OBIECTIVE SPECIFICE DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL CIVIL 1. Cunoatere i nelegere nsuirea noiunilor de baz n legtur cu cele dou faze ale procesului civil-judecata i executarea silit; cunoaterea i utilizarea adecvat a normelor care reglementeaz procedurile speciale. 2. Explicare i interpretare explicarea desfurrii judecii n etapa scris, etapa dezbaterilor, etapa deliberrii i pronunrii, etapa cilor de atac explicarea mecanismului executrii silite 3.Obiective instrumental aplicative abilitatea de a conduce edina de judecat i de a decide la finalul procesului abilitatea de a administra probe nsuirea tehnicii pledoariei orale i a concluziilor scrise explicarea modului de ntocmire a actelor procedurale 4. Obiective atitudinale promovarea ideilor de legalitate, adevr, independen i imparialitate n desfurarea procesului i pronunarea soluiei angajarea n relaii de colaborare i de respect a drepturilor procesuale a tuturor participanilor manifestarea unei atitudini responsabile n ntocmirea actelor de procedur, pregtirea i desfurarea procesului, pregtirea i expunerea pledoariei, deliberarea, pronunarea i redactarea hotrrilor promovarea unei atitudini de protejare a drepturilor creditorilor i debitorilor n faza executrii silite participarea permanent la propria dezvoltare profesional

1

BIBLIOGRAFIE GENERAL Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat Codul de procedur civil

Gabriela Rducan, Drept procesual civil romn i comunitar european, Ed.Hamangiu, Bucureti, 2009 (curs universitar), n apariie: ediia a 3-a , 2011 Gabriela Rducan, Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european, ediia a 2a revizuit i adugit, Ed.Hamangiu, Bucureti, 2010 (curs universitar) Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru examene, Ed.Hamangiu, Bucureti, 2011 V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I i II., Ed.National, Bucureti, 1997 V.M. Ciobanu, G. Boroi, T.C.Briciu, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. Ed.CH Beck, Bucureti, 2011 Gabriel Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat, vol.I si II, Ed.All Beck, Bucureti, 2001 V.M. Ciobanu, T. Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru seminarii si examene, Ed.CH Beck, Bucureti, 2009

PARTEA I2

TEMA I ACTIUNEA CIVIL I.1.Notiune I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile I.2.1.Afirmarea unui drept I.2.1.1. Conditii I.2.1.2. Exceptii de la cerinta actualittii dreptului I.2.2.Interesul I.2.2.1.Noiune I.2.2.2.Condiiile interesului: I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului I.2.3.Capacitatea procesual I.2.3.1.Notiune I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu A.Reprezentarea B.Asistarea C.Autorizarea I.2.4.Calitatea procesual I.2.4.1.Transmiterea calitatii procesuale A.Transmisiunea legala B.Transmisiunea conventionala I.3.Clasificarea actiunilor civile I.3.1 Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de chemare n judecat I.3.1.1.Actiuni in realizare I.3.1.2.Actiuni in constatare I.3.1.3.Actiuni in constituire de drepturi I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile se impart in: I.3.2.1.cereri nepatrimoniale I.3.2.2.cereri patrimoniale A.cereri personale3

A.1. cereri personale mobiliare A.2. cereri personale imobiliare B.cereri reale B.1.cereri reale mobiliare B.2.cereri reale imobiliare B.a.cereri petitorii B.b.cereri posesorii C.cereri mixte I.3.3. Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului, actiunile/cererile se clasific n: A.Cereri principale B.Cereri accesorii C.Cereri incidentale I.3.3.1. Importanta clasificrii I.4.ntrebri si exercitii I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme I.4.2. Rezolvati urmatoarele teste gril I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: - insusirea notiunilor de cerere de chemare n judecat si actiune civil si a elementelor care le diferentiaz; -ntelegerea celor patru conditii cumulative de exercitare a actiunii civile si a consecintelor pe care le produce n plan procesual lipsa uneia dintre acestea ; -calificarea diferitelor tipuri de cereri ce pot fi adresate instantei de judecat in functie de criteriile de clasificare a actiunilor civile

I.ACTIUNEA CIVILA I.1.Noiune4

Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege1.

Exercitarea aciunii civile este o facultate, o libertate a oricrui subiect de drept cruia i se ncalc sau contest un drept subiectiv sau un interes legitim. Este necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil, ntruct cererea de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a aciunii civile, cea prin care se pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana. (de asemenea, pe lng cererea de chemare in judecata, actiunea civila se poate realiza si prin formularea intampinarii sau a cererii reconventinale de catre parat, etc).

I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile Pentru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii de exercitare ale aciunii civile: 1.afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei. 2.existenta unui interes 3.calitatea procesuala 4.capacitatea procesuala I.2.1.Afirmarea unui drept Acesat condiie presupune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau a unui interes legitim care trebuie ocrotit. I.2.1.1.Dreptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s ndeplineasc anumite condiii: a. s fie recunoscut i ocrotit de lege;1

V.M.Ciobanu, G.Boroi,Drept procesual civil, Curs selectiv, Ed.CH Beck, 2009, p.1

5

b.

s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n limitele sale interne (adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat de lege).

c. s fie exercitat cu bun credin d. s fie actual adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive. n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite precizri: dac, n urma probelor administrate i a dezbaterilor contradictorii, instana constat c

dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete condiiile de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele dect cerina de a fi actual), atunci cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat (nefondat, netemeinic); ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de

invocare a lipsei acestei condiii fiind excepia de prematuritate a cererii (excepie de fond, absolut i peremptorie), cererea de chemare n judecat va fi respins ca prematur (soluie generic de inadmisibilitate). Mijlocul procesual de invocare a prematuritatii cererii este exceptia de prematuritate, care este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, putand fi invocata de oricare dinte parti, de procuror, daca participa sau de catre instanta din oficiu. I.2.1.2. Exceptii de la cerintaactualittii dreptului Exista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu este actual, cererea este admisibila. Astfel, exista excepii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres prevzaute de dispozitiile art.110 C.proc.civ.: - cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locaiune, poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen(alin.1); - se poate solicita, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii alimentare sau altei prestaiuni periodice (alin.2) - preedintele instanei poate ncuvina, n general, nainte de mplinirea termenului orice cereri pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd socotete c cererile sunt ndreptite pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate (alin.3).6

De mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.110 C.proc.civ nu va putea fi pusa in executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual. I.2.2.Interesul I.2.2.1.Noiune Interesul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil. Interesul poate fi:

material, de natur patrimonial (de exemplu: atunci cnd se urmrete revendicarea unui bun, recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la restituirea unui mprumut sau a unui bun etc.)

moral, de natur nepatrimonial (de exemplu: n cazul punerii sub interdicie etc.).

I.2.2.2.Condiiile interesului:-

s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea; s fie personal i direct n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe altcineva; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor;

-

s fie nscut i actual s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c, dac cel care actioneaz s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu.

I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului: Lipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea excepiei, care dac va fi admis, va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes. Excepia lipsei de interes este o excepie: - de fond (vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune) - peremptorie/dirimant (duce la respingerea sau stingerea procesului) - absolut (privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ). Respingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru judecat ntr-o alt aciune promovat ntr-un moment n care interesul s-a nscut i ndeplinete i celelalte cerine. I.2.3.Capacitatea procesuala I.2.3.1.Noiune7

Noiune general constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual (capacitate procesual de folosin), respectiv aptitudinea de a-i valorifica singur drepturile procesuale i de a-i ndeplini obligaiile procedurale, de a sta n judecat (capacitate procesual de exerciiu). I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta Noiune - consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.

n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, n principiu, orice drepturi i obligaii de natur procesual.

n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, potrivit principiului specialitii capacitii de folosin, acele drepturi i obligaii necesare realizrii scopului declarat, n condiiile legii, prin actul de nfiinare, autorizare sau constituire.

Lipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea absolut a actului de procedur fcut cu nclcarea acestei condiii;

-Mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie excepia lipsei capacitii procesuale de folosin (excepie de fond, absolut i peremptorie). -Soluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii ca fiind introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva unei persoane fr capacitate procesual de folosin.

I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu Noiune - consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le valorifica in justitie singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale. Altfel spus, prin capacitate de exercitiu se intelege capacitatea unei persoane de a sta in judecata. n funcie de ntinderea capacitii civile de exerciiu, vom distinge: lipsa capacitii procesuale de exerciiu pentru: minori, pn la mplinirea vrstei de 14

ani, i interziii judectoreti (persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabil de punere sub interdicie judectoreasc;8

capacitate procesual de exerciiu restrns pentru minorii cu vrstele cuprinse ntre 14

i 18 ani ; capacitate procesual deplin de exerciiu pentru: persoanele care au mplinit 18 ani

sau, n mod excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste. Potrivit art.42 C.proc.civ.: persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor. Prin urmare, articolul citat, face referire la trei situatii: A.Reprezentarea intervine n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc (lipsa total a capacitii de exerciiu). Aceste persoane nu stau personal n judecat, ci prin reprezentanii lor legali. Art. 44 C. proc. civ. dispune c instana poate numi un curator special care s reprezinte interesele celui lipsit de capacitate de exerciiu pn la numirea reprezentantului legal, ori de cte ori exist urgen n soluionarea pricinii sau exist contrarietate de interese ntre reprezentant i cel reprezentat. B.Asistarea intervine n cazul minorilor de la 14 la 18 ani (capacitate de exerciiu restrns). Acetia vor sta personal n proces, vor fi citai i vor fi asistai de ocrotitorul legal (citat, la rndul su), care vor semna alturi de minori actele de procedur i n cazul persoanelor cu capacitate procesual de exerciiu restrns instana poate numi un curator special n condiiile art. 44 C. proc. civ. Sanciunea nerespectrii normelor privind autorizarea este nulitatea relativ a actului de dispoziie astfel ncheiat C.Autorizarea intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie (renunare la judecat sau la dreptul pretins, achiesare, tranzacie etc.). i presupune autorizarea special a acestor acte, ncheiate de minori sau interzii i reprezentanii sau ocrotitorii legali ai acestora, de ctre organul competent (autoritatea tutelar ). Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se dobandeste in temeiul legii de la data infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Este, de asemenea, limitata de principiul specializarii, persoana juridica neputand sa exercite drepturi si sa-si asume obligatii care exced scopului in vederea caruia a fost creata.

9

Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le-au fost conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei juridice. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond, absolut si peremptorie. Ea poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii. Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa ca fiind introdus de o persoana fara capacitate procesuala de exercitiu sau impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu. Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. Conform art.43 C.proc.civ.: lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte. Asadar, nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art.161 alin.1 C.proc.civ.: instanta putand acorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sau sa faca dovada capacitatii de exercitiu. Daca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta in acest sens, judecatorul va anula cererea (art161 alin.2 C.proc.civ.). I.2.4.Calitatea procesuala Noiune. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitate procesuala pasiva). Regul: reclamantul este cel care trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct i pe cea pasiv; ulterior sesizrii, la rndul su, instana trebuie s verifice ex officio, ndeplinirea condiiei calitii procesuale Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare10

procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte in raportul juridic litigios. Exemple: A. Calitate juridica procesuala activa: - autoritatea tutelara; - procurorul conform art.45 C.proc.civ. - creditorii chirografari pe calea actiunii oblice art.974 c.civ.B. Calitatea procesuala pasiva:

- raspunderea pentru altul art.1000 C.civ.; - raspunderea fidejusorului - art.1663 C. civ. Justificarea calitatii procesuale. Reclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva. I.2.4.1Transmiterea calitatii procesuale. Drepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive. Transmisiunea poate fi legala sau conventionala. A.Transmisiunea legala: se realizeaz prin efectul succesiunii, n cazul persoanelor fizice sau prin reorganizarea sau transformarea persoanei juridice parte n proces. Succesorii prilor preiau drepturile i obligaiile autorului lor i continu, n locul acestuia, litigiile referitoare acestea, dobndind, dup caz, calitatea de reclamant sau prt pe care a avut-o i autorul lor.

ipoteze n care transmiterea calitii procesuale nu este posibil: n materia cererilor strict personale.Exemplu: atunci cnd n timpul unui proces de divor pendinte decedeaz unul dintre soi, cstoria va nceta prin deces, circumstan special de care instana va lua act, fiind inadmisibil continuarea procesului dintre soul supravieuitor i motenitorii celuilalt so.

B.Transmisiunea conventionala : are loc ca efect al ncheierii anumitor categorii de acte juridice, n urma crora cel care preia calitatea procesual este subdobnditorul acelui drept sau bun litigios, cum ar fi: contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios (cumprtorul sau donatarul dobndind calitatea procesual deinut n proces de cel care a11

cedat dreptul su), cesiunea de crean (cesionarul prelund poziia procesual deinut de cedent) Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi: - universala; - cu titlu universal; - cu titlu particular. Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindui opozabile. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (care este o excepie de fond, absoluta si peremptorie) de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan fara calitate procesual activ sau impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv. Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate procesuala pasiva.

I.3.Clasificarea actiunilor civile Clasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela de cerere de chemare in judecata. I.3.1.Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de chemare n judecat: In functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in: -actiuni in realizarea dreptului, -actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si -actiuni in constituire de drepturi.12

I.3.1.1.ACTIUNILE

IN

REALIZAREA

DREPTULUI

(in

condamnare,

in

adjudecare, de executare) acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv solicit instanei obligarea prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu mai exist aceast posibilitate, la despgubiri pentru prejudiciul creat. Aceast categorie de aciuni conduce ntotdeauna la hotrri susceptibile de executare silit. Caracteristici: Restabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu

mai este cu putinta, prin echivalent; Solutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva; Hotararea instantei constituie titlu executoriu; Actiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare

(art.111 Cpc). Exemple: In practica judiciara actiunile in realizare sunt cele mai numeroase (de exemplu: actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de bani, evacuarea dintr-un imobil, indeplinirea unor obligatii contractuale, rezilierea sau rezolutiunea unui contract, anularea unui act etc.).

I.3.1.2.ACTIUNILE IN CONSTATARE (in recunoastere, in confirmare) . acele

cereri prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n scopul de a crea o situaie juridic nou ntre pri (se vizeaz schimbarea sau desfiinarea unui raport juridic existent i crearea unui nou raport juridic, ca efect al hotrrii ce se va pronuna). Astfel art 111 prevede ca: partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Caracteristici: Dispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu

si a unei stari de fapt13

Exemple de actiuni in constatare: -

constatarea calitatii de constructor de buna-credinta, actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun dobndit de ambii soti in timpul cstorie (pentru motive temeinice), constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite imbunttiri de ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc.

-

Nu trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu cererea privind constatarea unei anumite situatii de fapt. In acest caz, cererea adresat instantei prin care se solicit constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil. Sunt astfel de cereri: aceea prin care se solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n anumite imprejurri. Din obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului rezulta o

particularitate a hotararilor, si anume ca ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse in executare (este vorba numai de capatul de cerere principal, nu si de cele accesorii) Exemplu: daca debitorul anterior declansrii executrii silite solicit instanei s se constate prescriptia dreptului creditorului de a solicita executarea sa silit, iar in subsidiar, obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecat, captul principal de cerere privind constatarea prescripiei dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita nu constituie titlu executori, ins, captul accesoriu privind plata cheltuielilor de judecat, in caz de admitere, constituie titlu executori, si pe cale de consecint poate fi pus n executare silit. Actiunea in constatare are un caracter subsidiar aceasta cale nu este deschisa atata timp cat

partea poate cere realizarea dreptului. Legiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru a inlatura definitiv neintelegerile cu privire la dreptul respectiv. Spre exemplu, in situatia in care reclamantul solicit instenei s se constate ca suprafata de 50 mp detinut de vecinul su este proprietatea sa, instana va respinge actiunea ca inadmisibil, reclamantul avnd posibilitatea ca pentru valorificarea drepturilor sale sa14

introduc o actiune n revendicare impotriva prtului i nu o actiune in constatare.

Clasificarea actiunilor in constatare:

1.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept (unui raport juridic ntre reclamant i prt); 2.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului (de exemplu, s se constate inexistena unei anumite datorii a reclamantului fa de prt, creana acestuia din urm fiind stins prin prescripie sau prin compensare etc.) - declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic, pentru a se inlatura o situatie de incertitudine (spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei clauze contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat cere instantei sa constate caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.)-

interogatorii sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea, eventual sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din conduitele posibile, in situatia juridica data (actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal; actiunea prin care mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un contract susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau a invoca nulitatea etc).

-

provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau aceasta persoana este astfel determinata sa-si valorifice dreptul pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca daca nu si-l demonstreaza.

I.3.1.3.ACTIUNILE IN CONSTITUIRE DE DREPTURI (in transformare ) - sunt acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi. Exemple de actiuni in constituire de drepturi: -divortul, -adoptia15

-punerea sub interdictie,etc. Consecinte: tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi juridice noi intre parti;-

in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc (sunt exceptii, hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.).

I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile se impart in: I.3.2.1. cereri nepatrimoniale acelea prin care se valorific drepturi subiective fr coninut economic, legate indisolubil de persoana titularului lor. Exemplu:sunt cereri nepatrimoniale -cererea de divort; -cererea in tgada paternittii sau stabilirea paternittii; -adoptia -cererea prin care se solicit anularea cstoriei, etc I.3.2.2. cereri patrimoniale sunt acelea al cror continut este evaluabil in bani Cererile patrimoniale, la rndul lor se subclasific in: A.cereri personale B.cereri reale C.cereri mixte A. Cererile personale sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de creanta. Aceasta este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta sunt practic nelimitate ca numar, ele putandu-se naste din orice conventie a partilor, din lege, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc Actiunile personale, la rndul lor se subclasific in: -actiuni personale mobiliare; -actiuni personale imobiliare

16

A.1Actiunile personale mobiliare sunt acele actiuni in cadrul carora dreptul personal valorificat are ca obiect un bun mobil Exemple: -plata unei sume de bani, - predarea unor bunuri fungibile, etc. A.2.Actiuni personale imobiliare cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil Exemple: -obligarea locatorului la predarea bunului imobil ctre locatar

B.Cererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz, aprarea posesiei unui bun. Exemple: -actiunea in revendicare; -actiunea confesorie sau negatorie; -aciunea n grniuire -actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare; -petitia de ereditate -actiunea de partaj, etc. La rndul lor, actiunile reale se mpart n: B.1.Cereri reale mobiliare atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un bun mobil Exemplu: -revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credint B.2.Cereri reale imobiliare dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil. Pe lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n: -cereri petitorii; -cereri posesorii. B.a.Cererea petitorie este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real

17

B.b.Cererea posesorie are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva oricaror tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost pierduta. C.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla intr-un raport de conexitat. In acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in prezenta unui cumul obiectiv de actiuni: una personala si una reala. In mod conventional au fost incluse in aceasta notiune doua categorii de actiuni: actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real

imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale (se considera ca in aceasta situatie reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul real avand ca obiect remiterea bunului). actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului I.3.2.2.1.Importana clasificrii cererilor patrimoniale Aceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume: -calitatea procesual, - competenta teritorial; - prescriptia In ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi chemat in judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul actiunilor reale, poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul urmareste dreptul asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si dreptul de urmarire. Actiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. Actiunea reala urmareste obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat decat atunci cand este vorba de executarea unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune-interese.18

In ceea ce priveste competenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in principiu, regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului (art.5). In cazul actiunilor reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla imobilul (art.13). In ceea ce priveste actiunile mixte, acestora le sunt aplicabile dispozitiile art 10 pct.1 C.proc.civ, potrivit crora n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt competente urmtoarele instane: 1. n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, termenul este diferit in functie de natura actiunii. Astfel, in cazul actiunilor personale termenul general de prescriptie este de 3 ani. Sub aspectul actiunilor reale, exista actiuni reale imprescriptibile extinctiv (de exemplu, actiunea in revendicare imobiliara sau actiunea avnd ca obiect iesirea din indiviziune), actiuni prescriptibile in 30 ani ( art.1890 c. civ. - actiunea in revendicare mobiliara introdusa impotriva posesorului de rea-credinta, a hotului sau a gasitorului), 1 an in cazul reglementat de art. 498 c.civ.etc. I.3.3 Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului,

actiunile/cererile se clasific n: -principale, -accesorii si - incidentale. A.Cererile principale : cele prin care se declaneaz procesul (procedura judiciar). ns, nu ntotdeauna actul de procedur prin care este sesizat instana constituie cererea principal, n ntregul su, adesea fiind formulate cereri de chemare n judecat cu mai multe capete de cerere, din care una e principal i altele sunt accesorii Exemplu: -cererea de chemare n judecat B.Cererile accesorii : a cror rezolvare depinde de soluia din cererea principal, aflndu-se ntr-o relaie de subsidiaritate fa de aceasta. Trebuie, ns, precizat c o astfel de cerere ar putea fi formulat ulterior i pe cale separat, ca o cerere de sine stttoare. Exemple: -repunerea prtilor n situatia anterioar incheierii contractului dac prin cererea principal s-a19

solicitat anularea contractului; -pstrarea numelui dobndit n timpul cstoriei de ctre cellalt sot n cadrul procesului de divort, etc. C.Cererile incidentale acelea care pot avea o existen independent (precum cererea principal), dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat. Exemple: -cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva reclamantului; -cererea de interventie voluntar; -cererea de chemare n garantie, etc I.3.3.1.Interesul clasificrii Clasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte: Sub aspectul competentei - actiunile accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei care judeca cererea principala (art.17); Anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala (de exemplu, actiunea in tagada paternitatii) sau numai pe cale accesorie (de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii numelui din casatorie dupa divort), alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe cale accesorie sau incidentala (incredintarea copiilor minori).

Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta investita cu solutionarea cererii principale (incredintarea copiilor minori intr-un proces de divort, pensia de intretinere, numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea cstoriei);

Persoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila; Hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene. Rezumat

Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege.20

Sunt conditii de exercitare ale actiunii civile: afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual.

Bibliografie

Gabriela Rducan, Drept procesual civil romn i comunitar european, n apariie: ediia a 3-a , 2011 Gabriela Rducan, Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european, ediia a 2a revizuit i adugit Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru examene V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I i II. V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. G. Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat V.M. Ciobanu, T. Briciu, Claudiu Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru seminarii si examene.

I.4.ntrebri si exercitii: I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme 1.Mentionati care este diferenta intre cererea de chemare in judecat si actiunea civil. 2.Enumerati conditiile de exercitare a actiunii civile. 3.Cnd o actiune in constatare va fi respins de ctre instana de judecat ca inadmisibil in temeiul art.111 C.proc.civ.? 4.Care sunt situatiile in care, desi dreptul subiectiv pretins de reclamant nu a devenit actual, instanta va solutiona cererea pe fond? 5.Enumerati dou cazuri de transmitere legala a calittii procesuale. 6. Actiunea prin care reclamantul solicit instantei s constate nulitatea contractului de vnzare-cumprare ncheiat intre el si parat, este o actiune in constatare sau in realizare? Argumentati. I.4.2. Rezolvati urmtoarele grile:21

1. Excepia lipsei de interes a cererii de chemare in judecat: a.poate fi invocat doar de ctre instanta de judecat; b.este o exceptie relativ; c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu 2.Asistarea intervine: a.n cazul minorilor intre 14-18 ani; b.in cazul minorilor sub 14 ani; c.n cazul minorilor intre 16-18 ani 3.Sunt conditii de exercitare a actiunii civile: a. prtile, obiectul, cauza; b.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual c. cauza, capacitatea procesual, calitatea procesual 4. Reclamantul poate solicita nainte de mplinirea termenului, executarea la termen a unei obligatii alimentare? a.da, ntruct reprezint o exceptie de la cerinta actualittii dreptului; b.nu, ntruct dreptul reclamantului nu este actual; c.da, dac prtul renun la invocarea exceptiei de prematuritate a cererii 5.Dac prtul invoc exceptia de prematuritate a cererii de chemare n judecat ntruct la momentul introducerii acesteia dreptul pretins de ctre reclamant nu era actual, ns pe parcursul solutionrii cauzei, acesta a devenit actual, instanta: a.va admite exceptia prematurittii cererii i va respinge actiunea ca fiind prematur introdus; b.va respinge exceptia de prematuritate, trecnd la solutionarea pe fond a pricinii; c.va admite exceptia de prematuritate i va anula cererea reclamantului I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet X a solicitat n contradictoriu cu Y s se constate c imobilul apartament pe care l folosete n baza contractului de nchiriere ncheiat cu Primria Buftea reprezint o unica unitate locativ.

22

n motivarea cererii X a artat c imobilul n cauz dei este folosit n baza a doua contracte de nchiriere, unul ncheiat cu reclamantul iar cellalt cu prtul, n realitate a fost conceput pentru a servi unei singure familii. Prtul a invocat inadmisibilitatea aciunii faa de prevederile art.111 C.proc.civ. Ce a decis instana cu privire la excepia invocat ?

TEMA II PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL Cuprins: II.1.Notiune II.2 INSTANTA II.2.1.Intelesurile notiunii II.2.2.Compunerea instanei II.2.3.Constituirea instanei II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea A.Cazurile de incompatibilitate B.Procedura de soluionare a incompatibilitii II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea A.Noiune B.Cazuri: C.Reguli II.3.1.PRILE A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. B.Abuzul de drept procesual C.Coparticiparea procesual II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR II.3.2.1.1.Interventia voluntar principal23

A.Notiune B.Natur juridic C.Termen de depunere D.Procedura de judecat E.Efecte II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie A.Noiune B.Natur juridic C.Conditii D.Termen de depunere E.Procedura de judecat F.Solutii II.3.2.2.Intervenia fortat II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane A.Noiune B. Conditii C. Termen de depunere D.Efecte II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie A.Noiune B.Conditii C.Termen de depunere D.Procedura de judecat II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului A.Notiune B.Conditii C.Termen de depunere D.Ipoteze II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil A.Notiune II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat A.Conditii: II.4.2.Reprezentarea prin avocat II.5. Participarea procurorului in procesul civil24

II.5.1.Formele de participare II.6.ntrebri si exercitii II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme II.6.2. Rezolvati urmatoarele teste gril II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: -intelegerea distictiei dintre participantii la procesul civil si prile procesului civil; -insusirea si intelegerea formelor de interventie ale tertilor in procesul civil (interventia vountar si interventia fortat), precum si a elementor ce le aseamn si a celor care le deosebesc;

PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL II.1.Notiune Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti n procesul civil. In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia derulndu-se faza judectii procesului civil. ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz procesul-civil prin introducerea cererii de chemare n judecat si paratul. In cadrul si in cursul procesului civil pot interveni si alte persoane din proprie initiativ (in cazul interventiei voluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii) sau din initiativa uneia din partile initiale (prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de chemare n garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt). In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii, interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei. O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public, reprezentat prin procurori, care particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.45 C.proc.civ., precum si n celelalte situatii n care legea prevede expres participarea acestora.25

II.2 INSTANTA II.2.1.Intelesurile notiunii: - n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri; - ntr-un sens mai restrns, prin notiunea de instan se inelege: - numai instana de judecat; - un anumit grad de jurisdicie; - completul de judecat. II.2.2.Compunerea instanei Noiune Prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege. n condiiile Legii de organizare judectoreasc nr. 304/2004, cauzele date n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format dintr-un judecator, cu excepia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, care se judeca in prima instanta in complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari. La judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. Astfel, apelurile se judec n complet format din doi judectori, iar recursurile in complet format din 3 judectori. II.2.3.Constituirea instanei Noiune Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele prevzute de lege. Este vorba de participarea alturi de judectori a grefierului, magistratului-asistent de la Inalta Curte de Casaie i Justiie, a procurorului, precum i a asistenilor judiciari II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea26

Incompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege. A.Cazurile de incompatibilitate Incompatibilitatea este reglementat n art. 24 C.proc.civ.fiind reglementate trei cazuri de incompatibilitate:a. Judectorul care a pronunat o hotrre ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea

aceleiai pricini n apel sau recurs. (presupune situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii respective; este firesc ca judectorul s nu-i controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat-o).b. Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai

pricini n cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.(se presupune c judectorul care i-a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei). c. Judectorul care a fost martor,expert sau arbitru ntr-o pricin nu poate judeca acel proces. Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie. Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public. B.Procedura de soluionare a incompatibilitii Dac judecata este n curs de desfurare, mijlocul procesual de invocare a incompatibilitii este excepia de incompatibilitate, care este o excepie de procedur, absolut i dilatorie. Ea poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu, n orice faz a judecaii. Excepia se judec de instana sesizat cu pricina respectiv, n a crei compunere va intra i judectorul aflat ntr-un caz de incompatibiliate. Dac excepia de incompatibilitate este respins, se va pronuna o ncheiere interlocutorie, care nu va putea fi atacat cu apel sau, dupa caz, cu recurs dect odat cu fondul. Admiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt judeczor de la aceeai instan judectoreasc. n ipoteza n care nu s-ar mai putea constitui n mod valabil completul de judecata, la propunerea preedintelui respectivei instane din27

circumscripia acelei curi de apel, presedintele curtii de apel poate delega judecatori de la alte instane din circumscripia menionat, cu acordul scris al acestora. II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea. A.Noiune Abinere : situaia n care un judector, cunoscnd c se afl ntr-unul din cazurile prevzute de lege, se abine de la judecata unei anumite pricini. Obligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta. Recuzare: situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege, nlturarea unuia sau mai multor judectori de la judecarea unei anumite pricini. Asemnri: 1) cazurile de abinere i cele de recuzare sunt identice; 2) procedura de soluionare a celor dou incidente procedurale este comun. Deosebiri: 1) n timp ce recuzarea este propus de pri, abinerea provine chiar de la cel aflat n vreunul din cazurile prevzute de lege; 2) caracterul normelor care reglementeaz cele dou instituii este de natur diferit: abinerea este reglementat de norme imperative, n timp ce recuzarea este reglementat de norme de ordine privat (partea interesat avnd facultatea de a-l recuza pe judector sau de a accepta s fie judecat de ctre acesta, exprimndu-i astfel ncrederea n imparialitatea sa)

B.Cazuri: Judecatorul poate fi recuzat: 1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti; 2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;28

3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii; 4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator; 5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii; 6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti; 7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca; 8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri; 9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. C.Reguli Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii. Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia. Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator. Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine. Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara. Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat. Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.29

Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul. Dispozitiile care reglementeaz abtinerea si recuzarea, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor. II.3.1.PRILE A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual Drepturi si obligatii procesuale Pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi procesuale dintre care mentionam: Dreptul partilor de a adresa cereri instantei; Dreptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare; Dreptul la aparare; Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.; Dreptul de a face acte de dispozitie; Dreptul de a exercita caile de atac; Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc.

Legea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu titlu de exemplu: - indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc. - exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege (art.723 alin.1 C.proc.civ.). B.Abuzul de drept procesual Cel care nu respecta prevederile art. 723 C.proc.civ. savarseste abuz de drept procesual. Formele acestuia de manifestare presupun existenta a doua elemente: - elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual;30

- elementul obiectiv deturnarea dreptului procedural de la scopul socio-economic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala. Cerine (pentru a caracteriza un act de procedur ca abuziv): - autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauz i s fie capabil s l exercite; - dreptul procedural s fie utilizat n limitele sale externe, fixate de lege, s respecte dispoziiile legale referitoare la condiiile n care se exercit dreptul procedural, la forma actului i la termenul n care trebuie efectuat acesta; - dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop dect acela pentru care a fost acordat de lege; - dreptul procedural s fie exercitat cu rea-credin. Exemple: - introducerea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a-l sicana, de a-l discredita pe parat sau rezistenta cu rea-credinta a paratului in fata unei cereri a carei temeinicie este evidenta ; - introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la primul termen pretentiile reclamantului; - introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte etc. -invocarea de ctre prt a exceptiei de neconstitutionalitate privind un text dintr-o lege sau ordonant doar in scopul obtinerii suspendrii cauzei, si, pe cale de consecint, a tergiversrii judecrii litigiului

Aprecierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului, respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare sau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul procedural. Exercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice: amenzi judiciare catre stat (art.108 C.proc.civ.) si, eventual, despagubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat (art.1083,4 C.proc.civ.). C.Coparticiparea procesuala31

Notiune Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul unui proces civil. Aceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual. Sediul materiei: art. 47- 48 C.proc.civ. Potrivit art.47: mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Felurile coparticiparii procesuale Dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi: - activa: cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat; - pasiva: cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor parati; - mixta: daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati. In functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi: - facultativa - necesara Din redactarea art.47 C.proc.civ. ar rezulta ca intotdeauna coparticiparea procesuala este facultativa, dar coroborand aceste dispozitii si cu alte texte din legislatia civila trebuie sa tragem concluzia ca exista si cazuri de coparticipare necesara, obligatorie. Efectele coparticiparii Efectele coparticiprii procesuale: - raporturile dintre coparticipanii procesuali sunt guvernate de principiul independenei procesuale; conform art. 48 alin. (1) C. proc. civ. actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre coparticipani nu pot folosi, dar nici vtma celorlali. Excepie: cnd prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele procedurale ncuviinate unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur vor profita i celorlali; - dac actele de procedur ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor fcute de ceilali coparticipani, atunci se va ine cont de actele cele mai favorabile. Alte efecte ale coparticiprii procesuale:32

- atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n care se va comunica o singur copie de pe cererea de chemare n judecat [art. 113 alin. (2) C. proc. civ. ] sau de pe ntmpinare [art. 116 alin. (2) C. proc. civ.], dup cum coparticipanii sunt pri sau reclamani; - dac unii dintre coparticipani nu s-au prezentat naintea instanei ori nu au ndeplinit un act de procedur n termen, ei vor fi totui citai n continuare [art. 48 alin. (2) teza final C. proc. civ.]; - actele de procedur fcute n interes comun sau mpotriva coparticipanilor cu acelai interes sunt supuse unei singure taxe de timbru; - coparticipanii vor suporta cheltuielile de judecat, dac este cazul, n funcie de interesul fiecruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie n mod egal, fie proporional, fie solidar (art. 277 C. proc. civ.).

II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT Noiunea de teri are o dubl conotaie: - se refer la persoane complet strine de proces (penitus extranei); - desemneaz i persoanele introduse ntr-un proces pendente, devenind i ele pri; ns, pentru a nu fi confundate cu prile iniiale (reclamant i prt) sunt denumite fie intervenieni, fie teri intervenieni. Pentru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar introducerea acestora n proces. Necesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care lar putea realiza una din prile iniiale (reclamantul sau prtul), care urmrete s i se recunoasc ori s i se stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv. Interesul de a fi introdus ntr-un proces n curs de desfurare poate s aparin i terului, fie pentru a-i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu, cu care se gsete n raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit de parte pentru a formula pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori, interesele legitime ale unei persoane pot fi afectate direct sau indirect de pronunarea unei hotrri la care nu a fost parte. Codul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la judecat:33

1.Intervenia voluntar (art.49-art.56) intervenia voluntar principal; - intervenia voluntar accesorie 2.Intervenia forat chemarea n judecat a altor persoane (art.57-art.59); - chemarea n garanie(art.60-art.63); - artarea titularului dreptului(art.64-art.66) II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR Noiune Intervenia voluntar reprezint cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri, pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces. Elemente definitorii: - existena unui proces civil n curs de judecat; - interventia unui ter, din propria iniiativ, n procesul respectiv. II.3.2.1.1.Intervenia voluntar principal A.Noiune Poart denumirea de intervenie voluntar principal cererea prin care un ter solicit introducerea sa ntr-un proces n curs de judecat, pentru a i se recunoate sau stabili un drept propriu. B.Natur juridic Intervenia voluntar principal este o veritabil chemare n judecat, ndreptat mpotriva prilor iniiale, deci, att a reclamantului, ct i a prtului. Terul intervenient poate s i formuleze pretenia pe cale principal, declannd un proces distinct, n care el ar figura ca reclamant, iar prile din proces ar fi prte. Dac ns terul prefer s invoce pretinsul su drept n litigiul pendente, cererea sa dobndete caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaz pe cererea principal, dar care poate fi soluionat i independent de aceasta. C.Termen de depunere Cererea de intervenie n interes propriu poate fi formulat numai n faa primei instane i nainte de nchiderea dezbaterilor. (art.50 alin.2 C.proc.civ.) Prin excepie, art.50 alin. final C.proc.civ. dispune c intervenia principal se poate face, cu nvoirea prilor, i n fata instanei de apel. n legtur cu nvoirea prilor, trebuie reinut c e necesar acordul persoanelor care au calitatea de parte n apel. Ca atare, dac n prima instan au figurat mai multe pri, dar apelul34

nu le privete pe toate, prilor care au avut aceast calitate numai n prim instan nu li se va mai cere acordul. ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n interes propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan, astfel nct i la etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor. D.Procedura de judecat Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena instanei care judec cererea principal. Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. Cererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns, dac ar duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art 55 C.proc.civ. permite instanei s dispun disjungerea. Msura disjungerii se ia printr-o ncheiere care, avnd caracterul unui act pentru mai buna administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac. Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. E.Efectele admiterii n principiu a cererii de intervenie: - nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie; - prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 17 C. proc. civ.); - terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale; - dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios; - ntreruperea prescripiei extinctive; - prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient; - instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un termen n care poate fi depus ntmpinarea; - terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul ncuviinrii n principiu, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;35

- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de intervenientul principal; - intervenientul principal poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au atacat sau nu hotrrea. II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie A.Noiune Reprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un interes solicit introducerea sa ntr-un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile uneia din prile iniiale. B.Natur juridic Intervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru care a intervenit n proces. C.Condiii Primind cererea de intervenie, instana va asculta prile i pe cel ce intervine i va verifica o serie de aspecte pentru a se putea pronuna asupra admisibilitii n principiu a acesteia. Astfel, instana va trebui s verifice: - dac intervenientul justific un interes propriu; - existena unei legturi ntre cererea principal i cererea de intervenie, care s justifice rezolvarea mpreun a celor dou cereri; - dac este admisibil intervenia voluntar principal n litigiul pendente, avnd n vedere natura acestuia. D.Termen de depunere Potrivit art.51 C.proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face chiar naintea instanei de recurs. A fortiori, ea poate fi formulat i n faa instanei de apel. Soluia legislativ conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea primei instane, ci n orice faz a judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de natura juridic a acestei forme de intervenie voluntar, de faptul c terul nu supune judecii o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete prilor vreun grad de jurisdicie. E.Procedura de judecat36

Soluionarea cererii de intervenie voluntar principal: - se judec ntotdeauna mpreun cu cererea principal (fiind o simpl aprare); deci, nu poate fi disjuns niciodat de cererea principal; - instana pronun o unic hotrre, opozabil tuturor prilor, inclusiv intervenientului; - soluia ce se va da cererii de intervenie accesorie depinde de soluia dat n privina cererii principale, dup cum s-a intervenit n favoarea reclamantului sau a prtului. Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care judec cererea principal. Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. Terul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face dect acele acte de procedur care profit prii respective. Cererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre prile ntre care s-a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun cu cererea introductiv de instan. F.Soluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea prtului, distingem: - cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c se va admite cererea de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util); - cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va respinge cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util); cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea reclamantului, distingem: - cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, astfel c se va respinge i cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util);

37

- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se va admite i cererea de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util). Stingerea judecii n privina cererii principale atrage automat i stingerea judecii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie. Potrivit art. 56 C. proc. civ. apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se socotete neavenit dac partea n favoarea creia a intervenit nu a fcut ea nsi apel sau recurs. II.3.2.2.INTERVENIA FORAT Interventia tertilor la judecarea pricinii poate avea loc att din proprie initiativ (ca n cazul interveniei principale si accesorie), ct i in mod fortat, prin introducerea acestora in proces de ctre una din prtile initiale (cererea de chemare n judecat a altor persoane, cererea de chemare n garantie, cererea de artare a titularului dreptului). II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane A.Noiune Este o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor, impotriva tertilor care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.Cererea de chemare n judecat a altor persoane poate fi formulat att de reclamant, ct i de prt. B.Conditiile chemarii in judecata a altor persoane - sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept ca si reclamantul. C.Termen de depunere Difer dup calitatea prii ce a fcut cererea de intervenie forat: - dac e fcut de ctre prt se depune o dat cu ntmpinarea sau, cnd ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la prima zi de nfiare; - cnd e fcut de ctre reclamant se depune cel mai trziu pn la nchiderea dezbaterilor naintea primei instane. Prin excepie, nerespectarea termenului (legal peremptoriu) de depunere a cererii de chemare n judecat a altor persoane e nu atrage sanciunea decderii, art. 135 C. proc. civ. stabilind o sanciune specific, anume judecarea separat a cererii ntemeiate pe art. 57 C.38

proc. civ., exceptnd cazul cnd prile consimt ca aceasta s se judece mpreun cu cererea principal. D.Efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane Efecte: - nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie; - prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 17 C. proc. civ.); - terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale; - dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios; - ntreruperea prescripiei extinctive; - prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient; - instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un termen n care poate fi depus ntmpinarea; - terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul introducerii sale n proces, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el; - hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de terul chemat n judecat; - terul chemat n judecat poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au atacat sau nu hotrrea.

II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie A.Noiune - mijlocul procesual prin care una din prile iniiale solicit introducerea n proces a unei tere persoane mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere n garanie sau n despgubire, dac ar cdea n pretenii n litigiul pendente B.Conditiile chemarii in garantie: - s existe un proces civil pendente, n prim instan; - s existe o legtur suficient ntre cererea principal i cererea de chemare n garanie (de dependen i de subordonare ntre cele dou cereri, aa nct soluia ce se va da cu

39

privire la cererea principal s poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n garanie(2).

C.Termen de depunere Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. Sanciunea nedepunerii cererii de chemare n garanie n termen potrivit art. 135 C. proc. civ., cererea de chemare n garanie tardiv formulat (de ctre prt) se va judeca separat de cererea principal afar de cazul n care reclamantul i prtul consimt ca aceste cereri s se judece mpreun.

D.Procedura de judecat Efecte: - terul chemat n garanie devine parte n proces, dobndind toate drepturile i obligaiile procesuale prevzute de lege pentru prile principale; - hotrrea ce urmeaz a se pronuna va fi opozabil i chematului n garanie, dup cum i el se va putea prevala de hotrrea respectiv; - chematul n garanie se bucur de independen procesual, de unde rezult c acesta fie poate sprijini partea care l-a chemat n garanie, fie se poate apra i mpotriva acesteia. Soluionarea cererii de chemare n garanie: - se judec simultan cu cererea principal; - dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin soluionarea cererii de chemare n garanie, instana poate s dispun disjungerea, iar n anumite cazuri judecarea cererii de2()

V.M. Ciobanu, G. Boroi , op. cit., p. 83.

40

chemare n garanie poate fi suspendat pn la rezolvarea cererii principale, n temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Soluii posibile: cnd de chemare n garanie este formulat de prt, distingem:- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c cererea de

chemare n garanie formulat de acesta se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes; - cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va admite i cererea de chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat; ns, terul chemat n garanie nu poate fi obligat direct fa de reclamant (ntre ei neexistnd nici un raport juridic procesual, iar eventuala insolvabilitate a terului chemat n garanie nu trebuie s fie suportat de ctre reclamant, ci de ctre prt); cnd de chemare n garanie este formulat de reclamant, distingem: - cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, cererea de chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat, se va admite, avnd astfel dreptul s se ndrepte mpotriva celui pe care l-a chemat n garanie; - cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se cererea de chemare n garanie formulat de reclamant se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes.

II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului A.Notiune Cererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. B.Conditii de admisibilitate: - artarea titularului dreptului poate fi fcut numai de ctre prt; - reclamantul s urmreasc valorificarea unui drept real;41

- prtul s dein cu titlu precar sau s exercite n numele altuia un drept asupra lucrului care formeaz obiectul dreptului real invocat de reclamant; - prtul s l indice pe titularul dreptului (legea nu impune prtului obligaia de a indica pe adevratul titular al dreptului).

C.Termen de depunere Potrivit. art. 65 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. Primind cererea, instana nu mai trebuie s se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de artare a titularului dreptului (specific formelor interveniei voluntare), ci doar va lua act prin ncheierea de edin de depunerea acesteia, va dispune direct comunicarea cererii att ctre terul indicat ca titular al dreptului real, ct i ctre reclamant, mpreun cu copiile de pe cererea de chemare n judecat i nscrisurile depuse la dosar. D.Ipoteze a) cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial. Solutia aratata de art. 66 alin 1 c.p.c.: titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata b) tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza. Solutia art. 66 alin. 2 c.p.c.: tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient c) tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Legiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina a conturat urmtoarea solutie:tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert.

II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil42

A.Notiune Prin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil. Reprezentarea procesuala cunoaste doua forme principale: reprezentarea legala si reprezentarea conventionala. Reprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala. Cu anumite exceptii, (chemarea la interogatoriu, divortul), partea in proces, persoana fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata de catre un mandatar (art.67 C.proc.civ.) II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat A.Conditii: 1. Orice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta pesoana,cu doua precizari importane: - dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat, cu excepia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezint partea ; - exceptiile de la regula precedenta sunt incidente dac : asistarea de ctre avocat nu este cerut doctorilor sau liceniailor n drept cnd ei sunt mandatari n pricinile soului sau rudelor pn la al patrulea grad inclusive; de asemenea, asistarea de ctre avocat nu este cerut la judectorii cnd partea este reprezentat prin so sau rud pn la al patrulea grad inclusiv. Mandatarul trebuie sa faca dovada calitatii sale printr-o procura speciala sau o printr-o procura generala care contine o clauza speciala in acest sens. Conform art.67 alin.2,3: mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept I-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. De asemenea, procura pentru exerciiul dreptului de chemare n43

judecat sau de reprezentare n judecat trebuie fcut prin nscris sub semntur legalizat; n cazul cnd procura este dat unui avocat, semntura va fi certificat potrivit legii avocailor Potrivit art. 68 alin. (1) C. proc. civ., procura pentru exerciiul dreptului de chemare n judecat sau de reprezentare n judecat trebuie fcut prin nscris sub semntur legalizat. Potrivit art. 68 alin. (2) C. proc. civ., dreptul de reprezentare mai poate fi dat i prin declaraie verbal, fcut n instan i trecut n ncheierea de edin.

2.Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare expresa in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau numai la o anumita instanta (art.68 alin.3 C.proc.civ.). 3.Actele procesuale de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei procure speciale (art.69 C.proc.civ.). 4.Prin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.71 C.proc.civ.: mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului. 5.Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. Mandatarul care renunta la imputernicire, este tinut sa instiinteze atat pe cel caruia i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea cailor de atac.

II.4.2.Reprezentarea prin avocat In conformitate cu art.2 alin.3 Lg.51/1995 : mandatarul avocat are dreptul sa reprezinte si sa asiste persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor. Potrivit art.68 alin.1 si art.83 C.proc.civ., mandatarul avocat isi dovedeste calitatea tot printr-o procura, semnatura fiind certificata potrivit legii avocatilor. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte o parte in baza contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in forma scrisa. Contractul prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu-se printr-o imputernicire avocatiala.

44

In ceea ce priveste actele de dispozitie, intrucat art. 69 alin.1C.proc.civ. nu face distinctie intre mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura speciala in acest sens. Potrivit art.69 alin.2 C.proc.civ.: avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea unor drepturi supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. In cazuri de impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea. A.Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional

-Mijlocul procesual de invocare l constituie excepia lipsei calitii de reprezentant excepie de fond, absolut i mixt (ncepe prin a avea un caracter dilatoriu i tinde spre un efect peremptoriu). -Dat fiind caracterul mixt al excepiei se vor aplica dispoziiile art. 161 C. proc. civ., n sensul c, atunci cnd reprezentantul prii nu prezint dovada calitii sale, instana poate acorda un termen pentru mplinirea acestei lipse, iar dac n termenul acordat lipsa nu se acoper, va anula cererea. -Avnd n vedere caracterul absolut al excepiei, aceasta poate fi invocat n orice stadiu al pricinii, chiar i de procuror sau instan, din oficiu. ns, potrivit dispoziiilor legale, titularul dreptului poate ratifica actele fcute de persoana ce nu avea calitatea de reprezentant.

II.5. Participarea procurorului in procesul civil II.5.1.Formele de participare: a)promovarea actiunii civile pe cale principala, cand el este cel ce promoveaza actiunea ori pe cale incidenta, cand intervine intr-un proces pendent. Ministerul Public poate porni aciunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime45

ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege. b)Participarea la judecat n procesul civil De reinut este faptul c procurorul poate lua parte la solutionarea oricror pricini, chiar dac acestea au un caracter personal. De regul, cu exceptia cazurilor prevzute de lege, participarea procurorului n procesul civil este facultativ. Sunt ns anumite situaii n care participarea acestuia este obligatorie. Exemple de situaii n care particparea procurorului este obligatorie: -in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii, -in solutionarea exproprierilor.

c)exercitarea cilor de atac prevzute de lege impotriva oricror hotrri, indiferent dac a participat sau nu la solutionarea lor n prim instant. d)solicitarea procurorului de punere n executare silita a hotrrilor pronuntate n favoare minorilor, disprutilor si a persoanelor puse sub interdictie. Astfel, i se recunoaste procurorului dreptul de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat numai la hotararile pronuntate in art.45 (1). Bibliografie

Gabriela Rducan, Drept procesual civil romn i comunitar european, n apariie: ediia a 3-a , 2011 Gabriela Rducan, Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european, ediia a 2a revizuit i adugit Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru examene V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I i II. V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. G. Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat V.M. Ciobanu, T. Briciu, Claudiu Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru seminarii si examene.

II.6.ntrebri si exercitii:46

II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme: 1.Enumerati formele interventiei fortate. 2.Care este momentul pn la care se poate depune cererea de intervenei voluntar principal? 3.Care sunt efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane, ca form a interveniei fortate? 4. Dati 3 exemple de drepturi si obligatii care le revin prtilor din proces. II.6.2.Rezolvati urmatoarele teste gril 1.Cererea de recuzare a unui judector: a. se soluioneaz printr-o ncheiere care se atac ntotdeauna odat cu fondul ; b. se judec n camera de consiliu, fr citarea prilor ; c. se judec n sedinta publica, cu citarea prilor 2.Coparticiparea procesual : a) este ntotdeauna facultativ;b) dei regula n materie este coparticiparea facultativ, sunt anumite situaii n care

aceasta poate fi i obligatorie c)este guvernat n toate cazurile de principiul independenei procesuale 3.Judectorul este incompatibil cnd: a) a fost martor, expert sau arbitru n aceeai pricina; b) este tutore sau curator al uneia din pri; c) a fost sesizat cu o contestaie n anulare sau cu o cerere de revizuire mpotriva hotrrii pe care a pronunat-o 4.Au calitatea de pri n cadrul procesului-civil: a.reclamantul, prtul, intervenienii; b.instana de judecat, procurorul; c.reclamantul, prtul, instana de judecat, procurorul, grefierul 5.Instana va pronuna o ncheiere de admitere n principiu n cazul : a) cererii de chemare in judecat a altor persoane;47

b) interveniei principale c) cererii de artare a titularului dreptului II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet: X a formulat recurs mpotriva sentinei pronunate de Judectoria Giurgiu. n motivarea recursului s-a artat c pricina a fost judecat n prima instana de ctre un judector incompatibil. Reclamantul a artat c judectorul M.V. a judecat aceeai cauz intr-un prim ciclu procesual i a dispus declinarea competenei de la Judectoria Giurgiu la Tribunalul Giurgiu. Hotrrea pronunat a fost atacat cu recurs iar instana de recurs a dispus casarea hotrrii i trimiterea spre rejudecare la aceeai instan. Ulterior, n faza de rejudecare dup casare judectorul M.V. a judecat cauza. Ce va decide instana de recurs ?

TEMA III Competenta instantelor judecatoresti Cuprins: III. Competenta instantelor judecatoresti III.1 Notiunea de competenta a instantei III. 2 Competenta generala III.3.Competenta materiala III.3.1. Competenta materiala a Judectoriei III.3.2. Competenta materiala a Tribunalului III.3.3. Competenta materiala a Curtii de Apel III.3.4. Competenta materiala a naltei Curti de Casatie si Justitie III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti III.4.1. Competena teritorial de drept comun III.4.2. Competenta teritoriala alternativa III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva III.5.Prorogarea de competenta III.5.1Prorogarea legala de competent III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent48

III.5.3Prorogarea conventionala de competent III.6 Exceptia de necompetenta III.7 Conflictele de competenta III. 8.ntrebri si exercitii III. 8.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme III. 8.2. Rezolvati urmatoarele teste gril III.8.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: -intelegerea notiunii de competenta a instantelor de judecat si delimitarea intre competenta general, competenta materiala si competenta teritorial; -insusirea si intelegerea formelor de prorogare a competentei, a exceptiei de necompetenta (a modalittii de invocare a acestei exceptii), precum si asimilarea situatiilor in care apar conflictele de competenta si a regulilor de solutionare a acestora

III.1 Notiunea de competenta a instantei n materia dreptului procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu.3 Menionm faptul c noiunea de competen trebuie raportat la instanele judectoreti sau organe jurisdicionale i nu la judectori. n acest sens, competen este reglementat, aa cum am amintit, de norme de competen. n funcie de obiectul de reglementare al normelor de competen, putem avea mai multe clasificri relative tema din prezentul capitol. Dac ne raportm la organe din sisteme diferite vorbim de norme de competen general iar dac avem n vedere organe din acelai sistem sunt incidente norme de competen jurisdicional. Pe cale de consecin, vom avea o competen general i o competen jurisdicional. Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena3

A se vedea V.M.Ciobanu, op.cit., pg. 371, S.Satta, C.Punzi, Diritto processuale civile, Cedam, Padova, 1993, pg. 28

49

teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o anumit instan). Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen relativ (reglementat de norme de competen dispozitive art. 159 c.pr.civ. i art. 19 c.pr.civ. competena teritorial alternativ). Competenta generala a instantelor judecatoresti Prin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul careia se delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor organe jurisdictionale sau cu activitate jurisdictional. Potrivit prevederilor art.126 alin.1 din Constitutie: justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justiti