Drept Civil , Licenta - Iulie 2010 - Grila Cu Raspunsuri Si Bibliografia Completa

639
DREPT CIVIL-2010, Licenta iulie 2010 1. Ce fel de conditie este capacitatea de a incheia actul juridic civil ? a. de fond; b. de forma; c. speciala ANS:A 2. Ce este eroarea, ca viciu de consimtamant ? a. inducerea in eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic; b. falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic; c. disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. ANS:B 3. Ce cerinte trebuie sa indeplineasca consimtamantul pentru a fi valabil? a. sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu; b. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; c. sa nu fie exteriorizat. ANS:B 4. Care din situatiile de mai jos constituie viciu de consimtamant? a. eroarea indiferenta; b. dolul secundar (incident); c. violenta. ANS:C 5. In ce caz falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage nulitatea relativa a acestuia? a. in cazul in care priveste calitatile substantiale ale obiectului acelui act juridic; b. in cazul in care priveste natura actului juridic; c. in cazul in care priveste identitatea fizica a obiectului acelui act juridic. ANS:A 6. Despre ce fel de eroare este vorba atunci cand falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se incheie? a. error in negotio; b. error in corpore; c. error in substantiam. ANS:A 1

description

grila cu raspunsuri si bibliografia indicata, pe capitole

Transcript of Drept Civil , Licenta - Iulie 2010 - Grila Cu Raspunsuri Si Bibliografia Completa

DREPT CIVIL-2010, Licenta iulie 20101. Ce fel de conditie este capacitatea de a incheia actul juridic civil ? a. de fond; b. de forma; c. speciala ANS:A 2. Ce este eroarea, ca viciu de consimtamant ? a. inducerea in eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic; b. falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic; c. disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. ANS:B 3. Ce cerinte trebuie sa indeplineasca consimtamantul pentru a fi valabil? a. sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu; b. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice; c. sa nu fie exteriorizat. ANS:B 4. Care din situatiile de mai jos constituie viciu de consimtamant? a. eroarea indiferenta; b. dolul secundar (incident); c. violenta. ANS:C 5. In ce caz falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage nulitatea relativa a acestuia? a. in cazul in care priveste calitatile substantiale ale obiectului acelui act juridic; b. in cazul in care priveste natura actului juridic; c. in cazul in care priveste identitatea fizica a obiectului acelui act juridic. ANS:A 6. Despre ce fel de eroare este vorba atunci cand falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se incheie? a. error in negotio; b. error in corpore; c. error in substantiam. ANS:A 7. In ce caz violenta constituie viciu de consimtamant ? a. atunci cand amenintarea nu este justa; b. cand provine numai de la o persoana cu care s-a contractat; c. cand este indiferenta. ANS:A 8. Care din actele juridice civile de mai jos pot fi anulate pentru leziune? a. actele de dispozitie; b. actele incheiate de minorul cu varsta intre 14-18 ani, singur, ocrotitorului

1

legal;fara incuviintarea c. actele incheiate de minorii cu varste sub 14 ani, personal si nu prin reprezentant ANS:B 9. In structura carui viciu de consimtamant nu exista un element obiectiv ? a. erorii; b. dolului; c. violentei. ANS:A 10. Ce efecte genereaza, ca regula, viciile de consimtamant? a. atrag nulitatea absoluta; b. atrag nulitatea relativa; c. atrag nulitatea absoluta, in cazul actelor unilaterale ANS:B 11. Ce conditii trebuie sa indeplineasca dolul, pentru a fi viciu de consimtamant ? a. sa fie determinant pentru incheierea actului juridic; b. sa nu fie injust; c. sa nu provina de la cealalta parte. ANS:A 12. Ce conditii trebuie intrunite pentru anularea actului juridic pe motiv de leziune? a. sa nu fie o consecinta directa a actului respectiv; b. sa existe in raport cu momentul incheierii actului; c. disproportia de valoare intre contraprestatii sa nu fie considerabila. ANS:B 13. Care este domeniul de aplicare al leziunii in actele juridice? a. priveste actele incheiate de minorii sub 14 ani; b. nu priveste actele juridice de administrare; c. priveste actele juridice care sunt lezionare pentru minor. ANS:C 14. In ce situatie cauza actului juridic civil este falsa? a. daca exista eroare asupra motivului determinant (scopului mediat); b. daca lipseste scopul imediat intr-un act juridic nenumit; c. in cazul lipsei discernamantului. ANS:A 15. In ce consta scopul mediat ? a. in prefigurarea mentala a contraprestatiei, in contractele sinalagmatice; b. in prefigurarea remiterii lucrului in actele reale; c. in motivul determinant al incheierii unui act juridic civil ANS:C 16. Care sunt caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem? a. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic; b. consta, in toate cazurile, in intocmirea unui inscris autentic; c. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea absoluta a actului juridic. ANS:C 17. In cazul caror acte juridice civile este ceruta forma ad validitatem?

2

a. contractul de locatiune b. contractul de inchiriere a locuintei; c. contractul de donatie ANS:C 18. Care sunt caracterele juridice ale formei ad probationem? a. presupune intocmirea unui inscris autentic; b. este ceruta, printre altele, in cazul contractului de asigurare; c. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic. ANS:B 19. Ce fel de conditie (ca modalitate a actului juridic) este aceea a carei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din parti ? a. mixta; b. potestativa simpla; c. pur potestativa. ANS:C 20. In ce caz poate aparea o exceptie de la principiul pacta sunt servanda? a. in cazul tacitei relocatiuni; b. in cazul incetarii mandatului din cauza falimentului mandatarului; c. in cazul actelor juridice colective. ANS:B 21. Ce acte juridice sunt incluse categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral ? a. revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar; b. revocarea marturisirii pentru eroare de drept; c. incetarea depozitului la cererea deponentului. ANS:A 22. Ce persoane fac parte din categoria avanzilor-cauza ? a. reprezentantii conventionali ai partilor; b. toti cei care, ulterior incheierii actului juridic, au contractat cu partile acestui; c. succesorii cu titlu universal ai partilor ANS:C 23. Prin ce se deosebeste caducitatea de nulitatea actului juridic civil? a. efectele caducitatii nu retroactiveaza b. presupune o cauza de nevalabilitate contemporana incheierii actului juridic c. este o sanctiune ce se aplica in materia liberalitatilor ANS:A 24. Ce cauze atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil? a. lipsa discernamantului persoanei fizice la incheierea actului b. nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice c. violenta ANS:B 25. Ce cauze atrag nulitatea relativa a actului juridic civil? a. nevalabilitatea obiectului actului juridic b. lipsa consimtamantului, cand aceasta se datoreaza lipsei de discernamant c. lipsa cauzei actului juridic

3

ANS:B 26. Pot forma obiectul posesiei: a. bunurile din domeniul public si privat al statului si unitatilor administrativ teritoriale b. universalitatile de bunuri c. numai bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil ANS:C 27. Posesia: a. corespunde intotdeauna unui drept real principal b. are ca efect dobandirea fructelor daca posesorul este de buna credinta c. este discontinua atunci cind a intervenit o cauza de intrerupere a uzucapiunii ANS:B 28. Posesia este viciata daca: a. se exercita cu intermitente anormale b. este de rea-credinta c. se exercita prin intermediul unui detentor precar ANS:A 29. Ca viciu al posesiei, clandestinitatea a. poate fi invocata de orice persoana interesata b. se aplica numai in cazul bunurilor imobile c. este un viciu temporar ANS:C 30. Actiunea in complangere a. este o actiune reala si petitorie b. nu poate fi exercitata daca a trecut un an de la tulburare sau deposedare c. poate fi exercitata numai daca posesia reclamantului a fost de buna credinta ANS: B 31. Prin dispozitie materiala se intelege prerogativa titularului dreptului de proprietate a. de a dispune de substanta bunului b. de a instraina bunul c. de a-si dezmembra dreptul de proprietate constituind drepturi reale in favoarea altor persoane ANS:A 32. Jus fruendi a. constituie un atribut al dreptului de proprietate b. este un caracter juridic al dreptului de proprietate c. reprezinta dreptul de a culege fructele bunului, prerogativa exercitata de proprietar in puterea dreptului de accesiune ANS:A 33. Dreptul de proprietate publica a. apartine numai statului b. este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil c. se exercita numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ

4

ANS:B 34. Domeniul public a. este o institutie juridica ce are titulari strict determinati prin norma constitutionala b. este alcatuit din bunurile ce formeaza circuitul civil c. este totalitatea bunurilor ce formeaza obiectul proprietatii publice ANS:C 35. Proprietatea anulabila a. dureaza pana la desfiintarea actului translativ de proprietate ca urmare a actiunii in anulare care este imprescriptibila b. rezulta dintr-un act juridic afectat de o cauza de nulitate absoluta c. dureaza pana la consolidarea dreptului de proprietate prin confirmare expresa sau tacita a actului anulabil ANS:C 36. In cazul proprietatii rezolubile, neindeplinirea conditiei rezolutorii a. consolideaza retroactiv dreptul de proprietate al dobanditorului b. nu are niciun efect c. desfiinteaza dreptul de proprietate al dobanditorului ANS:A 37. Proprietatea comuna in devalmasie presupune a. acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca titularii sai au determinata cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor b. existenta a doi sau mai multi proprietari asupra unor bunuri fractionate in materialitatea lor c. acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca titularii sai nu au determinata cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunul apartinind deopotriva tuturor proprietarilor ANS:C 38. Drepturile copartasilor cu privire la intregul bun a. fiecare copartas poate efectua singur, fara acordul celorlalti copartasi, acte materiale fara a fi necesara respectarea niciunei conditii b. oricare copartas poate efectua singur acte de conservare, de administrare si de dispozitie cu privire la intregul bun c. oricare copartas poate efectua singur, fara acordul si chiar impotriva vointei celorlalti copartasi, acte de conservare ANS:C 39. Proprietatea comuna pe cote parti fortata si perpetua a. are ca obiect bunuri principale b. nu inceteaza prin partaj c. are ca obiect bunuri accesorii pe langa bunuri principale aflate in proprietate comuna ANS:B 40. In cazul actiunii in revendicare imobiliara titlul a. poate sa fie numai un act juridic translativ de proprietate b. creeaza o prezumtie relativa de proprietate

5

c. este un element al bunei credinte ANS:B 41. In cazul actiunii in revendicare imobiliara daca niciuna dintre parti nu poate invoca un titlu, va avea castig de cauza a. reclamantul b. paratul c. partea a carei posesie este mai caracterizata ANS:C 42. Proprietarul unui bun mobil pierdut sau furat poate sa exercite actiunea in revendicare mobiliara a. in termen de cel mult trei ani, de la data pierderii sau furtului bunului, impotriva tertului dobanditor de rea-credinta b. numai daca bunul se afla la un tert dobanditor de rea-credinta c. in termen de trei ani de la data pierderii sau furtului bunului, daca bunul se afla in posesia unui tert dobanditor de buna credinta ANS:C 43. Pentru aplicarea dispozitiilor art. 1909 alin. 1 Cod civil, buna credinta trebuie sa existe a. pe tot parcursul exercitarii posesiei b. la momentul intrarii in posesia bunului mobil c. la momentul incheierii actului juridic de dobandire a bunului mobil, chiar daca intrarea in posesie s-a facut la o data ulterioara incheierii actului ANS:B 44. In cazul admiterii actiunii in revendicare imobiliara a. posesorul este obligat sa restituie bunul adevaratului proprietar in natura sau prin echivalent, la alegerea sa b. posesorul este obligat la restituirea bunului catre adevaratul proprietar chiar daca bunul este grevat cu sarcini reale c. imobilul se restituie liber de sarcinile cu care a fost grevat de posesor ANS:C 45. Ca efect al admiterii actiunii in revendicare imobiliara a. posesorul are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor facute cu bunul b. cheltuielile necesare se vor restitui posesorului numai in masura sporului de valoare adus bunului c. posesorul de buna credinta va putea sa pastreze fructele percepute pana la data introducerii actiunii in revendicare ANS:C 46. In materia actiunii in revendicare, paratul posesor de rea - credinta a. nu poate sa invoce uzucapiunea b. este obligat sa restituie toate fructele lucrului revendicat percepute sau nepercepute sau valoarea acestora daca le-a consumat ori a neglijat sa le perceapa c. nu poate obtine contravaloarea cheltuielilor necesare ANS:B 47. Prin uzucapiune poate fi dobandit

6

a. dreptul de proprietate indiferent de titular b. dreptul de proprietate privata si dezmembramintele acestuia c. numai dreptul de proprietate privata ANS:B 48. Buna credinta a posesorului in materia uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani a. trebuie sa existe la momentul dobandirii posesiei bunului imobil; b. trebuie sa existe pe toata durata posesiei; c. cel care o invoca trebuie sa o dovedeasca ANS:A 49. Intreruperea naturala a uzucapiunii intervine a. la data introducerii cererii de chemare in judecata, daca actiunea este admisa b. intre soti c. cand bunul asupra caruia se exercita posesia este declarat imprescriptibil ca urmare a unei transformari a naturii si destinatiei sale ANS:C 50. Renuntarea la prescriptia achizitiva a. poate fi facuta inaintea implinirii termenului de uzucapiune de catre beneficiarul termenului b. poate fi numai expresa c. produce efecte doar intre raporturile dintre posesor si adevaratul proprietar ANS:C 51. Pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului se cer intrunite urmatoarele conditii a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract b. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce c. debitorul sa fi fost pus in intarziere ANS:A 52. Constituie un efect specific al contractelor sinalagmatice a. exceptia de neexecutare b. nulitatea c. inopozabilitatea ANS:A 53. Rezolutiunea contractului se aplica a. tuturor contractelor b. contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva ANS:B 54. Constituie o conditie pentru ca instanta de judecata sa pronunte rezolutiunea a. neexecutarea obligatiei sa se datoreze cazului fortuit b. neexecutarea obligatiei sa fie imputabila debitorului acesteia c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere ANS:B 55. Rezolutiunea contractului produce urmatoarele efecte: a. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara, partile fiind tinute sa-si restituie prestatiile efectuate in temeiul

7

contractului desfiintat b. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractului c. desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea partilor sau tertilor de catre dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiintat, pentru viitor ANS:A 56. .Rezilierea se aplica a. oricarui contract b. contractelor unilaterale c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva ANS:C 57. Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea: a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil incheiat b. are ca efect doar incetarea contractului pentru viitor c. daca este admisa de instanta de judecata, partile isi vor restitui prestatiile effectuate in baza contractului ANS:B 58. In contractele translative de proprietate, riscul contractului il suporta a. partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii fortuite b. dobanditorul lucrului c. ambele parti ANS:A 59. Constituie obligatie a gerantului a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, sau mostenitorii sai, vor putea sa o preia b. in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun posesor c. sa dea socoteala tertilor pentru operatiunile efectuate ANS:A 60. Utilitatea gestiunii de afaceri: a. gestiunea de afaceri trebuie sa fie utila gerantului b. este apreciata in raport de momentul savarsirii operatiunii c. nu se mai poate aprecia asupra utilitatii daca ulterior savarsirii bunul este distrus dintr-un caz de forta majora sau caz fortuit ANS:B 61. In cazul platii nedatorate, accipiensul de buna-credinta a. este obligat sa restituie lucrul, dar sa pastreze fructele, ca orice posesor de bunacredinta b. daca lucrul a fost instrainat este indreptatit sa retina pretul primit c. daca lucrul a pierit in mod fortuit nu va fi liberat de obligatia de restituire ANS:A 62. In cazul imbogatirii fara justa cauza, pentru intentarea actiunii in restituire se cere: a. sa existe un temei legal pentru marirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane b. sa existe si un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite

8

c. sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie efectul unei cauze unice ANS:C 63. In materia raspunderii civile delictuale, repararea prejudiciului se poate realiza a. numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor b. printr-o intelegere a partilor, dar numai daca aceasta se incheie in forma autentica c. prin conventia partilor, incheiata in mod valabil, prin care acestea stabilesc intinderea despagubirilor si modalitatea de plata ANS:C 64. La repararea integrala a unui prejudiciu a. este supusa repararii atat paguba efectiva, cat si beneficiul nerealizat b. se repara numai prejudiciul previzibil c. prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime numai daca fapta ilicita s-a savarsit cu intentie ANS:A 65. Proba conditiilor raspunderii civile delictuale a. trebuie sa fie facuta de victima prejudiciului, conform art. 1169 Cod civil b. se face dupa regulile care guverneaza proba actelor juridice c. nu este admisa proba testimoniala ANS:A 66. Raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori a. revine in cazul copilului adoptat, atat adoptatorilor cat si parintilor firesti ai copilului b. nu poate fi angajata daca ulterior savarsirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major c. se angajeaza indiferent daca minorul a actionat sau nu cu discernamant ANS:C 67. Este angajata raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori in urmatoarea ipoteza a. pentru copilul minor b. pentru minorul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu prin casatorie c. pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, fara deosebire daca este sau nu pus sub interdictie ANS:A 68. In materia raspunderii civile delictuale, la repararea prejudiciului a. se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil b. se repara numai paguba efectiva nu si castigul nerealizat c. repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor ANS:A 69. In materia raspunderii comitentului pentru fapta prepusului a. raportul de prepusenie trebuie sa existe la data intentarii actiunii in despagubire de catre victima prejudiciului

9

b. savarsirea faptei ilicite de catre prepus sa se produca in functiile ce i-au fost incredintate de comitent c. vinovatia prepusului se prezuma ANS:B 70. In cazul raspunderii comitentului pentru fapta prepusului a. victima prejudiciului nu trebuie sa dovedeasca vinovatia prepusului b. comitentul este indreptatit sa recupereze integral de la prepusul sau despagubirile platite victimei c. se repara numai paguba efectiva, nu si beneficial nerealizat ANS:B 71. Raspunderea institutorilor pentru faptele elevilor, intemeiata pe art. 1000 alin. 4 Cod civil a. poate fi angajata chiar si pentru prejudiciul suferit de elevul respectiv b. se angajeaza si atunci cand fapta a fost savarsita de elevul major c. se fundamenteaza pe neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre institutor a obligatiei de supraveghere a elevului ANS:C 72. Potrivit dispozitiilor art. 1001 Cod civil, este angajata raspunderea civila delictuala pentru prejudiciile cauzate de a. orice fel de animale b. animalele salbatice aflate in captivitate (gradini zoologice, menajeriile circurilor) c. animalele salbatice aflate in stare de libertate ANS:B 73. In cazul raspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului, actiunea in regres se poate intenta impotriva a. locatorului b. constructorului sau proiectantului, n temeiul contractului de antrepriz sau de proiectare c. oricrei personae care avea edificiul n folosint la data producerii faptului prejudiciabil ANS:B 74. In materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, are calitatea de paznic juridic al lucrului a. proprietarul lucrului si titularii unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate b. proprietarului lucrului, chiar daca lucrul i-a fost furat anterior producerii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii c. numai proprietarul lucrului ANS:A 75. In materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general a. cazul fortuit exonereaza de raspundere b. raspunderea apartine numai proprietarului lucrului c. fapta victimei va exonera de raspundere paznicul juridic, daca intruneste caracteristicile unei adevarate forte majore ANS:C

10

76.Care drepturi nu pot forma obiectul contractului de vanzarea-cumparare? a. drepturile reale b. drepturile de creanta c. drepturile patrimoniale care au un caracter strict personal ANS:C 77. Care sunt obiectele contractului care atrag forma solemna ca o conditie de validitate? a. bunuri imobile b. o mostenire vacanta c. terenuri ANS:C 78. Cine sunt titularii dreptului de preemtiune? a. promitentii b. vecinii c. vanzatorul ANS:B 79. Pentru a fi valabila vanzarea, ce conditii trebuie sa indeplineasca lucrul vandut? a. sa fie inalienabil b. sa fie proprietatea vanzatorului c. sa fie scos din circuitul civil ANS:B 80. In cazul contractului de vanzare cumparare care sunt obligatiile vanzatorului? a. sa predea lucrul vandut b. sa suporte cheltuielile de ridicare a bunului c. sa-l apere pe cumparator impotriva tulburarilor provocate prin fapta unui tert ( tulburare de fapt) ANS:A 81. Pentru ce fapte este angajata obligatia de garantie pentru evictiunea vanzatorului? a. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai cumparatorului b. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai vanzatorului c. pentru viciile ascunse ale bunului vandut ANS:B 82. Pentru a se antrena garantia vanzatorului pentru viciile lucrului vandut, care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca viciul? a. sa fi existat in momentul incheierii contractului b. sa apara dupa incheierea contractului c. sa fi fost cunoscut de cumparator ANS:A 83. Care este termenul in care se prescrie dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis prin vanzare-cumparare ? a. de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie b. de 1 an, in cazul in care viciile a fost ascunse cu viclenie c. de 1 an ANS:A

11

84. In caz de evictiune totala, ce drepturi are cumparatorul ? a. sa i se restituie o parte din pretul platit b. sa i se restituie valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator c. sa dobandeasca pretul platit de tertul evingator ANS:B 85. In caz de neplata a pretului de catre cumparator, ce actiuni are la dispozitie vanzatorul ? a. de a cere obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei b. de a cere rezilierea contractului c. de a cere predarea bunului ANS:A 86. Care este sanctiunea in cazul in care chiria este neserioasa si nesincera? a. nulitatea contractului de locatiune b. plata de daune-interese c. rezilierea contractului de locatiune ANS:A 87. Care sunt obligatiile locatorului ? a. sa efectueze reparatiile necesare mentinerii lucrului in stare de functionare b. sa efectueze reparatiile locative c. sa suporte cheltuielile voluptorii facute de locatar care au asigurat un spor de valoare lucrului inchiriat ANS:A 88. Pentru neefectuarea de catre locator a reparatiilor necesare in cursul locatiunii, ce poate cere locatarul? a. autorizarea sa de a le efectua pe cheltuiala locatorului b. nulitatea contractului c. rezolutiunea contractului ANS:A 89. Pentru ce il garanteaza locatorul pe locatar ? a. tulburarea de fapt si de drept provenita prin fapta unui tert b. tulburarea de fapt provenita din fapta unui tert c. viciile lucrului ANS:C 90. Care sunt obligatiile locatarului ? a. de a-l garanta pe locator contra evictiunii b. de a-l apara pe locator contra uzurpatorilor c. de a suporta cheltuielile necesare pentru mentinerea lucrului in stare de functionare ANS:B 91. Cand intervine incetarea contractului de locatiune prin denuntarea unilaterala ? a. daca s-a prevazut un termen b. daca partile nu au stabilit durata locatiunii c. daca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile stabilite in contract ANS:B

12

92. Care este durata termenului de preaviz ? a. de 1 an b. de 15 zile c. intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul va inceta ANS:C 93. In ce conditii tertul dobanditor este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare? a. cand este incheiata prin inscris sub semnatura privata b. cand este incheiata prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa c. cand a cunoscut existenta locatiunii inainte de vanzare ANS:B 94. In ce conditii actele de dispozitie pot fi incheiate de mandatar in numele si pe seama mandantului ? a. numai in baza unei procuri generale b. numai in baza unei procuri speciale c. in baza unui acord tacit ANS:B 95. In ce conditii mandatarul raspunde in fata mandantului pentru faptele persoanei pe care si-a substituit-o? a. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana, insa a trecut puterile asupra unei persoane incapabile sau de insolvabilitate notorie b. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana c. in toate cazurile ori de cate ori s-a produs un prejudiciu mandantului ANS:A 96. Care sunt efectele contractului de mandat fata de terti ? a. se nasc raporturi juridice intre mandant si terti b. se nasc raporturi juridice intre mandatar si terti c. mandatarul devine creditorul, respectiv debitorul tertului ANS:A 97. In caz de incetare a mandatului ce obligatii are mandatarul ? a. sa aduca la cunostinta tertilor incetarea mandatului b. sa predea mandantului toate actele juridice si bunurile primite in cursul executarii mandatului c. sa restituie cheltuielile efectuate cu executarea mandatului ANS:B 98. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru ca donatia incheiata intre absenti sa fie valabila? a. oferta de donatie trebuie sa imbrace forma autentica b. acceptarea ofertei de donatie trebuie sa imbrace forma autentica c. atat oferta cat si acceptarea ofertei de donatie trebuie sa imbrace forma autentica ANS:C 99. Cine nu poate dispune prin donatie?

13

a. minorii n favoarea tutorelui ct timp autoritatea tutelar nu a dat tutorelui descrcare de gestiune b. persoanele neconcepute c. sotii ntre ei ANS:A 100. Cine nu are capacitatea de a primi donatii? a. medicii si farmacistii, care au tratat pe o persoan de o boal de care aceasta moare b. sotii c. minorii si persoanele puse sub interdictie ANS:A 101. n cazul n care donatia se ncheie ntre absenti, cnd trebuie s aib capacitatea de a dispune donatorul? a. n momentul manifestrii vointei de a dona b. n momentul acceptrii ei de ctre donatar c. n momentul facerii ofertei, acceptrii ei de ctre donatar si comunicrii actului de acceptare ANS:C 102. n cazul n care donatia se ncheie ntre absenti, cnd trebuie s fie capabil donatarul? a. n momentul emiterii ofertei de ctre donator b. n momentul acceptrii c. n momentul comunicrii acceptrii ofertei ANS:B 103. Cnd este donatia revocabil ? a. prevede plata de ctre donatar a datoriilor pe care donatarul le va contacta n viitor b. cnd donatorul si rezerv dreptul de a dispune de bunul donat c. cnd donatarul accept donatia sub beneficiu de inventar ANS:B 104. n cazul donatiilor indirecte ce conditii trebuie ndeplinite pentru existenta ei valabil? a. se cere respectarea formei autentice sub sanctiunea nulittii absolute b. se cere existenta intentiei de a gratifica c. nu este supus vreunei conditii de form si fond ANS:B 105. Pentru validitatea darului manual ce conditii se cer a fi ntrunite? a. s aib ca obiect doar bunuri mobile corporale b. traditiunea c. forma autentic ANS:B 106. n ce situatii are loc revocarea donatiei ? a. pentru ingratitudine b. cnd se adopt un copil, dup facerea donatiei c. pentru pieirea bunului supus donatiei

14

ANS:A 107. De cine poate fi invocat actiunea n revocare pentru ingratitudine ? a. numai de ctre donator b. de mostenitorii donatorului c. de mostenitorii donatorului dac donatorul a decedat dup expirarea termenului n care actiunea putea fi intentat ANS:A 108. Care sunt conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc obiectul contractului de mandat ? a. s fie n circuitul civil b. s priveasc ncheierea de acte juridice c. s fie inalienabil ANS:B 109. n ce situatii trebuie respectat dreptul de preemtiune ? a. la vnzarea imobilelor b. la nstrinarea terenurilor situate n extravilan c. n cazul schimbului de terenuri situate n extravilan ANS:B 110. n cazul declarrii nulittii adoptiei: A. adoptatul isi poate pstra numele B. adoptatul isi pastreaza numele, fara exceptii C. adoptatul revine la numele de familie avut anterior incuviintarii adoptiei ANS:C 111. nregistrrile de stare civil fcute de o persoan necompetent, care a exercitat public functia de ofiter de stare civil: A. sunt valabile, n virtutea principiului error communis facit jus B. sunt lovite de nulitate absolut C. sunt lovite de nulitate relativ ANS:A 112. Care dintre urmatoarele incapacitati civile au caracter de protectie sau ocrotire? A. interzicerea drepturilor printesti B. interzicerea dreptului de a fi tutore C. vnzarea ntre soti ANS:C 113. Pentru declararea judectoreasc a mortii, precedat de declararea disparitiei, este necesar ndeplinirea uneia din urmtoarele conditii: A. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut cel putin 1 an B. de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia sa fi trecut cel putin 3 luni C. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut cel putin 4 ani ANS:C

15

114. Minorul lipsit de capacitate de exercitiu poate ncheia n mod valabil, fara a fi reprezentat, urmatoarele acte juridice: A. somatia B. contract de nchiriere C. vnzarea unui bun ANS:A 115. Ce categorii de acte nu poate face minorul cu capacitate restrns de exercitiu, nici chiar cu ncuviintare: A. acte juridice de administrare B. donatii C. ntreruperea unei prescriptii ANS:B 116. Actul juridic de dispozitie incheiat de reprezentantul legal al minorului, fara incuviintarea autoritatii tutelare: A. este lovit de nulitate absoluta B. este lovit de nulitate relativa C. este valabil ANS:B 117. Tutela minorului se deschide in urmatoarele cazuri: A. unul dintre printi este mort B. unul dintre printi este disparut C. ambii parinti sunt pusi sub interdictie ANS:C 118. Curatela minorului se poate institui: A. in cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau legal B. cand minorul implineste 18 ani C. cand minorul are doar un singur parinte cunoscut ANS:A 119. Punerea sub interdictie implica existenta uneia dintre conditiile urmatoare: A. lipsa discernamantului, cauzata de alienatie sau debilitate mintala B. existenta discernamantului persoanei in cauza C. varsta inaintata a persoanei ANS:A 120. Curatela persoanei fizice cu capacitate de exercitiu deplina, aflata in situatii speciale se poate institui : A. de catre tutore B. numai la cerere C. de catre autoritatea tutelara ANS:C 121. Care este principalul efect al anulrii hotrrii declarative de moarte? A. nlturarea capacittii de folosinta a persoanei B. ncetarea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice C. desfiintarea, cu titlu retroactiv, a incetrii capacitatii de folosinta a persoanei fizice ANS:C 122. Starea civil se poate dovedi n fata instantelor judecatoresti, prin orice mijloc

16

de prob, dac: A. nu a existat registrul de stare civil B. registrul de stare civil exist C. obtinerea certificatului de stare civila este posibil ANS:A 123. Persoana pus sub interdictie judectoreasc : A. are domiciliu legal B. are numai domiciliu de drept comun C. are numai domiciliu conventional ANS:A 124. Capacitatea de folosint anticipat presupune c: A. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiiune, numai dac acesta se naste viabil; B. drepturile si obligatiile copilului exist nc de la conceptiune, dac acesta se naste viu C. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, numai daca acesta se naste viu ANS:C 125. Capacitaea de folosint a persoanei fizice are urmtoarele caractere A. legalitate B. specialitate C. alienabilitate ANS:A 126. Starea civil are urmtorul caracter juridic specific: A. divizibilitatea B. indivizibilitatea C. universalitatea ANS:B 127. Competenta privind anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civil revine: A. Tribunalului n a crui raz teritorial se afl oficiul de stare civil B. Curtea de apel n a crei raz teritorial se afl oficiul de stare civil C. Judectoria Sector 1 Bucuresti, n cazul cererii introduse de ctre un cettean romn cu domiciliul n strintate ANS:C 128. Prin actiunea n reclamatie de stat : A. se urmreste obtinerea altei stri civile dect cea existent la data intentrii actiunii B. se urmreste nlturarea unei stri civile pretins nereale C. se urmreste o schimbare pentru viitor, in starea civil a persoanei, cu contestarea celei anterioare ANS:A 129. Actiunea n stabilirea paternittii: A. este o actiune in reclamatie de stat B. este o actiune in contestatie de stat

17

C. este o actiune in modificare de state ANS:A 130. Actiunea n nulitatea adoptiei: A. este o actiune in reclamatie de stat B. nu este o actiune in contestatie de stat C. are efect declarativ, in cazul in care va fi admisa ANS:C 131. Actiunea n tgduirea paternittii: A. este imprescriptibil B. se prescrie n termen de 6 luni de la data cand sotul sau fostul sot al mamei a cunoscut nasterea copilului C. se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sotul sau fostul sot al mamei a cunoscut nasterea copilului ANS:C 132. Procedura punerii sub interdictie: A. cuprinde doua faze : una necontradictorie si una contradictorie B. cuprinde o singura faza contradictorie C. cuprinde o singura faza necontradictorie ANS:A 133. Printre conditiile de fond pentru punerea sub interdictie se numara : A. lipsa discernamantului B. varsta persoanei sa fie sub 16 ani C. varsta persoanei sa fie sub 18 ani ANS:A 134. Punerea sub interdictie judecatoreasca produce urmatoarele efecte A. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de exercitiu si instituirea tutelei interzisului B. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de folosinta si instituirea tutelei interzisului C. lipsirea persoanei pusa sub interdictie de capacitatea de exercitiu si instituirea curatelei capabilului ANS:A 135.In caz de retransmitere a mostenirii, atunci cand mostenitorul a decedat ce trebuie sa dovedeasca beneficiarul retransmiterii pentru a dobandi el mostenirea ? a. ca are drepturi proprii asupra masei succesorale ce se retransmite b. ca mostenitorul initial al masei succesorale ce se retransmite nu a acceptat mostenirea c. ca mostenitorul a acceptat mostenirea in termen ANS:C 136. Ce se intelege prin mostenirea prin reprezentare ? a. exista o mostenire dobandita de mai multi mostenitori in nume propriu sau prin reprezentare si isi exercita drepturile succesorale o singura data b. exista doua sau mai multe mosteniri succesive c. prima mostenire este culeasa in tot sau in parte de cel de-al doilea de cuius, in

18

viata la data deschiderii primei mosteniri ANS:A

137. In ce cazuri recunoaste legea persoanelor juridice o capacitate de folosinta anticipata in in care in patrimoniu intra bunuri succesorale ?cazul a. doar de la data dobandirii personalitatii juridice indiferent daca in patrimoniu intra sau nu bunuri succesorale b. de la data actului de infiintare in masura in care bunurile succesorale sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil c. de la data actului de infiintare daca in patrimoniul acesteia intra bunuri succesorale ANS:B 138. Cand opereaza nedemnitate ? a. cand fapta savarsita a fost amnistiata b. cand sanctiunea penala s-a prescris c. cand mostenitorul condamnat a fost ulterior amnistiat ANS:C 139. Cand opereaza desfiintarea titlului de mostenitor al nedemnului ? a. la momentul deschiderii mostenirii b. la momentul savarsirii faptei care atrage nedemnitate c. la momentul pronuntarii hotararii de condamnare a nedemnului cu privire la savarsirea unei fapte penale asupra de cuiusului ANS:A 140. Cine poate beneficia de reprezentarea succesorala ? a. ascendentii ordinari prin reprezentarea parintilor defunctului b. descendentul fratelui defunctului c. sotul supravietuitor prin reprezentarea sotului atunci cand se dezbate succesiunea de pe urma fratelui sotului predecedat ANS:B 141. Care sunt consecintele declararii judecatoresti a mortii in ceea ce priveste reprezentarea succesorala in situatia in care data mortii este stabilita ca fiind ulterioara momentului deschiderii succesiunii ? a. descendentii celui declarat mort vor culege mostenirea prin reprezentare b. descendentii celui declarat mort vor culege mostenirea prin retransmisie c. descendentii celui declarat mort vor putea culege mostenirea in nume personal ANS:B 142. In ce conditii este influentata cota sotului supravietuitor de renuntarea sau nedemnitatea unuia dintre copii defunctului ? a. daca avem mai multi copii, iar unul dintre ei este nedemn sau renuntator, cota acestuia profita celorlalti copii dar si sotului supravietuitor b. daca avem mai multi copii, iar unul dintre ei este nedemn sau renuntator, cota acestuia profita celorlalti copii fara a fi afectata cota sotului supravietuitor c. culege intreaga mostenire , daca avem un singur copil si acela este renuntator sau nedemn

19

ANS:B 143. Cand intra in concurs sotul supravietuitor cu doua clase de mostenitori legali ? a. in caz de exheredare a mostenitorilor nerezervatari b. in caz de exheredare a unor mostenitori legali rezervatari c. nu avem niciodata aceasta situatie ANS:B 144. In ce conditii este obligat sotul supravietuitor la raportul donatiilor primite de la sotul decedat a. cand vine in concurs cu descendentii defunctului b. cand vine in concurs atat cu descendentii cat si cu colateralii privilegiati c. nu este obligat la raportul donatiilor acestea fiind bunuri proprii prin efectul donatiei ANS:A 145. In cazul mostenirii vacante care sunt optiunile statului ? a. statul are dreptul de optiune succesorala, putand renunta la mostenirea vacanta b. statul raspunde pentru pasivul succesoral doar in limita activului, indiferent daca sa intocmit sau nu un inventar al bunurilor succesorale c. statul nu raspunde de obligatiile asumate de defunct ANS:B 146. In caz de indoiala cum se interpreteaza clauzele unui testament ? a. in favoarea mostenitorilor legali ( mai ales daca este vorba de intinderea legatului) b. in favoarea legatarilor c. in caz de indoiala o clauza testamentara nu poate produce nici un efect ANS:A 147. Care sunt conditiile pentru ca mostenitorul care a atentat la viata defunctului sa fie inlaturat de la mostenire pentru nedemnitate? a. mostenitorul sa-l fi omorat din culpa b. mostenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, iar hotararea penala sa fi ramas definitiva c. mostenitorul sa fi fost condamnat penal pentru omor, chiar daca sanctiunea penala s-a prescris ANS:B 148. In ce conditii poate fi acoperita nulitatea testamentului conjunctiv a. prin constrangere , pe calea actiunii in justitie b. prin recunoasterea testamentului in cadrul procedurii succesorale notariale de catre mostenitorii ambilor testatori c. nu poate fi acoperita prin nici o formalitate ANS:B 149. In ce conditii nu se aplica sanctiunea nulitatii legatului cu facultate de alegere, prin care testatorul a lasat determinarea legatarului pe seama unei terte persoane indicate in testament a. cand desemnarea persoanei legatarului este lasata la libera alegere a tertului de catre testator b. cand persoana desemnata ca legatar de catre terta persoana este o persoana cunoscuta testatorului

20

c. daca legatul este facut unor persoane determinate , dar repartizarea intre ele a bunurilor este lasata la aprecierea unui tert ANS:C 150. In cazul legatului cu titlu particular avand ca obiect un bun individual determinat aflat in indiviziune la data deschiderii mostenirii in ce conditii intervine nulitatea legatului a. cand testatorul a lasat legat cota sa ideala de drept asupra bunului b. cand testatorul a lasat legat bunul altuia cunoscand acest lucru c. cand testatorul a lasat legat bunul altuia crezand ca bunul ii apartine in exclusivitate ANS:C 151. Care este efectul testamentului cu titlu universal posterior asupra unui testament universal anterior in situatia in care aceste doua testamente sunt succesive a. testamentul anterior se considera revocat prin testamentul cu titlu universal b. se micsoreaza doar emolumentul legatului universal c. legatul universal anterior se transforma in legat cu titlu universal ANS:B 152. Cand poate interveni revocarea tacita prin instrainarea obiectului legatului a. in cazul legatelor universale b. in cazul legatului cu titlu particular c. in cazul legatelor cu titlu universal ANS:B 153. Neexercitarea dreptului de optiune succesorala in termenul de 6 luni de la data deschiderii succesiunii produce urmatoarele efecte a. echivaleaza cu o renuntare la mostenire b. atrage stingerea vocatiei succesorale c. nu poate beneficia de repunerea in termen ANS:B 154. Cui apartine competenta de a dispune repunerea in termenul de optiune succesorala a. notarii b. doar instanta judecatoreasca c. repunerea in termen se face printr-o simpla declaratie de acceptare a mostenirii ANS:B 155. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cel care reprezinta, in cazul reprezentarii succesorale a. sa fie ascendent in linie dreapta cu cel reprezentat b. sa fie descendent in linie dreapta cu cel reprezentat c. sa nu fie nedemn fata de cel pe care il reprezinta ANS:B 156. Cum se stabileste partea din mostenire ce se cuvine sotului supravietuitor a. in toate cazurile, mai intai trebuie sa se atribuie sotului supravietuitor cota ce se

21

cuvine b. intai se calculeaza cota pentru mostenitorii rezervatari, restul urmand a se impartii intre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori care nu sunt rezervatari c. intai se calculeaza cota descendentilor, iar restul apartine sotului mostenitor ANS:A 157. In cazul renuntarii la mostenire a succesibilului care este actiunea pusa la dispozitia creditorilor acestuia de dispozitiile legale a. actiunea oblica b. revocarea renuntarii c. nulitatea absoluta ANS:B 158. Care sunt conditiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea sub beneficiu de inventar pentru a fi valabila a. este un act consensul fiind necesar doar acordul de vointa b. trebuie sa indeplineasca forma solemna, respectiv conditiile de forma prevazute de lege pentru fiecare act in parte c. trebuie sa indeplineasca forma autentica ANS:B 159. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca retractarea renuntarii la mostenire pentru a-si produce efecte a. sa nu fi acceptat mostenirea vreun alt succesibil b. sa fie facuta sub beneficiu de inventar c. sa fie facuta in forma autentica ANS: A

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAIE PUBLIC BUCURESTI TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA EXAMENULUI DE LICEN IULIE 2010 INSTITUII DE DREPT CIVIL I. ACTUL JURIDIC CIVIL 1. Condiiile (elementele) actului juridic civil: - capacitatea de a ncheia actul juridic civil; - consimmntul; - cauza (scopul) actului juridic civil. 2. Forma actului juridic civil: - forma cerut ad probationem; - forma cerut ad validitatem; - forma cerut pentru opozabilitate fa de teri. 3. Modalitile actului juridic civil: - termenul;22

- condiia; - sarcina. 4. Efectele actului juridic civil: - regulile de determinare a efectelor actului juridic civil; - principalele reguli de interpretare a actului juridic civil; - principiile efectelor actului juridic civil. 5. Nulitatea actului juridic civil: - categoriile de nuliti ale actului juridic civil; - cauzele de nulitate; - regimul juridic al nulitii absolute; - regimul juridic al nulitii relative. II. PERSOANA FIZIC 1. Capacitatea de folosin a persoanei fizice: - noiunea si caracterele juridice; - nceputul capacitii de folosin a persoanei fizice; - coninutul capacitii de folosin a persoanei fizice; - ncetarea capacitii de folosin a persoanei fizice; - declararea judectoreasc a morii persoanei fizice; - procedura declarrii judectoresti a morii;2

- comorienii. 2. Capacitatea de exerciiu a persoanei fizice: - noiunea si caracterele juridice; - premisele si felurile capacitii de exerciiu a persoanei fizice; - lipsa capacitii de exerciiu a persoanei fizice; - capacitatea de exerciiu restrns; - capacitatea de exerciiu deplin; - sanciunea nerespectrii regulilor capacitii de exerciiu. BIBLIOGRAFIE: 1. Gheorghe Beleiu, Drept civil romn. Introducere n Dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007. 2. Dnu Cornoiu, Drept civil. Partea general, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007. 3. Dnu Cornoiu, Drept civil. Persoanele, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007. III. DREPTURILE REALE 1. Posesia:

23

- definiia; - elementele constitutive; - posesia si detenia precar; - dobndirea si pierderea posesiei; - dovada posesiei; - calitile si viciile posesiei; - efectele posesiei. 2. Dreptul de proprietate: - definiia si caracterele juridice ale dreptului de proprietate; - atributele dreptului de proprietate; - dreptul de proprietate privat: definiia, caracterele juridice, obiectul, subiectele; - dreptul de proprietate public: definiia, caracterele juridice, obiectul, subiectele; - modalitile juridice ale dreptului de proprietate: proprietatea rezolubil, proprietatea anulabil, proprietatea comun. 3. Aprarea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale: - aciunea n revendicare mobiliar; - aciunea n revendicare imobiliar;3

- efectele aciunii n revendicare. 4. Modurile de dobndire a dreptului de proprietate: - uzucapiunea: noiunea, reglementarea legal, domeniul de aplicare, uzucapiunea de 30 de ani, uzucapiunea de 10 pn la 20 de ani, modul de calcul al termenului uzucapiunii, ntreruperea uzucapiunii, jonciunea posesiilor, efectele uzucapiunii, renunarea la prescripia achizitiv; IV. OBLIGAIILE CIVILE 1. Contractul: - efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: excepia de neexecutare a contractului, rezoluiunea si rezilierea contractului, riscul contractului; 2. Faptul juridic licit: - gestiunea intereselor altei persoane;

24

- plata lucrului nedatorat; - mbogirea fr just cauz. 3. Fapta ilicit cauzatoare de prejudicii (rspunderea civil delictual): - rspunderea pentru fapta proprie; - rspunderea prinilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori; - rspunderea comitenilor pentru faptele prepusilor; - rspunderea institutorilor si artizanilor pentru faptele elevilor si ucenicilor; - rspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale; - rspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului; - rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri n general. BIBLIOGRAFIE 1. Corneliu Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediia a III-a, revzut si adugit, Editura Hamangiu, Bucuresti 2008; 2. Constantin Sttescu, Corneliu Brsan, Drept civil. Teoria general a obligaiilor, Ediia a IX-a, revzut si adugit, Editura Hamangiu, Bucuresti 2008; 3. Mariana Rudreanu, Dreptul bunurilor (drepturile reale), Editura Fundaiei Romnia de Mine, Ediia a II-a, Bucuresti 2007;4

4. Gheorghe Babonea, Nicolae Puscas, Mariana Rudreanu, Nicu Vintil, Obligaii. Responsabilitatea, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti 2008. V. CONTRACTE SPECIALE 1. Contractul de vnzare-cumprare: - noiunea si caracterele juridice; - condiiile de validitate; - efectele contractului de vnzare-cumprare. 2. Contractul de donaie: - noiunea si condiiile de validitate; - donaiile simulate; - donaiile indirecte;

25

- darurile manuale; - efectele contractului de donaie; - cauzele legale de revocare a donaiilor. 3. Contractul de locaiune: - noiunea si caracterele juridice; - condiiile de validitate; - efectele contractului de locaiune; - ncetarea locaiunii. 4. Contractul de mandat (mandatul de reprezentare): - noiunea si condiiile de validitate; - efectele contractului de mandat; - ncetarea contractului de mandat. VI. DREPTUL DE MOSTENIRE 1. Cerinele legale pentru a putea mosteni: - capacitatea succesoral; - nedemnitatea succesoral. 2. Devoluiunea legal a mostenirii: - principiile devoluiunii legale a mostenirii; - reprezentarea succesoral; - vocaia succesoral izvort din rudenie; - drepturile succesorale ale soului supravieuitor; - drepturile succesorale accesorii ale soului supravieuitor; - dreptul statului asupra bunurilor mostenirii. 3. Devoluiunea testamentar: - noiunea, caracterele juridice si cuprinsul testamentului; - condiiile de fond pentru validitatea testamentului; - condiiile de form pentru validitatea dispoziiei testamentare;5

- diferite feluri de testamente; - principalele dispoziiile cuprinse n testament; - limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile mostenirii. 4. Dreptul de opiune succesoral: - probleme generale privind dreptul de opiune succesoral; - acceptarea pur si simpl a mostenirii; - acceptarea sub beneficiul de inventar; - renunarea la mostenire. BIBLIOGRAFIE:

26

1. Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, Ediia a IV-a, Vol. I, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 2. Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, Ediia a IV-a, Vol. II, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 3. Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, Ediia a IV-a, Vol. III, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007; 4. Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002. (capitolul I/1 din bibliogrsfie) ACTUL JURIDIC CIVIL CONDIIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL Conditiile (elementele) actului juridic civil: - capacitatea de a ncheia actul juridic civil; - consimtmntul; - cauza (scopul) actului juridic civil. Generaliti 1. Definiie Prin condiiile de valabilitate a actului juridic civil se neleg componentele structurale, adic elementele constitutive ale acestuia. Art.948 Cod civil enumer, sub denumirea de condiii eseniale pentru validitatea conveniilor, componentele structurale ale oricrui act juridic, artnd c acestea constau n: capacitatea de a contracta; consimmntul valabil al prii ce se oblig; un obiect determinat; cauz licit. Aceste componente sau elemente sunt necesare pentru ca actul juridic civil s fie valabil i, pe cale de consecin, s produc efecte juridice.

27

n literatura de specialitate, precum i n legislaie se folosesc diferite expresii pentru a desemna condiiile actului juridic. Menionm unele dintre aceste formulri: elementele actului juridic, elementele eseniale ale oricrui act juridic condiii devalabilitate a actului juridic, condiiile de eficacitate (n sens restrns) a actului juridic condiiile de fond i condiiile de form, elementele eseniale. Aadar, cu acelai neles se folosesc termenii condiie i elemente. n ce ne privete, optm alturi de ali autori pentru denumirea tradiional, consacrat, de altfel, de legislaia noastr; astfel, art.948 Cod civil folosete expresia : condiiile eseniale pentru validitatea unei convenii, iar n Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat sunt ntrebuinate constant expresiile: condiii de fond i condiii de form. 2. Clasificarea condiiilor actului juridic civil Condiiile actului juridic se clasific dup anumite criterii. Astfel, n funcie de aspectul la care se refer, distingem: condiii de fond i condiii de form. Primele privesc coninutul actului juridic, iar cele de-al doilea privesc forma care mbrac coninutul respectiv. Sunt condiii de fond cele prevzute de art.948 Cod civil, respectiv, -consimmntul, -capacitatea, -obiectul i -cauza. Sunt condiii de form cele care privesc: -manifestarea de voin atunci cnd aceasta este cerut ad validitatem; -concretizarea manifestrii de voin n anumite instrumente de probaiune;

28

-ndeplinirea anumitor formaliti cerute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil terilor. n funcie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, condiiile actului juridic pot fi: condiii eseniale i condiii neeseniale. Sunt condiii eseniale acelea care, dac nu sunt ndeplinite, fac ca actul juridic civil s nu fie valabil ncheiat, respectiv, cele prevzute de art.948 Cod civil : - capacitatea, -consimmntul, -obiectul, -cauza. La acestea se mai adaug: forma cerut ad solemnitatem, n cazul actelor solemne, autorizaia administrativ prealabil pentru ncheierea anumitor acte juridice. Sunt condiii neeseniale acele condiii care pot fi prezente ori pot lipsi, fr s afecteze valabilitatea actului juridic civil. n funcie de sanciunea nerespectrii, distingem: -condiii de validitate i -condiii de eficacitate. Condiiile de validitate sunt acele condiii a cror nerespectare este sancionat cu nulitatea actului juridic civil, iar condiiile de eficacitate sunt acelea a cror nerespectare nu atrage nulitatea actului juridic civil, ci alte sanciuni, ca, de exemplu, inopozabilitatea fa de teri. Top of the Document Capacitatea de a ncheia actul juridic civil 1. Noiune. Reglementare Capacitatea de a ncheia actul juridic civil este condiia de fond i esenial care const n aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi i obligaii civile, prin ncheierea de acte de drept civil. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile constituie o parte a capacitii de folosin a persoanei fizice sau juridice i apare ca o premis a capacitii de exerciiu a acesteia, cealalt premis fiind discernmntul juridic. Capacitatea de a ncheia acte juridice este reglementat n mai multe acte normative, ca, de exemplu, n Codul civil, Decretul

29

nr.31/1954, Codul Familiei etc. Astfel, n afar de art.943 Cod civil, care se refer la capacitate, consimmnt, obiect, cauz, mai enunm art.949 Cod civil, potrivit cruia poate contracta orice persoan ce nu este declarat necapabil de lege, precum i art.950 Cod civil, potrivit cruia necapabili de a contracta sunt: minorii, interziii i toi acei crora legea le-a prohibit oarecare contracte. Art.807 prevede: Minorul de 16 ani poate dispune prin testament i numai pentru jumtate din bunurile de care, dup lege, poate dispune majorele, iar art.808 stabilete: Este capabil de a primi prin donaiune ntre vii oricine este conceput n momentul donaiunii. La art.856 Cod civil este prevzut principiul potrivit cruia orice persoan este capabil de a face testament, dac nu este oprit de lege. Art.1306 Cod civil dispune: Pot cumpra i vinde toi cei crora nu le este oprit prin lege. De reinut este faptul c: - regula reprezint capacitatea de a face acte juridice civile, --------------incapacitile constituind excepiile de la aceast regul. Capacitatea civil nu trebuie confundat cu discernmntul, deoarece capacitatea este o stare de drept, pe cnd discernmntul este o stare de fapt a crei existen poate fi dovedit, tot astfel cum lipsa discernmntului poate fi dovedit chiar la persoane majore. De asemenea, incapacitatea ca excepie de la regula capacitii nu trebuie confundat cu inalienabilitatea sau cu indisponibilizarea unor bunuri, cci incapacitatea este o calitate a persoanei ca subiect de drept, calitate care o mpiedic s ncheie orice acte juridice civile, n timp ce

30

inalienabilitatea sau indisponibilizarea se refer la bunuri, n sensul c numai bunul sau bunurile respective nu pot fi nstrinate chiar dac titularul dreptului de proprietate asupra lor este pe deplin capabil i poate ncheia orice alte acte juridice i nstrina orice alte bunuri ce-i aparin. Deosebirea prezint importan juridic sub aspectul consecinelor care decurg din corecta caracterizare a situaiei de fapt: - ncheierea actului juridic civil de ctre un incapabil atrage sanciunea nulitii relative, pe cnd -nstrinarea unui bun inalienabil atrage sanciunea nulitii absolute; - capacitatea de a ncheia actul juridic civil trebuie s existe n momentul ncheierii acestuia, respectiv, n momentul exprimrii consimmntului prii respective. Top of the Document

Consimmntul

1. Noiune Consimmntul, fiind una din condiiile de fond ale actului juridic civil, const n manifestarea hotrrii de a ncheia actul juridic civil. Sub aspect terminologic, consimmntul are dou sensuri: consimmntul n sens restrns, adic manifestarea unilateral de voin la ncheierea actului juridic civil; n cazul actelor unilaterale, voina unilateral este voina manifestat de autor, pe cnd n cazul actelor bi ori multilaterale avem de-a face cu voina fiecreia dintre pri; consimmntul n sens larg, adic acordul de voin al prilor n actele bilaterale. 1.1. Corelaia dintre consimmnt i voina juridic Actul juridic civil const n manifestarea de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice. Voina este un fenomen complex att din punct de vedere psihologic, ct i din punct de vedere juridic. Sub aspect juridic, voina este complex, deoarece n structura ei intr dou elemente: consimmntul i cauza sau scopul. Prin urmare, corelaia dintre31

consimmnt i voina juridic este de tipul parte-ntreg. 1.2. Formarea i principiile voinei juridice Principiile voinei juridice. Dou sunt principiile care crmuiesc voina juridic, i anume: principiul libertii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin); principiul voinei reale (principiul voinei interne). a) Principiul libertii actelor juridice civile Potrivit acestui principiu, subiectele de drept civil sunt libere s ncheie convenii sau s fac acte unilaterale, cu respectarea legii i a bunelor moravuri. Astfel, n art.969 alin.1 Cod civil, se prevede: Conveniile legal fcute au putere de lege ntre prile contractante, iar art.5 din acelai cod stabilete: Nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare de la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri. Din cuprinsul textelor de lege menionate rezult coninutul principiului libertii actelor juridice, n sensul c, dac se respect legea i morala, subiectele de drept civil pot s ncheie orice convenii i s fac acte unilaterale. Coninutul acestui principiu poate fi exprimat n urmtoarele idei: subiectele de drept civil sunt libere s ncheie, cu respectarea legii i a moralei, orice act juridic civil; prile pot, n mod liber, prin acordul lor, s modifice sau s pun capt actului juridic civil pe care l-au ncheiat. Limitele principiului libertii actelor juridice civile sunt urmtoarele: normele juridice imperative; regulile de convieuire social; ordinea politic, economic i social. n cazul n care actul juridic este ncheiat cu depirea acestor limite, el este sancionat cu nulitatea. b) Principiul voinei reale Aa cum am precizat, voina juridic este alctuit din elementul psihologic (voina intern) i elementul social (voina declarat sau exteriorizat). De regul, ntre cele dou elemente exist o deplin concordan. Prin excepie, apar situaii n care o asemenea concordan lipsete, ceea ce ridic problema stabilirii

32

prioritii uneia dintre cele dou voine intern, respectiv, declarat. Cu privire la soluionarea problemei aprute exist dou concepii: concepia subiectiv, potrivit creia trebuie s acordm prioritate voinei interne (reale), i concepia obiectiv, potrivit creia trebuie acordat prioritate voinei declarate. 1.3. Condiiile de valabilitate a consimmntului Prin consimmnt se nelege manifestarea hotrrii de a ncheia un act juridic civil. El este o condiie de fond, esenial i general a actului juridic civil. Termenul consimmnt are dou sensuri: ntr-un prim sens, prin consimmnt se nelege manifestarea unilateral de voin, respectiv, voina exteriorizat a autorului actului juridic unilateral sau a uneia dintre prile actului juridic bilateral sau multilateral. Acest sens este folosit de art.953 Cod civil, potrivit cruia consimmntul nu este valabil cnd este dat prin eroare, smuls prin violen sau surprins prin dol. n cel de-al doilea sens, prin consimmnt se nelege acordul de voin n actele juridice bilaterale sau multilaterale. Acest sens este avut n vedere de art.969 alin.2 Cod civil, potrivit cruia conveniile se pot revoca prin consimmntul mutual sau din cauze autorizate de lege. Pentru a fi valabil i a produce efecte juridice, consimmntul trebuie s ndeplineasc, cumulativ, urmtoarele condiii: s provin de la o persoan cu discernmnt; s fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice; s fie exteriorizat; s nu fie alterat de vreun viciu de consimmnt. Consimmntul s provin de la o persoan cu discernmnt. Pentru a produce efecte juridice, trebuie ca autorul manifestrii de voin s poat aprecia, s aib puterea de a discerne cu privire la consecinele juridice ale manifestrii sale de voin.33

Cerina prezenei capacitii de exerciiu nu se confund cu condiia de valabilitate a consimmntului. Capacitatea de exerciiu este o stare de drept, pe cnd prezena ori lipsa discernmntului este o stare de fapt. Persoanele fizice cu capacitate deplin de exerciiu sunt prezumate c au discernmntul necesar pentru a ncheia acte juridice civile. Cazurile n care legea prezum anumite persoane ca lipsite de discernmnt sunt cunoscute sub denumirea de incapaciti legale. Astfel, minorul sub 14 ani i cel pus sub interdicie judectoreasc sunt considerai c nu-i pot reprezenta cu exactitate consecinele juridice ale actelor juridice pe care ar urma s le ncheie. Minorul ntre 14 i 18 ani este considerat a avea discernmnt juridic n curs de formare. Exist situaii n care persoanele cu deplin capacitate de exerciiu se pot gsi, temporar, n situaii n care le lipsete discernmntul necesar, ca, de pild, cazurile de beie, hipnoz, somnambulism, mnie puternic numite incapaciti naturale Astfel, un testament poate fi anulat dac se dovedete n mod neechivoc lipsa de discernmnt a dispuntorului n momentul ntocmirii testamentului, innd seama c, n conformitate cu prevederile art.856 Cod civil, orice persoan este capabil de a face testament, dac nu este oprit de lege, capacitatea fiind regula, iar incapacitatea fiind excepia. Consimmntul trebuie s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice. Aceast condiie decurge din esena actului juridic, care este o manifestare de voin fcut cu intenia de a produce efecte juridice, deci cu intenia de a da natere, modifica sau stinge raporturi juridice. Se consider c lipsete intenia de a produce efecte juridice n urmtoarele situaii: cnd manifestarea de voin a fost fcut n glum; cnd manifestarea de voin a fost fcut din prietenie sau pur complezen; cnd manifestarea de voin a fost fcut cu o rezerv mintal, cunoscut de destinatarul acesteia;

34

cnd manifestarea de voin a fost fcut sub o condiie pur potestativ din partea celui care se oblig art.1010 Cod civil; cnd manifestarea de voin este foarte vag. Consimmntul trebuie s fie exteriorizat. Pentru a putea produce efecte juridice civile, voina trebuie exteriorizat. Voina intern neexteriorizat nu produce efecte juridice. Aceasta nu are cum s fie cunoscut de alte persoane. Principiul aplicabil exteriorizrii consimmntului este principiul consensualismului, adic prile sunt libere s aleag forma de exteriorizare a voinei lor. De la acest principiu exist i excepii, constnd n necesitatea ca manifestarea de voin s mbrace o form special, cum este cazul actelor solemne sau formale. Prin excepie, tcerea valoreaz consimmnt atunci cnd: legea prevede acest lucru n mod expres, ca, de exemplu, art.1437 Cod civil, potrivit cruia dup expirarea termenului stipulat prin contractul de locaiune, dac locatarul rmne i e lsat n posesie, atunci se consider locaiunea ca rennoit, efectele ei se regleaz dup dispoziiile articolului relativ la locaiunea fr termen; prin voina expres a prilor se atribuie tcerii o anumit semnificaie juridic, n semn de consimmnt; n materie de ofert acceptare, se apreciaz c tcerea la o ofert fcut exclusiv n favoarea destinatarului ei valoreaz acceptare potrivit art.1138 Cod civil n materia remiterii de datorie; cnd tcerea are valoare de consimmnt potrivit obiceiului. Consimmntul trebuie s nu fie alterat prin vicii de consimmnt. Legea civil cere ca formarea voinei s fie liber, neinfluenat, nealterat prin ceea ce numim vicii de consimmnt sau vicii ale voinei. Viciile de consimmnt sunt: eroarea, dolul (sau viclenia), violena i leziunea.

35

2. Viciile de consimmnt 2.1. Eroarea 2.1.1. Definiie Prin eroare se nelege falsa reprezentare a realitii la ncheierea unui act juridic civil248. Art.953 Cod civil prevede: Consimmntul nu este valabil cnd este dat prin eroare..., iar art.954 Cod civil prevede: Eroarea nu produce nulitate dect cnd cade asupra ubstanei obiectului conveniei. 2.1.2. Clasificare n funcie de gravitatea i efectele pe care le produce, eroarea poate fi: -eroare-obstacol, -eroare-viciu de consimmnt -i eroare-indiferent. Eroarea-obstacol este acea fals reprezentare a realitii care mpiedic formarea actului juridic civil. Ea este cunoscut i sub numele de eroare distructiv de voin249. Eroarea-obstacol este cea mai grav form a erorii. Ea poate cdea asupra naturii actului ce se ncheie, cnd o parte crede c ncheie un anumit act juridic civil (contract de vnzare-cumprare, n loc de vnzare cu clauz de ntreinere). Falsa reprezentare a realitii poate cdea asupra identitii obiectului, cnd o parte crede c trateaz cu privire la un anumit bun, iar cealalt parte are n vedere alt bun (de exemplu, o parte vrea s vnd un imobil din provincie, iar cealalt parte accept, creznd c este vorba de un imobil situat n Cluj-Napoca). Eroarea-viciu de consimmnt este falsa reprezentare a realitii ce cade fie asupra calitilor substaniale ale obiectului actului, fie asupra persoanei contractante. Aceast eroare, numit i eroare grav250, nu este distructiv de voin, n sensul c ea nu nltur consimmntul, ci doar l viciaz. Eroarea substanei obiectului actului juridic constituie viciu de onsimmnt numai cnd se refer la calitile substaniale ale obiectului, deoarece partea care a ncheiat actul juridic i-a manifestat voina numai n considerarea

36

acestor caliti, pe care n mod eronat le-a crezut adevrate. n acest sens, art.954 alin.1 Cod civil precizeaz: Eroarea nu produce nulitate dect atunci cnd cade asupra substanei obiectului conveniei. Eroarea-indiferent este falsa reprezentare a unor mprejurri care sunt ns mai puin importante la ncheierea actului juridic civil (de exemplu, eroarea asupra strii civile a cumprtorului, eroarea asupra solvabilitii contractantului etc.). Sanciunea care intervine n cazul erorii-obstacol este nulitatea absolut a actului juridic civil, deoarece n acest caz nu s-a format acordul de voin. Eroarea viciu de consimmnt atrage nulitatea relativ a actului juridic civil. Eroarea indiferent poate atrage o diminuare valoric a prestaiei, dar poate rmne i fr nici o consecin juridic. n funcie de natura realitii fals reprezentate, eroarea este de dou feluri: eroare de fapt i eroare de drept. Eroarea de fapt const n falsa reprezentare a unor situaii faptice, n momentul ncheierii actului juridic civil, situaii care privesc obiectul actului, valoarea sau contractantul. Eroarea de drept const n falsa reprezentare a existenei sau n cunoaterea inexact a coninutului unui act normativ sau a unei norme juridice. 2.2. Dolul 2.2.1. Definiie i reglementare Dolul este acel viciu de consimmnt care const n inducerea n eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina s ncheie un act juridic civil. Cu alte cuvinte, dolul este o eroare provocat (spre deosebire de eroarea propriu-zis, care are un caracter spontan). n afar de art.953 Cod civil, care prevede: Consimmntul nu este valabil cnd este .... surprins prin dol, Codul civil consacr dolul n art.960, care prevede: Dolul este o cauz de nulitate a conveniei cnd mijloacele viclene ntrebuinate de una din pri sunt astfel nct este evident c, fr aceste

37

mainaii, cealalt parte n-ar fi contractat. Dolul nu se presupune. 2.2.2. Clasificare n funcie de natura elementelor asupra crora poart, distingem: dolul principal i dolul incidental. Dolul principal este acela care cade asupra unor elemente importante, determinante la ncheierea actului juridic civil. Acest dol atrage anularea actului. Dolul incidental (dolul incident, secundar, accesoriu) este acela care cade asupra unor mprejurri nedeterminante pentru ncheierea actului juridic civil. Acesta nu atrage anularea actului, ci d dreptul doar la o aciune n despgubire pentru eventualele diferene de pre. 2.2.3. Structura dolului Dolul este alctuit din dou elemente255: elementul obiectiv i elementul subiectiv. Elementul obiectiv sau material const n utilizarea de mijloace viclene (mainaiuni, iretenii, manopere dolosive, frauduloase) pentru a induce n eroare. Elementul subiectiv, intenionat const n intenia de a induce n eroare o persoan pentru a o determina s ncheie un act juridic civil. 2.2.4. Condiii Pentru a constitui viciu de consimmnt, dolul trebuie s ndeplineasc dou condiii cumulative: s fie determinant pentru ncheierea actului juridic civil; s provin de la cealalt parte. Dolul s fie determinant pentru ncheierea actului juridic civil const n cerina ca dolul s priveasc elemente hotrtoare pentru ncheierea actului, n sensul c, dac partea aflat n eroarea provocat ar fi cunoscut adevrul, nu ar fi ncheiat acel act juridic. Aprecierea dolului viciu de consimmnt se face subiectiv, de la caz la caz, n mod concret, avndu-se n vedere i pregtirea i experiena de via a victimei dolului. Dolul s emane de la cealalt parte se deduce din art.960 alin.1 Cod civil (mijloacele viclene ntrebuinate de una din pri...). Aceast cerin este aplicabil att actelor juridice bilaterale cazul n care se vorbete de cealalt parte ,

38

ct i n cazul actelor unilaterale, cum este cazul testamentului, care este act juridic unilateral. Asemenea erorii, nu este necesar ca dolul s fie comun, adic s existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral. Dac ar exista reciprocitate de dol, atunci fiecare parte ar avea dreptul s cear anularea actului pentru dolul a crui victim este. 2.2.5. Proba dolului Aa cum rezult din art.960 alin.2 Cod civil, dolul nu se presupune; partea care invoc existena dolului pentru pronunarea nulitii actului juridic civil trebuie s fac dovada existenei acestuia. Fiind un fapt juridic stricto sensu , proba se poate face cu orice mijloc de prob admis de lege. Dovada dolului este mai uor de fcut, comparativ cu eroarea, datorit elementului su material. Dolul, fiind viciu de consimmnt, este sancionat cu nulitatea relativ a actului juridic civil. Fiind totodat un delict civil, dolul d dreptul la o aciune n despgubire n condiiile art.998 Cod civil. 2.3. Violena 2.3.1. Definiie i reglementare Violena este acel viciu de consimmnt care const n ameninarea unei persoane cu un ru de natur s-i provoace o temere ce o determin s ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi ncheiat. Codul civil reglementeaz violena ca viciu de consimmnt n art.955 958. Astfel, art.956 Cod civil stabilete: Este violen totdeauna cnd, spre a face o persoan a contracta, i s-a insuflat temerea, rezonabil dup dnsa, c va fi expus persoana sau averea sa unui ru considerabil i prezent; art.957 dispune: Violena este cauz de nulitate i cnd s-a exercitat asupra soului sau soiei, asupra descendenilor i ascendenilor; art.958 stabilete c simpla temere reverenioas, fr violen, nu poate anula convenia; art.959 prevede: Convenia nu poate fi atacat pentru cauz de violen dac, dup ncetarea violenei, convenia s-a aprobat expres sau tacit sau

39

dac a trecut timpul defipt de lege pentru restituiune. 2.3.2. Clasificare Dup natura rului cu care se amenin, avem violen fizic i violen moral. Violena fizic exist atunci cnd ameninarea cu rul privete integritatea fizic ori bunurile persoanei, victima ajungnd n situaia de a servi ca un simplu instrument n ncheierea actului juridic civil; de exemplu, forarea minii unei persoane de a semna un nscris ce constat un act juridic. O asemenea ameninare este mai mult dect un viciu de consimmnt, n sensul c aceasta are ca efect lipsa consimmntului. Violena moral sau psihic este tot o ameninare cu un ru, care privete onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei, de natur s-i provoace acesteia o traum care o determin s ncheie un act juridic civil. Dup caracterul ameninrii, deosebim: violen legitim i violen nelegitim. Violena legitim sau just este aceea fcut n exercitarea unui drept subiectiv. O asemenea ameninare nu este viciu de consimmnt. De exemplu, creditorul l amenin pe debitorul su cu darea n judecat dac nu i execut de bunvoie obligaia. Violena nelegitim sau injust este acea ameninare care nu este bazat pe un drept subiectiv. Aceasta atrage anulabilitatea actului juridic. 2.3.4. Condiiile violenei Pentru ca violena s constituie viciu de consimmnt, trebuie ntrunite cumulativ dou condiii260: s fie determinant pentru ncheierea actului juridic civil i s fie injust (nelegitim). Condiia s fie determinant pentru ncheierea actului juridic civil necesit anumite precizri. Astfel, art.956 Cod civil precizeaz c temerea trebuie s fie raionabil cu dnsa dup persoana ameninat , adic s fie de natur a determina la ncheierea actului juridic. n aprecierea caracterului determinant, hotrtor al temerii sale, se ia n considerare persoana victim a

40

violenei sub aspectul vrstei, forei, gradului de cultur, starea psihic, persoana de la care provine violena, locul unde se exercit violena, timpul cnd se exercit violena etc. Condiia s fie injust (nelegitim, ilicit), deoarece nu orice ameninare, prin ea nsi, constituie violen viciu de consimmnt. Aceast condiie este ndeplinit ori de cte ori actele de violen nu sunt fcute n exercitarea unui drept subiectiv i n limitele legii. Vom fi n prezena violenei viciu de consimmnt, n situaia n care, dei se urmrete realizarea unui drept subiectiv (a unui drept de crean), mijloacele folosite n acest scop sunt n afara legii (creditorul l amenin pe debitor cu moartea). 2.4. Leziunea 2.4.1. Definiie i reglementare Leziunea viciu de consimmnt const n prejudiciul material suferit de una din pri din cauza disproporiei vdite de valoare dintre dou prestaii. Disproporia de valoare trebuie s existe chiar n momentul conveniei. Printre viciile de consimmnt prevzute n art. 953 Cod civil, leziunea nu este trecut. Aceasta este considerat ca atare n alte reglementri. Astfel, art. 951 Cod civil prevede c: Minorul nu poate ataca angajamentul su pentru cauz de necapacitate dect n caz de leziune, iar art. 1165 Cod Civil precizeaz: Majorul nu poate pentru leziune, s exercite aciunea n resciziune. Art. 1157 Cod civil prevede c Minorul poate exercita aciunea n resciziune anularea unui contract pentru leziune pentru simpla leziune n contra oricrei convenii. Acest articol a fost implicit modificat prin dispoziiile art. 25 alin. 1 i 2 din Decretul nr. 31/1954 pentru punerea n aplicare a Codului Familiei i a Decretului nr. 31/1954 referitor la persoanele fizice i juridice, text potrivit cruia (1) Aplicarea dispoziiilor referitoare la aciunea n anulare pentru leziune se restrnge la minorii care, avnd vrsta de 14 ani mplinii, ncheie singuri, fr ncuviinarea prealabil a autoritii tutelare,

41

dac aceste acte le pricinuiesc vreo vtmare. (2) Actele juridice ce se ncheie de minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani sunt anulabile pentru incapacitate, chiar dac nu este leziune. 2.4.3. Condiii Din reglementarea i definiia leziunii rezult c sunt necesare urmtoarele condiii pentru a se putea cere anularea actului pentru acest viciu de consimmnt: -leziunea s fie consecina direct i nemijlocit a actului respectiv (art.1158 Cod civil prevede c, atunci cnd leziunea rezult dintr-un eveniment cauzal i neateptat, minorul nu are aciunea n resciziune); -leziunea s existe n raport cu momentul ncheierii actului juridic; -disproporia de valoare ntre contraprestaii s fie vdit. 2.5. Comparaie ntre viciile de consimmnt Cele patru vicii de consimmnt examinate prezint urmtoarele asemnri: sanciunea este aceeai: anulabilitatea actului juridic civil; viciul de consimmnt trebuie s fie dovedit, acesta nu se prezum; viciul de consimmnt trebuie s fie determinant pentru ncheierea actului juridic; este suficient ca viciul s afecteze consimmntul unei singure pri n actele bilaterale , nefiind necesar ca viciul s fie comun. ntre viciile de consimmnt exist i unele deosebiri: sub aspectul probei, eroarea este mai greu de dovedit (deoarece ea const ntr-un element subiectiv), n timp ce dolul, violena i leziunea sunt mai uor de dovedit prin faptul c au n structur i un element obiectiv, exterior; eroarea viciaz consimmntul numai cnd privete calitile substaniale ale obiectului sau ale persoanei, pe cnd dolul viciaz voina, indiferent asupra crui element determinant poart eroarea provocat;

42

eroarea este aplicabil att actelor unilaterale, ct i actelor bilaterale, pe cnd dolul, violena i leziunea privesc, n principal, actele bilaterale; dolul i violena constituind n sine fapte ilicite pot atrage, pe lng sanciunea nulitii relative, i rspunderea civil delictual, adic obligarea celui vinovat la plata de despgubiri. Top of the Document Obiectul actului juridic 1. Definiie Prin obiect al actului juridic civil se nelege conduita prilor stabilit prin actul juridic, respectiv aciunile ori inaciunile la care sunt ndreptite ori de care sunt inute prile. Din cuprinsul definiiei se poate observa c obiectul actului juridic civil se identific cu obiectul raportului juridic civil ce izvorte din actul respectiv. Obiectul actului juridic civil nu poate fi confundat cu coninutul sau efectele actului juridic civil, respectiv, cu drepturile subiective civile i obligaiile nscute din actul juridic. 2. Condiiile de validitate a obiectului actului juridic civil Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii generale obiectul s existe; -s fie n circuitul civil; -s fie determinat sau determinabil; -s fie licit i moral precum i anumite condiii speciale: -cel ce se oblig s fie titularul dreptului; obiectul s conste ntr-un fapt personal al debitorului; -Cel ce se oblig trebuie s fie titularul dreptului. Top of the Document Cauza (scopul) 1. Definiie i reglementare Cauza sau scopul actului juridic este acea condiie de fond, esenial i general, care const n obiectivul urmrit la ncheierea unui asemenea act.

43

n art.948 Cod civil se precizeaz o cauz licit ca o condiie esenial, iar art.966 Cod civil menioneaz: Obligaia fr cauz sau fondat pe o cauz fals, sau nelicit, nu poate avea nici un efect. Art.967 Cod civil arat c o convenie este valabil chiar dac nu este expres cauza acesteia i, totodat, c, pn la dovada contrar, cauza este prezumat. n art.968 Cod civil sunt precizate situaiile n care cauza este considerat nelicit, i anume, cnd este prohibit de legi, cnd este contrar bunelor moravuri i ordinii publice. Ca element esenial al actului juridic civil, cauza nu se confund nici cu consimmntul i nici cu obiectul, fiind element de sine stttor. Cauza mpreun cu consimmntul formeaz voina juridic, aceasta din urm cuprinznd i scopul urmrit de parte atunci cnd i-a dat consimmntul la ncheierea actului juridic, obligaia pe care i-a asumat-o nereprezentnd altceva dect mijlocul prin care se ajunge la realizarea scopului respectiv. Cauza nu se confund nici cu izvorul efectelor juridice, deoarece s-ar confunda partea cu ntregul. 2. Elementele cauzei n dreptul nostru civil se admite c exist dou elemente care compun cauza actului juridic: scopul imediat i scopul mediat. a) Scopul imediat (direct), numit i scopul obligaiei, difer n funcie de categoria de acte juridice civile, fiind identic n cadrul aceleiai categorii: n contractele sinalagmatice, scopul imediat const n reprezentarea sau prefigurarea mintal a contraprestaiei; n aceast situaie, reciprocitii de prestaii ale prilor i corespunde reciprocitatea de cauze; n contractele unilaterale cu titlu gratuit, scopul imediat const n intenia de a gratifica; n contractele reale, scopul imediat const n reprezentarea remiterii lucrului; n contractele aleatorii se consider c elementul risc constituie cauza obligaiilor prilor. Scopul imediat este un element abstract i invariabil n cadrul unei categorii de acte juridice civile.

44

b) Scopul mediat (indirect), numit i scopul actului juridic civil, const n motivul determinant al ncheierii unui act juridic civil i privete fie nsuirile contraprestaiei, fie anumite caliti ale celeilalte pri. Scopul imediat se caracterizeaz prin aceea c este subiectiv i variabil de la o categorie de acte la alt categorie i, chiar n cadrul aceleiai categorii, de la un act la altul. De exemplu, n cazul contractului de vnzarecumprare, scopul imediat const n destinaia concret ce urmeaz a se da lucrului cumprat, respectiv, sumei ce reprezint preul, astfel nct difer de la cumprtor la cumprtor (o persoan cumpr o locuin pentru a o dona cuiva, iar o alt persoan cumpr o cas pentru a face o investiie), respectiv, de la vnztor la vnztor (o persoan vinde un lucru pentru ca din suma obinut ca pre s i cumpere un alt lucru, iar o alt persoan vinde un alt lucru pentru ca din suma obinut s plteasc o datorie). 3. Condiiile cauzei Din reglementrile cuprinse n art.5, 966, 968 Cod civil rezult c, pentru a fi valabil, cauza trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s existe, s fie real, s fie licit, s fie moral. a) Cauza trebuie s existe. Aceast cerin este prevzut de art.966 Cod civil, care dispune c obligaia fr cauz .... un poate avea nici un efect. Aceast condiie de valabilitate a cauzei este neleas diferit n literatura de specialitate. Astfel, ntr-o opinie, se consider c lipsa cauzei se confund cu cauza fals, care este, n esen, o eroare asupra cauzei, ntruct orice persoan contient care ncheie un act juridic civil urmrete un anumit scop. ntr-o alt opinie, se consider c lipsa cauzei nu are independen conceptual, ea fiind ncorporat n conceptul de cauz fals. n ce privete scopul imediat, inexistena i falsitatea cauzei nu se confund n toate cazurile, iar n ce privete scopul imediat, lipsa acesteia se reduce la o eroare asupra cauzei.

45

b) Cauza trebuie s fie real. Aceast condiie a cauzei este expres prevzut de art.966 Cod civil: Obligaia ... fondat pe o cauz fals ...nu poate avea nici un efect. Cauza nu este real, ci fals, cnd exist eroare asupra motivului determinant, adic asupra scopului mediat. Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativ a actului juridic282. De exemplu, o persoan gratific o alt persoan printr-o donaie, creznd c gratificatul i este o rud apropiat, ca mai trziu s descopere c ea nu este nici mcar rud ndeprtat. Motivul determinant al voinei sale de a gratifica l-a constituit calitatea persoanei gratificate. Deoarece reprezentarea acestei caliti nu a corespuns realitii, exist eroare asupra nsuirilor persoanei, iar cauza este fals. c) Cauza s fie licit. Cerina este prevzut de art.966 Cod civil: Obligaia ... nelicit nu poate avea nici un efect i de art.968 Cod civil, care prevede: Cauza este nelicit cnd este prohibit de legi, cnd este contrarie bunelor moravuri i ordinii publice. Din articolul 968 Cod civil rezult c se declar ilicit actul juridic civil att n situaia n care scopul este prohibit de lege, ct i n situaia cnd acesta este contrar bunelor moravuri i ordinii publice. Prin urmare, n actele juridice, cauza este ilicit cnd vine n contradicie cu normele imperative ale legii. Ilicit poate fi doar scopul mediat. d) Cauza trebuie s fie moral. Scopul actului juridic civil este moral atunci cnd este n concordan cu regulile de convieuire social, respectiv cu bunele moravuri. 4. Rolul cauzei Rolul cauzei actului juridic civil este dat de importana acestei condiii eseniale a oricrui astfel de act juridic. Aceast importan este subliniat de urmtoarele idei: cauza constituie garania voinei libere i contiente n actul juridic civil. Aceasta rezult din cele dou condiii: cauza s existe i cauza s fie real; prin condiiile cerute de lege cauza s fie licit i cauza s fie moral , se constituie un instrument eficace de

46

aprare a ordinii publice, economice i sociale, precum i de asigurare a respectrii moralei; cauza constituie un criteriu de clasificare a actelor juridice n acte cu titlu oneros i acte juridice cu titlu gratuit; cauza constituie i un criteriu de apreciere a valabilitii obiectului actului juridic civil. 5. Proba cauzei Potrivit art.967 alin.1 Cod civil, Convenia este valabil cu toate c, cauza nu este expres, iar potrivit alin.2 din acelai text de lege, cauza este prezumat pn la dovada contrarie. Din cuprinsul textului de lege menionat rezult dou prezumii relative: prezumia de valabilitate a cauzei, indiferent de faptul redrii ei n nscrisul constatator al actului juridic; prezumia de existen a cauzei, ceea ce nseamn c ea nu trebuie dovedit. Cu privire la mijloacele de prob, acestea pot fi admise potrivit dreptului comun, deoarece existena cauzei poate fi dovedit prin orice mijloc de prob, iar inexistena i falsitatea ei pot fi probate prin dovedirea lipsei discernmntului, a lipsei unui element esenial la ncheierea actului juridic ori erorii asupra mobilului determinant. Imoralitatea i ilicitatea cauzei pot fi dovedite cu orice mijloc de prob legal. nclcarea cerinelor legale privitoare la cauz este sancionat n mod diferit: ilicitatea sau imoralitatea cauzei, cu nulitate absolut, iar lipsa de cauz i cauza fals, cu nulitate relativ.

Top of the Document

(capitolul I/2 din bibliografie)Forma actului juridic civil: - forma cerut ad probationem; - forma cerut ad validitatem; - forma cerut pentru opozabilitate fat de terti.

Forma actului juridic civil47

1. Definiie Prin forma actului juridic civil se nelege modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voin fcut cu intenia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Expresia forma actului juridic este utilizat n doctrin n sens restrns i n sens larg. n sens restrns (stricto sensu), prin forma actului juridic se nelege tocmai modul de exteriorizare a voinei juridice interne. Acest neles este crmuit de principiul consensualismului. n sens larg (lato sensu), prin forma actului juridic civil se neleg condiiile de form, care apar sub trei aspecte: -forma cerut pentru nsi valabilitatea actului juridic civil, ad validitatem; -forma cerut pentru probarea actului juridic civil, ad probationem; -forma cerut pentru opozabilitatea actului juridic fa de alte persoane, fa de teri. 1.1. Principiul consensualismului Forma actului juridic civil n sens restrns stricto sensu este dominat de principiul consensualismului. Acest principiu nseamn c simpla manifestare de voin este nu numai necesar, ci i suficient, pentru ca actul juridic civil s ia natere n mod valabil din punct de vedere al formei pe care o mbrac manifestarea de voin fcut n scopul de a produce efecte juridice. Principiul consensualismului nu este expres consacrat cu caracter general. Existena sa este dedus, nendoielnic, din faptul c acest principiu este consacrat pentru anumite acte juridice, precum contractul de vnzare-cumprare (art.1295 alin.1 Cod civil, potrivit cruia vinderea este perfect ntre pri i proprietatea este de drept strmutat la cumprtor, n privina vnztorului, ndat ce prile s-au nvoit asupra lucrului i asupra preului, dei lucrul nc nu se va fi predat i preul nc nu se va fi numrat), sau, cu titlu mai general, contractele translative de drepturi reale (art.971 Cod civil, care dispune c n contractele ce au ca obiect translativ

48

proprietatea sau un alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimmntului prilor i lucrul rmne n rizico-pericolul obnditorului, chiar cnd nu i s-a fcut tradiiunea lucrului); legea civil consacr expres excepiile de la principiul consensualismului, care n esen sunt trei: forma cerut ad validitatem, forma cerut ad probationem i forma cerut pentru opozabilitate fa de teri. 1.2. Clasificarea condiiilor de form Condiiile de form a actului juridic civil se clasific, n principal, n funcie de consecinele juridice ale nerespectrii lor. Astfel, distingem: forma cerut pentru valabilitatea actului juridic civil, cunoscut i sub denumirea de forma ad validitatem sau forma ad solemnitatem, a crei nerespectare atrage nulitatea absolut a actului juridic civil; forma cerut pentru probarea actului juridic, care se mai numete i forma cerut ad probationem, a crei nerespectare nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci, n principiu, imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de prob; forma cerut pentru opozabilitatea fa de teri, a crei nerespectare se sancioneaz cu inopozabilitatea. Acest lucru nseamn c tera persoan este n drept s ignore actul juridic care trebuie adus la cunotina altor persoane prin ndeplinirea formalitii impuse de lege n acest scop. Dup sursa ori izvorul care cere o anumit form pentru actul juridic civil, distingem: forma legal, adic cea impus de legea civil; forma voluntar ori convenional. Top of the Document

2. Forma cerut ad validitatem2.1. Justificare, caractere i condiii Forma cerut ad validitatem este condiia de form a actului juridic civil care const n respectarea cerinelor de form

49

impuse de lege sub sanciunea nulitii absolute a actului juridic respectiv. Obligativitatea impus de lege cu privire la forma necesar pentru nsi valabilitatea actului juridic civil are la baz urmtoarele raiuni: -pentru anumite acte juridice, forma special constituie un mijloc de control al statului asupra unor operaiuni juridice de o importan deosebit att pentru pri, ct i pentru societate; -pentru alte acte juridice, forma special reprezint un mijloc de atenionare a prilor cu privire la consecinele importante ale actelor pe care le ncheie (ca, de exemplu, cazul donaiei, ipotecii, renunrii exprese la succesiune etc.); -asigurarea libertii i certitudinii consimmntului cum este cazul testamentului. Caracterele juridice ale formei ad validitatem sunt urmtoarele: est