Drept Penal-licenta 2010

52
DREPT PENAL – licenta iulie 2010 1. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ? a. latura obiectivã si latura subiectivã b. vinovãtia, rãspunderea penalã si pedeapsa c. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã d. termenii infractiunii si pericolul social ANS:C 2. Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã infractorilor ? a. în legi penale si hotãrâri ale guvernului b. în legi speciale, hotãrâri ale guvernului si decrete ale presedintelui României c. numai în legi penale d. în hotãrâri ale Presedintiei ANS:C 3. În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui infractiune ? a. sã fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1 C.p. b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse d. sã fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în Constitutia României ANS:B 1

description

Grila cu raspunsuri

Transcript of Drept Penal-licenta 2010

Page 1: Drept Penal-licenta 2010

DREPT PENAL – licenta iulie 2010

1. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?a. latura obiectivã si latura subiectivãb. vinovãtia, rãspunderea penalã si pedeapsac. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalãd. termenii infractiunii si pericolul socialANS:C

2. Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã infractorilor ?a. în legi penale si hotãrâri ale guvernuluib. în legi speciale, hotãrâri ale guvernului si decrete ale presedintelui Românieic. numai în legi penaled. în hotãrâri ale PresedintieiANS:C

3. În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui infractiune ?a. sã fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorilementionate în art. 1 C.p.b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorilementionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepsec. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepsed. sã fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate înConstitutia RomânieiANS:B

4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?a. instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penalab. legiuitorul, atunci când a încriminat-o în legea penalac. administratia locului de detinere, atunci când cel condamnat este liberatconditionatd. participantii în procesul penalANS:A

1

Page 2: Drept Penal-licenta 2010

5. Care sunt factorii care compun vinovãtia ?a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor socialmente periculoaseb. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta de a produce în realitate urmarile socialmente periculoasec. doi factori, unul intelectiv si unul volitivd. doi factori, unul volitiv si dolulANS:C

6. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?a. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie sau din culpab. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita numai cu intentiec. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie directa si praeterintentied. când actiune sau inactiune care prezintã pericol social este sãvârsitã numai cuintentie calificatã prin scopANS:A

7. Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu se va produceb. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmaresteproducerea lui, prin savârsirea acelei faptec. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,accepta producerea luid. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-lurmãresteANS:B

8. Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produceb. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea luic. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevadad. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste, socoteste, fãrã temei, cã el nu se va produceANS:B

2

Page 3: Drept Penal-licenta 2010

9. Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmaresteaccepta producerea luib. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa l prevadac. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produced. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si acceptã producerea luiANS:C

10. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?a. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevadab. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmaresteaccepta producerea luic. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevadad. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmãreste, socoteste fãrã temei cã el nu se va produceANS:A

11. În care situatii existã praeterintentia ca forma a vinovatiei ?a. situatia în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevadab. situatia în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,accepta producerea luic. situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase, însa în realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada)d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sã-l prevadãANS:C

12. Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?a. când cuprinde numai conditiile pentru existenta ei în forma tipicab. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de agravarec. când este savârsita de un infractor recidivistd. când subiectul activ este calificatANS:B

3

Page 4: Drept Penal-licenta 2010

13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?a. bunul sustras sau distrus prin savârsirea fapteib. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea fapteic. obiectivul urmarit de infractor prin savârsirea fapteid. persoana împotriva cãreia este îndreptatã actiunea sau inactiuneaANS:B

14. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sã fie subiect activ al unei infractiuni ?a. sa aiba vârsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vederepenalb. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penalc. sa aiba vârsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiuniid. persoana fizicã sã fie circumstantiatã de textANS:C

15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?a. statulb. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiunec. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiuned. numai persoana fizicã care a suferit un rãu produs prin infractiuneANS:A

16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitateb. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitatec. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatiad. termenii infractiunii si raportul cauzal complexANS:B

17. În ce se materializeazã urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei infractiuni ?a. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericolb. numai într-un rezultat palpabilc. în consecintele subsecvente ale infractiuniid. printr-o consecintã vizibilãANS:A

4

Page 5: Drept Penal-licenta 2010

18. În cazul cãror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate în dreptul penal?a. infractiunile formaleb. infractiunile formale de atitudinec. infractiunile de rezultatd. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultatANS:C

19. Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea în mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiunib. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savârsirea infractiuniic. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste faptainfractionala si urmarile eid. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotescANS:A

20. Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea în mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei anumite infractiunib. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea fapteic. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste faptainfractionala si urmarile eid. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotescANS:B

21. Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilorb. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilorc. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumatd. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmãrilorANS:B

22. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor preparatorii ?a. teza incriminarii actelor preparatoriib. teza neincriminarii actelor preparatoriic. teza incriminarii doar a unor acte preparatoriid. teza incriminãrii partiale a unor acte preparatoriiANS:B

5

Page 6: Drept Penal-licenta 2010

23. Când exista tentativa perfecta ?a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produceb. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi dusã pâna la capatc. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectulmijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru cainfractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datoritamodului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altorcauzed. atunci când fãptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectulmijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru cainfractiunea proiectatã sã se consume, totusi aceasta nu se consumã datoritãmodului absurd de concepere a infractiuniiANS:A

24. Când exista tentativa imperfecta ?a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produceb. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi dusa pâna la capatc. atunci când faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectulmijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiuneaproiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita moduluidefectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauzed. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului gresit de concepereANS:B

25. Când exista tentativa improprie ?a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient saudefectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se aflab. atunci când mijlocul folosit pentru savârsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitorc. atunci când infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla

6

Page 7: Drept Penal-licenta 2010

d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului gresit de concepereANS:C

26. Când exista tentativa relativ improprie ?a. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsireainfractiunii este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport deconditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situatia cândobiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia ca se aflab. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectulmijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauzec. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitord. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datoratã moduluiabsurd de concepere a infractiuniiANS:A

27. Când exista tentativa absolut improprie ?a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient saudefectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se aflab. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare saproduca rezultatul urmarit de faptuitorc. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produced. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sã producã rezultatul,, dar în cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient saudefectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde fãptuitorul credea cã se aflaANS:B

28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?a. la infractiunile savârsite cu intentie indirectab. la infractiunile continuatec. la infractiunile savârsite din culpad. la infractiunile complexeANS:C

7

Page 8: Drept Penal-licenta 2010

29. Când nu se pedepseste tentativa ?a. numai atunci când faptuitorul s-a desistat de la savârsirea faptei pusa în executare, mai înainte ca organul de urmarire penala sa o descopereb. atunci când faptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea rezultatuluic. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului mai înainte de descoperirea fapteid. atunci când fãptuitorul s-a împãcat cu persoana vãtãmatãANS:C

30. Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost îndreptatab. fapta savârsita care este în mod vadit lipsita de importantac. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost îndreptata, este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol sociald. fapta este lipsitã în mod vãdit de importantã pentru cã a produs un prejudiciu redusANS:C

31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ?a. observarea, mustrarea, amendab. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amendac. munca în folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amendad. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca în folosul comunitãtiiANS:B

32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviatab. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continuac. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatãd. infractiunea simplã, infractiunea complexã si infractiunea deviatãANS:C

8

Page 9: Drept Penal-licenta 2010

33. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?a. momentul când se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penalab. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionalac. momentul în care s-a produs rezultatuld. momentul când autorul faptei a început realizarea elementului material alinfractiuniiANS:B

34. Când se epuizeaza o infractiune continua ?a. în momentul producerii rezultatuluib. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionalec. coincide cu momentul consumarii infractiuniid. coincide cu momentul sãvârsirii infractiuniiANS:B

35. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsiriiunei infractiuni continue ?a. momentul consumarii infractiuniib. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul producerii rezultatuluid. momentul descoperirii infractiuniiANS:B

36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatab. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva siinfractiunea de obiceic. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva siinfractiunea de obiceid. infractiunea complexã, infractiunea continuã, infractiunea progresivãANS:C

37. Când o infractiune este continuata?a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste în timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumariib. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

9

Page 10: Drept Penal-licenta 2010

c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiunid. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferiteANS:C

38. Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiunib. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuatec. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiuniicontinuated. data când a fost descoperitã infractiuneaANS:C

39. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsiriiunei infractiuni continuate ?a. momentul consumarii infractiuniib. data comiterii ultimei actiuni sau inactiunic. momentul producerii rezultatuluid. data rãmânerii definitive a unei hotãrâri de condamnareANS:B

40. Când o infractiune este complexa ?a. numai atunci când în continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sauinactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penalab. când în continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala c. când elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori în aceeasi împrejurared. atunci când o persoanã sãvârseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezintã fiecare în parte continutul unor infractiuni diferiteANS:B

41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidivab. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediarac. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturalad. pluralitatea intermediarã, concursul de legi penale, recidivaANS:B

10

Page 11: Drept Penal-licenta 2010

42. Când exista concurs de infractiuni ?a. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoanab. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din elec. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unicamanifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnatadefinitiv pentru vreuna dintre eled. numai atunci când douã sau mai multe infractiuni au fost sãvârsite printr-o unicã actiune de douã sau mai multe persoaneANS:C

43. Când exista concurs real de infractiuni ?a. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datoritaîmprejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întrunesteelementele constitutive ale aceleiasi infractiunib. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datoritaîmprejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întrunesteelementele constitutive ale unor infractiuni diferitec. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin totatâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din eled. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuniANS:C

44. Când exista concurs ideal de infractiuni ?a. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din eleb. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datoritaîmprejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întrunesteelementele constitutive a mai multor infractiunic. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datoritaîmprejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întrunesteelementele constitutive ale aceleiasi infractiunid. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive a mai multor infractiuniANS:B

11

Page 12: Drept Penal-licenta 2010

45. Când existã recidiva postcondamnatorie ?a. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un anb. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa amenzii sau închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un anc. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de sase lunid. atunci când dupã rãmânerea definitivã a unei hotãrâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai micã de sase luni, cel condamnat sãvârseste din nou o infractiune din culpã, înainte de începerea executãrii pedepsei, în timpul executãrii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevãzutã de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un anANS:A

46. Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?a. exista recidiva postcondamnatorieb. nu exista stare de recidivac. exista recidiva postexecutoried. existã pluralitate intermediarãANS:A47. Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?a. exista recidiva postcondamnatorieb. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maximac. legea nu prevede o asemenea situatied. existã concurs de infractiuniANS:A

12

Page 13: Drept Penal-licenta 2010

48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?a. sa existe o hotarâre de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatab. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata c. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni, sãvârsitã din culpã la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatãANS:B

49. Când exista recidiva postexecutorie ?a. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un anb. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 3 lunic. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 6 lunid. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite în timpul minoritãtii la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatãANS:A

50. Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?a. cã aceastã condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidiveib. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al recidiveipostcondamnatoriic. referitor la aceastã condamnare problema este controversata în literatura juridica de specialitated. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al pluralitãtii intermediare de infractiuniANS:A

13

Page 14: Drept Penal-licenta 2010

51. Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?a. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiuni intentionateb. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni intentionatec. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni intentionated. din trei condamnãri rãmase definitive la pedeapsa închisorii de pânã la sase luni, pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite din culpãANS:C

52. Care este temeiul rãspunderii penale ?a. sãvârsirea unei fapte prevãzute de legea penalãb. sãvârsirea unei infractiunic. numai gradul de pericol social al unei fapted. existenta vinovatieiANS:B

53. Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?a. instigatoruluib. coautorilorc. compliceluid. fãptuitorulANS:B

54. Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si mai tine promisiunea ?a. complicitateb. nu are semnificatie penalac. o faptã lipsitã de pericol sociald. tãinutorANS:A55. Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii, promitefaptuitorului ca îl va favoriza ?a. infractiunea de favorizare a infractoruluib. nu are semnificatie penalac. complicitated. tãinuitorANS;C

14

Page 15: Drept Penal-licenta 2010

56. Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?a. material, direct, imediat, injust si proportionalb. material, direct, imediat si injustc. material, direct si injustd. material, direct, proportional, imediatANS:B

57. Împotriva cui trebuie sã fie îndreptat atacul în cazul legitimei aparari ?a. celui care se apara sau altei persoaneb. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun importantc. celui care se apara, altei persoane sau împotriva unui interes obstescd. celui care se apãrã, altei persoane sau împotriva unui bun importantANS:C

58. Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstescb. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstescc. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstescd. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuiaANS:B

59. Va beneficia de legitimã apãrare persoana care dupã dezarmarea agresorului continuãriposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea?a. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.b. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune îndiscutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocariid. va beneficia de legitimã apãrare, în conditiile prevãzute de art. 44 alin. 1 C.p.ANS:C

60. Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii fapteipoate constitui o circumstantã agravantã ?a. nu poate constitui o circumstanta agravantab. poate constitui o circumstanta agravantac. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravantad. .poate constitui primul termen al recidiveiANS:A

15

Page 16: Drept Penal-licenta 2010

61. În cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se rãsfrâng asupra celorlalti participanti ?a. se rasfrâng asupra celorlalti participantib. nu se rasfrâng asupra celorlalti participantic. se rasfrâng numai în masura în care au fost cunoscute de toti participantiid. se rãsfrâng asupra tuturor participantilor chiar dacã nu au stiut de circumstantele personale ale unui participantANS:B

62. În cazul participatiei penale, circumstantele reale se rãsfrâng asupra tuturor participantilor ?a. nu se rasfrâng asupra tuturor participantilorb. se rasfrâng asupra tuturor participantilorc. se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazutd. se rãsfrâng asupra participantilor chiar dacã acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevãzutANS:C

63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi liberat conditionat?a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de legeb. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilorc. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penaled. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepseiANS:C

64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?a. pedepsele, masurile educative si masurile de sigurantab. numai pedepsele si masurile educativec. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinared. pedepsele, mãsurile educative, mãsurile de sigurantã si sanctiunilecontraventionaleANS:A

65. Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare a fost suspendata este închisoarea ?a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un anb. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi anic. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani

16

Page 17: Drept Penal-licenta 2010

d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumãtatea din pedeapsa aplicatãANS:B

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?a. inchisoarea pe viatab. inchisoarea de la 30 de zile la 25 anic. amenda de la 50 lei la 100.000 leid. inchisoare de la 15 zile la 30 aniANS:D

67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?a. dupa pronuntarea sentinteib. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnarec. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului depedeapsa ori dupã prescriptia executarii pedepseid. in momentul incarcerarii condamnatuluiANS:C

68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de siguranta dispuse fata de inculpat?a. dab. nuc. atrage numai masura de siguranta a internarii medicaled. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzariiANS:B

69. Dacã minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 16 ani sãvârsesc fapte prevãzute de legea penalã vor rãspunde penal?a. nu rãspund niciodatã din punct de vedere penalb. fatã de aceastã categorie de persoane care sãvârsesc fapte prevãzute de legeapenalã se iau numai mãsuri de ocrotire prevãzute de legislatia în vigoarec. rãspund penal, dacã se dovedeste cã au sãvârsit fapte penale cu discernãmântd. fatã de ei se pot lua doar mãsuri educativeANS:C

70. Ce este excesul scuzabil ?a. cauza care înlãturã caracterul penal al fapteib. cauza care înlãturã rãspunderea penalãc. circumstanta atenuantãd. circumstanta agravantãANS:C

17

Page 18: Drept Penal-licenta 2010

71. Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?a. lipsa atitudinii de care a dat dovadã persoana care a sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea cãreia a sãvârsit faptab. exercitarea functiei sau profesiei în mod abuzivc. gravitatea faptei sãvârsited. nedemnitatea persoanei care a sãvârsit fapta prevãzutã de legea penalãANS:A

72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationalab. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiantec. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au savarsit o infractiuned. persoanelor declarate non grataANS:C

73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatateb. inchisoareac. amendad. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatateANS:D

74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a împlinit varsta de 60 de ani în timpul executarii pedepsei?a. se deduce partea de pedeapsa executatã si executã în continuare pedeapsaînchisorii de 30 de anib. se aplicã pedeapsa închisorii de 25 de anic. se aplicã pedeapsa închisorii de 30 de anid. detentia pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de aniANS:D75. De cãtre cine se realizeazã individualizarea judiciarã a pedepsei ?a. de cãtre legiuitor în faza de elaborare a legii penale incriminatorieb. de cãtre instanta de judecatã în momentul solutionãrii cauzei cu care a fostinvestitãc. de cãtre administratia locului de detinere a condamnatuluid. de cãtre judecãtor împreunã cu procurorulANS:B

18

Page 19: Drept Penal-licenta 2010

76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?a. nub. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepseic. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuanted. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciulANS:B

77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana fizica?a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul specialb. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se aplica un spor de cel mult o treime din maximul specialc. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul speciald. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 aniANS:C

78. Care este obiectul material al infractiunii de omor?a. corpul persoaneib. actiunea ucigãtoarec. corpul persoanei în viatãd. corpul persoanei decedateANS:C

79. Ce implicã omorul sãvârsit cu premeditare – art. 175 lit. a) C. pen.?a. implicã numai o simplã chibzuire anterioarã asupra fapteib. implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiuniic. implicã existenta unui interval de timp între luarea hotãrârii de a comiteinfractiunea si sãvârsirea acesteia, chiar dacã fãptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregãtit-od. nu presupune un interval de timp între adoptarea hotãrârii de a ucide simaterializarea acesteiaANS:B

19

Page 20: Drept Penal-licenta 2010

80. În ce conditii se poate retine omorul sãvârsit din interes material – art. 175 lit. b) C. pen.?a. se poate retine indiferent dacã fãptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmãritb. se poate retine si când mobilul omorului a fost gelozia, dacã în urma infractiunii fãptuitorul realizeazã un avantaj materialc. nu se poate retine dacã interesul material urmãrit este legitimd. se poate retine numai dacã interesul material a fost satisfãcutANS;A

81. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor?a. numai prin acte comisiveb. prin acte comisive sau omisivec. numai prin acte omisived. numai prin amenintarea subiectului pasivANS:B

82. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor calificat?a. în timpul noptiib. cu premeditarec. de cãtre o persoanã având asupra sa o armã, o substantã narcoticã sau paralizantã d. prin cruzimiANS:B

83. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor deosebit de grav?a. profitând de starea de neputintã a victimei de a se apãrab. asupra sotului sau unei rude apropiatec. de douã sau mai multe persoane împreunãd. asupra unei femei gravideANS:D

84. Ce solutie se retine dacã fãptuitorul a ucis în aceeasi împrejurare, cu intentie, douã persoane?a. douã infractiuni de omor simplu aflate în concursb. o infractiune de omorc. o infractiune de omor deosebit de gravd. o infractiune de omor calificatANS:C

20

Page 21: Drept Penal-licenta 2010

85. În ce conditii se comite infractiunea de pruncucidere?a) reprezintã suprimarea vietii unui nou-nãscut comisã de un pãrinte;b) se sãvârseste imediat dupã nastere;c) are un subiect activ necircumstantiat, putând fi orice femeie;d) se sãvârseste de cãtre mama aflatã într-o stare de tulburare pricinuitã de nastere.a. a+bb. b+cc. a+dd. b+dANS:D

86. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de pruncucidere?a. culpab. intentiac. praeterintentiad. intentia indirectãANS:B

87. Care este limita legalã de îmbibatie alcoolicã a cãrei depãsire antreneazã rãspundereapersoanelor care conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o persoanã?a. 1,00 g/l alcool pur în sângeb. 0,80 g/l alcool pur în sângec. 0,60 g/l alcool pur în sânged. 0,40 g/l alcool pur în sângeANS:B

88. Care sunt consecintele prevãzute de lege pentru ca o faptã concretã sã constituie infractiunea de vãtãmare corporalã gravã?a) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;b) slutirea;c) punerea în primejdie a vietii persoanei;d) pierderea unui simt sau organ.a. a+bb. b+cc. a+b+cd. b+c+dANS:D

21

Page 22: Drept Penal-licenta 2010

89. Care este încadrarea juridicã a faptei agentului care loveste intentionat cu aceeasi ocazie douã persoane?a. o infractiune de lovire sau alte violenteb. douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concursc. o infractiune de lovire sau alte violente în formã continuatãd. o vãtãmare corporalã din culpãANS:B

90. În ce forme este permisã participatia penalã la sãvârsirea infractiunii de viol?a. coautorat, instigare, complicitateb. instigare si complicitatec. coautoratd. coautorat si instigareANS:A

91. În ce modalitate a vinovãtiei se poate comite violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei?a. intentiab. culpac. praeterintentiad. intentia indirectãANS:C

92. În ce moment se consumã infractiunea de furt?a. deposedãrii victimei de bunb. împosedãrii autorului cu acel bunc. începerii executãrii actelor de sustragered. pregãtirii actiunii de luareANS:B

93. Când intervine întelegerea între fãptuitori la infractiunea de tãinuire?a. posterior infractiunii principaleb. concomitent infractiunii principalec. anterior infractiunii principaled. anterior sau concomitent infractiunii principaleANS:A

94. Care sunt consecintele pe care trebuie sã le pricinuiascã o faptã concretã pentru a fi încadratã ca infractiune de vãtãmare corporalã gravã?a) pierderea unei proteze;b) pierderea cunostintei;c) pierderea unui simt sau organ;

22

Page 23: Drept Penal-licenta 2010

d) slutirea.a. a+bb. b+cc. a+cd. c+dANS:D

95. La ce infractiuni contra vietii, integritãtii corporale si sãnãtãtii, cu exceptia faptelor prevãzute în art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibilã tentativa?a. ucidere din culpãb. lovituri cauzatoare de moartec. omor calificatd. vãtãmare corporalã din culpãANS:C

96. În ce împrejurãri lipsirea de libertate este mai gravã?a) prin simulare de calitãti oficiale;b) în timpul noptii;c) prin simulare de calitãti mincinoase;d) de o persoanã înarmatã.a. a+bb. a+cc. b+cd. a+dANS:D

97. În ce constã elementul material al asocierii pentru sãvârsirea de infractiuni?a) initierea constituirii unei asocieri;b) constituirea unei asocieri;c) aderarea la o asociere;d) sprijinirea unei asocieri.a. a+bb. a+b+cc. a+c+dd. a+dANS:C

23

Page 24: Drept Penal-licenta 2010

98. Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea în cazul infractiunii de violare de domiciliu?a) în timpul unei calamitãti;b) prin folosire de calitãti mincinoase;c) prin simulare de calitãti oficiale;d) în timpul noptii.a. a+bb. b+cc. b+dd. a+b+dANS:C

99. Între ce categorii de persoane se realizeazã raportul sexual la infractiunea de incest?a) rude apropiate;b) rude în linie directã;c) membrii de familie;d) frati si surori.a. a+bb. b+cc. a+b+dd. b+dANS:D

100. În ce modalitate a vinovãtiei se poate sãvârsi infractiunea de hãrtuire sexualã?a. intentiab. intentia directãc. intentia indirectãd. praeterintentiaANS:B

101. Care este obiectul material al infractiunii de furt?a. orice energie care are o valoare economicãb. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae)d. corpul omului sau anumite pãrti ale corpului cât omul este în viatãANS:A

24

Page 25: Drept Penal-licenta 2010

102. Care sunt elementele circumstantiale de agravare în cazul furtului calificat?a. luarea unui bun mobil de douã sau mai multe persoaneb. sustragerea unor bunuri în timpul unei calamitãtic. sustragerea unui bun de la o persoanã aflatã în imposibilitate de a-si exprimavointa sau de a se apãrad. luarea unui bun mobil în timpul noptiie. toate variantele de mai susANS:E

103. În ce ipoteze normative tâlhãria se sãvârseste cu praeterintentie?a) a avut ca urmare moartea victimei;b) a avut vreuna dintre urmãrile arãtate în art. 182;c) a avut ca urmare vãtãmarea corporalã a victimei;d) a fost comisã prin întrebuintare de amenintãri.a. a+cb. a+bc. b+cd. a+dANS:B

104. În ce constã elementul material al infractiunii de tâlhãrie, în varianta tip?a) furtul sãvârsit prin întrebuintare de insulte;b) furtul urmat de întrebuintarea de amenintãri pentru pãstrarea bunului furat;c) furtul sãvârsit asupra victimei aflate în stare de inconstientã sau neputintã de a se apãra;d) furtul urmat de întrebuintarea de violente pentru înlãturarea urmelor infractiunii.a. a+bb. b+cc. b+dd. a+dANS:C

105. Care sunt împrejurãrile agravante în cazul infractiunii de tâlhãrie?a) a avut vreuna din urmãrile arãtate în art. 181 C. pen;b) a fost sãvârsitã prin efractie;c) a fost sãvârsitã într-un mijloc de transport;d) a fost comisã într-o locuintã sau în dependinte ale acesteia.a. a+bb. b+cc. b+d

25

Page 26: Drept Penal-licenta 2010

d. c+dANS:D

106. Ce infractiune reprezintã însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu?a. furtb. gestiune frauduloasãc. abuz de încredered. delapidareANS:C

107. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de abuz de încredere?a. intentie directã sau indirectãb. praeterintentiec. intentie sau culpãd. culpãANS:A

108. În ce ipoteze gestiunea frauduloasã se retine în varianta agravatã?a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credintãb. fapta este sãvârsitã cu ocazia administrãrii ori conservãrii bunurilorc. fapta este sãvârsitã în scopul de a dobândi un folos materiald. fapta este comisã cu intentieANS:C

109. Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã?a. doar un bun mobilb. doar o sumã de banic. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobiled. doar un bun imobilANS;C

110. În ce poate consta obiectul material al infractiunii de înselãciune?a. un bun mobil sau imobilb. doar un bun mobilc. o actiune sau o inactiuned. doar un bun imobilANS:A

26

Page 27: Drept Penal-licenta 2010

111. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de înselãciune?a) comiterea în scopul de a obtine un folos material injust;b) pricinuirea unei pagube;c) sãvârsirea prin folosire de nume sau calitãti mincinoase;d) producerea de consecinte deosebit de grave.a. a+bb. b+cc. c+dd. a+b+cANS:C

112. Sub ce modalitãti normative se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de delapidare?a. însusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrateb. însusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administratec. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrated. însusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrateANS:A

113. La ce infractiuni contra patrimoniului se pedepseste tentativa?a) abuz de încredere;b) gestiune frauduloasã;c) delapidare;d) înselãciune.a. a+bb. b+cc. a+dd. c+dANS;D

114. În ce constã obiectul material la infractiunea de distrugere?a. un bun mobil sau imobilb. doar un bun mobilc. o actiune sau o inactiuned. doar un bun imobilANS:A

115. În ce constau formele infractiunii de tulburare de posesie?a) elementul material este reprezentat de actiunea de pãtrundere fãrã drept într-un imobil;b) tentativa este posibilã, dar nu este incriminatã;c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrãrii fãptuitorului în imobil;

27

Page 28: Drept Penal-licenta 2010

d) epuizarea are loc fie la momentul când fãptuitorul a încetat actiunea ilicitã dinproprie initiativã, fie la data pronuntãrii hotãrârii de condamnare.a. a+bb. b+cc. b+dd. a+dANS:C

116. În ce constã obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie?a. un bun imobilb. un bun mobil sau imobilc. ocuparea fãrã drept a unui imobil aflat în posesia altuiad. un bun mobilANS:A

117. Care sunt modalitãtile normative sub care se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de tãinuire?a) transformarea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;b) sustragerea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;c) pretinderea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;d) primirea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale.a. a+db. b+cc. a+b+cd. b+dANS:A

118. Care este limitarea specialã fixatã de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tãinuitorului prin raportare la cea prevãzutã pentru autorul faptei din care provine bunul?a. pedeapsa aplicatã tãinuitorului nu poate depãsi pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea din care provine bunul tãinuitb. pedeapsa aplicatã tãinuitorului nu poate fi mai mare decât aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunulc. pedeapsa aplicatã tãinuitorului se reduce dacã pentru autorul faptei din careprovine bunul s-au retinut circumstante atenuanted. pedeapsa aplicatã tãinuitorului poate depãsi pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea din care provine bunul tãinuitANS:A

28

Page 29: Drept Penal-licenta 2010

119. Cu ce modalitate a vinovãtiei se poate comite tãinuirea?a. intentia directã sau indirectã;b. numai cu intentie directãc. numai cu intentie indirectãd. intentia sau culpaANS:A

120. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj în varianta tip?a. corpul functionarului public ultragiatb. un bun mobil sau imobilc. numai un bun mobil care se aflã asupra subiectului pasivd. obiectul material lipsesteANS:D

121. Care va fi încadrarea juridicã a faptei de lovire a unui politist aflat în exercitiul functiunii dacã acesta si-a depãsit atributiile de serviciu?a. ultrajb. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violentec. lovire sau alte violented. vãtãmare corporalã din culpãANS:C

122. În ce conditii sunt incidente variantele agravate ale infractiunii de ultraj?a. dacã împotriva victimei se exercitã o lovire sau alte violente ori o vãtãmarecorporalã sau o vãtãmare corporalã gravãb. dacã functionarul public ce îndeplineste o functie care implicã exercitiul autoritãtii de stat se aflã în exercitiul functiuniic. dacã fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoaned. dacã fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoane împreunãANS:A

123. Cu ce formã de vinovãtie se poate sãvârsi infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri?a. doar sub forma intentieib. doar sub forma culpeic. atât sub forma intentiei, cât si a culpeid. doar în modalitatea intentiei directeANS:C

29

Page 30: Drept Penal-licenta 2010

124. În ce constã urmarea imediatã la infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice?a) într-o stare de pericol;b) într-un rezultat si acesta este în mod obligatoriu concretizat într-o pagubã;c) într-un rezultat, dar nu este obligatoriu sã se retinã existenta unei pagube;d) într-o tulburare însemnatã bunului mers al unei unitãti din cele la care se referã art.145 C. pen. sau într-o pagubã patrimoniului acesteia.a. a+bb. b+cc. a+dd. c+dANS:D

125. Care este forma de vinovãtie în cazul infractiunii de neglijentã în serviciu?a. numai culpab. numai intentiac. atât intentia, cât si culpad. numai praeterintentiaANS:A

126. Cum se poate înfãtisa din punct de vedere al normei de incriminare elementul materialal infractiunii de luare de mitã?a) darea de bani ori alte foloase;b) promisiunea sau oferirea de bani;c) acceptarea promisiunii unor foloase;d) nerespingerea promisiunii unor foloase.a. a+bb. c+dc. a+dd. b+dANS:B

127. Când se consumã infractiunea de luare de mitã?a. în momentul realizãrii actiunii sau inactiunii incriminateb. doar în momentul în care fãptuitorul intrã în posesia folosului necuvenitc. în momentul producerii pagubeid. dupã îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciuANS:A

30

Page 31: Drept Penal-licenta 2010

128. Care este natura juridicã a constrângerii mituitorului de cãtre cel care a luat mita?a. o cauzã de nepedepsireb. o cauzã specialã care înlãturã caracterul penal al fapteic. o cauzã de reducere a pedepseid. o circumstantã atenuantãANS:B

129. Când are loc actiunea caracteristicã elementului material al infractiunii de dare de mitãraportatã la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de cãtre cel mituit?a. se sãvârseste doar anterior efectuãrii sau neefectuãrii actului de serviciub. se sãvârseste doar ulterior efectuãrii sau neefectuãrii actului de serviciuc. se poate sãvârsi fie anterior, fie ulterior efectuãrii sau neefectuãrii actului deserviciud. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciuANS:A

130. Ce reprezintã din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de cãtre mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmãrire sã fi fost sesizat?a. o cauzã specialã de nepedepsireb. o cauzã ce înlãturã caracterul penal al fapteic. o cauzã de reducere a pedepseid. o cauzã generalã de nepedepsireANS:A

131. În ce moment se primesc bunurile de cãtre functionar în cazul infractiunii prevãzute în art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)?a. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act, în baza uneiîntelegeri anterioareb. bunurile au fost primite de functionar înainte de îndeplinirea unui act la care era obligat în temeiul functiei salec. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act în virtuteafunctiei saled. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act contrarîndatoririlor sale de serviciuANS:C

31

Page 32: Drept Penal-licenta 2010

132. Cu ce modalitate de vinovãtie se poate comite infractiunea de trafic de influentã?a. intentia indirectãb. intentia directã sau indirectãc. praeterintentiad. intentia directã calificatã prin scopANS:D

133. Sub ce formã trebuie fãcutã învinuirea mincinoasã?a) petitie;b) memoriu;c) denunt;d) plângerea. a+bb. b+dc. a+cd. c+dANS:D

134. Ce infractiune reprezintã producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul uneiînvinuiri nedrepte?a. mãrturie mincinoasãb. denuntare calomnioasãc. nedenuntarea unor infractiunid. favorizarea infractoruluiANS:B

135. Ce reprezintã retragerea mãrturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în toate cauzele înainte de pronuntarea unei hotãrâri ori a unei alte solutii ca urmare a mãrturiei mincinoase?a. o cauzã specialã de impunitateb. o cauzã de reducere a pedepsei conform art. 76 C. penc. o cauzã de înlãturare a caracterului penal al fapteid. o cauzã generalã de înlãturare a rãspunderii penaleANS:A136. Care sunt formele de participatie penalã la infractiunea de mãrturie mincinoasã?a. coautorat, instigare, complicitateb. doar în forma autoratuluic. doar în forma instigãrii si coautoratuluid. numai sub forma instigãrii si a complicitãtiiANS:D

32

Page 33: Drept Penal-licenta 2010

137. Ce infractiune reprezintã ajutorul dat fãptuitorului, în urma întelegerii avute cu acesta anterior sãvârsirii faptei, pentru zãdãrnicirea urmãririi penale, a judecãtii sau a executãrii pedepsei?a. favorizarea infractoruluib. tãinuirec. complicitate la acea infractiuned. nedenuntarea unor infractiuniANS:C

138. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi favorizarea infractorului?a. intentia directã calificatã prin scop;b. intentia directã sau indirectã;c. culpa cu previziune;d. praeterintentia.ANS:B

139. Ce infractiune constituie mentinerea intentionatã a stãrii de arest/detinere dupã expirarea duratei mandatului de arestare preventivã/de executare a pedepsei?a. lipsire de libertate în mod ilegalb. arestare nelegalãc. represiune nedreaptãd. abuz în serviciu contra intereselor persoanelorANS:B

140. Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea penalã în cazul infractiunii de evadare?a) fapta este sãvârsitã prin folosirea de calitãti mincinoase;b) fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoane împreunã;c) fapta este sãvârsitã în timpul noptii;d) fapta este comisã prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente.a. a+bb. b+cc. b+dd. a+dANS:C

33

Page 34: Drept Penal-licenta 2010

141. Cu ce formã de vinovãtie se poate comite infractiunea prevãzutã în art. 262 C. pen. (nedenuntarea unor infractiuni)?a. intentia directã sau indirectãb. culpac. intentia sau culpad. intentia indirectãANS:C

142. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de monedã sau alte valori?a. doar prin contrafacere (plãsmuire)b. doar prin alterare (prefacere)c. fie prin contrafacere, fie prin alterared. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitatãANS:C

143. În ce constã elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale?a. falsificarea unui înscris oficial, cu prilejul întocmirii acestuia, prin consemnarea unor fapte sau împrejurãri neadevãrate, ori omisiunea consemnãrii unor date sau împrejurãrib. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice modc. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinte juridiced. falsificarea unui înscris sub semnãturã privatãANS:B

144. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de fals intelectual (art. 289 C. pen.):a) numai prin comisiune;b) numai prin prin omisiune;c) atât prin omisiune, cât si prin comisiune;d) numai cu prilejul întocmirii înscrisului oficiala. a+bb. b+cc. c+dd. a+dANS:C

34

Page 35: Drept Penal-licenta 2010

145. Care este încadrarea juridicã a faptei de falsificare a unui înscris sub semnãturã privatã si de folosire a sa de cãtre autorul falsului?a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în concurs cu infractiunea de uz de falsb. infractiunea de uz de falsc. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnãturã privatãd. o faptã nesanctionatã de legea penalãANS:C

146. Sub ce modalitãti normative se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de proxenetism?a) îndemnul la prostitutie;b) înlesnirea practicãrii prostitutiei;c) tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostitutiei;d) traficul de persoane pentru prostitutie.a. a+bb. b+cc. a+dd. a+b+c+dANS:D

147. În ce formã a vinovãtiei se poate comite asocierea pentru sãvârsirea de infractiuni pentru a atrage incidenta art. 323 c.pen.?a. praeterintentiab. culpac. intentied. intentie sau culpaANS:C

148. Care este forma de vinovãtie specificã infractiunii de proxenetism pentru a atrage incidenta art. 329 c.pen.?a. culpab. intentiac. praeterintentiad. intentie sau culpaANS:B

35