Universitatea Petre Andrei Iași

Drept, Anul III, Grupa II

Sofinceanu George Daniel

Drepturile deținuților Drept Execuțional Penal

-Iași-

Drepturile persoanelor private de libertate:

1. dreptul la asistență medicală

- beneficiază în mod gratuit de serviciul de asistenţă medicală şi de medic.

În cadrul ANP funcţionează o reţea proprie în care, pe lângă penitenciarul spital, în

fiecare penitenciar există uncabinet de medicină primară, stomatologic, punct farmaceutic,

infirmerie, cabinete ambulatorii de specialitate.

La nivelul fiecărui loc de deţinere există cel puţin 1 medic de medicină generală şi cadre

madii. Asistenta medicală ambulatorie se realizează în cabinetele specializate din locul de

deţinere şi la penitenciarul spital. Se acordă cu recomandarea medicului curant. Se paote acorda

tratament şi în spitalele civile.

Asistenta medicală dentară e acordată prin cabinete de medicină dentară din penitenciare.

Tratamentele protetice sunt asigurate gratuit. Beneficiază de un examen medical obligatoriu, care

se realizează la internarea în penitenciare. Se realizează la punerea în liberatate, la transferul în

alt penitenciar şi ori de câte ori e nevoie. Acest examen medical este confidenţial, cu respectarea

intimităţii.

Deţinutul are acces la datele medicală, acestea fiind arhivate în dosarul medical,

deţinutul îl poate consulta sau poate efectua copii după acesta. În acest dosar medical pot acea

acces şi alte persoane, cu acordul expres al deţinutului.

Medicul care constată urmă de agresiune are obligaţia de a consemna în dosarul medical

al persoanei şi de ainstiinta directorul penitenciarului. Condamnatul are dreptul de a cere

examinarea să de un medic legist sau unul din afara sistemului ANP. Aceste constatări sunt puse

în dosarul condamnatului.

Autoagresiune – se întocmeşte un proces-verbal care e avizat de directorul

penitenciarului, e adus la cunoştinţă deţinutului sub semnaturia, se ataşează la dosarul medical.

Cu titlu de principiu se interzice efectuarea de experimente ştiinţifice pe deţinuţi.

Asistenta femeii gravide- Medicul de penitenciar e obligat să ia în evidenţă femeia

însărcinată încă de la primirea în penitenciar. Pe perioada sarcinii beneficiază de o alimentaţie

specială şi de prestarea de muncă nevatamantoare (nu i se prelungeşte programul, nu lucrează în

medii vătămătoare, cu 30 zile înainte de data naşterii e internată în spitalul-penitenciar –

se iau măsuri ca naşterea să se facă intro maternitate). După naştere copilul rămâne în grija

mamei până la 1 an, apoi e încredinţat tatălui său unui membru al familiei.

Dacă mama îşi dă acordul expres, încredinţarea poate avea loc şi înainte de împlinirea vârstei de

1 an.

2. dreptul la vizită

Sectorul de vizită funcţionează 12 h/zi. E amenajat în funcţie de regimul penitenciar

aplicabil condamnaţilor. Are dotări pt vizita intimă. În cazul persoanelor aflate în regim de

maximă siguranţă şi regim închis, acest sector trebuie făcut astfel încât să poată exista

supraveghere vizuală. Vizita de desfăşoară fără dispozitiv de separare la cei încadraţi în regim de

maximă siguranţă numai cu aprobarea directorului penitenciarului, pt stimularea condamnaţilor

sau cu ocazia unor evenimente deosebite în familie.

În cazul condamnaţilor în regim deschis sau semideschis, vizita se desfăşoară fără

separator. Condamnaţii pot fi vizitaţi de soţ/soţie sau rude până la gradul IV inclusiv, şi cu

acordul directorului penitenciarului poate fi vizitat şi de alte persoane.

La o singură vizită, vizitatorul nu poate vizita simultan 2 sau mai mulţi deţinuţi. Nu e

permisă vizita persoanelor care pot avea o influenţă negativă asupra deţinutului sau sunt în stare

de ebrietate sau care încearcă să introducă obiecte interzise (alcool sau droguri). Copiii până la

14 ani pot vizita deţinuţi doar însoţiţi de un major.

Condamnaţii se pot vizita între ei (persoanele căsătorite). Despre aceste vizite se face

notare la dosarul personal. Înainte şi după vizita, condamnatul e percheziţionat obligatoriu.

Vizita intima-Detinutii pot beneficia trimestrial de vizită intimă cu durata de 2 ore. Prin

excepţie, frecventa vizitelor intime poate fi lunară în primul an după încheierea căsătoriei (în

cazul persoanelor căsătorite în penitenciar).

Când căsătoria s-a încheiat în penitenciar vizita intimă va dura 48h. Această vizită poate

fi întreruptă după 24 h în diverse condiţii.

Condiţii de acordare a vizitei intime:

-         dacă sunt condamnaţi definitiv şi nu sunt cercetaţi în alte cauze;

-         dacă există o relaţie de căsătorie dovedită prin certificat sau o relaţie de parteneriat

similară căsătoriei;

-         nu au beneficiat de vizită intimă în ultimele 3 luni;

-         nu au fost sancţionaţi disciplinar pe o perioadă de 6 luni anterior vizitei.

Procedura: există obligaţia pt condamnat şi partenerul de vizită să se informeze reciproc

cu privire la existenţa sau inexistenta unei boli venerice sau sindromul imuno-deficitar.

Vizita aparatorului-Detinutii pot primi oricând vizita apărătorului. Vizita se desfăşoară în

condiţii de confidenţialitate, sub supraceghere vizuală. În aceleaşi condiţii se desfăşoară şi vizita

notarilor publici.

3. dreptul la petiţionare şi dreptul la corespondenţa

Fiecare persoană privată de libertate se poate adresa în scris sau verbal judecătorului

delegat pt executarea pedepsei şi directorului penitenciarului. Persoanelor private de libertate li

se asigura posibilitatea de a intra în audieta la judecătorul delegat, la directorul penitenciarului

sau la inspectorii din Ministerul Justiţiei.

Dreptul la corespondenţa este nelimitat pt deţinut. Cheltuielile ocazionate de exercitarea

dreptul al petitioanare sunt suportate de deţinut. Dacă nu dispun de mijloace băneşti, cheltuielile

sunt suportate de administratorul locului de deţinere (sunt considerate persoane fără mijloace

băneşti deţinuţii care nu au avut în cont bani în ultimele 30 zile).

Atât corespondentei, cât şi petiţiilor li se face control antiterorist că să nu cuprindă:

droguri, substanţe toxice, explozibil, putând fi chiar deschisă fără a fi citită, în prezenţa

condamnatului.

4. dreptul la convorbiri telefonice

Telefon public cu cartela. Cartelele sunt primite de condamnaţi de la familii sau sunt

cumpărate de către aceştia cu sumele de bani din contul personal (bani de la familie, din munca

prestată). Convorbirile telefonice se desfăşoară săptămânal (telefoanele mobile sunt interzise).

5. dreptul la pachet

Pachetele de primesc cu ocazia vizitelor, distribuindu-se în sectorul destinat vizitelor.

Sunt interzise bunuri care ar putea pune în pericol siguranţa locului de deţinere, stupefiantele,

alcoolul, armele de atac/apărare. Numărul şi greutatea pachetelor, periodicitatea sunt stabilite

prin ordin al Ministerului Justiţiei (5 kg). Pentru arestaţii preventiv – 1 pachet la 2 săptămâni.

Pentru condamnaţii preventiv – 1 la 2 săptămâni sau pe lună.

6. exercitarea dreptului la cumpărături

Săptămânal persoanele private de libertate pot efectua cumpărături la magazinul din

incinta penitenciarului în limita a jumătate din salariul minim brut pe economie. Acestea sunt

situate în sectorul de vizite.

Medicul curant poate restricţiona cumpărarea de către condamnat  a unor produse

alimentare pe care acesta nu are voie să le consume. Dreptul se acordă şi se exercita sub directa

supraveghere a judecătorului delegat pt executarea pedepsei. Împotriva oricărei măsuri luate de

administratorul penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor, condamnaţii pot face

plângere la judecătorul delegat în timp de 10 zile de când au luat cunoştinţă de măsuri.

Judecătorul delegat ascultă în mod obligatoriu şi soluţionează plângerea în 10 zile de la

primirea ei, încheierea comunicându-se în 2 zile de la pronunţare. Împotriva încheierii se poate

face plângere la judecata în circumscripţia cărei se alfa locul de deţinere.

Regimul de executare

4 regimuri:

- maximă siguranţă

- închis

- semideschis

- deschis

Regimul de executare e stabilit de Comisia de individualizare a regimului penitenciar pe

criterii: vârstă, durata pedepsei, conduita persoanei, gradul de risc pt siguranţa locului de deţinere

pt personal şi ceilalţi condamnaţi, posibilitatea includerii în programul de educaţie, starea de

sănătate.

Stabilirea regimurilor se face prin vot deschis al majorităţii membrilor Comisiei, iar

propunerile, deciziile, modul de vot sunt puse intrun proces verbal. Decizia finală e consemnată

intrun proces-verbal de aducere la cunoştinţă pt condamnat (2 exemplare).

Împotriva deciziei Comisiei de stabilire a regimului, condamnatul poate formula plângere

la judecătorul delegat.Termenul e de 3 ziel de la dată când a lăut cunoştinţă de regimul de

executare atribuit. Plângerea se soluţionează de judecător în 15 zile, iar o copie de pe încheierea

judecătorului delegat se comunică în cel mult 2 zile condamnatului. Împotriva încheierii se poate

face plângere la judecător.

Schimbarea regimului de executare.

După executarea a minim 6 luni intrun regim, condamnatul se poate adresa judecătorului

delegat în vederea schimbării regimului de executare.

Comisia prevăzută la art 14 poate solicita schimbarea regimului de executare intrunul mai

sever înainte de împlinirea termenului de 6 luni, în situaţia în care condamnatul a săvârşit o

infracţiune sau o abatere disciplinară gravă.

Judecătorul delegat hotărăşte prin încheiere în 15 zile de la primirea cererii sau sesizării

numai după ascultarea persoanei în cauză. În 2 zile de la pronunţarea încheierii i-o comunica

condamnatului. În termen de 3 zile de la încheiere se poate face contestaţie.

 Regimul de maximă siguranţă

Conţine măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, menţinerea ordinii şi disciplinei

în paralel cu desfăşurarea de activităţi socio-educationale, culturale, terapeutice astfel încât să i

se dea posibilitatea condamnatului să poată trece la un regim mai puţin drastic (imediat inferior

ca grad de severitate).

Acest regim se aplică celor condamnaţi la detenţiune pe viaţă sau la închisoare mai mare

de 15 ani. Se aplică condamnaţilor clasificaţi iniţial intrun regim de executare mai blând, dar care

au comis o infracţiune sau abatere disciplinară gravă în timpul executării pedepsei. Regimul se

execută în penitenciarul de maximă siguranţă sau în secţii de maximă siguranţă ale altor

penitenciare.

Cazarea se face individual în camere: iluminat natural, apa menajeră, mobilier. Pot fi

cazaţi în comun când starea de sănătate sau programul desfăşurat o impun  cu condiţia să nu fie

mai mult de 10 în cameră. Au dreptul la minim 3 ore de desfacutare în comun a activităţilor de

plimbare, educaţie, ativitati religioase. Hrana se serveşte în camere sau în spaţii amenajate.

Minim 2 ore de plimbare pe zi. Curţile de plimbare sunt special amenajate (îngrădite, plase de

sârmă deasupra la maximă siguranţă). Deplasarea în exteriorul locului de deţinere se realizează

în mijlocul de trecere special amenajat separat de alte categorii de condamnaţi putandu-li-se

aplica mmijloace de imobilizare.

La intrarea şi ieşirea din camere sunt percheziţionaţi obligatoriu, air scoaterea din camere

se desfăşoară cu personal suficient numeric, mijloace de imobilizare. Vizita de desfăşoară cu

separator. Ca şi recompensa pentru bună conduita separatorul poate fi scos prin decizia

directorului penitenciarului.

Regimul închis

a. se aplică condamnaţilor la pedeapsă inchisoarii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşesc

15 ani;

b. condamnaţii clasificaţi iniţial în regim deschis/semideschis care au săvârşit o infracţiune

sau o abatere disciplinară gravă;

c. persoanelor condamnate clasificate iniţial în regim de maximă siguranţă, care au avut un

comportament bun;

d. prin excepţie, persoanelor condamnate la închisoare mai mare de 15 ani în considerarea

modului de săvârşire a infracţiunii;

e. bărbatul mai în vârstă de 60, femeia mai în vârstă de 55 ani, femeilor însărcinate,

copilului mai mic de 1 an, minorilor, invalizilor de gradul I, afecţiunilor grave dacă au fost

condamnaţi la pedeapsă închisorii mai mare de 15 ani.

Se execută în penitenciare, secţii cu regim închis. Cazarea se execută de regulă în comun

cu respectarea separării bărbaţilor de femei, minorilor de majori.Camerele sunt permanent

închise şi asigurate.

Plimbarea se face în curţi special amenajate având dreptul la o plimbare zilnică de minim

3 ore, dacă nu prestează o muncă. Dacă munceşte – minim o oră. Persoanele din acesta categorie,

aflate în sancţiunea izolării, au dreptul la plimbare zilnică de minim o oră.

            Regimul semideschis

Categoriile de deţinuţi cărora li se aplică:

1. persoanelor care iniţial au fost în regim deschis şi care au comis o abatere disciplinară sau

au avut o conduită necorespunzătoare;

2. personelor clasificate iniţial în regim închis şi care au avut o conduită bună.

În mod excepţional, personelor condamnate la închisoare de la 5 la 15 ani, în consideraţia

persoanelor inculpate. Cazarea: că la regimurile precedente, cu respectarea separării femei-

barbati, minori-majori. În camere: în funcţie de compatibilitarile intelectuale, morale. Cazarea:

de regulă, în comun, camerele fiind deschise în timpul zilei, închise şi asigurate în timpul nopţii.

Vizita: cu separator.

            Regimul deschis

Persoanelor cărora li se aplică:

-         condamnaţilor la pedeapsă cu închisoarea de cel mult 1 an.

Cazarea: cu respectarea separării. Aşezarea în camera: pe compatibilitate intelectuală,

morală. Cazare: în comun. Camere: descuiată ziua şi noaptea, condamnaţii având acces liber şi în

anumite zone special desemnate de administraţie. Munca: de desfăşoară similar cu o persoană

aflată în liberatate. Aceşti condamnaţi, după efectuarea muncii, au obligaţia de a reveni în

penitenciar.

            Individualizarea regimului de executare pt minori, tineri, femei

Minorii şi tinerii executa pedeapsa în penitenciare anume destinate au secţii speciale în

care li se asigura asistenta pe plan şcolar, educativ şi psihologic. În aceste penitenciare se

respectă separarea pe sexe. În camere: pe criterii de vârstă şi regim de executare. Componentă de

educaţie: pregătirea pt contactul cu societatea, pregătirea şcolară, profesională, socială.

La activitatea de instruire şcolară şi profesională, băieţii şi fetele sunt împreună. După

vârsta de 21 ani aceşti condamnaţi pot fi menţinuţi în penitenciarele pt tineri, dacă este necesară

pregătirea şcolară, până la vârsta de 25 ani. Femeile: în penitenciare speciale pt femei. În

penitenciarele speciale sau în secţiile destinate femeilor exista personal de acelaşi sex. Personalul

masculin are acces în secţiile pt femei numai în condiţiile stabilite de directorul penitenciarului.

            Regimul de executare pt bolnavi

Sunt ţinuţi în penitenciare-spital sau infirmeriile din cadrul ANP (autoritatea naţională a

penitenciarelor). Regimuleste subordonat strict necesitaţilor medicale. Cazare: după criterii de

ordin medical şi după sex. Mijloace de imobilizare: se pot aplica numai cu avizul medicului.

Măsuri de siguranţă: cele de la regimul închis. Pentru bolnavii mintal: există specii speciale în

penitenciarele-spital sau sunt internaţi la secţiile de profil din unitarile spitalelor civile.

Pot fi utilizate mijloace de imobilizare pentru:

* evitarea autoagresarii;

* evitarea ranirii altor persoane;

* prevenirea distrugerii de bunuri.

Medicii sunt obligaţi să evalueze în mod constant riscul de suicid. Vizita: în cazul bolilor

fizice şi mintale – ca în aceleaşi condiţii ca şi pt deţinuţii normali, putând fi vizitaţi cei care sunt

netransportabili şi în camere.

            Regimul de oridine şi disciplina

Recompensa

Condamnaţii care participa şi dovedesc interes în muncă, educaţie, contribuţie la

prevenirea sau înlăturarea unor situaţii de risc sau elaborarea de invenţii sau inovaţii pot fi

recompensaţi.

1. încredinţarea de responsabilităţi: se acordă de comisia pt individualizarea pedepselor

regimului (art 14 din lege); se acordă pe baza rapoartelor de recompensă făcute de şefii de secţie;

se acordă condamnaţilor cu conduita meritorie, care au autoritate morală şi se bucura de respect

din partea celorlalţi condamnaţi.

2. ridicarea unei sancţiuni disciplinare dispusă anterior: se acordă de comisie la propunerea

şefilor de secţie pe baza rapoartelor. Condiţii de acordare: timp de 2/3/4/5 luni de la acordarea

sancţiunii disciplinare nu au mai comis alte abateri disciplinare şi au avut o conduită bună.

3. suplimentarea drepturilor la pachet şi la vizita: de comisie pe baza rapoartelor.

Executarea: în maxim 2 luni de la data acordării recompensei, cu condiţia ca în această

perioadă să nu fie sancţionat cu restricţionarea dreptului la pachet şi la vizită.

4. acordarea de premii constând în materiale pt activităţi ocupaţionale: acordate de directorul

penitenciarului, condamnatului cu activitate meritorie în procesul de instruire şcolară, formare

profesională care au obţinut premiile consursurilor de instruire din penitenciar sau care ajută la

instruirea şi formarea şcolară a altor condamnaţi. Se poate acorda şi condamnaţilor care au

realizat opere literare sau de artă.

5. acordarea permisiunii de ieşire din penitenciar: celor cu o conduită bună şi care prezintă

suficientă încredere că nu mai comit alte infracţiuni. Comisia prevăzută la art 14 acorda această

recompensa numai după o analiză temeinică.

O zi de permisiune= 24 ore.

Cheltuielile efectuate pe timpul permisiei sunt suportate de condamnat. Despre permisie

sunt informate organele de politite din raza localităţii unde se deplasează

condamnatul.Condamnatul este obligat să se prezinte la autorităţile locale sau poliţia locală, pt

confirmarea de prezenţe.

Sancţiuni

Sancţiunile disciplinare sunt aplicare pt abateri disciplinare. Dacă fapta constituie şi

infracţiune, se poate aplica în mod provizoriu şi o sancţiune disciplinară.

Abateri disciplinare:

-         foarte grave: încălcarea dispoziţiilor din art. 62 lit. a-e şi art 63 lit a-m din regulament.

-         grave: nerespectarea obligaţiilor din art. 62 lit f-j şi art. 63 lit n-t din regulament

-         uşoare: pe lângă dispoziţiile art 62 şi 63 (restul prevederilor), mai sunt: ascunderea

adevărului privind gradul de instruire şcolară şi profesională şi determinarea unui condamnat la

săvârşirea unei abateri disciplinare.

1. avertismentul: persona condamnată care săvârşeşte pt prima dată o abatere disciplinară.

2. suspendarea dreptului de participare la activităţile culturale şi sportive, pt cel mult o lună:

condamnaţilor care au săvârşit, pt prima dată, o abatere disciplinară gravă sau în mod repetat

abateri uşoare.

3. suspendarea dretului de a participa la muncă, pe maxim o lună: condamnaţilor din aceeaşi

categorie ca şi pt 2. şi celor care în procesul de munca au comis abateri privind procesul de

producţie, respectarea normelor de protecţie a muncii.

4. suspendarea dreptului de a cumpăra bunuri, pe o perioadă de cel mult 2 luni: nu se aplică

bunurilor necesare igienei individuale; se aplică persoanelor care au comis pt prima dată o

abatere disciplinară foarte gravă sau în mod repetat abateri grave sau uşoare.

5. suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult 3 luni: în acelesi situaţii ca la

pct 4.

6. izolarea pe maxim 10 zile: persoanelor care au comis abateri foarte grave, în mod repetat

abateri grave, celor violenţi şi agresivi, celor care atentează la siguranţă penitenciarului.

Nici o sancţiune disciplinară nu poate fi acordată decât în condiţiile regulamentului.

Sancţiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în cameră fără lumină naturală sau ventilaţie,

orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.

Este intezisa:

-         folosirea mijloacelor de imobilizare că sancţiune;

-         utilizarea forţei fizice ca sancţiune; forţa fizică poate fi folosită doar în caz de autoapărare,

evadare, rezistenta bazată pe o dispoziţie legală.

Declanşarea procedurii disciplinare:

-         făcută prin raport de incident, care e depus la şeful secţiei unde e ţinuta persoană privată

de libertate;

-         în cazul în care abaterea se săvârşeşte în perioada transferului dintre 2 penitenciare,

raportul de incident este întocmit de şeful escortei, care îl predă la penitenciarul de destinaţie.

Sancţiunea disciplinară: atribuţia comisiei de disciplină (art 73 din lege). Nici un alt

organ nu poate aplica o sancţiune disciplinară. Comisia dispune prin hotărâre scrisă, iar

sancţiunea este condemnata în registru.

Camerele destinate izolării beneficiază de lumină naturală, aerisire, încălzire, alimentare

cu apă. Izolarea se execută numai cu avizul medicului, condamnaţii aflaţi în executarea acestei

sancţiuni fiind examinaţi zilnic de medic. Izolarea poate fi întreruptă din motive de sănătate la

propunerea medicului. Pe perioada izolării condamnatul beneficiază de dreptul la petiţionare,

hrana, asistenta medicală, corespondenţă, plimabre. Fumatuleste permis doar la plimbare. Pe

perioada izolării se suspendă dreptul la vizită, de a primi bunuri, la cumpărături, cu excepţia

bunurilor de igienă personală.

Regimul de muncă

Munca condamnatului are ca premiza menţinerea şi creşterea capacităţii acestuia de a-şi

câştiga existenţa după liberare şi obţinerea de venituri pt îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere sau

desfăşurarea activităţilor în penitenciar.

Pentru folosirea la muncă se ţine seama de: calificarea, aptitudini, vârstă, stare de

sănătate. Munca poate fi desfăşurată la atelierele din locul de deţinere şi la agenţii economici –

persoane fizice sau persoane juridice.Munca este remunerata.

Munca în interesul locului de deţinere cuprinde:

* prepararea hranei;

* întreţinerea echipamentului;

* igiena penitenciarului;

* însoţirea persoanelor cu dizabilităţi.

Selecţionarea şi repartizarea sunt făcute în funcţie de regimul de executare la propunerea

unei comisii aflate sub conducerea directorului adjunct al penitenciarului. În măsura

posibilităţilor, condamnatului poate opta pt prestarea uneia sau alteia din munci. Munca se

desfăşoară în conformitate cu prevederile legale privind protecţia muncii. Remunerarea: pe bază

de tarife diferenţiate pe categorii de activitate. Veniturile obţinute de condamnat sunt repartizate

astfel:

            * 30% din venit: persoană condamnată poate folosi pe perioada condamnării 90%, iar

10% la momentul eliberării;

            * 70% din venit: revine ANP, constituind venit propriu.

Sumele cuvenite condamnatului sunt înscrise pe fişa să contabilă: ţinute în depozzite sau

conturi bancare purtătoare de dobândă. În cazul în care condamnatul a fost condamnat la plată de

daune, 50% din cei 30% cuveniţi pot fi folosiţi la achitarea acestora. Evidenţa muncii

prestate este ţinuta de personalul locului de deţinere.

Regimul de reeducare şi intervenţie psihosocială

Cuprinde:

1. adaptarea la condamnarea  privatoare de liberate;

2. instruirea şi formarea profesională;

3. asistenta socială;

4. asistenţă psihologică;

5. asistenta religioasă.

6. pregătirea pt leberare şi reinserţie socială.

Activitatea de desfăşoară în baza unui plan individual elaborat de comisia prevăzută la art

14. Activitatea se desfăşoară individual sau în grup, în spaţiile din interiorul său exteriorul

locului de deţinere. Condamnaţii primesc sub semnătură planul de intervenţie şi evaluare

educativă, care cuprinde: date biografice, date despre nivelul de instruire şcolară şi profesională,

date psihologice de interes general.

Activitatea de instruire şcolară la nivel primar, gimnazial, profesional, liceal se

desfăşoară în concordanţă cu normele din legea învăţământului. Pt analfabeţi se organizazeaza

cursuri în vederea promovării claselor I-IV. Personalul didactic este asigurat şi salarizat de

inspectorarul şcolar judeţean.

Condamnaţii pot urma, cu aprobarea directorului penitenciarului, cursuri universitare la

distanţă suportând cheluielile. Pot urma şi cursuri cu frecvenţa redusă cei din regimul deschis şi

semideschis.

În cazul în care condamnatul urma cursuri universitare la momentul intrării în

penitenciar, poate continua doar în formă ID. În penitenciare se organizează cursuri de calificare

sau recalificare în diferite meserii. Cursurile se organizează cu sprijinul ministerului muncii,

educaţiei, etc. De asemenea, pot fi încheiate contracte cu agenţii economici prin care

aceştia să ajute la calificarea condamnaţilor la locul de muncă.

Asistenta religioasă

Condamnaţii au dreptul la asistenta religioasă, dreptul fiindu-le recunoscut şi neîngrădit.

Reprezentaţii cultelor religioase pot desfăşura servicii religioase şi pot vizita condamnaţii în

timpul programului de vizită. Condamnaţii pot primi, păstra, utiliza obiecte de cult şi publicaţii

cu caracter religios. 

Liberarea condiţionată

Persoana stăruitoare, care dă dovezi temeinice de îndreptare, poate di eliberată

condiţionat (înaintea executării în întregime a pedepsei). Nu e un drept al condamnatului, ci o

vocaţie/posibilitate. Dacă ar fi considerat un drept, ar reprezenta nesocotirea autorităţii de lucru

judecat a hotărârii definitive de condamnare.

Art 76 din lege: pedeapsa considerată ca executată pe baza muncii prestate, instruirii

şcolare, formare profesională, se calculează:

· în cazul în care se prestează o muncă remunerată (art 59,al1 şi al2) se pot considera 5 zile

executate pt 4 zile muncite pt majori şi 3 zile executate pt 2 zile muncite pt minori;

· în cazul muncii neremunerate (art 59, al1 şi 2), se pot considera 4 zile executate pt 3 zile

muncite la majori şi 2 zile executate pt 1 zi muncita pt minori;

· în cazul în care munca e prestata noaptea (art 59, al4) se pot considera 3 zile executate pt

2 nopţi muncite.

Regula zile muncite-zile executate este valabilă doar pt liberă condiţionată. Când liberare

condiţionată este revocata, nu vor fi scăzute din pedeapsa zilele muncite.

În cazul instruirii profesionale sau participării la cursuri de calificare, bonificaţia este de

30 zile executate pt absolvirea unui semestru şcolar, 15 zile executate pt absolvirea unui curs de

calificare/recalificare. În cazul elaborării unei invenţii brevetate, inovaţii sau lucrări ştiinţifice se

consideră 3 zile executate pt 2 muncite.

Procedura liberării considerente:

Comisia (de la art 14) – cu participarea judecătorului delegat pt executarea pedepselor şi

a şefului biroului de evidentă a deţinuţilor, este obligatoriu să analizeze săptămânal dosarele

individuale ale condamnaţilor care întrunesc condiţiile necesare. Judecător delegat pt executarea

pedepselor este preşedintele comisiei, iar şeful biroului are rol de secretar.

 Analiza dosarului se face în prezenţa condamnatului. După analiza, Comisia

întocmeşte un proces-verbal motivat care cuprinde menţiunile necesare liberării

condiţionate. Procesul-verbal de admitere se înaintează judecătoriei din circumscripţia căreia se

afla penitenciarul.

Procesul verbal de respingere se comunică condamnatului, aducadu-i-se la cunoştinţă

termenul de reexaminare a situaţiei sale (nu mai mare de 1 an) şi că are dreptul de a se adresa

personal instanţei cu cererea de liberă condiţionată.

În cazul în care condamnatul sesizează instanţă cu cererea de liberare condiţionată,

Comisia va trimite şi proces-verbat pt că instanţă să ţină cont de menţiunile din acesta. În

vederea soluţionării cererii de liberare condiţionată, instanţă poate solicita şi consulta şi dosarul

individual.

Punerea în libertate

Depinde de directorul penitenciarului la expirarea pedepsei, termenul hotărât de instanţă

(în cazul liberării condiţionate) şi la orice altă dată decisă de organele judiciare.

Cu ocazia liberării, condamnatului i se înmânează biletul de liberare, documentele

personale, iar la cerere, fotocopii de pe dosarul individual. I se restituie toate sumele de bani şi

bunurile care îi aparţin.

În cazul în care condamnatul nu are bani, contravaloarea transportului până la domiciliu

se asigura de penitenciar la nivel minimal CFR. Dacă nu are îmbrăcăminte de sezon i se asigura,

din fondurile penitenciarului, ţinută civilă şi hrana rece până la ajungerea la domiciliu.

Pt străini sau apatrizi, transportul este asigurat până la sediul reprezentatelor lui

diplomatice sau consulare dinRomania. Când cel pus în libertate e bolnav, i se asigura, de

administraţia locului de deţinere, internarea intrun spital civil. Punerea în libertate se

consemnează într-un registru.

În conformitate cu art 200 din Regulament, pt prevenirea unor situaţii de risc, ridicarea

unor obiecte a căror deţinere e interzisă se efectuează percheziţie. Percheziţia se realizează de

persoane de acelaşi sex şi cu condiţia să i se nu lezeze demnitatea.

În cazul percheziţiei corporale amănunţite, se interzice descoperirea de obiecte interzise

prin efectuarea de exerciţii fizice. Percheziţia asupra cavităţilor corporale ale condamnatului

poate fi realizată doar de cadre medicale.

Bibliografie:

· I. Oancea, Drept execuţional penal, Editura ALL Beck, 1998

· Gh. Antoniu, Executarea sancţiunilor penale în Explicaţii teoretice ale Codului

de procedură penală, Editura Academiei, 1976

· C. Bulai, Drept penal-Partea generală, Universitatea București, 1987

· I. Fodor, Închisoarea în explicații teoretice ale Codului Penal Român, Vol II, Academiei,

București, 1970

· Al. Boroi, Ștefania Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Ilie Măgureanu, Drept penal,

Editura ALL Beck