consecinle deosebite sejudecA in prirna instanla de ctrtre tfibunal,ceea ce inseamnd cd supravegherea urmdririi penale tlebuie efectuatd de un procuror de laparchetul de pe l6ngd tlibunal.

In cauzele in care urmSrirea penalS se efectueazd de cdtre procuror, acesta poate

dispune prin ordonan!tr ca anumite acte de cercetare penali sa fie efectuate de cdtre organelepolilieij udiciare.

3.7. Modalitd[i de exercitare a supravegherii asupra actelorde cercetare penall

A. Supraveglrerea din oficiu, care se efectueazd prin urmdtoarele modalitdli:I. verificarea lucrdrilor de cercetare penald. Procurorul poate sA ceard spre veri-

ficare orice dosar de la organul de cercetare penali, care este obligat s6-l trinritd, cu toate

actele, matelialele qi datele privitoare la fapte care formeazi obiectul cercethrii. Aceastaverificare se face qi prin deplasarea petiodicd a procurorului la organele de cercetare penalb"

care sunt obligate si prezinte acestuia toate cauzele penale in lucru. Cu aceastd ocazie,plocurorul poate velifica dacd actele qi rndsurile dispuse de organele de cercetare penalisunt legale gi temeinice.

2. participarea la efectuarea oricdrui act de cercetare penald. Potrivit art. 218alin. (3) C. pr. pen. procurorul poate sA asiste la orice act de cercetare penali sau sf, ilefectueze personal. Sunt situa{ii in care procurorul considerd ci anumite acte sunt maiinlpofiante, aga incAt acesta poate efectua personal aceste acte l6ri a avea nevoie de oaprobale, incuviinfare sau confrrmare (sple exemplu, poate sA stabileasci obiectivele gi sidispund o expertizl, chiar dacf, actele de cercetare penald sunt continuate de polifiqti).

3. trecerea cauzei de la un organ la altul. Articolul 217 C. pr. pen. stabilegte con-diliile qi regulile plin care se pot trece cauzele de la ur.r organ la altul.

Astfel, procurolul poate s5 dispund, dup6 necesitate, ca intr-o cauz[ in care cercetareapenald trebuie efecfuatd de un anumit organ de cercetare, sd fie efecfuatd de un alt asemeneaolgan. Preluarea unei cauze de c5tre un organ de cercetare penall ierarhic superior se

dispune de procurorul de la parchetul care exercitd supraveglrerea aceshria, pe bazapropunelii motivate a organului de cercetare penalE care preia cauza gi dupd incunoqtinlareaprocurorului care exercitd supravegherea acesteia.

Totodatd, c6nd existd o suspiciune rezonabilS cd activitatea de urmdrire penali este

afectatd din cauza irnprejulb,rilor cauzei sau a calitdtii pdrJilor ori existi pericolul de tul-burare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe lAngd tnalta Curte de

Casa{ie $i Justilie, la cererea p6(ilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal ingrad (art. zflt C. pr. pen.l;.

4, autorizarea, incuviinlarea, confirmarea, aprobarea, avizarea unor acte de cer-cetare penald Autorizarea, aprobarea gi incuviinlalea sunt anterioare intocmirii unui act

pentru care legea prevede obligalia autorizdrii sau incuviinldrii, in lipsa acestora aclul

1 Alticolrrl 2l7r a fost introdus prin Legea nr. 20212010.

competenfa de a i'cepe.urmdrirea penard revine at6t organului de cercetare penald,procurorului, cdt gi instanfei dejudecatd

Unndrirea penald

intocmit nefiind valabil' confirma'ea gi avizarea swrt urterioare actului de,cercetare penaldintocmit, cum este, d" "]:_fl": ""rfi;;;;."1r"i.i1 O" r,"ror.p"."Iurmaririi penale.5' dispoziyii obrigatoiii a"to a" pro"u,tr'rpo,rr.,i, "rti";;fi il;in. 1:; c. pr. pen.,,,in exercitarea activitilii d"

-.up.u,n"gh".", f.l"uro.ut ia mdsurile n"**. sau dd dispozitiiorganelor de cercetare penala s iu uJ.r*Ju.dsuri,,. De asem€ne4 potrivit articorului 2i9c' pr' pen', procurorur poate sa 0"" l-"p"riir cu privire la efectuarea oricdrui act deurmarire penalS' Dispoziiiile date de p-""*.-, ,"", obrigatorii pentru organur de cercetarepenal6' Procurorul dE dispozifii rn r..lt *-,noti*l ir, "-ui neildepii;i;iisau al indepliniriiin mod defectuos, de cf,tre organul o"'.o""tur* penald,.a di.p";ifiii;;date de procuror.,acesta va sesiza conducdtorul organului oe cercetare penald" care are obligalia ca in termende 3 zile de la sesizare sa- comunice p.o.u.o.uiui.dsurile dispuse.6' in/irmarea acteror say--aturi1o, oro"uuare neregare.cdnd procurorul constatd cdun act sau o mdsurd procesuard a organului cre-urmarire p-enala nu "ri" o"a cu respectareadispoziliilor legale, o inhrmd prin orjonurrfa.-'-

"

B' supravegherea la plangere se realizeazd cu ocazia pldngerilor formulate intemeiul articolului 275 c. pr 'p"n.-e'ua*,'Jii""

p".roun6 poate face pl.ngere impohivamdsurilor gi actelor de urmarire penartr, a".a fri" acestea s-a adus o vdtimare intereselorsale legitime' spre exem.plu, ""

pout" i*"f,ud;;. de tergiversare a cauzei, c6nd aceasta nua fost solufionatd cu respectarea principiufui op?.utiulali.Plangerea se adreseazd procurorurui .u." ,up.u,r"gheazi activitatea organului decel'cetare penal' gi se dep_une fie direct ra acesta, fie Ia orgaiut a. .*".r"r" p*rr.cand prdngerea a fost crepusi ru o.gunuil" cercetare penal6, acesta este obrigat ca in

|.-i:]""t|i':Xjjtr;,|;:x;ip::?,11;;l';;;;"'" procurorurui impreun' cu expricaliireProcurorul este obrigat sd

.rezolve prangerea in termen de cel rnult 20 de zire de Iaprimire gi s6 comunice de indat. p".rouir"i 3u." u fa"ut pl^ngerea modur i' care a fostrezolvatd" Dacr pr'ngerea este intemeiata procurorul infirin' ;*;i;;;;ura procesuardefecfuatd de organul de cercetare penal6.. Introducerea plangerii nu suspenda ducerea la indeplirrir.e a lnhsurii sau a actului carelonueaz6 obiectuI pl6ngerii.

4, DESFA$URAREA URMARIRII PENALE

4.I. inceperea urmiririi penale

lffiffif":X3::i,lj::t::.r:".,:.:1,,*tul care.decranseaza procesur penar si de c6ndfdptuitorul dobAndegte calitatea de invinuivrsr uwu4rrur)rc calrrarea de invinuit_cu drepfuri gi obligafii specifice.Inceperea urmdririi penale se poate dispune dac6 sunt intnrnire rrnrra ,r 1,v'4re bc lroare otspune daca sunt intrunite doud condil.ii:

I :: ":l': l-lte sau.informatrii c6 s_a

"o.i, oinr.uitiu*,2' sd nu existe unur din cazurile prevdzute d.;tHil:t l0 c. pr. pen., cu exceplialiterei i.

Page 12: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL186

Actele prin cat'e se dispr-rne inceperea urmiririi penale sunt:

- rezolulie de incepe)e a urmdiirii penale, in cazul in care organul de urmdrire penal[

a fost sesizat prin pldngere sau denun{ ori in ipoteza sesizdrii din oficiu' Rezolu{ia de incepere

u .rr-aririi pe,lale, emisa de organul de cercetare penalS, se supune confinn[rii motivate a

pro*ro*fri care exercita supraiegherea activitdlii de cercetare penald" in termen de cel mult

4g de ore de la data inceperii ,r,rr;ririi penale, organele de cercetare penald fiind obligate s[

prezinte totodatd 9i dosanrl cauzei;

- lncheiere de seclinpd, in cazul infracfiunilo| de audienfi. Potrivit articolului 299

C. pr. pen., ,,dacd in cursul gedinfei se sivdrqeqte o fapt6 previzutd^de legea penalq

prejedintele constata acea faptl qi iclentificd pe liptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite

procr,.orgl,ri,,. in acest "ur, prl."sul-verbal constituie actul de constatare, iar actul de

in..p.r" a urmdririi penale il constituie incheierea de Sedin!6;

- ordonanla prin care procurorul solulioneaza uti conflict de competenla, dispundnd

totodata qi iuceperea urmdririi penale;

- ordonanfa prin care se constati c6 nu a existat sau ci a dispdrut temeiul soluliei de

neincepere a urmariiii penale. Prin acest act procurorul infirma rezolulia de neincepere a

"r1nariiii penale, restituie cauza organului de cercetare penali qi dispune inceperea urmdririi

penale.'----'- in cazul in care inceperea urmhririi penale se dispune fa{d de o- persoand juridicd,

organul de urmirire penal[ comunica despie inceperea urmiririi penale organului care a

iniegi strat persoana j uridicf, , in vederea efectu[rii menIiunilor corespunzitoare.

propune arestarei preventivd a i'vinuitului pe o durat6 care nu poate deplgi 10 zile' . _ ;Dup6 finaliiarea cercetf,rilor, orgun.tl de cercetare penalA intocrnegte un referat, pnn

.^r" propun. procurorului solufia, ca urmale a aprecierii materialului probator.

CAnd existd unul clin ,u^iil. prevdzute de articolul 10 C. pr. pbn., organul de cerce-

4.2. Efectuarea urmeririi Penale

4.2.1. Efectuarea urmd"ririi penale fa[d de inuinuit

Prin inceperea urmaririi penale fdptuitorul devine invinuit, iar urmSrirea penala se

efectueazd fa[f, de acesta.

Dacd infracliunea sdvdrgit[ de invinuit este de competenfa organelor de cercetare

penal6, atunci procurorul sup.uvegh.uzi umr[rirea penal6, dup6 regulile expuse anterior,

in aceastl faza, se administreazd probele (se audiaza partea vdt5mat6, partea civilf,, partea

responsabil[ civilmente, maftorii, se efecttteazf, perch-zifii, reconstituiri, ridicdri de acte qi

obiecte, expertize, constatlri gtiiniifice) sau se pot lua diverse misuri p1ocesuale'"- i; cursul efectudrii cercetdrii penale, daci organul de cercetare considera cd sunt '

lntrunite condiliile prevazute de lege pentru luarea mf,surii arestarii preventive a '

invinuitului, face propuneri printr-un referat motivat qi le inainteazi procurorului pentru a '

decide.Dach procurorul, dupf, ce examineaza dosarul cauzei, constattr cf, este cazul tl t::1

m[sura arestdrii preventive a invinuitului, procedeazd pohivit articolului ia.1 C:.pt p"n ll;

tare penala intocmegte u" r"f*"t "u'propun"r"

de clasare, scoatere ie sub urmarilt^t-t:,*:

*1,; i"J;#;#.i; ;;;;;.'ffi;i "inJ o'gunur de cercetare penaltr apreciazd cd sunt

probe de vinovalie a invinuitului, intocmeqte referat cu propunere de punere in migcare a

acfiunii penale qi trimitere in judecat[. ']

TJnndrirea penald187

cazul in care procurorul efecfueazf, personal urmirilea penal6, intreaga activitate

i:,:H1tn:,0::o*;;j":T"",y:j:*:'11 .l.I".priir.;;;;;;'l;Ji.g., "e,,0

pout"delega organul de cercetare penald sE efectueze unere acte d.";.;;;i; A" "?#i;, #;::fitarea unor perchezi$ii sau ridicarea unor acte).

42.2. Efectusres urmdririi penale fa{d de inculpatin cazul.supravegherii urmdririi penare, poirivrt articolului 234 c. pr.pen., or.ganur decercetare penala poate propune, prin referat motivat, punerea in miqcarl a actiunii penale,

sau procurorul, din proprie inifiativ{. poate pune in migcare acliunea p;;"rd DupS punereain migcare a acliunii penale invinuitul dobdndegt e calitateaa" in.utputl

-'^'"''

In cursul urmdririi penale, procurorul este singurul titulai al inculpf,r.ii, aga incdtnumai acesta poate pune in migcare acfiunea penalaldupa .*, p.i"-".Jonanfd sau prinrechizitoriu, astfel cd punerea in mi,ss61g a acliunii penale nu poat" io"" ouiectur deleg6rii.Primind propunerea organului de cercetare penald, iro"u.o*i se pror.,rnla aruprupunerii in migcare a acliunii p.enale dupd examinarea dosirului. Daca este de acord cupropunerea, pune in migcare acfiunea penald prin ordonantf,.ordonanfa de punere in migcare a aciiunii penale trebuie sd cuprindd crata 9i roculintocmirii, numele, prenumere, calitatea cerui care o intocmegte,

"uuiu i care se referd,temeiul juridic, date cu privire la persoana inculpatului, aptu'p.nt.u

"urJ este invinuit giincadrarea-iuridici a acesteia, pr".uit.t gi semnitura cel,i care u "-i. oioon-1u.

DacS pune in miScare actiunea penald qi constatb cd sunt intrunite condifiile pre-vbzute de lege pentru luarea ntisurii arestlrii preventive a in"rrtpuruiui. irocuronrl poatepropune arestarea prevenriva a incurpaturui, pioceddnd potrivit o,ri"oirr,ii l;9i; J#:toarele c' pr. pen. Ulterior, organul de cercetare penald continu6 efecfuarea actelor decercetare, fiind obligat sd respecte dispoziliile date de procuror.Dac6 procurorul a pus in miqcare acfiunea.penal6, fhrd a propune judecdtorurui qiarestarea preventivb, organul de cercetare penal6 il crrea-a p. ;J;lp"t, ii lomunica faptarelinutd in sarcind 9i ii dd explicatii cu priviie la drepturile 9i ourigaliii! f. .*" r" ur..organul de cercetare penald pune in vedere inculpatului

"-n"iir'ri"* de libertate cdeste obligat sd se prezinte la toate chemErile ce i se vor face in cursul procesului penal qi cbare indatorirea sd comunice orice schimbare de adresi.organul de cercetare penal. va continua urmdrirea penald fhrd al asculta pe inculpat,doar cand acesta-este disp[rut' se sustrage oe ta cercetare sau nu locuieSte in tar6.

,"",,,^.?fi].:1,0.::T:13.: penald, dicd constatd apt. "oii"-r"rli"""iirriruifutui sau'i,': inculpatului ori imprejurdri noi .ur" por 4""" r" schimbarea i,r."Jr*ii;i1'Ji#t:HrX:' pentru care s-a dispus incepereaumrdririi penale sau s-a plrs in migcare actiunea penal6 sau: date cu privire la participarea gi a unei uit" p".ro*" la sdvdrgirea acelei fapte. face oro-; tf*r.i jr.":"; #;:;;; i; ffi:#;"ffiilff;,f,,'ilT;:1"":'Ji ?Xl.;3ii ll?;

[.:"f;*T::li f::t"":n:g :" ll_y" sa deciia in privinfa exil;;;ii JJrcetarii penare sau- schimbdrii incadrdrii irrridice. Dacd este de acord-cu prop.,n"r"l-p,o;:ffi:,ffilil:*-?;- ordonan{d, in cet nult 5 zile, extinderea cercetdrilor penale sau schimbarea incadrf,riiil: juddice.

*: in acest caz- se vor administra probele in raport cu noua incadrare, iar organelei:: judiciare trebuie sf aduc6 la cunoqtinfa in.,rinuitutui sau inculpatului aceastS extindere sau

''. ilfriorr"

de incadrare, invinuitul sau ir""rf"tui av6nd dreptui sa i9i aca apararea in acest

Page 13: Drept Procesual Penal II Grile

188 DREPT PROCESUAL PENAL

in cazul in care procurorul efecfueazd urnrdrirea penal6, poate dispune toate mdsurilede mai sus fdrd a fi necesard vreo propunere in acest sens sau vreo avizare sau incuviinfare.

4.3. Suspendarea urmiririi penale

Potrivit articolului 239 C. pr. pen., in cazul in care se constaE printr-o expertizdmedico-legalS cd invinuiful sau inculpatul sufeld de o boali gravd, care il impiedicd sd iaparte la procesul penal, ot'ganul de cercetare penald inainteaz6 procurorului, impreun6 cudosarul, propunerile sale pentru a dispune suspendarea unndririi penale.

Condiliile pentru a se putea dispune suspendarea unndririi penaie sunt:L lnvinuitul sau inculpalul sd sufere de o boald gravd care il irnpiedicd sd ia parte

la procesul penal. Boala poate fi ternporari sau pemlarlenti, curabild sau incurabile.Nu conteaz6 dacd invinuitul sau inculpatul gi-a provocat singur boala, impoftant este caaceasta s5 il impiedice sE participe la procesul penal. Spre exemplu, inculpatul a suf'erit unaccident in unna chruia este paralizat gi nu este transportabil. De asemenea, boala trebuie sifie gravd, gravitatea acesteia utmdnd a fi stabiliffi in fiecare caz in parte. De pild6, nu poatefi consideratf, boal6 gravd o virozd sau o rdceald.

2. Boala de care suferd tnvinuitul sau inculpatul sd fie constatatd printr-o expertizdntedico-legald.

Procurorul se pronunfd asupra suspend[r'ii prin ordonanld.Ordonanfa trebuie sd cuprindd data gi locul intocmirii, numele, prenurnele, calitatea

celui care o intocmeqte, cauza la care se referi, obiectul actului, terneiul juridic, date cuptivire la persoana invinuitului sau inculpatului, fapta perltru care este hrvinuit qi incadrareajuridicb a acesteia, cauzele care au deterrninat suspendarea qi mdsurile luate in vedereainsdnatogirii invinuitului sau inculpatului,

Mhsura suspend6rii se comunic5, in copie, invinuitului sau inculpatului qi persoaneiv5.t[mate. Dupi comunicare, dosarul se restihrie organului de cercetare penal6.

In perioada c6t urmdrilea penalA este suspendatI, organul de cercetare penald con- ,ri

tinud sd efectueze toate actele a cdror indeplinire nu este impiedicath de situalia invinuituluisau inculpatului.

Organul de cercetare penalS este obligat si se intereseze periodic dacd mai subzisticauza cale a determinat suspendarea urindririi penale.

4,4. Finalizarea urmiririi penale

La finalizalea cercetirilor, in raport de plobatoriul adrninistrat gi de existenle sauinexistenfa cazurilor de impiedicare a punerii in migcare a ac(iunii penale, procurorulsolulioneazi cauzele penale. Organele de cercetare penatd pot formula propuneri cu privirela soluliile ce urmeazd a se dispune, insd procurorul este cel care va pronunla sotulia, .';putAnd sau nu s[ fie de acord cu propunerea organului de cercetare penall. .,:,

Astfel, faza urtnarif ii penale se terminS prhrtr-o solulie de netrimitere in judecatd sau

o solufie de trimitere in judecati.

4.4.1. Solu(iile procesuale d.e netrimilere in jud.ecatdAceste solulii pot fi: incetarea unldririi penale, scoaterea de sub urmdrire penal[sau.ii

clasarea. dosarul procurorur,i, i" ;i;;il,j,":Hfiff_'ff Til,::",frii,il

(Jrnfirirea penald

l. jncetarea "Incetarea urmdririi p"nul. ur. Ioc cdnd s. toarele cazuri prevdzute in articolul l0 c. or. ,or1

tont'tt existenla vreunuia dintre urmd-- tirera f) (tipseqte plAngerea or*rilir?:"

ffi:il.:Ti*."ilili;;;;l;J;ffi i:T,:"ilffi TJ"#jT::::,Hf,1,flff ffi #;- litera g) (a interv^enit ar.nn:114 prescripfia orirrecesul rdptuitorului sau, dupa caz,radierea persoanei juridice atunci c6nd are .uii-r-ol*u de f6ptuitor);

'T':'il'lTl"lli:fii,J:i'tri"'"HffJ:j.*iti""' ;';;#,. s-au impdcar ori a fost

pl6ngerii. sau,+pa*.* p.rtir.; ;ffi ;;r"r,?#;Tilt'jlili"iunilor pentru care rerr aserea- litera ir),.*'rr,

:.:_ul:a ae.nepeoeflii"lr"raruu de tege);

,,..,;"",l,"Jl,il'f:il1iffHl'ii'.:;il;;;;i'"i,r i' toate caffie en'merare este necesar

. In cazul prevazut de articolul I O tirera il C.dispune inlocuirea rdspunderii penale. -' pr' pen'' numai instanfa de juclecatd poateDacd in aceeaSi cauzd sunt mai murli invinui;i sau inculpali ori dacS mai multe fbptefac obiecfur acereiagi cauze, incetar.. ,.-*i.ii".e fbce numai cu privire ra invinuili sauinculpali ori la fuptele pentru care

"*irA "*uf a" ,rr""rur" a urnriririi.organul de cercetare penar4 "ard

;;;;t# existenla ".";;;; dinlr.e cazur'e expusemai sus' inainleazd o*::"-T'ii.;;;;;;#"p*"nd cu propuneri de incerare a un'sririipenale. Propunerea se lace prin inlocnrirea unui referat motivat.

,,,, "liIffi''ol::^,";::'n*"u.ao'u*i'il'"l.on*1, asupra incerarii urmaririi penare'^o,i*,i ,,J*;;':,:",:':,!:;?,,'tr"::;i;:::,:::;,#::il:,;:; ;;;;; ';"" prin rezorulie

cdnd cazur o. n "::T...:.".^;.i;ii;;#,prv"qt" 'n invinuit sau inculpat arestat,procurorur trebuie sd se pronunfe asupra incetdriiurmdririi penare in aceeaSi zi in care aprmrt proprnerea de incetare de Ia organur a" ..r..ro.. penard. Daca procu.orul a dispusffi [:T, ffi : ;l i lilil,: fl i';f ;X

jj:"T*' o';; ;;'' tr ",

i i.^" iJ" olJfrl inu i n, i t, r . o uordonanla de incelare a urmaririi penale, respectiv rezolrrfia de incetare a urmdririipenale trebuie sd cuprindd_darr^$i i;;;i;;i;.'ri', nu.n",", prenumere, cariratea cerui care orntocnle$te' cauzara care se referd, dare.u pri;;; tu-p.rrou,.'u inJ;;irilr;" incLrlpaturui,

'Tli:,t::'Hr:T;:'"0,'#'i"i;;ii;;;J'jlil'.", a^acesreia, precu,n si ardrarea renre-

tri,lqnfff*:*ft*,,f*# iJ::il':,:::i;:l .muu:#i: ifffi::iffj:ill*k1"',,:X* ::::llii'. ry:.'" se d i spune totodatd asupra:a) revoctuii mdsur'or asiguratorii r uil;;;;d#.'J#ffiiT::ff1'j'L"n,,,

. ' Anicolrrl 243 alin. (11 C. pr. pen. a fost rnodificat nriinvinuitul.sau inculpatul ..u *"r,u, prevenriv. nroc'r^n,r ^--: ^i58ti ttr' 202/2010. An(erior rnodilicirii, dacdpreveDliv, procurorur care a disnls i""","* ."*lrr'i*""-',

ttruurttcalt. dacd

u arest,rii nrFr/cnrir,- i- .^* pu,, incetarea urmEririi penale trebuia sd ceard

derhdatd jnstanlei ;"";;;;;''' Prcvsurrv! proculorul care a dispus incetarea urmEririipenale trebuia sa'ceara'

*':tll', *";;;; ffiJ;fiillf,T,H:Tffll;: *::;ry1 l:.t1 i;;;" ;;i.;,iT:" de ra procuror a$iairt1t, rmnrJLr;;;;;;.f;"-rI ilestanr preventive t ,"T,"11 ae,zj.!e "."

a" i" p.ii.,i."u d" ra p.ocuro. Ip* r".r,"i",ii,"";;ffi;:|',ii!fiil:trifl:ii;iJtl"i;",fl'.'.l-r'iei p"""r", i".i."?,i"0,," sa dispunalprir incheierc. r""""";;;;;;;qr ruPrrrrzilq molrvalra incetdrii urmdririi penale, inriur,lr't

"uuiu ,a a;.p*a,do,*utp.o.*o.i;.n:.:iilllJ'.::ffiT},*,t:,1"1i::,1!'..y:"

" i""i",i[rJ''l''i"liio"i,,",

ei si restiruie

Page 14: Drept Procesual Penal II Grile

190 DREPT PROCESUAL PENAL

b) confiscirii lucrurilor care potrivit articolului 118 din Codul penal sunt supuse

confiscdrii speciale 5i asupra restituirii celorlalte.Dacf, proprietatea corpurilor delicte qi a celorialte obiecte care au servit ca mrjloace

materiale de probd este contestatI, ele sunt pdshate de organul de cercetare penald pdnd la

hotdrdrea ins{anlei civile;c) mdsurilor asigurdtorii privind repara{iile civile qi a restabilirii situa[iei anterioare

sdvdrqirii infi'acf iunii.in cazul in care s-a dispus menlinerea mdsurilor asiguritorii privind reparafiile civile,

aceste mlsuri se vor considera desfiinfate, dacd persoana vatdmata nu introduce acfiune infala installei civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetdrii urmlririi penale;

cr) sesizlrii instanlei civile competente cu privire la desfiinfarea totalf, sau parfial[ a

unui inscris;d) cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sd le suporte gi

ordondnd incasarea lor;e) restituirii cauliunii in cazurile prevdzute de lege;

f) mdsurilor de siguran{[.Procurorul ingtiinfeazi persoanele interesate despre incetarea urmdririi penale prin

trimiterea unei copii a soluliei.

2. Scoaterea de sub urmdrire penaldScoaterea de sub urmdrire penald are loc cdnd existi invinuit sau incttlpat in cauzi qi

se constati existenla vreunuia dintre uln-rf,toarele cazuri prevdzrrte in articolul I0 C. pr. pen.:

- litera a) (fapta nu exist6);

- litera b) (fapta nu este prevf,zutS de legea penal6);

- litera bt) (fapta nu prezint[ gradul de pericol social al unei infracfiuni);

- litera c) (fapta nu a fost sdv6rqit[ de invinuit sau inculpat);

- litera d) (faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infracliunii);

- litera e) (existd vreuna din cauzele care inliturd caracterul penal al faptei).

Dispoziliile privind procedura, actele care se intocmesc gi confinutul lor, expuse la

incetarea urmiririi penale se aplicb corespunzltor pi in cazul scoaterii de sub urmtrrire

pena16, cu singura excepfie c6, in cazul prevdzut de articolul l0 litera bt) C. pr. pen., pro-

curorul se pronuntA prin ordonanfi, indiferent dac6 a fost sau nu pus6 in nriqcare acliunea

penal6.

. Potrivit modihc[rilor aduse ar1. 18 din C. pen. prin Legea nr. 20212010, procurorul

nu mai este obligat si aplice invinuitului sau inculpatului una dintre sancliunile cu caracter

administrativ prevazute de articolul 9l C. pen. Astfel, legiuitorul anului 2010 las6 la

aprecierea procurorului daci se impune sau nu aplicarea unei astfel de sancliuni. - -

3. ClasareaPotrivit articolului 1 I pct. I lit. a) C. pr. pen., clasarea se dispune atunci cdnd se

corxtata cd existd unul dintre cazurile prevhzute la articolul 10 C. pr. pen., dar nu existd

invinuil tn cauzd.De exenrplu, in cazul in care se constati cE a intervenit prescriplia rdspunderii penale,

iar identitatea invinuitului nu este crnoscut[.

191

4.4.2, Trimiterea tn judecatdLa slbrgitul urmbririi penale, inainte de a se dispune trimiterea in judecat6 trebuie s6

se prezinte materialul de urm6rire penald invinuitului siu inculpatului.

4.5. Prezentarea materialului de urmdrire penaliPrezenlarea materialului de urmdrire penald diferi dup6 cun acliunea penalf, a fost

sau nu pusd in migcare.l. In cauzele date in competenla organului de cercetare penald" dacd actiunea penall

a fost pusd in migcare gi au fost efecfuate toate actele de urmdrire necesare, organul decercetare penald cheam6 pe inculpat in fafa sa gi intreprinde urmitoarele activitbti:

a) ii pune in vedere cd are dreptui de a lua cunogtinfi de materialui de urmdrirepenal6, ardtAndu-i qi incadrareajuridicd a faptei sbvdrgite;

b) ii asigurd posibilitatea de a hra de indatd cunoqtinld de material, ceea ce inseamnaci inculpatul are drephrl si citeascd tot dosarul. Dacf, inculpatul nu poate sA citeasc6,organul de cercetare ii citegte materialul;

c) il intreabh, dupd ce a luat cunogtinld de nraterialul de ulmdrire penald, dac6 are deformulat cereri noi, de propus probe sau dac6 vrea sd fac6 declaralii suplimentare.

Neprezentarea materialului de urmbrire penalf, se sanclioneazicu nulitatea absolutdgi determinf, restifuirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale, cu respectareadispoziliilor privind prezentarea materialului de urmdrire penalir.

Despre ducerea la indeplinire a prezentirii materialului de urm6rire penall organulde urmdrire penali intocmegte un proces-verbal, in care consemneazd declaraliile, cereiile girhspunsuri le i nculpatu lui.

Dac[ inculpatul a formulat cereri noi in legdturi cu urrndrirea penalfu organul clecercetare penald le examineazh de indatd gi dispune prin ordonanld admiterea sau res-pingerea lor. Spre exemplu, cu aceastd ocazie inculpatul poate s6 solicite audierea unormartori care nu au fost ascultali pi care aI putea sa oiere informalii noi cu privire la faptacomis6". Daci organul de cercetare penald considerl utili gi pertinenu. aceast?i cerere atunciemite o ordonanli de admitere a probei solicitate gi dispune audierea martorilor. Daci ins[considerf, cd proba nu e,ste util6 cauei, tot prin ordonanld va respinge cererea, arbt6ndtotodatd care sunt motivele respingerii cererii.

Organul de cercetare_pena-i6 dispune prin aceeagi ordonanld completarea cercet6riipenale, atunci cAnd din declaraliile suplitrrentare sau dln rdspunsurile iiculpatului rezult[necesitatea completdrii.

In acest caz, organul de cercetare penard este obrigat sb procedeze la o noud pre_zentare a materialului, precum gi dacd a efectuat noi acie de cercetare penal[ sau dacdconstatE cd trebuie sd fie schimbatd incadrareajuridicd a faptei.

Excepliile privind obligativitatea prezentdrii materialttlui de urmd.rire penald s,^tprevdzute de articolul 254 C. pr. pen., gi anume:

In aceste situafii se dispune clasarea, iar dispoziliile de mai sus privind procedura,actele $i confinutul acestora se aplici in mod corespunzdtor

I Curtea de Apel Cluj, seciia penald, decizia nr. l2l din 27 februarie 2007, in A. yaslliu, Nulitdlile inprocesul penal. comentariul art. 197 c. pr. pen. practica judiciard, edifia a 2-q Ed. i{;;gi", Bucueqti, 2011,p. 193.

Page 15: Drept Procesual Penal II Grile

192 DREPIPROCESUAL PENAL

:::t::T:31::r:]t*t .sau aphr'torul. shu a lipsit in mod nejustificat ta chemarea

::l1:]:'^*::ytl:.fy-tori r-etuzf in mod nejusrifirut^ra i" "rr"iti"ia i;';;#hi;:

l:::::1."",1.111,?:'j:llll'l*,:* i"*ro1pr este iispdrut- i"."r.."|"i"-#;*;;;;:::aratd imprejurdrile concrete din care rezultd cauza impiedicf,rii.

prrns 61i

'' de cercetare penal[, organul de cercetare, dacl existb i'vinuiuv vlrlerqrs P'tt?ltq olganul oe cercetare, daca exlstd iuvinuit in cauzl gi constat6 c[ilnpotriva invinuitului sunt suficiente probe, plocedeazi la o noub ascultare a acestuia,'rrPvlrrvo rrrvrrrurLUrul sunl.surtclenle probe, plocedeazi la o noua ascultare a acesfui4aducandu-i la cunogtintd invinuirea gi intrebAndu-l dac6 are noi miiloace de anFraremijloace de apdrare.

_ Dac[ pand la inaintarea dosarului la procuroi inculpatur se prezintd, esteadus, se p roce deazd, la pt ezentarca m aterialului de urmbrire penald.

2. In cazul in care acfiunea penard nu a fost pusi in migcare, de indatd ce cerce_tarea penali este terminat5, organul de cercetare inainteaza dosarul'procu.o*tui "u unreferat, in care consemneaz6 rezultatul cercet5r.ii.

_ .Progurlryl, primind do.sarul,, il cl'reamd pe invinuit gi ii prezintd materialul deunndrire penalS', potrivit regulilo'enirnlate anterior in cazul inculpatului. --

Prezentarea matelialului de urmdrire penald este efectuata de procuror, indiferentdacd actiunea penalE a f,ost s,a-lr- ny pusd in inigcare, in cazul in care infracliunea este deconpetenla sa exclusivd (art.209 alin. (3) C. pr. pen.).

4.6. Terminarea urmiririi penale

. Legiuito[ul a prevdzut dou6 modalitf,ti de terminare a urmb.ririi penale, una cdndactiunea penalf, nu a fost pttsd in migcare, iar cealaltd cand acliunea f"nlla a fbst pus6 innriEcale.

' 4-6.1- Terminarea urmdririi penure fdrd punerea tn migcare a ac[iuniipenale

in cauzele in care nu a fost pusd" in miqcare actiunea penal6, dupd efectuarea actelor

Dacd lnvi'uitul 'u a propus noi probe sau cer.erea sa a fost respinse ori daci

cercetarea a fost completatb potrivit propunerii fdcute, cercetarea se consideri terminatd.De ir"rdatd ce cercetarea penald este terminati, organul de cercetare inaintbaza dosarul

procurorului cu un relerat. itr care consenlneaza rezulmn-rl cercetdrii, precum gi propunereade punere in migcare a acfiunii penale gi trimitere in jr-rdecat6.

- Procurorul, primind dosarul, cheam6 pe invinuit gi ii prezint5 rnaterialul de urmdrirepenalI potrivit dispozi]iilor amintite mai sus.

4-6.2. Terminarea urmdririi penale cu ac(iunea penard pusd. in mrEcarein cauzele in care ac{iunea penali a fost pusi in migcare, dupi completarea cercet6rii

9i dup[ lndeplinirea, daci este cazul, adispoziliilor privitoare la prezentarJa materialului deumdrire penala, cercetarea penald se considerd tirminatS. Organul de cercetare penaldirrainteazd de

-indatb procurorului dosarul cauiei, insolit de uri referat cu pr-opunere de

tlimitere injudecatd.

C o n! i nut u I r efer a t u I u i

-.In ambele situalii expuse, referatul intocrnit de organele de cercetare penald trebuie

sd se limiteze la fapta care a fonnat obiectul punerii in mif,care u u"liunii ferrale, la persoanainculpatului gi Ia ultima incadrare jur.idica da'U faprei.

jrmdrirea penald

"rr,."rJulTi3*t"|fll,1i,i,X.l'o""da rapta refinutd in sarcina inculpaturdi, probere admi-

Cdnd urrndrirea penali p .

sa cuprindd ,nenrirnile ":ly::j"j,":.Tll" tq" sau mai murfi inculpafi, referaturfrebuie_si cuprinda meniiunile "ratri"n.,"ir"r'lu"r

''o'" >du rnar mutlt tnculpali, referatul

;i, daca.r,..-ut, t;;;;. sd se ararp ^.--",, ^^-^'I']jre 11t:ale.faptele gila roii incurpatii

ll; ilil,-ll ""Til'il'.il: :i i : i *t. o*il;; T;;"# ffi

'

l:iil-"" l;:Xfi's-a dispus scoaterea cje sub urrniri'";"t';"::,:::'v'o urr raptultorl s

pe l6noi a.."to .ro+-r :lTi:tj: ori,s-a suspendat urmdrirea penalA.

:;,lllf,T:iJ" l,11;ll'il"rirt{+"$:ffi #ii#".fi i'x':ntare privitoare,a :

:i.:,j,.firi:Jlifi:1,:"0:,li:b5$i*a.;ili;;J;ff ;1"#Hfi1i."ililf ::::ifr .,,penale, precunr gi locul unde se afid;, .^ b) misurile asigurdtorii privindluate ?n cursul cercetdrii penale;

c) cheltuielile judiciare.

4.7. Trimiterea in judecatiPrinrind dosarul de la o[d. Drocrrrorrrl ..*. ^",,_..,t.i1rul .de

cercetare. penald cu propunerea de trimitere iniT:::il3J,:":::ff:1.:'j:,:'"i.qli::,:::ll':";;:;; i',,1'i#,i'JJffi;lJ:"1'j::fi::;t"'"T::*::io;:l::l:

iil',:: """3":i i p;,' ; r. ;i ; ;; ; ;#; ;:ilrH ::::ilil:

:::':::;;1.':'"0::'.,*J:':::.di'1 **"viil;;##;::';#'J'J:,'1ll?j1,"u." n,

"ffi:?::"J:j'l::i::-",:."*1.1 9:l .-.r"-04';i;;;;:;ff:,:i':"::'#':1i#%::I# liJ :i :ff tT';1.*J::ip

ro p u n e re a rh *i ;i ","

r ;;;;""# ;# #H:"ff "il'ff:lJ,tlace de^ urgenfd gi cu precddere.tl

::::::..:TI]l g".arului.se por clispune urmaroarele solufii:

I;i;"],,r;{:::"'::::::::: '!::::::,:',:*;;;;;;;;;;i,a unu,"uadevdru,ui si'{:':#;;{::t':":^:i{":':!"!tetti' existd'r'tdp'";"G;;;;;:;;il;' ffi;;'"'i'"ilffi:iiil:iare urmatoarele posibilitdfi :

!;,riij,iZ,ifi,illJil:i,e"1'1,0,:iLi.?:llarur_de urmdrire.penari rezurrd ca rapta exist6,.. u .: l'::: :t' :1,* l::":l'j -,1,

d "

i,," ; I ;;; ; i ;#; i" ii, j;;1",i1 * ilii)"l;:

"lij' :ffj "i::1:,.11:":-'::: ryi

"' "-i' ""i"

"i': u"l,'il,l'

".".,iri i pe'are,o' *'ii'i:* flil,::T,il:'": :'""1:"1":. ::qfi;#"iilil;;o#. :l'ffi;";:HIl"ffi;o],iff',t*

:.i^T,Tl: : rost p usd' i' "'

irL; ;'1'" ;;;# i';#;il:;:#:::Ti::1,, _zitoriu prin care dispune trimiterea i";uJ."uU.2. Emite ortlonanydprin care:

:],:lj ::|}t]:,"* "jj::l:,:.:: : judecatd,_ respectiv craseaza, scoate de sub urmirire

::Lli:.:",ffi ;;: i,1,: i, ::13 11

3yr vi t ; li' ;: ;; "

0.,, "

" 1'"k" ll?j;T,:J,: JiT ilii:

::fiT]; ii::3::, l1-"11Y11,'j c' p; ;:' ;; ;;;J";;;fi;d;.'?""i'l#'03'llliumdrire in temeiul ar1. l0.lit. btC. pr. p*.i f""" ,Of ib) .6;;; "*#',"" ol,',i,J,1,1;"1tX1ffi"::1,",?,ff #3111; !:* f:

unndrirea,

repara{iile civile sau executaiea pedepsei amenzii,

l:1..1,

pendare a urrndririi.constata existenla unei cauze de sus-

B' daci urmdrirea penard nu este compretd s u ,ru au fost respectare dispozi|i,elegale care garanreaz' uflo."u. "d"r6.,Li";I#.or.,t restituie cauza organurui care aefecfuat urmdrirea penald sau trin'tite cauza ti-att organ de unrtdrire,irivederea cornpletariisau refacerii urmdririi penale.

c6nd completarea sau reracerea urmiririi penale este necesard nurnai cu privire raunele fapte sau ra unii invinuifi "* i;.;l;;ri;'iu."air;rng"rea nu este posibir4 procuroruldispune restifuirea sau trimiterea intregii.il;.

'-^ ur{urrBcrsil Iru esre poslt

Page 16: Drept Procesual Penal II Grile

194 DREPT PROCESUAL PENAL

C)rdonanla de restituire sau de trimitere cuprinde data gi locul intocmirii, numele,

prenumele, calitatea celui care o intocrneqte, cauza la care se refer6, obiectul actului,

iemeiul juridic, date cu privire la persoana invinuitului sau inculpatului, fapta pentru care

este invinuit gi incadrareajuridicd a acesteia, indicarea actelor de cercetare penalb ce trebuie

efectuate ori refdcute, a faptelor sau imprejurfuilor ce urmeaz| a fi constatate qi a md-

loacelor de probb ce urmeazd a fi folosite'

4.8. Reluarea urmiririi Penale

Potrivit articolului 270 C. pr. pen. urmdrirea penalS este reluatd in caz de:

a) lncetare a cauzei de susPendare;

b) restituire a cauzei de cltre instanla de judecatd in vederea refacerii urmiririipenale;

c) redeschidere a urmdririi penale.

Pentru a se relua urmdrirea penall este necesar sd fie intrunite doud condi;ii curnu-

lative. gi anume:1. si existe unul din cazurile prevAzute de articolul 270 C. pr. pen.

2. s6 nu fi intervenit vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miqcare aacliunii penale prevdzutin articolul l0 C. pr. pen.

Reluarea urmdlirii penale se poate dispune de procuror, prin ordonanpd, in cazul in

care a fost suspendatf urmdrirea penald sau cdnd s-a redeschis unndrirea penal6, 9i de citreinstarrla de judecatd, prin sentinld sau decizi.e, in cazul in care s-a restituit cauza in vederea

refaceri i urmdririi penale.

L Reluarea dupd suspendareReluarea urmaririi penale dupd suspendare are loc cind se constatd ci a incetat cauza

care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penali care constata ci a incetat cauza

de suspendare inainteazd dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluirii. De exemplu,

dacd boala de care suferea invinuitul sau inculpatul nu il mai impiedicd pe acesta sd

participe la procesul penal sau invinuitul ori inculpatul s-avindecat.Reluarea se dispune prin ordonantd.

2. Reluarea in caz de rcslituireCdnd instanla de judecatd a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii urmdririi

penale, urmbrirea se reia pe baza hotdrdrii prin care instanfa a dispus restituirea. Cauza este

trimisd organului de urmdrire penald competent sd refacd urmdrirea penal[, acest organ

fiind obligat s6 efectueze urmf,rirea penalh potrivit dispoziliilor inscrise in sentin{d sau

decizie.

3. Reluarea in caz de redeschidere a urmdririiRedeschiderea urmdririi penale in cazul in care s-a dispus lncetarea urmdririi penale

sau scoaterea de sub urmdrire are loc dacd ulterior se constatd cd nu a existat in fapt cazul

care a determinat luarea acestor mhsuri sau ctr a dispdrut imprejurarea pe care se intemeia

incetarea sau scoaterea de sub urmlrire. Spre exemplu, s-a dispus lncetarea urmdririi penale

ca urmare a lipsei pldngerii prealabile in cazul infractiunii de vdtdmare corporald prev6zutd

de articolul 181 C. pen., ius6, ulterior, ca urmare a unei noi expertize medico-legale,

(Jrndrirea Penald 195

,se constata cd partea vdtdmati a suferit o infirmitate fizicd permanentd, fiind intrunite astfelelementele constitutive ale infracfiunii de vdtdmare corporali gravd, pentru care nu estenecesard pldngere prealabilS, acfiunea penald exercitdndu-se din oficiu.

^

Redeschiderea urnrdririi penale in acest cazse dispune cle procuror prin ordonanld.Redeschiderea urmfuirii penale se dispune qi in situafia in care instanla de judecat6,

potrivit att. 278t C'.pr. pen., admite pldngeiea irnpotriva ordonanlei sau rezolufiei procu-rorului de scoatere de sub urm[rire penald, de incetare a urmd.ririi penale ori de clasare qitrirnite.cauza procurorului in vederea redeschiderii urmdrirji penale.

in cazul in care instanta, potrivit arl. 27g1 c. pr. pen., a admis pldngerea impotrivarezoluliei de neincepere a urmdririi penale qi trimite cauza procurorului in,rid.."u inceperiiurmdririi penale, aceasta dispune inceperea urmiririi in condiliile prevazute de lege,

Dispoziliite instanlei sunt obligatorii pentru organul de umrdrire penali, sub aspectulfaptelor 9i intprejur6rilor ce urmeazd a fi constatate qi a mijloacelor de probd indicate.

4.9. Plangerea impotriva actelor Ei misurilor de urmdrire penaliCa o garanlie a respectdrii legii in procesul penal, legiuitorul a prevdzut posibilitatea

ca orice persoand nemullumitd de actele gi mdsurile dispuse in timpul urmariiii penale s6aibd dreptul de a face pldngere impotriva acestora.

Pohivit articolului 27s c. pr. pen., orice persoarrh poate f'ace plAngere impotrivamdsurilor gi actelor de urmirire penal5, dacd prin acestea s-a adus o vdtdmare intereselorsale legitirne. Se poate face pldngere, ln condifiile prevdzute in acest articol, gi impotrivarezoluliei sau ordonanlei de neincepere a urmaririi penale.

Prin aceasti reglementare s-au stabilit pi condiliile generale in care se pot {ace acestepldngeri, fiind necesar ca dosarul si fie in faza de urmdrire penali, pldngerea sd fie indrep-tatd impotriva actelor sau mdsurilor dispuse de organul de urmarire penal6, iar prin acesieacte sd se fi adus o vdt6mare intereselor unei persoane, chiar dacl aceasta nu este parte inprocesul penal. Aceastb vdtdmare trebuie sd fle doveditd de cel care fornruleazi pldnger.ea.

Actele gi misurile care pot fi atacate sunt de dou6 felur.i:

I. Acte Si nrdsuri dispuse de organele de cercetare penald.in acest caz pldngerea se adieseazd procurorului care supravegheazd activitatea

organului de cercetare penali gi se depune fie direct la acesta, fie la orfanul de cercetarepenal6' Inhoducerea pldngelii nu suspendf, ducerea la indeplinire a mdiurii sau a actuluicare formeazi obiectul plAngerii.

Cdnd pldngerea a fost depus[ la organul de cercetare penal6, acesta este obligat ca intemren de 48 de ore de la primire si o inainteze procurorului impreund cu explicatriile sale,atunci cdnd acestea sunt necesare.

Procurorul este obligat sd rezolve pldngerea in termen de cel mult 20 de zile de laprimire gi sd comunice de indat6. persoanei care a fdcut plingerea modul in care a fostrezolvatS.

2. Acte Si mdsuri dispuse de procurorPldngerea impotriva mdsurilor luate sau actelor efectuate de procuror sau efectnate

pe baza dispoziliilor date de acesta este reglementati de articolul 27g b. pr. pen.

Page 17: Drept Procesual Penal II Grile

196 DREPT PROCESUAL PENAL

Pldngerea se rezolvd de prim-procurorul parchetului sau de procurorul general alparchetului de pe l6,ngl curtea de apel ori de procurorul gef de sec{ie al Parchetului de pelAngd inalta Curle de Casalie 9i Justilie.

in cazul cdnd misurile gi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorul generalal parchetului de pe ldngi curtea de apel ori ale procurorul gefde seclie al Parchetului de pel6ngd inalta Cufte de Casalie qi Justi{ie ori au fost luate sau efectuaie pebazadispoziliilordate de c6tre aceqti4 plAngerea se rezolvd de procurorul ierarhic superior.

Pldngerea fonnulatd impotriva solufiei de respingere dispuse de procurorul ierarhicsuperior este inadmisibild,.

PlAngerea poate sA vizeze rczolutia de neincepere a urmdririi penale sau ordonantaori, dupd caz, rezolu{ia de clasare, de scoatere de sub urmirire penalS sau de incetare aunndririi penale.

Rezolufiile sau ordonanfele prin care se solulioneazd plingerile impotriva solufiilorde netrimitere in judecatd se comunicd persoanei care a Iacut pldngerea gi celorlalte per-soane intelesate.

Termenul pentru introducerea plAngerii este de 20 de zile de la comunicarea copieide pe ordonan{d sau rezolufie persoanelor interesate.

DupS r'espingerea plAngerii formulate impotriva actelor procurorului, se poate faceplAngele, in termen de 20 de zile de la comunicarea modului de solufionare, la instanfacdreia i-ar reveni, potrivit legii, competen{a sf, judece cauza in prim6 instanli, fiind apli-cabile aceleaqi reguli care au fost expuse la pldngerea impotriva soluliei de neincepere aumririlii penale.

Judecdtorul este obligat sd rezolve pldngerea in termen de 30 de zile de la primireaacesteia.

PlAngerea greqit indreptati se trirnite, pe cale adrninistrativd, organului judiciarcompetent.

Odatd ajunse in fafa instantei, persoana care a formulat pldngerea va avea calitatea depetent, iar adversara sa va purta denumirea de intimat. De exemplu, in cazul pldngeriiimpotriva rezoluliei de scoatere de sub urmirire penald formulate de partea vdtimati,aceasta va avea calitatea de petent, iar invinuitul va avea calitatea de intimat.

in procedura de judecatd a pldngerii formulate in temeiul art. 27Bt C. pr. pen.,instanla nu poate administra in mod legal proba cu martori, dupd cum rezulta din inter-pretarea alin. (6) gi (7) ale articolului.

Soluliondnd pldngerea, judec[torul poate sd pronun{e una dintre urmdtoarele solu}iiprevazute de alin. (8) al art. 278t C. pr. pen., respectiv:

|. respinge pldngerea, prin sentinfd, ca tardivb sau inadmisibilb, ori, dupi caz,ca nefondat6, rnen!inAnd rezolutia sau ordonanla atacata;

2. admile plhngerea, prkr sentinfd, desfiinleazd rezolufia sau ordonanla atacatd qitlimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale, dupd caz.

Judecdtorul este obligat sA arate motivele pentru care a trimis cauza proculorului, -indicdnd totodata faptele gi imprejurdrile ce urmeazd a fi constatate gi prin care amrme :'

mijloace de prob5".

,. ln cazul pldngerii formulate in baza art.278t c. pr. pen. de persoana fafi de care s-adispus neh'irniterea in judecatd gi care solicitb schimbarea temeiului de drept al solulie!dispuse prin rezolufie sau ordonan(d ori dispozilia cuprinsd in rechizitoriu, in ipoteza unei

r Anrerior ,"oin"a.ii"ii"'?'i;,'u'o. pqurrua' In wtonrtorul

.ea fi atacati cu reil -..,. r, rJ al al1, 27gt C. pr. pen., prin Legea nr. zl2/zrJlL,hotirdrea instanfei de

Urmdrirea penald

. ^ -' Decizia w.44/2008, Dronrrnrer; a. i-^r,^ -.- _*".*'i,*::1Jj;j;;;l!,?iffi:nfati de inalta curte de casafie qi Jusri{ie, publicao i' Monitorul oficiar ar

I

***:,**rt'i'i";t'i*fl:'rtffi-'ratd de inarta curre de casarie ei Justilie, pubricati,;Jll.];o n oiar ar R"_;;; ;:#ff :tfi il, irffilfond putea fi .,".*i

"r.i"ilrl

instrumentari complete.

*iillti;il'''#?*ii"1!'i,'trfi ,:'it#:r.liq:;:;ffi;ur,;,r'r;^^-. _l_, "i,,,,," ii)i";:::#,i"nz,[:;x:,':::i:ii.eriiurmtuiriip.nui.ll

"

::l:,,?l?,0.,. "xisrente-ia d",;,;,;;;;;;,il:';:#:ilT:l,liiff:.l,li1l.ii1#tillrl;in acest caz. actul

,.r.,a uri;. ii;'^ifi',.";i\[: ;:1'#: a insranlei il consriruie prdngerea persoanei ra care se

,..n,,,,11i"1111 g:J:1*,':iili." t'*.'va re-zoruriei, ordonanfei si dispoziliei dinnu poate pronunsa ,"r"Gi;:J;rT;T:TTi[T]li'ii1"nui" 'uu.lu.li.u.'insranta inveslirapoate reti'e

"-u*u ,pr" jud..ur"r. -ltn' (8) lil. c) c. pr. pen., respectiv ea nu

norararea judecito^rului.pronunfatd este defi nitivd3.Regutile i'vocare in rrutitrui'oJ;;;':.";'

?mpotriva soluliei oe nein"epere a u.ndririi o.nu,". ntot"t"azd cu cele enunlate la plangerea

Page 18: Drept Procesual Penal II Grile

Caprror,ul IIJUDECATA

Jutlecata este cea de-a doua fazi a procesului penal, care se desfdgoari in fa;ainstanlei de judecatE, din momentul sesizirii acesteia gi pdn6 la solulionarea definitivd a

cauzei penale.in aceastd fazd, instanla de judecati verificd intreaga activitate procesuald desfrguratl

atAt in faza urmdririi penale, cdt qi in cursul judecbfii, instanla avdnd posibilitatea sf, restituiebauza organelor de umirire penald in cazul in care acestea au efechrat activitbfi procesuale

{Er[ a respecta legea.

ObiectuljudecAlii este aflarea adevhrului cu privire la fapta cu care instanfa a fostsesizati, la persoana care a comis infracfiunea, precum gi solufionarea cu caracter definitiv a

cauzei.Instanla dejudecatb iqi exercit[ atribufiile in mod activ, in vederea afldrii adevdrului

qi a realizdrii rolului educativ al judecdJii.

Forma de desllqurare a judecd{ii este Sedinla de judecatd.in cusul judecilii, procurorul, precum qi oricare dintre pn(i pot f<lrrnula cereri, ridica

exceptii gi pune concluzii.Partea vdtdmatd poate formula cereri, ridica excepfii qi pune concluzii cu privire la

lahrra penald a ca:uzei. In caz de concurs de infracfiuni sau de conexitate, dreptul pdrliivitirnate se limiteazd lafapta care i-a cauzat vitf,marea.

Partea civild poate formula cereri, ridica exceplii gi pune concluzii in misura in careacestea au legdturd cu pretenfiile sale civile.

Inculpatul poate fonnula cereri, exceplii qi pune concluzii atdt cu privire la latura

civild, c6t gi cu privire la latura penald a cauzei.

I. PRINCIPIILE SPECIFICE FAZEI DE JUDECATA

Pe l6ngi principiile generale ale procesului penal, fazei de judecatd ii sunt specificeanumite principii: principiul publicitefii, principiul contradictorialitifii, principiul nemij-locirii 5i principiul oralit1fii.

l.l. Publicitatea Eedin[ei de judecatd

Potrivit articolului 290 C. pr. pen., ,,9edinfa de judecatl este public6", astfel ci oricepersoand interesatd poate asista la des{hSurarea activitAlilor procesuale sau proceduralespeci fi ce j udecd{i i.

Excepliile de la aceasti reguld sunt prevdzute expres de lege, acestea fiind:1. Minorii sub 16 ani nu pot asista la gedin{a de judecatd [art. 290 alin. (1)

C. pr. pen.'l;

JudecataI99

p64ilor ori din o fi ciu, poaretecrara E edinf d J.;;d ;nil ;ffi ;, Jt#TJff T"#ik,;parte zjudecdrii cauzei [aft.290 alln. (Z; C. pr. fen.1.3' $edinfa tn care are^loc judecarea infriciorului minor nueste publicf, [articolul 4g5aln. (2) c. pr. pen.J. Astfel, iedinfa i"

"o."-u.. loc judecarea irrr.u.to*rui nrinor sedesfdgoarr separat de celelalte qedintre. La Jesfbgurarea judecdlii pot asista serviciul deprobafiune de ra domiciliul minorului, parinlii acestuia sau, dupd iua tuto."r", curatorul,persoana in ingrijirea ori supravegherea careia r" ilr yijy,, #araiilii iur1t,o., precum gialte persoane,a caror prezenfa este considerata necesard de cStre instantd.cdnd incurpatur este minor sub 16 ;i, ;**d;;;.."ii';J.",,, poate dispuneindepbrtarea lui din gedinfd, dacd apreciazd "a.....tu..ujudecitoreascd qi dezbaterile arputea avea o influenlE negativd asupia minorului. l

crind in aceeagi cauzd sunt mai mulli incurpali, dintre care unii mi'ori 9i alfii majori,5i nu este posibil' disjungerea, instanlajudeca oipa proceo.rra obignuit., aplic'nd insd cuprivire la inculpalii minori dispoziliile privinJjuJJcarea minorilor.Declararea qedinfei secrete se- face in se91ng public{'dupa ascultarea pdr.f'orprezente qi a procurorului,,cdnd.participa lajudecatd. In timpur c6t pedinla este secretd, nusunt admipi in sara d" $"d1:f: olcat p'a'4ile, ."frezerrtanlii acestora, apdrdtorii gi celelartepersoane chemate de instanli in interesul .uur"ii -

"",uar,fffictarea dispoziliilor privind pubiicitatea gedin!ei de judecatd atrage sa'cfiu'ea

2' Dacdjudec*.u T f:qinl6 public' ar putea aduce atingere unor interese de stat,

::;ii:: "i:f,:"!{:",i,'::::!'^:!::: -:^r::i eJ,,oo,,, instansa,'ra ....*u'p.o,*orurui, a

l.Z. principiul contradictorialiti[iiPohivit articolului ltf c nr' pen., judecare a cauzei se desrdqoard in co'tradictoriu.Acest principiu se referf,.la irnprelurarea; t;;probele administrate iniala instanlei de

ii-,!?11;iilium si cererile ei excepliiie int".* *t supuse disculieipariu*, prccurorurui

1.3. Principiul nemijlociriiToate actele procesuale gi procedurare trebuie s6.se_efecfueze in rala comprefurui dejudecata, in ,nod direct. Acest'p.i""ipr" f*"0# "i;;;;;ffi;# fii oun. din com_pletul de judecatd sd ia contact direci c* probele administrate in i*" ol-".rarire penaldprin readministrarea lor ori prin ua-ini.t*i""-jJ'ioi proU".

1.4. Principiul oratitdgi

tfi:?'l::,tj:;,:l;j:i. :l"bireste cd,,qedinfa de judecatd se desfhqoard orar,,

*'f :i:$: :lii'l:i*, :':::T : ":: * I r"^ ; il;#'i"d;ill"llsii ^,, "

*':#;:i:i,xTiT:Tff ::,:.""j:l^f,$:,iffi ;#..11;il1,ffj:'d:*:ff ij:ili:l,;;lll*:#;#::.::t:",t";il1 ;;;;t;"0:T;#"#Jffii;ffi :,.:?',li; Jj,':,";punerea concluziilor se fac oral in fata ia- mstanlei de judecati, dar acestea se conseurneazd qiin scris

Nerespectarea acestui principiu are ca sancfiune nulitatea absoluti.

Page 19: Drept Procesual Penal II Grile

200 DREPT PROCESUAL PENAL

2. GRADELE DE JURISDICTIE, ETAPELE JUDECATII $I STADIILEPROCESUALE

Prin grade de juri-sdiclie se inleleg toate treptele pe care le parcurge o cauz[ pdnd lasolulionarea definitivd. ln sistemul judiciar autohton, judecata se infrptuie$e in trei gradede jurisdicJie, gi anurne judecata in primd instan{i, judecata in apel gi judecata in recurs.

Etapele iudecdlll privesc conlinuful activitafilor procesuale gi procedurale specificejudecbfii, existd.nd judecata in primd instan!6 9i judecata in c6ile de atac. Judecata in primainstan!6 se deslatoard in mod obligatoriu pentru realizarea scopului procesului penal, iarjudecata in cdile de atac este ldsata la latitudinea pdrlilor care pot sau nu sd atace hotdrdreaplonunlatd de instarrfa de fond.

Judecata in cf,ile de atac cunoa$te clasificarea in:

- judecatd in cdi de atac ordinare (apelul 9i recursul);

- judecata in cdi de atac extraordinare (revizuirea qi contestalia in anulare).Stadiile procesuale sunt cele in interiorul chrora sunt compartimentate etapele jude-

catii, acestea fiind: pregdtirea gedinfei de judecath, desfb"gurarea qedinfei de judecatd qideliberat'ea gi adoptar.ea hotdrdri i.

3. REGULI COMUNE PRIVIND JUDECATA

Judecata se desfdSoar[ la sediul irrstanlei. Pentru motive temeinice, instanfa poatedispur.re cajudecata s6 se desldqoare in alt loc, acesta fiind un caz de excepfie.

3.1. Pregitirea Eedin[ei de judecati

A. Fixarea termenuluiLa stabilirea termenului de judecati se tine seama de:- se vor judeca de urgenf6 pi cu precddere cauzele in care sunt inculpali arestali

preventiv, cltiar dac[ ace$tia sunt definufi in altd cauz6;- tot de urgenti gi cu precidere se vor jr-rdeca cauzele avand ca obiect infiac{iuni

flaglante ori infi'acliuni de corupfie constatate flagrant;- cauzele avand un grad sporit de complexitate (este evident cd in cazul acestor

dosare este necesar un interval de timp in vederea documentLrii membrilor completului).

B. Desemnarea conrpletelor de judecatdCompunerea completelor de judecatd se face la inceputul fieclrui an de cAtre

coiegiile de conducere ale instanfelor ln scopul asiguririi continuitifii completului.Repartizarea cauzelor pe cornplete de judecatb se face in mod aleatoriu, in sistem

informatizat.Cornpunerea completelor dejudecati este cea previzuti de lege:

1 judecd.tor la fond;- 2 judecitori lajudecarea apelurilor;- 3 judecdtori lajudecarea recursurilor.

Judecata

C. Citarea pir(ilor gi a altor persoane20t

Potrivir art.291 alin. (l) C. pr. pen., juOelegal citate $i p;o;.;;u este indeplinitd.

cata poate avea loc nunai dace pdrlile suntInfhti5area pirfii in instanfd, in persoand

avocat din oficiu, dacd acesra 6in urma a luut r."jlljlin .reprezentant ori avocat ales saulielegalitate survenita in procedura d. ;;;-" '-ganrra cu partsq reprezentata, acoperd orice

**"'olf ""L:f,T:l:::j:ii![,.u,,'.l,:Hl;ilii.l"', ji', jlllil.iif"#.a,a,esoriprinpattea cdreia. personal, pnlr reprezentant sau aDarator aleo ^_

le^rnten, precurn gipersoana insdrcinatd cu ,---'^*;:_-:''" sau prin funcfionarul sauun rermen de judecat' "j"#'r,:""T;i"T::lfl# :Tiil::*;{ftg" citalia pentrutennen in cunostinld, ctriar dacd ar lipsi d "r;;;;i;;;"""1"'"",1:*,

situafia fiind denumitd[iilor in care prezenfa acestora este obtigatort. p;;;;";;^;;;i;""''" tenrene cu excepfia situa-

De{inutii qi militarii sunt citali la fiecare'termen.

''"",,"?J!l i:i:"lt:",T,?T,i?.1;,T,lL"Jiiu,i*o"i $i interprerii preze'fi iau in cunostinfdCornpletul investit cu judecarea unei caur

p6rlilor', sd preichimbe primul termen .u, ,"r,r.,.,^l.,penale poale, din oficiu sau la cererea

l;piutui continuitd{ii completului in sitLra{ia t, JJ.:':Tt}i}li,:tult cu respecrarea pr.in-poate desfh$ura activitatea de judecard tu t..menrt ;;r;';;':. "otective

instanla nu ipiceleritate a cauzei. preschirnbarea ternrenului r.-,:_

...,_. ",r ur vederea solufiondrii cucamera de consiliu 5i fbrd citarea parlilor. pa4il".,::tlu:e^p-rin rezolufia judecatorului, infixat.

* -..*,": l/*!rru,' f 4rilte vor Ir cttate de indatf, pentru noul termenLa cererea per.soanelor care iau ternrenul in

spre a le servi drept jusrificar.e ru ro"ri a"'-u;;;, ;i,-'":"$,t.l;'f|iffif le in'rdneazd cirafii,

0,"."r::".1'J:::i#-*e in continttar', pa.tile ei ..r"rurt. i.,l;;;:':'r," parlicipd ra

D. Asigurarea apEririi

=,-,lt."i'lTf ;il::.,3."i,:HffiiJTJi#.lj:?' ji:,:.|:'^1.:te obrigatorie, judecdroru,

(art.29t4 alin. 1 C. p.. p"..; I masurl Penh'u desemttalea apar[toruluiInculpatur, cereralte parli gi apdrdtorii acestora au drenhrl ^^.,.ia cunogtinfd despre conlinutui dosarutui. A;;;';;,;'":'i:ff-", parcursuljudecdfii sd

dosarului la arhiva instanfei inainte O" t"r-.nui','":'". "" tcduzeaz| fie prin studierea,,:iffff. i" '^i" i":,i"""6, inainte a" i,,""f"."ieliill,1l!1i1,[:J"r,,,::"ffi;:,ffi;t:

Instanla permite incurpaturui definut s6 ia contact cu apar[torul sdu.

E. Alte misuri pregdtitoare

::d*:Jxi'.lfi [,:"il'1"::'h1?Jffi ::ffi ;3:run-:Ji::ii:n",.n,epen,ruanuintocmi qi afiga la instanfd, spre vedJre,.u 24;;;--"* :-: "':"u'Irxat, plecunr gi de a secauzelor fixate p.nt.uluJ".uta. re lnalnte de termenui de judetatd, lista

Page 20: Drept Procesual Penal II Grile

202 DREPT PROCESUAL PN,NAL

La intocmirea listei se tine seama de data intrdrii cauzelor la instanfd qi vor avea

intdietate cauzele in care sunt delinuli gi cele in cazul cirora legea prevede cd judecata se

face de urgen!6.

3.2. Reguli prtu'ind Eedin[a de judecatl

A. Conilucerea Sedinlei de judecatdPlegedintele conduce qedinla, indeplinind toate indatoririle pe care !e are de la lege gi

decide asupra cererilor fonnulate cle p[rfi, dacd rezolvarea acestora nu este datd in c[dereacornpletului, gi ia rndsuri pentru asigurarea solernnitdlii qi ordinii gedinfei de judeca16.

in cursul judecafii, pregedintele poate respinge intrebdrile formulate de pdrli gi deprocuror, in cazul in care acestea nu sunt concludente qi utile judecdrii cauzei.

Toate activitifile procesuale qi procedurale se des{bpoard in faza de judecatd subconducerea pregedintelui completr-rlui de judecatS, care asigurd astfel legdtura intre ceilalliparticipanli la procesul penal.

B. Strigarea cauzei Si apelul celor citayiPreqedintele amin!6, potrivit ordinii de pe lista de gedin!6, cauza a cirei judecare este

la rind, dispunAnd efectuarea apelului plrfilor gi al celorlalte persoane citate gi constatE. caredin ele sunt Drezentc.

Pdrfile se pot prezenta gi participa lajudecatd chiar dac6 nu au fost citate sau nu auprimit cita!ia, prepedintele av6nd indatorirea si stabileasci identitatea acestora.

in principiu, cauza este in stare de judecatf, numai dacd p6(ile sunt prezente.Potrivit articolului 291 C. pr. pen., neprezentarea pf,rfilor citate nu impiedicl

judecarea cauzei dacf, procedura de citare a fost legal indeplinitd gi dac6 nu existi unul dincazurile itr care prezen{a rureia dintre pdr}i este necesard (cum este, de pildA, in cazul in careinculpaful este minor sau areslai).

f)acf, pregedintele completului consider'[ ci este necesari prezenla uneia dintre pdrli,poate lua mdsuri pentru prezentarea acestora, dispundnd citarea lor gi arndndnd in acest scopjudecata.

in cazul in care judecarea cauzei se aman6, persoana prezenta nu se mai citeazdpentru termenele ultelioare, consider6ndu-se cd are termen in cunoEtin[d.

C. ,4sigurarea ordinii qi solemnitdyii SedinleiPregedintele vegheazA asupra mentinerii ordinii gi solemnitdlii gedinJei, putAnd lua

mdsurile necesare in acest scop. Preqedintele poate limita accesul publicului la gedinla dejudecatd, linAnd seama de mdrimea sllii de gedin!6.

PA(ile fi persoanele care asiste la qedinla de judecatd sunt obligate si pdstrezedisciplina qedinlei. Cdnd o parte sau oricare altd persoand tulburd gedinla sau nesocotegtemdsurile luate, pregedintele ii atrage atenfia sb respecte disciplina, iar in caz de repetare oride abateri grave, clispune indepf,rtarea ei din sald.

Partea indepdrtatd este chematd in salS inainte de inceperea dezbaterilor. Preqedinteleii aduce la cunoqtin!6 actele esenliale efectuate in lipsd pi ii citeqte declarafiile celorascultali.

.Iudecata203

D. Constotqrea infracyiunilor de autlientdPotrivit articorului

.7gg c. pr. pen., dacS in cursul gedinfei se sdvdrgegte o faptiprevazutd de legea penai6, pregedintele constatd acea fapta gi,identifica'p. rxpritl.,lncheind totodatd 9i un proces-verbal de constatare. Procesul-verbal intocmit se trimiteprocurorului.lnfiactiunile de audienfd sunt cele sdvdrgite in fafa completLrlui dejudecati, i'diferent

dacd acesta se afld in sala de gedinld sau la loiul unde se a"rnqo#indJcata ori in timpulunei cercetdri la fala locului.Instanta, dacd este cazul, poate dispune arestarea preventivi a inyiluifurui, iarpreqedintele emite un mandat de arestare a acestuia. Despre lr-ra.eu oc"st.i mdsuri se facemenfiune in incheierea de qedinf6. cel invinuit este trimis de iuauta procuromlui impreundcu procesul-verbal gi cu mandatul de arestare. Arestarea preventivd se poate dispune dac6sunt intrunite condifiile..gi cu respectarea procedurii pr"rra^t" oe urti.li"r" 146 gi urmd-toarele c. pr. pen. (audierea, asigurarea aptu'drii, aducerea l" ;r;;;i;F a invinuirii gi amotivelol arestdrii).Instanfa de judecati nu poate pune in miqcare acfiunea penald, aceasta posibilitate

revenind numai procurorului, aqa incdt nrdsura arestdrii preventive r" iou1" dispune numaipe l0 zile.

E. Veri/icarea sesiziirii insfanlei Si a arestdrii incutpatutuiPotrivit articolului 3.00 arin. (r) c. pr. pen., instanfa este datoare s6 verifice din oficiu,la prima infhfigare' regularitatea actului di sesizaie (rectrizitoriul, cererea de apel, cererea derecurs, contesta{ie la executare).Atunci cand se constati ch sesizarea nu este {dcutl potrivit legii, instanla de judecat6

dispune inlaturarea lipsurilor, fie de indatd, daca este posiUit, fie la til "lt. t"r,r,"r., pe care ilacordd in acest scop.

Daci neregularitatea nu poate h inldtr-rrati de indatr qi nici pr-in acordarea unuitermen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, invederea refacerii acestuia.Restituirea se va dispune prin sentin|6 in cazul primei instanle sau prin clecizie dacdeste instanfd de control.

- Hotdrdrea instanlei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului invederea refacerii actului de sesizaie este supusd caii ordinare de atac u r""u.srrtui intr-untermen^de 3 zile de ra pronunlare pentru cei prezenfi.qi_de tu .o-uni"u..;;;h ;;ilip;i *

In cauzele in care inculpatul este trimis injudecatd in stare A.'"r.rt, instan{a estedatoare si verifice din oficiu, in camera de consiliu, legalitatea iiL*"mi.i" arestrrii pre-ventive, inainte de expirarea duratei mdsurii.Dacd instanfa constata cd temeiurile care au determinat arestarea impun in conti-nuare privarea de libertate sau cd existd temeiuri noi care iurtiitra priu"rea de libertate,instanfarnen!ine, prin lncheiere motivatd" arestarea preventivd.

- cand instanla constatd cb temeiurile care au determinat arestarea preventivi auincetat sau ci nu existd temeiuri noi care sd justifice privarea .i" riu.rt-ut", dispune, prinincheiere, revocarea arestirii preventive 9i punerea cle inoata in libertate; i"d"tul;i'i;

^ - . , I Pt"L-t". nr' )oil/Ifl (28)12007, pronuntata de inalta curte de casa{e qi Justilie, publicatd in MonitorulOficial al Rom6niei nr. 570 din 29 iulie 2b0g_

Page 21: Drept Procesual Penal II Grile

204 DREPT PROCESUAL PENAL

cauzele in care inculpatul este arestat, instanta legal sesizata este datoare sf, verifice,in cursul judecalii, legalitatea qi temeinicia arestSrii preventive, proceddnd potrivit regulilorenunfate in capitolul privind m6suriie preventive.

F. Rezolvarea chestiurtilor incidentePotrivit articolului 302 alin. (l) c. pr. pen., instanfa este obligatd sd pund in disculie

in contradictoriu cererile gi excepfiile ridicate in cursul judecdtii de odtre procuror sauoricare dintre pdrli ori excepgiile ridicate din oficiu gi sd se pronunle asupra lor prinincheiere rnotivatd. Sple exemplq se poate invoca o excepfie de necompetenli teritorial[sau materialf,, se poate invoca un caz de incompatibilitate sau se poate cere recuzarea unuijudecator ori a procurorului.

Instanla se pronun{b pfin incheiere motivatd gi asupra tuturor mdsurilor luate inculsul judec5lii.

G. Su spenda rea j u decdlii

. Judecata se suspendd c6nd se constatd pe baza unei expertize medicoJegale ciinculpahrl sulerA de o boald gravd sau in caz de extridare activir.

Antelior abrogdrii alin. (6) al art. 303 c. pr. pen. prin arr. III pct. I din Legearu' 17712010, judecata putea fi suspendatd gi in cazul in caie a fost ridicatb o exceplie detreconstitufionalitate2. Apreciem cb rafiunea legiuitorului care a stat labazaabrog6rii acestuialineat a fost faptul ci de cele mai multe ori excepliile de neconstitulionalitate erau invocatein mod abuziv pi in scopul tergiverstuii judecdfii.

1. Suspendarea.ittdecdsii ca unnare a bolii grave a inculpatuluiArticolul 303 C. pr. pen. stabile5te condifiile in care se poate dispune suspendarea

judeca!ii.Astfel, cAnd se constata pe baza unei expertize medico-legale cd ir.rculpatul sufer6 de

o boalS gravd, care il impiedicd sd participe la judecatd, instanla dispune prin tncheieresuspertdarea procesului penal pdnd cAnd starea sAnAt5fii inculpafului va permite participareaacestuia la judecatd.

Incheielea datd in primd instanld prin cale s-a dispus suspendarea cauzei poate fiatacata separat cu recuts la instanta superioarl in termen de 24 de ore de la pronunfare,pentru cei prezenfi, 9i de la comunicare, pentru cei lips6. Recursul nu suspend6 executareapi se judecd in termen de 3 zile.

Dac6 sunt rnai mulfi inculpafi, iar temeiul suspendbrii privegte numai pe unul dintreei ;i disjungerea nu este posibild, se dispune suspendarea intregii cauze.

Procesul penal se leia din oficiu de lndatd ce inculpatul poate participa la judecatd.Instanla este obligati si se informeze periodic dac6 mai subzistd cauza care a determinatsuspendarea procesului penal.

. ' Art. III pct. I din Legea nr. 17712010 pentru nodificarea qi completarea Legii nr. 47/1992 pivindorganizarea 5i funclionarea Cur[ii ConstitufionalJ, a Codului de protedura civild pi atodrtui de procedwdpenald al I(ominiei, publicati in Monitoml oficial al Romdniei nr. en aio a octombrie 20I0.

Potrivjt alin. (6) al afl. 303 C. pr. pen. cile a fost abrogat, instala era obligard sd suspendejudecata" prininc'lreiere motivati' 9i in caarl in cae a fost iidicata o exeplie de nemnstitulionalitatie, pdni la solu$onarea de catreCurtea Constitutrionald a excepfiei. incheierea de susperiare era supusd recursului in termen de 24 de ore de lapronunfare, pentru cei prezenli, qi de la conrunicare, pentru cei lipsd. iecrusul se judeca in termen de 3 zile.

.Iuclecata205

;i:,,t.

:.,.1, '

'k|

2. suspendareajudecdyii in cca de extrddare activd

-

:1,.,1#:Ji:;,;".;::i?,:":jy1i::l "", persoane in ve<rerea judecdrii intr_o cauz6penal6, i'stanfa pe rotul Tlia.se ufia ""r"";;;"H;;;" ilffi;X#;Tffi::T;:r:#rX:

:::ffii:::J1,9*rii pand ra dara ra care stitrJloricitat va;";;"i;il;rarea sa asupra

Dac6 se solicit'.IlTiir*,r"ui.iucurnat judecat intr-o cauzd cu'rai murli incurpafi,instanfa poate dispune, i' interesur unei bunejudecdfi, disju'ger.eacauzei.Incheierea de suspenda.e este supusd ,."u^rtui in t".i"n d" 2t;; ore de la pronun_tare, pentru cei prezenti, gi de ra.orrruni.ur., pentru cei lipsa. Recursur sludeca in 3 zile.H. Note privind desfdpurarea procesulttiDesllqurarea gedintei.de.jud..utd ,. inregistreazd cu mijroace tehnice audio.In cursur qedinfei de judecat4 grefierur

-.on..n rr.*a toate afimatiire, intrebdrile gisusfinerile celor prezenfi, inclusiv_ale p-regedintelui ;;,rr;;"rdffi;fi"ffi:

Notele de sedit(d s.unt acteleprin .ur. g*fi.rur consemneaJa -"J"1 o. desfbgurare agedintei de judecat4 confinutul actelor orut. "f.tote, precum gi toate aspectele discutate in

iiiil'i,ii.1'"t[ii' Procurorul qi pirfile pot c"re citirea notero, ;i-;;;, lor de cdtre

Participanlii la proces au drephrl sd conteste notere grefier.ului. i' acest caz, notelejlT*l;,iot"te 9i, eventual, compleiate ori rectificare pe bala in..gi.traiito, din Eedi'fa de

Dupi terminarea gedinfei de judecati, participan{ii ra pr.oces primesc, Ia cerer.e, c6te

ffiil:iffirnotere Brefierurui' iia.est caz, noteie g.efieiurui ;J;i;';;;"rtate pd.i ra

I. incheierea de SettinldDesl6qurarea procesurui in gedinla de judecarf, se consemneaz, intr_o incheiere degedinfi care este alcetuita din:L partea intr.oductivd. (practicaua), care trebuie sd conlind:a) ziua, lun4 anul 5i denumirea instanlei;b) menfiunea dacd gedinla a fost sau nu publicd;c) numele gi prenumele judecdtorilor, procurorului gi grefierului;

3,ii1*;1, ?::i5j:"1:Tl'::i:r.ru"'iro' ei ur"'"!ro,;i;';;^".'" care parricip6

:?, ilT? :'":::: "T,: :: T": 1': y r :; "*4 ;.i*'l: ru* * ;i;'# ilH::"" ffi [:.",',ut':.,'"-:l:::-.::1::1,* menlir.rnea pil,;; il;:'rr,i,,*i,Jjjl,lT,;

e) enun{area faptei pentru care inculpatur "

r"rt r.i",irir-:;;";;;;ii".tere cte rege incare a fost incadratd fapta;2. partea descriptivd, care con!ine:a) inscrisurile care s_au citit in $edinlA;

o.o""rl' cererile de orice

'aturi formulate ie procuror, de pirli pi de ceilalri pa'ticipa,fi la

c) concluziile procurorului gi ale pd{ilor;3. dispozitivul, care confine:

"n-,*-,r:;T;Jl;.tuu* in cursul gedinfei. De exenrplu, mdsura admiterii unor probe, mdsura

Page 22: Drept Procesual Penal II Grile

206 DREPT PROCESUAL PENAL

incheierea se intocmegte de grefier in 24 de ore de la terminarea gedinlei gi se

senrneazA de preqedintele completului de judecatd 9i de grefier.

cdnd hotdr0rea se pronunfa inzhn in care a arnrt loc judecata, nu se lntocmegte o

incheiere separat6.

4. REGULI PRTVIND SOLUTIONAREA CAUZEI

Solglionarea cauzei presupune, conform articolului 306 C. pr. pen., deliberarea gi

pronunfarea trotirdrii.Deliberarea qi pronunlarea hotbrdrii se fac de indatd, dupd incheierea dezbaterilor.

Pentru motive temeinice, deliberarea qi pronunlarea pot fi amdnate cel mult 15 zile.

4.1. Deliberarea

Deliberarea este activitatea prin care judecdtorul sau membrii completului de

judecati chibzuiesc cu privire Ia solufia ce urrriooz6 a fi pronuntata.

La deliberare iau parte numai nrembrii completului in fafa clruia a avut loc dezba-

terea. Procurorul, p6rlile sau apArdtorii, nefiind membri ai completului de judecatd, nu iau

parte la deliberare.Completul de judecatd delibereazd in secret, pentru a nu fi influen{at sau pentru a nu

se exercita presiuni asupra lui.

4-2. Luarea hotdrArii

Hotf,rdreajudecatoreascA reprezint6 actul prin care se solulioneazA procesul penal.

Atunci cAnd hotdrdrea se ia de un singur judecitor (de exemplu, la judecata in primlinstan{6) hotdrdrea reprezint6 actul de voin!6 al acestuia, care ipi are izvorul in convingerea

intimd a judec6torului dupd examinarea materialului probator de 1a dosar.

HotarArea luati de un complet de judecatd format din mai mulfi judec[tori (cum este

cazul judecdrii in apel sau recurs, cu 2 sau 3 judecitori, dup6 caz), trebuie sf, fie rezuitatul

acordului mernbrilor completului de judecati asupra soltlliilor date chestiunilor supuse

deliberdrii.CAnd unanimitatea nu poate fi intrunitE, hotirdrea se ia cu majoritate'Dacd din deliberare rezultA mai mult decdt doud pdreri, judecitorul care opineazd

pentru solu{ia cea mai severd trebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa.

Existd posibilitatea ca un judecitor si aib[ o opinie separatf, de cea a majoritafi.Motivarea opiniei separate este obligatorie.

Dacd un complet de judecat[ este format din doi judecdtori qi unanimitatea nu poate

fi inkuniti, judecarea cauzei se reia in complet de divergenld.

4.3. Minuta

Pohivit art.3O9 C. pr. pen., rezultatul deliberirii se consemnetvf, intr-o minut6.

Astfel, ntinuta poate h definit[ ca fiind actul procedural in care se consemneazd

reznltatul deliberirii qi care se redacteazd irnediat dupd deliberare.

Judecata207

Minuta trebuie sd aibd confinutur prevdzut pentrr-r dispozitivul hotdrdrii, adic6 vacuprinde solulia datd cu privire la latura penala 9i civila u "uurii.In confo.mitate cu prevederile articorului 309 c. pr. pen., minuta se semneazd dentenrbrii cornpletului de judecatd.

Minuta nu trebuie semnata de grefier deoarece acesta nu face parte din compleful dejudecatdr.

Neintocmirea minutei sau nesemnarea acesteia de cdtre tofi judecdtorii care au luatparte la dezbateri se sancfioneazd cu nulitatea absoluth a judecdfii-Minuta va fi intocmittr in doui exenrplare original!, unul ur.mdnd a fi atagat la dosarulcauzei, iar celiralt se depure, spre conservare, la doiarur de minute

"i i"J."t.i.

4.4. Pronun[area hotirdriiHot6r6rea se pronunfd in gedinfd public' de c6tre preqedintele compretului de jude_

catd asistat de grefier, indiferent de caracterur public sau ,"p"!ri" "i s"jinj"i o";uo""uta.La pronunlarea hotdrdrii pdrfile nu se citeaz^ gi nu este outigui;.r" prezenra pro_ctrrorului' Pronunlarea se. face de cdtre pregedintele cornpletului o. iiJ.."ta, nefiind obli-gatorie prezenfa intr.egului conrplet.

Hotirdrea se redacteazd in cel murt 20 de zire de la pron'nfare.Pronunfarea constd ?n citirea de cdtre pregedintele compleiului de juclecatd a minuteicare cuprinde sorufia datd in cauzd. pronunlarea reprezinta momenful iin .ur. incepe sdcurgr termenul de exercitare a crii de atac, pentru procuror Ei pfirlile prezente la dezbaieri gi

Ia pronunfare.Nerespectatea dispozi{iilor pdvincl pronunfarea atrage sancfiurea lulitdlii relative.

4.5. Redactarea qi sernnarea hotdrAriiHotdrdrea se redacteazd de unul din judecltorii care au participat Ia solulionarea

cauzei 5i se semneazd de tofi membrii completului 5i de gr:efier.caz de impiedicare a vreunuia diitre rnembrii complefului de judecat6 de a semna,hotdrdrea se semneazd in locul acestuia de pregedintele conrplefului. 'o".a

gi prepeclintelecompletului este impiedicat a semna, hotdrdria se semneaza di pregedintele instanfei.+ cand impiedicarea privegte pe grefier, hotrrdrea se

-semneaza de grefierur-gef.

In toate cazurile se face menJiune pe hotdidre despre cauza care a determinat impiedicarea.Hotdrdre a j ude c dt ore as cd are urmdtorul conlinut:a) partea introductivd (practicaua), care trebuie s6 contind:- ziua, luna, anul gi denumirea instantei;- compunerea completului de judecatd;- menfiunea dacd Eedinla a fost sau nu publicd;- numele gi prenumelejudecdtorilor, procurorului qi grefierului;- date generale privind obiectul caurei;b) partea expozitivd (considerentele), care confine:- menliuni privind obiectul concret al judecdlii;- starea de fapt ciue se refine in urma probafiunii pi a dezbaterilorjudiciare;

I Curtea de Apel Bucuregti, secfia I penala, decizia nr. 204/1996.

Page 23: Drept Procesual Penal II Grile

208 DREPT PROCESUAL PENAL

,

"ec* r. ,*al/2*6, pronunfatd de lnalta Crute de Casafie pi Justifie, pubticatd in Monitorul oticial

- incadrareajuridicfl a faPtei;

- solufia ce se desprinde din cele relinute in fapt 5i in drept'

c) dispozitiwl, care este identic cu minuta.

dispozitir,ul hot[rArii trebuie sd cuprindd mentiunea cd pronun{area s-a fEcut in

gedin{6 pubiic6. Nerespectarea acestei cerinle atrage sancJiunea nulitblii relative a hotdrdriir.

4.6. Categoriile de hotdrdri judecdtoreqti

Confomr articolului 3I i C. pr. pen., hotf,rdrile judecdtoregti sunt: sentin{ele, deciziile

gi incheielile.Sentinlele sunt hotbrarile prin care cauza este solulionatd de prima instan!6 de

judecat[ sau pril car.e aceasta se deZinvestegte fhr6 a soluliona cauza. De exemplu, jude-

catoria pronurlp, in principiu, sentinle in toate cauzele pe care le solulioneazl. Tribunalul

pr.onunld sentinle numai in cauzele pe care le solufioneazd in prirni instan{6, adici cele

prevdzute la articolul 27 pct. 1C. pr. pen. (omor, darea de mitd" luarea de miti" infracliunea

de spalare de bani etc.).sentinfe de dezinvestire sunt, de exemplu, sentin{ele prin care se declin[ competenla

sau se r.estituie cauza procurorului in vederea refacerii urm[ririi penale.

Deciziile sunt hotdrdrile prin care instanla se pronunlA asupra apelului, recursului,

recursului in interesul legii, pi'ecum 9i hotfudrile pronunlate de instanla de recurs in

rejudecarea cauzei. De exJmplu, apelul fo'rnulat impotriva sentinlei prongnlate de tribunal

se soluJioneazb prin decizie de c6tre curtea de apel.

Toate celelalte hot6r.6ri date de instanle hr cursul judec6lii se numesc tncheieri.

Acestea se deosebesc de incheierile de gedin[6, examinate urai sus' care confin doar dispo-

zi{ii patfiale ale instanlei dejudecatd.' iicheierile nu solu;ioneazd fondul cauzei, ci doar anurrite incidente procesuale sau

chestiuni prealabile, ori solutioneazd anumite proceduri judecate separat de fondul cauzei'

De exernplu, incheieri plivind necompetenfa instantei sau incheiere de prelungire a arestarii

preventive.

al Rorn6riei m. 188 dirr l9 martie 2007

Cap I ToLUL IIIJUDECATA iN prunrA TNSTANTA

- Irrdecata in prima irrstanfa are ca obiect judecarea faptelor. gi persoanelor. la care seface referire in actul de sesizare.a instanfei, dar i a faptelor gi p.rrouniroilu "u..

se refer6 oeventual6 extindere a procesului penal.Participanlii_la judecata in primd instanfd sunt:- Instanfa tle judecatlPot judeca in pfimd instanfd toate instanlele, incrusiv inalla curte de casafie qi

Justifie, in funcfie de cornpetenfa pe care acestea o au confonn legii. Instarrfa de judecatd, infazajudecdlii, are rolul de conducitor al procesului penal.- ProcurorulProcurorul este obligat, potrivit articolurui 3 r5 c. pr. pen., sd participe la gedinlere dejudecatd ale judecdtoriilor, in unndtoarele situafii:- cAnd instanla de judecata a fost sesizati pritr rechizitoriu;- in cauzele in care legea prevede pentru intiacfiurlea sdvdrgitd pedeapsa inchisorii de

3 ani sau mai mare;- in cauzele in care unul dintre incurpafi se afl6 in stare de dete'fie;- in vreuna dintre situatiile p'ev6zut-e de art. l7l alin. (2) c. pr.'pen., respectiv atuncicand inculpatul este Ininor, internat intr-un centru cle reeducare sau intr-un institut medicaleducativ,. cand este refillut sau arestat chiar in alt6.cauza, c6nd faf[ de acesta a fost dispus5masura de siguranfd a internirii rnedicale sau obligarea'la h.atamenin"r"Oituf chiar i' alt6cauzi ori cdnd organul de urmf ire penald sau instanta apreciazdc[ invinuitul sau inculpatuinu gi-ar putea face singur ap.rarea, precum pi in alte cazirri prevdzute ae feje;- in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inciisorii.La gedinlele de judecatb privind alte'situalii, p.o"uro-l paLticipa-cana consider6necesar.

!;il

.+

'ljt

La gedin{ele de jr,rdecatA ale celorlaltegatorie in toate cazur.ile.

lnstanfe, participarea procuror.ului este obli_

In desfbgurarea cercetirii judecitoleqti pi a dezbaterilor, procurorul exercitd rolul s6'activ in vederea aflirii adevdrului gi a respecte;ii dispozifiiror regale.Procurorul este liber sd prezinte concluziile pe care le c6nsidera intemeiate, potrivitlegii,

'tindnd sealna rle probele administrate. Cereriie gi concluziir" f.o*to*rui lrebuie s6tre motivate.

,, C6Td cercetarea judecdtoreasci nu confirmi invinuirea sau cAnd a intervenit vreunaqrn cauzere de incetare a procesului penal prevazute in art. I 0, procurorul pune, dup6 caz,concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului'pinui-.- -t -'- '

- Inculpatul

.ra judecata in prim6 instan{d, incurpatul trebuie s[ se prezinte, ins6 judecareaacestuia se poate face 9i in lipsa sa. De la aceastd reguld legea p..uid. o exceplie c6ndjude-cata nu se poate face in lipsa inculpafului, gi anurne cdnd acesta se aflh in stare de detinere.

Page 24: Drept Procesual Penal II Grile

210DREPT PROCESU.{L PENAL

solemnitatea 9i disciplina gedinlei de judecat6'

ffi ::: ::11;5iffi #i; ;;, " "- "'* a "', 'n

ord inea insc:':.1l ::*, i"::" jT:,o"ufiEi,lllioil""lL#'..'r"; ;T;;;;;;li::-"::f::dac6 s-aindeprinit procedura

f "i

ui. 9i care dintre persoanele citate sunt prezente lajudecatS',^^J:-+^l^ ^^n1;#ffi HH;:i;;;i;"';44til;';';sedintere'"'P",T.y'^::t:'""":i*'i'f ::

ia*,ri,il""")):i:;;: i;";;,i'"a;;ilil;;i '" una in stare de delinere, preeedintele se

..,1.,: I^ "ocitnre

- Partea vItImatI, partea civili, partea responsabilS civilmente

Sunt citate penftu ca acestea str poat6 puiti.ipu la proces. Aceste pdrli pot fi

reprezentate.- APirdtorulEsteobligatsSparticipelajudecatainprim6instanldincazurile-incareasistenla

iuridica este obligatorie, indiflrent iaca esre apardtor ales sau numit din oficiu

Exper!ii, traducltorii, interpreliiParticipd lajudecatd in condi{iile legii'

1. MASURI PREMERGATONNT

inscopulrepartizdriipecompletegiastabiliriiprimuluiternrendejudecatd,dosarelenou formate, oupa inregistrare in registraiura instanfei vor fi repartizate aleatoriu de c6tre o

f"rsoan6 desemnatd in acest sens' pe complete'

Dupd repartizu.", aorur"r"'uor fi pieluate de preqedintele sau d-e unul dintre membrii

completului de juoecata, car" uu luu mdsurile ce se impun pentru pregitirea judecilii'

pentru inculp", ,ifi":" trebuie s6 fie inm'natA cu cit pulin 5 zi! ]laintea

termenului

fixat. odatf, cu citalia, inculpatului aflat in stare de delinere i se comunicd 5i copia actului

de sesizare a instanlei'in cauzd se vor cita pi celelalte pdrfi, precunr pi martorii, experfii, interpre{ii sau tra-

ducdtorii care trebuie sd participe la procesul penal'

DacSinculpatulest"ur"stut,minorsaumilitaroriestetrimisinjudecatipentruofapt6 pentru

"ur" urirt.Jful*ioi"a .u" obligatorie, atunci se iau mf,suri pentru desemnarea

unui apf,rdtor Ain onciuiiin a"est '"n'' '",iu

face adresd la baroul de avocali'

pregedintele "";;;;h";a lua'misuri pentru intocmirea la tirnp a listei cauzelor

fixate pentru termenul ;il"J*"u, listS ce va fi afiqatd la instanldL, spre vedere, cu 24 de ore

inaintea termenului de judecat6'

2. SEDINTA DE, JUDECATA

Potrivitarticolului3t7C.pr.pen.',judecatasemirginegtelafaptagilapersoanaar6tat6 in actul de sesizare a instan.tei, iar in caz de extindere i procesului penal' 9i la fapta 9i

persoana la care se referd extinderea"'

Deschiclerea sedinlei cle judecatd se face de pregedintele completului de judecat[ 9i

din acest moment aui. i"rrounele prezente in sala de judecatd au obligalia de a respecta

intereseazd dac6 a primit cu 5 zile inainte- de termenul de judecatd copia actului de sestzare

a instanlei. cancl actul nu a fost comunicat, ou"a l""urputrrl cere, judecata se am6n6' iar

2tlpregedintele ii inmdneaz6 o copie de pe actul de sesizare a instanJei, fXc6ndu-se mentipnedespre aceasta in incheierea de pedinld.

De asemenea, judecata se amdnd Ia cererea incr.rlpatului, cdnd comunicarea s-a {hcutcu md pulin de 3 zile inaintea termenului de judecatd.

Dupd verificarea prezenfei celorlalte pdrfi se face apelul martorilor, experlilor siinlerprelilor gi se va verifica prezen[a acestora. Pentru martorii, experlii sau interpretii carelipsesc se va verifica indeplinirea procedurii de citare.

Potrivit articolului 319 alin. (l) C. pr. pen., pregedintele completului cere martorilorprezenli sd pdrf,seascd sala de gedinfd gi le pune in vedere sd nu se indepirteze ibr6incuviinlarea sa. La fel, vor fi indepdrtate din sala de gedinfd gi alte persoane care aucunoqtin{i de faptele sau imprejurbrile de fapt ale cauzei qi ar putea fi audiate ca martori.Aceastd mdsurd se explici prin necesitatea prote.j[rii martorilor de posibilele influenfe lacare ar putea fi expugi prin ascultarea discutiilor pllrtate in gedinfa de judecatb inainte deascultare.

Expe4ii qi interprelii rdmdn in sala de qedinld, afard de cazul in care instanla dispunealtfel.

PreEedintele verificd legalitatea sesizdrii instanlei qi regularitatea actuiui de sesizare.Potrivit articolului 197 alin. (2) C. pr. pen., dispoziliile privind sesizarea il'rstantei suntimperative sub sancliunea nulitdlii absolute. Astfel, trebuie sd se verifice conlinutul actr-rluide sesizare. De exemplu, atunci cdnd este sesizatf, instanla cu judecarea unei irrfracfiunipentru care procurotul a efectuat urmdrirea penal6, se va verifica daci rechizitoriul a fostconfirmat de primul-procuror.

Martorii, experlii gi interpre{ii prezenfi pot fi ascultafi, chiar dacd nu au fost cita}i saunu au primit citafie, insi numai dupd ce s-a stabilit identitatea acestora.

Preqedintele completului explici persoanei vbthmate cd se poate constiftri palte civildsau cb poate participa ca parte v[tdrnatd in proces.

Pregedintele completului intreabd procurorul gi pdrlile dacd au de formulat excep.tii,cereri sau propun efectuarea de probe noi.

Excep{iile ridicate in aceasti fazd sunt de naturd sI impiedice judecalea fondului,spre exemplu, cele privind neconrpetenta instanfei, neregularitatea actului de sesizare saunulitatea absolutd a urmdririi penale.

in cazul cdnd se propun probe noi, trebuie arf,tate faptele gi imprejurdrile ce urmeazia fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afld acesternijloace, iar in ce privegte martorii gi experlii, identitatea qi adresa acestora.

Procurorul qi parlile pot cere adminish'area de probe noi 9i in cursul cercetdrii.ju-decdtoreqti.

3. CERCETAREA J UDECATO REASCA

Instan{a incepe efectuarea cercetirii judecitoregti, cdnd cauza se afl6 in stare dejudecatd, adicd atunci cAnd procedura de citare a fost indeplinitA $i nu existf, un impedimentprocesual care si ducd la amdnarea cauzei.

Cercetarea judecdtoreascd are ca obiect readministrarea probelor efectuate in cursulurm6ririi penale gi administrarea de probe noi, asigurdndu-se in acest fel respectareaprincipiului nemijlocirii 9i al aflErii adevdrului.

Page 25: Drept Procesual Penal II Grile

2t2 DREPT PROCESUAL PENAL

Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecdtoreascA este previzutd ln dispo-zi;iile articolelor 322 gi urmltoarele C. pr. pen., gi anume: citirea sau prezentarea succinta aactului de sesizare a instanfei, ascultarea inculpatului, ascultarea coinculpa{ilor, ascultareacelorlalte pdrji, ascultalea martorilor, expe(ilor sau interpre!ilor, prezentarea mijloacelor deproba.

Instanfa poate modifica aceastd ordine, cdnd este necesar pentru buna desfrgurare acercetiriijudecdtoregti. Cdnd inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusdanterior ascultArii acestuia.

3. l. inceperea cercetirii judecltoreqti

Pregedintele completului dispune grefierului citirea actului de sesizare a instanfei sausd facd o prezentare succintd a acestui act. Apoi, pregedintele completului explici inculpa-tului in ce constl invinuirea ce i se aduce; totodatl aduce la cunogtinfi inculpatului ci aredleptul de a nu face declarafii, atrig0ndu-i aterrfia cd ceea ce declard poate fi folosit gi irnpo-triva s4 precun gi cu privile la dreptul de a pune intrebari coinculpaJilor, celorlalte pd.r!i,maftorilor, experfilor, precum gi a da explicalii in tot cursul cercetdrii judecS.toreqti, c6.nd

socote$te cA este necesar.Instanfa procedeazd apoi la ascultarea inculpatului, care se realizeazd dupi regulile

expuse in partea generali a cursului.Inculpatul este lAsat sa arate tot ce gtie despre fapta pentru care a fost trirnis in

judecatd, apoi i se pot pune lntrebbri de cdtre preqedinte gi in mod nemijlocit de ceilallimembri ai completului, precum gi de citre procuror, de partea vStirnatd, de partea civiln, depaltea responsabil[ civilmente, de ceilalli inculpali gi de ap6rdtorul inculpatului a cbluiascultare se face.

Instanla poate respinge intrebdrile care nu sunt concludente gi utile.cauzei.Inculpatul poate fi reascultat ori de cAte ori este necesar. Daci sunt mai mulfi

inculpafi, ascultarea fiecdruia dintle ei se face in prezenfa celorlalli inculpafi.CAnd interesul aflirii adevdrului cere, instanfa poate dispune ascultarea unuia dintre

inculpafi, fdrl ca ceilalli sd fie prezenti. Declara]iile luate separat sunt citite in mod obli-gatoriu celorlalli inculpali, dupd ascultarea lor.

Ulterior, inculpatul poate fi ascultat in prezenla celorlalfi inculpali sau a unora dintre ei.Potrivit articolului 325 C. pr. pen., cAnd inculpatul nu-9i mai amintegte anumite fapte

sau imprejurbri sau c6nd existd contraziceri lntre declaraliile fbcute de inculpat in instanli gi

cele date anterior, preqedintele cere acestuia explicalii, putdnd da citire, in intregime sau inpade, declara!iilor anterioare.

Cdnd inculpatul refuzd sd dea declaralii, instanfa dispune citirea declara{iilor pe careacesta le-a dat anterior.

Dupd ascultarea inculpatului se procedeaz| la ascultarea celorlalte pdrli (parteavetdmata, partea civil6, paftea responsabild civilmente). Dispoziliile de mai sus privindascultarea inculpatului, a coinculpa{ilor gi a citirii declarafiilor anterioare ale inculpatului se

apliciin mod corespunzdtor gi Ia ascultarea acestora.Ascultarea martorilor are loc dupd ascultarea inculpatului gi a celorlalte phrJi dh

procesrrl penal.Dupi ce martorului i s-au pus intrebdri de instanfb gi de procuror, el este intrebat de

partea care l-apropus gi apoi de celelalte p6(i. l

Judecata in primd instanld

Martorul "ar"

pos311, un inscris rn resatulf,lu depozitria fdcutd pohte s5 il citeascd ininstanfd. procurorul qi partile au dreptul ,a'ourin.r. insciisul, iar iisiungu poate dispunerelinerea inscrisului la dosar, in original ,* in-*pi".Dacd ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibild, instanfa dispune citireadepozifiei date de acesta in .*rut_u.,naririi-i"nut. qi va fine r";;;;" ea ra judecareacauzei' Instanfa dispune citirea declardtiilor ariterioare 9i atunci .anJlnu.torul face decla-rafii care sunt in contrazicere cu cele daie u"t*ior.Dacd unul sau mai murli martori lipsesc, instanfa poate dispune motivat fie co.ti_nuarea judec6{ii, fie am6narea cauzei. rtaurto-i"ur" Irpsegte ,";r.iit-,1"t'ioate fi adus sirit.Martorii ascultali.ranr6n in salS' Ia dispozilia instarrfei, p6rri la terminarea actelor decercetare judecStoreasci care se efecfueazd in gedinfa ."rp."tiua. ou"a iarrrunla gdseStenecesar, poate dispune retragerea lor sau u unoru dintie ei, iin ,uiu J.*!.ain6, in vedereareaudierii ori a confruntdrii lor.Instanta, ludnd concluziile procurorului gi ale parfilor, poate aproba plecarea mar_torilor dupi ascultarea Ior.Procurorul gi p'4ire pot renun{a ra rnartorii pe care i-au propus. Dupd punerea i^

*il:ii:iJ::llJirii, instanfa poate dispune

"o *u.toiii s6 nu ne ;";i;i, dac6 audierea nu

Regulile privind ascultarea martorului expuse 'rai

sus se aplici.in mod corespunzitorgi in caz de ascultare a expertului ,o, irrt"rp*titui.Cdnd in cauza supusd judecdlii exista mijloace rnateriale de probb, instanta, din oficiusau la cerere, poate dispune udu"",=u qi pr"r"ni'ui"u acestora.Dacd in cursul cercethrii judecatoregti administrarea unei probe anterior admisd apare

#:1li:i.,,Tl?. dupd ce ascurtiprocur;i s;ilii;, p;;;;;ff ";ffi p,ob' sd nu rnai

Dac6 din cercetarea judecdtoreascd rezurta cd pentru r'nurirea fapteror sau impre_jurdrilor cauzei este necesara administrarea unotr probe noi, instanladispune fie judecareacauzei in continuare, fie amdnarea ei.Probele noi s,nt probele care nu au fost administrate in faza de urm'rire penard,iar acestea sunt utile cauzei Ei servesc ru unur.u ua",rarului. i;;;;r#Jti,tui u.tiu, insranfa

*-1:**t1 poate dispune din oficiu uominist.ur"u unor probe noi. Admiterea salr res-

::X?ffffi:ilil{trtrrii unor probe r.roi se pune in disculia pa.tlo.,

"onrorrn principiutui

3.2. Incidente ivite in cursul cercetirii judecitoregtiinainte de terminarea cercetdrii.iudecdtolegti pot interveni incidente procesuale caredetermind iuh'eruperea sau modificar"r'"r.rului i,ii[ial al judecilii. Aceste incide'te sunt;- restifuirea cauzei la procuror;- schirnbarea incadrdrii juridice;- extinderea obiectului judecilii.

3.2.1. Restituirea csuzei Ia procurorRestituirea cauzei ra procuror se poate dispune in scopur refacerii urmiririi penale qieste reglenrenlat6 in articolul 332 C. pr. p.n.-

-'-"".

Page 26: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL214

Astfel, ,,c6nd se constatd, inainte de terminarea cercetSrii judecdtoreqti, c6 ln cauza

supusd judectrlii s-a efectuat ceicetare penala de un alt organ decdt cel competent, instanla

,"'o.r"rir"*4 gi restituie cauza proctuorului", care ia misuri ca urmdrirea penald s6 fie

fbcut6 de organul competent. Spie exempll dacd urmdrirea penalS s-a efectuat de c6tre

organele de iercetare penali, iar potrivir art' 209 alin' (3) C' pr' pen' urmdrirea penald

ir&,liu efectuat6 in mod obligatoiiu de cdtre procuror sau dacd urm6rirea penald era de

"o-p"t.n1u parchetelor militai, iar aceasta a fost efecftratd de organele de urmdrire penala

civile.Aceastd restituire se poate dispune numai inainte de terminarea cercetdrii judeci-

toreqti. Cauza nu se restituie atunci c6nd:

- constatarea necompeten[ei organului care a efecfuat cercetarea penala are loc dup6

inceperea dezbaterilor;- instanfa, in urma cercetirii judecitoregti, schimbd incadrarea juridicd a faptei intr-o

altf, infi.acfiune pentru "ur. .".""tutea penal[ ar fi revenit altui organ de cercetare.

Spre exemplu, se efectueazS cercethri pentru comiterea infracliunii de vhtamare corporald

di catre oiganele de cercetare penald, inculpatul fiind trimis in judecatd pentru aceasta

faptd, insd in cursul judecdlii se schimbi incaclrarea juridicd 1n tentativ6.la infrac{iunea de

o*oi, "ur"

era de compet",ilu p.o".rro*lui de la parchetul de pe l6ng[ tribunal, care trebuia

sb efectueze, in mod obligatoriu utmlrirea penal6'

Desesizarea instan'1ei gi restituirea cauzei procurorului pentlu refacerea urmlririi

penale se produce in cazul nerespectdrii dispozi!iilor privitoare 1a:

1. comPetenla duPd materie;

2. competenla dupi calitatea persoanei;

3. sesizarea instanfei;4. prezenlainvinuitului sau a inculpatului;

5" asistarea acesfuia de cltre apdrdtor'

Instanla se pronun{6 prin seniinpd, in care trebuie sd se arate motivul restituirii qi

actele care trebuie refScute de organul de urmdrire penal6'-- itnpoi.iva hotirdrii de desesizare se poate face recurs de cdtre procuror 9i de orice

persoana ale cf,rei interese au fost vatamate prin hot5r6re, in termen de 3 zile de la pro-

nunlare, pentru cei prezenfi, qi de la comunicare, pentru cei lipsf,'' prin aceeaqi sentinfd'instan{a dispune asupra mdsurilor prelentive, mdsurilor de

siguran{a gi masuiilor asigurEtorii luate cu privire la persoanele in privinJa cSrora s-a dispus

restituirea cauzei sau trimiterea dosarului la procuror''-"-'-i,;-ri;a1ia restituirii cauzei la p.o"uror pentru refacerea urmeririi penale, durata

maximd u ur.ridrii preventive nu poate deplgi 180 de zile, calculatd prin adilionarea tuturor

perioadelor anterioare din cursul urm6ririi penale gi ulterioare restituirii cauzei la procuror''

Dosarul este trimis procurorului imediat dupd raminerea definitivS a hot6r6rii la

prima instanfd sau in cel -ult 3 "il"

de la pronunlarea hotfudrii de c6tre instanfa de recurs' '-'1

3.2.2. Schimbarea incadtdrii iuridiceDac6 in cursul judecdfii se considera c6 incadrarea juridica dat6 faptei prin ach-rl de

sesizare urmeazd a fi schimbat[, instanla este obligati sa puna in discufie noua incadrare 9i

t """*

,r. *tr")/2007, pronunlata de inalta Curte de Casafie qi Justi{ie, publicati in Monitonrl

Ohcial al Rom6niei ff. 537 din 16 iulie 2008

Judecata in primd insranld

sa ahaga atentia inculpafului cdare dreptul sd ceard ldsarea cauzei mai la urm6. sau evenfualamdnarea judecdfii, pentru^a-pi p."gati upa.*"u. spre- exemplu, ," ,crrimua incadrarea.'#.'$n *::::H1 la o infracliun" Jontriuta sau dtn r"""" ri'"pra

-a

iirnacgunii in formaschimbarea incadrdrii juridice poate avea loc i' oric.e etapd a judecafii, fie in etapadezbaterilorjudiciare, fie cu ocazia deiiberarii sau a cercetdrii judecdtoregti.Important este ins6 ca instanfa de judecatd sa n_u1a ]n o[.rti" pa.iiior noua incadrare,in virtutea principiurui contradictorialitatii gi a;arantdrii drepturui la ap'rare.Efe c t e I e s c h i m b dr i i i n c ad r dr i i j ur) i d i

" r rirnt,

instanta declinarert competenlei, dacd in raport cu noua incaclrare este competenta o altl

- asigurarea prezenlei procurorului si apdrdtorului la judecarea cauzei, dacd inraport de noua incadrare este necesar ca protulorul s6 participe la judecatd sau asistentajuridicd este obligatorie; ',qrrrvrPe 14 Juuc

- o altd individualizare a pedepsei, in rapor.t cu noua incadrare juridicd.

3.2.5. Extinderea obiectului judecd(iiExtinderea obiectului iudecdlii sepoate realiza in dour modalitdfi: extinderea acfiunii

ilir|!,-,'"*." alte acte materiale .uu e*tind"r";il;;i;"""irJi1i;l,re

rapre sau arre

I ' Extinderea acliu,nii penale pentru alte acte mnreriale este reglementatd cte articolul335 c. pr. pen.' care stabiregte cd ,,in cursul juJecalii, dacd se descoperd in sarcina incul_pattrlui date cu privire gi la a.lte u"i. rut..luil care intrd in.ontinuilrl infi.acliunii pentrucare a fost trimis in jude,catd. instanfa, oispune, prin incheiere, **tinJ.."u'*liunii penale cuprivire qi la aceste acte gi proced "u.iiuirra."urJuinfracliunii in iro.gri.i;'Instanfa este obligata,:l p:ia in-discufia procurorului 9i pirti-lor extinclerea acfiuniipenale gi sd atrag5' atenfia inculpatului ca ur. ,ir"ptut s6 ceard l;.r;";';;;; nrai la urm6 sauevenhral amdnarea j udecdf i i, pe ntru a_Ol p regati

-alararea.

Extinderea acfiunii ^fi1: O.if n."a1rn1rri de instanfd din oficiu sau la cerereapl'ocurorului sau a.pdrlilor gr se pronunfd prin incheiere motivatd.In urma extinderii, instanla de judecatd are urmAtoarele posibilithli:- sd re{ind cauza 9i sd ojudece in intregul ei;

instanlq sd schimbe incadrarea juridicd li sa iqi decline competenta in favoarea altei

- daca cu privire la unele din actele care intrf, in conlinutul aceleiagi infrac{iuni s-apronunlat anterior o hotdrdre definitivi, instanfa reunegte ca\za cu aceea in care s_a dathotirdrea definitivS' pronunland o nouS hotariie in raport cu toate actere care intrd inconlinutul infracliunii gi desfi inleazi f,ota.ai"u unt".iou.a.

0',",,."t,X'lX?1".-'ili,,,lli?1f;j:fl*' "uu'u 'p" judecatd, sd pund in disculie acrere cu

Z ,Extinderea proces,ului penal penrru alte faptecdnd in cursur iudecdgi se d'escop.ra i'n ,ur.ina inculparului date crr privire raslvargirea unei alte fapie prevbzute ae t"geu f"naa, avdnd legdturd cu infi.acfiunea pentru

Page 27: Drept Procesual Penal II Grile

2t6 DRBPT PROCESUAL PENAL

cal'e este trimis ln judecatb" procurorul poate cere extinderea procesului penal gi ln ceprivegte aceste fapte, iar instan!4 cdnd glsegte cererea intemeiattr, o admite gi:

a) dacl procurorul declard cd pune tn migcare acfiunea penal6, instan{a procedeazela extinderea procesului penal gi lajudecarea cauzei gi cu privire la fapta descoperitd;

b) dace procurorul declarf, cd nu pune in migcare acfiunea penal6, instanla sesi-zeazA. prin incheiere, organul de urmi.rire penald competent pentru efecfuarea de cercet[ricu privire la fapta descoperitd.

DacS procurorul nu parlicipd la judecati gi sunt intrunite condifiile de mai sus,instanfa extinde din oficiu procesul penal gi procedeazd lajudecarea cauzei sau, dupd caz,sesizeaz5, prin incheiere, organul de urm6rire penald competent pentru efectuarea decercetdri cu privire Ia fapta descoperitS.

Instanfa este obligatd sd pund in discufie faptele cu privire la care s-a solicitat extin-derea procesului penal.

3. Extindereaprocesului perzal cuprivire la alte persoaneIn cursul judec6fii, potrivit articolului 337 C. pr. pen., ,,c6nd se descoperi date cu

privire la participarea gi a unei alte persoane la sivd,rgirea faptei previzute de legea penal6pusl in sarcina inculpatului sau date cu privire la s6vdrgirea unei fapte prevdzute de legeapenal6 de cdtre o alti persoand, dar in legdturd cu fapta inculpatului, procurorul poate cereextinderea procesului penal cu privire la acea persoanl".

Dacd instanfa gase;te cererea intemeiatS, o admite qi procedeazb la fel ca gi in cazulextinderii procesului penal pentru alte fapte.

3.3. Terminarea cercetirii judecitoreEti '

inainte de a declara terrninatd cercetareajudecdtoreascE" pregedintele intreabf, procu-rorul 9i p[rfile dacd mai au de dat explicafii ori de formulat cereri noi pentru completareacercetiri i j udecdtoregti.

Potrivit articolului 339 alin. (2) C. pr, pen., dacd nu s-au formulat cereri sau daci "Icererile formulate au fost respinse, ori dacd s-au efectuat completirile cerute, pregedintelecornpletului de judecatd declarh tenninat6 cercetar€a judecdtoreasca $i se trece la dezba.terile judiciale.

3.4. Dezbaterile judiciare

Dezbaterile judiciare (pledoariile) sunt concluziile orale formulate in fafa instanlei dejudecatd cu privire la fondul cauzei. Acestea sunt obligatorii in toate cauzele supusejudecdtii.

tn cazul in care nu se hece la dezbateri, sancfiunea este nulitatea absoluti.Ordinea in care se dd cuv6ntul pentru dezbateri este stabilit6 de articolul 340

C. pr. pen. Mai intdi ia cuv6.ntul procurorul, apoi partea vdtimata, partea civild, pafiea res-

ponsabild civilmente gi inculpatul.Pregedintele poate da cuvAntul gi ln replicS" respectdndu-se aceeagi ordine, Replica

poate fi inifiativa oricdruia dintre cei care pun concluzii in fond, dar nu este obligatoriu ca

instanla de judecatd si admitd luarea cuvdntului in replicd, rf,mdndnd la latitudinea prege-dintelui completului sa admi6 replica. - Deliberarea constifuie activitatea prin care inraprei

e i vi novi !i ei aptu itorur ui,,ilffi il;#jTfflJf "::l,'i.il|.ili'l,#il:f T:

Judecata in primd instanld

o.oru"lil?i$[i:';

ff:ij,,l'."-l;f "iffill',"J,"JTfil'5;::*,,:,,:.ToJ", inrreruperea nu poate n rnai

flTTa. datoriti "on,pleiitaiii ;;r*i'i.ru"iJiirernrc de infterupere a oezuateritoi;i,#:

ffil+lliili: T fii*:s,Tfl J,tti L*::r::fr, iffi 'riif

ff ';:it.' ?il;',y:h1;In ceea ce privegte

pune concluziile in foni. oconfinutul dezbaterilor, acestea sunt diferite in funcfie de cel care;1.

El.,- proc.urorul pune concluzii at6t cu privire la Iatua carr_.si, indicAnd starea de faot conrisr *^.r-^-^Tp"nal6" cdt gi cu privir.e la lahrracivili. a cauzei, indicinO ,

-" '-'"'" 4r4t uu prlvtre la latura penal6" cdt gi cu priviuou"a",. uin-o;il;; ffi ;t:'!ii:"?n""*isa' incadrarea

r "'ffi ;;::;:., r,dovedesc.vinovagia, cererei ;##i: .H'jhlltacadrarea juridicd a acesrora, prot .t. .ur.

procesului penal, admiterea sau respinser.^ ^"rr,,-;lrl.sau.cererea

de achitare oi'i in..tui.'oprocesului penal, admiterau r" r, 1".,J*.l w' rud I rnare satl

_ narrea .,;ro_^,, .Llj-u respingerea acfiunii civile;: |:ff: Iffff :1i"1:::*,,i1u;r,;il i,iiJii!',",arura pena,d:

despdgubiri lor forntulaie;;r,lifilillfigune concru"ii nu,"ui-.], p,iii,.,il" ft1i:l_ffiTi,.,,rno adn,iterea

,uu,il partea responsabila civilmente pune concruzii numai cu privire ra rafura civird a

priu"pt" ,iffi'3,Xlil.t"ne concluzii atdt itr ceea ce priveqre latura penald, cdt gi in ceea ce

3.5. Terminarea Eedin[ei de judecati

*r,,oii,'i),'ii'""j,:fi,',i|l'rlir!)tlecatd este marcata de dou6 rnornente: uttimur cuvdnt atPotrivit articolului 341 Cerile,dd;;;;i:il;Jr,l"r,3l"o,fl;,;r,rese{intele comptetutui, inainte de a inclreiadezbaterile, dd ultimul

"u, t '-' -' Pr ' Psrr't lrre$eol

tn r;'--,.r ._ zant rnculpahrlui personal.

il,"'1,:*'[r",:**[#:$;i:,"-..t,1"1 ny i se.pot pune inbebdri Dac6inculpatul,reLue fhp;;;-i;,;:ffi; ,#::'.",,^",i"1 nu i se. pot pune intrebiri. Dacd

dispun-e_reluarea cercetarii.;udecitoresti. ' ale pentru solufionarea cauzei, inttuniudispune.retuarea cercetarii juJffi ffi ;;ii:n#fl;*'j'n:tt ;i:i::iu:*'l':'^ T:,:rL arrag.e nuritarea rerativd, care

fi ixE,ff Hirilii:i,o;";;;;;;;;,1il#,1,:1.?::,;JJ*Till:JT;l;[:,:"3,1

probele care

nu poate_ Instanla, dacd socoo.puna

"onciltjr".trJ.""t"ute necesar, poate cere pdrfilor, dupd inchiderea dezbater..ilor, sd

Procurorul gi p6(ile ootd. ,_. depune concluzii scrise, chiar dac6 nu au fost cerute denstantd.

4. DELIBERAREA $I HOTARAREA INSTANTEI

i' ff#*tt" detibereaz. rui intai-uJui*'ii"liil"r'"r de fapt gi apoi asupra chestiuniror de

Page 28: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL218

probleme privind justa solulionare a cauzel' . - ^ i r-r1L^-,-:: :--+dnt'"""p"ri.rir-#"otutui r+4 c. pr. pen., clact in cursul deliberdrii instan{a gdseqte cd o

anumitd imprejurare trebuie larnuritt 9i ca este necesard reluarea cercetirii judecdtoregti'

repune cauza pe rot. tnstJnlu r"p,rn" .ly".l. rol prin incheiere, ln care.se stabile$te noul

termen de judecat'. S. Oirfln. citarea pa4ilor. incheierea este supusd cdii de atac odatd cu

fondul cauzei.Dacdldrnurireaaceleiimprejur[risepoatefacenumaiprinreluareadezbaterilor,

instan{a o va pune i" oir.rti" in ac"euqi q"iin1a, dac[ este posibil, sau in a1t6 gedin!6'.

Spreexenrplu,rlac6,inurmadeliberdrii,completulajungelaconcluziacaestenecesarf,schimbarea incadririi juridice'

Reluarea dezbaterilor se dispune tot prin incheiere'

Tofi mernbrii "on

pr"turui de judecaia au indatorirea s6 ili spun6 parerea cu privire la

chestiunile de fapt $i d" ;;;"*e tac obiectul deliberhrii' Pregedintele igi spune pirerea cel

din urmd.Odatd cu luarea hotf,rdrii se redacteazd minuta'

Hotirdrea primei instan!e este sentin[a

4.1. Solutii privind latura penald

Instanla hotlr[$te prin sentin!6 asupra invinuirii aduse inculpatului, pronunldnd, dupd

caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal'

l.Condanmarro'"pronunlldacAinstanla-constatAgA.fan]aexistd'constituieinfi.actiune qi a fost savArgiti de inculpat. SoluJia condamn6rii trebuie si con{in6:

* dispozilia de condamnare prin inscrierea expresiei "condamn6";

-dateleprivitoarelapersoanainculpafului(nume,prenume'poreclS,datanagterii,locul naqterii, locul de munca, numele 9i prenumele pSrinlilor, antecedentele penale' studii'

ocupa{ie);

- pedeapsa principal[ care i se aplici (durata exacti)' precum 9i modul de executare

a acesteia 1rpr" "*"-piJ, ,"

"o'du-ntr inctilpatul la pedeapsa de 6 luni inchisoare' cu

suspendureu condilionata a executdrii acesteia pe o perioadd de 2 ani);

- pedeapsa complementard sau accesorte;

- m1sura de siguranld;

mdsuri cu privire la starea de libertate;

deducerea retinerii gi arestdrii preventive, indicdndu-se partea din pedeapsa exe-

sieuranta'cAndestecazuls6fieluatd,asupracomputdriirelineriiqiarest5riipreventive,"",*#;";o;;-ii;;;;#p;;g"'.q'g"i"tl:!,Yl':3Yl:.-*::y'::"i:".1,,"i1""",.'#;'f i:asupra repdr4r il. po6uuv,. pra oricdrei alteratorii, mijtoacelor materiile de proba, cheltuielilor judiciare' precum $r asu

cutatd in acest mod;

- solu{ionarea laturii civile;

cheltuieli le judiciare;

restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse confiscf,rii;

rezolvarea oricdrei alte probleme privindjusta solufionare a cauzel'

,;:;,;;;:::il;;it""t'i"li"nil'"r"r"i I I pct' z b' pr' pen'' dacd existi 'nul din

cazurile prev[zute de art. .l 0 lit' a)-e) C' pr' pen'

Judecata tn primd instanfd219

In cazui in care instanla dejudecatd a constatat existen{a cazului prevdzut de articolul

l_0"::.:': fl^p^l1, g:lf"liy,*oid nu prezinrd gradul de p.ii""i ,".i"iai unei infractiuni),instanla de judecata poate.aplica una dinhe sanc{iunile cu caracter administrativ preva"uiade articolul 91 c. pen. (mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda de la 10 lei ra1000 lei). Potrivit modificdrilor aduse art. lg din c. pen. prin Legea nr. 202/2010, instanlanu mai este obligatf, sf, aplice una dintre sanctiunile cu caracter a-*dministrativ prevazute dearlicolul 9l C. pen. Astfel, legiuitorul anului 2010 lasd Ia aprecierea instanfei dacd seimpune aplicarea unei astfel de sancfiuni.

Dacr se pronuntb achitarea pentru moiiwl ctr fapta nu e prevdzutd de legea penald,faptei ii lipseqte unul din elententele constitutive ale infracfiunii ori exist6 vreuna dincatzele care inl6tur[ caracterul penal al faptei, instanla de judecatl sesizeazd organulconlpetent, cdnd considerd cd fapta atrage mbsuri sau sancliuni in afara celor de niturdpenala.

Prin pronr-urlarea achitdrii, instanfa de juclecat[ se pronunfd gi asupra mdsurilorpreventive, de siguran{d sau asigurator.ii, precum gi asupra cheltuielilor jejudecata.

3' Incetarea procesttrui penar se pronunfd potrivit art, il pct. 2 c. pr. pen., dacdexistd unul din cazurile prev[zute de articolul l0 litera f)_j) C. pr. pen.

Dacd instanfa a disptls ?nlocuirea rdspunderii penale, oooia ".r

incetarea procesgluipenal face aplicarea art. 91 C. pen.

Prin pronunfarea ir.rcetdrii, instanla de judecatd se pronun{d gi asupra nrdsurilorpreventive, de siguran!6 sau asigurdtorii, precum gi asupra cheltuielilor jejudecatr.

4.2. Solu[ii privind latura cMld a cauzei

in caz de condamnare' achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunldplin aceeagi sentinfi qi asupra acJiunii civile. Ac{iunea civi16 poate fi solufionatd astfel:

1 . Admiterea acliunii civile are l:oc:

- in caz de condamnare a inculpatr.rlui;

- in cazul in care.achitarea.s-a pronunlat pentru cd fapta comisd nu prezintd graclulde pericoi social al unei infracliuni ori pentru ctr instanla a constatat existel{a unei cauzecare inlaturd caracterul penal al faptei sau pentru ca lipsegte vreunul din elementele consti-tutive ale infracliunii;

- in cazul in care s-a dispus incetarea plocesului penal pentru ci a interve'itamnistia, prescripfia sau decesul inculpatului, a fost retrasa piang.r"u prealabild ori pdrfiles-au impdcat ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, in cazul infi.acliunilorpentru care retragerea pldngerii prealabile sau impdcarea pd4iior inlatura r6spundereapenalI ori s-a dispus inlocuirea r6spunderii penale.

In aceste cazuri instanfa obligd la repalarea pagubei potrivit legii civile dac[ suntintr.un]Je condi{iile de rdspundere civila (fapia a fosf comisa ie inculpai fapta a cauzat unprejudiciu gi existd legdturi de cauzalitate intre faptd gi pagub6). Instanla de judecatb vamen{ine gi mdsura asigurdtorie.

- 2. Respingerea acliunii civile are loc in cazul in care s-a pronunlat achitarea pentru cdfapta imputatd nu existE ori nu a fost sdvdrqiti de inculpat. De asemene4^ se respingeacfiunea civilS daci nu sunt intrunite condifiiie rdspunderii civile delictuale. In acest caz,mdsurile asigurdtorii luate se revocd.

Page 29: Drept Procesual Penal II Grile

220 DREPT PROCESUAL PENAL

3. Nu se solulioneazd acliunea civild cdnd s-a pronunlat achitarea pentru motivul cdfapta nu este prevdzutS de legea penal6 ori se pronun!6 incetarea procesului penal pe motivcd" lipsegte pldngerea prealabild a persoanei vitdmate, autorizarea sau sesizarea organuluicompetent sau altS condilie prevdzutd de lege, necesare pentru punerea in miqcare a ac{iuniipenale ori c6nd s-a pronunlat incetarea procesului penal pe motiv cd existd autoritate delucru judecat, precum gi in caz de retragere a plAngerii prealabile. Mdsurile asigurStoriiinceteazb de drept dach persoana vAt6mat6 nu introduce ac{iune in fafa instan{ei civile intermen de 30 de zile de la rhmdnerea definitivd a hotlrArii.

4. Rezolvarea separatd a acliunii civile Si solulionarea din oficiu a acpiunii civileInstanla poate dispune disjungerea ac{iunii civile gi amAnarea judecfuii acesteia intr-o

aiti gedin{6, in cazul cAnd rezolvarea pretenliilor civile ar provoca intdrzierea solufiondriiacfiunii penale.

Instanfa, chiar dacb nu existd constituire de parle civild, se pronun!6 cu privire larepalarea pagubei materiale gi a daunelor morale in cazurile prevdzute in art. 17 C. pr. pen.,iar ln celelalte cazuri numai cu privire la restifuirea lucrului, desfiinlarea totalS sau pa(ial6 auuui inscris pi restabilirea situaliei anterioare sivdrgirii infractiunii.

4.3. Sentin[a penaliSentinfa penald, care solulioneazd fondul cauzei, trebuie si conJind: partea intro-

ductiv6, expunerea gi dispozitivul.L Partea introductivd confine, potrivit articolului 355 C. pr. pen., menliunile

prevhzute in articolul 305 C. pr. pen. Este vorba de urmitoarele rnenfiuni:* ziua, luna, anul qi denumirea instanfei care ajudecat cauza;* mentiunea daci qedin{a a fost secretd sau publica;

- nurnele gi prenumele membrilor completului de judecatd, ale procurorului qi alegrefielului. in hotdrdrile instanfelor militare trebuie sd se indice gi gradul n.rilitar almembrilor completului de judecati gi al procurolului. Cdnd inculpatr-rl este militar, semen[ioneaz5. gi gradul acestuia;

- numele, prenumele pdrlilor, apdrd,torilor gi ale celorlalte persoane care participd inpl'oces gi care au fost prezente la judecatd, precum gi ale celor care au lipsit, cu arAtareacalitalii lor procesuale gi cu rnentiunea privitoare la indeplinirea procedurii;

- enunfarea faptei pentru care inculpatul a'fost tlinris in judecatf, gi incadrareajulidicd a acesteia;

- inscrisurile care s-au citit in $edinta;- cererile fornrulate de plocuror, de p6r!i qi de ceilalli participanfi la proces;

- conciuziile procurorului gi ale celorialte pdrfi din proces;* mdsurile luate in cursul gedin{ei.Potlivit articolului 305 alin. ultim C. pr. pen., cAnd hotdrArea se pronunte in ziua in

care a avut loc judecata, nu se lntocmegte o incheiere separatb. Ca urmare, mentiunile pecare incheierea trebuie sd le cuprindd devin obligatorii pentru sentin!6.

2, Expunerea confine:

- datele privind identitatea pdrfilor;

- descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu precizarea timpului $i locului undea fost sSvdrgitd, precurn gi incadrarea julidicd datf, acesteia prin actul de sesizare;

Judecata tn printd instunrr)

analizaprobelor care au servit ca r.rrr.c6t Ei a celor care au fost inraturaie, r;,J.i1,u".,u. solufiei cu privire ro ru,,'ii penale a cauzei,

precum si anariza oricdror eremenre ;" ;;i;; ;re se sprijind r"r"ti;'jJ#;l illl?," curzei,

:r*T " +';an'" jll EE:Hffi T"H: T ;:tilT3 it$#.sa 1, l1carl,anra

;A':,:T':::,:i::#il:X,:lT::.11;:'oiui ti'"pur "; ';;;J;.;;'li#i,,"ll3frTeli;

Dacd instanfa r:ir:"^ T.

s1ci1u inculpaturui numai o parte din faptere ce formeaz'obiectul invinuirii, .. .T^1la,u

in trota.are'f,.i,., "ur. anume faore s-damnarea gi penh'u care incetareo ;r;;;;;:"j:'i:_:"t", anume fapte s-a pronunlat con-_ a ra'", ea,

"'" " ; :,ii,T,!ffi :i.H:rJ#;:ilnai;,

" ;; ; ;,.,_ ln siruafia dispurrerii i"..ta.i;;r;;;;;;';

relerire tu "utui o."ilpi"oi"are a pu^erii in ;::t^11_:'i

a achildrii, in expunere se va face

ffHli:::J,:;tinca sotusia'-il;;';r'r;':il;?;';";"il1'::i:'.",':f,iil t Hi:ilXl:

3. Dispozitivul contine:- datele privitoare la persoana inculpatului;

9f i.l:,::"',1;';'i:,T:,*1JT'?*ti:J?:I;f inrracriune, indic6ndu-se, in caz de con-

sau de inceta." u p.o".rutr' ;.""',-;;;;"o".':,"ut" se itrcadreaz5, iar in caz de achitare

precum si sorulia oara cu privir!l;;;p;,*" ilJi:: ;:,:Hi[ffi#]:i:f "ll,i#urui

r0,cdnd insranra disoune executarea pedeplei Ia rocur de muncd, dispozitivur va rrerr_

Ht?r'ffffiicondamnai va executa p"d;;;;"r" ;nrrarea unde isi deslzqoara a*ivirarea sau

cand instanfa vu-!1nr1. executarea pedepsei sub supravegrrere, dispozitiwr va:Til:pllTnT,',','J*"J,u,0"fi;*n".;;;;;;b,,ie sd se supu'd co-nda'rnatur, precum si

In caz de cotrdamnare la pedeapsa inchisorii cu suspendarea condifionatd a execut'r.iii::il# r

""."i d:Tp"";1a"u'"*".,I#ii" o.i"ol", ;';il;*#:""",i," exec.rarea

:.:"y *,",p."-".,J,. ol*;,1,i;'::lffl:"^:T,fl::"j:il'-::l:' ::"d{'F"ipradispoziliiroril,i#;,ti",lffi,"o.HXTl1:,,;;;il;ff Ji'Hi'il:.T:j?i:lJ"i:i,';,11,Ji.""i,::trebuie sd le respecre.

tndsurile de supraveghere la care..t..,ipu.lr Jt i;guriir" pe careDacd inculpatul nu este re o comunicare scris' ,,..:::r-",T^U:_:,lstan{a

apreciazd cd nu este rrecesari chemarea,,',*i."",:;r:::*:::,::l;".";;.';#;J:ffi ffiffi l,;:JJ.:'J"#:i::in toate .rruril" irr"#;:.,"

, rtr arrage atenlla potrivit celor de mai sus.

frii pedepsei o,i ",, ",,"^j-1:":^t::lii:::.damnarea

cu suspendarea condifionard aexecutdrii pedepsei ori cu suspendirea executdriiorrurdrca cu suspendarea condifionatd a

executare iduce aceasta l& cunostinr; rr-irx+ii .._,-p,ad"qr.i sub. supraveghere, instanla deexeculare aduce aceasta ta "rn.",;",i;,;;i'::l'j_u'ucPser

suD supraveghere, instanla deiu' i, ;;;;-;;ffii:i;ilH:1T:J:'"':i':.:f*,:*a".""i"r1iiJ".riiiara activitatea,i::iil,,?:'L',"J:::1m*":l*:1":r"':Jili:,':#:H::"1"U;:fi l:T;Jiilf".;llocalitalea unde domiciliaz;#;;;;i

Conlorm dispozitiilor uni.ofriui :SZcuprinde dispoziliile insianlei releriroare la:alin. (2) C. pr.. pen., dispoziti.r,ul va mai

cutara; i:rr:T:i refinerii gi arestirii preventive, indicdndu-se par.rea ctin pedeapsd exe-

Page 30: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL'r)1

' - misurile Preventive;m[surile asigurdtorii;

- cheltuielilejudiciare;

- restituirea lucmrilor ce nu sunt supuse conhscdrii;

- menliunea ci hotdrirea este supusi apelului sau, dupd caz, recursului, cu ardtarea

termenului in care poate h exercitat Ei menfionarea datei cdnd hot6rdrea a fost pronunlatd qi

cf, pronunlarea s-a licut in gedinld public[.

4.4. Comunicarea hotir6riiCopii ale dispozitivului hot[rdrii se comunici pdrfiior care au lipsit atat la judecatd,

cAt qi la pronuntare.' Inculpatului definut sau aflat irr vreuna dintre situafiile prevazute in art. 171 alin. (2)

C. pr. pen.j care a lipsit de la pronunlarea hotirdrii, i se comunic6 copia dispozitivului

ttotirarii. iopia dispozitivului hotdrdrii se comunicd qi administraliei_ locului de detinere.

Dup6 redactarea hotararii, inculpa{ilor menliona{i li se comturicfl copii de pe acestea.' in cazul in care instanla i dispus suspendarea executdrii pedepsei sub supraveghere,

o copie de pe clispozitivul hotdrarii se comunicd serviciului de probatiune.' Prin'pronunlarea sentinfei, instanfa de judecat6 se dezinvestegte, incep s6 curg6 ter-

menele peniru exer:citarea c6ilor de atac, iar in rnod exceplional unele dispozilii ale hotdrArii

devin executorii. De exemplu, cele privind punerea de indatd a inculpatului in libertate.

Hotdrdrile primei instanle rdmdn definitive'

- la data pronur!6rii, dacf, hotdrirea nu este supush apelului sau recursului

(de exenrplu. hotdrArea de declinare a conpetenlei);

la data expir6rii termenului de apel sall recurs, cAnd nu s-a declarat apel sau recurs

in termen sau acesta a fbst retras induntrul termenului;

- la data retragerii. apelului sau recursului, dacf, aceasta s-a produs dup6 expirarea

termenului de apel sau de recurs;

- la data pronun!f,rii hotdrdrii plin care s-a respins recursul declarat impotriva

hotir6rilor care nu sunt supuse apelului.

5. JUDECATRin CAZUL RECUNOA$TERII VINOVATIEI

Potrivit articolului 3201 c. pr. pen., introdus prin Legea nt. 20212010, pdnd la

incepet.ea cercetdrii judecdtoreSti,- inculpatul poate declara personal sau prin inscris

autentic ca recunoa;te s[vdrgirea faptelor ielinute ln actul de sesizare a instanlei 9i solicitd

ca judecata s5 se facd inbaza probelor administrate in faza de urmSrire penalS.' procedura are la bazd o pledoarie de vinov{ie Ei poate avea loc doar in fa{a instanlei

de foncl.I Anterior introdr,rcerii acestei proceduri, recunoagterea vinovdfiei de citre inculpat

constituia o circumstan!f, atenuantd judiciarh, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) c. pen'i , La primul termen de judecatS, instanla intreabd pe inculpat dacd solicitd ca judecata

s[ aibi loc i1 baza probelor idministrate \n fazade urm[rire penali, pe care le cunoaqte qi le

insugegte, procecleaza la audierea acestuia gi apoi acordi cuv6ntul procurorului 9i celorlalte

pd11i.

Judecata in primd. instanld 223

Penhu a se merge^pe aceastd procedurd special6 este necesar ca inculpaful sd declare cdrecunoa$te in totalitate faptele refinute in actul de sesizare a instanlei gi nu solicitd admi-nistrarea de probe noi, cu exceplia celor prevdzute expres de alin. (z) ai,ai.3tOr;.;;;;. "'

Sub aspectul probaJir.rnii, judecata poate avea loc numai in baza probelor ao^ministratein fuz;a de urmirire penali 9i a inscrisurilor in circumstanliere pe care le poate administraphndla acest termen dejudecat6.

Situa{ia nu este similard in cazul in care invinuitul sau inculpatul igi recunoagtevinovalia in faza cle urmdrire penal6. in acest caz activilateajudiciard se desf5goara potrivitprocedurii obignuite, orgahul de urmdrire penald fiind obiigat sd strdngi toate proberenecesare unei juste 5i complete solulionlri a cauzei, chiar dac6 invinuitJl .uu ln"utputuirecunoa;te comiterea faptei in totalitate.

Judecata poate avea loc in baza art. J201 c. pr. pen. dacd actul de sesizare a

1T:ilj:t i:,. ':t" ]1toc1it, iar instanta este comperenrd s5 judece cauza si este regalsesrzata. [n caz contrar, inslanfa sau pdrfile pot sd invoce orice nelegalitate'care atragenulitatea absoluti a urmdririi penale gi, pe cale de consecin{6, restituirei cauzei laparcnJt,chiar dacd inculpatul a ales s6 urrneze procedura simplificat6.

InstanJa dejudecatd solulioneazd latura penali atunci c6nd, din probele administrate,rezultb ch faptele ir.rculpatr-rlui.sunt stabilite gi iunt suliciente date cu privire la pe.soana sapentru a permite stabilirea unei pedepse.

. In privinfa soluliondrii actiunii civile, dacd instanfa constatd cd se impune admi-nistrarea de probe noi, se va dispune disjungerea acesteia, pentru a nu se inldrzia solu-lionarea acliunii penale.

Deliberarea are Ioc potrivit dispoziliilor de drept comun, fiind posibild gi reluareacercetirii judecdtoregti sau a dezbaterilor.

Instanfa va pronunfa condamnarea inculpatului, care beneficiazd. de reducere,o "r,

olreime a limitelor de pedeapsd prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, gi de redu_cerea cu o pdrrime a limitelor de pedeapsd prevdzute de Gge, in cazul pedepsei antenzii.Solufia condan.rnbrii se dispune prin sentin!i.

Procedura nu se aplici in cazul infracliunilor pentru care pedeapsa prev6zuta estedetenliunea pe viafd. Instan{a nu poate aplica procedura nici in situalia in care pedeapsadetenliunii pe viala este prevdzutd altemativ cu inchisoarea.

In cazul in care cererea formulatd.de inculpat nu indeplineqte condiliile prevdzute deIege, instanla va dispune respingerea ei qi judecareu "uurli

poirivit procedurii de dreptcomun.

De exemplu, instanla l1j,..fing. cererea dac6 inculpatul declari cf, inlelege sdbeneficieze de dispoziliile ar1.320rC. pi. pen., darneag6irrtimpul audierii comiterea unoradintre faptele refinute in actul de sesizare.

Cdile ordinare de atac se exercitd in condifii obignuite.Procedura poate fi aplicatd numai cu privire la'cauzele penale in care nu a fost citit

actul de sesizare, normele de procedurd fiini de imediatb aplicare. ir ."r"r in care a fostinceputd cercetarea judecdtoreascd la momentul intrarii in vigoare a.Legii w. 20212010,inculpatul nu mai poate beneficia de efectele procedurii simprifi-cate.

Page 31: Drept Procesual Penal II Grile

Caprrorur IVJUDECATA iN CATTA DE ATAC

Judecata in caile de atac are loc atunci cdnd unul dintre participanfii la procesul penaleste nemulfumit de hotf,rarea pronunFta de prima instan!6 gi exercitb calea de atacprevdzutd de lege.Prin instituirea cdilor de atac s-a urmirit realizareaunui controljudecrtoresc, de cdtreo instan!5 de judecatd superioard care al'e rolul de a preintAmpina

"eventualele erori di'activitatea jur.isdic{ionald.

1. CLASIFICAREA CAILOR DEATAC

f in func{ie de caracterul definitiv sau nedefinitiv al hotdr.arii atacate, cd,ile de atacsunt:

- ordinare, care fac parte din ciclul obignuit al procesului penal qi care sunt indrep-tate impotriva unor hotirari nedefinitive. Acestea sunt apelul qi recursul.

- extraordinare, care sunt indreptate impotriva unor hotirdri definitive, cum suntcontestatia in anulare, revizuirea, recursul in interlsul legii.

2. Dupd inlinderea obiectului, sunt cdi de atac:- conxltne, car.e se pot folosi i'toate cauzele penale, cum ar fi recursul;

speciale, care pot fi folosite nurnai in anumite cazuri, cum sunt apelul, contestatialn anulare, revizuirea.

3' Dup6 consecinrere care se pot aduce pri. admiterea lor, cdile de atac pot fi:- 'le rdormat'e, in care instanfa ierarhic superioarf, schimba sau modificb hotardreaprimei ir.rstanle in unna unui control in fapt 9i in drept, pronunlanJo

""u, r,orr.a.". Acesteasunt apelul qi recursul.

- de anulare, iu care instanfa superioard infirmb. o hot5rdre a unei installeinferioare, Iipsind-o de efecte pentru chestiuni de p.oc"dura $i trimite .uuru rpl"-r"i;;;la instanfa a cdrei hotirare a fost desfiinfatd. sunt astfel de cdi de atac recursul, c6nd nuexistd calea de atac a apelului, gi contestalia in anulare.

- de retractat'e' care atrag competenta instanfei de judecata a ca.rei hot5,r6re a fosiatacat5, cum este revizuirea.

Judecata in cdile de atac

2. APELUL 225

Apelul este calea de atac ordinard, de reformare, suspensiv' de execuhre care se}lil:filt':ffi? 'iJJ:i:'Jl,iil'#i?;;"Tlf

":*'',". '.,r.'',,rii"l pi-nunlate in rond de

pronunfirii ,nor hotarari l"ga. fi i."J.i#;."'""t o mai bund judecatb qi pentru asigurareaApelul prezintd urmdtoarele trdsdturi- este o cale dt

judecitoregti; " atac ordinard, putdnd fi exercitatd impotriva iuturor hotdr6rilor

"u'"iua..i'i,i :,::::.^!r::*y,"";izr,?::#,:;'J[:Tjse adreseazd unei instanle superioar.e,

- este o cale de atac de reforntare'intruc.dt,provoacd reexaminarea cauzei atat di'punclul de vedere at ctr,e,llynilo.'d.;p;, Jil, A" drepr, iar insranra sdesfiinfa hotdrdrea primei instanfe, prorlunlzi,ro o ioud hotarare; ;uperioard poate

- este o care de atac ce decranseazd o nottdjudecard a cauzeii'fo'd;- este o care cre arac care poate fi exercitatd de .ctr-icare

participantdin proces.Pentru a se putea exercita.or.u l" utuJalp.turui .rr. ".".#." hotararea judeca_l:;:'ff';1.h:?:Tij;?1rd de a n

"t""ta"., .ilr, iu, d*i.;;;;p"i,1", ,, se facd in

2.1. HotirArile supuse apelului

,rt o.s#liiipuse aperurui hord16rire judecdtoregri pronunrare in prirnd insrar)la gi care nu

^ Potrivit articolului 361 C. pr. l)en., sunt sunafara cazur.ilor "-;;;r*;;l;g!' '" t''"'' rulir' suplrse apelului senti,tlele g incheierile, in

2.1.1. Decizlile nu pot fi atacate cu apel.

2.1.2. Sentin[ele

i;":;w::i:;i:;:^:?{!,":i,1:: !::,:,::::::1:1t :y 'ribu,,alut n1iti,aileri,oriqt,:.!::*d in:ta:!d, latura penald ji r.t.'*

"irlra"'a- c't

tuut-'tQt sau trttsuttalul ntilitar teritoria,l,supuse apelului sentint"t nrin .o,- a ^ ri-----

auzel sunt sttpuse apelului. Astfel, sLrnt

o.o""r I Llll-:'f I s i ad rn iterea, ur r. rpi ng.i."; ili;J .,;,1;

supuse .aperur"i il;;il';j;'#:":1""11disuls

.go1da'.,nur"u, r"il;; -;;;l;;il;;

Nu yor{ 1t:cate cu apel umrdtoarele .ut.goiii J"'..ntin1",- sentinlele pronuntate dejudecitorii,, ---'^' ""'

- sentinlele pronunfate de tribunalele militare2:- sentinfele pronunlate de curfile de apel gi Curtea Militard de Apel;I Textul-este reprodus astfel culn a lbst nrodificat orin rt.nrodificirii, p"t"r, n "r#t" * aner rnarF ca-ri^r-r^ --^. , .

x,vT pct. 44 din J-egea nr. 202/2010.til;:l'ilu:ffi"fl1m":l:m*,L*:;1*:ttt:ili.F,#i;#l'i,:::,#,itJ;=iiJJ;,31i1l,1,1,1i'fracaiunile p""* ti".* pr*

qta:dtc '{:u

aper loate sentinlele pro'unfate de.iucGcatorij, "u "*"ip1i, ""1o,

priu;,Jmate, nrenlionate in;.;;il:;1 T"I'l'J"::":"1',':l-l:l:1"-'" fr'. t" pr"a"e.."" p.l"r"b'iii a persoanei vaLa-mate, nrentionate in art. Zi9 C. ,

r--' g setrturrr pelralc se Iace la plangerea pI, Texhrt esr" r.n- n,,^ ,11.1en

acesie sentinle puteau h atacate doar cu recurs.

;:#:;l,;::T::i;f:'""1,*t*]:T"*il.iill#H-i1:,"' ffilTtrtegea nr 202120,0 Anre_rior.modificirii, p,n",'r' .i*li.';;,';:i:T;i'J;ttJil,* XVIU pct.44 din Legea nr. 202120r0. Anle-privind infracgiunile contra ordinr si discinlinei ,rit;,",- ---^,.^l-unlate

de tribtrnalele rnilitare, cu excep[ia celorfii"HJjl*|;li:.,""T:T;TfJl:,f,;:il,'1ti:i:ilfl::,JJ;H,':T"tJ:':lTJ:::;:ji';J;r;mj.Lh::jlani. Acesre senrinte pureau t ;*l' j"li'ii, il,ljl

Page 32: Drept Procesual Penal II Grile

- sentinlele pronuntate de secfia penald a inaltei Curli de Casafie Fi futt-ilt"^i

- s entinlel e o. o.rinu e,ti';;; *"':i:L 9:.::""'i ff "-T:': t"""-:':'#:l#l;- sentlnlere ot o"'l'xll'^"i;'_"";;;';"i;erii

urmaririi penale sau completdriide restituire a cauzei la prcicuror in vederea re

nrivind intreruperea "*""ui#ii pedepsei sau cererile de reabilitare);

Y".- - sentintele privind cererile de resbilitarc'

2.1.3. incheierile;;;i;';'ffi;""irut alin. (2) c' pr' pen'' incneierile.dat",:.t:i111lnf,:ii,Tl":

*.*,"'lX'1,1"il''T#'H;J;1;;;i,ii.;liq'Y,-:fl::'::::'""":::["]":1"":':#iffXfri:':X l"""',:#ii;;li'il; il;' *]" r'i'ii'o ::y.tl::fl":,:::T1T,::: "xcepliiroradmiterea sau fespurBsrea urrur Prvvv

pronunlatedetribunalinfond.ili;-cle;4i. ertic-otut v\zeaza' doar incheierilll-*

*^,,* "i imnorriva incheir

^i?,lf ii;illfii'l'',1,i'i"ruffi ;i;;:::l'i:l'"::"::',:T"*il,lilffi lll;Jlfi

o""u "f,iil'"1i?11,uiliil;ffi;;;in1"i, "u- ui n, d" exempru, incheierea de

pri ma lnriunla imas,,,i asigurdtori i' rest*::i:t:::::j) i:"ilf,",ilT""';1il";ii'J-;' ;#;; ;as,,ru', int".,,a,ii medicare ca mrsur' de

siguranli luat[ anterior, ln mod provizoriu;

- incheierea p'it';;;t ie solulioneazd plAngerea impotriva mlsurilor preventive

*"" o:o;:r:ilTl"a data in primd instanf' prin care se dispune ruarea, revocarea, inlocuirea

indreptare a erorilor materiale'

Nu Pot fi atacate cu aPel:_incheieriledateincattzeleincareS-atrpronunlatsentin}enesusceptibiledeafi

atacate cu aPel; . : .l- ahrir_incheiereaprincares-aadmisSaus-arespinscereteadeablinere,pfecum$1

incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare;

- incheierea pti";;;; '-u

ai'pu' reconstituirea unui dosar sau inscris dispSrut;

* incheierea prin care s-a dispus suspendareajudecafii;

_incheieriledateinsolu}ionareaplAngerilorimpotrivarndsurilorprocesualeluatein

DREPT PROCESUAL PENAL226

urmdlirii Penale; ia executirii hotSr6rilor penale (cum ar fi cererilesentinlele Pronunlate in materta

sau incetarea unei mdsuri preventtve;:T:*'#;; j;;

""r'oit'at u'up'u prelungirii "j:']1]lo::::*:::

- il:Hi:::i i:1ff["0:' :"Jffiff#' ; "..'"'ii Ji r'uerare' provizorie sub contror

.luoiciar saule:1llili.r*n, prin care se solufioneazd pldngerea

^impotriva ordonanlei

pro".t.orului de admitere sau respingere a cererii de liberare provtzorle'

2.2. Titularii drePtului de aPel

Calea de,atac a apelului poate fi declaratd de:

;i::"i:: i":: ;;;"ffi ;.*;'*"]i, 3':l:::::','; 3:1* llli;:XT'$ff?- procuror.. in ce prive$le larura pclrard lr . ,ild, cu excepfiapriveste ritura civira ..r" l'nuJ'ni'iut'.:."1:i:l-".I':],:"'#:ll iltnnT::'il curlii constt-|lJ,T[J1T':":':'ff,ii'""l'':iii'r?';^';';';;;i#^;:l:uXJ11i::'ft 1,9,1;t;fffiil;f. ffu1;',t'f.b;;",i;200s (M. of. nr 213 din 20 martie 2008) curtea

Judecala tn cdile de atac 7)1iit,l:ir

tulionala a admis excepfia de neconstitulionalitate gi.a constatat c6 dispozigiile respective,reglementate de art. 362 alin. (l) lit. L) teza a 2 a din c. pr. pen., suni neconstitulionale,fiind contrare art. 131 alin. (1) din constifulie privind rolul Ministerului public. c'urtea adispus cd dispoziliile invocate sunt neconstitufionale in ce priveqte restrdngerea dreptul'iprocurorului de a declara apel cu privire la modalitatea de solu{ionare a latuiii civile a unuiproces penal, in lipsa apelului formulat de partea civil6. Apa fiind, procurorul poate declaraapel in ce priveite lafura penalS qi latura civi16, dacd apreciaza cl este necesar pentruapdrarea ordinii de drept ori a drepturilor qi libertdfilor cetd{enilor;

- inculpat, in ce privegte latura penald gi latura civil6. irnpotriva sentin{ei de achi-tare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declarla apel qi in ce priveptetemeiurile achitdrii sau incetdrii procesului penal. Inculpatul poate deciara apel persorral sauapelul poate fi declarat 9i de cdtre reprezentantul legal, de cf,tre apdrdtor sau cle cdtre sotulaceshria;

- parteavdtdnntd.inceprivegtelatlrapenalS.Apelulpoatefideclaratpersonalsaude citre reprezentantul legal ori de cbtre apArator. in cazul in care partea v6tdmat6cumuleazd qi calitatea de parte civilS, atunci cdnd a suferit gi o vdtdmare, ea poate atacahotdrArea atdt sub aspectul laturii penale, cdt gi a celei civile;

- partea civild qi partea respornabild civilmente, in ce privegte latura penald gilafura civild. Apelul poate fi declarat personal sau de cf,tre reprezentantui legal ori de c6treapdrbtor;

* reprezentantul legal pentru persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu ori cucapacitate de exerciliu restrdnsd, care sunt pirli in procesul penal;

- martorul, experlul, inlerpretul Si apdrdtorul, cu privire la clreltuielile judiciarecuvenite acestora;

- orice persoand ale cirei interese legitinre au fost vAtamate printr-o nrdsurd sauprintr-un act al instanfei.

2.3. Declararea apeluluiApelul se declarf, prin cerere scrisd. Cererea trebuie semnata de persoana care face

declara!ia.Cererea trebuie sd cuptindd: numele, prenumele, codul numeric personal, caiitatea 6idomiciliul, regedinla sau locuinla declarantului, sd indice hot6r6rea apelat[ gi num6rul

dosarului in care a fost pronu'fatd qi sd fie semnata de partea care face apel.Pentru persoana care nu poate s6 semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la

instanta a cirei hotdrdre se atac6 sau de apdrhtor.Cererea poate fi atestatd gi de prirnarul sau secretarul consiliului local ori de functio-

narul desemnat de acegti4 din localitatea unde domiciliazd.

. Cererea de apel nesemnati ori neatestatd poate fi confirmatd in instan{d de parte oride reprezentantul ei.

Procurorul gi oricare dintre p6r{ile prezente la pronun{area hotdrarii pot declzn.a apeloral in gedinla in care s-a pronuntat hotirArea. Instanla ia act gi .onr.-n.urA aceasta intr-unproces-verbal.

'..'- Cererea de apel se depune Ia instanfa a cdrei hotlrdre se atac6. Persoana car.e se afldl' ln stare de deJinere poate depune cererea de apel gi la administrafia locului de detinere.

ir_i

Page 33: Drept Procesual Penal II Grile

228

Motivele de apel se formuleazd in scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriuseparat, care trebuie sd fie depus la instanla de apel cel mai tarziu pana in ziua judecdfii.Motivele de apel se pot formula gi oral in ziua judecdfii.

2.4. Termenul de declarare a apeluluiconform articolului 363 c. pr. pefi., ternxenur de aper este cre I0 zite, dacd legeanu

dispune altfel' Spre exemplu, in procedura infracfiunilor flagrante termenul de apel este de3 zile.

* P:n:u procuror, termenur curge de Ia pronunfare, cdnd a participat la dezbateri.In cauzele itr care procttrorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrareala parclret a adresei de tlim_itere a closarului. Dupd redactarea hotb.r6rii, instanta este obligatd,sa fimita de indatd dosarul procurorului, iar acesta este obligat sd-l restituie dupi expirareatermenului de apel.

Pentru parlea care a fost prezentd la dezbateri sau la pronunfare, termenul curge de lapronunlare.

Pentru pdrlile care au lipsit atat la dezbateri, cdt gi la pronuntare, precum gi penhuinculpatul de{inut ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus, rezervistconcentrat, elev al unei institulii militare de inv6fdm6"nt, ori pentru inculpatul internatintr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pro-nuntrare, tennenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

- Pentru lllartor, expert, interpret gi apdrdtor, caiea de atac poate fi exercitatd de indatddupf, pronunfarea incheierii prin cale r-u dirpu, asupra cheltuielilor judiciare 9i cel rnaitArziu in l0 zile de la pronunfarea sentinlei prin care s-a solufionat cauza. Judecarea apeluluise face numai dupd solu(ionareacauzei, atara ae cazul c6nd procesul a fost suspendat.

- -'

2.5. Repunerea in termen

Potrivit articolului 364 c. pr. pen., apelul decrarat dupd expirarea termenuluiprevazut de lege este considerat ca fiind ftcut in termen, dac6 instanla ie apel constatd cdintdrzierea a fost determinatd de o cauzd tenteinicd d.e impiedicare, iarcererea de apel a fostfdcutd in cel mult 10 zile de la inceperea executirii pedepsei sau a despagubirilor civile.

Sunt cauze tetneinice de impiedicar. u .*"."itdril apelului tr""".l"u gregit6 a solulieiin condica de gedin!6 sau existenfa unui caz de for{[ rnajoia care l-a impiedicat pe inculpats[ exercite calea de atac a apelului. Nu constifuie urr motiv temeinic pentru repunerea interlrlen lipsa justificatd a conducdtorului unitatii, deoarece in lipsa ace.tuia atributiile sgntexelcitate de inlocuitorul s6u.

DREPT PROCESUAL PENAI,

PdnS la solulionarea repunerii ir"r termen, iinstan{a de apel poate suspenda executareahotdrdlii atacate.

2.6. Apelul peste termenPartea care a lipsit atat la toate termenele de judecatd, cdt gi la pronunfare poate

declara apel gi peste temren, dar nu mai tirziu de I0 zile de la data, dup6 caz, a inceperiiexecutf,rii pedepsei sau a inceperii executdrii dispozifiilor privind aesiaguuirite civite. .J

**.*-"frry-.y.ffiffiffi

,htdecata tn cdile de atac

.on.li!i|,.nt.uaputeaficorrsideratapelpeste*-.- partea care decrard aper s5 fi lipsit atdt de Iajudecatd, cat 5i de la pfonunfare;- panea sa decrare aperur in rermen de nraxirrum io rri. o.'iu dara, dupd caz.

:,1i,?lor'" execurarii pedepsei .r, . i"..i.':ii l*".uurii dispoziiiiror privind despagubirire

Aperul decrarat peste ternren nu suspend' executarea, intruc^t .rrotdr'rea prirnei

:?:rfi1;1;tr;,finnitlva ain ,"orn.ni.,r"""ilia* ,.,*""J"i,0..#i' se poate incepe

.,,,ur.utXjrll'jii,t;rjiillit cte apel, constardnd temeinicia acestuia, poate suspenda exe_

2.2. Renunfarea la apetDupd pronurrtarea hotdriirii gi pana la expirarea ter^renului de declpdr{ite por renun{a in mod .*pr.. I; il;,;*iJde arac. R";r;;r;;";g,T?;Jff lJI:sau oral, personal de carreriruiaru dillfrid. u"p"t ,uu prin marrdatar special.Asupra renuntarii-,cu excepgia aperurui

"Jr. pri"Jpi.'ffi;:ili#";cauzei,

se poare;::::', ;T : tTi f #::lll.,:Ti,;. i;;, il*? ffi }{hli:Li l H il 1 1 1, ",

",,, ", a' a a p e,

' Renunlarea la apelul privind l"ti" .r"ir"'" cauzei produce efecte nu'rai in ceea ccprve$te ratura civirh, hotardrla ra*anatio o.n'"itr"u a. Ia data renr,rnfirii.In ceea ce priveqte f"rr., p.""fa, ;;;;;;definirivd numai ra expi,l,ea,.^*,i"r"r'ol ffi;f,"::: Jol,iii,.t*rtr, hotararea rdm6.6nd

2.8. Retragerea apeluluiSpre deosebire de r

cererii de aper, se pout" ;;,];i?i'; ;?j:.o"iT""i:::,:i'u.s-a declarat aper, dupi depunereaapelului.

renunla Ia judecarea acesruia p.in int..n .J;i"ffi;ffi ,";#ffJ:ilap€tutut. .rllvrrrrEurur rflsulullel fetrageri

".'""."to1l,lJtoXT,'it"r**iii",?;JJ.i'.'h?H?"Sinchiderea dezbaterlor ra insta'ra de aper- r-'i. lrr tJuql! rErrd!;c apelul declalat. -- -r-.'

::":ffi':i t:::Xl"^'j :':,,T::- l-",:':,*l ae parte sau prin mandarar speciar. iar daci

;l*:1.;:Jl'.Ji j,n':"::,,::r:n.f *i:{;ff;t"""jiJ,l'J##"J:l;ffi::h'il,?T,lpt'oces-verbal de cahe "o.rau""r"u io;i;i;; d;#ard|c

arestala sau consemnath intr-unfie la instanfa

".t*i'rr#r*e a rosr era^o,6 c^ ,: ,'l,t' Declarafia de retragere se poate face0.,",,i.j:x1;.:*:l,i::111':1i$ryffi JH:;.;,.?"":g?:i

*Hf ::?l'i:i:5ilt?::fl;; "' fii# &ffi ["" fl:idi ! i i, or prevdzure d e, e geaciviltr in ceea ce privegte latura civili.

Inculpatul nrinor rlegar. 1u poate retrage apelul declarat personar sau de reprezentanfur sbuApelul declarat de procuror poate fi retras de- procurorul ierarhic superior. Aperurdeclarat de procuror gi retras poate n'i"rrsiio. pit"u i,., favoarea cdreia a fost decrarat,Aperur poate fi declarat pentru motive Je?t"m"i'icie sau de neregalitate.2.9. Efectele apeluluiPotrivit articolelor.l]l-

ll',g. pr. pen., aper'r.are erecr suspensiv de execulare, erectdevolutiv' efectur neagravarr srfua!iei in propriur aper gi efectur extensiv.

Page 34: Drept Procesual Penal II Grile

230 DREPT PROCESIJAI, PENAL

2.9.1. Efectul susPensia

Potrivit articolului 370 C. pr. pen., ,,apelul declarat tn tennen este suspensiv i2

executare, atdt tn ce prtveste latura penald, cdt si latura civild, afard de cazul in care legea

dispune altfel''.' nfectut suspensiv al apelului inseamn[ ci hot5rdrea judecdtoreasci nu este deluritivd

qi nu poate R pusa in execuiare in cursul tenlenului de apel sau ln timpul cdt apelul este

declarat.Apelul inculpatului 9i al procuroruiui suspendd executarea laturii penale gi a laturii

civiie, iar apelul pailii civile Ei al parfii responsabile civilmente suspendd executarea laturii

civile a proiesului penal. Apelul pirlii v6tdnratc suspendd latura penald.

De la efecflrl suspensiv al apelului declarat in lermen existd derogdri reglementate

expres de Coclul de procedur[ penal6, gi anume: in cazul luirii, menlinerii sau revocdrii

masurii arestirii incuipatLrlui [art. 350 alin. (4) C. pr. pen.], inculpatul arestat preventiv este

pus de indatd in libertate, dacS s-a pronun[at:

- achitarea sau incetarea procesului penal;

- condamnarea la pedeapsa inchisorii, care este cel mult egald cu durata refinerii 5i

alestirii preventive;* condamnarea cu sgspendarea condilionati a executdrii pedepsei ori cu suspen-

darea executf,rii sub supraveghere sau cu executare la locul de munc6;

- condamnarea la PedeaPsa amenzii:

- aplicareaunei mdsuri educative.

2.9.2. Efectul deaolutiaInstanlajudecd apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat gi la persoana la

care se referi ieclaralia de apel gi numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in

proces.Efectut devolutiv al apelului inseamni trecerea sau transmiterea in intregime sau in

parte a cauzei de la instanta care a pronuntat hotdrdrea atacatA la instanJa competent[ sh

judece qi sd solufioneze calea cle atac a apelului, prin repunerea in disculie a chestiunilor de

fapt 9i de drept cu privire la care s-a atacat hotErdrea'prin declararea apelului nu se provoacd o reluare a judec[fii ce s-a incheiat prin

pronunlarea hotdrarii irnpotriva cireia s-a exercitat calea de atac, ci o verificare in fapt qi in

drept a hotdrdrii atacate.

Cauzaeste repus[ in discufie numai cu privire la ceea ce s-a apelat, astfel cf,, potrivit

Codului de procedurd penalS, devoluliunea cauzei poate fi:

- to,tald,cAnd instanla de apel poate examina toate aspectele de fapt 9i de drept care

au format obiectul judeca{ii in prima instanfd;

- parliald, c6nd instanla de apel poate examina numai acele aspecte de fapt 9i de

drept pentru care s-a declarat apelul.

Articolul 3?l alin. (1) C. pr. pen. stabilegte limitele efectului devolutiv in judecarea

apelului, limite care privesc:

- persoana care a declarat aPelul;

- persoana la care se referi declaralia de apel;

- calitatea pe care o are apelantul in proces.

Judecata in cdile de atac 23tl. Limitele efectuhti.de.uolutiv in raport cu persoara care a declarat apelulconform limitei stabilite de articolul 371 alin. (l) c. pr. pen., ,,instanla judecd apeiul

nunrai cu privire la persoana care l-a declarat".Astfel, apelttl inculpatului devolueazd cauza numai cu privire la solulia pronunfatd

fafd de el 9i doar pentru aspectele de fapt gi de drept care.il privesc. Inculpatr,rl nu ur" Cr"ptrtsd invoce aspecte referitoare la alt inculpat sau .la alte pdr,ti din proces. De exenrplu,inculpatul nu poate declara apel pe motiv cb un coinculpat a fost achitat in mod gregit,'dar.poate ataca sentir-rfa pe nrotiv cd i s-a aplicat o pedeapsd prea mare in raport cu fapia p"..r."a comis-o.

Apelul pi(ii vdt6mate devolueazd cauza numai cu privire la solufia care privegteinculpatul, iar apelulpdrSii civile devolueazd cauza numai in raport cu starea cle fapt gi dedrept privitoare la inculpat gi partea responsabild civilmente.

Apelul pbrlii responsabile .civilmente, apelul martorului, expertului, interpretului,

apardforului qi persoanei ale cirei interese legitine au lbst v6timate printr-o mdsurd sau actal instanlei devolueaz[ cauza numai cu privire la aspectele care le privesc pe acestea.

Intrucdt procuroml reprezintd interesele generale ale societdlii, .L"u .. presupunestabilirea, in fiecale cauzi in pane, a situafiei de fapt gi a unei corecte aplic6ri a iegii,declarafia sa de apel are efbct devolutiv integral.

2. Limitele qfecntlui devolutit' tn raport de persoatrele la care se re.ferd cleclaralia cleapel

lnstanfa de apel verificd lrotdrdrea pronunlatd de instanfa de fond nurai cu privire lapersoana la care se referd declar.alia de apel.

Potrivit arlicolului 371alin. (2) C. pr. pen., in cadrul acestor limite, instarrfa de apeleste obligatd ca, ln afard de terneiuriie invocate gi cererile formulate de apelant, sEexamineze cauza sub toate aspectele de fapt gi de drept. spre exenrplu, daci inculpatuldeclar'6 apel suslindnd ch hotirdrea instanfei de fond nu este legali, lEid a motiva cererea,instanla de apel trebuie sd ia in considelare orice incalcare a legalitatii qi terneinicieihotdr6rii pronun{ate gi sd pronunfe o altd hotdrdre, corespunzitoare legii qi adevdrului.

3' Limitele eJectului devolutiv tn raport cu calitatea pe cat.e o are apelantul in pt"oce,sSub aspectul efectultti devolutiv al apeiului, tifularii cdii de atic ordinare pot fi

grupali in doud categorii:* titulail care, prin calitatea lor procesuald, pot devolua fonclul cauzei, precum gi

mdsurile adiacente fondului cauzei: procurorul gi pA(ile;titulari care pot devolua aspecte auxiliare fondului cauzei: mafiorul, exper.tul,

interpretul, apbrdtorul sau altd persoand ale cdrei interese legirime au suferit o vltdmareprintr-o mdsurd sau printr-un act al instanlei.

In rapoft cu calitatea procesualS pe care o are cel care declard apel, se devolueaz6instanlei de apel drepturi mai largi sau mai restrdnse in ceea ce priveqte reexamilareaaspectelor care au format obiectul judecltii in primd instan{d.

Astfel, apelurile procurorului gi inculpatului au efect devolutiv-cu privire la laturapenali gi latura civild.

. Potrivit calitalii procesuale pe care o are in procesul penal, partea v6t6mati participdla procesul penal numai in ceea ce priveqte lahrra penald a^cauzei', astfel cd apelul declaiatde aceasta devolueazd cauza numai in ceea ce privegte latura penalf,.

Page 35: Drept Procesual Penal II Grile

232 DREPT PROCESUAL I'ENAL

Apelul declarat de martor, expert, interpret, apdritor sau alte persoand ale c6reiinterese au suf'erit o v[tdmare devolueaz[ cawa numai cu privire la aspectul ce fine devdtimarea lor inh-un drept procesual.

2.9.3. Neagrauarea situa(iei tn propriul apellPotrivit articolului 372 alin. (l) C. pr. pen., inslanfa de apel, solufion6nd cauza, nu

poate crea o situalie mai grea pentru cel care a declarat apel.De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei pdr,ti, instan{a de apel

nu poate agrava situalia acesteia. Spre exemplu, daci procurorul a fdcut apel pentru a seaplica o pedeapsb mai grea, iar inculpatul nu a formulat apel pentru reducerea pedepsei,atunci irrstan{a de apel poate aplica o pedeapsf, mai mare inculpatului. Dacd numaiinculpaful a formulat apel penhu reducerea pedepsei, iar procurorul nu a declarat un apelprivitor la pedeapsa aplicatd, atunci instanla nu va putea aplica inculpatului o pedeapsd maimare dec0t cea aplicati de prima instanfb.

Trebuie subliniat ins6 cd, prin inciden{a acestei prevederi, regula neagravdrii situalieiin propriul apel constituie o derogare de la principiile legalitd{ii gi afldrii adevSrului, fiindc6instanfa de apel, in cazul in care ar constata ci hotf,rdrea este netemeinic[, nu are posi-bilitatea de a o anula qi de a pronun{a altd hot6rAre prin care s-ar inriutEli situa}ia pdrlii carea declarat apel.

2.9.4. Efectul extensioE,fectul extensiv este prevf,zut in articolul 373 alin. (l) C. pr. pen., care prevede cl

,,ilxstan{a de apel exanrineazd cattza prin exti.ndere Si cu privire ta pdrlile care nu audeclat;at apel satt la care acesta nu se referd, putdnd hotdrt Si tn privinfa lor, /drd sd poatdcrea acestor pdrli o situalie mai grea".

Aceastd reguli se poate aplica dacd existi un apel valabil declarat de cel pulin unadin pir{ile procesului penal, iar acest apel este de naturd si creeze o situalie mai bun[pdrlilor oare nu au declarat apel, dar au ctceeagi calitate cu cel care a declarat apel. Spreexetnplu, apelul declarat de inculpat poate fi extins cu privire la partea responsabil[civilmente in ceea ce privegte latura civil5., dac6 nu se creeazi acesteia o situafie mai grea.

Fdr6 indoiah c5 apelul nu poate fi extins asupra p64ilor cu interese contrare,deoarece aeestora li s-ar crea o situaJie mai grea, ceea ce legea nu ingdduie.

Extinderea apelului cu privire la pdrfile care au declarat apel nu este obligatorie,urmfuindu-se in.acest fel pronun{area unor hotlirAri legale gi temeinice.

2. 10. Judecarea apeluluiPotrivit alticolului 378 alin. (1) C. pr. pen., obiectul judecdlii tn apel consta in

verificarea hotdrdrii printei instanSe. .i

Judecarea apelului se face, in principiu, cu respectarea regulilor expuse la capitolulprivind judecata, dar prezinti anumite particularita[ pe care le vom expune in cele ce

urmeazb.

r Non refornntio ln peilrs, expresie latini semnific6nd neschimbue in mai rtru propuse. Iel, pefiinellfei qi utilitdfii probelor

Judecala in cdile de atac

Tot in cursul verific5rilor prealabile se rezolvdia de necompet";i-;;, ;"*r.ire rhr-,,r-+^ /^,--- -,excepfiile

invocate (de exemplu,exceplia de ::::Tf,:]",]tr) ,uu

""roil" r"..rr"L f.#;,i::l:lT:,*:::?,::d",

j,d*;i;;;';;##:""#T.ilJT:J:;ii"li:i:?:::":1.1,".1"0,"^';i, : ;nj:l :::1.",:^f 1'."^ ito,;

i;;il, ;H;,li i il#T:il:i jl o *u ".ea

s c i este

judecala in primd instanli.i::l,rf,::,r:::taceie probe care nu; r;;;;*'ffi,i'i"'i.l,li;,*a penard sau ra

Ilrc;,# ;m:""n:t:l *:1*_,:l:ci necesitatea adrninistrdrii de noi probe,hebuiesaarll:;i:,i::::::.$i*j;;il;;p;;;;;;j;;Tffi1T;XTITffi ,T.'#preeedinrere compretuiui ar:ro..uta ia "rri"*',"o","rrffiil,T';;lffil'"olr,llrri . ,,exprlnla parerea asup.a adnrisiu;tita1ii, ..*i"i."r.i. Defiirrerrrei ci ,,rir;+;ri: --^L_,,

233

i4lClt

,i,:

Mdsurile pregdtitoare tn vederea judecdrii apelului

"",.,#J:*:Xlll#1,::,1"r"i, dd;;;;i,.u-ao,u*rui preeedinrere instan{ei dispune

,",",; ̂ #;i: :r:;tr :: i :f:!'!: ;: :: ^T"::,ro

rr cu ursenta cauze i. s pre ex emp ru, in c au_

^" b:r"!;i:;i::J,:;K:zir::;*,"t!!":#!""j1'"'R.",*ea condifiiror privind numdrur

- iq mdsuri de citare a pdrlilor, aiicolul 375 alin. (2) C. pr. pen. prevede cd ,jude_carea apelului se face cucitarea partitor". ' J qtttt' \z,l u' pr' pell'

"' r' "lLXoil'i,il'1,1tfi"H:#:t";J:il;f'l!,ranort cu pozilia procesuari pe.care o

se referi up.rur f ourta oenumirea de intimat. apel se nuDe$te apelant' iar partea la care

Judecarea aperurui nu poale uu.u to" decdt i^ prezenta incurpatLrrui, c6nd acesta seall6 irr stare de detinere lart. 375 alin. 1:j C. p. p"" fInculpatul nu trebuie cirat in O""a *Jrrii. excepfie:

,uir"u [n,tirn3o;t t ^".::;:#rnt*'lat irnpotriva iJirirrr", pri' care s-a dispus resti-

.o"n,o o""Xl1r;:,J.f,ff:t apelul formulat impotriva hotdraritor prin care s-a sorufio'ar un

Participarea erocuyul:i.la judecarea apelului este obligatorie, oiicare ar fi obiectuliii"riir.r"""tiunea

nerespect,rii prevederii irticorurui 376 c. Df. pen. fiind nuriratea

$,edinfa de.iuclecard tn apel

,.r.ra,$ulo'n'u de judecatd in aper incepe cu efectuarea verificiriror prearabire, care se

- regularitatea constituir.i i instan!ei de judecata;- indeplinirea procedurii de citare u pa.liior;- prezenfa inculpatutui atunci cdnd este obligatorie;- prezenla apdrdtorului atunci cdnd este obligatorie;- regularitatea introducerii apelului; se verificd dac6 cererea de apel a fbst fornrulatd

[5#:*' regar 5i dacS esre admisiLir r"..p""r" hot'rdrea atacard 5i d. p..rouno care r_a

si

Page 36: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL234

Instanfa de apel se pronunta asupra admiterii sau respingerii lor. Dac6 se admite

efectuarea d" probe noi,'acestea pot fi administrate in aceeagi qedinll de judecatl

ia" "-"r"pf" AJcA se depun anumite inscrisuri pe care partea le are pregStite) sau se dispune

amanarea cauzei pentru un alt termen de judecati'- -'*--i"J".1a,

in vederea soluliondrii apelului, poate da o noua apreciere probelor admi-

nistrate in fafa instanlei de fond'

Dup6 administrarea probelor noi, cercetarea judecltoreascf, se considerd terminatd 9i

se trece la dezbaterile judiciare'"" ' -- O.i"terile judiciare constau in suslinerea motivelor de apel (de cdtre apelant) sau

combaterea acestora (de citre intimat)'

Dac6 la termenul fixat apelul este in stare de judecatf,, fiind indeplinitd procedura de

citare, pregedintele completului de judecatd d6 cuvantul apeiantului, apoi intimatului 9i in

urmd procurorului.Dacd procurorul a declat'at apel, afunci primul cuvant il are acesta.

Asculiarea inculpatului preient este obligatorie cu ocazia judec6rii apelului, dacl

acesta nu a fost ascultat la insianla de fond, plecum 9i atunci cdnd instanla de fond nu a

pronunlat impotriva inculpatului o hotdrdre de condamnare''

Procurorul gi pdrfile au dreptul la replicS cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia

dezbaterilor.Inculpatul are cel din urmi cuvAnt'

i"ri"rt" de apel delibereaztr asupra solutiei, examinand, pe de o parte, temeinicia

motivelor de apel invocate, iar, pe de alti parte, in limitele efectului devolutiv' al

neagravarii situaliei in propriul apel qi al efectului extensiv examineaza din oficiu cauza sub

toate aspectele de fapt 9i de drept'

InstanEa este obligata sa se pronunte asupra tufuror motivelor de apel invocate'

Rezultatul deliUJarii ," "onr"-n"-[ intr-o minuti, care se semneaza de membrii

completului de judecatS'

2.1l. Sotufiile la judecata in apel

Instanla,judecAndapelr-rl,pronunfdunadintreumratoarelesolu{ii:1. respinge apehtl, menfindnd hotdrdrea atacat5;

- auca apelul este tctrdiv, atunc\ cand s-a introdus cu incSlcarea termenului de l0

zile gi nu sunt intrunite condiliile pentru repunerea in termen sau pentru considerarea lui ca

apel peste temen;dacd apelul esle inadntisibil, atunci cdnd s-au apelat hot[rdri care nu puteau fi

atacate cu apel sau exercitat de persoane care nu au calitatea procesuala de a o folosi'

De exemplu, partea vdtdrnata a fiiut apel pentru latura civili sau s-a atacat cu apel sentinla

de declinare a comPeten{et;

- dacd apelul este nefondat, atunci cdnd rnotivele de fapt qi de drept ale primei

hotdrdti sunt juste qi intemeiate'2. admite apelul, desfiinleazd sentinla primei inst{tnle $i:

- reline cauzL spl'e judecare gi, procedind la o noud judecatd in fond conform

dispozifiilor legale, pronun\d o nottd hotdrdre

Reformarea poate fi totalf, sar"r pa(ialf,'

235#iiii:$.ir'

'.4|

:;:j:

:i*::.

:.

Judecata tn cdile de atac

Dac[ hotdrdrea atacatd se desfiinteazf, ln intregime existd rdormare totald, iar dac6hot6rdrea este desfiinfatd numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai in ceprivegte latura,penal6 sau civil5, existd reformare parliald.

In caz de reformare totald,irstanla de apel poate pronunta o decizie de condamnare,de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea c€ priveEte lafura penal6 qi de admiteresau de respingere a actir-rnii civile in latura civild.

in caz de reforntare parfiald, instanla de apel poate modihca lirnitele pedepseiaplicate (agraveazd, sau atenlleaze pedeapsa), cuanfumul despagubirilor sau sd schimbeincadrarea j urid ica a faptei.

Cdnd prima instanfd a dispus arestarea inculpahrlui, instanla de apel poate me1linemdsura arestdrii in caz de desfiinfare a hotdrdrii.

-dispune rejudecarea de cdtre instanla a cdrei lrctdrdre a fost desfiinlatd, pentno,motirr-rl ci judecarea cauzei la acea instatrfd a avut loc in lipsa unei pf,r,ti nelegal

"itut" ruu

care, deqi legal citat6, a fost in imposibilitate de a se prezenta qi de a ingtiinta initanla despr.eaceasta imposibilitate. Rejudecarea de citre instanta a cdrei hotbrdre a fost desfiinlat6 sedispune qi atunci cAnd existd vreunul dintre cazurile de nulitate prevazute de art. I 97alin. (2) c. pr. pen., cu exceptia cazului de necompetenfa, c6nd s" dispune rejudecarea decdtre instanIa competenld.

-dispute reiudecarea cauzei de cdtre instanla contpetentd, dac6 hotdr6rea a fostdesfiinlatd pentru caz de necompetenfd;

-dispune restihirea cauzei procurorului,dacl,hotdrdrea este desfiillatd pentru c6 s-aconstatat existenla vreunuia dintre cazurile prevdzute jn art. 332 alin. (2) c. pr. pen., carenecesitau restihtirea cauzei la procuror pentru a lua mbsuri ln vederea refacerii urmiririipenale.

Instanfa, deliberand asupra apelului, se pronuntd, c6nd este cazul, qi asupra chesti_unilor complementare care vizeazd reluarea dezbaterilor, repararea pagubei, m6surile asigu-rdtorii, cheltuielile judiciare qi orice alte problenre de care depinde solulionarea completd aapelului.

De asemenea, instan{a de apel verificd dacd s-a fdcut o just[ aplicare de c6tre prirnainstanld a dispoziliilor privitoare la computarea relinerii gi arestirii gi adaugi, dacb estecazul, timpul de arestare scurs dupi pronun{area hotdrdrii atacate cu apel.

lnstanla delibereazd gi hotir6qte asupra oricdrei alte probleme de care depindesoh"r!ionarea completd a apelului.

2.11.1. Hotdrdrea instan(ei de apelHotdrdrea prin care se solulioneazd apelul se nuneqte decizie.Fiecare gedinfi de judecatd in apel se consemneazh in incfieierea de qedinfd, cu

excepfia ultimei qedinfe, care este consemnatd in cuprinsul deciziei.Decizia instanfei de apel are aceeagi structurd cu sentinta primei instanfe, gi anume:l. partea introductivd, care are aceleagi mentiuni ca gi sentinfa;2. expunerea, care cuprinde:- temeiurile de fapt gi de drept care au dus, dupd caz, la respingerea sau adrniterea

apelului qi desfiinlarea hotararii atacate;- temeiurile care au dus la adoptarea oricdreia dintre solufiile adoptate in caz de

admitere a apelului (de pronunfare a unei noi hotdrdri de condamnare, achitare sau incetare

Page 37: Drept Procesual Penal II Grile

236 DRNPT ESUAL PENAL

a procesului penal sau, dup[ caz, de rejudecare a cauzei de cdtre instan{a a cdrei hotfuAre afost desfiinfatl ori de cdtre instan{a competentd sau d6 restituire a cauzei la procuror);

- timpul care se deduce din pedeapsd, in cazul in care inculpatul s-a aflat in stare dedelinere.

3. dispozitivul trebuie sd cuprindd:. solulia datd de instanfa de apel;

'timpul care se deduce din pedeapsd, dacd inculpatul s-a aflat in stare de definere;r data pronuntdrii deciziei;. menliunea c[ pronunlarea s-a fdcut in gedinfd publici.Cdnd s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie s5 indice care este ultirnul act proce-

dural r6mas valabil de la cale procesul penal trebuie s6-gi reia cursul.

2.1 1.2. Efectele decizieiDecizia instanlei de apel nu este definitivd, intrucdt este supusa recursului. De la

aceastd regulS, fac excep{ie:

- deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor;

- deciziile prin care se ia act de retragerea apeluiui.Prin pronunfalea deciziei arc loc dezinvestirea instanpei de apel de judecarea cauzei,

ceea ce inseamnd c6 nu se mai poate dispune asupra cauzei, iar instanla de apel nu mai aredreptul si revind asupra solutiei pronun{ate.

De la data pronunfdrii deciziei de apel curge tertnenul de recurs, pe perioada acestuiafi ind suspendatA executarea deciziei.

HotSr6rile instanfei de apel rdrndn definitive:1. la data expirdrii terntenului de recurs, atunci cdnd:' apelul a fost admis fird trimitere spre rejudecare gi nu s-a declarat recurs in termen;- s-a respins apelul gi nu s-a declarat recurs in termen;- cAud recursul declarat lmpotriva hotdrdrii prin care a fost admis apelul fbr6 trimitere

spre rejudecale sau s-a lespins apelul a fost retras in6untrul termenului;2. la data refi'agerii recursului declarat impotriva hotirArii prin care a fost admis

apelul f6ri trirnitere spre rejudecare sau s-a respins apelul, dac6 aceasta s-a produs dup6expirarea termenului de recurs;

3. la data pronunldrii hotdrh'ii prin care s-a respins recursul declarat impotrivahotdrdrii prin care s-a admis apelul lbrd trimitere spre rejudecare sau s-a respins apelul.

2.12. Rejudecarea cauzei dupi desfiin[area hotiririi atacate cu apelArticolul 384 C. pr. pen. stabilegte cd ,judecarea in fond a cauzei de cdtre instanla de

apel sau rejudecarea cauzei dupd desfiin{area hot6rdrii atacate se desfdqoard potrivitdispoziliilol privind judecata pi judecata ln prim6 instan!d',.

Actele de judecatd care nu au fost deshinlate de cdtre instanla de apel rdmAn valabile9i se efectueazi numai cele care trebuie refh.cute ori care nu au fost efectuate, deqi seirnpune efectuarea lor.

Litttitele reiudecdrii sunt date de decizia instanfei de apel prin iare s-a desfiinfatsentinla primei instan{e $i s-au stabilit obligatii precise pentru instan{a de rejudecare.

Judecatq tn cdile de atac237

Pohivit articolului 3g5 C. pr. pen., limitele rejudecdrii

^"_i*::, j,:::"";;i";;";';;;;;';;;;Hilili"j;conformeze hotirdrii i

rrta de reirnstanfei de apel, in misura iepet. tns.tanta rle rejrrdecare trebuie si setn care slfualia de fapt rinrAne ccA ar^rrx i_vedere la solufionarea apelului. fapt rdmdne cea awtd in

confonnarea cu decizia datd in apel poate privi cirestiur'e de drept (de exemplu,refacerea unor acte proc€suale 5i p.o."auiui.'"r"r-.ri de.instanfa de apel) sau chestiunile detapt (de exemplu, limurirea uno. inrp*luraJJ" ,r.'ra.girii infracfiunii).Dacd in u.-u .-.i:l::a:r] sr;r.e; ;; i;;; avut6 in vedere de insranla de apel seschimbd, dispozitiire acesteia nu mai sunt vaiabire. o. "*r"pr,,,?"a"inrrunta de apel,desfiinland senrinfa primei instanr;: 3-;;;;;;enfinerea i,r..,ifit ri,i-in stare de arest,nstanta de rejudecare, in u'ma uarninisrrarillrou.tnr, poale dispune punerea in libertate aacesfuia dacd au dispdrut cauzere." uu a"t".-lnut instanfa de aper sdJ menfind arestat.* a.gravarea situaliei in.culpatului

Dacd holardre" ",!:l desfiintata.in apelul procurorului, declarat in delavoarea incul-lfii}:":- in apelul pa4ii vatarnai., i".,ul'f.-"J." ."i;;;;;;; p,;il;F qi o pedeapsd

Nu se poate agrava sifualia celorlarte parfi fatd de care s-a extir.rs apelur decrarat.- investirea instanlei de reiudecare s s v'rlr'r splr

cdnd hotd'drea este desfiinfatd numai cu privire la unere fbpte sa' per.soane orinumai in ce priveqte latura penali iau civlt{ instanfa de rejudecare se pronunld in rimiterein care holdrdrea a fost desf.iinfala.Dacd desfiintarea senti'fei primei instanre este totari, rejudecarea privegte toatefaptele gi toate persoanele Ia caie .;.;f;;,';;;;'in .""u ce priveqte latura penard, c6t 5i ceacivild' iar dacd desfiinfar€a este parfiari, rejudecarea p've$te

'umai raptere qi persoanereo"**flli,j;";.1;::il,i:'iff"J,.:.;.1::;,*:-":.T_:," operdnd autoritatea ie rucru judecat.

sentinlei printui rrrnns" pJ'rl"i" Xir;f"ti;'"tnstanlele care judecd cauza dupd ies/iinyarea

- instanla a c6rei hotdrdre i fost desfiinlatd;

petenlf instanta competent5, dacS hotlrareu'u iort desfiinfata pentru un caz de necom-

* instanfa de apelin urma i.;rJ*iarii cuu..i

poate fi din nou atacatd cu apel.dt-rpl desfiinlare, prima ir.rstanfd pronunld o sentirx{d care

3. RECURSUL

Recursur este o cale de. atac .ordinard, cor'uni, prepo'der.e't de refbrmare, car.€ seadreseazd spre sorufiona.:y:i

"it. i*;u'r;l#i ".u

care a dat hotdrarea aracatagi are cascop, in eventualitatea admiterii, casarea piimei sorulii qi inrocuirea ei cu una diferitd.

3.1. HotdrArile penale supuse recursului

a"nni,lllurr'1 poate fi exercitat nurnai irnpotriva hot'rdrilor juclecdtoregti care nu sunt

Astfel' pot fi atacate-cu recurs hot'rdrile pronunlate de instanfa de apel gi hotdrdr.ilepronunfate de prima instanfd caj:e nu sunt supuse'apelului. l

Page 38: Drept Procesual Penal II Grile

238 DREPT PROCESUAI, PENAL

Pot fi atacate cu recurs urmdtoarele hotErdrijudec6toreqti:

- sentinlele pronunlate de judecdtoriit;

-- sentinlele pronuntate de tribunalele militare2;

- sentinlele pronuntate de curlile de apel gi Curtea Militarl de Apel;

- sentinlele pronunfate de secfia penald a inaltei Curli de Casa{ie qi Justilie;

- sentinfele privind infracfiunile pentru care punerea in migcare a acfiunii penale se

face la pldngerea prealabil[ a persoanei vdthmate;

- deciziile pronllnlate, ca instante de apel, de curfile de apel gi Curtea Militard deApel3;

- sentinlele pronuntate in materia executirii hotdrArilor penale, afard de cazul cdndlegea prevede altfel, precum gi cele privind reabilitarea.

incheierile pot fi atacate cu recurs numai odatd cu sentinta sau decizia recurata, cuexcep{ia cazurilor cAnd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.

Recursul declarat impotriva sentinfei sau deciziei se socotegte ftcut qi impotrivaincheieriior, chiar daci acestea au fost date dupS pronunfarea hotirdrii.

Unele incheieri nu pot fi atacate cu recurs (spre exernplu, incheieri penffu care legeaprevede expres ci nu pot fi atacate cu recurs, cum ar fi incheierile prin care s-a admis ori s-arespins cererea de ablinere, inclieierile prin care s-a admis cererea de recuzare, incheieriledate in cauzele penale in care s-au pronunlat sentinfe sau decizii nesusceptibile de a fiatacate cu recurs).

Sentinlele pentru care legea prevede qi calea apelului nu pot fi atacate cu recurs, dacdpersoanele cu drept de a declara apel nu au folosit calea apelului sau cAnd apelul a fostretras, dacd legea prevede aceastd cale de atac. Persoanele respective pot declara recursimpotriva deciziei pronunfate in apel, chiar dacS nu au folosit apelul, dac6 sunt indepliniteurmS[oarele doud condilii :

- prin deciziapronunlata in apel a fost nrodificata solulia din sentinfd;

- reculsul vaviza numai aceastd rnodificare.

3.2. Persoanele care pot face recurs

Potrivit articolului 3852raportat laart.362 C. pr. pen. pot face recurs:

- procurorul, in ce privepte lafura penal5 gi latura civil6;- inculpatul. in ce privegte lafura penalS gi latura civi16. impotriva sentinlei de

achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara recurs Ei in ce privegtetemeiurile achitdrii sau incethrii procesului penal;

- partea vdtdmatd, in ce privegte latura penald;

- partea civild Si partea responsabild civilmente, in ce privegte latura penald qilatura civild;

I Texh;l a fost modificat prin art. XVIII pcl 46 din Legea nr. 2AAZC1}. Anterior modificErii, textul aveaurmdtorul confinut: ,,sentinfele pronunfate de judecltorii in cazurile prev6zute de lege".

'Textul a fost moditicat prin art. XVIII pct. 46 din Legea nr. 20212010. Anterior modificf,rii, sentinlelepronunlate de tribunalele militare in cazul infiacliunilor contra ordinii qi disciplinei militare, sanclionate de legecu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani.

' Texhrl a fost modificat prin art. XVUI pct. 46 din Legea nr. 20212010. Anterior modificdrii puteau fiatacatd cu recurs qi deciziile pronuntate in apel de tribunale qi de tribunalele militare teritoriale.

Judecalu in cdile de atac 239

.- martorul' expertul, interpretul si apdrdtorul, cu privire la chelfuielile jucliciarecuvenite acestora;

* orice persoand ale cdrei interese legitinte aufost vdthnate printr-o masurd sauprintr-un act al instanfei.

Cu exceplia procurorului, in cazul celorlalte persoane recursul poate fi declarat gi decdtre reprezentantul legal sau ap6r6tor, iar pentru inculpat, gi de solul acestuia.

3.3. Termenul de declarare a reeursuluiTermenul de recurs este de I0 zire, daci legea nu dispune altfel.codul de procedurd pe.ald prevede gi arte ierm"r,e de recurs, gi anume:- impotriva incheierii prin care juclecdtorul dispune in timpul urmaririi penale

luarea unei mdsuri preventive, revocarea, inlocuirea, incetarea de drept sau prelgngireamisurii preventive, precum gi impotriva incheierii de respingere a propulerii de arestarepreventivS" invinuitul sau inculpatul qi procurorul pot face iecurs in termen de 24 de ore dela pronuntare, pentru cei prezenfi, gi de la

"o,.t.,uni.u.., pentnr cei lips[ [art. 1403 alin. (l)

C. pr. pen.l;* termenul in care poate fi declarat recursul impotriva incheierilor privind liberarea

provizorie este de 24 de ore !l..lfg. de la pronunfare, pentru cei prezenli, $i de la comu_nicare, pentru cei lipsb [art. 160'alin. (2) C. pr. pen.];

- hotdrdrea instanlei de solulionare a ceierii de liberare conditionatd poate fi atacatd.cu recurs in termen de 3 zile;

- hotirdrea instan{ei de solulionare a cererii de incetare a execut6rii pedepsei lalocul de muncd poate fi atacatd, cu recurs in termen de 3 zjle;* termenul de recurs in cadrul procedurii urgente de judecare a infracfiunilorflagrante este de 3 zile de la pronunfare.

Termenul de recurs se,calculeazd pe zile libere, cu prorogarea ultimei zile in situafiilein care ultima zi a termenului este nelucrdtoare.

Dispoziiiile privind data de la care curge tennenul, repunerea in termen, declarareapeste termen a c6ii de atac, declararea, renuntarea pi retrageiea apelului ," opii.a in modcorespunzf,tor in cazul recursului.

3.4. Instan[ele de recurs

Instanlele de recurs sunt: hibunalul, tribunalul rnilitar teritorial, curtea de apel, CurteaMilitad de Apel gi inalta Curte de Casafie pi Justifie.

3.5. Motivele de recurs

Modul in care trebuie motivat diferd dupd cumjudecata in fond.

recursul succede apelul sau direcl

I' Recursul declarat tmpotriva unei hotdrdri care pofrivit tegii poate fi atacatd cuapel

- Potrivit dispozifiilor artic.olului 3g5'0 c. pr. pen., ,,recursul trebuie sdfie motivat",astfel cd motivarea acestei cli de atac este obligatorie. Recursul trebuie sd lie motivat, inscris' fie prin cererea de tecurs, fie printr-un merioriu separat, care trebuie depus Ia instanqade recurs cu cel pulin 5 zile inaintea primului termen de ludecatd.

Page 39: Drept Procesual Penal II Grile

240 DREPT PROCESUAL PENAL

Motivele de recurs sunt expres prevazute de lege in articolul 3g5e c. pr. pen., a$aincdt hotdrdrilejudec5toregti nu pot fi aiacate cu recurs pentru alte motive a""ai ".i" .*pil,

stabilite de legiuitor.Motivele recursurui pot ft forntare sau de proced ur6, si substanliare saude judecatd.

A. Motiveformale de recurs sunt urmdtoarcle:1' nu au fost respectate dispozifiile privind competenJa dup6 materie sau dup6calitatea persoanei;2. instanfa nu a fost sesizatd legal;3 instanla nu a fost cotnpus6 potrivit legii ori s-au incdlcat prevederile art. 292alin. (2) C. pr. pen. sau a existat ui, "* i" incompitibilitate;4' gedinla dejudecatd tru a fost publicd,, in afara de cazurile cAnd legea prevede altfel;5' judecata a avut loc lbrd participarea procurorului sau a in"ulpaiului, cdnd aceastaera obligatorie potrivit legrr;6' urmdrirea penald sau judecata a avut loc i' ripsa ap6r6torurui, c6nd preze'faacestuia era obligatorie ;

7. judecata s-a fhcut lErb intocmirea referatuluiminori;

de evaluare in cauzele cu infractori

8' cdnd nu a fost.efectuatd expertiza psihiatlicd a irrculpatului, in cazurile prev6zutede art. 1 17 alin. (l) 9i (2) C. pr. pen.;

9' hotdrarea nu cuprinde.motivele pe care se intemeiazd solufia ori motivarea solutieicontrazice dispozitivul hotdrdrii sau acesti nu se infelege;10' instanta nu s-a pronunfat asupra unei faptJrelinute in sarcina inculpatului prinactul de sesizare sau cu privire la unele'probe administraie o.i u.up*

^unor cereri esen{ialepentru p6r[i, de naturr sa.garanteze drepturire ror 5i s6 rnfluenleze siuliu f.o""rurui;I I ' instarrfa a admis o. care de atac neprevdzut' de lege sau introdusf, tardiv;12' [aft.385e alin. (r) pct. 2i] c6nd juaerata in prirnb instanld sau in aper a avut locfdrd citarea legala a unei pirli tuu

"i.., legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezentagi de a irrqtiirrfa instanfa.

B. Motit'ele substanyiale de recurs sunt.13' [art' 385'alin (1) pct. 12] cAnd nu sunt intrunite elementele constitutive ale uneiinfi'acfiuni sau cAnd instanfa a pronunfat o hotirdre de condamnare pentru o altd fapt6 decdtcea pentru care condamnatul a fost trimis injudecati, cu exceplia cazurilor prevazute in art.334-33'/ C. pr. pen. r;

14' [art. 385e alin. (1) p:tj 13] c6nd incurpatul a fost condamnat pentru o fapt6 carenu este pt'cvAzutA de legea penali;15' [art' 385'qalin' (l) pct. 14] cdnd s-au aplipat pedepse gregit individualizate inraport cu prevederile arI. 72 c. pen. sau in alte limite dec6t'cele'preut,ii. a. r"g.;l6' [a't' 385e alin' (l).p* 15] cdnd p"rrounu condamnatd a fost inainte judecat'intnod definitiv pentru aceeaqi fapti

-sau daca exista o cauz6 de inldturare a rdspunderiipenale, pedeapsa a fost grafiatd oii u int"*"nit decesul inculpatului;

^ . I Texlul este reptodus astfel cum a fost modificat prin arl. XVIII pct. 4g din Legea nr. 202/2010.Anterior modificarii, textul avea urmdtorul conlinut: ,pa"J i*o"1, a pronunfat o hotdr6re de condanmare pen6u

3#:#tJ:rfitr:,:: o** care condamnatui "

i.Ji-t'-""i" judecata, "u'"*""p1iu-*r,,-Jlor prevdzute in arr.

Judecata in cdile de atac

. 1.7. [afi.385e alin., (1) pct t6] cdnd rn *"motivul cd fapta s'var$ita o.e yr nu gr; o.#; g"t"r!" il;;;;a,rdjin mod greeit,:-::l'j."::Tffffi:J:":.H*1,::::l'::",i:1""::,,f:cd existd autoritare de rucru judecat sau

Ll

j".idiJ:'[art' 385e alin' (l) pct' 17] cand faptei sivarpite i s-a dat o grepiti incadrare

19. [art.3g5e alin- (l) pct. lTrgi l7r] c6nd hot6r6rea este contrarb I ..hotSrdre^s-a fdcut o grepitd aplicare a legi; 11

--" egii sau cdnd prin20' [afi' 3g5e alin' (l) pct. rgt Sani s-a comis o eroare grav6 de fapt, av6nd dreptconsecinfi pronunlarea unei hotarari ri..iii. oi.

""rritare sau de condamnare.zt' fart' 385'arin'.(r) pct. r9];enJjuu-..ato.ri de fond;.;;;;'"xces de putere,in sensul cd au trecut in,ctom.enjul .di;;;#;;stituite in stat;

""r."#.jlfi 385e alin' (r) pct' ,0: ;;;"; inrervenir o rege penald mai favorab'd.

cazurire de ra arin' (r) pct. r-7, r0, 13, r4, rg Si 20 se iau in considerare inl0tdeaunadin oficiu, nespecificate, iu, ""r.

d. 'j

;; j1' ,'ri, t t,' g, lt; ;; ;'r"."#l' co'siderare dinoficiu numai cdnd au influentar "r"pr" i"it.arii'ii-r d"fuuou."a inculpatului.

r,., ot."f,?liuti-.litanJa ia in considerare -";;;; casare din on"iu,

"ri" orrrigatd sd re pund

Dacd dispoziliire rerative ra tennenul de depu'ere a motiveror de recurs au tbstincilcate, insta'la de .iudecatd^v" ri""-""",^,i,i,rrui^a. "*u.ir"-a"-"lrii" "ur" se iau inconsiderare din oficiu [art. 385r0

"f i"- iilid. pr. p*.f .

,"rrr,, Sf[rl""j;r:f-" pot fi invocaie

"rai i" iri"i* la solulionarea larurii penare, c6t si a

2. Recursul declarat impotriva unei hotdri .

cu apel ' va u'tvt nurctrart care, polri)it legii, rut poate fi alacatdRecursur declarat impotriva unei hotirdri care, potrivit legii, nu poate fi atacatd cuapel ,u este rimitat ra moiivere d. ;.;;-;;;;erate mai sus.-Instanla este obligatd sIexanrineze intreaga cauz6 sub.roat: *-P".r.r., ffi;L."", a" ,"n,'.;";jil;[:"r" de recurenr.Acest recurs poate fi motivat gi oral in ziua-irO."aiif.In aceste cauze insta'1a

9: :""*'0"",1* adrni'istra probe noi sau reacrministra

i::3J1";.lrffil|:tia in care considerd

"t"tJ"., p*rru asigurarea drepturui pir!1or ra un

3.6. f,fectele recursuluiRecursul este guvernat de urmltoarele efecte;- suspensiv;

- devolutiv;

- extensiv;_ neagravarea sifualiei in propriul recurs.

;J:K i"# Xl;il;," raspunderi i p';il ;' ;; ; il:iilTii:1'*li':nl,-",:l ll:

I Textul a fost reintrodus prin art. XVIII pct. 9 tlin Legea nr. 202/2010

Page 40: Drept Procesual Penal II Grile

NREPT PROCESUAL I'ENAL242

l. E{ectul sttspensiv al recursului

",iilll"iiris{ c. p.. p.n. prevede c6 ,,recursul esre suspensiv de executare at6t tn ce

prirostu latura penalii, "ai si ionro civil.d, afard de.cazul cdnd legea dispune altfel".

Efectul suspensiv decurge diiect din lege dacd recursul a fost declarat in termen' iar acesta

l:rr*i^dispoziliile din hotf,rdre cat'e privesc partea care l-a declarat'

Recursul inculpatului 9i procurorului suspendd execntarea laturii civile gi penale a

hotdrdrii, iar recursul partrii 'civite

Ei al pfu{ii responsabile civilmente suspenda numai

executarea iaturii civile. Itecursul pargii vadmate suspendi nulrai executarea laturii penale'-

il mod exceplional, recr,rsul declarat in urmntoarele cazuri rut suspendd executarea:

- iil toate cazurile in care inalta curte de casalie ;i Justilie este competent6 sd

judece recursul, cu exceplia cazurilor prevdzute de lege;

_inc}-reierilorprincares-adispusltlateasaumenlinereauneitn6.suripleventiveori

prin care s-a constatatincetarea de Crept a arestdrii preventive fart 14 I.alir-r' (3) C' pr' pen ];

-_hotardriiinstanfeiprincares-aconfirmatmdsuraintemdriimedicaleprovizorii

Iart.162 alin. (6) C. Pr. Pen'l;susplnclarcajudecAlii lafi' 303 alin. (3) C' pr' pen'l;

-liberareacondilionata,crrexcepliarecursuluideclaratdeprocuror[art'450alin. (4) C. Pr. Pen.l;

*contestareamdsuriiasigurdtorii[ar1'l68alin'(2)C'pr'pen'];

- prelungirea misr'rrii o,"itatii preventive [art' 159 alin' (9) C' pr' pen'l'

2. Efectul devolutivEfectul devolutiv al recursului este stabilit in articolul 3856 C. pr' pen', care prevede

in alin. (l) c[,,instan1a jMeca recursul numai cu privire la pelsoana care l-a declarat 5i la

persoanalacareserefer5declaraliaderecursginumaiinraportcucalitateapecarerecurentul o are in Proces".

lnstanta de recurs examineazd cauza numai in limitele motivelor de casare, care sunt

expres prevdzute de lege.

Din reglementarea legala rezulta ca efectul clevolutiv al recursului este pa(ial' fiind

limirat cie:

- persoana care l-a declaratl

- p.ttout'r* la care se referd declaralia de recurs;

- caiitatea pe care o are recurentul in proces;

- motivele de casare, prev[zute expres de lege'

Exista o singurh "*""pii" in care devolulia este integrala, gi anume recursul declarat

impotriva unei hotdrdri "ao,'pottivit

legii, nupoat:.1 ia""i "u.up"ll "l,.lj,t1]tTY"l:#il;il;r"r.-pr."a""r.'de lege, inJanla fiind obligatl ca, in afara temeiurilor invocate

,-r ^ i- -^-"tpmotlvglc oc uabdlE Prevoaur! vv rv6v,

gi cererilor formulaie de recurent, Jd "xa'nin"te

intreaga cauzl sub lt"t" *,ry1llt:|l

H:,'ili[j;"#;;r;** .l-r"lJr" prot. noi iau readministra probele.rn situafiain

care consider6 necesar pentru asigurarea dreptului pdrlilor la un proces echitabil'

3. Efectul extensivAn-i,,-fri 3g57 C. pr. pen. stabileEte c[ ,,instanla de recurs examineazb cauza

extinclere qi cu privire la parlile care nu au declarat reculs sau la care acesta nu se

p.rtana noia.i qiin privinla 1or, {brd sA poata crea acestor pa(i o situafie mai grea''

Judecata tn cdile de atac243

lin-

|*;'f:li:iil

,''i{'iliir

irr.i

De asemenea, procurorul, _chiar dup6 expirarea termenului de recurs, poate cereextinderea recursului declarat de el in termgn gi fala de aite persoane o"rat u."r.u la care s-areferit, ftra a se putea crea acestora o sifualie mai grea.

ra vqs s-a

Efectul extensiv este incident numai daca recursnl este cleclarat in termen qi estelimitat de neagravarea situa{iei pdrtii fat6 de care s-a fEcut extin<Ierea.

4. Neagravarea situaliei tn propriul recursRegula neagravdrii situafiei in propria cale de atac este apiicabild qi irr cazulrecursului, astfel cd instanfa de recurs, sbluiionand cauza, nu pout. .riu o ,,r^ii" ,"^i*r""

pentru cel care a declarat recurs.Regula este aplicabild nu numai in recursul parlilor ori in recursul declarat deprocuror in favoarea unei pdrti, ci qi in recursul -uitoiilor, exper{ilor, inte4rretilor sau

apdrdtorilor.Nu este incidentd regula neagrav[rii situafiei in propriul recurs cdnd existi. qi recursul

unei pdrfi cu interese contrare: inculpat gi parte vdtd,mat4 parte civild gi parte rcspo'sabildcivilmente. iltotdeauna cAnd existd r""rr.sut procurorului in defavoare sau ldr6 nicioprecizare de restr6ngere se poate agrava situalia oricdreia dinh.e pd(ile care au ileclaratrecurs.

3.7. Judecarea recursuluiobiectul iudecdlii in recurs constd ln verifcarea hotdrdrii atacete. Astfel, instanfa de

recurs nu controleazd fondul cauzei, ci numai chestiunile de drept.Judecarea recursurui se face crup6.regulire generale privindjudecata qi dup6 regurile

speciale cuprinse in articolele 3g5rr-3g514 C. pr. pen.

3.8. Misurl pregdtitoare

Dupd investirea instanlei de recurs gi primirea dosarului cauzei, pregedintele instanteifrxeazl,termen pentru judecatd. ' '' r'-''

Judecarea recursului se.facg cu citarea pa4ilor, fiincl valabile dispozifiile privindcitarea-pf,rlilor lajudecata in primd instanld 9i judecata in apel.

- In recurs, pa4ile dobendesc o altd denumire, in raport cu pozilia procesualh pe care oau in calea de atac. Astfel' partea care declarl recurs se numegte recurent, iar partea la carese referd recursul se nume$te intimat.

Judecarea recursului nu poate avea loc decdt in prezenla inculpatului, cdncl acesta seafl[ instare de delinere (articolul 3g5_rralin. (2) c. pr. pen.), cu ,*""p1iu1ud""6rii recursuluiimpotriva incheierilor privind mf,surile pr"rr"niiu..P,articiparea procurorului la judecarea recursului este obligatorie, oricare ar fiobiecful cauzei, sancfiunea nerespectaiii nina nulitatea absolutf.In recurs este permisd numai prezentarea de tnscrisuri noi,adicdacele inscr.isuri carenu au fost cunoscute de cbtre instanfa de fond la judecarea ..i"i.i. nrl"r a vizeaz; doar

.recursul declarat impotriva deciziei instanfei de apel, nu qi cel prirr-cai" se atacd directholIrdrea instanfei de fond.Pregedintele instantei de recurs poate delega unul din judecitorii care compun

ltltt:il!:i"decatd sdfacd unraport sLris *uprui".rrruru. r" i""lt" c"rte de casalie qijusilIre' raportul poate fi intocmit de un judecdtor sau un magistrat-asistent.

Page 41: Drept Procesual Penal II Grile

244 DREPT PROCESUAI, PENAL

Raportul este facultativ 5i trebuie sd cuprindd, pe scurt, obiectul procesului, soluliilepronuntate de instanfe 9i faptele relinute de uliima insianfa, in masura ln care sunt necesaresoluliondrii recursului.

Raportul hebuie si nrai con{ind obserwalii cu referiri, dacd este cazul, la jurisprudenfdintetni, pl'ecum gi l^a jurisprudenla Cu(ii Euiopene a Dr.epturilor. Omului, lbrd a se ardiaopinia raportorului. in raport se semnaleazi Oin onciu gi cazurile de casare.

Rapoful se depune la dosarul cauzei cu cel pufin 5 zile inaintea primului termen dejudecat6.

$erlinla de judecatd$edirrfa de judecatd in recurs are doud

judecdroregti gi existen!a unui raport.particularit6!i specifice: Iipsa cercetarii

in recurs qedinJa de judecat[ incepe cu efectuarea verific5rilor prealabile, care sereferd la:

cale acesta uu a fost ascultat la instanfele de fond gi apel, pr"",t^ gi atunci cdnd acestg

|egul ariratea consti tuirii i nstan!ei de j udecatd;indeplinir.ea procedurii de citare a pa4ilor;prezenta inculpatului atunci cAnd este obligatorie;prezenfa apardtorului atunci cdnd este obligatorie;

- regularitatea introducerii recursului; se verifica dacd cererea de recurs a foslformulatd in termenul legal gi daci recursul este admisibil ir.r raporl cu hotdrdrea atacatb gicu persoana care l-a declarat;

- verificarea de c5tre instar!6 a hotb.r6:'ii atacate pe baza lucririlor gi rnaterialuluidi' dosa'ul cauzei $i a oricdror inscrisuri noi, prezentate ra instanfa de recurs.

Tot ln cursul verificdrilor prealabile se rezolvi excepliile invocate (de exemplu,exceplia de necompetenfb) sau cererile formulate (cum ar-fi, cererea de amdnare a cauzei).

Dacb la termenul fixat recursul este in stare de judecatd, fiind indepliniti procedurade citare, preqedintele conrpletului de judecat6 dispune citirea raporn[ui \n gedinla dejudecatb, cdnd s-a dispus intocmirea aces'fuia.

in cadrul dezbaterilor judiciare pregedintele conrpletului dd cuvAntul recurentului,apoi intimatului gi in cele din urmd procuronrlui. Dacb intre recursurile declarate se afld girecursul procurorului, primul cuv6.ntil are acesta.

Ptocurorul 9i pdrfile au dleptul la replic6 cu privire la chestiunile noi ivite cu ocaziadezbaterilor.

Inculpaful are cel din urmd cuvAnful,Instanfa este obligatd sd procedeze la ascultarea inculpatului prezent in situalia in

instanle nu au pronunlat o hotdrdre de coldamnare a incuipatului.Iustarrla este obligat[ si se pronunfe asupra tuturor motivelor de recurs invocate de

procuror qi de pdrli.lnstanfa de recurs delitrereazd asupra solu{iei, examindnd, pe de o par1e, temeiniqia

nrotivelor de recurs invocate, iar, pe O" utta pun", i.r tl-itele efectului devolutiv, al neagra-:,varii situafiei in propriul t""u.t gi al efectului extel.rsiv, examineaza, din oficiu, cauza subloate aspectele.

Judecata in cdile de atac

Deliberarea are loc irnediat dupd incheier.u

.tj':rl::^".0 sd parr.icipe aou, r.rdii ."ro''"*i"t. Rezurratul deliberdrii r camera de con-

iT#'i1 JlllTffii ::$:l' "'' in eeo i nia f u u I i'e d' ;;;;' ;;;;;i "':#il:lff T:

3.9. Solufiile in recurslnstanfa,.judec6nd recursul, pronunfd uT gi: urmdtoarele solulii:L respinge recursul,

^.nginanO noru.u..u atacatd, dacd rinadmisibilsaUnefondat. drEa aracara, dacl acesta este tardiv,2. admite recurlll gi, in consecinfl, caseazi hotdrArea sau hopronunf5 una din urmitoarele solutii: '-' -4nvaLd rru'ararea sau hotirArile atacate qi_ menfine hotdrdrealrimei instanle, cdnd apelul a fost greqit admis;

in art. r r jltjfiT:'ttarea i.culpatuttti oti'in""turiu p.o."rriu-'i;:,;;i;; cazurire prevdzure

- dispune rejudecarea de cStre instanta a cdrei hotdr're a fost casata irr cazurireprevizure in arr. 385e alin. (l) pct. 3_5, p"t. ;l;; a doua, pct. 7_10 9i pct. 2t;alin. (1) pct. i; ' competentd, in cazul prevazut in art. 3g5e_ dispune reiudecarea de cirre insta'ra

1""1*yr:L1 cazurile prevAzute de art. 3g5ealin. ( l) pcr. I I pi 20, precum $i in .u;i p;;";; rn arr. 385, alin. (3) C. pr. pen.casarea constd in lyular3a

sau aesninlarea unei hotar'ri;uoecatol9ti pentru erori delff '1lli,il'"o.,Jfl

:::i1JliJ"*1"*:llft;,f ';;;;;45""i?i,""u,.,unrui".u,niJHotdrdrea instanlei de recursInstanta de recurs se pronunfd prin decizie.Fiecare gedinld de judecata i,r ...u.r'r" consemneazd in i'cheicu excepfia ultirnei gedinfe, care este

"onr",o*rl-r,r cuprinsul deciziei. terea de gedi'{5,

Decizia instanfei de recurs ur" u.""uii-ri,l"hud.cu sentinla datd in aper, gi anume:*partea introductivd, care are aceleagi menllunl ca gi sentinta:_expunerea, care cuprinde urmitoarele menfiuni: '' --..".,,ru,

,"."ur""lr".tLi,tliile de fapt 9i cele de d*p;;;;';" dus, dupd caz, ra respingerea sau admi-

'temeiurire care au dus la adoptarea solutiiror date dupi casarea in caz de admitere;d.lin";;titp"l

care se deduce oin peoeaps{-in'""rur in care inculpatul s-a aflat in stare de

.,.,",,:;X;::j;:iil'ff*::'*:T* varabl de ra care procesul penar tebuie sd isi reia

- cli s pozit ivul trebuie sa cupri nda:' solutia datd de instanla di recurs;I data pronunftuii deciziei;. menfiunea ca pronunprea s_a fdcut in gedinld publicd.

"", u *lr?rlstanfa refine cauza spre rejudecare' ln decizie se men]ioneaz' probere care

Page 42: Drept Procesual Penal II Grile

246DREPT PROCESUAL PENAL

partea din hotdrare care nu a fost casata ramAne definitivf, gi devine executorie la data

pronunJhrii instanlei de recurs'

incdlcdri de lege ca in decizia recuratA'- -- - inalta iurte de casafie gi Justilie, <lac[ admite recursul, c6nd este ne:esatl

Rdntdnerea definitivd a hotdrcirii instanlei de reatrs

Hot6r6rea instanlei .1" '""urs

este dehnitiv[ gi se bucura de autoritate de lucru

;uoecai.- necizia poate n pura in executare gi nu mai poate fi atacatl decdt cu o caie

Lxtlaordinala de aiac'potrivit articolului 417 c. pr. pen.l hotdrdrile instanfei de recurs r6man definitive la

data pronun![rii acesteia cAnd:

l. recursul a tost aJmis qi pr.ocesul a luat sfdrgit in fala instanfei de recurs' fbr6

rejudecare;2. cauzaa fost rejudecatd de cdhe instanfa de recurs dup[ admiterea recursului;

3. cuprinde ourigu;"u l"plata cheltuielilorjudiciare, in cazul respingerii recursului.

3.10. Rejudecarea cauzei dupi casare

Rejtrdecarea cauzei se face de c6tre instan|a de recurs, atunci cdnd aceasta, dupd

casare, reline cauza, gi de catre in^stanla de trimitire, cdnd instanla de recurs' dupd casare'

trimite cauza in vederea rejudecirii fie la instanfa a c6rei hottrrare a fost casatd' fie la o a1t6

instan{6 egald in grad ori la instanla competentd'..

Rejudecarea ""JJi;; ;asarea',hot6rarii atacate se desfbgoarf, potrivit dispoziliilor

"up.inr" in purtea speciali privind judecat4 care se aplica ln mod corespunzdtor.

7. Rejuclecarea de cdlre ilxstanla de rean"s

Ju<lecareadecdtreinstanladerecurssefaceinaceeagicompunere'iarparticipareapro.uror,rlui este oUfigatori., Nu se poate dispune extinderea acfiunii penale sau a

ir.ocesului penal, deoarJce aceasta inseamnd judecarea fondului cauzei.^ Dupi re.iudecare instanla de recurs pronunfi o decizie'

2. Reiuclecarea de cdtre instanla cdreia i s-a trimis cauza dupd casare

lnstanfa de rejudecare trebuie s6 se conformeze lrotdrarii instanfei de recurs,

in nrasura in care situalia de fapt r[mdne cea alruta in vedere la solufionarea recursului'

cdnd recursur pri*ii. "tat

hotdrdrea primei instan{e, c6t gi hotdrdrea instanfei de

apel, in caz de admite;; $ilir;;;"te a rejudec6rii de chtre instanla a cdrei hotdr6re a fost

casatd, cauza se trimitela prima instan![, dach ambele hotirdri au fost casate' 9i la instan{a

cle apel, c6nd ntunai hotdrdrea acesteia a fost casatf,'

in caz'l in "ur"

almite recursul declarat impotriva deciziei pronunlate in apel'

instanla de recurs desfiinleazf, 9i hot6r6rea primei'instanfe, dac6 se constata aceleaSi

admi-

nistrarea de probe, dispune rejudecareade c6tre instanla a c6rei hotdr6re.a fost atacata'

Cdnd hot[rArea este desfiin]ati nutui 'u f iuire la unele fapte sau P:1t",1T.:1,

"'."i;;'::;;#"ffi#;"Ja il.t'tia, i"J"it" d9.rejud1ar,e-'".11:T:1u in rimitere'

in care hotdrarea a fost casata, aceste limite ale rejudecdrii neputdnd fi dep[$ite'

Rej'decarea cauzei duph casare trebuie sd aibd in vedere 'espectarea

principiului

neagravdrii sitr"iafiei celui care a declarat recurs' --ii" Instanla de rejudecare pronunll o sentinfi cafe este supus6 ciilor ordinare de atac'

iil

tai"it-"*i,a

"6d1jti

:.F

CaprroLUL V

CAN.E D(TRAORDINARE DE ATAC

Ilotardrile deftnitive se bucurd de aul.oritate de lucru judecat. Totugi, existd situatii incare acestea pot fi nelegale salr netemeinice. Astfel, introducerea cdilo'i'extraordinur" dJ

;[::;iji::^ pentru a exista posibilitatea de a indrepta erori intervenite in cadrul

""ivitaiiDupr cum am amintit anterior, codul de procydyra penald stabileqte urmdtoarele cf,iextraordinare de atac: contestatia in anulare, revizuirea gi recursul i".i""i"r"l-j"gij.

specificul acestora este cd ele privesc hotdrdri definitive. oiqi .""u.J infost inctus de legiuitor in categoria cdnor extraordinare, acesta;;;; ;;j:itji:ijr:?*l;schimbarea unei hotbrdri judec6toreqti definitive.

cdile extraordinare de atac sunt remedii procesuale prin intermediul cirora, in cazuriexpres qi limitativ prevdzute de lege, se produce remedierea erorilor "onginut" de hotdrdrilepenale definitive.

1. CONTESTATTA ir\ RNulans

contestalia in anurare este o care de atac extraordinard, ce are o naturd juridicdmixtd, fiind o cale de atac de anulare, intrucdt scopul urmdrit it "on.tituil irr,..rlu."u hotdrdriijudecitoregti atacate, dar qi o cale de-atac de retractare, pentru ca instanta car.e a clat hotb_

:ilff*,lHd in situalia de a verifica sorufia pi de a o infirma, ou.a u..uutu nu este legard

Fiind o cale de atac extraordinatd, in cazul. contestaliei in anulare nu se pot invocaorice motive care afecteazf, corectitudinea hotdrdrii atacate, ci s-au .,;;ii; l- c6tre legiuitorcazurile ?n care aceasta poate fi exercitatd.

l.l. Cazurile contesta[iei in anularecazurile de exercitare a contestatiei in anurare sunt expres gi limitativ regle_mentate de articolul 386 C. pr. pen.:

1 ' cend procedura de^ citare_ a p[r[ii, pentru termenul la care s-a judecat cauza decdtre instan[a de recurs, nu a fost indeplinitd conform regii (art, 3g6 lit. ;i;. pr. pen.);- condiliile necesare invocirii acestui caz de contestalie in anulare surt:a) vicierea procedurii de citare a awt loc la judecarea .uur"i in a1u irxtanlei deIecurs;b) partea care invocd incblcarea dispozifiilor relative la citare sd nu fi participat lajudecarea cauzei de cdtre instanfa de recursi

Page 43: Drept Procesual Penal II Grile

248

Neindeplinirea procedurii legale de citare trebuie sr aibd loc in cadrul judecrriirecursului, putdnd consta in neerniterea citafiei, nerespectarea dispozigiilor legale careprivesc menfiunile pe care trebuie s5. le cuprindf, citalia, neintocmi.ea sau intocmirea gregit6a dovezii de primire sau a procesului-verbil de inmdnare a citaliei etc.

. Nelegalitatea procedurii de citare poate fi invocati. pe calea contestaliei in anulare deoricare dintre pdr,ti, acestea insd putdndu-se prevala doar de propria lor citare nelegalE.

DREPTPROCESUAL PENAL

z ^ca1o

partea dovedeqte c6 la te.nenur la care s-ajudecat cauza de c6tre iinstanla delecu,rs a fost in imposibilitate de a se prezenta gi de a incunogtiin[a inslanfa despre aceastiimpiedicare [art. 386 lit. b) C. pr. pen.];

- condiliile necesare invocdrii aceslui caz de contestafie in anurare sunt:a) partea sd fi fost in imposibilitate de a se prezenta la termenul la care s-a judecatcauza in recurs;

Imposibilitatea de prezentare qi cea de incunoqtinlare a instanfei despre aceastaimpiedicare trebuie sd fie cauzate de un caz forfuit sau de o cauzd d" f;4a major6: razboisau calamitate,. boala gravd a celui care frebuie s6 participe l" j";;"r"" recursurui,intreruperea cdilor de acces qi a comunicatiilor intre localitatea in iare se afl6 partea qilocalitatea in care iqi are sediul instanta etc.

b) partea sd fi fost in imposibilitatea deilupiedicare;

3. Cand instanla de recurs nu s_aprocesului penal dintre cele prev5zute in art.dosar [arr. 386 lit. c) C. pr. pen.];

pronuntat asupra unei cauze de incetare a10 lit. D-it), cu privire la care existau probe la

a incunogtinla instanfa despre aceasti

1o tit. f)-ir)

- conditiile necesare invocdtii acestui caz de contestafie in anulare sunt:

.").:1:ill" O. recurs sd nu se fi prglytaj asupra unei cauze de incetare a procesuluipenal dintr.e cele expres prevdzute in art. l0lit. 0_i') b. p.. p.n.;

b) la dosar s6 existe probe despre existenia unuiiaintre cazurile de ra art.C. pr. pen. qi sd fi fost omisi de instanla de recurs.

4' cdnd impotriva^unei persoane s-all pronuntat dou4 hotdr6ri penale definitivepentru aceeaSi faptl [art. 396 lit. d) C. pr. pen.];- condifiile necesare invocdrii acesfui caz de contestafie in anulare sunt:a) sd existe doud hotirdri penale rimase definitive;b) intre aceste hotdldti sd existe identitate de obiect gi persoantr" in sensul c6 incadrul celei de-a douajudecdfi a fost inculpatd aceeagi persoana pentru aceeasi fapt6 pentrucare a mai fost judecati.

-c6nd Iajudecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de c6tre instanJa de recurs,inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultJrea acestuia este obligatorie [art. 3g6 lit. e)C. pr. pen.l;

-condifiile necesare invocirii acesfui caz de contestalie in anurare sunt:a) la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de cdtre instanla de recurs,inculpatul prezent nu a fost ascultat;b) ascultarea inculpatului si fie obligatorie.

Cdile extraordinare de atac249

De precizat c6 in cazurile enumerate si

ll?.:dTA. penald condifiile necesare pentru'atrebuie indeplinite cumulativ

prevtrzute de art. 3g6se lndeplini cerinlele

lir ;)-e) din codul detreclrui caz in parte

1.2. Inhoducerea contesta[iei in anulare

o*.n"r,"illiilTia in anulare poate fi introdusi printr-o cerere scrisd, motivarS, ori de c6he

cererea de contestafie in anulare va conline^numere, prenumele gi adresa contesta_torului, decizia care se atacd,, cazur de conrestatie i, ""u;;l;;;;;;-9i temeiut juridic alacesfuia, numrrul dosarurui gi instanla ru .ui"" "rt" inregistrat. tu

""."1inscrisuricaresiosus[in6. uol!'ueBIsLIaL La cerere pot fi anexate gi

".,*J#Tr:1,:#:i1'r"r'#,T1trS3l:ioricare dintre pirfi, precum qi procurorur, in

Termenul de introducere a cererii a" "Jni"rtu1i" in anulare diferd:a) pentru cazurile prevdzute in art. :g; iit. a)-c) gi rii.

"r, ""r"*" se poate introduce3i.::i#i?X1,'#i:nff.it " r"";

";;;t"u."u, ."r mai tdrziui" io "1"

de ra incepereab) pentru cere nrevdzute in art' 3g6 rit' a)-c) $i,lir:.?), cererea se poate introduce decelelalte pen' in termen d"

]0 9: til" dtil;;; ironunldrii hotf,r6rii atacJre;c) pentru cazar prevdzutin art.-3 g6 tit. a;i cereLea poate fi introdusd oricdnd;d) termenur h :3. procurorur poate introduc. ;";.;t.fi;'iirJ*,u.. penrru cazurreglementat in art. 386 lit. cj este d. 30 i;;1";. tu auru pro'un!6rii hottrr^rii.

1.3. Judecarea contesta$ei in anulareCompetenfa rezolvdrit contestafiei in anulare revine:- instantei de recurs- car-e a pronunfat hot[rdrea a cdrei anulare se cere in cazurileprevdzute de arr. 3g6 lit. a)_c) 9i lit. e);

rit. d). instanfei la care a ramas aennitiva urtima hotdrdt'e in cazur prevazut de art. 3g6

compunerea cornpletului dejudecatd investit cujudecarea contestafiei in anulare estesimilard cu cea a completului care ajudecat hotfu.drea alacatl-Instanfa sesizattr cu judecarea"c"r"rii J" *nt.slafie in anurare, dupi ce ia concruziireprocurorului' poate dispune suspendarea executdrii hotdrarii a carei anuiare se cere p6nd rasoluflonarea acesteia' Solufionarea cererii de suspendare u "*."uterii-t otdrdrii atacate seface in camera de consiriu, ia.a

"it-"u pa*il, ;ir" dispune prin incrreiere motivati.Judecata tn cazurire prevdzute de articorur.3g6 rit. a)-c) 5i e) C. pr. pen.are doudetape: admiterea in principiu gi judecarea prop.iulrira.Instan'ta examineazd uolnitibilitut.i i.ip.i".lplu a cererii de contesta{ie, fdra citarea

i#iil;":,iij:n,:t,J,XT::il"""". n"iriia'ei'rip,"." a.,i",".rr".l",i-ra de judecard

Atunci cdnd contestatia in anurare este f6cut6 in termenul previzut de lege, motivurPe care se sprljini aceasta este unul dintre cele p.""ar.,t" de rege, iar in sprijinul contestatiei;:,iffiH;"#;;1|":J:'j":::" '"'li"J"'i'' i" slanIa ad;ite tn p,ii"gi,"*r";;;F"';;

Page 44: Drept Procesual Penal II Grile

250 DREPT PROCNSUAL PENAL '

Admiterea in principiu se face prin tncheiere, iar respingerea,ptindecizie.

Judecarea contestaliei in anulare nu poate avea loc decdt in prezenla inculpatului,

dacd acesta este in stare de delinere.

La termenul fixat pentru judecarea contestaliei in atrulare, instan!4 ascultdnd pdrfile

gi concluziile procurorului, clac6 gdseqte contestalia intemeiati, desfiinfeaztr prin decizie

hotbr6rea a c6rei anulare se cere qi procedeazd fie de indatd, fie acordAnd un termen, dup[

caz, la reju<lecatea recursului sau la rejudecarea cauzei dupd casare'

Judecarea conteslaliei prevdzute tn art. 386 tit. d) c. pr. pen. se face cu citarea

pdrlilor. interesate in cauza in care s-a pronunfat ultima hotirdre gi cu respectarea principiilor

privind oralitatea gi contradictorialitatea. Judecarea prealabild a admiterii in principiu nu se

mai efectueazd.' Instan!a, ascultdnd pa4ile $i concluziile procurorului, dac6 gdseqte contestafia

intemeiatb, desfiinleazi prin decizie sau, duph caz, prin sentin{d ultima hotdrdre sau acea

parte din ultima hot[rire cu privire la care existd autoritate de lucru judecat'

Sentinla datd in contestalie este supusi apelului, iar decizia datl in apel este supusd

recursului.

2. REVIZUIREA

Revizuirea este o cale extraordinarS de atac prin care hotdrdriiejudecdtoreqti care nu

reflect6 acievdrul, fiind viciate pe fond datoritd necunoagterii in intregime a situafiei de fapt,

a folosirii probelor. false sau a coruperii organelor judiciare, sunt scoase de sub autoritatea

lucruluijudecat.Calea de atac a revizuirii poate fi folositd numai impotriva hotardrilor definitive, iar

revizuirea poate privi atdt latura penali" cdt qi latura civild'

C aracteris ticile revizuir i i sunt'.

- este o cale de atac nediferen[iatd, in sensul cd se poate folosi in orice cauz6"

indiferent de gravitatea faptei penale la care se refer6 hotirdrea;

- este nelimitatd, intrucdt permite introducerea cSii de atac in favoarea

delavoarea unei parti;

- este judecat6 potrivit principiului competen{ei unitare, atAt judecarea in principiu

a cererii de revizuire, cdt gi rejudecarea cauzei in fond desligurdndu-se in fa{a aceleiaSi

i nstan[e:

- presypune o procedurd nemijlocitd, constdnd in efectuarea inaintea judecdrii.a

unor acte de cercetare, realizate cle procuror sau de citre organele de cercetare penal[' prin

delegafie.

2.1. HotirArile srrpuse revizuirii

Hotdrdrile supuse revizuirii sunt hotdrdrile judecdtorepti definitive pronr.rnfate.de

oricare instanld gi care conlin o rezolvare a fondului pricinii, respectiv sA se fi p

condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal. Astfel, nu pot fi supuse

hotdrdrile de declinare, cele privind solulionarea conflictului de competenla ori

mut6rii catzei.

Cdile extraordinare de atac

sau ln

poate cere pentru oricare dil'. ;;t;;" #;"#Hl':,'T1l'"11:frsoa:re, revizuirea se

i:ltlll .a i.ui,ui,*-;""1:i:1iifr;il.:!H,a'I'.1:" :€;r:":::1;ii:i',."#:':::::tilfilt;,:tt

multe persoane, dacd r.ui^ii*-r" lirnireazd nurur il r,umire fapre sau

onciaru'rRi[uji.I;.Jr,i?lii3iii,!ri,il1atd de inatra curte de casafie ei rusrilie, p,blica* in Monironrr

2.2. Cazurile de revizuireCazurile de revi

*J*A:#i*,mtji+ff$_X;1,r,:"ii:ff"ljt;,JJ"?T;i"affi ill,^r^r:l:;::"descoperitfapti

sau impreiu;;;- r,,u aufost cunoscute de insranyd ra soru-Aceste fapte sau imprejurdri ce nu au fost cunoscute de instan!' trebuie sd poatidovedi netemeinicia hot'rdrii ie achitare, i;;.;";G{;il;#'i::, condamnare, iarinvocarea lor sd ducd la o- altd sotuli" O""at

""u'ironuntatd initial.Nu constituie astfel de f"pt. im;;ej;rarea poirivit #eia cer conclamnat a comisinfracfiunea in stare de provocare sau ch aceste aspecte ar duce doar la scrrimbarea inca-drdrii juri dice a infracf iunii o.i f u ..0u""."u"0-J.pagub iri lor.sunt motive pentru revizuit" tituullit. i.,'care condamnatul invocd un act oficial prinffi:J|iiffi:$"0:'.1i":*'"ov6|ia sau *uju..u'.aratoriei dintre ,i,i". qr vicrimd in cazur

Descoperirea de fap,te sau imprejurdri noi trebuie s6 priveasc' ?lnprejurdri ce nu aufost cunoscute de instanlere *r" u,i.oi,rji;;;;uur" qi care s6 priveasca situafii legate deexistenla faptei, a vinovdliei apturto*iui'ori"riiu.rrlu un"i cauz" ,r.-inJ.tur. a procesuluipenal' Spre exempru, constifuie'o irpr";u.or. ilua impacarea p'r!iror despre care insta'tade judecatd nu a a!ut- cunogtinfl". i"ti*ai,-;Jtr:'..fiind bolnave, nu s-arr prezentat iajudecat6' iar imp'carea a survenit prin act uu,.riri. incheiat in fafa notanrrui.

",,,.,u/,f:"::r'::u:::::,:,:,,:::,,:;,:;;;; a sdvdrsit i,.,i,*1i,i" a" mihrurie n,in_

Pentru a se admite acest caz de revizuire sunt necesare patru conditii:."rrrli*;t,Ji

comis o infracfiune de martwie mi".i";;;;:t"'"r,*'.lri'i,-,rror, un experr

.".. ";1:Hliarincinoasd

s5 fi dus ra pronunlarea unei hot'rdri neregare sau netemeinice

,.*., -'*ria mincinoasd si se poat[ dovedi prin mijloace de probafiune previzute de*mdrturia mincinoasd si se fi comis in cauza a c6rei revizuire se cere.Marhrria mincinoasd invocatd d..ilil;;...ui^i.. nu r. ffi'tu"oi dec6t prin

l"iffr:t*Toreasc6 sau prin o.d";;d; pro*..urui, aa.a prin uJ.rt.l-._u airpr. *rp.u

ar"ur?rfl.fnscris care a servit ca temei al hotdrdrii a cdrei revizuirn se cere a fost

Page 45: Drept Procesual Penal II Grile

252 DREPT PROCESUAL PENAL

in acest caz inscrisul fals trebuie sd fi dus la pronuntarea unei hotdrAri nelegale sauhetemeinice, iar falsitatea acestuia trebuie doveditd prin hotdrAre judecltoreascf, sau prinordonanfaprocurorului, dac5 prin acestea s-a dispus asupra fonduluicauzei.' d) Un ntembru al completulu.i de judecatd, procironil ori persoarn care a efectuatacte de cercetare penald a contis o infracliune tn legdnrd cu cauza a cdrei revizuire secere.

Astfel de inftacfiuni pot fi cele privind inllptuirea justifiei (cercetarea nelegald giaresta:'ea abuzivd) sau infi.acliuni de serviciu.' Este obligatoriu ca acestea sd fi fost comise in leg5turd cu cauza a c6rei revizuire secere gi s[ fi avut drept consecinld pronunlarea unei hot5.rAri nelegale sau netemeinice.

Coniterea infracliunilor de cdtre organele judiciare enumerate nu se poate dovedidecdt prin hotdrdre judecdtoreascd sau prin ordonanta procurorului, daci. prin acestea s-a,dispus asupra fondului cauzei.

e) Cdnd doud sau mai multe hotdrdri.iudecdtoreSti definitive nu se pot concilia.Hotardrile sunt ireconciliabile cAnd se exclud reciproc. Acestea trebuie sd prezinte

urmAtoarele caracteristici :

- sd fie definitive;

- sd aibf, caracter penal. Dacd sunt ireconciliabile o hotardre judecdtoreascd penald5i una civilS" contrarietatea dinh'e acestea se poate rezolvape alte cii (autoritatea lucruluijudecat);

- sd conlini o rezolvare a fondului;sd nu fie atacate concomitent prin alte cdi de atac extraordinare;ireconciliabilitatea si rezulte din dispozitivul hotbrdrii judec6toreEti gi sd se refere

la situafii de fapt, qi nu de drept.Toate hotirdrile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.

2.3. Titularii cereriiPotrivit articolului 396 c. pr. pen. persoanele care pot cer.e revizuirea sunt:

. - ot'icat'e dintre pdrfile din proces, ln limitele calitAfli sale procesuale. Astfel, incul-patul poate cere revizuirea latwii penale gi civile a cauzei, partea v6t[mat6 poate cererevizuirea laturii penale, iar padea civild pi partea responsabild civilmente pot jere numairevizuirea laturii civile;

- solul gi rudele apropiate ale condarnnafului, cliar gi dupd moartea acestuia. Sunt,,rude apropiate": ascendenlii, descendenfii, frafii gi surorile, copi-ii acestora, precum qi ceidevenifi prin adop{ie, potrivit legii, astfel de rude (art. 149 C. pen.;.

- procurorul, din oficiu sau Ia sesizare. Nefiind finut de anumite limite procesuale,pt'ocurorul poate cere revizuirea in favoarea sau ir-r defavoarea pdrfilor;* organele de conducere ale uniti{ilor la care se refer[ articolul 145 di1 Codul penalc?le au cunogtinld despre vreo fapti sau imprejurare care ar motiva revizuirea. Acestea suntobligate sd sesizeze pe procuror.

2.4. Cererea de revizuireCererea de revizuire se redacteazi in scris, iar in cuprinsul acesteia se precizeaztr.';

cazul de levizuire pe care se intemeiazd cererea gi mijloacele de probd prin intermediul,,cf,rora se dovedeqte rnotivul invocat.

___r

Cdile extraorclinare de atac

Cererea astfel intocmitd se adreseazdinstanfa care a judecat cauza inp.i.tildft: de Ia par.chetul de pe lAngd

253procurorului

curorului competent.tff""4*;:vizuire adresatd direct instanlei se trimite pe care adnrinisrrativ' pr.o_

Termenul de inh.oducere a cererii de revizuireTennenul esre fixar in mod dif;r;";;;;;'a.ttcolul 398 C. pr. pen.

.," .iiiil;i;'J3pt ::li iT; il "?Jff i.;"iillffi tlr

;,:' o::t race ori c6nd, c, r i arcererea de revizuire ir ,r"f"";;;;-;";alnatutui, a cerui achitat sau a celui fald decai€ s-a incetat procesul pe'al ,e pout; i;;;;;;;", de un a', care curse:in cazul prevdzur in arr'.394

'i ul, p."*,"

" ," "-"ri";;;rr:",. ra lir. b), c) 9i:];Tiffi::llJ:i'j:[::il':J:'i#JT,.#in", o" ra dara cdnd faptere sau impLejuraiire

- in cazurile DreviTure i" ",1.

39;'li;. i), O ,1 d), daci suhr consratare prin holdrdredefinirivd, de Ia dara .ana r,orari.l'; "ri.r;JJ;rrd

de persoana care race cererea.In afara termenului or un un-p"r,*'.""rrrr.t,i il-;;;;**:r"ncutparurui, regeahxeazd' gi o condilie neqativd. e.rr"l,r!"irrir"u"i,., d.ruuo*ea incurpaturui nu se poate thcecdnd a intervenit o cau-za_cur. i-pi"oi"f;;r:" in miqcare u u"iirrrii penare sau conti_nuarea procesurtri penar..Spre exenipru, ou"a in-iJ,.,,.,"n d.'un *-d!"Ll.n,[*, incurpaturuis-au descoperit probe'oi de uluouai.;,"iil; nu']. '*ru purea revizui dacd a surve'ir rnoar.teainculparurui sau s-a irnprinr, r.rtn"nrli.;fffiii" a rdspunderii penare.

2.5. procedura solufiondrii revizuiriiProcedura de so.rulionare a revizuirii cuprinde urmdtoarere etape: procedura prea_labild in fafa procurorurrl'iro.**"i"'o.ir.'o]ltJrevizuirii

9i rejudecaria fondurui cauzei.P ro c edura p r ea I ab i I d tn 1fa pa procuroru lu iDup6 i'troduc"r.u

""r"rii,'p-"r.o.r,i ll*u-irr"ura qi, dacd aceasta nu indeprineqteff,lifii'1ii'11j;rrrocurorur "h";;;'J;"; lli. u ra.ut'"1,.",.; i;;;rea compretdrii

3:.:"::,::::i\.3::":l:.u ascultdpersoana care soricit6 revizuirea.fe ce.le rnai nrurte ori, cererire de revizuire .u,o,,.tta

revizuirea.

dovedirea t._;i'n"'.;nri'ot^- ;^..^^^,_ , ,1ind rnaterialul probator necesar.:.'l'J.lffl,['"""T;Hj:T:*1:*::::"'"1"ylii'".#'l?lo'1ff1X'JJ,#:?::|,T;;TJcercetdri pentru a verifica temeinicia

""."rii;;.;:1,:Lf: t*o este necesard efectuarea de

ordonanfE. Totodatd, procurorul cere d^.i ^"*. --^:-t::tl' procurorul dispune aceasta prin"'o*Tj:;:"1?i:l1T,l";;i;,;;:il;"TJjil':;,ffi i::Hipentru efectuarea actelor

ve.v rrurssd, (losafut cauzet-

, acesta fiind oblisat.n *rli,i-"jlllT:,ll::Y.19.-t poate delega organul de cercetareo""u,ri j""l,ill,lt:*gl,r*:l,ai,a"pr*"."l';,il;ili:T,::ffi ,.":f :in cursul u"arroi u".inr..vp,nre4rua srspozlfltle procurorului.

mdsuri asisuru*".,, ^",1f1,,1]-r"^^ryl,Jy" mEsuri procesual prevenrive,

i;:l?:Ji:il;"il,'f:;1,:ji;"':i;:ro.3l""'.,ii,j,,il3 3,T0"'l,,hT::J,"'ul';;?*:;"":ff.|#Iegate de temeinic ia" cauzei? J*"r""iJ rfi ffi::: probelorI

t,rl:l

ilil

Termenul de efechd"".rii;;;;.;i;;;r;#;::re a actetor de cercetare esre de 2 luni qi curge de la data intro_

^ La terminarea cercet'rii.procurorul inainteaz' instanfei compelente intregul materialtmpreund cu concruziire de revizuire, in ;;;;"#.""azd rezultatui cercetbriror qi opinia sa

Page 46: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL254

in legdturd cu terneinicia cererii de revizuire. Este obligatoriu ca procurorul s6 exprime un

n,,n"I da vedere cu privire la temeinicia motivelor invocate, chiar dac6 ceferea este neinte-

il.iuta. Asupra terneiniciei cererii va dispune numai instanla de judecata.

Admiterea in principiu a revizuiriicompetentd ra iuo."" cererea de revizuire este instan{a care a judecat cauza in primi

instanli. c'dnd temeiul cererii de revizuire const[ in existenfa gnor hotardri ce nu se pot

concilia, competen{a se cletermin[ potrivit dispozifiilor privind indivizibilitatea Ei cone-

xitatea.Instanfa competenta s5 solulioneze cererea de revizuire este instania care a judecat

cauza in primf, instanfi, chiar dac6, la momentul intloducerii cererii, datoritA modificdrii

dispoziliiior legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenfa de a judeca fondul

cauzei in primd instanfd'.Dat6 potrivit articoltriui 30 C. pr. pen. sunt conrpetente mai multe instan{e, cererea se

va judeca de c[tre instanta de judecath in circurnscripfia cdreia se afl6 locul comiterii

infrac!iurrii.La primirea lucrdrilor trirnise de procuror, preqedintele instanfei fixeazl termen de

judecata pentru examinarea admisibilitalii in principiu a cererii de revizuire, dispunand

ataqarea dosarului cauzei.Admisibilitatea in principiu se examineaza de c[tfe instan]5' in camera de consiliu,

fdr6 citarea pdrlilor qi f6ra pariiciparea procurorului. Instanla examineazi dacd cererea de

revizuire este ficut6 in condiliile'prevdiute de lege 9i dacd din probele stranse in cursul

cercetarii efectuate de procuroi t"toltA date suficiente pentru admiterea in principiu'

Instanla, in bazi celor constatate, poate sl admit[ in principiu cererea de revizuire

printncheier:e sau si dispunf, respingerea acesteia prinsenlinld' . . :

Cererile ulterioare d. ,"rrirrir" sunt inadmisibile dacd existd identitate de persoand,

de temei legal, de motive 9i apSrdri.

cdnd cererea a fost fdcutd pentru un condamnat decedat sau c6nd condamnatul cate a

fEcut cererea ori in favoareu "Arriu

s-a fhcut revizuirea a decedat dup6 introducerea cererii,

p.in O"togur" de la dispoziliile art. 10 alin. (1) lit' g) C' pr' p91' revizuirea iFi va urma

lursul, iaiin cazul od-ii".ii'in principiu, dupa'rejudecarea cauzei, instanla va hotari potrivit

dispoziliilor ciin art. l3 alin. (2) qi (3) din c. pr. pen., care se aplicd in mod corespunzdtor.

Odati cu admiterea in'principiu a cererii de revizuire, instanla stabilegte termen

pentru rejudecur.u "uur"i,

putdnd suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotaririi

,upur. revizuirii. tnstanlu poate lua oricare dinhe mdsurile preventive, dac[ sunt intrunite

condi!iile legale.- 'fn caiul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenfa unor hotdrdri ce

nu se pot concilia, cauzele ir', "u.!

aceste hotErflri au fost pronunlate se reunesc in vederea

rejudecirii.

Rej ude c ar e a fo ndului c attz e iRejudecarea tonautui cauzei are loc dupd admiterea in principiu a cererii de revi

zuire, aceasta echivaldnd cu o nou6judecare a cauzei in lond 9i ie faci potrivit regulilor de

procedurS privind judecata in prinri instan![.

t

"*r*. -r*t*r.r"-Fta de inalta Curte de Casa$e 9i Justilie, publicat5 in Monitorul Oficial

al Rominiei nr. 725 din 26 octornbrie 2007.

Cdile extraordinare de atac.255

Inculpaful arestat va fi adus la rejudecare, asistenta juridica fiind obligatorie. parti-ciparea procurorului la rejudecare este, dL asemenea, obligatorie.in cadrur cercetariijudecbtoregti ,. ;"t;l;*#?.# 0."u. noi, daca acestea suntnecesare limuririi cauzei qi sunt admise de instanfd" Instan{a adminirii*ra probere dejacunoscute numai dac6 gdsegte necesar.Dupd terminarea cercetdrii judecdtoreqti gi a dezbaterilor, instanla de judecatidelibereaz6 qi poate adopta una dintri urmdtoarlle solulii:- adntite cererea de revizuire si anuleazd hotdrirea atacatd tn mdsura in care afostadmisd revizuirea sau hotdr.drire care nu se pot conciria si pronunld o nora notarar".Totodatd, instanla dispune, dac6 esre r-ul, ..riit,ri."u ;";; ;ldtite qi a averiiconfiscate, precum 9i a,cheltuielilor judiciare pe cale cel in favoarea caruia s-a admisrevizuirea nu era tinut sd le suporte.Fa!6 de cei condamnali la pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de muncd,instanla va dispune restituirea cotei facut'x venit la bugetul o. ,tui f-"ui"r.larea ca vechimegi continuitate in muncd a

_duratei pedepsei executate. in acest caz, instanla ,ce judecatdexamineazd.consecinfele admiterii."."rii d. revizuire 9i cu privire'ru-pa4r* care nu aucerut revizuirea, dar nu le poate crea o sifualie mai grea.- respinge cererea,'de revizuire si menline hotdrdrea atacatd. Dac6 in cursul pro_cesului s-a dispus suspendarea executarii hotirarii atacate, aceasta inceteaza pri' respin-gerea revizuirii.sentinfele instanfei de revizuire sunt supuse aceloragi cdi de atac ca qi hotdrdrile lacare se referd revizuirea, iar deciziire date in aplr sunt supuse recursului.Regulile de mai sus se apric[ in mod corespunzitor. qi in ce privegte revizuireahotdrArii penale cu privire la latura civil6.

2-6- Revizuirea in cazur hotirAritor cur[ii Europene a DrepturilorOmului

Hothrarile definitive pronunfate in cauzere in care curtea Europeand a Drepfuriroromului a constatat o incdrcare. a unui drept prevdzut de convenfia europealna pentru apd-rarea drepturilor omurui 9i a libertdliror fundamentale pot fi ,upur" ..rriiuirii, dacd conse_cinlele grave ale acestei incdlcdri continui sd. se produca gi nu pot n ,"-"ciut" decdt prinrevizuirea hotdr6rii pronunlate.cei care pot cere revizuirea in acest caz prevdzut de art. 40gr c. pr. pen. sunt:-persoana al cfu"ei drept a fost incdlcat:-sotul $i rudele apropiate are condamnaturui, chiar gi dupi moartea acestuia;-procurorul.cererea de revizuire se introduce ra inarta curte c-re casafie Ei Justifie, care o vajudeca in complet de 9 judecttori.Termenul de introducere a cererii de revizuire este de un an de la data rdmaneriidefinitive a hotdrdrii Curfii Europene a Drepturilor Omului. 4

, Instanf4 dup[ ce a fost sesizatd, pout. dirpun , din oficiu, la prop'unerea procuroruruisau la cererea pdrfii, suspendur"u "*""rria.ii hotdrarii atacate.

Judecarea cererii de revizuire se face cu citarea pdrlilor, participarea obligatorie aprocurorului, iar partea arestatd este adusd la judecatd. cand parJile sunt prezente la jude_catd se asculth gi concluziile acestora.

Page 47: Drept Procesual Penal II Grile

Instanfa examineazd cererea in temeiul actelor dosarului gi se pronun{i prin decizie,hotdldnd:

_ a) r'espingerea cererii de revizuire cdnd constatd cd este tardivd, inadmisibila saunefondatd;

b) adniterea celerii de revizuire cdnd constatd ci este fondatb qi desfiinlarea,in parte, a hotdrArii atacate sub aspecful drepfului incf,lcat. ir-t acesi "- inrtunlaprocedeazd la rejudecarea cauzei, inldturand consecinlele incilcdrii dreptului;

c) admiterea- cererii de t'evizuire gi desfiinfarea hotirdrii cdnd este lecesara admi-nistrarea de probe. in acest caz instanfa dirputr. r"ludeca."a de c[tre irstanla in fala c6reias-a produs incdlcarea dreptului.

. Decizia pronunlata de inalta Curte de Casafie gi Justifie nu este supus6 niciunei c6ide atac.

2.7. Revizuirea in cazul deciziilor Cur[ii ConstitufionalePotrivit art. 4082 C. pr. pen., hotdrdrile definitive pronuntate in cauzele in care

Curtea Constitulionald a admis o exceplie de neconstitulionalitate pot fi supuse revizuirii,daci solutia pronunfatb in cauz6 s-a intemeiat pe dispoiilia iegala declaratinecons-titufional[ sau pe alte dispozi]ii din acful atacat cire, in mod r"""rui gi evident, nupot fi disociate de prevederile rnen{ionate in sesizare.

Pol fi titulari ai cererii de revizuire:- oricare parte din pl.oces, in limiteie calitAlii sale procesuale;- solul qi rudele apropiate ale co'damnatului, chiai gi dupd moarlea acestuia;- procurorul.Cererea se introduce la instanfa care a pronunfat l-rotirArea rimasd definitiva a cdrei

levizuire se cel'e.

256 DREPT PROCESUAL PENAL

Ternrenul in care cererea poate fi introdusd este de 3 luni de la publicareaMonitolul otlcial al Romdniei, partea I, a deciziei curlii constitufionale.

Dupf, sesizare, instanfa poate dispune, din ohciu, la propunerea procurorului sau lacererea pErlii, suspendarea execut6rii hotbrdrii atacate.

. . Instanfa pronun!6 una dintre soluliile prevdzute de alin. (l l) al art. 40gt c. pr. pen.privind revizuilea in cazul hotd16rilor curfii

-Europene a Drepturilor ornului.

Hotdr'Area instanfei de revizuire este supuid aceloragi c6i de atac ca gi hot6rAreasupuse revizuirii.

3. RECURSUL IN INTERESUL LEGII

Ilecursul in interesul legii este o cale extraordinarl de atac prin intermediul cdreiase asigurd interpretarea gi aplicarea unitarb a legilor penale pi de procedura penald peintreg cuprinsul tarii, promovarea acestuia neavaid efect asupia hotirAriior judecatoregtiexaminate gi nici.cu privire la situagia pdrlilor din procesul penal.

Aceasti cale extraordinari de atac poate fi piomovat5 de cf,tret:-.procurorul general al parchetului de pe'langa inalta Curte de Casa{ie qi Justilie,

din oficiu sau la iniliativa ministrului justitiei;

1 Pritr modificre a tt- 414 C. pr. pe^n. de Legea ru. 202/20l0li s-a conferit dreptul de a fo*utu."c,r.s h i,.interesul legii 9i colegiului de conduceie il inaltei cJ4i de casaEe qi JustiJie, p.".u* qi auo.utti,ip"o".irr. '.'ii

Cdile extraordinare de atac

- colegiul de conducere al,inaltei Cur,tr O. aurulr"- colegiile de conducere ur. .railoJ";;'""t'. t- Avocatul poporului.

- :.-o],rlliilediferire.dare problerrrei tle drepr $i argurn,

.i..j:.:l*d.'f:."r.,,^.,ia u Curlii constirulionaie. "llt^li:n::l* tundun,..,,"ura;isprudenia .e re*,a,,td . c";i;i ilffi ffiilTiiff n:::e-se tu Ddanre,rreazd;

o.pene a Drepturilor omului, "

cu.tii o.'jr",;j;1;:i,:ji!:de Casafie si Justilie.

^ - Jurlsprudenfa relevantd a Curfii Conrti;;;.

-'burrrv-rrLsrc pe care se firnd,a c u r g

il::?:: "1

;1?* H li;il :Hili [:11''1' ; J :T:i ff i I i.Tfr I

257

ln

Organele enumerate lilnitativ $i exDres r

: i''-ci*;;;;;;; $i ,pil;;;;;';ill#l$,': o'-o' c Pr pen auceard inarteicu4io. curufie giJusti!ie ru r. o,*tt

de cdtre r.;t; i;;;;t'"dotorirea'pentnrfosr sorulionaL-dir*i, o" insranrere jude.r,or.iilnunf"

ttro;;;;i;i:: l:T:jJ::#;;. Recursulin interesul tegii esre;d;;;;i,

,fr ::ff ,nH*.obiectui j;;ril;;iJ'l1ii::X,';*"L1?X',i"""1prob,eme,ede

Recursur

";"'*:liiffriffi::iil::",Tu* ruoi oe ra

"; ,"".:: pri' hotdr6ri

compretur de iudecaHlmp"i"r;;;; "u"."o,rr,onur.a recursurui ," ,:rl.tt

insranlei.alcatuir din presediniere.irrartei ar4i;;;;;iie ei Justilie sau, in,,oru llr."ry,i"rii* o

ffi!';rjiil:L,::fl,:".:lr* ;:i*l*;rq"oiniii o" t.";,,' ;,;:::"" "' ;;; ";;lsoru!ionard direrit de ,":,1',i":,'"'lli::::"Tl i.";'19.t^.1n inrrd probrerna o'uo*'

acesleia' un

presec,i",",.";;'f; :!fl il,:::J11..,,:m:t1i;**ji,:,,;,1,*TiiilIF:r.,

Casalie gi Justilie. -"rv PrLluutlrt€re sau v,cepre$edintel. i,rulr"i lr!i' a"

or"r.o,t"",J,l'!iiJ:,'rl;i'oo''ma.de drepr prezinra,inleres penrru doud sau

ilir.i'. ...iiir"J;';.#,1ffi:;':lir".::ifi:::i:f," i"'r'"i cu'jil"" f;ll,ili',Tjlfi,:':;;1Dup6 sesizarea inaltei Cr4i,-;,;;;ili"," ruu viceprepedintetenecesare pentru desemnarea aleatoris"lro""ti".t,"r din cadrul sectiei in, 13 luu rndsurileinfr6 probrema de drept care a. fiosr ,"rugionura !"ii.rit rre instanfet..jua".atol^Ll' ;;;;;:il;;

'"t'*i"i"rX:*'i1."".,::::f,'":lf ."i",'l'i''"1"1,i,i,:"u "on,pr.turui.

.---resti, ;;ffi;;:_y :i :" ? ;;i-""4iiil",XT:i:ffil:'".T' :i# ffi;:;Lll l;l:,",.," di n cadr u,

il'.ffii : J ::iiTiiili; I"#T, ;,TijH'"1:,!X:* ".,0., ;J; uu' il "na'[a d; r"; ;;eedintere ;;;;ffi;;;'i1"",*T:if1:'f i*:* penrru doua sau rnai ,r

rnteresur rep'i;

ffi r#Jj':::,ix',;ff ;rL:L:Fti_lqr'"i""'o*l'"i';"J'il1"j:,:,1';iJ:-

ci a r i eti ricuffi ,'" rilil'Jli,lXt"",S'# ;:"T,Tj:[:] 1 co m p r e r ur u i p oare s o

Raportul va cuprinde: r de drept solufionate ou;llil* unol spe-

- opinia specialigtilor consultati;- doctrina in malerie;- proiectul solugiei ce se propune a fi dala re

" . $:d iniu "o'"pr"tur,i":: :".:i1;; ;.;;::ffiJ,,J'#:1fi.:f

i:1,1tnatttte de desfhpurarea acesteia. odata cu .onuo.-*"u, fiecar.e judecdro,. uu'utin 20 c)e zireraportului gi a soluliei propuse. 4tr4' uecareJudecdtor va primi " ;;';

i

/li

Page 48: Drept Procesual Penal II Grile

h!lhhi!Ii

i]il

JI

258 DREPT PROCESUAL PENAL

La pedinjd participh tofi judecbtorii completului. Dacd exista motive obiective,

ace$tia vor fi inlocuili.Recursul in interesul legii se susline in fala completului, dupd caz, de procurorul

general al Parchetului de pe ldngd inalta Curte de Casafie qi Justilie sau. de procurorul

desemnat de acesta, de judecitorul desemnat de colegiul de conducere al inaltei Curli de

Casafie qi Justifie, respectiv al curfii de apel.

Solufia se adopta cu cel pulin doud heimi din nunr[rul judecitorilor completului.

Nu se admit ablineri de la vot.Asupra cererii completul se pronun{i prin decizie.

Decizia se pronunla numai in interesul legii gi nu are efecte asupra hotdrArilorjudecdtoregti examinate gi nici cu privire la situalia p6rlilor din acele procese.

Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronunlare Si se publicd

in cel mult l5 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea L

Dezlegarea dati problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanle de la

data publicdrii deciziei in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I. 51.

Caprrot.UL VIEXECUTAREA HOTARARTLOR PENALE

1. PUNEREA iIV PXECUTEREA HOTANARII-OR PENALEPunerea in executare a. hotdrdriror penare este cea de_a lreia fazd a procesurui penar,necesardin vederea hnalizarii activithlii p.o"..uul penare. Hotdr6rile penare legare gi telnei_

fl::r::Jr* o valoare pur formali d;"t;;;; prevedea prin rege mdsur. de executare a

Hot6r6rile definitive are instanfelor de judecatd sunt considerate ca fiind expresia

Autoritatea de rucru judecar da nagtere drepturui subiectiv pe baza cdruia organerejudiciare competente trec la"executa*" olJo"rrrr,lor.cupri'se in hotdrdre gi inrpiedici ince-perea rmui nou proces impotriva u".l"iai firroil: ,j .l privire Ia aceeapi fapti.."^, o LllJx l J,:i:,Xil:;: ;H,TjiJ':;#, '*'1j; ;;,;;;;; ""

;:;;iil J' a in s ta'!e i s e

Autoritatea de lucru juclecut ur" u_ratJuiJ" "re.t",-pozitiv, executoriu. Autoritatea de lucru.judecat napte dreptul pentru organulcomperent de a pune de indard in.executare dirpJliir"

"";rir;;"i; h;;i#" definitiv';_negativ, care se materializeazd, in impieclicare" "o"."rii.ol";;;ror. rezolvare aprocesului penal in care s_a.dat o solufie O"tril"a gi irevocabild.

o" " "i;t:#;#:,1[ilJ:decat

iei prJo"u"'"d","r" ei aa"a apt"r definitiv judecate i s-ar

In materie penar'. autoritatea. de rucru.iudecat i5i produce efectele erga nmnes, farade orice persoana, gi nu numai .u p.iuir.-lu pliil. 0,. procesul penal.

l'l' Dispozi[ii generare privind executarea hotirdr'or penare- Articolul 415 c' pr'. pen' stabileqte ca hot5rdrile instanleror penale devin executorii ra

;F:Tl"T;:T,":i:Tf;il*:tri;H1lJjj.1:l:: r,",a.a,i p'"".i" ol-,n 0,," in exe-

fl :,#;11,",u u,""u,*" li ".i;" i ;;;, ;fi ,Lil T,iil,:#

r,

J' lffi :1:,: :Hi:ffi ::, oJl:

,.d t "J;liulTi:ff'fllil:::1;;-*ot'., respectiv : horirdri re neden n i rive su nl ex ecu.

llffi"Jt#fi]il:,11":::,,:::::,:re^a horardrilor condilia esenfialb este ca acesrea sd, hl "*?,1J,? rreb u i e I u no,",t mom entu r," ;f i:ffi l. il:Hil?l* ";,ffi,ff::if ::

Page 49: Drept Procesual Penal II Grile

260 DREPT PROCESUAL PENAL

1.2. Momentul la care hotarArile judecitoreEti penale riman definitive

Fixarea in timp a momentului la care rim6n definitive hotirdrile instanfelor penale

este stabilitd de articolele 416 - 417 C. pr. pen.

Rdrndnerea definitivd a hotdrdrii printei instanle

I{ot[rArile primei instanle r[m6n definitive:1. \a data prorunldrii hotdrdrii, cdnd hotdrdrea nu este supus6 apelului 9i nici

recrusului, cum sunt, de exemplu, hot[rdrile de declinare a competenfei;

2.la data expirdrii tennenului de apel, cdnd nu s-a declarat apel in termen sau cdnd

apelul declarat a fost retras inluntrul termenului;3. la clata retuagerii apelului, dacd aceasta s-a produs dupd expirarea termenului de

apel. Se poate observa cb retragerea apelului face ca hotf,rdrea s6 rimdld definitivi la

momente diferite, dupd curn apelul a fost retras in cadrul termenului de apel sau dupa

expilarea acesnria:

Dacd apelul este retras in cadntl tennenului de apel, hottu'drea rbmdne definitiva la

data expir'arii termenului de apei, deoarece, pdni in acest moment, poate declara apel un alt

titular al acestui drept decdt cel care igi retrage apelul.in cazul ln care apelul a fost retras dup6 expirarea termenului de apel, hotf,rArea

rdm6ne definitivd la acest moment deoarece nu se mai poate reveni asupra acestei rnani-

festdri de voin!f,.4. \a data expirdrii termenului de recurs in cazul hotdrfuilor nesupuse apelului sau

dacd apelul a fost respins, cand nu s-a declalat recurs in termen sau c6nd recursul declarat a

fost retras iniuirtrul termenului;5. la data retragerii recursului declarat, dacd aceasta s-a produs dup6 expirarea

tern-lenului de recurs;6. \a data pronunldrii l-totdrdrii prin care s-a respins recursul declafat impotriva

hotdldrilor ntentionate mai sus.

Rdntdnerea definitivd a hotdrdrii instanlei de apelHotirdrile instanfei de apel r6mdn definitive:l. la data expirdrii termenului de recurs, cdnd apelul a fost admis fara trimitere ':ff

pentr.u rejudecare gi nu s-a declarat recurs in termen sau cdnd recursul declarat impotriva

hotdldrii date in apel a fost retras in6untrul termenului;2. la data ren agerii recursului declarat impotriva hotirf ii date in apel, dacd aceasta

s-a produs dup6 expirarea temenului de recurs; ,.1

3. la iata pronunsdrii hotdrdrii prin care s-a respins recursul declarat impotriva"'l

holdr6rii date in apel.

Rdntdnerea definitivd a hotdrdrii inslanlei de recursI{otdrdrea instanfei de recurs r6mAne definitiv[ la data pronunldrii acesteia cdnd:

a) recursul a fost adrnis gi procesul a luat sfdrgit in fala instanlei de recurs'

rejudecare;b) cauza a fost rejudecatd de cdtre instanla de recurs, dupd admiterea recursului; - |

t

i:t;ItIiI'illi{

ts

c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilorjudiciare, in cazul respingerii recursului'"1

Et""t--"" |r"r-dril

2. INSTANTA DE EXECUTARE

Potrivit articolului 418 c. pr. pen., executarea hot6rdrilor penale definitive se face deinstanfa care ajudecat cauza in piimi insianla.htstanla de executare. este intotdeauna prima instanfd de judecatd, indiferent dacd

;j:r.:lro*r au fost pronunfare de aceasrd insranla, de instanpa d; ;;i.;, de insta'fa de

^ Excep{ie de la aceasta reguld sunt hotdrdrile pronunlate in prim6 instanfd de cdtreInalta Curte de Casafie $i.Justilie "ur",

potriuii,arl.4lg "ii". fZl

.C'pr. p"n, se pun inexecutare' dupd caz, de Tribunalul Municipiului Bucuregti sau de'tiibunalul militar ter.itorialcu sediul in Bucuregti.

cdnd hotdr'Area rdmdne definitivd in fafa instanfei ierarhic superioare, aceasta trimitede indatd instanfei de executare un extras oin uc"u hotdrare, cu datele necesare pu'erii inexecutare, in ziua pronuntirii hotdrarii de c'tre instanfa ierarhic superioara.Regulile enun{ate se aplicd qi in cazul hotdrdrilor nedefinitive, Jar executorii, cuexceplia celor privind nrasurile prevelrtive, care se pun in executar-e de installa care 1e-adispus.

"r""rr\l!]'"u in executare a hot6r6rilor definitive se face de cdtre iudecdtorur creregat cu

Astfel, instanfa de. executare deleagi pe unul dintre.fudecatorii sbi pentru efectuareapunerii in executare' Judecftorul. delegaiindeplinegte procedura de punere in executare ahotdrarilor definitive, rezolv6nd gi neriluririre qi irnpiedicarire i'terve'ite.Dacd cu prilejul punerii in executare a hotxralii sau in cursul execut6rii se ivegte vreonellmurire sau impiedicare pe cale acesta nu le poate rezolva singur, judecdtorul delegatpoate sesiza instan!a de executare.

3. PUNEREA iIV EXTCUTAREA HOTARARII-ON JUDECATORE$TI

3.1. Punerea in executare a pedepselor principale

3'I'I' Punerea in executare a pedepsei tnchisorii sau a deten(iuniipe aia{dPedeapsa inchisorii gi pedeapsa detenliunii pe viald se pun in executare prin emitereamandatului de executare, care constifuie aciul procedural ce conline or.dinur 4e punere inexecutare.

Mandaful de executare se emite de cdtre judecdtorul <lelegat al instanfei de executare,diferen!iat:

- in ziua rdmdnerii definitive a hotdrdrii la instanta de fond;

^ - in ziua primirii extrasului de la instanta superioard unde a rdmas defl'itivd hotd-rArea.

Mandaful de executare se intocmegte in trei exemplare, dintre care unul rdnr'ne Iainstanfd atagat la dosarul cauzei qi cuprinde:- denurnirea instanlei de execJtare;- data emiterii;

Page 50: Drept Procesual Penal II Grile

IIREPT PROCESI-i;\L PPX4L262

- tjatele prevdzute in art' 70 C' pr' pen'' privitoare la persoana condamnatului;

- numALul gi data hotlr6rii care se execut6; ^

- d.""t"it." instantei care a pronunlat hotfudrea;

- ;;;;pt" pronunlat[ 9i tertul de lege aplicat;

_ iimpul relinerii qi al arest[rii p."u"ntiu. care s-a dedus din durata pedepsei;

- rn"iiir-t* dacd cel condarntrat este recidivisl;

- ordintrl de arestare 9i dc deiirrere;

- semndtura judecdtorului delegat;

- gtampila instanlei de executate'

;i.'#ii':i":[:f i;";ffi;"i:*'Tpl"t:"]:lllLo.1T':::i-:*:hi""l?':tl.a.d iff:1T,1;;r";#i';"';';""LJ*'.i'r '"":*1 9:i:i'lllil;"'ll,1i:llffift

*";H;"J; :;ffiilffi ; ;; i tal ii * i r it*" u"9' ri::

:: Y,"1:li'1"::1 :* il*ilTJ1l;;,:ll'ilTl*,* l""il'*i[#'" "'ar'"iJ'i'

lni.'"i"* : f:gii T;"1:::"t::iT,l;,"0",ru"?ir":'::::xJ;;':."Jii',ii", ."i"r.i;;;;; ;iil;'"ze pasaportur ei Inspectoraturui

Ceneral al Politiei de Frorrticrd'

Attibuliile lttcrdtorilor de poligie

pe baza,r,unaut,iufO" .i""otor", organul de polilie procedeazd la arestarea con-

oo*ttuflul.oerea punerii in executare a mandaturui emis in executzuea unei hothrdri

definitive, organul o. p"riii" port" ;il;il" in domiciliul sau reqedinfa unei persoane f6r.

irrvoireaacesteia,preculllqiinsediuluneipersoanejuriclice,lbr6invoireareprezentantuluilegal ai acestet?

cle polilie in'rdneazd celui arestat un exemplar al mandatului 9i il duce la

locul de delinere ."t -i "pr"pi"i ""a" pred6 9i cel[lalt exemplar al mandatului de exe-

"utut"' .uno executarea se face fa!6 de un condamnat It i. "T11 :ti^:l':":: *:":l"T::::" 0",,;1;;;;":,r;ir@'"i'!;; '"";*-"::,":::ii1'i:Yf5:l'l:il'l':'i::11il:i;,:'lT:Hi:l?':'i,'"ilffiiliil;;';;;;",".*:ly::r,::ry:f.1"-,L"ri1ie

are obrigalia

H':iiifi # ;i;;,"i "tJ;;;;"i":ta ii Y"1"::1 IT'l T:::*::::ff ::i'::'#:X?.lilf :?#:::ffi ffi ;-"*;;';;;-";mismandat'r1::::-'::1?,oi"*:nl

o" 0",, i'? il#,l'l'J. "" I'#;**ii ;;i";; p,"' :::l-":1*: :i'l ;g"Hiff "tru

darea in

ff J#i:::*ffi:;ro**;.;;;in.on'".nli'p:1"1:i:d::::-':::: j'"::'l:"T:ii;iJ"r?ll, I I'l ;ilHil:"#; ; ;i;'J;;9 f L."r*d sd s e supun r m andaturu i de ;

"x""utur. sau incearcA sd fug6, va fi adus6 pri: :ont:ta:g,::"i[Hffii*i"ffi ili;";ru"'"i"r'ui.'uii-T:L"-::ig:::':.'-:-Ti?:H

",."*f;Tffiffi :i,.i;ilJ:.;'"*'ii'u;:4r;*:li,:10:'::'.:H:3i:ffi;:Ti$i?:;

ff:*:':il1ffiffi!";'*:oln #;;;";;;;;;i. o "opi"

a procesurui-verbar va n trimis'

inslantei de executare'Z"1i."io:ffi,]r unitafii militare ii revine obligalia o:, 1,]T1A:1.,:TT::li

,,""0"fff;1y:H:L:':;31"*;"#t"' qi o" "'i'. ,''ui,ir d. tri-it"re a acestuia

'a locul de

executare a PedePsei'ilt ;,Hi'".tt;' "ur"

p.,,oonu fald de. ca re s.e e l3ctyelzi:I t:::T?^Tf :P'fi"0,".,'11,i'iifti*T,;1*iitff

iil;;t^'ilil;0""r-"'iexi'a::i#*:T:1",1.1lg;;:"'#;i" l'';#'ffi;;;; in tiu"rtut. ." P."""T:i

respective' pdn6 la

obiecliilo;;;;cl consideri ca nu exist6 pericol de disparifie;

Executare a hotdrdrilor

YL

-- poate pune de indat6 in libertate persoana adusi, dac[ ajunge la concluziatemeiniciei obiecliilor formulate;

- va dispune executarea mandatului cdnd constatd ci obiecliile nu sunt f,oldate;- solulionarea obiecliilor privind identitatea persoanei va fi consemnat[ intr-un

proces-verbal care va fi trimis instanlei de executare.Pedeapsa detenliunii pe via!6 gi a inchisorii se executa in loculi anume destinate, de-

numite penitenciare, care se afld in subordinea Administraliei Na{ionale a Peniter.rciarelor.

3.1.2. Punereq in executare a pedepsei tnchisorii cu executsre la loculde muncd.

Pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de muncf, se pune in executare prinemiterea mandatului de executare. Mandatul se emite de instanfa de executare gi cuprinde,pe ldngi men{iunile prevdzute pentru mandatul de executare a pedepsei inchisorii, .ur. r.aplicb in mod corespunzdtor, gi urmdtoarele date: denurnirea, sediul unitdtrii unde se executdpedeapsa, dispozifia de executare a pedepsei cbhe condncerea unitAgii gi cle refilere qivdrsare la bugetul de stat a cotei prevdzute de lege.

Mandaful de executare se intocmette in patru exemplare. Unul dintre aces:tea rdm6nela dosarul cauzei. Pentru ducerea la indeplinire a mandatului de executare emis se trimite unexemplar unitAlii rtnde se va executa pedeapsa, condamnatului qi organului de polilie dinlocalitatea in care iqi are sediul unitatea. O copie de pe dispozitivul hotdrdrii se'trimite deinstanla de executare consiliului local in a c5.rui razd teritorial[ igi are Corniciliul con-damnah.rl.

3.1.3. Punereq tn executcrre s amenzii penalePunerea in executare a pedepsei amenzii are loc nunrai in cazul in care condamnatul

nu executd de bunbvoie dispozifiile din hotEr6r.ea judecdtoreascd.Persoana condamnatS.la pedeapsa an.renzii este obligati sd depund recipisa cle platd

integral5 a amenzii la instanfa de executare, in termen de 3 luni de la iamdnerea definitiva ahot1r6rii.

Cdnd cel condamnat se giseqte in imposibilitate de a achita integral amenda intermenul de 3 luni, instanla de executare, la cererea condamnatului, poatJdispune egalo-narea pldlii amenzii, pe cel mult 2 ani, in rate lunare.

. In caz de neindeplinire a obligaliei in termenul de 3 luni sau de neplatd a unei rate,instanla de executare comunicd un extras de pe acea parte clin dispozitiv clre privegte apli-carea amenzii organelor competente, in vederea executdrii amenzii potrivit dispozitiilorlegale privind executarea silitd a creanlelor fiscale qi cu procedura prevdzuta in acestedispozitii.

Cdnd condamnarea la pedeapsa amenzii vizeazA o persoand jLuidicd, i6stanla deexecutare comunicd o copie a dispozitir,ului hotf,rArii, in vederea efectuarii mentiunilorcorespunzdtoare, organului care a autorizat infiinlarea persoanei juridice gi celui ce ainregistrat persoana j uridici.

3.2. Punerea in executare a pedepselor complementare

. Potrivit art. 53 pct. 2 C. pen., pedepsele complementare sunt: interzicerea nnordrepturi de la I la 10 ani gi degradarea -itituri., Punerea in executare a acestor pedepse este reglementatd de art. 426-42j C. pr. pen.

Page 51: Drept Procesual Penal II Grile

261 DREPT PROCESUAL PENAL

3.2.1. Punerea in executare s interzicerii exercigiului unor drepturiPotrivit articolului 64 C. pen., pedeapsa complementari a interzicerii unor drepturi

corxt6 in interzicerea unuia sau unora din unn5toarele drepfuri:a) dreptul de a aiege gi de a fi ales in autoritdlile publice sau in funcfii elective

publice;b) dreptul de a ocupa o func1ie implicdnd exercifiul autoritalii de stat;c) dreptul de a ocupa o funclie sau de a exercita o profusie ori de a desfhgura o

activitate de natula aceleia de care s-a folosit condamnatul pentlu siv6rgirea infi'ac{iunii;d) dleptur'ile pir'inteqti;e) dreptul de a fi tutore sau curator.Pedeapsa interzicerii exerciJiului unor dlepturi se pune in executare prin trimiterea de

cdtre instanfa de executare a unei copii de pe dispozitivul hotdrdrii consiliului local in a

clrui razd igi ale domiciliul condamnatul qi organului care supravegheazd exelcitareaacestor drepturi.

Consiliul local, primind copia actului prin care s-a aplicat pedeapsa complementard a

interzicerii ur.rui drept, aduce acest fapt la cunogtinla serviciilor competente pentru luarea itrevidenfd (de exemplu, Serviciului de EvidenJi Informatizatd a Persoanelor').

3.2.2. Punerea in executare a degrad.d.rii militareDegladarea militard constl in pierderea gradului gi a dreptului de a purta uniformb.Pedeapsa degradlrii militare se pune in executare prin trimiterea de cbtre instanta de

executare a unei copii de pe hotf,rdre comandantului unitifii n.rilitare din care a fScut parte

cel condamnat, in scopul realizirii efective a degradlrii militare pohivit cu normele rnil!tare.

intrtcAt pedeapsa degradirii militare poate fr aplicatd gi rezervigtilor, instanfa trimitein aceste cazuri copia hotdr6rii comandantului centrului militar in nza cdruia domiciliazicondamnatul.

:

3.3. Punerea in executare a misurilor de siguranfiPotrivit articolului 112 C. pen. mdsurile de siguranti sunt: obligarea la tratament

rredical, internarea nredicali, interzicerea de a ocupa o func{ie sau de a exercita o profesie;o rueserie sau o altd ocupafie, irrterzicerea de a se afla in anumite localitdfi, expulzareastrtrinilor', conf-rscarea speciald gi interdiclia de a reveni in locuinla familiei pe o perioadI-,irdetelminath.

Punerea in executare a mlsurilor de siguranld este reglementatd in articolul 429,'439r C. pr. pen.

3.3.1. Punerea tn executare a obligdrii lq tratament medical :Potrivit articolului 113 C. pen., m6sura de siguranfi a obligSrii la tratament medlcal

poate fi luatd cdnd f6ptuitorul, din "uuru

unei boii ori a intoxiiarii cronice prin alcool;'

stupefiante sau alte asemenea substanfe, prezinti pericol pentru societate. in acest caz

fbptuitorul poate fi obligat s6 se prezinte in mod regulat la tratament medical pdnd la

insdnitoqire.Mdsula de sigurar.r!6 a obligbrii Ia tratament tredical luatS printr-o hothrdre

Ex e c utare a ho t drdri I or p enal e

:;fl::l:ffI,x';o.1in"r., .anJ;ir*t, cdnd acesta se afla in stare de lib",r;;;;;;;;',;'T':?il?"fl:LiilT:

D irecl ia,un;1ur^ot .l',g^Tanla insole$te pedeapsa inth i ro,.ii.""

-'"" "'

#i'Jif;o,u"'i"il'iT,#::f il:,niffi il:T,x:,il*"',:i:'.""*ffi .H$.,T:.d;l*lInstanfa de executare comunic. persoanei.fala de care s_a luat m'sura obligdrii ra

tratanrent medicar cd este obrigarn sa '..' p"#i",. de irrdari ;;;;r;. sanirard ra care,Tff Ht;li Jr'"n'nff i:??nkXlf , 1 i ll i or. n riu . a i,i . * o. "".i,p."tu,. a mdsuri i

ao.'ril,1,i[t'T,.'g: "blis-;;i;;tament i""1i:11*":teste. pedeapsa i'chisorii ori aadmi;isr;r;; ,;il;t:ie;le o persoarrd aflald in stare a. o.ti,i"r., .[runi.ur.o se racePersoana la care face r"r"ri,= mdsura u." g],"r*r de a.cere sd fie examinatd gi de unj'F3::,iru"i;:i,T:tr1t d" ;;;;;";;'"ii,iir" ,n.oi"urur su,,t'i""i"oo i.stanrei de

ritateade sdndrate oro*X;:""' definitive a hotiriirii, ribl...iri"*,iru'r'J ;u0"1.n. iarro-

'"0,.#lllltll,";lf:;:ilili*iH"fr:1.a fost repaftizat penrru efepruar.ea rratame'turui

a) dacd persoana obtigara ta ;;;;'";._. ":l ::::'f,TL:.., r ":',3'e.

* ffi ;, l,fi ffi # X"','il#": -'' I ra ta'I n e n tu I ;

inlaturarea siirii';;;;;ttp"sd de instantd nu este sau nu mai este necesara. irsa. penrrualt tratarneni;

" -' pcr ruol pe care o prezintd persoana obligard l;1;;;;, este indicar un$) daca pentru efectuarea tratamenturui medical este necesard internarea nredica.r6.

..y,di:;31;:l*;:';'"'.. * n itu, a. nu J";r#; raza leriroria rd, l ",,r"ilr care a dispusterito,iatale-a"n;il;;:: X"T,',fr:''

la literele b) - d) '. tu;; ;;;;"li",t"i t" a cdrei razhprimind comunicar

lllllylil"i o'.;;,jffiii,'Hg[::;:ff1]::::T li'l*r: comperenra, dupi ascurrareacuirea tratamenfuluj, fie inlernarea medicala.

;ar, gr a celui inleresat, dispune fi. i;l;:C6nd procedura de

.fta rii;;;;:;;;#;# mar sus este i'deplirrira de_judeciror.ia i' a cdrei razd teriror.iatd set'"ra'.a,.. J.ri";ffi;fi:,ifi:T;:'l'ff,"j;:, subzisra obrisori";;;;-,;;;a,lii ,n"i copii de pe

,+ I.ti.

?i3 {::,:1^,u:":"*re a mdsurii interndrii medicareCAnd fhptuitorul este bolnav nrintal ori roxicoman ':r:: ::a^tcalepentru societate, se poate lua nrrsrrra infaF,"x-:: "-.. $' t: afld intr-o stat'e care prezintd

pericol pentru io.iat"t., r.- "vrrlov ,I,rLar orl loxlco.man gi se afl6 i'tr-o sta'e care prezintd

pa"a I" i*a"a,"iilA;. T,l"|te lua,tisura internirii in,r-un l^til-,; ,t*#i de speciarirare

pdnd la insdndtoqire iaj.lt+ C. pen.)y"

"Hl:il'tri'#Lxi.g:iil,;:::,::::i:flir'rnh-o

hordrdre dennitivd se purre inexecutare prin comunicare r'wuru4lc ruara prlntr-o hotdrdre definitivd se pune inr,g'ie#; ;i "'

iliifii'i'.:':T i:::* li:'^*l:-l'-1 F;r; ..*** llta re a copi ei d e1fi,,1;f:::,:.,li,u T"i ."pii a" p" ,.ffiljiH::;

i:'fl .iii*,lr"il."J;;:ll*ru;',""gfi :l1;:,,:fl #ltfr *Ti:::'ffi ffifi:i; j

r persoana la care s" ___1rE rslq uv udrc s_a ruat aceastd nrdsur6.

Ipecialist desemno+ ,- ^^^113*,tdsura are dreptul d. u ...; ;;;;;desemnat de aceasta, afr,'** srv urtPru-t oe a cere siJie examinatd de un medic

nerii definitive a horirarii ,ii:1."":1,.^,,"^r]i sunt inainrat" i,rrtrl1"t J.;iOl"Ji,.ru. fuse pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv gi a copiei de pe ra rdmdneri i defi ni tive

" r,*..r.ii, ii al;.;',.,'#i::: ;:liff".[f

Page 52: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCNSUAL PENAL

266 . ::.',:^:^,-^,^ .Dacf,persoanafalidecares-aluatmdsuraintemiriimedicalenuesteg6sit6,seva

intocmiunproces-verUat'"u'"'impreundtuun"*"-plu'alsesizbriiorganelordepolifie'setrimiteinsta'tei li ::ilJxffi instanlei de executare comunici judecdtoriei in a cf,rei cir-

cumscriplie se aflA rnitut.l'ruritu.a lu.ur" r-u n.ut-int"*ut"u data la cale s-a electuat

ffi ;-#"' I " ;:liT:,[li :'i ::3'"il:f; :il: a ctuei c ircumscri plie. se and unitatea sanitard

verifica periodic, du, nu'^?i'ir;il il6 luni, da; intemarea medicall mai este necesarf,'

disounir.rd in acest ,""p .i""t**"a unui raport n-,"ai"o-t.gut cu privire la starea de sdndtate

a persoanei falh de .*;';;il Inar.rro int"*iii tn"Eicale' Dup[ primirea raportului'

i,,i""a,";y1 ."'*:::*:1,{;"5;#jr;l#'f,jl'J,1ff,'Jxll"*Tfritilitatea sanitar''

o'**3.1fXiJ:.T:TlJ;ffi';;i;;;;a "r."tu.'"

inlemarea, incunoetinf6nd despre aceasta

instanla de execulale' :::-^ r..^*xr^,.ii .tirecriei de sin'tate in vederea

Orgartele de polilie au obligaiia sd. spr'rjine lucrdtorii direcliei de sini

p u n e r i i i i e x e c ur a re U *1il n::il* ilil ;.1i*ii; ll,"',f*, :"1:e'Ji,ff ffi '1*,:;iupune. in acest scop.' er :;iit;;i;rr"^"" :*ioi.", tara inuoi.ea reprezentantului legal,

acesteia, precum !r. 'n se^o]ul .Yjl:1,5:il;;";;i."it se opune execuErii mf,surii.

ffiH:?T.iif"i:;;,T;"""*l;:"'il:iffi',"#:il;il niJi.^r" nu."ste gasita, ai'e"1ia

sanirard constant' "*.r,""iiil-;;;;;;.;-t"tbai 9i sesizeaztr organele de polilie pentru

darea in urmdrire, pr""urJEip.nt u darea.in .onr"-it'lu punctele de trecere a frontierei'

unitatea sanitara i;H; ;-; f6cut internareu u,. Jurigutiu' in cazul c6nd consider[ c[

internarea nu mai "rt" nl".l*i sa in"uno$int*. l"a".at"ri" in a cdrei raz[ teritoriala se

gAse$te unitatea sanitar6';:'il'Jji;'ifl'*ffi primirea sesizdrii jyd::""{ll*1:1:.?,?t :?::i:3Hii:i?'h:Tl;

,,""",.ii,1""1?1,"Jft' ;,HJdill,::d;t_i;r':y:il: i:::::'*l;;Y$"ffiil:lJT:,ff,rTfionate in alineatul precedenl' asL]urra lu,uruzr'v ;;;G;h fala initanlei este posibii'' qi

:;*;"4 *atuiu internirii, atrnci cdnd id,::"]:l ^ r-r^.mir ranor.'rrl ."Oi"J.iJ, "tuit.i;":'"t?Jfi #3iii:ffi?1tlrT',:i::1i!fr [i1*:i:::::tl*:xt-T;ti"""f:i*H;;

:iil'1Tj:i;::l'llJ*:,1'll;"1'1,i .g1t1"ry..ry:tl*::,.':"i""ii nredicare' incetarea'

cano uorrsrueta rrvvvJq! ' ;;;;" obligirii la tratament rnedical'acesteia sau inlocuirea cu ..--:-:: -^^+^ ff nanrr'a sau inlocutrea cu masula!ili? ##;;""t" fi."*,ra Ei de persoana intemat6 sau

incetarea sau inlocuirea r - ,^-^-|,,r,,i --,ricn-leoal-o"o,.lff :l:!:""'"HJU?:ifi li,::i*'"S1't::*i:l*',lt*:il".1f ;};ff l",j;H;H::l'"",rT#lir";';"*"p["ilr,Tr.*ieu'aunavocatdi'ofi ciu.

3.4. Misuri de siguran[d provizorii

cele dor.rr mrsuri de siguranlr pot fi luate.ei '.t T::l yTT:llrt:i:: T iliii::*U'

i" ,..5'l:'o;il*Tll::":'3;lT:: ?;:J'J;t;'i;'i"i'"t" de judecaia care a ruat aceastr:..

masura

s.4.l.Punereainexecut!.'n.omqsulliq""^Yy.::(::'i:'r"n:;Zf i#::tr"::{;i;:";;;:;fr;i;'ir"i;,;}""i-sii"iaainterzicerildeaafla'in snumite localitd$

*u,"*i'Jl'r,1#;';1;;.;J"f 1q..'tu*l1t:.i:n*'-1,:'"T::Hl*"J1,^,.,,,Yl,itl"o:"':*nT?l'l*'llllil!:iii,ii:;'-'r:i*{:*l*::rH',"4,4il?'JJT:'::$":iil'ffi'iiJi:ffi t";;il;ia lndeprinire aceste mrsuri ei sb

respectarea lor.

,:ir Dacd existd temeri intemeiate potrivit cdrora persoanele care urmeaz' sd Iie expur_[zate pot fi supuse ra tortur' in statul in .*. u.,,,.*d a fi expurzat", *;;;;u de siguran]d nuii va mai fi dispus6.

\r

organele in drept sr ducd ra indeplinire aceste.dispozilii sunt, in primur caz, organerela care a fost angajat condamnatul (spie exempru, ou"j a1a o. ;;i #;i" s-a luat aceastdmdsuri, atunci comunicarea unei .opii d" pe dispozitiv ;";.;;""i; direclia sanitardjudeleand de la locur unde nredicul condamnat i'i deslbgura ".ti"r"i."i '-

in cel de-ar doilea caz, comunicarea r. fu". organurui de polifie in a c[rui razd esteinterzisd pr ezenta fbptuitoml ui.Acest organ are indatorirea sd asigure executarea masurii luate gi s6 sesizeze organulde urmdrire penald in caz de sustrag.r. i. h

"*".ut*"" mdsurii de siguranfd.Mdsura de siguranfd a interzicerii de a se afla in anumit. tocirffipoate fi am6nat6sau intreruptx de organur care are obriga{ia a. u u.ig*u;;;;;;;;;ri,n,, n, caz cre boar'sau pentru orice alt motiv care justificiamdnarea sau intreruperea.Persoana cu privire la care s-a luat una dintre cele doud masuri poate cere insta'teicorespunzStoare in grad instanlei de executare in a cdrei .i..rmsr.ipti. ffit"i1-";"#ff;mEsurii, cdnd temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat.

Revocarea poate fi cerutd gi d. p.o.*o..solulionarea cererii se face cu .itr..u persoanei fa{d de care este luata m6sura, dupaascultarea concluziilor apdrdtorului acesteia gi ale procurorului.

3.4.2. Punerea in executq.re a expulzdriicet'feanului striin sau persoanei fdrd cetdfenie care nu are domiciliul i' fard i sepoate interzice in temeiul articolului 117 c. pen. r'mdnerea p" t"ritoririla.ii.punerea in executare a expulzdrii se rearizeazd p;" ;;g;;;i;'le potilie care audreptul sd conducd pe cer fald de care s-a luat-#sura expulzdrii p6nd la grani[6, pentru caacesta sd pdrdseasci teritoriul Rom6niei.Potrivit articolului 438 c. pr. pen., executarea expulzdrii se poate realiza in doudmodalit'fi, dup6 cum m'sura de.siguranf' insolegte sau nu pedeapsa i'chisorii:- cdnd prin hotdrdrea de condamnare ia ped"apiu in.iliro.ii ,-l luat rn'sura cresiguranld a expulzdrii, in mandatul de executare u p"o"pr"i inchisorii ," iuc" n.,enliune ca, radata liberarii, condamnatul s6 fie predat orgu,rutui de politie,

"ur. uu irJJ*da la efecfuareaexpulzdrii;

- cdnd mdsura expulzdrii nu insofepte pedeapsa inchisorii, instanfa comu'icd directorganului de polilie mSsura adoptat4 de indata'ce hotdrarea a r6mas definitiva.

o.iginJtin executarea mdsurii expulzdrii, cel expulzat

"rt" t.irir, J"l.gria, in fara sa de' in scopul punerii in executare a rrotdrdrii de.expurzare, organele de porilie pot pd_trunde in domiciliul sau regedinfa un"i p".roun" fird invoirea acesteia, precum gi i,., sediulunei persoane juridice, Idra invoirea reprezentantului legal

"r "."ri"i", i"ia p.r.ounu fafa de,:il:,,::9::,1:'--.1,r.,:11T._1,'::py: :.ecut6rii mdsurii. Dac6 persoana rafd de care s_ar,lispus masura expurzarii nu estagaJta,;.;;;;;;iif'."ffi#'Jr:T: ;::X*:r:ffi,::

',illijl H;"1",."T-l.lTtT:::.1_1":l*rei,-de executare;' de aseme;;t'." dispun mdsuri

in!erii

*:_T,t.Sfl." in urmdrire, precum ei plntru d*"" i;;;;;;';;'ffi.i.,;';".T;;:.':

Page 53: Drept Procesual Penal II Grile

268 DREPT PROCESUAL PENAL

3.4.$. Punerea in executsre s confiscd.rii speciale.MSsura de siguranld a confisci.rii speciale luati. prin ordonanti sau hot6r6re se exe-

cuta dupa cum unneazA:f) lucrulile confiscate se predau organelor in dlept a le prelua sau valorifica potrivit

dispoziliilor legii, spre exempiu, bijuteriile din aur de{inute in mod nelegal se predau launitatea bancard competentd;

g) cdnd s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenfa, dupicaz, a procurorului saujudecdtorului, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarulcauzei.

in cazul ill care lrcrurile confiscate nu se gisesc, se va dispune confiscarea contra-valorii bunurilor. De exetnplu, confiscarea contravalorii bunurilor primite cu titlu de mittrdacl nu se mai gisesc, sau confiscarea echivalentului bunurilor prirnite ca foloase necu-venite. Chiar dacb se plStegte o surnd de barri, aceasta nu schirlbd natura juridic6 a obli-gafiei, care fiind o sancliune penali rdmdne cu caracter strict personal, neputdnd fi imputatAcoinculpafilor sau pirlii responsabile civilmente.

3-4.4. Punerea tn executare q interdic[iei de a reueni tn locuin{afamiliei pe o perioadd determinatd.

Mdsu|a de siguranfd prevdzute de art. 118r C. pen. se dispune prin hot6rAre cAnd seconstatS" cd prezenla in locuinfa farniliei a persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii decel pulin I an pentru loviri sau orice alte acte de violenld cauzatoare de suferinle fizice gipsihice, s[vdrgite asupra membrilor familiei, constituie un per:icol grav pentru ceilallinrerrrbri ai familiei.

Instanfa de executare va comunica o copie a dispozitivului hot6r6.rii organului de .:polilie in a c5rui raz6 teritoriali se afli locuinfa familiei.

_ Dacd pedeapsa inchisorii se executd. intr-un loc de detenlie, se face men{iune in l. ,

mandatul de executare a pedepsei inchisorii sd i se pun5 in vedere condamnatului, ta Oata ,liberirii, si se prezinte la organul de polilie care va proceda la asigurarea executdrii mdsurii. I

^ Organul de polilie in a cdrui razi teritoriald de competenla este situatd locuinfafarniliei asigur6 executarea mdsurii prin supravegherea respectirii interdicliei de a nu reveniin locuir.rfa farniliei qi s6 sesizeze organul de urm6rire penal6 in caz de neiespectare a inter-dicJiei. '

:.

Durata maxirnd pe care poate fi dispusd ir-rterdiclia este de 2 ani.

3.5. Punerea in executare a dispoziliilor privind inlocuirea rispunderiipenale

Potrivit arlicolului 90 C. pen., instanla de judecatd poate dispune inlocuirea rds-punderii penale cu ldspunderea care atrage o sancliune cu caracter administrativ, cazin carese aplicd una dintre sancfiunile prevtrzute de articolul 91 c. pen., gi anume: mustrareamustraLea cu avertisment sau amenda de la l0 lei la 1.000 lei.

in cazul inlocuirii rSspunderii penale, executarea ntustt"drii qi a mustrdrii cu ayertis-nxent are loc de indatd, in gedinfa in care s-a pronunlat l.rotlrdrea. CAnd din orice imprejurfuimdsura mustrS-rii sau a mustrdrii cu avertisment nu poate fi executatd de indita dup[,ipronunfare, se fixeazdun termen pentru cdnd se dispune aducerea celui condamnat p rezi nrd a r e p rirn i, r""*,;r ; l; ; il #;#:l,i":ffi iJi,il:1ff# :H*# :11:.,"Ti,:

__rc

Ex e c utar e a ho tdr dr i I or p enal e

;T*.#::,"frtntracfiuni, se vor lua rndsuri mai ,"u"i..'*-'" 4 raprulul c4 in caz de comitere u ,rr"i noi

Executarea amenzii rJi.^,,"^ *::', ,

t-""1";;;;;i;{i;f,'::::1T,illj'f#rea rdspunderii pe'are se pune in executareextras de p; u."u;;;;#il;i,il::;: ;.T::'*

in executare se lace pii" n i,"i,"*" ,""ir.sii,;;;Jr;;;".""Xj;:ilfl-pozitiv care priveste 'pri"ur"" "','""''lt[l,r,r, care, porrivjt

3.6. punerea ^

* u.," si u,,iil ff ff Hil: ilTi, :"",$, l;,rJ1;.fl " s _au ap r i c a r

::$"ffi:tTJ"o::lt:3 de inculpat a adus o atingere mir.rimd rerafiiror sociare ei pri'upri*.",u'.;; il:1?'3 ',i:::1",;ff,::? ;;;;i*l"x ,lr*lli;i,,,"T,,j",.,h1,i5tirera bI) C. pr. pe'. si se va upti"u unu Jinii"-#cgiunire ;;;;;iljn ,r.ou'u prevdzurede articorur 9 r c. pen., executarea u""rto.u g.Indu_se conform dispozigiiior de mai sus.t'tu"T1?inrcxecutare

a amenzii judiciare gi a crrertuieriror judiciare

,,-,.,ft1!ll;i:il':?:Xj"XTi,l,lfl:::i,ilil-.yl T..,.iri penare cre cdtr.e organur de

- Amendu ;uai.iura se pune in executare nlt']:.ot catre instanta prin incheieie

Punerea in executare se facebri" tri-ii.r.";;,"t cdtre organul judiciar.care a aplicat-o.

::-:!r1*:ffi :T.l','#""i1il1,',f,?[T'[i",:i]fi firy::iffff i,+:i'fi :H;;;chettuietitor iuaxiar" ai)r"";'";;':::::,"11,1'?,1**"i penald privind ourigu'.1-lf iiutuch"rrui"iii;; j;;|"i;: :*"s*e

de stat are loc in acelaii n'oo.' Ca,,J Jb,rrur"u ra prataface de p.;il:"'-" avansate de stat s-a dispus p.ln oraononft, ;;; in executare se

.Executarea chelhlielilor judiciare se face dramenda penald. Jsurlrdrs se race de catre organele care, potrivit legii, aplicd

3.8. punerea in executare a dispozi$ilor civile din hotirAreo,rr,".,tTJtoin".r:'ff:t.i" penald reglementeaza. in,articolele 444-446 rrei modalird{ituirea lucrurilo, ,u, uu,"l*are-a

dispozigiilor civile..dupd ;r;;'""";11"" ,.,nr, ra: resri_o..pagur,r,i"

""r;,il,:;,":;i1l:ffi1":,:",;,J:l*1[,rffij;,...; ;;;;,1*.

"u ni'd rars,

t;f ;!; I:: I:::: r yr 7 1

i t or { a q r o r i fi c a r e a c e t o r n e r i d i c a t eCdnd prin hordrarea nenald s_a olp* *.ii*i.. iir""'u, nendlcate

dispozifia instanfei oi a*aaut"ru re<ri+,,i-^^ ^^ c- tor lucruri care se afld in pdstrarea:i:#*:::;',1;'trff ::: j"":J,.".Ji:i"r:,*:i1&?iJ::'ffill;ffi;ilffi i:,'#?T:executarea, prin rerniterea u""r"" i,*]1,.1"::::'-* se race de cdtrejudecdtorul insbicinat cr-

n ostinlare persoane r e .# i*::,|'lli' "f.:::,ll:l:'

ii ;;*r:' il ";#"JJop,,un, i,,.,-nogtinlate persoanele circ

rulrurr pcl'soanelor in drtr)ani i- +a?._^^- r

n1lrrn:*A sd li se restituie lucrurileortr persoanere cirora urmeazr si li se restituielucru,ri"lu..

.,, aucsr scop, sunt iDacd in tennen de 6 lund a le prirni, lucrurile ,ji"ot.'"^fl.ftrea incunogtinldlii persoanele chemate n

Page 54: Drept Procesual Penal II Grile

ffisi1{.

iri,:i:?

iia

iIlri

.l.l

270 DREPT PROCESUAL PENAL

incheiere gi clispune predarea lucrurilor organelor in drept a le prelua sau valcrir'ica potrivit

dispoziliilor legii.Dacd restituirea lucrurilor nu s-a putut efectua, deoarece nu se cunosc persoanele

cdrora ar trebui sd le fie restifuite gi nimeni nu le-a t'eclamat in termen de 6 luni de la

rf,manerea definitivd a hotdrdrii, instanla constati aceasta prin incheiere qi dispune predzu'ea

lucruriior organclor in. drept a le prelua sau valorifica potrivit dispoziliilor iegii-

Cdld restituirea lqcrurilor a fost dispusd de cdtre procuror sau de c6tre organul de

cercetare penalS, acesta procedeazf, polrivit regulilor de lnai sus.

3.8.2. inscrisurile declarate falseDispozilia hotarArii penale care declard un irtscris ca fiind fals in toful sau in parte se

executf, sau se pune in executare de cdtre judecdtorul delegat'

CAnd inicris:rl cieclarat fals a fost anulat in totalitatea lui, se face menliune despre

aceasta pe fiecare pagini, iar it-r caz, de anulare partiali", numai pe paginile care confin falsul.

inscrisul declarat fals rdmine la dosarul cauzei.

in cazul in care este necesar ca despre inscrisul declarat fals sf, se fac6 men{iune in

scriptele unei unitdli dintre cele la care se ref'erb afi. 145 din Codul penal (institufii publice,

autorita! publice), i se trimite acesteia o copie de pe hotdrdre.

Instanla poate dispune, c0nd constatd existenla unui interes legitim, eliberarea unei

copii de pe insclisul sub semndturi privatl falsificat. Instanfa poate dispune restituirea

inscrisului ofi cial parlial falsificat.

3.8.3. Despdgubirile cioile qi cheltuielile iudiciareDispoziliile din hot[rdrea penald privitoare la despdgubirile civile gi la cheltuielile

judiciare cuvenite pdr{ilor se erecutd potrivit legii civile.

3.9. Schimbiri in executarea unor hotirdri

in cursul execut[rii pot apdrea situalii de naturf, a determina schimbiri in modul de

executare a hotardrii definitive. Spre exemplu, intervenirea unei amnistii sau gralieri duce la

inldturarea sau modifi carea pedepselor.

3,9.1. Reaocarea sau anularea suspenddrii executdrii pedepsei

Potrivit art. 83 C. pen., dac6 in cursul termenului de incercare condamnatul a comis

din nou o infracfiune, pentru care s-a pronunlat o hotdrdre definitivi chiar dupd expirarea

acestui termen, instanta de.iuclecati revocd suspendarea condilionatf, a executdrii pedepsei,

dispundnd executarea in intregime a pedepsei care a fost suspendatd gi care nu se contopeqte

cr,r pedeapsa aplicath pentru noua infrac{iune.De asemenea, revocarea se pronunlA qi dacd prina la expirarea terrnenului de incer-

care condanrnatr.rl nu a indeplinit obligafiile civile stabilite prin hotdrdre, cu exceplia cazului

cAnd face dovacla cd nu a avut putin{a de a indeplini acele obliga{ii (art. 84 C. pen.).

Revocarea suspenddrii pedepsei nu are loc daci infracliunea sdvdrgit6 ulterior a fost

descoperitd dupd expirarea termenului de incercare.Anularea suspenddrii condi{ionate se dispun€ dacd se descoperd c6, inainte de a se

pronunla suspendarea sau pdn[ la rf,mdnerea definitivd a hotdrArii pentru care i s-a aplicat

pedeapsa inChisorii, chiar dupf, expirarea termenului de incercare, cel condamnat mai sd-

Executarea hotdrdrilor penale Z7lvdrgise o infracliune, aplicdndu-se, dupd caz, dispozi{iile privitoare la concursul de infrac-liuni sau recidivi (art. 85 C. pen.).

Aceste dispozilii sunt valabiie qi in cazul suspenddrii executdrii pedepsei sub supra-veghere, condiliile de revocare gi anulare ale acesteia fiind aceleagi iart. iloo-tio, c p";j. -

Anularea suspend6rii pedepsei nu are loc dacd irrfracliunea sdvargiti ulterior a fostdescoperitd dupd expirarea termenului de incercare.

Asupra revocfuii sau anulSrii suspendhrii condijionate a executd.rii pedepsei sau asuspenddrii executdrii pedepsei sub supraveghere se pronuntd, din oficiu sau la sesizareaprocurorului, instanla care judecd ori a judecat in primd irstanld infracliunea ce ar puteaatrage revocarea sau anularea.

Dacd pdni la expirarea termenului de incercare nu au fost respectate obligafiile civilela care condamnatul a fost obligat, partea interesatd sau procurorul sesizeaz6. initanla care apronunlat in primh instan![ suspendarea, in vederea revocirii suspenclar.ii executdriipedepsei.

3.9.2. Reoocarea seu s.nularea executdrii ped.epsei la locul tle munctiDacd dupd rimdnerea definitivd a hotlrdrii prin care s-a dispus execntarea pedepsei

la locul de muncl cel condamnat s6vdrqegte din nou o infracjiune. inainte de incepereaexecutf,rii sau in timpul execut6rii acesteia, instanfa dejudecati. revocd executarea pedepseila locul de muncf,, fiind aplicabile dispozi{iile art. g6e C. pen.

Anularea executdrii pedepsei la locul de mrncd se dispurre in cazul in care celcondamnat mai sivdrqise o infrac{iune pdnd la rimflnerea definitivd a hotdrdrii qi aceasta sedescoperf, inainte^ca pedeapsa la locui de munci sd fi fost executata sau consideratd caexecutatd (art. 86loC. pen.).

Anularea se dispune gi in cazul in care hotirArea de condamnare pentru infracliuneadescoperitd ulterior se pronunt6 dup6. ce pedeapsa a fost executatd la locul de nrunc6 sauconsideratd ca executate. Pecieapsa se stabileqte, dupd caz, potrivit regulilor de la concursulde inflracliuni sau recidivd.

Revocarea sau anularea executbrii pedepsei la locul de munc6, in cazurile cdrrdcondamnatul comite o noud infracfiune sau se descoperd in sarcina acestuia ilfractiuni carenu au fost cunoscute de instanld Iajudecarea cauzei, se dispune, dupi caz, de cdtr.e:

- instanla de executare;* instanla corespunzdtoare in a cdrei razb teritorialf, se afld unitatea unde se executa

pedeapsa;* instanfa carejudecd sau ajudecat in primd instanli infrac{iunea ce ar putea atrage

revocarea sau anularea.Sesizarea instanlei se face din oficiu, de cbtre procuror, de unitate sau de organul de

polifie. Aceste reguli sunt aplicabile gi dac6 condamnaful qi-a pierdut capacittrtea de munc6gi nu mai poate presta munca, caz in care poate sesiza gi et instinta de judecatd competentd.

Incetarea executdrii pedepsei la locul de muncd se dispune-deludec6toria in a cdreirazb teritoriald se afl6 unitatea unde condarnnatul executd. pedeapsa.

Instanla in fala cf,reia hotdrdrea a rAmas definitivd este obligatd sE comunice unitdfiiunde se executd pedeaps4 precum gi organului de polifie din localiiatea in care igi are secliulunitatea, copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus incetarea executdrii pedepsei.

Page 55: Drept Procesual Penal II Grile

272 DREPT PROCESUAL PENAL Execut ar e a hotdr drilor p enal e3.9.3. Reaocarea unor mdsuri d.e siguran[d

_ Pot fi revocate, cd'd temeiurile care au impus dispunerea au inceta! masurile desiguranfi privind intetzicerea unei funcfii sau profeiii qi intLrzicerea de a se unu in unuriiJlocalitdfi.

Cererea de revocare poate fi introdusb de persoana cu privire la care s-a luat mdsurasau de procuror.

Instanfa citeazd persoana cu privire la care s_a luatapdr6torului gi procurorului.

3.9.,4. inlocuirea pedepsei d.eten[iunii pe aiagdPotrivit afiicolului 448 c. pr. pen., inlocuirea pedepsei detenliunii pe viafi cupedeapsa inchisorii se dispune, din oficiu sau Ia cererea procuiorului ori a celui^cond;";;

de cf,tre instanfa de executare, iar dacS cel condamnat sL afld in stare de delinere, O" "at.instanfa corespunzdtoare i' a cdrei razd. teritorialh se afll locul de delinere.

Hotdrdrea de inlocuire, rdmasi definitivi, se prx.re in executare.

3.9.5. AIte modiftcdrt de pedepse

^ Pedeapsa pronunfatl poate fi modificatd, dacd la punerea in executare a hotdrArii sauin curzul

-executirii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotiirari definitive, existentavreuneia dintre urmitoarele situalii:

a) concursul de infracfiuni;b) recidiva;c) acte care intrd in conlinutul aceleiaqi infractiuni.

. Instan{a competenttr sf, dispunf, asupra modificirii pedepsei este instanfa de executarea ultimei hotdrAri sau, in cazul cdnd cel condamnat se afli in stare de detinere ori inexecutarea pedepsei la locul de munc5" instanfa corespunztrtoare in a c6rei razf, ieritoriald seafl5 locul de definere sau, dup6 caz, unitatea unde se executd pedeapsa.Sesizarea instanlei se face din oficiu, Ia cererea procurorului ori a celui condamnat.

3.9.6. inlocuirea pedepsei amenziiinlocuirea pedepsei amenzii-cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentuu

infrac{iunea sivdrgiti are loc in cazul in "L." ""1

condamnat se sustrage cu iea-credinta de laexecutare' Instanla va fine cont de partea din amendl care a fost achi6a.Aceasti inlocuire se dispune de instanfa de executare. Sesizarea instanfei se face dinoficiu sau de c[tre organul care, potrivit legii, executl amend4 aplicanOu-se regulile expuse

la punerea in executare a pedepsii anrenziIudiciare.

3.9.7. Liberarea condigionatd.

. _, L-iberarea condi;ionatb este reglementatd in articolele: 59-61 c. pen.,450 c. pr. pen.9i 75-77 din Legea nr. 27512006 privino executarea pedepselori $i;;;;" dispune cdndcondamnaful a executat o parte din pedeaps[ gi a avut o comportare exemplara in timpulexecutSrii pedepsei.

in vederea liberlrii cond.ilionatg ,u O.*iltri *iliJT::l'J:::'.":l "di;";;.;;';411i= a.rin..ii ii iJel,,iiTnit"n.iu,,

direc_p.nit"n"iu-iui ,"-,""#l'i,t'"n'fli1t:J,'"',Hociara, consiti;l A';;;"riune, rnedicurdelegat. 'r u4urur serylctului producfie, cu participarea judecrtorurui

mdsura gi ascultd concluziile ^ ' comisia care pror:le ril=ar-ea condilionara T:li:"r, de. fracfiunea din pedeapsserectrv executatd qi de pa-rtea din d"r"k ;;;;;;;i care este considerard executat[ pe bazail:tr1pl'f l,? i:#:: il'tffiT:ff i*'l#::te. e i d e

" r;;i;;;t-ei a pentru ." i nt"-potrivit

",ti."r,r <so 9 n, o;". i *ffi:ill

r,ffi; ::,,j[;Ji:r.f:;:":;.""-toria in a cdrei razd teritoriari ;" fi r;;;ffi"iri"".", i", ;;;;ifi;r"r'or in rermen," *T,T::;H,:;;,j:il - u

"a,ui ,*iiJ;;;;," and inchisoarea miritard

a"*a o.-.".1;.;#"i,i?,n::,",:::"r::ffil"a:::nln,":";:x rHffi T:libeftate prin procesur-verbar, in ril;;'?"ilu,*ou-r.

or""r"rli"iliar.u. r.opun.r.ucomisiei priveste conditia u"""i priniii";ff#:" pedepsei de crtre condamnat.Dacd nu exist2l 0 propunefe idcuti de *,niriu de mai ,ur, "orro*nltul poate face o:ff[.i.

tiberare condifionatd, d*;;;,;ilfionarea ".;;l;.r;.;I cere ei avizut

Judecarea riberdrii condifionate se face in gedinld publicS" iar participarea procuro_rurui este obrigatorie, 1::: ::":i;,:;;,*, J r"'j,d.;;;;l?,,i,u?u,"i in care a rostcondamnat cel care solicit?l sa fie liberat

"oi.olrionua condamnatul ;;;;"" trebuie adus lajudecati dec6t dacf, instanfa o.lra""l a #r,otil,

"a este necesar.c6nd instanta consratd

"a nu ,*i'irrj"o,irir"

"onjiliirl'p.ntru acordarea riber'riii3L,1J tll'i!;.l:'J

": ff}"i **:1;l{.,i:* *r te rm e n u, d

"p; ;;;;;.a ctr,u i a p rop u-

de la rimdnerea definitiva a hotdrdrii. are nu poate fi mai mare de un an gi

"urg"Instanfa se pronunfa gi asupra revocdrii liberirii condigionate, in cazul cdnd instanfacare l-a judecat pe condamnat pentru o atta inrraciiu"" ,,, ,-;;.;;;i"i*"t*o, privinfd.

'".,"",T111TI:1"*,,::'5GX Xm,;;;5 j: ;:;;t*.iiTy[:l1i es,e de 3 zite,Instan[a in fata cf,reia rrourar"u u'i#u, olon,r,u, este obligatf, sd comunice roculuide definere o copie a dispozitivului p.r"

""i. ,-"i).'u, ,"uo"*"a riberdrii condifionate.3'g'g' inlocuirea gi reducerea executdrii pedepsei pentru milifurt. inlocuirea executdrii pedepsei ir"lri.o;;;;condamnari ror care au deveni t ffi ,;;i ;il;; a!.|!Ti lX;::#; Jilff ;,Jffi lprecum gi pentru cei care au devenit *ilii*i'i.t"Len dupi rtrmanerea definifiva a hotdrdriide-condamnare, se dispune de c6tre ;;il;; ,"itn* in'u "tJ';;,1.n"r,.,u se gdseqreunrtatea milirari din care face parte

".i;;;;;;t, lu ,.riru..u comdndantului.inlocuirea execur?irii p";"p;.;;;"-';;fir:.. mirirard cu execurarea intr-un roc dedefinere, in cazur condamnaliro.'.u..

", i".i'i."*t, in rezervd inainte de incepe.ea execu_tf,rii pedepsei, se dispune de.!y" **iu';;J#a ra arinearur precedenr, din oficiu sau Iasesrzarea comandanturui unitagii n'ilrtur.'Jil'JuffiJ."u pu.t. cer condamnat.

,,,r,^,^-^t"1^-t:-,-Iedea Legea w.2'15/2006 privind executarea pedepselor gi a mbsurilor dispuse de organele

'"T:13"^ ti

"Tll.Proesului Penal, publicati in Monitorul Oficial al RomAniei u- 6Zi din20 iulie 2006, cu mo-qrrrcarfre sr conrpleterile aduse.Prin Fg".u *. 83/2010 pentru mod.ihcrea gi completarea lrgii nr. zistzooe,publicattr in Monitorul Oficial al Rominlei nr. 329 din l9'mai 2010.

Page 56: Drept Procesual Penal II Grile

DREPT PROCESUAL PENAL274

Reducerea pedepsei ce se executa in inchisoare militard se face la sesizarea coman-

dantului acelei inihisoii, competenfa revenind tribunalul militar in a clrui raz[ teritoriald se

gar.ii. i".friroarea militara iin "ur"

face parte cel condamnat. Aceasta e posibil6 dac6,

;;;;i,1; o.ti"olurui 62 atin. (2) C. pen., miliiarul a executat jum6tate din durata pedepsei qi

cla dovezi temeinice de indreptare'Instanla aompetenta id reduca pedeapsa este tribunalul militar in a c6rut razd

teritorialf, se afld inchisoarea militari'

3.10. Amfrnarea executdril pedepsei inchisorli sau a deten[iunit pe via[i

Amdnarea executdrii pedepsei este posibila nutnai in cazul pedepselor aplicate prin

hot[rdri definitive.Cazurile in care se poate acorda amanatea executb|ii pedepsei inchisorii sau deten-

!iunii pe viald sunt prevdzute irr articolul 453 C' pr' pen':

a) cdnd se constatc-t, pe baza unei expertize medico.Jegale,.cd .cel.condatnnat suferd

de o boald gravd care faie imposibild executarea pedepsei, iar irntanla apreciazd cd

amdnarea eicutdrii peiepsei Si ldsarea tn libertate nu ptezintd un perieol concret pentru

ordinea publicd.Am6narea executdrii pedepsei este condilionatE de irnposibilitatea tratbrii afecfiunii

putotoli"" stabilite prin expertizd medico-legald in sistemul sanitar al Administra{iei

Na{ionale a Penitenciarelor.Executarea pedepsei se amdn6 pdnd la ameliorarea stdrii de sdnatate a condamnatului,

astfel incdt pedeapsa sb poatf, h pusE in executare'

a)cdndocondamnatdestegraviddsauareuncopilntaimicdeunanii-t u..tt. cazuri, executare-a pedepsei se amdnd pdnd la lncetarea cauzei care a

detenninat amAnarea. Legea nu condilibneaza acordarea amdnlrii de gravitatea faptei

comise. Astfel, dacd conda'mnata este gravidf, ori are un copil ce nu a implinit un an, atunci

se va am6na executarea pedepsei chi-ar daca a comis infractiuni grave' cum ar fi cea de

omor, tdlhfuie sau trafic d" p"rroun". Acest caz este aplicabil Ei dacS condamnata executl

pedeapsa la locul de muncA, in acesl cazurmdnd a fi avute in vedere perioadele de concediu

acordate de Codul muncii'

b) cdnd din cauza unor tmprejurdri speciale executarea imediatd a pedepsei ar avea

consecinle grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucreazd

ln acest caz, executarea poatl fi amdnatd cel mult 3 luni qi numai o singur6 datd'

Aceste situafii speciale vor fi analizate de la caz la caz. Nu se justificf, amdnarea pentru

orezentarea la un examen de corijen{a sau Ia un examen pentru oblinerea permisului auto''' -*"il ,"fri-U t" justific6 u*idui"u arndndrii dacl solia condamnatului are in intrelinere

Z copiiminori qi nu Lste incadrati in munci" iar casa acestuia a ars 9i nu au unde locui'

Cererea de am6nare a executdrii pedepsei inchisorii sau a detenliunii pe viaJ6 poate. {{dcutd de proculor, de condamnat, de reprezbntantul legal, ap[rftor sau solia condamnatului

qi de citre conducerea unitilii unde lucreaz[ condamnatul lit' c)'

Cererea poate fi retrasf, de cel care a formulat-o'Hotararile prin care se dispune amanarea executirii pedepsei (in cazurile prevazute la

lit. a) 9i b) sunt executorii de la data pronunt6rii.

Aceste dispozifii se aplicd coiespurzitor 9i in cazul celui condamnat la executarea

pedepsei la locul de muncd.

Ex e aiar e a hotdr dr i I or p enale

.--.--.In,,,un1ucompetentes6,sepronunfeu,uo.uurnstanla de execurare. t^:?T1_9. .*".utu.. iiJ"lvidenla "*"u"r". "*ilu,. si, la expi_rarea termenului, ia m'suri_pentru emiterea mandatului;" .;;;#., i". o'"", mandatur afost emis, ia mdsuri pentru ducere; r;il" i"Jrpi"r..naruruiP; :#J.1.Tffi;..f ffi;UiJ;;;;i;"*ra de judecatd va dispune condam-

- sd nu depdgeascd limita teiitoriali fixatd decdt in condifiile stabilite de instanf';- sd se prezinre ra insranfd ori de c6re ori este chemai' ;;;;""';;""ur de porifie::;ffii#iliiJ}:'#T:.';.l';T:i il:,li*;--ramu,ui

d" ,;;,;;;h.,. in,o.;i',i.- sa nu i5i Schimbe locuinla rara incuviinrarea instanlei care.a dispus arn6rrarea;- str nu de!in', sd nu foloseascd gi sd nu p'oarte nicio categorie de arme.Totodat4 instanfa poate dispune Afd J.-ii*fpat urmdroarele oblieatii:- se poarte permanent un sistem .t."trorr;" j" ,*ruu.!i;;."",,""uu

t""*i;";iii;H:#jiH:re la anumite spectacore sportive iri culturate sau in orice arte

- sa nu se apropie de persoana v6tama6, membrii familiei acesteia, persoanalT:'"TlX'!::ffiilT';,f:ii"Tlffi;;]0"'ri"'r urt" p"'oun., ,i"tilr,. o. in.tunra. ii,J

- sd nu conducS niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;* sd nu se afle in locuinfa persoanei vatamate;

,ar"iu u ra%llt;;.;nt profesiq meseria .uu ,a n, desfigoa'e activitatea in exercirarea

Instan{a de executare {ine evidenla amdndrilor acordate Ei la expirarea termenului iamdsuri pentru emiterea mandaturui d. ;;.;;;;;, iar dacd mandatur a fost emis, ia rndsuripentru ducerea lui la indepiinire; d""t ;; ;"stabilit * -r*,n"",

;"il.a,o*r deregat arinstanJei de executare este obligat ra u"rin". pJriodic dac6 -;iil;i#;uza care a deter_minat amdnarea mandaturui q::..".;;;.",r, i"uit "ur,

p"nt u au."[a iui ta ino"ptini.".. In scopul asigurdrii obligaliilor.dir*", Lo-1i de executar. "o_rrni.a hotir'reaprrn care s-a dispus amdnarea executdrii p.o.p..i, in ,iuu ,anJn".iia",:ri,,r", cErre: seclia

*:#":';#.iff".:;'j::",. u-..'.iu roJuilii. .onou'n,tur,.,;;l;;riei, poritiei comu_instirulii. tente sd elibereze paqaporful, poliliei l" ;;;tt."4 precun qi altor

in caz de incdlcarexecutdri i pedeps e i $ i il;# ;:Ti:i fi':*;l#Jx Hil:i ;?Jl:sn f;.T,

arn

'narea3'll' inher:perea executirii pedepsei inchisorii sau a detenfiunii

Executarea nedenser_ilcjrisoriisau a detenfiunii pe via!' poare fi inrr.eruptd in cazuriregt in condiliile prev'zute pentru am6na."" ,*".'uta.ii-pedepsei, i; ;;;;; condamnarurui,iffiTii;[|"1'J"l'"fltfiHhfffl, "p"'ut.*i'isau sosurui condarnnarurui ori ra

"","..uInstanta competent'.sd dispund asupra intreruperii executdrii pedepsei este:- irstan[a in a cdrei razd ieritorialir" una io.uf de delinere;- unitatea unde se executE pedeapsa la tocut de muncd;

Page 57: Drept Procesual Penal II Grile

276 DREPT PROCESUAL PENAL

- instan{a de executare,'in cazul in care persoana condamnatf, se afl6 in stare delibertate in urrna unei intreruperi anterioare a executdrii pedepsei.' Instanla care a acordat intreruperea comunicd de indatd aceastd mdsur6 locului dedefinere sau, dupa caz, unitdlii unde condamnatul executa pedeapsa gi organului de polilie.

Dacd inh'eruperea a fost acordatd de instanfain acdreirazdteritorial6 se afld locul dedelinere sau unitate4 aceasta comunicd mdsura luatr qi instanlei de executare.

Obligafiile pe care instanja le poate dispune condamnatului in cazul admiterii cereride intrerupere a executdrii pedepsei sunt aceleaqi ca gi in cazul amdndrii execut6rii pedepsei.

Instanfa de executare, administra{ia locului de definere gi unitatea unde condamnafulexecuta pedeapsa fin evidenla intreruperilor acordate. Dacd la expirarea termenului deintrerupere cel condamnat la pedeapsa inchisorii nu se prezintd la locul de definere,administralia trirnite de indatd o copie de pe mandatul de executare organului de polilie,in vederea executdrii. Pe copia mandatului de executare se menfioneazi gi cdt a mai rdmasde executat din durata pedepsei.

Dacd, la expirarea termenului de intrerupere, cel condamnat la pedeapsa inchisorii cuexecutare la locul de muncd nu se prezintd la unitate, aceasta ingtiinleazi de indatd instantade executare.

A<lministrafia locului de definere sau unitatea comunicd instanfei de executare datala care a reinceput executarea pedepsei.

Tinpul cdt executarea a fost intrerupta nu se socote$te in executarea pedepsei.

3.12. inliturarea sau modificarea pedepsei

inldturarea sa.u modjficarea pedepsei se poate face ca urmare a intervenirii unei legipenale noi oli a intervenirii arnnistiei sau grafierii.

inldturarea pedeps elorLegea penald nu se-mai aplici faptelor sdv6"rgite sub legea veche, dac6 nu mai sunt

prevdzute de legea noud. in acest caz executarea pedepselor, a masurilor de siguranfa gi amisurilor educative, pronunlate inbaza legii vechi, precum gi toate consecin{ele penale alehot6rdrilor judecdtoreSti plivitoare la aceste fapte, inceteazi prin intrarea in vigoare a legiinoi (art. l2 C. pen.).

Cdnd dLrpd r[ntAnerea definitivd a hotdrdrii de condamnare intervine o lege ce nu maiprevede_ ca infracliune fapta pentru care s-a pronunfat condamnarea, instan{a ia n6suripentru ducerea la indeplinire a articolului 12 C. pen., inl6tur6.nd toate consecin{ele penaleale condamn[rii.

Competenfa inldturirrii revine instanfei de executare, iar dac6 cel condamnat se afld inexecutarea pedepsei, de cdtre instanla corespunzatoare in grad in a cdrei razi teritorial6 seafla locul de definere satt unitatea unde condamnaful executi pedeapsa la locul de munc6.

Aplicarea dispoziliilor privitoale la inldfurarea pedepsei se realizeazd. din oficiu sauinstan{a de judecatd poate fi sesizatd prin cererea plocurorului sau a condamnatului.

ModiJicarea pedepseiAtunci cdnd o lege noui prevede o pedeapsd nrai ugoard decAt cea care se executb

ori urmeazb a se executa, instanfa ia mdsuri pentru ducerea la indeplinire, dup6 caz,a dispoziliilor privind aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor

--,e

Ex ecu t are a h o t drdril or pena I e

ffHIJ:JlJ#'ffi ,fr:?r%:;|fl*" racurtativd a regii penare *u, *uo*iffiil

o.""rrt"iilt" dispozilii tegate pievad condifiile in care se poate reduce pedeapsa anterior

Modificarea pedepselor se face din oficiu de cdtre insta'ta de executare sau la cerereaprocurorului ori a celui condamnat.

Aplicarea amnistiei Si gralieriiAplicarea amnistiei' cand intervi.e dupd rdmdnerea definitivd a hotardrii, precum giaplicarea grafierii se fac de catre un judectc;" ra i'stanla d, ";;";;;;, iar dacd cel con_damnat se afl6 in executarea pedepsei, de cmre un judec'or;; ;;l;;;;;" corespunz'toare

,Hi::LTfr:ritoriari ." uha ro.ur l;l"fi,*.. ,;;;;*";;;#; ;..*d pe<reapsa ra

Reglementarea a avut in vedere numai cazul interven{iei arnnistiei dupi rhmanereadefinitivd a rrotdrdrii, i'trucat u"tur a" "i.*"'n1, ir,r",..,,.,rii unt.rio. u.estui moment se

ff:ffi#n:t*:,""":'11 10:1i1 (r) rit ;;. pr. pen:, arricorur r0 c. pr. pen. ducdnd racare este descoperit6 ".n.Tili::iji::l: ""

a procesului penal' in rrn.1l oe momentul in

3.13. procedura la instan(a de executare

- Articolul 460 c' pr' pen. stabileqte dispozifiile comune care se aplic' i' cazul pu'eriitn executare a hotdrdrilor penale definitive.cdnd rezolvalea anumitor.situalii privind punerea in executare a hotirarilor penaleeste datd in competenla instanfei d. ;*.:;;; pregedintere dispune citarea ptuJilor inte_

fi:'ffi'.:1flfril::il:'desemnatea un,i af#ato, din oficiu, i"

"-urir. i" care asisten{a

Aceste reguli se aplic6, de asemenea, gi in cazul in care rezolvarea u'eia din situatiilede mai sus este datd in, competer4a instanlei in a cdrei razd teritoriala se afld locul dej:tff:""r;;:'nitatea unde cer' condamnai;il;; pedeapsa. solulia s" "omunica

instanfei

condamnatul arestat.este adus lajudecatd. Participarea procurorului este obligatorie.Dupd concluziire procurorului.qi.ascultarle-alJ.fior, i,",rtun1a se pronunfd prin sertirld.celelalte dispozilii privind judecao ,L upli"a i,., mod corespunzitor.

3.13.1. Contestatia Ia executqrecontesta{ia la executare poate fi definitd ca un.procedeujurisdictrio'ar care poate fifolosit inainte de punerea-in,executare

" h;;i;""are definitive, dacd s_a ivit un i'cidentprevdzut de lege pdnd in acest moment sau in cu.sul executirii peclepsei, dac6 incidentul s-aivit in perioada executdrii gi chiar d6; ;" .-; executat pedeapsa, dar in reg6tur6 cuexecutarea ei.

Potrivit articolul 461 C. pr. pen., dacd sunt incidente legate de prnerea in executare ahotdr6rilor penale definitive, se poate face contestatie ra executare in u'ndtoatele cazuri:a) cdnd s-a pus in executire o hotarare car.-nu .ru definitivd. pot fi puse in executarenumai hotdrAri definitive, care au cdpetat autoritate de lucru.judecat.

Page 58: Drept Procesual Penal II Grile

278 DREPT PROCISUAL PENAL

b) cdnd executarea este indreptatd irnpotriva altei persoane decAt cea prevdzutd inhotdrdrea de condamnare. Spre exemplu, din eroare, mandatul de arestare a fost emis pentru

o altd persoanl, care are un nume identic cu cel al condamnatului.c) cAnd se iveqte vreo nelf,murire cu privire la hotdrArea care se executd sau vreo

impiedicare 1a executare.

,,impiedicdrile la executare" trebuie sd se datoreze unor cauze legale prin care nu se

poate pune in executare hot[rdrea sau nu se poate continua executarea hotdrdrii.De exemplu, in cazul executlrii pedepsei la locul de munc6, nu s-a stabilit locul unde

inculpatul va presta munca.d) c6nd se invocd amnistia, prescripfia, gratierea sau orice altd cattzi de stingere ori

de micgorare a pedepsei, precum gi orice alt incident ivit in cursul executdrii.In cainrrile prevbzute la literele a), b) gi d) contesta{ia se face, dupi caz, la instanla de

executare sau la instanla ln a clrei raz6 teritorial[ se afl6 locul de definere sau unitatea unde

cel condamnat executd pedeapsa la locul de munc6.in cazul prevdzut la litera c), contestafia se face la instanfa care a pronunJat hotdrdrea

ce se execut6.Contestafia indreptat5 impotriva actelor de executare privind confiscarea averii se

solufioneazd de instanfa civil4 potrivit legii civile.Procedura de rezolvare a) contestaliei la executare este cea prevlzutd in art. 460

C. pr. pen.in cazul ardtat in litera d, dacd din hotdrArea pus6 in executare nu rezult6 datele gi

situaliile de existenfa cdrora depinde solutionarea contestafiei, constatarea acestora se face

de cf,h'e instan{a competenta sdjudece contestalia.Cererile ulterioare de contestalie la executare sunt inadmisibile dac[ existS identitate

de persoand, de temei legal, de motive gi de apdrSri.

Contesta{ia privitoare la dispoziJiile civile se face, in cazurile prevSzute la litera a) 9ib), la instanta de executare, iar in cazul prevdzut la litera c), la instanfa care a pronuntat

holirdrea ce se executd. Contestafia impotriva actelor de executare se solulioneazb de citreinstanfa civili potrivit legii civile.

Contestafia impotriva executfirii amenzilor judiciare se solu{ioneazd de cbtre instanfa

care le-a pus in executare.

Ceprrot-UL VIIPROCEDURI SPECIALE

Procedurile speciale prevdzufe de Codul de procedurd penard strnt regrenrentate inart.465-s22t. Ele reprezinti un "o-pi.* JJio.-. ae orept procesJpenar, diferite deprocedura obignuitd' cu caracter-compiementar gi obligatoriu, care sunt aplicabile in mdsurain care,existd dispozitii exprese in acest sens. Acestea sunt:

I . Urmlrirea gi judecarea unor infracfiuni tlagrante2' Procedura privind tragerea la r'spundere penar' a persoanei j,ridice3. procedura in cauzele cu infractori rninori4. procedura d[rii in urmdrire5. Procedura reabilitdrii judecdtoreqti6' Repararea pagubei rnateriale saua daunei morale in cazul conclamndrii pe nedreptsau al privdrii ori restrdngerii de libertate in rnoJn"tegut7. procedura in caz de disparifie a inscrisurilorjudiciare8. Asistenfajudiciard interna{ionald

1. URMARIREA $I JUDECAREA UNOR INFRACTIUNI FLAGRANTEDatorit6 imprejuririi cf,

.infracfir"rnire flagrante provoacx o evidentA pi imediatd

,Tfff;fil}i de drept, s-a inrpus necesitatef unei rlglemer',ta.i ,p""iur" a urmdrir.ii gi

Articolul 465 alin' (1) c. pr. pen. definegte infiacfiunea flagrantd ca iiind ,,infrac-|iunea descoperiti in momentul sdv^rgirii sau imediat dupa savarqire. 8.,", o" asemenea,considerata flagranta gi inffacfiunea al c6rei ap;ia"., imediat dupd sivdrqire, este urrndritde persoana vbtdmatd, de martorii ocurari sau de strigdtur public ori este surprins aproape delocul comiterii infracfi,'ii cu arme, i"rt;;;;; sau orice arte obiecte de natur' a_lpresupune participant la infracliune,,.

,".,"r*,li"1llri;, ..'." persoand are dreptul sd_t prindb pe ftptLriror qi sd_l conducd

Ilil;l]lT,'i::Tlj::i:i,.lll, *u,,comiterea unei infracfiuni,,trebuie si se inte_

;l-i;"n:::,"'::iio':": iir':'" "- ;; i;;;#ffi i:::#;iH: ff:#i;:::: l"l]"1t1i,. ryecum Ii p",ti",p..:." ; "*,;;J?."J.',:t:

::':ca autor, instigator sancomplice (art. 144 C. pen.).Starea de flasrantI Dresunrnc inrnrt-^,,-^ ^.t"frd;;;;"lffiii:J::;:ffi'r'#:j:,?una siprezenla ilptuitorurui, in ripsa acestuia

Page 59: Drept Procesual Penal II Grile

PARTEA SPECIALI

CAPITOLUL I. URMARIREA PENALA .....165l. Sesizarea organelor judiciare penale ...........165

1.1. Sesizarea organelor de urrririre pena16......... ........... 165l.l- L Moduri generale de sesizare a organelor de urmirire penali .................... 1651-1.2. Moduri speciale de sesizare a organelor de urmirire penaltr..................... l6g

1.2. Sesizarea instanfei de judecati .............1?1L2.1. Rechizitoriul.......... ....171

2. Actele premergdtoare ...............1722.1. Procesul-verbal de consemnare a actelor premergitoare.................. ................1742.2. Neinceperea urmtririi penale...... .......-..1742.3. Actele premergdtoare efectuate de investigatorii sub acoperire..... ..................177

3. Urmdrireapenal6......... ............1903.1. Organele de urm[rire pena1i.......... ....... lgl3"2. Actele organului de urmirire pena16.......... ...............lgl3.3. Locul efectuirii actelor de urmlrire pena16......... .....1g23.4. Cercetarea penal6..... .........lg23.5. UrmSrirea penali efectuatd personal de procuror...... ................... l g2

3.6. Supravegherea exercitati de procuror in activitatea de urmirire pena16.......... 1833.7. Modattifi de exercitare a supravegherii asupra actelor de cercetare

pena16......... ....................,. 1944. Desftrqurarea urmiririi pena1e......... ............ l g5

4.1. lnceperea urmdririi penale........... ......... l g54.Z.Efectt:pirea unntuirii penale .................. 1g6

4.2.l. Efectuarea urmiririi penale fafA de invinuit ..... l g6

4.2.2.Efecttwea unniririi penale fala de inculpar....... ................... lg74.3. Suspendarea urm6ririi penale ...............19g4.4. Finalizarea urm5ririi pena1e......... ........1gg

4.4.1. Solufiile procesuale de netrimitere in judecattr ......................1994.4.2. Tnmiterea in judecat4.................. ...................... 191

4.5. Prezentarea materialului de urmdrire penall ............l9l4.6. Terminarea urmtuirii penale ................. 192

4'6.1. Terminarea urm[ririi penale fdri punerea in migcare a acfiunii pemle....l924.6.2. Terminarea urmiririi penale cu acliunea penald pustr in miqcare....... .......192

4.7. Trimiterea injudecatd ....... 1934.8. Reluarea urmiririi penale ..................... 1944.9. PlflngereaimpotriVa actelbr gi-mdsurilbr db urmanie penata ....... ty)-

IAPITOLUL II. JUDECATA ........... ..............1981. Principiile specifice fazei de judecatl[.............. ..............,.198

1.1. Publicitatea gedinlei de judecattr.. .........1981.2. Principiul confadictorialit6!ii.......... .....1991.3. Principiul nemijlocirii. lqg1.4. Principiul ora[tn]ii...... ......199

312 DREPT PROCESUAL PENAI,

2. Gradele de jurisdicfie, etapele judecdfii gi stadiile procesuale... .........2003. Reguli comune privind judecata............. ....200

3.1. Pregdtirea qedinfei de judecatd .............2003.2. Reguli privind gedinla de judecatf,.. ,.....202

4. Reguli privind solufionarea cavei ..............2064.1. Deliberarea................. ......2064.2. Luuea hotirdrii....... ..........2064.3. Minuta.. .........2064.4. Pronunfarea hotiiririi ........2074.5. Redactarea gi semnarea hofiirdrii .........2A74.6. Categoriile de hotirtui judec6toregti........,..,,..... ......20g

cAprroLUL IIr. JUDECATA hV prunnA TNSTANTA .....................20sl. Misuri premergtrtoare ............-.2102. $edinla de judecati.. ................2103. Cercetareajudecdtoreascf,..............., -.-.......-.Zll

3.1. Inceperea cercetirii judecitoregi .........2123.2. Incidente ivite in cursul cercetdrii judecdtoregti................. .........213

3.2.1. Restituirea cauzei la procwor.. .....2133.2.2. Schimbarea incadrtrrii juridice...... .....................2143.2.3. Extinderea obiectului judec{ii..... .....................21s

3.3. Terminarea cercetlrii judecitoreqti...............,.., ........2163.4. Dezbaterile judiciare .........2163.5. Terminarea gedintei de judecafit ........,..217

4. Deliberarea gi hot?irdrea instanfei .......,........2174.1. Solufii privind latura penall .................21g4.2. Solulii privind latura civili a cauzei .....21g4.3. Sentinfapenald.......... ........2204.4. Comunicarea hotitrdrii ................. .........222

5. Judecata ln cazul recunoagterii vinovifiei .................. .....222

CAPITOLUL TV. JT]I}ECATA iX CArr,N DE ATAC .....224l. Clasificarea ciilor de atac......... ...................2242. Apelul ..................22s

2.1. Hot6rdrile supuse apelului ....................22s2.l.l.Decle;iile nupot fi atacate cu ape1......... .............2252.1.2. Sentin!e1e.............. .....22s2.1.3. Incheierile............ ......226

2.2. Titularii dreptului de apel .....................2262.3. Declararea apelului.... ......2272.4. Termenul de declarare a apelului..... .....22g2.5. Repunerealntermen.. .......22g2.6. Apelul peste termen ..........22g2.7. Renuntarea la apel ............22g2.8. Refagerea apelului.... .......22g2.9. Efectele aoelului 2a9

Page 60: Drept Procesual Penal II Grile

2.9.1. Efectul suspensiv.. ....2302.9.2. Efectul devolutiv... ....2302.9.3, Neagravarea situaliei in propriul apel..,.......... ......................2322.9.4. Efectul extensiv ........232

2.10. Judecarea apelului. .........2322.1 i. Solufiile la judecata in ape1......... ........234

2.11.1. Hotlr6rea instanfei de ape1......... .....................2352.11.2. Efectele deciziei........ ...................236

2.12. Rejudecarea cauzei dupd desfiin{area hotIrdrii atacate cu apel........ ..............236, Recursul,... ..,........2373.1. Hot6rdrile penale supuse recursului.... .................."..,2373.2. Persoanele care pot face recurs.......... .......................23g3.3. Termenul de declarare a recursului. ......23g3.4. InstanEele de recurs. ..........23g3.5. Motivele de recurs ...........23g3.6. Efectele recursului ...........2413.7. Judecarea recursului .........2433.8. M6suri pregititoare. ..........2433.9. Solutiile in recurs...... ........2453.10. Rejudecarea cauzei dupl casare. ...,....246

,ITOLUL V. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC ,..,.....,........247Contestatia in anulare ................:.... ............,2471.1. Cazurile contestaliei in anulare.... .......24i.1.2, Introducerea contestagiei in anulare.,,............... .................... ....,..2491.3. Judecarea contestaliei in anulare .........249Revizuirea... ........2502.1. Hotdrdrile supuse revizuirii ........".........250Z.2.Cazrxile de revizuire. .......2512.3. Titularii cererii.......... .......252Z. .Cetercade revizuire. .........2522.5. Procedura solufionirii revizuirii ...........2532.6. Revizuirea in cazul hotiririlor curfii Europene a Drepturilor omu1ui............2552.7. Revizuirea ln oazul deciziilor Curfii Constitutionale..... .......".......256Recursul ln interesul 1egii............. .-.............256

,ITOLUL VI. EXECUTAREA HOTARARILOR PTNALE ............................259Punerea in executare a hotirdrilor pena1e......... ...........,...2591.1. Dispozi{ii generale privind executarea hottudrilor penale................................2j91.2. Momentul la care hotiririle judecltoregti penale r6m6n definitive..................260Instanfa de executare ...............261Punerea ?n executare a hotdrdrilor judecitoreqti................... ..."...........2613.1. Punerea in executare a pedepselor principale.... .......261

3. 1. 1. Punerea ln executare a pedepsei lnchisorii sau a detenliunii pe vialn ...... 26 i3.1.2. Punerea ln executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de

munc[......... ..............263

314 DREPT PROCESUAL PENAL

3.1.3. Punerea ln executare a amenzii penale ....,........2633.2. Punerea ln executare a pedepselor complementare ......................263

3.2.1 . Punerea ln executare a interzicedi exerciliului unor drepturi ....................2643.2.2. Punerea in executare a degraddrii militare........ .....................264

3.3. Punerea tn executare a mlsurilor de siguranfi ......:............. .........2643.3.1. Punerea in executare a obligfuii la tratament medical ...,.......2643-3.2. Punerea in executare a m[surii intern[rii medicale .....-.........265

3.4. Mbsuri de siguranp provizorii.... .........2663.4.1. Punerea in executare a mdsurii de siguranli a interzicerii unei funcfii

sau profesii gi a m6surii de siguranlh a interzicerii de a se afla lnanumite localitEfi .....266

3.4.2. Punerea in executare a expulztrrii .....................2673.4.3. Punerea in executare a confiscdrii speciale .......2683.4.4. Punerea in executare a interdicfiei de a reveni ln locuinfa familiei pe

o perioad6 determinatl ................2683.5. Punerea in executare a dispoziliilor privind inlocuirea rdspunderii penale ......2683.6. Punerea in executare a dispoziliilor prin care s-au aplicat sancliunile

prevdzute in articolul l8t C. pen .........2693.7. Punerea in executare a amenzii judiciare pi a cheituielilor judiciare

avansate de stat.......... ......2693.8. Punerea ln executare a dispozifiilor civile din hotdrdre. ...............269

3.8.1. Restituirea lucruritor gi valorificarea celor neridicate ..........2693.8.2. inscrisurile declarate false............ ....................2703.8.3. Despigubirile civile gi cheltuielile judiciare.... ......................270

3.9. Schimbnri in executarea unor hotitr8ri.........,......... .......................2703.9.1. Revocaxea sau anularea suspenddrii executarii pedepsei...........................2703.9.2. Revocarea sau anularea executdrii pedepsei la locul de munc6.................2713.9.3. Revocarea unor mdsuri de siguranti ..................2723.9.4. inlocuirea pedepsei detenliunii pe viali ............2723.9.5. Alte modifiodri de pedepse.. ..........2723.9.6. inlocuirea pedepsei amenzii ..........2723.9.7. Liberarea condilionati -..................2723.9.8. ldocuirea gi reducerea executlrii pedepsei pentru militari .......................273

3.10. Amdnareaexecutdrii pedepsei inchisorii sau a detenfiunii pe viap ...............2743.11. intreruperea executdrii pedepsei lnchisorii sau a detenfiunii pe viald...........2753.12. Inl[turarea sau modificarea pedepsei................. .....2763.13. Procedura la instanla de exeeutare ......277

3.13.1. Contestafia la executare. ..............277

CAPITOLUL VII. PROCADURI SPNCIALE ....,......,. .....279l. Urmirirea gi judecarea unor infracliuni flagtante ............279

1.1. Constatarea infracfiunii gi urmirirea pena1i.,..,.... ....2801.2. Judecata in cazul infracliunilor flagrante..,... ............281

2. Procedura privind tragerea la rdspundere penald a persoanei juridice.....................2832.1. Punerea?n executare apedepsei amenzii....... ...........285

Page 61: Drept Procesual Penal II Grile

)uprins 315

2.2. Punerea in executare a pedepsei complementare a pedepsei dizorvdriipersoanei juridice ............ ....................295

2.3, Punerea in executare a pedepsei complementare a suspendtuii activitdfiisau a uneia dintre activitdfile persoanei juridice .....29s

2.4. Punerea in executare a pedepsei complementare a interzicerii de aparticipa la procedurile de achizi{ii publice .............2g5

2.5. Punerea in executare a pedepsei complementare a inchiderii unor punctede Iucru..,.... ......................2g6

2.6. Punerea in executare a pedepsei complementare a afigdrii hot[rdrii decondamnare sau a difuzf,rii acesteia..... ....................2g6

3. Procedura in cauzele cu minori ...................2973.1. Reguli speciale pentru fazade urmbrire pena16.......,. ,..................2973.2. Reguli speciale pentru faza judecdlii................... ...,,2g73.3. Punerea in executare a mdsurilor educative aplicabile minorilor.....................29g

3.3.1. Mustrarea.................. .............,.......2gg3.3.2. Libertatea supravegheattr............... ....................2gg3.3.3. Internarea ?ntr-un centru de reeducare ...............2993.3.4. Internarea lntr-un institut medical-educativ.............. .............299

4. Procedura ddrii in urmirire...... ....................2995. Procedurareabilitdrii judecltoregti.... ..........292

5.1. Cererea de reabilitare .......2935.2. Judecarea cererii de reabilitare .............294

6. Procedura de reparare a pagubei materiale sau a daunei morale in cazulcondamnirii pe nedrept sau al priv6rii ori restr0ngerii de libertate in modnelegal......... .......296

7. Procedura in caz de disparilie a inscrisurilor judiciare.... ....,...............2977.1. inlocuirea inscrisuiui dispirut .............29g7.2. Reconstituirea inscrisului ....................299

8. Asistenfa judiciarl intemafionalA .,......,......,.. .................29g8.1. Rejudecareain cazde extridare sau predare inbazaunui mandat

european de arestare... ......2998.2. Predarea inbam,unui mandat de arestare... ..............3008.3. Rejudecarea in caz de extrddare sau predare inbazaunui mandat

european de arestare... ......3018.4. Recunoaqterea gi executarea hotbrdrilor penale striine sau a altor acte

judiciare sf{ine......... ......,3018.5. Executarea hotirdrilor penale qi a actelor judiciare rom6ne ln str6in6tate.......302

IBLIOGRAFIE

Page 62: Drept Procesual Penal II Grile

Test nr. 2

1. Înregistrările de imagini efectuate cu o cameră de supraveghere instalată într-o benzinărie pot constitui probe numai dacă:

a) Au fost autorizate de către judecător sau dispuse cu titlu provizoriu de către procuror;

b) Infracţiunea este comisă în dauna proprietarului;

c) Efectuarea înregistrării nu este interzisă.

2. Potrivit legii procesual penale, constituirea ca parte civilă este posibilă:

a) Numai pâna la terminarea urmăririi penale

b) În tot cursul procesului penal

c) În cursul urmăririi penale precum şi în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare.

3. Conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează:

a) De instanţa ierarhic superioară comună;

b) De instanţa mai întâi sesizată;

c) De instanţa superioară în grad primei instanţe sesizate.

4. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda:

a) În cazul infracţiunilor savărşite din culpă;

b) Faţă de învinuitul sau inculpatul recidivist;

c) În cazul unei infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 18 ani.

Page 63: Drept Procesual Penal II Grile

5. Arestare preventivă se dispune:

a) De către procuror sau judecător în cursul urmăririi penale sau de către instanţa de judecată în cursul judecăţii;

b) Numai de judecător, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată;

c) Exclusiv de procuror în cursul urmăririi penale;

6. Măsura obligării de a nu părăsi localitatea ori a obligării de a nu părăsi ţara, se dispune:

a) De către procuror, prin ordonanţă şi de către instanţă prin încheiere motivată;

b) De catre organul de cercetare penală sau de către procuror, prin ordonanţă;

c) Numai de instanţă, prin incheiere.

7. Măsurile preventive încetează de drept:

a) La expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de oragnele judiciare;

b) În caz de scoatere de sub urmărire, de încetare a urmăririi penale sau de încetare a procesului penal ori de achitare;

c) Când nu mai există vreun temei care să justifice menţinrea acestora.

8. În procesul penal, sarcina probaţiunii revine:

a) Organelor judiciare,

b) Învinuitului, inculpatului şi părţii vătămate;

c) Învinuitului, inculpatului, părţii vătămate şi părţii civile.

Page 64: Drept Procesual Penal II Grile

9. Situaţiile în care percheziţia în timpul nopţii este permisă:

a) În cazul de infracţiune flagrantă;

b) Când este efectuată de procuror;

c) Când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta.

10. Instanţa poate dispune măsura arestării preventive a inculpatului prin:

a) Rezoluţie;

b) Numai prin sentinţă;

c) Prin încheiere.

11. În cazul în care instanţa este sesizată cu propunerea de arestare preventivă a mai multor inculpaţi admite aceasta propunere:

a) se emite mandat de arestare comun pentru toţi inculpaţii;

b) se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre inculpaţi;

c) nu se emite mandat de arestare.

12. Plângerea învinuitului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorul ia masura obligării de a nu părăsii localitatea:

a) Este suspensivă de executare;

b) Se soluţionează în camera de consiliu;

Page 65: Drept Procesual Penal II Grile

c) Se judecă fără citarea învinuitului/inculpatului.

13. Măsura preventivă a reţinerii poate fi luată faţă de minorul cu vârsta la care există date certe că a savârşit o infracţiune pedepsită de lege cu:

a) închisoarea de 7 ani;

b) închisoarea de 10 ani;

c) închisoarea de 3 ani.

14. Enumeraţi cinci infracţiuni care se judecă cu Înalta Curte de casaţie şi Justiţie.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

15. Speţă: O societate comercială a pus la dispoziţia inculpatului……

Test nr. 3

1. Partea vătămată este:

a) Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală;

b) Persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală;

c) Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială şi participă penal.

2. Sunt faze ale procesului penal:

Page 66: Drept Procesual Penal II Grile

a) Urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti rămase definitive;

b) Numai judecata în primă instanţă şi cea în faţa instanţelor de control judiciar constituie faze penal;

c) Urmărirea penală, judecata şi condamnarea.

3. Organele de cercetare penală sunt:

a) Procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală;

b) Organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare si organele de cercetare penală speciale;

c) Procurorul si poliţia judiciară;

4. Acţiunea poate fi stinsă:

a) De procuror si judecător;

b) De procuror, judecător şi organele de cercetare penală;

c) De procuror, judecător, organele de cercetare penală şi părţi.

5. Actul prin care se dipune măsura reţinerii este:

a) Rezoluţia motivată;

b) Ordonanţa;

c) Încheiere motivată.

6. Judecătoria este competentă material să judece în primă instanţă:

Page 67: Drept Procesual Penal II Grile

a) Determinarea sau înlesnirea sinuciderii;

b) Violul, în cazul în care victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;

c) Uciderea din culpă.

7. Durata arestării preventive a învinuitului major:

a) 30 de zile cu posibilitatea prelungirii;

b) 5 zile fără posibilitatea prelungirii;

c) 10 zile fără posibilitatea prelungirii;

8. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:

a) Minorii;

b) Soţul învinuitului sau inculpatului;

c) Partea vătămată şi partea civilă;

9. Ce soluţie se impune în ipoteza în care nu există învinuit în cauză şi s-a împlinit termenul răspunderii penale?

10. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda:

a) În cazul infracţiunilor săvârşite din culpă;

b) În cazul unei infracţiuni intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 18 ani;

c) Faţă de învinuitul sau inculpatul recidivist.

Page 68: Drept Procesual Penal II Grile

11. Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune se dispune de:

a) Procuror sau instanţă, în timpul urmăririi penale;

b) Numai de procuror în timpul urmăririi penale;

c) Numai de instanţă, atât în timpul urmăririi penale, cât şi în timpul judecăţii;

12. Pot forma obiectul comisiei rogatorii:

a) Ridicarea unor obiecte;

b) Punerea în mişcare a acţiunii penale;

c) Audierea unor martori.

13. Plângerea învinutului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea:

a) Este suspensivă de executare;

b) Se soluţionează în camera de consiliu;

c) Se judecă fără citarea învinuitului/inculpatului;

14. În caz de încălcare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea:

a) Învinuitul sau inculpatul savârşeşte infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti;

b) Dacă încălcarea măsurii s-a făcut cu rea credinţă, perioada măsurii obligării de a nu părăsi ţara se prelungeşte cu un an;

c) Se poate lua împotriva învinuitului sau inculpatului una din celelalte măsuri preventive, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acestor decizii;

Page 69: Drept Procesual Penal II Grile

15. Enumeraţi cinci infracţiuni de competenţa tribunalului: omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncucidere, viol asupra persoanelor care nu au implinit 15 ani.

16. Speţă: Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea în stare de provocare a infracţiunii de către ea însăşi condamnată pentru tentativă de omor asupra soţului, face cerere de constituire ca parte de daune morale. Întrebare: Se vor acorda daune morale soţiei victimei?

Test nr. 4

1. Sunt părţi în procesul penal:

a) Inculpatul, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;

b) Inculpatul, partea vătămată, creditorul şi debitorul;

c) Inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente;

2. Procesul penal este guvernat de:

a) Principiul oficialităţii;

b) Principiul disponibilităţii;

c) Ambele principii.

3. Principala atribuţie a organelor de cercetare a poliţiei judiciare în cursul procesului:

a) Îndeplinirea tuturor dispoziţiilor date de procuror, care întotdeauna efectuează cercetarea penală;

b) efectuează cercetarea penală atunci când procurorul consideră că nu este necesară prezenţa sa;

c) efectuează cercetarea penală pentru orice infracţiune care nu este dată în mod obligatoriu în competenţa altor organe de cercetare;

Page 70: Drept Procesual Penal II Grile

4. Făptuitorul devine învinuit din momentul:

a) Punerii în mişcare a acţiunii penale;

b) Începerii urmăririi penale;

c) Sesizării organelor despre săvârşirea unei infracţiuni;

5. Reţinerea poate fi dispusă de:

a) Organul de cercetare penală sau de procuror în faza urmăririi penale;

b) Numai de organul de cercetare penală în faza urmăririi penale;

c) Procuror în faza urmăririi penale şi instanţă în faza de judecată;

6. Obligarea de a nu părăsi ţara se dispune:

a) De către procuror sau judecător în cursul urmăririi penale sau de către instanţa de judecată în cursul judecăţii;

b) Exclusiv de către procuror în cursul urmăririi penale;

c) Exclusiv de către judecător în cursul urmăririi penale.

7. Se va reţine existenţa unui caz de indivizibilitate în ipoteza:

a) Oricărei forme a concursului real de infracţiuni;

b) Concursului de infracţiuni cu conexitate etiologică;

c) Infracţiunii de obicei.

Page 71: Drept Procesual Penal II Grile

8. În ceea ce priveşte valoarea probatorie a declaraţilor în procesul penal, organele judiciare au în vedere că:

a) Declaraţiile inculpatului date în cursul procesului penal nu pot servi la aflarea adevărului;

b) Declaraţiile martorilor nu pot servi la aflarea adevărului într-o cauză penală;

c) Declaraţiile părţii vătămate pot servi la aflarea adevărului într-o cauză penală, necondiţionat.

9. Instanţa poate dispune masura arestării inculpatului prin:

a) Rezoluţie;

b) Numai prin sentinţă;

c) Prin încheiere.

10. Plângerea învinuitului sau inculpatului împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a dispus obligării de a nu părăsi localitatea:

a) Este suspensivă de executare;

b) Se soluţioneză în camera de consiliu;

c) Se judecă fără citarea învinuitului/inculpatului.

11. Obligarea de a nu părăsi localitatea se poate dispune de:

a) Organul de cercetare penală;

b) Procuror şi instanţă;

Page 72: Drept Procesual Penal II Grile

c) Doar de instanţă.

12. Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi ridicată:

a) În cursul procesului penal, până la pronunţarea hotărârii definitive;

b) Numai la primul termen de judecată;

c) Pâna la citirea actului de sesizare în faţa primei instanţe de judecată.

13. Măsura preventivă a reţinerii durează:

a) Cel mult 3 zile;

b) Cel mult 24 de ore;

c) 24 de ore, cu posibilitatea prelungirii.

14. Soluţiile ce pot fi date pentru stingere acţiunii penale în urma judecării unei cauze sunt:

a) Clasarea;

b) Achitarea;

c) încetarea urmăririi penale.

1.Fazele procesului penal sunt:

a) urmărirea penală şi judecata;

b) urmărirea penală, judecata şi condamnarea;

c) urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale rămase definitive;

Page 73: Drept Procesual Penal II Grile

2. Interpretarea normelor juridice procesual penale făcută de organele de urmărire penală:

a) are forţă obligatorie;

b) prezintă relevanţă doar pentru cauza penală în curs;

c) reprezintă o formă de interpretare legală;

3. Momentul final al fazei de judecată constă în:

a) rămânerea definitivă a hotărârii penale;

b) trimiterea în judecată;

c) pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal;

4. Urmărirea penală presupune ca limită iniţială:

a) sesizarea organelor de urmărire penală;

b) întocmirea actului de începere a urmăririi penale;

c) punerea în mişcare a acţiunii penale;

5. Raporturile juridice procesuale penale:

a) iau naştere, de regulă, peste şi în afara acordului de voinţă a părţilor;

b) presupun în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea;

c) se sting odată cu trimiterea în judecată a inculpatului;

6. Dreptul de apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:

a) pe tot parcursul procesului penal, dacă asistenţa juridică este obligatorie;

b) pe tot parcursul procesului penal;

c) până la strângerea probelor necesare trimiterii în judecată prin rechizitoriu;

7. În conformitate cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, făptuitorul va fi considerat nevinovat:

Page 74: Drept Procesual Penal II Grile

a) până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale;

b) până la punerea în mişcare a acţiunii penale;

c) până la trimiterea în judecată prin rechizitoriu;

8. Limba în care se desfăşoară procesul penal:

a) părţile care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură

posibilitatea de a lua cunoştiinţă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi

dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către acele persoane;

b) în procesul penal, procedura judiciară se desfăşoară în limba română:

c) se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la procesul penal; consemnarea declaraţiilor

se face în dublu exemplar, în limba română şi în limba maternă a participantului;

9. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României, ca excepţie de la principiul oficialităţii procesului penal :

a) se realizează de Guvernul României, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două

treimi din numărul membrilor;

b) se realizează de către Camera Deputaţilor şi Senat, pentru înaltă trădare cu votul a cel

puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă comună;

c) se realizează de către Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor;

10.Prin excepţie de la principiul oficialităţii, membrii Guvernului pot fi urmăriţi penal:

a) pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, numai în urma unei cereri făcute de către Camera Deputaţilor,

Senat şi Preşedintele României

b) pentru toate faptele prevăzute de legea penală, cu încuviinţarea Guvernului României;

c) pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, cu încuviinţarea Primului-Ministru al României;

Page 75: Drept Procesual Penal II Grile

11.Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de:

a) punerea în mişcare a acţiunii penale;

b) începerea urmăririi penale;

c) sesizarea organelor despre săvârşirea unei infracţiuni;

12.Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea, sub autoritatea ministrului justiţiei, potrivit următoarelor pincipii:

a) principiul imparţialităţii;

b) principiul controlului ierarhic;

c) principiul independenţei procurorilor;

13.Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale:

a) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române;

b) subofiţerii Poliţiei de Frontieră anume desemnaţi;

c) ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare;

14.Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de:

a) dispoziţia de arestare preventivă:

b) începerea urmăririi penale;

c) punerea în mişcare a acţiunii penale;

15. Secţiile maritime şi fluviale funcţionează pe lângă instanţele din:

a) Brăila;

b) Galati;

c) Tulcea;

16. Constituie criterii pentru determinarea competenţei teritoriale în cazul săvârşirii unor infracţiuni în ţară:

Page 76: Drept Procesual Penal II Grile

a) locul unde a fost săvârşită infracţiunea;

b) locul efectuării urmăririi penale;

c) locul în care se descoperă cele mai multe probe;

17. Este indivizibilitate:

a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;

b) când înre două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire

a justiţiei;

c) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;

18. Este conexitate:

a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;

b)în cazul infracţiunii continuate;

c)când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a acunde

comiterea altei infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni sau a asigura sustragerea de la răspundere penală

a făptuitorului altei infracţiuni;

19. Tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiuni sunt de competenţa:

a) instanţei mai întâi sesizate;

b) instanţei care judecă infracţiunea la care acestea se referă;

c) instanţei ierarhic superioară celei competente să judece infracţiunea la care acestea se referă;

20. Conflictul de competenţă apărut între două sau mai multe organe de cercetare penală:

a) este dat în competenţa de soluţionare a procurorului care exercită supravegherea activităţii de cercetare

penală a acestor organe;

Page 77: Drept Procesual Penal II Grile

b) va fi soluţionat de către conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenţa să instrumenteze dosarul;

c) este instrumentat de către instanţa căreia îi revine competenţa de a judeca în primă instanţă cauza cu privire la care a apărut conflictul de competenţă;

21. Acţiunea civilă se poate exercita în procesul penal, împotriva:

a) părţii vătămate şi persoanei responsabile civilmemte;

b) inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente;

c) inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente;

22. Acţiunea penală:

a) se poate pune în mişcare prin ordonanţa procurorului:

b) are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit o infracţiune;

c) aparţine persoanei vătămate, în ipoteza în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă;

23. Adagiul latin electa una via , non datur recursus ad alteram semnifică:

a) dreptul persoanei vătămate de a-şi valorifica pretenţiile civile ce rezultă din infracţiune în faţa instaţei penale;

b) dreptul părţii civile de a face recurs împotriva hotărârii instanţei prin care se rezolvă latura civilă;

c) regula conform căreia persoana prejudiciată, odată ce a ales una din cele două căi puse la dispoziţie pentru

acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate părăsi calea respectivă;

24. Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte:

a) încheierea instanţei de judecată, dacă se constată necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte

şi procurorul nu participă la şedinţa de judecată;

b) rezoluţia întocmită de procuror, când plângerea prealabilă se adresează organelor de urmărire penală;

c) hotărârea instanţei de judecată de condamnare a inculpatului;

Page 78: Drept Procesual Penal II Grile

25. Acţiunea civilă:

a) se pune în mişcare prin rechizitoriul procurorului;

b) aparţine statului;

c) presupune provocarea unui prejudiciu prin săvârşirea unei infracţiuni;

26. Sunt măsuri procesuale:

a) arestarea preventivă;

b) obligarea la tratament medical;

c) interzicerea de a se afla în anumite localităţi;

27. Măsurile preventive încetează de drept:

a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare;

b) în cazul în care se face plângere împotriva măsurii luate de organul de urmărire penală;

c) în ipoteza pronunţării unei hotărâri de condamnare a inculpatului;

28. Măsurile preventive pot fi dispuse prin următoarele acte:

a) rezoluţia organului de cercetare penală;

b) ordonanţa organelor de constatare (agenţii poliţiei de frontieră);

c) hotărârea instanţei de judecată;

29. Reţinerea poate fi dispusă de către:

a) organele de cercetare penală;

b) judecător;

c) agenţii poliţieide frontieră, în ipoteza constatării săvârşirii unor infracţiuni

la bordul navelor sau aeronavelor.

30. Arestarea preventivă a învinuitului:

Page 79: Drept Procesual Penal II Grile

a) se poate dispune de către procuror în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa

de judecată, în cursul fazei de judecată;

b) presupune punerea în mişcare a acţiunii penale;

c) nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede în mod alternativ

pedeapsa amenzii;

31. Reprezintă acte procedurale:

a) punerea în mişcare a acţiunii penale;

b) executarea unnui mandat de aducere;

c) declararea apelului;

32. Mandatul de aducere se poate executa prin:

a) agenţii procedurali;

b) poliţia comunitară;

c) secretarul parchetului, când aducerea a fost dispusă de procuror;

33. Unde se afişează citaţia în ipoteza în care locul săvârşirii infracţiunii este multiplu şi nu se cunoaşte adresa unde locuieşte învinuitul sau inculpatul:

a) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială s-a săvârşit infracţiunea;

b) la sediul organului care efectuează urmărirea penală;

c) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală;

34. În ipoteza în care învinuitul sau inculpatul locuieşte în străinătate, procedura de citare se desfăşoară

conform următoarelor reguli:

a) citarea se face numai de către reprezentanţii Ministerului Public;

b) citarea se face la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea; în acelaşi timp,

Ministerul Justiţiei întreprinde demersurile necesareextrădării învinuitului sau inculpatului;

Page 80: Drept Procesual Penal II Grile

c) citarea se face potrivit normelor de drept internaţional penal aplicabile în relaţia cu statul solicitat; în absenţa

unei asemenea norme sau în cazul în care instrumentul juridic internaţional aplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandată;

35. În ipoteza neidentificării sediului persoanei juridice, aceasta va fi citată:

a) numai prin intermediul procurorului, chiar dacă dosarul este instrumentat de către organele de cercetare ale poliţiei judiciare;

b) la sediul Oficiului Registrului Comerţului;

c) la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea.

36. Sancţiunea nulităţii absolute poate fi invocată dacă se constată:

a) încălcarea dispoziţiilor relative la competenţa teritorială;

b) nerespectarea dispoziţiilor relative la compunerea instanţei de judecată;

c) încălcarea dispoziţiilor relative la efectuarea expertizei medico-legale;

37. Amenda judiciară se aplică:

a) numai de către instanţa de judecată;

b) de organul de urmărire penală;

c) numai de către procuror;

38. Este prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute:

a) încălcarea dispoziţiilor relative la asistarea obligatorie a învinuitului de către apărător;

b) încălcarea dispoziţiilor relative la luarea declaraţiei părţii vătămate;

c) întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale înainte de prezentarea materialului de urmărire penală;

39. Se sancţionează cu amenda judiciară:

Page 81: Drept Procesual Penal II Grile

a) lipsa nejustificată a martorului, expertului sau interpretului legal citat;

b) faptele penale care prezintă un grad redus de pericol social;

c) abaterile de natură contravenţională, precum şi faptele în privinţa cărora instanţa de judecată a dispus înlocuirea

răspunderii penale;

40.În procedura de calcul a termenului privind arestarea preventivă:

a) nu se socoteşte ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua în care acesta se împlineşte;

b) nu se iau în considerare sărbătorile legale;

c) ziua la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata termenului;

41. Nu pot fi obligate să depună mărturie în procesul penal:

a) minorii sub 16 ani;

b) persoanele obligate să păstreze secretul profesional, în legătură cu faptele şi împrejurările de care au luat

cunoştinţă în exerciţiul profesiei;

c) rudele apropiate ale inculpatului;

42. Nu pot fi martori asistenţi:

a) minorii; sub 14 ani

b) cei care au cunoştinţă despre faptă;

c) persoanele interesate în cauză;

43. Probele în procesul penal:

a) pot fi administrate doar în cursul urmăririi penale;

b) trebuie să fie pertinente, concludente, utile şi admisibile;

c) sunt acele date existente în cauză din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se

efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta;

Page 82: Drept Procesual Penal II Grile

44. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri se dispune de către:

a) organul de urmărire penală;

b)executorul judecătoresc;

c) organele proprii de executare ale unităţii păgubite;

45. Situaţiile care permit efectuarea de percheziţii pe timpul nopţii:

a) în caz de infracţiune flagrantă;

b) când este efectuată de procuror;

c) când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta.

46.Urmărirea penală se desfăşoară de către:

a) procuror şi organele de cercetare penală

b) magistraţi

c) organele de urmărire penală, organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale;

47. Limita iniţială a urmăririi penale:

a) constă în începerea urmăririi penale, prin rechizitoriu;

b) coincide cu naşterea obligaţiei organelor judiciare de a asigura asistenţa juridică obligatorie petru învinuit sau inculpat;

c)este marcată prin dispoziţia organelor de urmărire penală de începere a urmăririi penale;

48. Actul prin care se dispune suspendarea urmăririi penale este:

a) ordonanţa;

b)ordonanţa, când s-a pus în mişcare acţiunea penală sau rezoluţia, când nu s-a procedat la punerea în mişcare a acţiunii penale;

Page 83: Drept Procesual Penal II Grile

c) ordonanţa, când se dispune de procuror şi rezoluţie, când se dispune de organul de cercetare penală;

Test nr. 1

1.Este mod de sesizare a instanţei de judecata:

a) rechizitoriul

b) sesizare la cererea organului competent

c) denunţul

2..Extinderea acţiunii penale in cursul judecaţii poate avea loc daca:

a) se constata ca incadrarea juridical data faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbata

b) se constata ca urmărirea penala nu a fost efectuata de un organ competent

c) se descoperă in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale

3.Plângerea formulata impotriva masurilor dispuse de către organul de cercetare penala se soluţionează de:

a) primul procuror al parchetului care este competent sa soluţioneze cauza

b) procurorul care supraveghează cauza

c) primul procuror al parchetului ierarhic superior parchetului competent sa soluţioneze cauza

4.încetarea urmării penale se poate dispune daca:

Page 84: Drept Procesual Penal II Grile

a) fapta nu este prevăzuta de legea penala

b) fapta nu a fost săvârşita de invinuit

c) a intervenit prescripţia

5.Hotărârea instanţei de judecata de redactează:

a) in cel mult 10 zile de la pronunţare

b) in cel mult 20 de zile de la pronunţare

c) in cel mult 15 de zile de la pronunţare

6.Soluţiile in ce priveşte latura penala ale instanţei de judecata sunt:

a) condamnarea inculpatului,achitarea sau incetarea procesului penal

b) condamnarea inculpatului,scoterea de sub urmărire penala sau incetarea procesului penal

c) condamnarea inculpatului sau incetarea procesului penal

7.Nu poate fi atacata cu recurs:

a) incheierea prin care s-a soluţionat abţinerea

b) incheierea prin care s-a dispus asupra probelor

c) incheierea de inalturare a unor omosiuni vădite

8.Reluarea urmării penale are loc atunci cand:

a) a intervenit amnistitia sau graţierea

b) a intervenit prescripţia

c) a incetat cauza de suspendare

9.Suspendarea urmării penale se poate dispune daca:

a) invinuitul are domiciliul in străinătate

b) invinuitul este in concediu medical

c) invinuitul suferă de o boala grava care il impiedica sa ia parte la process

Page 85: Drept Procesual Penal II Grile

10.In activitatea de supraveghere a actelor de urmărire penala,procurorul:

a) nu poate efectua personal nici un act de cercetare penala

b) poate asista sau efectua personal orice act de cercetare penala

c) poate dispune efectuarea unui act de cercetare penala,dar nu il poate efectua personal

11 .Procurorul participa la judecarea apelului:

a) numai daca considera ca este necesar

b) in toate cazurile,participarea sa fiind obligatorie in aceasta faza

c) numai daca a formulat apel

12.Ordinea in care se da cuvântul la judecarea apelului formulat de inculpat este:

a) procurorul,apelantul,intimatul

b) apelantul,procurorul,intimatul

c) apelantul,intimatul,procurorul

13.Procurorul se pronunţa prin ordonanţa:

a) atunci cand a fost inceputa urmărirea penala in cauza

b) atunci cand nu a fost inceputa urmărirea penala in cauza

c) atunci cand legea prevede expres

14.Prezentarea materialului de urmărire penala nu este obligatorie daca:

a) invinuitul sau inculpatul nu are apărător

b) invinuitul sau inculpatul este dispărut

c) invinuitul sau inculpatul este minor

15.Enumeraţi cinci motive formale de recurs:

.........................................................................

Page 86: Drept Procesual Penal II Grile

16.Hotararea instanţei de judecata a fost atacata de inculpat.Printre motivele de apel se număra si acela potrivit căruia minuta a fost semnata si de către grefierul de sedinta,care insa nu face parte din compunerea completului de judecata ceea ce conduce la constatarea incalcarii dispoziţiilor art.309 c.pr.pen.

Intrebare: Este fondat apelul inculpatului?

15. Motive formale de recurs:

- nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

- instanţa nu a fost sesizată legal;

- instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori s-au încălcat prevederile art. 292 alin. 2 C. pr.pen, sau a existat un caz de incompatibilitate;

- şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

- judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie potrivit legii;

- urmărirea penală sau judecata, a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie;

16. Cu toate că potrivit art. 309 C. pr. pen., minuta se semnează judecată, iar grefierul nu este membru al completului, semnarea minutei şi de către

grefier nu constituie o cauză de nulitate a hotărârii, neexistând vătămare.

15. Motive formale de recurs:

- nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

- instanţa nu a fost sesizată legal;

- instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori s-au încălcat prevederile art. 292 alin. 2 C. pr.pen, sau a existat un caz de incompatibilitate;

- şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;

- judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie potrivit legii;

- urmărirea penală sau judecata, a avut loc în lipsa apărătorului, când prezenţa acestuia era obligatorie;

16. Cu toate că potrivit art. 309 C. pr. pen., minuta se semnează judecată, iar grefierul nu este membru al completului, semnarea minutei şi de către

grefier nu constituie o cauză de nulitate a hotărârii, neexistând vătămare.

Page 87: Drept Procesual Penal II Grile

1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamnna: a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual roman daca s-a savarsit o fapta penala pe teritoriul Romaniei; b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual penal roman; c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual roman daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania; 2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii: a. imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie; b. comisia rogatorie si delegarea; c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savarsite in marea teritoriala; 3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale: a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile; b. de regula sunt ultraactive; c. de regula se aplica imediat; 4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de urmarire penala: a. are forta obligatorie; b. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare sistematica; c. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare istorica raportat la cauza; d. se realizeaza de instantele de judecata in procesul aplicarii normei juridice respective, fara a avea caracter obligatoriu si pentru alt organ judiciar, chiar in cazuri asemanatoare.5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil: a. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale; b. accesul liber la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarare judecatoreasca; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale; c. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:

Page 88: Drept Procesual Penal II Grile

a. urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare b. partile se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare c. urmarirea si judecata au loc pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli procesuale, cu exceptia situatiilor in care exista reguli speciale pentru persoanele care ocupa anumite functii 7. Oficialitatea procesului penal priveste: a. numai faza urmaririi penale; b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii; c. numai faza judecatii; d. conform principiului oficialitatii sau obligativitatii, organele judiciare trebuie sa desfasoare activitatea procesuala ori de cate ori s-a savarsit o infractiune8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc: a. numai din oficiu; b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel; c. la cererea partilor;9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la: a. sesizarea organelor de urmarire penala; b. inceperea urmaririi penale; c. punerea in miscare a actiunii penale; d. ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare. 10. Prezumtia de nevinovatie: a. este consacrata expres de Codul de procedura penala; b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei; c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare penala definitiva; 11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului: a. dupa punerea in miscare a actiunii penale; b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala; c. pe tot parcursul procesului penal; 12. Pentru garantarea dreptului la aparare: a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale; b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale; c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l

Page 89: Drept Procesual Penal II Grile

audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;13. In cursul procesului penal: a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator; b. orice parte trebuie asistata de aparator; c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator; 14. Desfasurarea procesului penal in limba romana: a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna; b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana; c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna; 15. In procesul penal: a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege; b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu ajutorul interpretilor; c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana;16. Partilor care nu se pot exprima: a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta; b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta; c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;17. Sunt trasaturi ale actiunii penale: a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila; b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila; c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului; 18. Actiunea penala: a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale; b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam; c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;

Page 90: Drept Procesual Penal II Grile

19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze: a. condamnarea sau achitarea; b. clasarea sau incetarea procesului penal; c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;20. Obiectul actiunii penale il constituie: a. intocmirea actului de inculpare; b. intocmirea rechizitoriului; c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni; 21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand: a. procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale; b. instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale; c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal, scoaterea de sub urmarire penala;22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru: a. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii; b. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate; c. punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in Romania care a savarsit o infractiune in strainatate;23. Exprimarea dorintei guvernului strain este: a. un mod special de sesizare; b. o conditie imediat prealabila trimiterii in judecata; c. o conditie care, daca este indeplinita, duce la incetarea procesului penal; 24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze: a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat; b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii; c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, se va dispune: a. incetarea urmaririi penale; b. scoaterea de sub urmarire penala; c. clasarea; 26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti:

Page 91: Drept Procesual Penal II Grile

a. instanta va inceta procesul penal; b. procurorul va dispune incetarea procesului penal; c. cauza se claseaza; 27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune: a. achitarea; b. incetarea procesului penal; c. clasarea; 28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal: a. nu este scutita de taxa de timbru; b. poate fi pornita oricand; c. se poate stinge prin pronuntarea unei hotarari de achitare;

d. este accesorie actiunii penale (aceasta poate fi exercitata numai in cadrul procesului penal, alaturi de actiunea penala. Pozitia de dependenta conduce la exercitarea ei numai fata de inculpat, partea responsabila civilmente si, eventual, mostenitorii sau succesorii lor).

29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva: a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente; b. partii civile; c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata; 30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal: a. se face numai in natura; b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la inculpat; c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este posibila; 31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal: a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale; b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral; c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie; 32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect: a. restituirea lucrurilor; b. restabilirea situatiei anterioare; c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;

Page 92: Drept Procesual Penal II Grile

d. actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. 33. Constituirea ca parte civila are ca efect: a. punerea in miscare a actiunii penale; b. punerea in miscare a actiunii civile; c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila; 34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza: a. numai in calitate de parte vatamata; b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila; c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila; 35. Partea responsabila civilmente: a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal; b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare; c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti; 36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente: a. nu se poate face in cursul urmaririi penale; b. se poate face la cererea partii civile; c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile; 37. Procurorul: a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare; b. poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exercitiu; c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa;38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile: a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal; b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal; c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila; 39. Partea vatamata este: a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii;

Page 93: Drept Procesual Penal II Grile

b. subiectul pasiv al infractiunii; c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal; 40. Inculpatul: a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala; b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata; c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;41. Partea vatamata participa in procesul penal: a. in ceea ce priveste latura penala; b. in ceea ce priveste latura civila; c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila; 42. Sunt parti in procesul penal: - persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii ce izvorasc in mod direct din exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal43. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept substantial se numeste: a. numit; b. persoana vatamata; c. parte vatamata;44. Persoana vatamata: a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat savarsirea infractiunii; b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit; c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz; 45. Este parte in faza de judecata a procesului penal: a. partea responsabila civilmente; b. invinuitul; c. procurorul; 46. Are calitatea de inculpat: a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala; b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala; c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;47. Parte vatamata in procesul penal poate fi: a. numai victima infractiunii; b. numai o persoana fizica; c. o persoana fizica sau o persoana juridica; 48. Competenta dupa materie este determinata de:

Page 94: Drept Procesual Penal II Grile

a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii; b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de drept comun; c. infractiune sau calitatea faptuitorului;49. Sectii maritime si fluviale functioneaza: a. numai la tribunale si curti de apel; b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel; 50. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din: a. Galati; b. Braila; c. Calarasi;51. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din: a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel; b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel; 52. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala: a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala; b. competenta speciala si competenta personala; c. competenta functionala si competenta materiala; 53. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de: a. curtea de apel; b. tribunal; c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante; 54. Instantele militare judeca: a. numai infractiunile savarsite de militari; b. numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu; c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;55. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate: a. impotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile privind masurile preventive; b. impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel; c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta;

Page 95: Drept Procesual Penal II Grile

56. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. curtea de apel; c. tribunal;57. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de: a. tribunalul militar; b. Tribunalul Militar Teritorial; c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta instantelor militare; 58. Conflictele de competenta intre tribunalele militare: a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel; b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni contra ordinii si disciplinei militare; c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial; 59. Curtea Militara de Apel: a. judeca numai in prima instanta si in recurs; b. judeca in fond, in apel si in recurs; c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari;60. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda, prin incheiere, judecarea cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului justitiei; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul impotriva incheierii; c. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca apelul impotriva incheierii; 61. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca: a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala; b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala; c. recursurile in interesul legii; 62. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie: a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora; b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;

Page 96: Drept Procesual Penal II Grile

c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Completul de 9 judecatori;63. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de fond: a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel; b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi; 64. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca: a. in fond; b. in apel; c. in recurs;65. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanta de: a. curtea de apel; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei; 66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata: a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. de curtea de apel; c. de instanta competenta material; 67. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata: a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. de curtea de apel; c. de instanta competenta material;68. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate: a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie; b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta; c. cauza va fi judecata de instanta competenta material; 69. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei: a. nu determina niciodata schimbarea competentei; b. determina intotdeauna schimbarea competentei; c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu;70. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:

Page 97: Drept Procesual Penal II Grile

a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin; b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute; c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute;71. Conflictele de competenta sunt solutionate: a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta; b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa; c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca una dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal;72. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori; b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala; c. instanta civila ierarhic superioara;73. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala: a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe; b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul; c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala;74. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca: a. intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis; b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei; c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului; 75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca: a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului; b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general al parchetului care a intocmit rechizitoriul; c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu grefierul care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala; - a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs; - si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza; - a pus in miscare actiunea penala a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale; - a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti; - a fost expert sau martor in cauza respectiva;

Page 98: Drept Procesual Penal II Grile

- interesat, sub orice forma in solutionarea cauzei, el, sotul sau vreo ruda apropiata; - atunci cand exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale, pana la gradul patru inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia, pana la gradul al treilea inclusiv; - este tutore sau curator al uneia dintre parti;76. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca: a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului; b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul; c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;77. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie: a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului; b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati; c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;78. Cererea de recuzare: a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator; b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare; c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare;79. Cererea de recuzare: a. este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau; b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate; c. poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in termen de 3 zile;80. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare: a. este admisibila; b. este admisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de alt complet, fara participarea judecatorului recuzat; c. este admisibila, cererea urmand a fi judecata de un alt complet din care nu face parte judecatorul recuzat; d. se solutioneaza in sedinta secreta, de un alt complet de judecata si fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat.81. Cererea de recuzare poate fi formulata: a. numai de catre parti; b. de catre parti sau de procuror; c. de orice persoana interesata si de procuror; 82. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare:

Page 99: Drept Procesual Penal II Grile

a. recuzarea se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara; c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila; 83. Constituie motiv de recuzare: a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza; b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza; c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza; 84. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta: a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii; b. numai de Ministrul Justitiei; c. de presedintele instantei superioare ingrad celei la care se afla cauza; d. este de competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (cand suspiciunea priveste obiectivitatea tuturor subiectilor procesuali, remediul procesual este stramutarea cauzei la alt organ judiciar egal in grad)85. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca: a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale; b. nu a fost citit actul de sesizare; c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca; 86. Stramutarea unei cauze se poate cere: a. numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond; b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante; c. numai daca aceasta nu se afla in apel; 87. Cererea de stramutare: a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare; b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare; c. se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie; 88. Cererea de informatii in cazul stramutarii: a. este obligatorie in toate cazurile; b. este facultativa in toate cazurile; c. este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza;89. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre: a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare; b. instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii; c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol; 90. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

Page 100: Drept Procesual Penal II Grile

a. oricand; b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare; c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare; 91. Probele indirecte: a. sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala; b. dovedesc in mod direct fapta; c. sunt intotdeauna obtinute din sursa originala; 92. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine: a. organelor judiciare; b. politiei judiciare si procurorului; c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei; 93. Dreptul la tacere: a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate; b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare; c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce; 94. Probele in procesul penal: a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti; b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor; c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile; 95. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului: a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video; b. se consemneaza in scris; c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia; d. numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. 96. In cursul procesului penal, instanta de judecata: a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost solicitata de inculpat; b. respinge motivat proba, daca nu este utila; c. nu poate admite si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei supus judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe;97. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

Page 101: Drept Procesual Penal II Grile

a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii; b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala; c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei; 98. Declaratiile invinuitului sau inculpatului: a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video; b. se consemneaza in scris; c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia;99. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului: a. neconditionat; b. numai daca se coroboreaza cu alte probe; c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;100. Ascultarea invinuitului sau inculpatului: a. se face numai la sediul parchetului sau politiei; b. se face numai la sediul organului judiciar; c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare;101. Partea civila: a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu; b. este introdusa din oficiu in procesul penal; c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare; 102. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional: a. nu este obligata sa declare ca martor; b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul; c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;103. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor: a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului; b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa; c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa; 104. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice: a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are;

Page 102: Drept Procesual Penal II Grile

b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase; c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod; 105. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului: a. nu pot fi audiate ca martori; b. nu sunt obligate sa declare ca martori; c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate; 106. Minorul care nu a implinit 14 ani: a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal; b. poate fi audiat numai in sedinta secreta; c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare;107. Minorul: a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal; b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal; c. poate fi ascultat ca martor; 108. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal: a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate; b. partile civile; c. minorii;109. Persoana vatamata: a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal; b. poate fi obligata sa declare ca martor; c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata;110. Nu depune juramant: a. preotul; b. ateul; c. minorul care nu a implinit 14 ani; 111. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului: a. neconditionat, pentru toti martorii; b. numai daca se coroboreaza cu alte probe; c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata;112. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata: a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala; b. investigatorii sub acoperire; c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie; 113. Confruntarea poate fi efectuata:

Page 103: Drept Procesual Penal II Grile

a. numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii; b. numai intre invinuit sau inculpat si martori; c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii;114. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba: a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei; b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila; c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti;115. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate: a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii; b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului; c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;116. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat: a. poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de exemplu, ca avocatul pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de stupefiante; b. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva avocatului; c. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva inculpatului; 117. Nu pot fi martori asistenti: a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat; b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei; c. persoanele interesate in cauza; 118. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor: a. se dispune numai de catre instanta; b. se dispune de procuror in cursul urmaririi penale si de instanta in cursul judecatii; c. se dispune numai de procuror in cursul urmaririi penale; d. procurorul poate propune instantei de judecata sau aceasta din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune retinerea corespondentei ori obiectelor trimise de invinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect.119. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune: a. numai de catre instanta; b. numai de catre procuror; c. numai de catre executorul judecatoresc; d. de catre organul de cercetare penala: procuror, judecator.120. Perchezitia poate fi:

Page 104: Drept Procesual Penal II Grile

a. numai domiciliara; b. corporala sau domiciliara; c. numai corporala; 121. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii: - referitor la timpul efectuarii perchezitiei, art. 27 alin. (4) din Constitutie arata ca perchezi t iile pe timpul nop t ii sunt interzise, afar a de cazul infrac t iunii flagrante . Atat perchezitia domiciliara, cat si ridicarea de obiecte si inscrisuri se pot face intre orele 6-20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6-20 poate continua si in timpul noptii (art. 103).122. Juramantul expertului: a. se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de obiectivele expertizei; b. se depune dupa desemnarea expertului, in camera de consiliu, fara citarea partilor; c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu privire la raportul de expertiza;123. Comisia rogatorie se poate adresa: a. parchetului ierarhic superior; b. parchetului ierarhic inferior; c. instantei egale in grad; 124. Sunt masuri preventive: a. retinerea; b. obligarea la tratament medical; c. sechestrul; 125. Masurile preventive pot inceta de drept: a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror; b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive; c. la data pronuntarii hotararii de achitare; 126. Masura retinerii unui parlamentar: a. poate fi revocata de Camera din care face parte; b. nu poate fi revocata decat de judecator; c. nu poate fi luata decat de judecator;127. Retinerea poate fi dispusa de: a. judecatorul; b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor; c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;

Page 105: Drept Procesual Penal II Grile

d. singura masura pe care o pot dispune organele de cercetare penala este retinerea pe cel mult 24 de ore. Astfel, procurorul poate dispune re t inerea , obligarea de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi penale, in timp ce instan t a , pe langa aceste ultime doua masuri, poate dispune s i arestarea preventiv a a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urm a ririi penale, cat s i in faza judec at ii. 128. Masurile preventive pot fi dispuse prin: a. ezolutia organului de cercetare penala; b. rezolutia procurorului; c. ordonanta procurorului;129. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica: a. politiei de frontiera; b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul; c. partii vatamate; 130. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva: a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond; b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie; c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului; d. in scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de regula, de catre procuror sau instanta de judecata (singurul organ judiciar care poate dispune masura arestarii preventive este judecatorul)131. Arestarea preventiva se dispune prin: a. ordonanta procurorului; b. incheierea judecatorului; c. mandatul de arestare emis de judecator; 132. Arestarea preventiva a invinuitului: a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de catre instanta de judecata, in cursul judecatii; b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale; c. presupune punerea in miscare a urmaririi penale; d. instanta de judecata (judecatorul) poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii.133. Arestarea preventiva a inculpatului: a. se poate dispune inainte de inceperea urmaririi penale in cazul infractiunilor flagrante; b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale; c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;

Page 106: Drept Procesual Penal II Grile

134. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva: a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator; b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror; c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;135. Poate fi prelungita: - prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.136. Arestarea inculpatului major: a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta; b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale; c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal; 137. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta: a. in cursul urmaririi penale; b. numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv; c. pe tot parcursul procesului penal; 138. Masurile de ocrotire in procesul penal: a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare a savarsirii infractiunii; b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savarsirea infractiunii; c. se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat preventiv; 139. Sunt masuri procesuale reale: a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor; b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor; c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii; 140. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt: a. instanta de judecata, in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul urmaririi penale; b. in faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin ordonanta; c. in faza de urmarire penala, procurorul;141. Sunt acte procesuale: a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale; b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor; c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;142. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:

Page 107: Drept Procesual Penal II Grile

a. la sediul organului de urmarire penala; b. la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala; c. la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea; 143. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii hotararii: a. nu se iau in considerare zilele nelucratoare; b. ziua pronuntarii hotararii intra in durata termenului; c. ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu se socotesc in durata termenului; 144. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate: a. de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile; b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile; c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila; 145. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu: a. nulitatea relativa; b. nulitatea absoluta; c. nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand; 146. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este: a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare; b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in prima instanta; c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand; 147. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie: a. partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare; b. inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare; c. inculpatul este elev al unei institutii speciale de invatamant; d. este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori organul judiciar apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea. 148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea: a. asistenta juridica este obligatorie; b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art.

Page 108: Drept Procesual Penal II Grile

171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul; c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie; 149. Amenda judiciara se aplica: a. numai de catre procuror; b. numai de catre instanta de judecata; c. de organul de urmarire penala; 150. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau: a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura preventiva; b. se poate dispune numai de instanta care a hotarat condamnarea inculpatului dupa ramanerea definitiva a hotararii; c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata; d. organele judiciare nu pot stanjeni sau controla, in mod direct sau indirect, contactul dintre avocat si clientul sau (art. 33 din Legea nr. 51/1995). Dreptul aparatorului de a lua contact cu inculpatul arestat nu poate fi interzis.151. Sunt faze ale procesului penal: a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive; b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive; c. urmarirea penala si judecata; 152. Sunt limite ale fazei de judecata: a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii; b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii; c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii;153. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala: a. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, judecatorul desemnat sa judece plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de neurmarire penala; b. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire; c. instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire; 154. Sunt corpuri delicte: a. obiectele care contin o urma a faptei savarsite; b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite; c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;155. In timpul efectuarii expertizei:

Page 109: Drept Procesual Penal II Grile

a. expertul nu poate lua legatura cu partile; b. expertul trebuie sa mentina o legatura permanenta cu partile; c. expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu incuviintarea organelor judiciare; 156. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva: a. este obligatorie, indiferent de infractiune; b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare; c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;