Curs 2 Istoricul UE

In 1848 anul revolutiilor , conceptul de state unite ale Europei a fost enuntat de catre scriitorul Victor Hugo . Intre cele doua razboaie mondiale, ideea de unificare a Europei a fost promovata de catre miscarea pan-europeana . Dupa razboi acest proces a fost sprijinit foarte mult de planul Marshall -1957.

Planul Marshall consta in acordarea de fonduri banesti guvernelor din europa centrala in principal pt a opri extinderea comunismului. In anul 1946 fostul prim-ministru britanic Winston Churchil a afirmat ca unificarea Europei trebuie sa se realizeze din punct de vedere economic si politic . Primul pas concret in directia integrarii europene a fost planul Shuman 9 mai 1950. Paternitatea ii apartine lui jan mone nu lui shuman . 1951 primul tratat semnat la PARIS , CECO- comunitatea europeana a carbunelui si otelului.(50ani)

- Acest tratat a creat principalele institiutii comunitare adica adunarea parlamentara in prezent parlamentul european , comisia europeana si curtea de justitie a comunitatiiloor europene .

- 6 state : Italia , Franta , Olanda , Belgia , Germania , Luxemburg 1957 Roma , 2 tratate CEE(comunitatile economice europene )acopera toate sectoarele econom CEEA ( comunitatii europene a energiei atomice ) folosirea energiei nucleara in scopuri civile Valuri de integrari(extindere) :

I. 1973 + M. Britanie , Irlanda , Danemarca 1975 + Norvegia

II. 1979 + Grecia (INCEPERE 1982) III. 1985 + Spania , Portugalia au aderat si la NATO(incem 1986) IV. 1995 + Finlanda , Austria , Suedia V. 2004 + Ungaria , Polonia , Cehia , Slovacia, Slovenia, Lituania,Letonia, Estonia, Malta,

Cipru VI. 2007 + Romania, Bulgaria VII. 1 aprilie 2013 croatia

Tratatul de la Maastrich(in vigoare 1993) 1992 Maastrich este numit si tratatul UE , conform acestuia UE are trei piloni : 1. CECO,CEE + CEEA 2. Politica externa si de securitate comuna ( PESC ) 3. Cooperarea in domeniul justitiei , politicii si afacerilor interne.(JHA) - a mai aparut conceptul de cetatenie europeana , aceasta nu elimina cetatenia nationala . - confera urmatoarele drepturi : dr la libera circulatie si de sedere in oricare stat ue , dr la munca (in marea britanie nu e valabil ), dr de a alege parlamentari europeni in orice alt stat european , dr de a alege si de a fi ales la alegerile locale in orice stat european , dr la protectie diplomatica din partea oricarui stat comunitar atunci cand te afli in afara spatiului european .

Curs 3

O alta prevedere a tratului de la Maastrich era introducerea unei monede europene in

prezent euro ( 1 ian 1999 ) . Aderarea la euro era permisa statelor care indeplineau anumite

criterii economice si financiare . Concomitent cu euro s-a prevazut infiintarea unei banci

central europene care avea sa tipareasca moneda , aceasta avand sediul la Frankfurt.

M. Britanie si Danemarca au exprimat rezerve referitoare la acest aspect si drept urmare si-au

pastrat monedele .

1997 TRATATUL DE LA AMSTERDAM

Semnat in 97 si a intrat in vigoare in 99.

Principala prevedre a tratului de la Amsterdam era incorporarea in ordinea juridica

comunitara a prevederilor CEDO (Conventia Europeana a Drepturilor Oamenilor ) , ca

rezultat a acestei incorporari si cazurile nerespectand drepturile omului urmau sa fie aduse in

instanta comunitara.

CEDO nu a fost si nu este nici acum instanta comunitara .

CEDO interzice orice discriminare pe baza de nationalitate sau origine etnica , rasa , religie ,

apartanenta politica , sex sau orientare sexuala .

2001 TRATATUL DE LA NISA 2003

Principala prevedere era inceperea extinderii UE spre est , spre fostele state comuniste

.Aderarea acestor state a fost intarziata de criterii de ordin economic , iar in cazul republicilor

baltice datorita opozitiei Rusiei .

Semnat in 2007 TRATATUL DE LA LISABONA in vigoare din 2009

Irlanda a facut referendum popular pentru el . in rest vot parlamentar .

Se refera la :

1. Pentru prima data UE are personalitate juridica 2. Reducerea numarului de comisari comunitari de la 18 incepand cu ciclul electoral

2014-2019.

3. Introducerea functiiei de presedinte a consilului eurpean ales pe 2 ani si jumatate de mandat care poate fi reinoit .

4. Crearea unei functii de inalt reprezentant al UE pentru PESC . acest Inalt functionar are in subordinea sa serviciul european de actiune externa .

5. Creare serviciului european de actiune externa(ministerul de actiune europen) , acest serviciu nu elimina diplomatiile nationale, ci are rol de a pune in aplicare politica

externa si securitatea comuna

6. Introducerea procedurii de consultare cu parlamentele nationale . 7. Modificarea majoritatilor cerute in cadrul votului .

Izoarele Dreptului Comunitar

1. Dreptul comunitar primar ( Izvoarele comunitare ) 2. Dreptul comunitar derivat 3. Dreptul complementar 4. Principiile generale ale dreptului 5. Tratatele si conventiile internationale

1 Dreptul comunitar primar In aceasta categorie avem atat tratatele comunitare cat si tratatele de aderare a noi state

membre. Toate aceste tratate au o structura standard alcatuita din 4 parti .

prima parte clauzele introductive sau preambul . in preambul avem contextul de aplicare al tratatului .

a doua parte sunt clauzele constitutionale a treia parte sunt clauzle materiale se refera la politicile comunitare a patra parte clauzele finale in care se specifica modul in care intra in viguare tratatul

si momentul de intrare in viguare

.

2 Dreptul comunitar derivat

Avem 5 categorii de acte comunitare:

Regulamentul, Directiva , Decizia, Recomandarea ,Aviziul .

Primele 3 au caracter obligatoriu iar celelalte teoretic nu au caracter obligatoriu .

REGULAMENTUL este actul comunitar cu cel mai mare grad de abstractizare si

generalizare . El este adresat tuturor statelor europene . este direct aplicabil . regulamentul

este obligatoriu in intregul lui ,adica atat in ceea ce priveste scopul cat si mijloacele de

atingere al scopului . ca urmare el nu poate fi transpus in masuri legislative nationale .

DIRECTIVA se adreseaza de obicei unui anumit stat sau unor anumite state . ea este

obligatorie numai in ceea ce priveste scopul ce trebuie atins. Mijloacele de atingere a scopului

sunt in sarcina autoritatilor nationale . acestea inseamna ca prevederile directivei pot fi

transpuse in masuri legislative nationale . la fel ca si in cazul regulamentului prevederile

directivei pot fi invocate in fata instantelor nationale .

DECIZIA Are un grad mai redus de generalitate adresandu-se unor intreprinderi sau asociatii

de intreprinderi, la fel ca si regulamentul si directiva si decizia este obligatorie in totalitatea ei.

Cursul 4 3. Dreptul complementar aveau urm categorii de acte 1 regulamentele de ordine interioara ale inst comunitare 2 acordurile de cooperare interinstutionala 3 declaratiile din cadrul reuniunilor consililului european sau consiliul UE . 4. Principiile generale ale dreptului intern si extern principiul bunei credinte principiul cooperarii loiale p certitudinii juridice p egalitatii p neamestecului in treburile interne . 5. Tratatele si conventiile internationale a)Tratatele si conventiile semnate de catre UE cu statele terte sau cu organizatii internationale b)Tratatele economice incheiate intre UE si alte state terte sau org internationale c)Tratatele incheiate de un stat membru cu state terte sau cu org internationale

Institutiile Uniunii Europene 1. Parlamentul European (P.E.) a fost creat prin tratatul CECO din 1952 cand purta den de Adunarea Parlamentara . La inceput PE era alc. Din reprezentati ai parlamentelor nationale . Primele alegeri directe pentru parlamentul euripean au avut loc in 1979 si de atunci mandatul parlamentului este de 5 ani ( ca si al comisiei ) . Alegerile pentru PE sunt reglementate de legislatia nationala a fiecarui stat membru , functia de parlamentar european este incompatibila cu orice alta functie publica pe plan comunitar . Cumulul functiei de parlamentar eurpean cu cea de parlamentar national este interzisa expres numai de catre legislatia Germana . PE lucreaza 11 luni pe an , singura luna de concedii este AUGUST. In fiecare luna 3 sapt se lucreaza in comisii si una in plen .Lucrarilor comisiilor se desfasoara la Bruxuelles , iar sedintele in plen la strasburg in alsacia langa granita cu Germania . PE are in prezent 736 de membri dintre care cei mai multi are Germania 96 si cu mai putini Malta . Romania are 33 . PE nu este organizat pe grupuri nationale ci pe grupuri ideologice sau familii politice . In prezent in PE sunt 10 grupuri parlamentare si parlmentarii independenti sau neafiliati . Primul grup este partidul popular european democratii europeni PPE-DE acesta cuprinde partidele de dreapta din europa (conservatoare ) . Al doilea partid este Partidul Socialist European cuprinde part de stanga . Al treilea grup ALDE alianta liberarilor si democratilor pt europa , cuprinde partidele de orientare liberala. Al patrulea grupa alianta ecologistilor verzilor . Al cincilea grup partidele eurosceptice , deputati neafiliati sau independentri dpdv teoretic , nu apartin nicunuia dintrecele 10 grupuri , dar dpdv practic ei sustin activitatea acelor grupuri parlamentare .

Legislatia statelor membre nu interzic deobicei cumulu functiei parlamentar european cu cea de parlament international .Singurul stat care interzice expres acest lucru este Germania.Functia de parlamentar european este incompatibil cu orice alta functie pe plan european. Parlamentul European isi desfaoara activitarea 11 luni pe an.Luna concediu=august. Lucrarile PE se desfasoara la Bruxelles unde se lucreaza pe comisii si la Strsburg unde au loc sedintele in plan. Lunar PE lucreaza 3 sapt in comiisi si 1 sapt in plan Parlamentul European este condus de prededinte,vicepresedintye si chestori.Presedintele parlamentului european este ales pe un mandat de 2 ani jumate ,mandat care poate fi reinoit PE este condus : Presedintele PE are urm competente :

- Deschide , inchide si suspenda lucrarile parlamentului - Hotaraste asupra admisibilitatilor amendamentelor - Acorda cuvantulparlamentarilor si stabileste si durata discursului - De a asigura respectarea regulilor de procedura - Reprez PE in relatiile externe si in relatiile cu alte inst. Comunitare

Vicepresedintii in nr de 14 nu au atributii bine definite acestea fiind stabilite de catre presedintele parlamentului . Chestorii in nr de 5 au atributii administrative si disciplinare .Sunt alesi tot pe o perioada de 2ani jumate mandat care poate fi reinoit. Pe langa cei enumerati mai sus parlamentul mai este condus de catre Birou ,CONFERINTA PRESEDINTILOR SI CONFERINTA PRESEDINTILOR DE COMISIE. Biroul este alcatuit din presedinte si viceprisedintii,chestorii avand un rol administrativ Conferinta presedintilor alcatuita din prededintele UE impreuna cu presedintele comisiei politice.Uneori Presednitele parlamentului poate invita si pe deputatii neafiliati dar acestia au un rol consultativ. Conferinta presedintilor de comisie alcatuita dim presedintii comisiilor permanete si cei ai comisilor speciale. PE are 3feluri de comisii :cele permanete cele speciale sui cele de ancheta. Comisiile permanente se ocupa de gestionarea unui domeniu concret de activitate .(justitie ,finante etc) In cadrul acestor comisii permanete nr membrilor(20) se stabileste conform reprez politice de la niv intregului PE Comisiile speciale se creeaza pt o perioada de cel mult un an . Comisiile de ancheta care se ocupa de analizarea acuzatiilor aduse unor oficiali comunitari .In anumite conditii aceste comisii de ancheta pot analiza si activitatea admin a unui stat membru .Activ comisiei de ancheta se finaliseaza cu redactarea unui raport ,raport unde se formuleaza anumite redactori.Activitatea unei comisii de ancheta dureaza 12 luni maxim ,mandat care poate fi prelungit de cel mult 2 ori(de fiecare data 3 luni)

Curs 6

Comisia Europeana La fel ca PE a fost creat prin Tratatele Ceco cand purta denumirea de inalta autoritate .

Din punct de vedere practic se poate spune ca comisia este executivul sau guvernul comunitar

.

In prezent comisia este alc din 27 membri adica cate unul din fiecare stat membru . Statul

care detine functia de predinte al comisiei nu dispune de un post de comisar .

Incepand cu 2014 , comisia va avea 18 membri.

Functia de comisar comunitar este incompatibila cu orice alta functie publica pe plan

comunitar .

Mandatul unui comisar comunitar , la fel ca si al unui comisar european este de 5 ani, prin

deces prin ivirea incompatibilitati , prin demisie sau demitere .

In cazul in care mandatul comisarului inceteaza inainte de termen , statul respectiv

desemneaza un alt comisar care va exercita mandatul pentru intervalul de timp ramas.

Numirea comisiei presupune o procedura alc din mai multe etape :

1.este numit presedintele comisiei de catre consiului european dupa consultari cu guvernele

statelor membre

2. ulterior , presedintele comisiei isi numeste comisarii dupa consultari cu guvernele statelor

membre

3.intreaga comisie, dupa audierile candidatilor , este votata in bloc de PE . Comisia este

sprijinita de un aparat administrativ alc din 25000 pers.

Birocratia comunitara este impartita in directii generale si servicii. Dintre directiile generale

cele mai importante sunt oficiul de lupta antifrauda (OLAF) ,iar dintre servicii :serviciul

juridic.

Comisia la fel ca si un guvern national are cate o sedinta ordinara pe saptamana. Fiecare

sedinta a comisiei se desf pe baza unui ordin de zi , intocmita de catre serviciul juridic si

cabinetele comisariilor .

Fiecare punct de pe ordinea de zi este infatisat de catre comisarul de resort.In ceea ce priveste

votarea , regula este aceea a unanimitatii , daca unanimitatea nu poate fi atinsa se aplica

regula majoritatii .

Comisia europeana, fiind un organism colegial i se aplica principiul raspunderii

/responsabilitatii colective .

Comisia europeana are urmatoarele competente / atributii :

1.competenta legislativa ( cele 3 proceduri ca in cazul parlamentului )

2.executia bugetara coopereaza cu autoritatiile nationale si cele locale 3.atributia in domeniul relatiilor externe .

Comisia europeana , la fel ca si un guvern national incheie tratate internationale cu state terte

sau cu organizatii internationale.

Curs 8 Consiliul UE (Consiliul de ministri) Aceasta institutie comunitara a fost create in 1965 cand purta denumirea de consiliul de ministri. Ulterior prin tratatul de la Maastricht denumirea de Consiliul de Ministri s-a transformat in Consiliul UE. Denumire de Consiliu a fost spusa la Lisabona. Consiliul UE nu trebuie confundat cu Consiliul European. Intre aceste 2 instirutii exista 2 mari diferente : 1.spre deosebire de Consiliul Simplu care a fost prevazut in tratatele comunitare, consiliul European a aparut din practica sefilor de state si de guverne. 2.Consiliul simplu este alcatuit din ministry de externe si de exort/RESORT, iar consiliul European e alcatuit din sefi de stat si de guvern.

Consiliul UE este alcatuit intotdeaunca din ministri de externe impreuna cu ministri de specialitati pe domenii . Consiliul European functioneaza in 10 configuratii: 1. Consiliul pentru afaceri generale 2. Consiliul pentru afaceri externe 3. Justitie si afaceri interne 4. Afaceri economice si financiare 5. Munca, sanatate si protective sociala 6. Concurenta, cercetare stiintifica si protectia consumatorului 7. Transporturi, telecomunicatii si energie 8. Agricultura si pescuit 9. Mediu 10. Educatie, tineret, cultura La lucrarile acestor consilii participa atat ministrii de externe cat si ministrii pe fiecare domeniu. La lucrarile consiliului pentru afaceri externe participa in mod obligatoriu inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate comunaerna(PESC) In cazul in care nu pot participa ministrii, guvernul statului respective poate imputernici alti oficiali sa negocieze in numele statului. Consiliul UE este sprijinit in activitatea sa de catre comitetul reprezentantilor permanenti.(CRP) Reprezentantul permanent al fiecarui stat asigura reprezentarea intereselor tarii sale in fata consiliului si a altor institutii comunitare. Reprezentanta permanenta este asimilata unei ambasade, iar reprezentantul permanent este asimilat unui ambassador. Consiliul UE are urmatoarele competente: 1. Legislativa in acest sens consiliul coopereaza cu parlamentul si comisia 2. Conducerea politicii externe si de securitate comuna. Aceasta este realizata de catre inaltul reprezentant pentru PESC care are in subordinea sa serviciul European de actiune externa. 3. Facilitatea cooperarii intre statele member in domeniul justitiei, politiei si afacerilor interne. In acest scopau fost create 2 institutii (structuri) Europol si Eurojust cu sediul la Haga. 4. Incheierea de tratate international care in prealabil au fost negociate de catre comisie. 5. Consiliul are cuvantul hotarator in ceea ce priveste aderarea de noi state membre sau in ceea ce proveste retregerea unor state din UE. Consiliul European Aceasta denumire a aparut pentru prima data in 1974 si a consacrat o practica a sefilor de state si de guvern. Pana la acel moment reuniunile sefilor de state si de guverne nu aveau un character regulat si erau mai mult informale. In present Consiliul European se reuneste de 4 ori pe an. Presedentia Cosiliului European este asigurata prin rotatie de fiecare stat membru pe o durata de 6 luni. Din Consiliul European fac parte pe langa sefii de state si guverne si presedintele comisiei, inaltul reprezentant pentru PESC precum si presedintele Consiliului European. Aceasta functie a fost introdusa prin tratatul de la Lisabona. Mandatul de presedinte al consiliului European este de 2,5 ani, mandate care poate fi reinnoit o singura data. Consiliul European are urmatoarele atributii: 1. Definirea noilor domenii ale actiunii comunitare 2. Propunerea unei personae pentru functia de presedinte al Comisiei Europene 3. Propunerea unui nume pentru functia de inalt reprezentant pentru politica externa si de securitate. 4. Atributia in domeniul bugetare in acest scop cooperand cu parlamentul.

CURS 9 JURISDICTIA COMUNITARA Este alcatuita din 3 instante: 1. Curtea de justitie a UE 2. Tribunalul de prima instant 3. Tribunalul functiei publice Curtea de justitie este considerate superioara ca forta celorlalte 2 instante ca dovada al acestui fapt este ca deciziile lor pot fi atacate la curtea de justitie. Cele 2 tribunaluri au fost create pentru a degreva actiunile curtii. CURTEA DE JUSTITIE Curtea a fost create printratatul CECO din 1951(DENUMIRE LISABONA). In present ea este alcatuita din 27 de judecatori si 8 avocati generali pe un mandata de 6 ani, mandate care poate fi reinnoit(MAX2). Avocatii generali au ca rol principal formularea de concluzii la cazurile aduse in fatacurtii. Avocatii si judecatorii sunt propusi de guvernele statelor membre, dintre juristi cu o mare experienta profesionala din statele de origine. Curtea de justitie fiind in 4 configuratii: 1. Plen(TOTI) 2. Marea Camera(>=50) 3. In comisia de 5 4. In comisia de 3 Un judecator poate face parte concomitant atat din comisia de 3 cat si de 5. Camerele de 3 si 5 judec au caracter permanent iar presedintii lor sunt numiti ,de catre presedintele curtii de justitie . Camera de 3 judecatori mandat 1 an . Camera de 5 judecatori mandat 3 ani . Curtea este condusa de catre un presedinte ales de catre colegii lui pentru un mandate de 3 ani, care poate fi reinnoit. Numirea lor se face de catre presedintele curtii. Tot el numeste si prim-avocatul general in actiunea curtii pe langa judecatori si avocati mai sunt implicate grefierii si referentii. Grefierii personal auxiliary care se ocupa cu documentele. Referentiarii specialist pe care judecatorii ii instruiesc. Procedura in fata curtii de justitie presupune 2 faze: scrisa(obligatoriu) si orala (neobligatoriu). Faza scrisa demareaza printr-o cerere inaintata de catre reclamant si care este inregistrata la grefa curtii. Cererea este comunicata partii adverse, care trebuie sa faca o intampinare in cel mult o luna. Dupa aceea reclamantul poate face o duplicate si paratul o replica. Dupa primirea cererii presedintele curtii stabileste primul termen sip e judecatorul raportorcare va analiza cazul. Activitatea acestui judecator raportor se materializeaza printr-un raport in care se incheie faza scrisa si se stabileste daca se trece la faza orala. In faza orala au loc pledoariile avocatilor. Dupa incheierea pledoariilor avocatilor au loc concluziile avocatului general urmate de deliberare. In urma deliberarii se pronunta decizia care se ia in unanimitate sau cu majoritate. Chiar si in cazul in care decizia se ia cu majoritate este interzisa publicarea deciziei minoritare. Limba in care se desfasoara procedura: franceza, engleza, germana. Curtea de justitie analizeaza 4 tipuri de actiuni: 1. Actiunea in anulare este ceruta anularea unui act elaborate de catre o institutie comunitara, persoana care cere anularea actului considera ca actul este illegal sau ii prejudiciaza interesele. Daca actul este declarant illegal de catre curte el va fi lipsit de orice effect juridic.

2. Actiunea in carenta (lipsa) presupune o inactiune sau inactivitate din partea institutiilor comunitare. Aceasta poate produce unele prejudicii. Partea care se considera prejudiciata poate inainta actiunea in fata curtii. Curtea pune in vederea reclamantului ca intai sa se adreseze institutiei comunitare respective, iar daca aceasta institutie tot nu actioneaza, persoana respectica poate sa se adreseze curtii. 3. Actiunea pentru nerespectarea dreputului comunitar de catre stat presupune mai multe faze: a) Comisia Europeana atrage atentia statului respective asupra faptului ca incalca prevederile dreptului comunitar, stabilind si un termen pana la care statul poate raspunde acuzatiilor aduse b) Daca statul nu raspunde sesizari comisiei sau continua cu incalcarile, comisia stabileste un termen pana la care statul trebuie sa inceteze cu incalcarea. c) Comisia pune in vedere statului respective ca va inainta impotriva sa o actiune in fata curtii. d) Curtea de justitie judeca cazul si condamna statul respective la plata unei sume de bani. 4. Actiunea de interpretare(recursul prejudiciar) In acest caz, o instant nationala din spatial comunitar poate solicita curtii de justitie sa formulize o opinie referitoare la o problema de drept comunitar care a aparut intr-un caz adus in fata instantei respective. Hotararea curtii este obligatory pentru orice instant nationala care analizeaza un caz similar. TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA La fel ca si curte de justitie are 27 de judecatori ,dar nu mai exista avocatii generali si judecatorii sunt numiti pe o perioada de 6 ani ,mandat care poate fi reinnoit Spre deosebire de curtea de justite tribunalul poate judeca si in complet unic .

Curs 10

CURTEA DE CONTURI

Aceasta reprezinta institutia comunitara care are ca principal atributie supravegherea

bugetului UE. La fel ca si celelalte institutii comunitare ea este alcatuita din 27 de reprezentanti. Ei sunt

numiti pentru o perioada de 6 ani , mandate care poate fi reinnoit.

Membrii curtii de conturi trebuie sa fi activat inainte in institutii similar din statele lor de

origine si sa aibao buna reputatie profesionala si morala.

Membrii curtuii de conturi isi aleg dintre ei un presedinte pentru o perioada de 3 ani,

mandate care poate fi reinnoit. Membrilor curtii de conturi le este interzisa oricare alta functie

publica si oricare functie remunerate in afara functiei de baza.

Spre deosebire de Tribunalul de prima instant si de curtea de justitie, Curtea de Conturi nu

are atributii jurisdictionale. Aceasta isi desfasoara activitatea in 5 camere specializate

precum si un grup central de analiza.

Atributii:

1.Control al executiei bugetar. Anual curtea de conturi verifica modalitatea de efectuare a

cheltuielilor bugetului comunitar si acorda descarcarea de gestiune.

2.Efectuarea unor sinteze si analize

3.Cooperarea cu autoritatile similar ale statelor membre

Mediatorul European ombudsman - avocatul poporului

Rolul mediatorului European este Acela de a apara interesele cetatenilor in fata institutiei

comunitare.

Rolul mediatotului European este Acela de a apara cetatenii in fata cazurilor de rea

administrarea. Acesta nu are competente de a investiga cazurile de rea administrare omise de

administratiile nationale.

Mediatorul European este ales de catre Parlamentul European pentru o perioada de 5 ani.

Se poate spune ca alegerea lui este puternic influentata de factorul politic. Aceasta datorata

faptului ca trebuie sa fie propus de catre cel putin 30 de parlamentari adica de cel putin 2

state comunitare.

Mediatorul European poate primi plangeri de la cetateni comunitari asupra unor fapte de

proasta administrare comise in trecut. Plangerea poate fi introdusa in termen de cel mult 3

ani de la data comiterii faptei respective.

Mediatorul European dupa ce primeste plangerea comunica persoanei respective sa se

adreseze intai institutiei comunitare respective. In cazul in care institutia comunitara nu

raspunde sau da un raspuns nesatisfacator mediatorul European va decide daca da sau nu curs

cererii cetateanului respectiv.

Dupa inceputul actiunii propriu-zise mediatorul comunica institutiei comunitare respective

faptul ca a fost introdusa o actiunii impotriva sa, aceasta avand 3 luni la dispozitie pentru a-

si comunica punctual de vedere.

Mediatorul European poate demara si o ancheta din oficiu si poate cere lamuriri suplimentare

altor institutii comunitare sau nationale.

Toate acestea se finalizeaza printr-un raport inaintat parlamentului European si

institutiei comunitare europene.