DREPT CIVIL APROFUNDAT

1.RAPORTUL JURIDIC CIVIL.

2.ACTUL JURIDIC CIVIL.

1. RAPORTUL JURIDIC CIVIL Normele generale ce stabilesc : partile, continutul si obiectul

acestui act.Principalele norme reglementeaza: DREPTURILE SUBIECTIVE CIVILE SI OBLIGATIILE CIVILE ( care

formeaza CONTINUTUL rapotului juridic civil). BUNURILE (care intra in obiectul raportului juridic civil). NORMELE DREPTULUI CIVIL (care reglementeaza IZVOARELE

raportului juridic civil).2. ACTUL JURIDIC CIVIL – reuneste normele ce stabilesc : CATEGORIILE de acte juridice civile ; CONDITIILE (elementele

actului juridic civil). EFECTELE actului juridic civil si SANCTIUNEA actului juridic civil

care este nulitatea.

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

Notiune, Caractere; Structura.

Definitie : R aportul juridic civil este o specie de raport juridic.

-RAPORTUL JURIDIC CIVIL ESTE O RELATIE SOCIALA PATRIMONIALA SAU NEPATRIMONIALA REGLEMENTATA DE NORMA DE DREPT CIVIL.

CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

a). RAPORTUL JURIDIC ARE CARACTER SOCIAL;

b).RAPORTUL JURIDIC CIVIL ARE CARACTER VOLITIONAL= inseamna manifestare de vointa in scopul de a produce efecte juridice – pe langa vointa exprimata prin reglementarea actului juridic exista si vointa autorilor –(contractul civil unilateral ori bilateral)-> de aici rezulta caracterul dublu volitional.

c). RAPORTUL JURIDIC CIVIL CARE SE CARACTERIZEAZA PRIN POZITIA DE EGALITATE JURIDICA A PARTILOR( metoda de reglementare a dreptului civil , dar si un caracter propriu raportului juridic civil).

-> Se exprima prin subordonarea unei parti fata de cealalta.

* PRINCIPIUL EGALITATII IN FATA LEGII CIVILE= pozitia unei parti fata e cealalta – care este de nesubordonare .(nu trebuie inteles ca subiectele de drept civil ar fi egale in patrimonii sau ca partile ar avea un numar egal de drepturi si obligatii).

STRUCTURA

ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL SUNT:a). Partile sau subiectele raportului juridic =sunt persoane fizice si persoane juridice care sunt titularele drepturilor si obligatiilor civile.

b). Continutul- raportului juridic civil este dat de totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile care le au partile.c). Obiectul – raportul juridic civil consta in actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite partile sau la care sunt tinute sa le respecte ( conduita pe care o pot avea ori trebuie sa o aiba partile).- FIIND CONSTITUTIVE, adica ESENTIALE , aceste trei elemente trebuie intrunite CUMULATIV , pentru a fi in prezenta unui raport juridic civil.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITII- CATEGORIILE SUBIECTELOR DE DREPT CIVIL

Definitii.a). DEFINIREA PERSOANEI FIZICE- ,,persoana fizica ‘’ este subiectul individual de drept, adica omul , privit ca titular de drepturi si obligatii civile.b).DEFINIREA PERSOANEI JURIDICE- ,,persoana juridica’’ subiect colectiv de drept , adica colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege , este titular de drepturi si obligatii civile .- ,, persoana morala’’.

Pentru a avea calitatea de persoana juridica trebuie sa indeplineasca cumulative trei conditii:1. Sa aiba o organizare proprie;

2. Sa aiba un patrimoniu distinct;3. Sa aiba un scop determinat , in acord cu interesul obstesc.

c). DEFINITIA GENERALA A SUBIECTULUI DE DREPT CIVIL

- Prin subiect de drept civil se intelege acea specie de subiecte de drept care cuprinde persoana fizica si persoana juridica , in calitate de titulari de drepturi si de obligatii.

CATEGORIILE SUBIECTELOR DE DREPT CIVIL

Exista doua mari categorii de subiecte de drept civil: Persoanele fizice = subiecte individuale; Persoanele juridice = subiecte colective de drept civil.

In categoria persoanelor fizice intra :MINORII sub 14 ani , care sunt persoane fizice lipsite de

capacitate de exercitiu ;MINORII INTRE 14 SI 18 ANI, care sunt persoane fizice cu

capacitate de exercitiu restransa ;MAJORII = persoane fizice de peste 18 ani , cu deplina

capacitate de exercitiu.

DUPA CRITERIUL CETATENIEI :

Persoane fizice care sunt de cetatenie romana ;Persoane fizice care sunt de cetatenie straina si persoane

fizice fara cetatenie ( apatrizi) – si pe cele cu dubla cetatenie ( din care nici una nu este romana).

IN CATEGORIA PERSOANELOR JURIDICE

Persoanele juridice PARTICULARE ORI PRIVATE ;Persoanele juridice COOPERATISTE SI OBSTESTI;Persoanele juridice MIXTE;Persoanele juridice DE STAT.

DUPA CRITERIUL NATIONALITATII LOR:Persoane juridice de NATIONALITATE ROMANA ( in principiu

cele cu sediul in Romania);Persoanele juridice de ALTA NATIONALITATE , STRAINA.

DETERMINAREA , PLURALITATEA SI SCHIMBAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL.

DETERMINAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL. ACTIV= CREDITOR; PASIV= DEBITOR.

PLURALITATEA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL- (activ si pasiv)

IN RAPORTURILE REALE – subiectul pasiv nedeterminat este constituit intotdeauna din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil in afara de titularul dreptului de proprietate -> SUBIECT ACTIV ( poate fi o singura persoana sau mai multe persoane = proprietate exclusiva si proprietate comuna);

COPROPRIETATEA = mai multi proprietari = coproprietari in proprietate comuna , fiecare avand cota parte din dreptul de proprietate.

INDIVIZIUNEA –mai multe persoane detin o proprietate universala, avand o cota parte fiecare IDEALA ABSTRACTA din dreptul de proprietate (mostenirea pana la realizarea partajului).

Coproprietatea = proprietate comuna cu obiect de lucru determinat;

Indiviziunea= o masa , o universalitate de bunuri.

PROPRIETATE COMUNA PE COTE PARTI

DEVALMASIA = titularii sai nu au determinata (cunoscuta) cota parte c ear reveni fiecaruia din drept (EX: dreptul de proprietate al sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei).Proprietatea comuna inceteaza prin partaj(imparteala).

IN RAPORTURILE NEPATRIMONIALE( din creatia intelectuala)- pluralitatea activa se infatiseaza drept coautorat ; ,,opera comuna ‘’, cota ( divizibila) sau nedeterminata (indivizibila).

IN RAPORTURILE OBLIGATIONALE ;( de creanta) pluralilatea poate fi:

Activa- cand exista mai multi creditori ; Pasiva- cand exista mai multi debitori; Mixta- cand exista mai multi creditori si debitori.

REGULA DE EXCEPTIE IN CAZ DE PLURALITATE , IN DOMENIUL RAPORTURILOR OBLIGATIONALE O REPREZINTA DIVIZIBILITATEA

OBLIGATIILE CIVILE SUNT CONJUNCTE 1. In caz de pluralitate activa- fiecare dintre creditori nu poate

pretinde decat partea sa de la debitor.2. In caz de pluralitate pasiva – fiecare debitor nu este tinut decat

pentru partea sa din datoria comuna.

EXCEPTIILE DE LA DIVIZIBILITATE SUNT: SOLIDARITATEA SI INDIVIZIBILITATEA.

SOLIDARITATEA poate fi:

Activa- fiecare dintre creditori fiind in drept sa pretinda intreaga datorie de la debitor; debitorul platitor se libereaza fata de toti creditorii solidari.

Pasiva – oricare dintre debitori poate fi obligat la plata intregii datorii , daca unul dintre debitori plateste , creanta se stinge fata de creditor , incetand si solidaritatea ramanandu-i dreptul cu regres fata de ceilalti debitori. IZVORUL LOR= CONVENTIA – exista si izvorul propriu –

solidaritatea se naste si din lege (legala) pe cand indivizibilitatea poate izvora si din natura bunului care formeaza obiectul obligatiei.

INTINDEREA LOR= solidaritatea functioneaza numai fata de cei intre care s-a nascut pe cand indivizibilitatea se transmite de catre succesori.

SCHIMBAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

POATE AVEA LOC IN RAPORTURILE PATRIMONIALE(In raporturile nepatrimoniale nu se pune problema schimbarii nici a subiectului activ /titularul dreptului )-.> drepturile nepatrimoniale sunt INALIENABILE -> NICI A SUBIECTULUI PASIV (care este nedeterminabil).

IN CAZUL RAPORTURILOR OBLIGATIONALE SE POATE SCHIMBA ATAT SUBIECTUL ACTIV CAT SI CEL PASIV( creditorul si debitorul).

SUBIECTUL ACTIV (creditorul) poate fi schimbat prin : CESIUNEA DE CREANTA , SUBROGATIA PERSONALA, NOVATIA PRIN SCHIMBARE DE CREDITOR.

SUBIECTUL PASIV- (debitorul)- poate fi schimbat prin: STIPULATIA PENTRU ALTUL , NOVATIA PRIN SCHIMBARE DE DEBITOR, DELEGATIA (perfecta si imperfecta) si POPRIRE.

CAPACITATEA CIVILA

CAPACITATEA CIVILA A PARTILOR :1.De folosinta ;2.De exercitiu.1. DE FOLOSINTA- Definitie: este aptitudinea , generala si abstracta , a omului de a avea drepturi si obligatii civile( art.5 alin 2 din Decretul nr.31/1954)CAPACITATEA DE FOLOSINTA INCEPE DE LA NASTEREA SI INCETAREA ODATA CU MOARTEA ACESTEIA.

DREPTURILE COPILULUI- sunt recunoscute de la conceptie – insa numai daca el se naste viu!

CAPACITATEA este regula !

INCAPACITATEA este exceptia!2.CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI FIZICE - Este aptitudinea omului de a-si exercita (indeplini) drepturile si obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice civile(art. 5 alin3 din Dectretul nr.31 /1954).* POTRIVIT ART. 11:,, NU AU CAPACITATE DE EXERCITIU:a). minorul care a implinit varsta de 14 ani;b).persoana pusa sub interdictie.OBS: Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu , actele juridice se fac de catre reprezentantii lor legali.

Art.9 – Minorul de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa -> actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de acesta cu incuviintarea prealabila a partilor sau a tutorelui ;

Art. 8 din DECTRET 31/1954;,,Capacitatea de exercitiu deplina incepe de la data cand persoana fizica devine majora’’.( la implinirea varstei de 18 ani).OBS: * Minorul care se casatoreste , dobandeste prin actul casatoriei capacitatea de exercitiu deplina si o pastreaza (daca este de buna credinta ) si in caz de desfacere a casatoriei.

CAPACITATEA CIVILA A PERSOANEI JURIDICE.

Definitie – CAPACITATEA DE FOLOSINTA –a persoanei juridice = este aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile.

Art. 33 din Decretul nr.31 /1954 – aceasta capacitate se dobandeste de la data INREGISTRARII sau de la o alta data (prevazuta de articol).

Art. 34 alin 1 -,,Persoana juridica nu poate avea decat drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege , actul de infiintare sau start’’.Acest text consacra PRINCIPIUL SPECIALITATII CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI JURIDICE.

CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI JURIDICE =este aptitudinea sa de a exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin incheierea de acte juridice , de catre organele sale de conducere.

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

STRUCTURA RAPORTULUI CIVIL:

Definitie: totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor civile pe care le au partile raportului juridic civil.

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL:

Definitie: este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – persoana fizica ori persoana juridica – in virtutea careia aceasta poate , in limitele dreptului si al moralei , sa aiba o anumita conduita sis a pretinda o conduita corespunzatoare= SA DEA , SA FACA SAU SA NU FACA CEVA- de la subiectul pasiv , si sa ceara concursul fortei coercitive a statului in caz de nevoie.

CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE :

In functie de opozabilitatea lor: DREPTURI CIVILE SUNT: ABSOLUTE SI RELATIVE

In functie de NATURA CONTINUTULUI LOR sunt: DREPTURI PATRIMONIALE SI NEPATRIMONIALE

Dupa corelatia dintre ele, se impart in: Drepturi subiective: PRINCIPLE SI ACCESORII;

Dupa gradul de CERTITUDINE CONFERIT TITULARILOR: Drepturi subiective :PURE SI SIMPLE SI AFECTATE DE MODURI.

DREPTURILE CIVILE ABSOLUTE SI RELATIVE:

DR. CIV. ABSOLUT=este acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o conduita , fara a face apel la altcineva pentru a-l realiza.

DR. SUBIECTIV CIVIL RELATIV= in virtutea caruia titularul poate pretinde subiectului pasiv o conduita determinate,fara care dreptul nu se poate realiza.

Ex: dreptul de creanta.

CARACTERISTICILE DREPTULUI ABSOLUT;

Are cunoscut numai titularul sau (titularul obligatiei corelative este necunoscut).

Ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu I se adduce atingere;

Este opozabil tuturor de a nu-l incalca.

CARACTERISTICILE DREPTULUI RELATIV:

Are cunoscut titularul sau, dar este cunoscut si subiectul pasiv; Ii corespunde o obligatie ( a da, a face, ori a nu face ceva ce s-ar

fi putut face in lipsa obligatiei pe care o are un subiect pasiv determinat).

Esta opozabil numai subiectului pasiv determinat.

DREPTURILE SUBIECTIVE CIVILE PATRIMONIALE SI NEPATRIMONIALE:

ESTE PATRIMONIAL – poate fi exprimat in bani PECUNIAR; ESTE NEPATRIMONIAL- nu poate fi exprimat in bani.

CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE:

DREPTURI REALE- in virtutea caruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva.

DREPTURILE DE CREANTA ( ,,ius personam’’) - drept personal – in temeiul caruia subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor, sad ea, sa faca sau sa nu faca ceva.

CATEGORIILE DE DREPTURI NEPATRIMONIALE:

PERSOANALE: Drepturi la integritate fizica, morala, a persoanei. Drepturi care definesc identitatea persoanei fizice( pseudonim,

domiciliu, stare civila).

Pentru persoana juridica – dreptul la denumire, sediu.

DREPTURI CARE DECURG DIN CREATIA INTELECTUALA:=Care izvorasc din opere literare, artistice, stiintifice.

DREPTURILE SUBIECTIVE CIVILE PRINCIPALE SI ACCESORII.

PRINCIPALE- acel drept subiectiv are o existenta de sine statatoare , soarta sa nedepinzand de alt drept.

ACCESORII- acela drept subiectiv civil a carui soarta juridica depinde de existenta altui drept subiectiv civil, cu rol de subiect principal.

DREPTURI REALE PRINCIPALE SUNT:1. Dreptul de proprietate –publica, privata ( stat, pers. fizica,

pers.juridica)2. Drepturi reale principale , corespunzatoare dreptului de

proprietate private( dreptul de uz, de uzufruct,de abitatie, de superficie si dreptul de servitute).

3. Drepturi de administrare( folosinta) al regiilor autonome si institutiilor publice.

4. Dreptul de folosinta – al persoanei fizice;5. Drepturi de folosinta gratuita – a persoanei juridice fara

scop lucrativ a unor imobile proprietate publica , sau privata de stat.

6. Dreptul de folosinta conferit persoanelor juridice cooperatiste – obstesti asupra bunurilor proprietate de stat.

7. Dreptul de folosinta conferit persoanelor juridice cooperatiste obstesti , particulare ori mixte;

8. Dreptul de concesiune;9. Dreptul de preemptiune= asupra unor imobile preluate

fortat;

10.Dreptul de preferinta.

DREPTURILE REALE ACCESORII SUNT:

1.Dreptul de ipoteca( garantie imobiliara)

2. Dreptul de gaj (amanetul –garantie mobiliara);

3. Privilegiile;

4. Dreptul de retentie.

DREPTURILE SUBIECTIVE CIVILE PURE SI SIMPLE SI DREPTURI AFECTATE DE MODALITATI.

ESTE PUR SI SIMPLU – acel drept care confera maxima certitudine titularului sau , nu depinde de o imprejurare viitoare si incepe de la nasterea titularului de drept.

ESTE AFECTAT DE MODALITATI – acel drept a carui exercitare si certitudine depinde de un eveniment viitor.

PRINCIPIILE EXERCITARII DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE:

Sa fie exercitat numai potrivit cu scopul lui economic si social;

Sa fie exercitat cu respectarea ordinii si a morale, cu respectarea legii;

Sa fie exercitat cu buna credinta ;Sa fie exercitat in limitele sale materiale sau juridice;

ABUZUL DE DREPT = exercitarea unui drept subiectiv civil cu incalcarea principiilor exercitarii sale.

OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITIE: ACTIUNEA LA CARE ESTE INDRITUIT SUBIECTUL ACTIV SI CEA DE CARE ESTE TINUT SUBIECTUL PASIV.

Concluzie: Obiectul raportului juridic civil este format din conduita partilor.

BUNUL = este obiect derivate al raportului juridic civil.

CATEGORII:

BUNURI MOBILE: -prin natura lor (animalele);- prin determinarea legii( veniturile perpetue sau pe viata).- mobile prin anticipatie.( prin ceea ce vor deveni).

BUNURI IMOBILE : Prin natura lor ( cladiri , pamant, recoltele care se tin de radacini,

fructele din arbori neculese); Prin obiectul la care se aplica( uzufructul lucrurilor imobile ,

servitutiile, actiuni in revendicare a unui imobil). Imobile prin destinatie= obiectele ce proprietarul unui fond a

pus pe el pentru serviciul si pentru exploatarea fondului sunt imobile prin destinatie.Ex: animalele afectate la cultura,;

Instrumente aratatoare; Semintele arendasilor; Lapinii de pe langa casa; Porumbii din porumbarie; Stupii cu roi; Pestii din iaz, teascuri, alambicuri.

Mai sunt imobile prin destinatie : toate mobiliarele asezate de proprietar pe un fond in perpetuu( oglinzile incastrate in pereti, lemnaria si lambriurile , ornamentele si tablourile incastrate in pereti, etc…

IMPORTANTA CLASIFICARII BUNURILOR JURIDICE IN BUNUIR MOBILE SI IMOBILE :

Clarifica efectele posesiei; Clarifica in ceea ce priveste drepturile reale accesorii; Publicitatea asupra bunurilor imobile; Instrainarea bunurilor imobile se face sub cerinte riguroase; Bunurile comune ambilor soti nu pot fi instrainate fara

consimtamantul celuilalt ;

Executarea silita , este urmarita special; In dreptul international privat – imobilului I se aplica legea tarii

unde este situat si mobilului legea proprietarului (cetatenia). In ceea ce priveste competenta teritoriala; litigiul se judeca in

circumscriptia instantei unde este situate bunul imobil.

BUNURILE AFLATE IN CIRCUITUL CIVIL SI BUNURILE SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL:

Bunuri care pot circula liber , neingradit; Bunuir care pot fi dobandite, detinute ori instrainate

conditional(arme de foc, munitii,substante halucinogene). Sunt scoase din circuitul civil acele bunuri care nu pot forma

obiectul actului juridic civil= INALIENABILE.

Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile , insesizabile,imrescriptibile.ELE NU POT FI INTRODUSE IN CIRCUITUL CIVIL decat daca potrivit legii , SUNT DEZAFECTATE DIN DOMENIUL PUBLIC.

Sanctiunea actelor incheiate cu incalcarea prevederilor legii alin.1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de NULITATE ABSOLUTA!

BUNURILE DETERMINATE ( RES CERTA)SI BUNURI DETERMINATE GENERIC (RES GENERA).

Sunt determinabile – bunurile care potrivit naturii lor sau vointei exprimate in actul juridic , se individualizeaza prin insusiri proprii speciale(sunt unicate).

Sunt determinate generic= acele bunuri care se individualizeaza prin insusirile speciei ori categoriei din care fac parte.Individualizarea se face prin cantarire, masurare, numarare, etc…Aceasta clasificare are importanta juridical in momentul:

Transmiterii dreptului real; Suportarea riscului contractului; Locul predarii bunului.

BUNURILE FUNGIBILE SI NEFUNGIBILE

FUNGIBIL= acel bun care in executarea unei obligatii , poate fi inlocuit cu altul fara a afecta valabilitatea platii( bunurile generice).

NEFUNGIBIL= bunul care nu poate fi inlocuit cu un altul – debitorul nu este liberat decat prin predarea bunului datorat( bunuri determinate individual).

BUNURILE CONSUMTIBILE SI NECONSUMTIBILE.

CONSUMTIBILE= poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu implice consumarea substantei ori instrainarea lui ( banii, combustibilii, alimentele).

NECONSUMPTIBILE= bunul care poate fi folosit repetat , fara consumarea substantei ori instrainarea lui.( constructii, terenurile, masinile).

BUNURILE FRUGIFERE SI NEFRUGIFERE.

FRUGIFER=poate produce periodic,fara consumarea substantei sale , alte bunuri sau produse , numite fruct.(fructe).

NEFRUGIFER= care nu da nastere periodic la produse fara consumarea substantei sale (cheresteaua).

BUNURILE DIVIZIBILE SI INDIVIZIBILE

DIVIZIBIL=poate fi impartit fara a-si schimba prin aceasta destinatia economica (stofa).

INDIVIZIBIL= acel bun care nu poate fi impartit fara a-si schimba prin aceasta destinatia economica(autoturismul).

BUNURI PRINCIPALE SI ACCESORII

PRINCIPAL=acel bun care poate fi folosit independent fara a servi la intrebuintarea altui bun;

ACCESORIU=destinata sa serveasca la intrebuintarea unui bun principal (cureaua de la ceas).

BUNURI CORPOREALE SI INCORPOREALE

CORPOREAL=existent usor perceptibila (bunuri imobiliare) palpabile,vizibile.

INCORPOREAL=abstract,perceput mental(titluri de valoare, creantele).

BUNURI SESIZABILE SI INSESIZABILE

SESIZABIL=bunul ce poate fi obiectul executarii silite a debitorului;

INSESIZABIL=bunul ce nu poate fi urmarit pentru executarea silita a unei datorii.

DOMENIUL PUBLIC- DOMENIUL PRIVAT

Terenurile si bunurile din domeniul public sunt INALIENABILE; INSESIZABILE; IMPRESCRIPTIBILE astfel:

Nu pot fi instrainate ( pot fi date in administrare sau concesionare).

Nu pot fi supuse executarii silite; Nu pot fi dobandite de catre persoane prin uzucapiune sau prin

efectul posesiei de buna-credinta , asupra bunurilor mobile.

SANCTIUNE- actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin.1 privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de NULITATE ABSOLUTA.

TERENURILE SI BUNURILE DIN DOMENIUL PRIVAT SUNT ALIENABILE, SESIZABILE SI PRESCRIPTIBILE= ele pot fi instrainate pot fi supuse executarii silite si pot fi dobandite prin uzucapiune sau dobandire de buna-credinta (posesie) asupra fructelor

ACTUL JURIDIC CIVIL

Definitie- prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa , facuta cu intentia de a produce efecte juridice , respectiv, de a naste, modifica sau stinge un raport juridic concret.

ELEMENTELE DEFINITORII:

Prezenta unei manifestari de vointa care sa provina de la un subiect de drept civil ( pers. Fizica, sau pers. Juridica).

Manifestarea de vointa trebuie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice civile, intrucat legea civila clasifica un act juridic civil numai o manifestare de vointa ; aceasta trasatura (definitorie ) diferentiaza actul juridic civil fata de faptul juridic civil.

Efectele juridice urmarite= pot consta in a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic concret (astfel , actul juridic civil este deosebit de actele juridice din alte ramuri de drept).

TERMINOLOGIE (sensurile expresiei ,,act juridic civil’’).1. Manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice

civile.2. Inscrisul constatator al manifestarilor de vointa =este inscrisul

autentic sub semnatura privata.

CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE

1.DUPA NUMARUL PARTILOR – unilaterale, bilaterale si multilaterale.

2. DUPA SCOPUL URMARIT LA INCHEIEREA LOR

* cu titlu oneros : comutative,aleatorii.

* cu titlu gratuit: libertati si acte dezinteresate.

3. DUPA EFECTUL LOR: constitutive, translative, declarative.

4. DUPA IMPORTANTA LOR( ori gravitatea) lor:

- de conservare;

-de administrare;

- de dispozitie.

5. DUPA CONTINUTUL LOR deosebim:

- patrimoniale;

- nepatrimoniale.

5. DUPA MODUL LOR( FORMA) DE INCHEIERE :

- CONSENSUALE;

- FORMALE;

- REALE.

7. DUPA MOMENTUL PRODUCERII EFECTELOR LOR:

- acte intre vii (inter vivos).

- acte pentru cause de moarte.( mortis cauza).

8. DUPA ROLUL VOINTEI PARTILOR:

- acte subiective;

- acte conditie.

9. DUPA LEGATURA LOR CU MODALITATILE ( termen, conditie, sarcina).

- acte pure si simple;

- acte afectate de modalitati.

10. DUPA RAPORTUL DINTRE ELE:

- principale;

- accesorii.

11. DUPA LEGATURA CU CAUZA:

- acte cauzale;

- acte abstracte.

12. DUPA MODALITATEA INCHEIERII LOR:

- acte stricte personale;

- acte care pot fi incheiate prin reprezentare;

13. DUPA REGLEMENTARE SI DENUMIREA LOR LEGALA:

- acte tipice(numite);

- acte atipice(nenumite).

14. DUPA MODUL LOR DE EXECUTARE:

- acte cu executare dintr-o data;

- acte cu executare succesiva.

CARACTERIZAREA ACTELOR JURIDICE CIVILE;

ACTE UNILATERALE, BILATERALE, MULTILATERALE.UNILATERAL = este acel act care este rezultatul vointei unie singure parti (testamentul , acceptarea succesiuni, renuntarea la o mostenire, denuntarea unui contract, oferta, promisiunea publica de recompensa, confirmarea unui act anulabil, purga= act prin care se doreste achitarea ipotecii).ACTE BILATERALE = sunt actele juridice civile care reprezinta vointa concordanta a doua parti.( ex. CONTRACTUL CIVIL= vanzarea –cumpararea, donatia, mandatul de imprumut, depozitul, etc.)

ACTUL MULTILATERAL =este rodul acordului de vointa care provine de la trei sau mai multe parti( contractul civil de societate).

ACTE CU TITLU ONEROS SI ACTE CU TITLU GRATUIT.

ACTUL CU TITLU ONEROS – este acel act juridic civil , care in schimbul patrimoniului procurat de o parte celeilalte , se urmareste obtinerea unui folos patrimonial ( contractul de vanzare cumparare, de renta viagera, de locatiune, antrepriza , imprumutul cu dobanda, etc.)

ACTUL CU TITLU GRATUIT – este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea unui alt folos patrimonial in schimb( donatia, comodatul,imprumutul

fara dobanda, mandatul gratuit, depozitul neremunerat,legatul.

SUBCLASIFICAREA ACTELOR CU TITLU ONEROS IN COMUTATIVE SI ALEATORII.

COMUTATIV- acel act cu titlu oneros la a carei incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor.( vanzare- cumparare, contractul de antrepriza).ALEATORIU- acel contract cu titlu oneros la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor , existand sansa unui castig si riscul unei pierderi , datorita unei imprejurari viitoare incerte ,( contractul de renta viagera , contractul de vanzare cu clauza intretinerii , jocul sau prinsoarea).

SUBCLASIFICAREA ACTELOR CU TITLU GRATUIT IN LIBERTATI SI ACTE DEZINTERESATE.

LIBERTATE- acel act cu titilu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimoniului procurat ( donatiile, legatele).ACRE DEZINTERESATE- acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-si diminua patrimoniul( mandatul gratuit, depozitul neremunerat, comodatul,etc.)

ACTELE JURIDICE CIVILE CONSECUTIVE, TRANSLATIVE SI DECLARATIVE.

ESTE CONSECUTIV- acel act juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a existat enterior.(ipoteca conventional, amanetul ori gajul sau instituirea unui uzufruct).

ESTE TRANSLATIV – actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu intr-un alt patrimoniu.( de vanzare-cumparare , de donatie).

ESTE DECLARATIV- actul juridic civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.(partajul, imparteala, o specie aparte= actul confirmativ).

ACEASTA CLASIFICARE ARE IMPORTANTA JURIDICA:

1. Actul constitutiv si cel translativ – isi produc efectele numai pentru viitor(ex.nunc).

Actul declarativ – produce efecte si pentru trecut(ex. tunc).2. Calitate de avand – cauza – are numai dobanditorul unui drept

sau bun printr-un act translativ , dar nu si parte dintr-un act declarativ;

3. JUST TITLU , pentru uzucapiunea de 10-20 ani , poate fi doar un act translativ, dar nu si unul declarativ.

4. Publicitatii imobiliare ii sunt supuse , in principiu numai actele constitutive si cele translative.

ACTE JURIDICE CIVILE DE CONSERVARE , DE ADMINISTRARE SI DE DISPOZITIE

ACT DE CONSERVARE-acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil.(intreruperea prescriptiei prin

actiunea in justitie , inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somatia.

ACTUL DE ADMINISTRARE – ( dar cel admnistrativ sau de administratie).- este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu ( inchirierea unui bun in anumite conditii , culegerea fructelor, reparatiile de intretinere , asigurarea unui bun).

ESTE DE DISPOZITIE – actul juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj)ex. vanzarea , cumpararea, donatia).

ACTE JURIDICE CIVILE PATRIMONIALE SI NEPATRIMONIALE.

ESTE PATRIMONIAL-actul juridic civil care are continut evaluabil in bani( drepturile reale di de creanta, contractele de vanzare cumparare, de donatie, de imprumut,etc.).

ESTE NEPATRIMONIAL – actul juridic care are un continut neevaluabil in bani.( este un act nepatrimonial conventia (intelegerea parintilor unui copil asupra numelui acestuia).

ACTELE JURIDICE CIVILE CONSENSUALE SOLEMNE SI REALE.

ESTE CONSENSUAL- actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa de vointa.

ESTE SOLEMN – acel act juridic la a carui incheiere manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege.(ad validitatem ori ad solemnitatem).

ESTE REAL – actul juridic civil care nu se poate incheia decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea ( predarea)bunului( imprumutul,darul manual)

Acelasi act juridic poate fi , uneori consensual ( ca regula) si alteori solemn ( vanzarea-cumpararea unui teren), de asemenea acelasi act poate fi , ca regula , act solemn (donatia,) , iar alta data sa fie act real( darul manual).

ACTE JURIDICE CIVILE INTRE VII SI PENTRU CAUZA DE MOARTE.

ACTUL INTRE VII- (inter vivos)- este actul juridi civil care isi produce efectele neconditionat de moartea autorului sau autorilor.

ACTUL PENTRU CAUZA DE MOARTE.

( MORTIS CAUSA) – este actul juridic civil a carui esenta este faptul ca nu-si produce efectul decat dupa moartea autorului( testamentul).

ACTE JURIDICE CIVILE PURE SI SIMPLE SI ACTE AFECTATE DE MODALITATI

ESTE PUR SI SIMPLU –actul juridic civil care nu cuprinde o modalitate (termen, conditie,sarcina). Ex. acceptarea ori renuntarea la mostenire, actul de recunoastere a filiatiei.

ESTE AFECTAT DE MODALITATI- actul juridic civil care cuprinde o modalitate (contractul de imprumut, contractul de vanzare cu clauza de intretinere in care este present termenul , contractul de asigurare, contractul de donatie cu sarcina=donatio sub modo.

ACTE JURIDICE CIVILE PRINCIPALE SI ACCESORII.

ESTE PRINCIPAL = actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare , soarta sa nedepinzand de soarta juridica a altui act juridic.

Majoritatea actelor juridice este formata din acte principale.

ESTE ACCESORIU= acel act juridic a carui soarta juridica depinde de soarta atui act juridic principal ( clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventional, arvuna.Actul juridic accesoriu poate fi incheiat in acelasi timp cu actul juridic principal , dar si intr-un moment diferit, poate fi un act separate , dar poate fi inclus si in actul principal sub forma de CLAUZE.

!!!!!! DESFIINTAREA ACTULUI PRINCIPAL , ATRAGE DESFIINTAREA ACTULUI JURIDIC ACCESORIU ( SAU A CLAUZELOR).

ACTE CAUZALE SI ACTE ABSTRACTE

ESTE CAUZAL- acel act juridic a carei valabilitate implica analiza cauzei ori scopului sau: daca scopul e imoral , ilicit sau lipseste , insusi actul juridic este lovit de nulitate.

ESTE ABSTRACT- (necauzal)-actul juridic civil care este detasat de elementul cauza ( valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element- cauza)

Ex: titluri de valoare, inscrisuri , care incorporeaza operatiuni juridice( negotium).

ACTE JURIDICE STRICT PERSOANALE SI ACTE CE POT FI FACUTE SI PRIN REPREZENTARE.

ESTE STRICT PERSONAL- actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal , fara a putea fi incheiat prin reprezentare.(testamentul, recunosterea unui copil din afara casatoriei).* Majoritatea actelor juridice civile sunt formate din actele ce pot fi incheiate personal , dar pot fi incheiate si prin reprezentare(mandatar).

ACTELE JURIDICE CIVILE NUMITE (TIPICE) SI ACTELE NENUMITE( ATIPICE).

ESTE NUMIT- (sau tipic)- actul care are o denumire stabilita de legea civila , precum si o reglementare proprie.(contractele civile si actele unilaterale).

ESTE NENUMIT( sau atipic)- actul juridic civil care nu se bucura de o reglementare si de o denumire proprie.

DE LEGE LATA –un asemenea act este contractul de vanzare cu clauza de intretinere (acte de prestari de servicii).

ACTE JURIDICE CIVILE CU EXECUTARE DINTR-O DATA ( UNO ICTU) SI CU EXECUTARE SUCCESIVA:

ESTE CU EXECUTARE DINTR-O DATA (UNO ICTU) –actul juridic civil care presupune o singura prestatie din partea debitorului .(act cu executare instantanee).ex. darul manual.

CU EXECUTARE SUCCESIVA – acel act a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp (contractul de inchiriere si contractul de renta viagera).

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITIE: conditiile actului juridic civil = elementele din care este alcatuit un asemenea act.

CONDITIILE ESENTIALE PENTRU VALABILITATATEA UNEI CONVENTII SUNT:

1. Capacitatea de a contracta;2. Consimtamantul valabil al partii ce se obliga;

3. Un obiect determinat;4. O cauza ilicita.

Conditii neesentiale (care pot lipsi).

CONDITII DE FOND ( care privesc continutul actului juridic civil)= capacitatea de a incheia actul.

CONDITII DE FORMA- ( forma in care se exteriorizeaza vointa- forma solemna= forma in care se incheie actele solemne dar neesentiala pentru actele civile consensuale si reale).

I.CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL

DEFINITIE – este acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de dpreturi si obligatii civile , prin incheierea actelor de drept civil.

Art.949 : ,,Poate contacta orice persoana ce nu este declarata ncapabila de lege.’’.

Art. 950 :,, NECAPABILII DE A CONTRACTA SUNT: MINORII; INTERZISII.

IN GENERE TOTI CEI CARORA LEGEA LE-A PROHIBIT OARECARE CONTRACTE.

ART.807:,, Minorul de la 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorele.

Art. 808:,, Este capabil de a primi prin donatie intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii’’.

Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului.

Art. 856: ,, Orice persoana este capabila de a face testament, daca nu este orpita de lege.’’

Art. 1306: ,, Pot cumpara si vinde toti cei carora nu le este oprit prin lege.’’

PRINCIPIUL CAPACITATII DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE

PRINCIPIUL ORI REGULA ESTE CAPACITATEA : EXCEPTIA ESTE INCAPACITATEA

Persoana fizica poate incheia personal sau prin reprezentant, orice acte juridice, cu exceptia celor oprite de lege , iar persoana juridica poate incheia numai acte juridice care corespund scopului ei , stability prin lege, actul de infiintare sau statut.EXCEPTIA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE TREBUIE SA FIE EXPRES PREVAZUTA DE LEGE.

*CONSIMTAMANTUL*

=Actul juridic civil este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice.

*PRINCIPII*

1. Principiul libertatii- principiul autonomiei de vointa.2. Principiul vointei reale.

Principiul libertatii actelor juridice :

-art. 969-alin.1.: ,,Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.’’

-Art. 5 - ,,Nu se poate deroga prin conventii si dispozitii particulare de la legea care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.’’

=> Subiectele de drept civil sunt libere sa incheie conventii ori sa faca acte unilaterale.( daca respecta legea si bunele moravuri).

- Partile sunt libere sa stabileasca asa cum doresc continutul (clauzele) actului juridic civil;

- Partile sunt libere sa modifice sau sa puna capat actului juridic civil pe care l-au incheiat.

* LIMITELE PRINCIPIULUI LIBERTATII ACTELOR JURIDICE CIVILE SUNT:

A). ordinea publica;

B).morala;

C).norme imperative civile.

Actele incheiate fara respectarea acestor principii sunt lovite de nulitate absoluta sau relativa.

2.PRINCIPIUL VOINTEI REALE (INTERNE).

II. Conceptii:

Subiectiva- care da prioritate vointei interne reale; Obiectiva- care prefera vointa declarata .

Art. 953 C.civ.: Consimtamantul nu este valabil camd este dat prin eroare , prin violenta, sau surprins de dol.’’

DEFINITIA CONSIMTAMANTULUI Se intelege acea conditie esentiala de fond si generala a actului juridic civil

care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior. CONDITIILE DE VALABILITATE A CONSIMTAMANTULUI *

1. Sa provina de la o persoana cu discernamant ;2. Sa fie exprimat cu intentia de a produce efcte juridice;3. Sa fie exteriorizat;4. Sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.

1.Consimtamantul sa provina de la o persoana cu discermant.

- Persoana fizica cu capacitate de exerictiu deplina este prezumata ca are discernamant.

-Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani sic el pus sub interdictie judecatoreasca) este prezumata a nu avea discernamant., fie datorita varstei fragede, fie datorita starii de sanatate mintala.

* MINORUL INTRE 14 SI 18 ANI are discernamant juridic in curs de formare.

* Exista si cazuri de incapacitati naturale ( in care se gasesc persoane capabile dupa lege)ex: cazurile de betie, hipnoza, somnambulism,manie puternica(ab iratio).= cazuri de incapacitate temporara(pentru a fi valabil actul intocmit , trebuie sa aiba discernamant in momentul incheierii actului juridic civil)in caz contrar actul este lovit de nulitate absoluta.

2. CONSIMTAMANTUL TREBUIE EXPRIMAT CU INTENTIA DE APRODUCE EFECTE JURIDICE.( a crea , a modifica ori a stinge un raport juridic civil concret).

* Aceasta conditie nu este indeplinita :

- cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma (din prietenie , curtoazie sau complezenta( iocandi causa);

- cand s-a facut sub conditie pur protestativa (din partea celui care se obliga) = ,, adica ma oblig daca vreau ‘’(si voluera);

- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala( reservatio mentalis)cunoscuta de contractant ( ex. actul fictive, de simulatie).

3. CONSIMTAMANTUL TREBUIE SA FIE EXTERIORIZAT PRINCIPIUL : aplicarii exteriorizarii consimtamantului este acela al CONSENSUALISMULUI.-SIMPLA MANIFESTARE DE VOINTA ESTE NU NUMAI NECESARA , CI SI SUFICIENTA pentru ca actul sa se nasca valabil din punct de vedere al FORTEI SALE.- Exista si exceptii –cum e cazul actelor SOLEMNE – manifestarea vointei trebuie sa imbrace o forma speciala ( forma autentica).* Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita (implicita) ex: cazul mostenirii.

MODALITATILE DE EXTERIORIZARE A CONSIMTAMANTULUI SUNT: In scris, verbal , prin fapte sau gesturi concludente ,neechivoce .

TACEREA – este considerate consimtamant cand: Legea prevede expres aceasta ; Cand prin vointa expresa a partilor se atribuie o semnificatie juridical

tacerii, Cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obieceiului.

4. CONSIMTAMANTUL SA NU FIE ALTERAT PRINTR-UN VICIU DE CONSIMTAMANT.=

Consimtamantul sa nu fie viciat de dol , violenta, eroare,leziune.

VICIILE DE CONSIMTAMANT

EROAREA

Definitie- falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil.

Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat , afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala pentru care s-a facut conventia.

CLASIFICARE : Sunt trei feluri de eroare:

Eroarea obstacol –(distructiva de vointa)

= cea mai grava forma a erorii –falsa prezentare asupra naturii actului ce se incheie (in error negotio).-asupra identitatii obiectului (error in corpore).

. Eroarea viciu de consimtamant- (alterarea consimtamantului).

1.- Eroare asupra calitatii substantiale, natural, ale obiectului actului (error in substantiam)=> NULITATE ABSOLUTA.

2. Eroare asupra calitatilor si insusirilor esentiale ale persoanei contractante sau beneficiare( legato, tert, beneficiar) a actului juridic civil( error in personam)=> NULITATE RELATIVA.

3. Eroare indiferenta – falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importanta la incheierea actului juridic – nu afecteaza valabilitatea actului=> NULITATE ABSOLUTA.

* VICIUL DE CONSIMTAMANT AL ERORII

-atat ca error in substantiam cat si ca error in personam – atrage sanctiunea NULITATII RELATIVE A ACTULUI.

* DUPA CRITERIUL NATURII REALITATII FALS REPREZENTATE , exista:

- EROARE DE FAPT –(obiectul actului, valoarea contractului).

- EROARE DE DREPT – (falsa reprezentare a existentei sau continutul normei de drept civil).

* ART. 953- C.civ. prevede nevalabilitatea consimtamantului cand este dat in eroare.

* nu este admisa eroarea de drept (art. 1206 alin.2 cod civil – in privinta MARTURISIRII –iar in celelalte cazuri este admisa.

* Eroarea de drept are acelasi efect ca eroarea de fapt: Falsa reprezentare a realitatii.

* Jurisprudenta noastra admite eroarea de drept ca vicu de consimtamant.

* Sunt doua conditii cerute ca eroarea sa fie viciu de consimtamant:

-ELEMENTUL –asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator , determinant pentru incheierea actului (daca ar fi fost cunoscuta realitatea actul nu s-ar fi incheiat.).

- IN CAZUL ACTELOR BILATERALE – cu titlu oneros este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este determinant , hotarator pentru incheierea actului juridic civil.

= In actele bilaterale , nu este necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare , pentru a fi in prezenta viciului de consimtamant care sa atraga anulabilitatea actului juridic civil.Daca totusi ambele parti au fost in eroare atunci fiecare parte cere anularea actului pentru eroarea careia ii este victima.

DOLUL SAU VICLENIA

DEFINITIE- DOLUL SAU VICLENIA , este acel viciu de consimtamant care consta in INDUCEREA IN EROARE A UNEI PERSOANE , PRIN MIJLOACE VICLENE SAU DOLOSIVE , PENTRU A O DETERMINA SA INCHEIE UN ACT JURIDIC.

DOLUL este o EROARE PROVOCATA . ART . 953 c.CIV. ,,CONSIMTAMANTUL NU ESTE VALABIL CAND ESTE

…..SURPRINS PRIN DOL’’. ART . 960 C.CIV. ,,DOLUL ESTE O CAUZA DE NULITATE A CONVENTIEI CAND

MIJLOACELE VICLENE, intrebuintate de una din parti, sunt astfel, incat este EVIDENT , ca fara aceste masinatii , cealalta parte nu ar fi contractat.

DOLUL NU SE PRESUPUNE CLASIFICARE: Dupa gravidate:

Dolul grav ( dolus malus); Dolul usor( dolus bonus).

Dupa consecinte: Dolul principal = dolul cade pe elemente importante ale contractului la

incheierea sa-> atrage anularea actului. Dolul incident- incidental sau secundar = dolul cade asupra unor

imprejurari in incheierea actului neatragand nulitatea actului (se poate cere reducerea prestatiei , daca este cazul ).

DOLUL – ca viciu de consimtamant : 2 elemente : Un element obiectiv,MATERIAL = utilizarea de mijloace viclene pentru

a induce in eroare; Un element subiectiv , INTENTIONAL= intentia de a induce in eroare o

persoana , pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Poate consta intr-o actune pozitiva ( fapt comisiv ) si una negativa (fapt

omisiv). COMISIV= sugestia sau captatia; OMISIV= ascunderea ori necomunicarea celeilalte parti a unei

imprejurari ce trebuia cunoscuta. SUBIECTIV*

1. Lipsa discernamantului si dolul sub forma captatiei se exclude.2. Nu exista DOL daca cocontractantul cunostea imprejurarea pretins

ascunsa.3. Provocarea unei erori din neglijenta , fara rea credinta nu constituie

dol (partea indusa in eroare are dreptul sa solicite despagubiri sau chiar sa solicite anularea actului pentru eroare – vicu de consimtamant).

CONDITII – PENTRU CA DOLUL SA FIE VICIU DE CONSIMTAMANT Sa fie DETERMINANT pentru incheierea actului juridic;

Sa provina de la cealalta parte.

PROBA DOLULUI

DOLUL NU SE PRESUPUNE –EL TREBUIE DOVEDIT!

Fiind un FAPT JURIDIC , dolul poate fi probat prin orice mijloace de proba inclusiv martori sau prezumtii simple.

VIOLENTA

DEFINITIE- VIOLENTA este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic , pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

Art. 953 c.civ. ,,CONSIMTAMANTUL NU ESTE VALABIL cand este …smuls prin violent.’’

Art. 955 ,,VIOLENTA in contra celui ce s-a obligat este cauza de nulitate , chiar cand este exercitata de alta persoana decat aceea in folosul careia s-a facut conventia.’’

Art. 956 ,,Este violent totdeauna cand, spre a face o persoana a contracta I s-a insuflat temerea , rationabila dupa dansa, ca va fi expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil prezent.

Art. 957 ,,Violenta este cauza de nulitate si cand s-a exercitat asupra sotului sau sotiei , asupra descendentilor si ascendentilor lor’’.

Art. 958,,simpla temere reverentiala , fara violent nu poate anula conventia.’’

CLASIFICARE :

DUPA NATURA RAULUI- Violent fizica (vis)- cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica

sau bunurile persoanei.

Violenta morala – (mentus)- cand amenintarea cu raul se refera la onoarea cinstea ori sentimentele persoanei.

DUPA CARACTERUL AMENINTARII: Amenintarea legitima- justa cu un rau ; Amenintarea nelegitima – injusta= numai aceasta are semnificatia

juridical a viciului de consimtamant , atragand anulabilitatea actului incheiat sub temeiul unei temeri insuflata de amenintare.

STRUCTURA

VIOLENTA VICIU DE CONSIMTAMANT are 2 elemente:

-un element OBIECTIV = amenintarea cu un rau.

- un element SUBIECTIV= insuflarea unei temeri persoanei amenintate , ceea ce altereaza consimtamantul.

CONDITII: 2 conditii:

Sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil; Sa fie injusta (nelegitima, ilicita )ilegala.

OBS: Starea de necesitate in care se gaseste o persoana , care o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat , TREBUIE ASIMILATA VIOLENTEI= VICIU DE CONSIMTAMANT.

LEZIUNEA DEFINITIE:Prejudiciul material suferit de una din parti din cauza disproportiei vadite de valoare intre contraprestatie, ce exista in chiar momentul incheierii actului.In consecinta- leziunea , ca viciu de consimtamant cansta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii.

REGLEMENTARE: Art. 951,, Minorele nu poate ataca angajamentul sau pentru cauza de

necapacitate decat in caz de LEZIUNE.’’

-Art. 1157 ,,Minorul poate exercita actiunea in resciziune pentru simpla leziune in contra oricarei conventii’’.

-Art. 1158,,Cand leziunea rezulta dintr-un eveniment cauzal si neasteptat , minorul n-are actiunea in resciziune’’.

- Art. 1159 ,, Minorul face o simpla declaratie ca este major are actiunea in resciziune’’.

-Art. 1160 ,,Minorul comerciant, bancher sau artisan, n-are actiunea in resciziune contra angajamentelor ce au luat pentru comertul sau arta sa’’.

- Art. 1162,, Minorul n-are actiunea in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau cvasi-delictele sale.’’

-Art. 1163-,, Minorul nu mai poate exercita actiune in resciziune in contra angajamentului facut in minoritate , daca l-a ratificat cand a devenit major , si aceasta si in cazul cand angajamentul este nul in forma sa , si in acela cand produce numai leziune.’’

-Art. 1164 ,, Cand minorii , interzisii , sunt admisi in aceasta calitate, de a exercita actiune in resciziune in contra angajamentelor lor, ei nu intorc ceea ce au primit , in urmarea acestor angajamente , in timpul minoritatii , interdictiei , decat daca se probeaza ca au profitat de ceea ce li s-a dat.’’

-Art. 1165,, Majorul nu poate , pentru leziune , sa exercite actiunea in resciziune’’.

ACTIUNEA IN RESCIZIUNE – se restrange la minorii care avand varsta de 14 ani impliniti , incheie singuri fara incuviintarea parintilor acte juridice pentru a caror valabilitate nu se cere incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare , daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare.

Actele juridice ce se incheie de minori care au implinit varsta de 14 ani sunt anulabile pentru incapacitate , chiar daca nu este LEZIUNE.

Minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund pentru fapta lor ilicita decat daca se dovedeste ca au lucrat cu discernamant.

STRUCTURA :In conceptia SUBIECTIVA – are 2 elemente LEZIUNEA:

Unul obiectiv –disproportia de valoare intre contraprestatii; Unul subiectiv – profitarea de starea de nevoie in care se gaseste cealalta

parte.

CONDITII ;

Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite conditiile:

1. Leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv.2. Leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic;3. Disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

DOMENIUL DE APLICARE

Leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani , adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa.

Sunt ANULABILE PENTRU LEZIUNE NUMAI ACTELE JURIDICE CIVILE care , in acelasi timp :1. Sunt acte de administrare;2. Au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani singur, fara

incuviintarea ocrotitorului legal ;3. Sunt lezionare pentru minor ;4. Sunt comutative.

OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

Definitie: conduita prtilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute.

Art. 962 ,,obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga;’’

OBIECTUL =lucrurile ori bunurile (obiect derivat al actului juridic civil).

CONDITII DE VALABILITATE :

-Pentru a fi valabil , obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca conditiile generale:

- SA EXISTE ;

- SA FIE IN CIRCUITUL CIVIL ;

- SA FIE DETERMINAT ORI DETERMINABIL;

- SA FIE POSIBIL;

- SA FIE LICIT SI MORAL.

CONDITII SPECIALE :

Cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv; Sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege; Obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

REGLEMENTARE

Art. 948,pct.3-,, un obiect determinat’’.- Art. 963 ,,Numai lucrurile ce sunt in comert (circuitul civil) pot fi obiectul unui contract.’’

Art. 964.,, Obligatia trebuie sa aiba ca obiect un lucru determinat , cel putin in specia sa.Cantitatea obiectului poate fi necerta , de este posibila determinarea sa.

Art. 965,, Lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei.’’

CAUZA ( SCOPUL ) ACTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITIE- Cauza (scopul) este acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act.

Impreuna cu consimtamantul , cauza formeaza vointa juridica.

REGLEMENTARE

Art. 948 pct.4- ,,o cauza licita’’- conditie esentiala la incheierea actului juridic civil .

Art. 966- ,,obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita , nu poate avea nici un efect.’’

Art. 967 ,, conventia este valabila , cu toate ca cauza nu este expresa.Cauza este prezumata pana la proba contrarie.’’

Art. 968 ,,cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.’’

ELEMENTELE CAUZEI ACTULUI JURIDIC CIVIL SUNT: Scopul imediat = causa proxima) = scopul obligatiei este stabilit pe

principalele categorii de acte juridice civile;-contractele SINALAGMATICE (O parte se oblige si

cealalta parte se oblige la randul ei).- actele cu titlu GRATUIT (scopul imediat il prezinta

intentia de a gratifica );- actele reale ; (prefigurarea remiterii

lucrului,bunului).- CONTRACTELE ALEATORII =cauza imediata e riscul

( imprejurarea incerta viitoare de care depinde sansa de castig sau riscul pierderii).

Scopul mediat: ( causa remota).-numit si scopul actului juridic , consta in motivul determinant al incheierii unui act juridic civil , acest motiv se refera fie la insusirile unei prestatii , fie la calitatile unei persoane. Este concret si valabil , de la o categorie de acte juridice civile la alta, si chiar si in cadrul aceleiasi categorii de acte de drept civil.

CONDITII DE VALABILITATE A CAUZEI ACTULUI JURIDIC CIVIL

ENUNTARE: A). sa existe;B). sa fie reala;C). sa fie licita si morala.

A). Art. 966 c.civ. ,,Obligatia fara cauza… nu poate avea nici un efect.’’-cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant – scopul imediat si scopul mediat lipsesc – lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil .- cand lipsa cauzei se datoreaza :a). lipsei contraprestatiei in contractele sinalagmatice;b). lipsa predarii bunului , in actele reale;c). lipsa riscului , in actele aleatorii;d). lipsa intentiei de a gratifica , in actele cu titlu gratuity;- lipseste un element esential , iar lipsa scopului imediat ,,absoarbe’’ eroarea asupra scopului mediat , astfel ca sanctiunea aplicabila este aceea a nulitatii absolute.B). SA FIE REALA -;

ART. 966 C.CIV. ,,Obligatia …fondata pe o CAUZA FALSA … nu poate avea nici un efect ;;

Cauza nu este reala, cand e falsa , cauza este falsa cand exista eroare asupra motivului determinant ( care este tocmai scopul mediat)(error in substantiam ori error in personam).

FALSIFICAREA CAUZEI ATRAGE NULITATEA RELATIVA A ACTULUI JURIDIC CIVIL.C). SA FIE LICITA SI MORALA.* Art. 966 c.civ. ,,Obligatia nelicita , nu poate avea nici un efect ‘’.* Art. 968 c.civ. ,,cauza este nelicita cand este prohibita de legi , cand e contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.’’

ILICIT POATE FI DOAR SCOPUL MEDIAT.

ROLUL SI PROBA CAUZEIROLUL CAUZEI ACTULUI JURIDIC CIVIL

Prin mijlocirea ,,cauzei’’ = mod de exprimare juridica a unui interes al partii ori al partilor actului juridic civil.

Prin conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca ,scopul ori cauza actului juridic civil constituie instrumentul juridic prin care jurisprudenta asigura restabilirea legalitatii si respectarea bunelor moravuri , precum si concordanta actelor juridice civile cu ordinea publica.

PROBA CAUZEI

CAUZA E PREZUMATA PANA LA DOVADA CONTRARIE. SE INSTITUIE 2 PREZUMTII:

Prezumtia de valabilitate a cauzei ; Prezumtia de existenta a cauzei.

Ambele prezumtii sunt prezumtii iuris tantum ( cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca aceasta si sa rastoarne prezumtia).

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITIE: se intelege acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica, ori stinge un raport juridic civil concret.

Stricto sensu -= prin forma actului juridic civil,, se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice , care este ,,substanta’’ actului civil ( principiul consensualismului).

Lato sensu- prin ,, forma actului juridic civil ‘’se desemneaza 3 cerinte de forma:1. Forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului-(ad validitatem).

2. Forma ceruta pentru probarea actului –( ad probationem)3. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de alte persoane (terti) .

PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI

=Simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil din punct de vedere al formei care imbraca manifestarea de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice.

ASTFEL: 1. CONSENSUALISMUL este consacrat pentru anumite acte juridice

civle( contractul de vanzare-cumparare).2. EXCEPTIILE DE LA PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI =3 cerinte ale

formei actului juridic civil. Forma ceruta- ad validitatem; Forma ceruta- ad probationem; Forma ceruta- pentru opozabilitatea fata de terti.

CLASIFICAREA CONDITIILOR DE FORMA ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL

In functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor: Forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil( ad validitatem, ad

solemnitatem).= nerespectarea ei atrage nulitatea actului (negotium).

Forma ceruta petru probarea actului juridic civil (ad probationem) = nerespectarea =nulitatea (negotium).

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti –nerespectarea – inopozabilitatea =tertul poate sa faca abstractive de actul juridic (negotium). Dupa sursa ori IZVORUL care are o anumita forma petru actul juridic

civil :

FORMA LEGALA – cea impusa de legea civila. FORMA VOLUNTARA- ORI CONVENTIONALA.

FORMA CERUTA – AD VALIDITATEM; Este pentru:

1.atentionarea partilor pentru importanta deosebita pe care o au anumite acte juridice , pentru patrimoniul celui ori celor care le fac (donatiei,ipotecii conventionale);

2. asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului , cum este cazul testamentului ;

3. exercitarea unui control al societatii , prin organele statului , asupra actelor ce prezinta importanta juridica ce depaseste interesele partilor(instrainarea de terenuri, contractele de societate).

CARACTERE JURIDICE ale formei ad validitatem:

= este un element constitutiv , esential al actului juridic civil (nerespectarea lui atrage nulitatea absoluta).

= este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa ( presupune manifestarea expresa de vointa).

= este exclusiva ( in principiu) -> pentru un anumit act juridic solemn trebuie indeplinita o anumita forma , de regula , cea autentica (exceptie face testamentul).

CONDITII CE TREBUIE RESPECTATE PENTRU ASIGURAREA FORMEI AD VALIDITATEM

Intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa. Nu este admis actul per relationem (prin trimiterea la o sursa externa pentru determinarea continutului actului juridic.)

Actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala.

Actul care determina ineficienta unui act solemn - trebuie in principiu sa imbrace si el forma speciala , solemna (exceptie fac legatul, care poate fi revocat si tacit).

APLICATII ALE FORMEI AD VALIDITATEM

=Sunt acte solemne : Donatia - ; art. 813 c.civ. ,,toate donatiile se fac prin act (solemn)

autentic’’. SUBROGAREA IN DREPTURILE CREDITORULUI CONSIMTITA DE DEBITOR.-

art.1107 pct.2 c.civ.: prevede ca subrogarea este conventionala :,,cand debitorul se imprumuta de cu o suma spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului ca sa fie valabila aceasta subrogatie , trebuie sa se faca actul de imprumut si chitanta inaintea debitorului tribunalului , sa se declare in actul de imprumut ca suma s-a luat pentru a se face plata si in chitanta sa fie declarat ca plata s-a facut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor! Aceasta subrogatie se opereaza fara acordul creditorului.’’

Ipoteca conventionala –art. 1772 c.civ.dispune ca ,,IPOTECA CONVENTIONALA nu va putea fi constituita decat prin act autentic’’.

-TESTAMENTUL : ART. 858 c.civ. ,, un testament poate fi sau olograf , sau facut prin act autentic , sau in forma mistica.’’

RECUNOASTEREA PATERNITATII UNUI COPIL DIN AFARA CASATORIEI – care se poate face valabil prin testament sau prin inscris autentic.

ACTELE JURIDICE DE INSTRAINARE A IMOBILELOR INCLUSIV A CONSTRUCTIILOR.

CONTRACTELE DE ARENDARE SCRISE; REVOCAREA EXPRESA LA SUCCESIUNE; ACCEPTAREA SUCCESIUNII SUB BENEFICIU DE INVENTAR; ACTUL DE MECENAT ,care se incheie sub forma autentica; EXPRIMAREA IN SCRIS A CONSIMTAMANTULUI DE A DONA ORGANE SAU

TESUTURI UMANE IN SCOP TERAPEUTIC.

CONTRACTUL DE CESIUNE A DREPTURILOR ASUPRA MARCII , care sub sanctiunea nulitatii , trebuie incheiat in scris;

CONTRACTUL DE ADMINISTRARE A FONDULUI FORESTIER; CONTRACTUL DE VOLUNTARIAT , care sub sanctiunea nulitatii absolute ,

trebuie incheiat in forma scrisa. CONTRACTUL DE CONSITUIRE A GARANTIEI REALE IMOBILIARE , trebuie

incheiat in forma de inscris autentic sau a unui inscris sub semnatura privata si semnat de catre debitor.

ACTE COSTITUTIVE SI STATUTELE ASOCIATIILOR SI FUNDATIILOR fara scop PATRIMONIAL ;

ACTUL CONSTITUTIV AL SOCIETATILOR COMERCIALE.

FORMA CERUTA AD PROBATIONEM

-Prin forma ceruta AD PROBATIONEM =acea cerinta impusa de unele cazuri de lege sau stabilita de parti, care consta in inlocuirea unui inscris in vederea probarii actului juridic civil = INTOCMIREA ACTULUI JURIDIC CIVIL IN FORMA SCRISA .

CARACTERISTICILE ( ad probationem):

Este obligatorie = ad validitatem ; Nerespectarea ei = atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului

(negotium) cu un alt mijloc de proba. Reprezinta , ca si forma ceruta ad validitatem , o exceptie de la principiul

consensualismului (manifestarea de vointa= in forma scrisa).SANCTIUNEA – nerespectarii formei cerute ad probationem – nu consta in nevalabilitatea actului- negotium iuris – ci in imposibilitatea dovedirii actului cu un alt mijloc de proba.= decadere din dreptul de a proba.

APLICATII ALE FORMEI AD PROBATIONEM.

Art. 1191 alin. 1 c. civ. ,,Dovada actelor juridice al caror subiect are o valoare ce depaseste suma de 250 de lei , chiar pentru un deposit voluntar , nu se poate face decat prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata.’’

Art. 1416 ali.1 c.civ. ,, Daca contractul de locatiune facut verbal n-a primit nici o punere in lucrare , si una din parti il neaga , nu se poate primi proba prin martori , oricat de mic ar fi pretul si chiar cand s-ar zice ca s-a dat arvuna ‘’.

Art. 1597 c. civ. ,,Depozitul voluntar nu se poate face decat prin inscris;’’ Art. 1705 c.civ. ,,Tranzactia trebuie sa fie constatata prin act ascris;’’. Contractul de inchiriere a locuintelor ; Acordul petrolier; Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor; Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala; Contractul de asigurare; Contractul de sponsorizare.

FORMA CERUTA PENTRU OPOZABILITATE FATA DE TERTI.

=acele formalitati care sunt necesare , potrivit legii , pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui , in scopul ocrotirii drepturilor si intereselor lor.

= IDEEA DE PROTECTIE A TERTILOR Forma impusa de lege pentru opoabilitatea fata de terti este

obligatorie.

SANCTIUNEA – Consta in inopozabilitatea actului juridic => actul juridic produce efecte dar este ineficace fata de terti.

APLICATII:

De lege lata:

Publicitatea imobiliara ( prin cartea funciara si cadastru).

Publicitatea consituirii gajului ( amanetul) sau inscrierea ei in Arhiva Electronica de GARANTII REALE MOBILIARE.

Notificarea cesiunii de creanta sau inscrierea ei in Arhiva Electronica de GARANTII REALE MOBILIARE.

Darea de data certa inscrisului sub semnatura privata; Inregistrarea (prevazuta de lege) in materia inventiilor, desenelor si

modelelor industriale; Mentiunile (cu caracter de protectie) si inregistrarile in materia

drepturilor de autor si a drepturilor conexe; Inregistrarea actelor juridice de orice natura privitoare la perimetrele de

exploatare si/sau exploatare in cartea petroliera.; Inregistrarile si publicitatea privind societatile comerciale; Inscrierea in cartea funciara a contractului de leasing care are ca obiect

utilizarea unui bun imobil si inscrierea contractului de leasing care are ca obiect bunuri mobile in ARHIVA ELECTRONICA de Garantii Reale Mobiliare.

=CONTRACTUL =

Definitie: art. 942 c.civ.

,,Contractul este acordul de vointa dintre 2 sau mai multe parti (persoane) , spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic’’.

CONTRACT= CONVENTIE (In dreptul roman).

VOINTA JURIDICA SI LIMITELE ACESTEIA IN CONTRACT: I ncheierea oricarui contract este libera= principiul libertatii de vointa in

material contractelor. Incalcarea oricarei norme juridice imperative , chiar daca acea norma

nu ar avea , la prima vedere o legatura directa ci ordinea publica , este sanctiunata cu nulitatea absoluta.

GENERALITATI:

PRINCIPIUL AUTONOMIEI DE VOINTA: a).fundamentul fortei obligatorii a contractului il constituie vointa partilor care este esentiala , legea (statul) – se margineste numai la a garanta executarea contractului , sanctionand neexecutarea sa.b). Orice contract fiind rezultatul vointei partilor, este just si legitim.c). Libertatea de a introduce tot felul de clauze neprevazute de lege pentru tipul de contract incheiat , cat si in sensul unei depline libertati de forma – afirma pricipiul consensualismului contractelor.d). Deplina obligatie a contractelor => pacta sunt servanda.

= CLASIFICAREA CONTRACTELOR = Ea inglobeaza o varietate deosebita de specii:

CRITERII DE CLASIFICARE Dupa modul de formare: ( conditii de valabilitate cat priveste forma). Dupa continutul contractelor; Dupa scopul urmarit; Dupa efectele produse; Dupa modul (durata) executarii; Dupa nominalizarea in legislatia civila; Dupa corelatia existent intre contracte ;etc.

CLASIFICARE DUPA MODUL DE FORMARE:

a). CONTRACTE CONSENSUALE;

b).CONTRACTE SOLEMNE’

c). CONTRACTE REALE .

a). CONTRACTE CONSENSUALE: sunt acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor ( fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului )-> daca partile insotesc manifestarea de vointa cu un inscris, o fac ca sa aiba proba contractului nu pentru a da valabilitate.

b). CONTRACTELE SOLEMNE – sunt acelea a caror incheiere valabila se cere respectarea unei anumite forme, de regula FORMA AUTENTICA.(nerespectarea formei autentice -> atrage nulitatea contractului = donatia , contractul de ipoteca , instrainarea terenurilor).

c). CONTRACTELE REALE:- pentru formarea lor nu este suficienta simpla manifestare de vointa a partilor , ci trebuie sa aiba loc si remiterea materiala a lucrului.(imprumutul de consumatie, si de folosinta, depozitul de gaj, contractul de transport de marfuri, etc).

CLASIFICARE DUPA CONTINUTUL CONTRACTELOR :

a). CONTRACTE SINALAGMATICE (bilaterale);

b). CONTRACTE UNILATERALE.

a). CONTRACTELE SINALAGMATICE( bilaterale)= se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin partilor si prin interdependent obligatiilor reciproce (fiecare dintre partile contractante are atat calitatea de creditor cat si pe cea de debitor= contractul de vanzare-cumparare, de inchiriere , de transport)

b).CONTRACTE UNILATERALE = contractele care dau nastere la obligatii in sarcina numai a uneia dintre parti , cealalta avand calitatea de creditor.

!!!!!!!A NU SE CONFUNDA CONTRACTUL UNILATERAL CU ACTUL JURIDIC UNILATERAL(actul juridic de formative unilaterala).

ACTELE JURIDICE UNILATERALE – NU SUNT CONTRACTE !!!= intrucat caracteristica lor esentiala o consituie faptul ca NU SUNT RODUL UNUI ACORD DE VOINTE CI REZULTATUL UNEI MANIFESTARI UNILATERALE DE VOINTA (a unei singure vointe)=> contractul unilateral este rezultatul unui acord de vointa bi sau multilateral!!!!!.( ex. contracte unilaterale= contractul de imprumut, de deposit gratuit, contractul de gaj, etc.)

CATEGORIA CONTRACTELOR SINALAGMATICE IMPERFECTE – categorie intermediara intre contractele sinalagmatice si contractele unilaterale.

Sunt considerate sinalagmatice imperfecte acele contracte concepute initial drept contracte unilaterale, cand pe parcursul existentei lor se naste o obligatie si in sarcina creditorului fata de debitorul contractual(cheltuielile de conservare).

CLASIFICAREA CONTRACTELOR DUPA SCOPUL URMARIT DE PARTI:a). CONTRACTE CU TITLU ONEROS ;b). CONTRACTE CU TITLU GRATUIT.

a). CONTRACTELE CU TITLU ONEROS- sunt acele contracte in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj (contractul de vanzare-cumparare; contractul de schimb; contractul de inchiriere.b).CONTRACTUL CU TITLU GRATUIT:- sau binefacere , este acela in care una din parti voieste a procura , fara echivalent , un avantaj celeilalte( contractul de mandat).OBS: Actele cu titlu gratuit nu pot fi incheiate de catre persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu resptransa , dupa caz , nici prin reprezentant legal , nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului desemnat potrivit legii.

Sub aspectul CONDITIILOR DE FORMA ; Legea este mai restrictive in cazul contractelor cu titlu gratuit , impunand

FORMA AUTENTICA –sub sanctiunea nulitatii ain cazul contractului de donatie.

Contractele cu titlu gratuit , spre deosebire de contractele oneroase , este INTUITU PERSONAE ( eroarea asupra persoanei= viciu de voita = cauza de anulabilitate). OBLIGATIA PARTILOR – apare mult mai riguros reglementata in

contractele cu titlu oneros. In material dreptului SUCCESORAL – reductiunea libertatilor excesive ,

care incalca rezerva succesorala , si institutia raportului privesc numai contractele cu titlu gratuit , nu sip e cele cu titlu oneros.

ACTIUNEA PAULIANA- (revocatorie) – prin care creditorii unei persoane urmaresc sa desfiinteze actele frauduloase ale debitorului , acte prin care s-au adus atingeri dreptului de gaj general , va reusi mai usor daca se pune problema revocarii unor contracte cu titlu gratuit.

CONTRACTELE CU TITLU ONEROS :

a). COMUTATIVE;

b).ALEATORII.

a). COMUTATIV- este acel contract in care obligatia unei parti este echivalentul celeilalte .

b). ALETORIU = cand echivalentul depinde , pentru una sau pentru toate partile de un eveniment incert .

DEFINITIE: ESTE COMUTATIV –acel contract in care existenta si intinderea prestatiilor datorate de parti sunt CERTE SI POT FI APRECIATE CHIAR LA MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI.- nedepinzand de nici o intamplare viitoare sau hazard (alea) (ex. contractul de vanzare-cumparare, incheiat cu un prêt determinat , contractul de schimb , contractul de inchiriere , contractul de antrepriza,etc).

DEFINITIE: CONTRACTUL ESTE ALEATORIU = in care intinderea prestatiilor partilor sau a uneia dintre parti depinde de un evenimet incert= la inchieierea contractului nu se poate calcula intinderea prestatiilor , nu se poate sti cuantumul castigurilor sau pierderilor – nu se poate sti nici daca va exista un castig sau o pierdere.

Intinderea ambelor prestatii sau cel putin a uneia dintre prestatii depinde de hazard (alea) – o intamplare viitoare.

CONTRACTELE CU TITLU GRATUIT: Dezinteresate ;

Liberalitati .

CONTRACTE DEZINTERESATE = se urmareste a se face un serviciu cuiva , fara a se micsora nici un patrimoniu. ( mandatul gratuit , imprumutul fara dobanda, comodatul, fidejusiunea). LIBERTATILE = prin care o valoare trece dintr-un patrimoniu in altul ,

fara a se urmari un contraechivalent.(donatia).

CLASIFICAREA CONTRACTELOR DUPA EFECTELE PRODUSE :

A1) CONSTITUTIVE SAU TRANSLATIVE DE DREPTURI REALE (prin care se constituie sau se transfera un drept real) -> dreptul de proprietate, de usufruct , de uz, de servitute, sau de superficie.

A2) CONTRACTE GENERATOARE DE DREPTURI DE CREANTA (raporturi si obligatii)

B1) CONTRACTE CONSTITUTIVE SAU TRANSLATIVE DE DREPTURI ( produc efecte din momentul incheierii lor in viitor, deoarece creeaza intre parti o situatie juridica noua, necunoscuta anterior.)

B2) CONTRACTELE DECLARATIVE DE DREPTURI ( recunosc si consfintesc intre parti situatii juridice preexistente.Ele au efecte nu numai pentru viitor dar si retroactive = anteroare incheierii lor)

CLASIFICAREA CONTRACTELOR DUPA MODUL ( DURATA) DE EXECCUTARE.

CONTRACTE CU EXECUTARE IMEDIATA. CONTRACTE CU EXECUTARE SUCCESIVA.

CLASIFICAREA CONTRACTELOR DUPA CUM SUNT SAU NU NUMITE IN LEGISLATIA CIVILA;a.) CONTRACTE NUMITE = corespund unei operatiuni determinate si sunt

nominalizate in legislatia civila ( contractul de vanzare-cumparare; contractul de locatiune; contractul de mandat ; de depozit; de imprumut)

b.) SUNT NENUMITE – acele contracte care nu sunt nominalizate in legislatia civila.

CLASIFICAREA CONTRACTELOR DUPA UNELE CORELATII DINTRE ELE.

a) CONTRACTE PRINCIPALE – au o existent de sine statatoare, si a caror soarta nu este legata de aceea a altor contracte incheiate de parti.

b) CONTRACTE ACCESORII : insotesc unele contracte principale, de a caror soarta depind (contractul de gaj, de ipoteca = accesorii, contractul de fidejusiune)

CONTRACTE INCHEIATE INTRE PROFESIONISTI SI CONSUMATORI SI CONTRACTE CE NU AU IN VEDERE CONSUMUL .CONTRACTE NEGOCIATE, CONTRACTE DE ADEZIUNE SI CONTRACTE OBLIGATORII ( contracte fortate). CONTRACTELE NEGOCIATE = sunt cele pe care le putem numi traditionale, in cadrul in care partile pot negocia toate clauzele, fara ca din exteriorul vointei lor sa li se impuna ceva. ( contractul de vanzare – cumparare)

CONTRACTELE DE ADEZIUNE = sunt redactate aproape in intregime de una din partile contractante fara ca celalalt contractant sa poata modifica aceste clauze. El poate sa le accepte sau sa nu le accepte. Daca le accepta adera la un contract anteredactat, contractul de transport pe calea ferata sau transportul in comun, contract de furnizare gaze, energie electrica, abonament telefonic.

CA REGULA – oferta de a incheia asemenea contracte este unilateral si se adreseaza publicului, iar cel ce o face are o pozitie economica privilegiata, puternica sau chiar monopolul unor prestatii.

CONTRACTELE OBLIGATORII - se aseamana cu cele de adeziune – conditiile incheierii lor sunt delimitate, impuse de lege. (asigurarea de raspundere civila pentru proprietarii de autovehicule, asigurarea imobilelor, protejarea intereselor unor terti).

=INCHEIEREA CONTRACTELOR=

=GENERALTITATI=

REALIZAREA ACORDURILOR DE VOINTA AL PARTILOR ASUPRA CLAUZELOR CONTRACTUALE ( prin oferta de a contracta si acceptarea ofertei).

INCHEIEREA CONTRACTULUI SI CONDITII DE VALABILITATE ALE ACESTUIA Conditiile esentiale sunt : capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza.

OFERTA DE A CONTRACTA

DEF: tratatele legate de incheierea contractului incep cu o propunere de a contracta facuta de o persoana.

OFERTA – poate fi facuta in scris, in mod tacit, sau verbal.

OFERTA – poate fi adresata unei persoane anume, unor persoane nedeterminate, sau publicului.

OFERTA – poate fi facuta cu termen sau fara termen.

CONDITII PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA OFERTA.

a) Trebuie sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciiata, cu intentia de a angaja d.p.d.v juridic.

b) Oferta trebuie sa fie ferma, exprimand o propunere neindoielnica pentru un angajament juridic care prin acceptare sa duca la incheierea contractului.

c) Oferta trebuie sa fie neechivoca.d) Oferta trebuie sa fie precisa si complete cuprinzand toate elementele ce

pot fi luate in considerare pentru a contracta.

FORTA OBLIGATORIE A OFERTEI – RASPUNDEREA PENTRU REEVOCAREA OFERTEI.

Problema fortei obligatorii a ofertei priveste momentele anterioare acceptarii ei. Dupa ce a fost acceptata avem de-a face cu un contract.a) Oferta, cata vreme nu a fost acceptata, ea poate fi revocata de ofertant

in mod unilateral.b) Cata vreme oferta a ajuns la destinatar oferta se clasifica in oferta cu

termen si oferta fara termen. Daca oferta a expirat -> caduca. Daca este fara termen se admite ca ofertantul sa o mentina un timp

rezonabil pentru a da posibilitatea destinatarului sa se pronunte asupra ei.

Daca pana la acceptarea ofertei, ofertantul moare sau devine incapabil => oferta devine caduca. ( ramane fara efect)

TEORIILE CARE INTEMEIAZA RASPUNDEREA PE ACTUL JURIDIC AL OFERTEI.

a) Teoria ANTECONTRACTULUI : Ofertantul este obligat sa mentina oferta pana la expirarea termenului

ofertei. Un antecontract se considera incheiat o data cu ajungerea ofertei la

destinatar.b)Teoria raspunderii intemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei – oferta este considerate un act juridic=> revocarea ofertei este fara efect si acceptarea acesteia in termen duce la incheierea contractului.- in caz de nerespecatare a actului juridic unilateral al ofertei , prin retragerea ei, va trebui sa angajeze raspunderea ofertantului.

TEORIILE CARE INTEMEIAZA RASPUNDEREA PE FAPTE JURIDICE EXTERIORE OFERTEI.a). Teoria raspunderii delictuale:-Potrivit acestei teorii , raspunderea pentru revocarea inainte de termen a ofertei are ca baza art.998.c.civ. = orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a produs prejudiciul sa il repare- ofertantul ar trebui sa plateasca daune destinatarului pentru acoperirea prejudiciului .= cea mai buna reparative este considerarea actului ca fiind incheiat.

b). Teoria abuzului de drept – ca temei al raspunderii pentru revocarea ofertei = ofertantul are dreptul de a-si revoca oricand oferta atata timp cat nu a fost acceptata= art. 37 C.com.= PANA CE CONTRACTUL NU ESTE PERFECT , PROPUNEREA SI ACCEPTAREA SUNT REVOCABILE.FORTA OBLIGATORIE A OFERTEI = desi revocarea oferte impiedica contractul sa devina perfect , daca ea insa ajunge la cunostinta celeilalte parti dupa ce aceasta intreprinsese executarea lui , atunci cel ce revoca contractul raspunde de daune-interese.OFERTA SI ANTECONTRACTUL (promisiunea de a contracta). Oferta este un act juridic de formtie unilateral. Antecontractul este un contract , deci un act juridic de formative

bilateral avand ca baza un acord de vointa .Decesul sau incapacitatea survenita dupa incheierea antecontractului , nu se stinge obligatia de a contract ape care aceasta si-a asumat-o 9 nu devine antecontractul caduc).Nerespectarea antecontractului atrage dupa sine responsabilitatea contractuala a debitorului promitent .

ACCEPTAREA OFERTEI DEF: ACCEPTAREA este a doua latura a consimtamantului in manifestarea acordului de vointa cu oferta primita.

Acceptarea poate fi facuta in scris sau verbal.Ea poate fi si tacita.

CONDITIILE PE CARE TREBUIE SA LE INTRUNEASCA ACCEPTAREA.

a). sa concorde cu oferta;

b). s fie neindoielnica ;

c). daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numai aceasta persoana o poate accepta , daca este adresata publicului , oricine o poate accepta.

d). acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca ori a fost revocata.

MOMENTUL SI LOCUL INCHEIERII CONTRCTULUI :

Intre prezenti; Prin telefon; Prin corespondenta(intre absenti).

CORELATIA DINTRE OFERTA CU TERMEN SI MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI.APLICAREA DIFERITELOR SISTEME PRIVIND MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI.IMPORTANTA MOMENTULUI INCHEIERII CONTRACTULUI;LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI SI IMPORTANTA ACESTUIA.

Locul unde se afla ( prezente) partile ; Locul unde se afla ofertantul (telefonic); Prin corespondenta -> localitatea unde se afla ofertantul si i-a parvenit

corespondenta; Localitatea unde se afla destinatarul ofertei(intre ascendenti); = IMPORTANTA-legea aplicabila in caz de conflict de legi in spatiu.

CONTRCTUL DE VANZARE-CUMPARARE

1. Notiune – vanzarea –cumpararea este un contract prin care vanzatorul transmite dreptul de proprietate (sau un alt drept) asupra unui bun al sau cumparatorului care se obliga in schimb sa plateasca un prêt (in bani).

Cele trei elemente constitutive ale contractului de vanzare-cumparare sunt:-lucrul;-Pretul;- dreptul de proprietate.Uneori in loc de vanzare se foloseste si termenul de CESIUNE.CESIUNEA –transmitand un drept incorporal intotdeauna (cesiunea unei creante a unui fond de comert, a unui drept de autor).NU SE POT TRANSMITE PRIN VANZARE:

Drepturile persoanle nepatrimoniale , cele patrimoniale cu caracter strict personal si nici cele constituite prin vointa partilor sau a legii , cu caracter INTUITU PERSONAE. Vanzarea – reprezinta ,,modelul contractului translativ de proprietate

si instrumentul principal al circulatiei bunurilor.’’2. REGLEMENTARI INTERNE SI COMUNITARE.

Codul civil , CARTEA A III-A , intitulata ,, DESPRE DIFERITE MODURI PRIN CARE SE DOBANDESTE PROPRIETATEA’’. TITLUL V ,,DESPRE VINDERI art. 1294-1404.

In contextul implementarii acquis-ului comunitar , au fost adoptate o serie de acte normative care reglementeaza vanzarea produselor , in vederea asigurii protectiei consumatorilor.

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abusive dn contractele incheiate intre comercianti si consumatori.

Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor. Legea nr. 296/2004 privind CODUL CONSUMULUI . Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru

pagubele generate de produsele cu defecte , etc.3. CARACTERE JURIDICE

1. VANZAREA ARE CARACTER CONSENSUAL –Potrivit art. 1295 c.civ.,,Vinderea este perfecta intre parti(..) indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului , desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat ‘’.

Rezulta ca , ad validitatem , vanzarea se incheie prin simplul acord de vointa al partilor ( solo consensu)si fara remiterea lucrului vandut ori a pretului.

Vanzarea este numai in principiu consensuala.Art. 2 TITLUL X din Legea NR. 247/2005 terenurile pot fi instrainate prin acte juridice inter vivos , numai in forma solemna.SANCTIUNEA – pentru nerespectarea conditiei de forma ceruta ad validitatem este nulitatea absoluta a actului incheiat cu incalcarea normei imperative a legii.

FORMA AUTENTICA este ceruta imperativ , exclusiv pentru INSTRAINARILE SAU CONSITUIRILE DE DREPTURI REALE CE AU CA OBIECT TERENURILE.Atunci cand obiectul material al vanzarii este o constructie ( fara teren) forma autentica nu este obligatorie ( constructia putand fi valabil instrainata prin inscris sub semnatura privata).Daca vanzarea , avand ca obiect un imobil (teren in constructie) nu a fost incheiat in forma autentica , respectivul comparator va dobandi numai un drept de superficie( un drept de proprietate asupra constructiei si un drept de folosinta asupra terenului) in privinta terenului actul valorand numai ca un antecontract de vanzare-cumparare.De mentionat AD PROBATIONEM in toate cazurile cand bunul are o valoare mai mare de 2,5 bani(250 lei) este ceruta forma scrisa .EXCEPTIE ; Regula prevazuta de Art. 1191 c civ. Nu este aplicabila tertelor persoane. , care vor putea dovedi contractul cu orice mijloace de proba (intrucat ptr. Terti contractul este un simplu fapt juridic). PRIN ART.5. ART.6, din Legea nr. 455/2001- inscrisul in forma

electronica caruia I s-a incorporate o semnatura electronica executata in conditiile legii , este diminuat inscrisul sub semnatura privata , iar inscrisul in forma electronica , recunoscut de cel caruia I se opune , are acelasi efect (intre parti) ca si actul autentic.

2. VANZAREA ESTE UN CONTRACT BILATERAL- (sinalagmatic), da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante , vanzatorul avand , in

principal , obligatia sa predea lucrul vandut, iar cumparatorul sa plateasca pretul.CARACTERUL BILATERAL – presupune si indeplinirea obligatiilor , adica prestatia uneia dintre parti reprezinta cauza obligatiei asumate de cealalta parte.ECHILIBRUL ECONOMIC – se realizeaza la incheierea contractului , prin vointele reunite ale vanzatorului si cumparatorului.

3. VANZAREA ESTE UN CONTRACT CU TITLU ONEROS.- fiindca fiecare parte urmareste un interes patrimonial , ,implinirea obligatiei vanzatorului este echivalentul celeilalte obligatii si viceversa.

4. VANZAREA ESTE UN CONTRACT COMUTATIV –intrucat existent si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute din momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si nesigur de a se produce (alea) .CA EXCEPTIE CONTRACTUL ARE CARACTER ALEATORIU.- in cazul vanzarii de drepturi litigioase (ca varietate a vanzarii de drept comun).

5. VANZAREA ESTE UN CONTRACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE.- in maniera in care vanzarea –cumpararea stramuta dreptul de proprietate (nu un alt drept).Din momentul incheierii valabile a contractului se produce si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator.TRANSFERUL DREPTULUI opereaza indifferent daca s-a facut predarea lucrului vandut sau plata pretului.

Potrivit art. 1295 c/civ. ,, Vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la comparator , in privinta vanzatorului , indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului desi lucrul nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.

Regula caracterului translativ de proprietate este pe deplin operanta numai in cazul bunurilor individual determinate.

In cazul BUNURILOR DE GEN , care se vand dupa greutate , nr., sau masura si care sunt , individualizate, proprietatea nu se poate transfera decat in momentul in care se realizeaza individualizarea prin masurare, cantarire , numarare.

TRANSMITEREA IMEDIATA trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut; Obiectul contractului sa fie un bun determinat individual; Lucrul vandut trebuie sa existe; Partile sa nu fi amanat transferul dreptului de proprietate.

Potrivit Art. 971 c.civ. ,, in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii , sau alt drept real (..) lucrul ramane in rizico- pericolul dobanditorului , chiar cand nu I s-a facut trditiunea lucrului.’’

Art. 971 c.civ. consfinteste principiul ,, res perit domino’’, potrivit caruia proprietarul (cumparatorul , daca transmiterea proprietatii s-a facut imediat incheierii contractului) va suporta paguba pricinuita de pieirea fortuita a bunului).

Daca la momentul pieirii , bunul nu fusese predat cumparatorului si vanzatorul era debitor al obligatiei de predare anterioara a lucrului , acesta din urma nu va suporta paguba daca ca dovedi natura fortuita (nu culpabila) a pieirii .

Potrivit art. 1074 alin. (2) c.civ. , daca bunul a pierit datorita interventiei unei cauze (exterioare) exoneratoare de raspundere civila, vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost pus in intarziere VANZATORUL –are totusi posibilitatea sa-si inlature propria culpa , dovedind ca lucrul ar fi pierit si la comparator, chiar daca l-ar fi predat la termen.

PRINCIPIUL RES PERIT DOMINOPotrivit caruia riscul pieirii lucrului este suportat de proprietar , nu are caracter imperativ.Partile pot conveni ca vanzatorul sa suporte riscurile dupa ce a operat transferul proprietatii sau cumparatorul sa-si asume riscurile inainte de momentul transferarii dreptului de proprietate .

CONDITII DE VALIDITATE

CONDITIILE ESENTIALE PENTRU VALIDITATEA UNEI CONVENTII SUNT: Capacitatea de a contracta; Consimtamantul valabil al partilor; Obiectul determinat posibil; Cauza licita si morala.

Legislatia civila actuala adauga si FORMA –caracteristica contractelor solemne la cele patru conditii esentiale de validitate.

CAPACITATEA PARTILOR DEFINITIE;- capacitatea partilor = capacitatea de a incheia actul civil =aptitudinea subiectelor de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor civile.Toate persoanele se bucura de capacitatea de a contracta in general , regula fiind capacitatea , iar exceptia incapacitatea.Sunt incapabili de a contracta , minorii , interzisii judecatoresti .Avand in vedere ca vanzarea –cumpararea este un act de dispozitie , atat pentru vanzator cat si pentru cumpartor, partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina (la momentul incheierii contractului).

Minorii intre 14-18 ani (cu capcitate de exercitiu restransa) vor putea incheia contracte personal , dar numai cu incuviintarea ocrotitorilor sai legali si in toate cazurile , cu autorizatia autoritatii tutelare.

2.INCAPACITATI SPECIALE DE A VINDE SI DE A CUMPARA.

* Interdictiile (prohibitiile) de a vinde si de a cumpara sunt de doua feluri:

a).Incapacitati = instituite in consideratia unor persoane (intuit personae).

b).Inalienabilitati = stabilite de lege in consideratia bunului( propter rem).

! CAZURILE SUNT EXPRES SI LIMITATIV PREVAZUTE DE LEGE SI DE STRICTA INTERPRETARE.

a). Vanzarea intre soti este interzisa din urmatoarele considerente:

- pentru protejarea intereselor mostenitorilor rezervatori.

- pentru protejarea intereselor creditorilor ( ar da posibilitatea sotilor de a frauda , cu mai mare usurinta interesele creditorilor , prin vanzari aparente si fictive).

- pentru a da efect prevederilor art. 937.c.civ. prin care DONATIA intre soti este revocabila .

Scopul interdictiei este de a impiedica sotii sa realizeze donatii , irevocabile , sub aparenta unor vanzari simulate.

Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului .

NULITATEA VANZARII INTRE SOTI poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei , de catre parti , sau de mostenitori , dupa moartea vanzatorului.

Vanzarea intre concubini este valabila , cu exceptia situatiei in care a fost efectuata cu un scop imoral pentru a mantine starea de concubinaj.

Tutorii nu pot cumpara.Bunurile persoanelor de sub tutela lor- atata timp cat socotelile definitive ale tutelei nu au fost date si primite .Totodata , codul familiei interzice orice acte juridice intre tutore si sotul sau rudele lui, pe de o parte si minor pe de alta parte.

c).MANDATARII –atat cei conventionali cat si cei legali , imputerniciti de a vinde un lucru , nu pot sa-l cumpere intrucat , de regula nu se poate admite ca o persoana sa cumuleze si rolul de vanzator si pe cel de cumparator.

d). ADMINISTRATORII bunurilor ce apartin statului, comunelor , oraselor, municipiilor, sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate in administratia lor.

e). FUNCTIONARII PUBLICI – nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrativ teritoriale care se vand prin mijlocirea lor.

SANCTIUNEA nerespectarii prevederilor este nulitatea relativa , intrucat nulitatea nu este de ordine publica , ci de interes privat.

f). JUDECATORII , PROCURORII SI AVOCATII , nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competent curtii de apel in a carei circumscriptie isi executa functia sau profesia.SANCTIUNEA – este nulitatea absoluta a actului si suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor- interese.

Membrii formelor asociative de administratie si exploatare a terenurilor forestiere restituite persoanelor indreptatite ,, aflati in devalmasie sau indiviziune , nu pot instraina propriile cote-parti , unor persoane din afara acestora.

Potrivit legii , terenurile forestiere in cauza, raman in proprietate indiviza pe toata durata existentei lor si nu pot fi instrainate in nici un mod , in intregime sau in parte , fiind astfel declarate INALIENABILE.h). Un alt caz de incapacitate speciala temporara de vanzare este cel prevazut de art. 43 alin.(1) din legea 10/2001 , prin care se instituie o interdictie in consideratia chiriasului dobanditor al locuintei , care nu poate instraina imobilul timp de 10 ani de la dobandire( decat fostul proprietar). In timp ce actele juridice ( contractele)de instrainare a unor bunuri inalienabile , incheiate sub imperiul sub imperiul art.9 alin ultim din legea nr. 112/1995 , sunt nule absolut , incheierea unei vanzari de un incapabil este numai anulabila.Cetatenii straini sau apatrizi pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate prin aderarea Romaniei la U.E. si din alte tratate internationale la care Romania este parte , pe baza de reciprocitate , in conditiile prevazute prin lege organica , precum si prin mostenire legala.

OBS: Regimul juridic preferential de care se bucura cetatenii statelor membre nu este aplicabil si cetatenilor straini , apatridului si persoanei juridice apartinand statelor terte , care pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai in conditiile reglementate prin tratate internationale , pe baza de reciprocitate.CONCLUZIE : Cetateni straini si apatrizi pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania , dar cu urmatoarele precizari:

Dobandirea se poate face numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la U.E. ;

Sau in conditiile rezultate din tratatele internationale la care Romania este parte;

Dobandirea se face pe baza de reciprocitate; Conditiile dobandirii se stabilesc prin lege organica; In toate cazurile , terenurile pot fi dobandite prin mostenire legala.

2.CONSIMTAMANTUL- este o conditie de fond a actului juridic civil care consta in exteriorizarea vointei unei persoane de a incheia un act juridic.

ANTECONTRACTUL DE VANZARE CUMPARARE- Reprezinta o promisiune de a vinde sau/si de a cumpara , un acord de vointa ce precede incheierea unei vanzari si care are menirea de a conferi partilor certitudinea ca nici una dintre ele nu va capitula de la intentia realizarii contractului preconizat.

Uneori , insa, promisiunea asumata prin antecontract nu tinde in mod direct la certificarea in viitor a contractului , ci prin ea este angajata o obligatie a carei existenta , depinde , in mod esential , de un viitor contract a carui perfectare este incerta (este situatia pactului de preferinta, care reprezinta neindoielnic un antecontract).

Scopul principal urmarit de parti sau macar de una dintre ele , este acela de a intra in viitor , intr-un raport juridic contractual care sad ea satisfactie deplina interesului manifestat.

IN DOCRINA ROMANEASCA , IN ACCEPTIUNEA DE ANTECONTRACT SE MAI FOLOSESC SI TERMENII DE ;

PRECONTRACT; CONTRACT PRELIMINAR; CONTRACT PROVIZORIU.

CELE MAI INTALNITE VARIETATI ALE PROMISIUNII DE VANZARE.

Cumparare sunt:PROMISIUNEA UNILATERALA de vanzare- cumparare ,-PROMISIUNEA BILATERALA DE vanzare-cumparare;

- PACTUL DE PREFERINTA ;- PROMISIUNEA DE PORTE-FORT .-> Se dauga ,,ARVUNA’’ care , desi in esenta este o garantie intr-un antecontract de vanzare-cumparare , UN AVANS DIN PRETUL VANZARII SI UN MOD DE EVALUARE ANTICIPATA A CUANTUMULUI DAUNELOR-INTERESE datorate in caz de neperfectare a vanzarii, urmareste totusi , in general , scopuri ASEMENATOARE ANTECONTRACTELOR.

2. PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE (PACTUL DE OPTIUNE) - Intervine in cazul in care o persoana , prevazand un interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun , primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun , rezervandu-si facultatea de a-si manifesta , ulterior consimtamantul de a-l cumpara.! O PROMISIUNE DE VANZARE CONSTITUIE UN CONTRACT DISTINCT (NENUMIT) ,ce nu este o vanzare si deci nu poate produce nici efectele acesteia (cum ar fi , de exemplu , transmiterea dreptului de proprietate).* AVAND IN VEDERE ca promitentul are o obligatie DE A FACE , in cazul in care el va refuza vanzarea , contractul nu se va incheia, iar beneficiarul va avea dreptul la DAUNE-INTERESE.* Intrucat da nastere la un drept de creanta , davada promisiunii de vanzare , se face conform regulilor generale , chiar daca vanzarea proiectata ar fi un contract solemn (vanzarea unui teren).

=> Rezulta ca PROMISIUNEA NUMAI DE VANZARE (sau numai de cumparare) este un CONTRACT UNILATERAL. , deoarece creeaza obligatii numai pentru una dintre parti , respectiv pentru PROMITENT.

3.PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE- CUMPARARE.-Presupune ca ambele parti se obliga sa incheie (in viitor) un contract de vanzare-cumparare.Promisiunea sinalagmatica (bilaterala) de a contracta este denumita uzual ,,ANTECONTRACT’’.In situatia in care promitentul VANZATOR nu isi executa obligatia asumata in antecontract (de a vinde lucrul promitentului –cumparator) , soarta lucrului este diferita , dupa cum acesta se mai afla sau nu in patrimoniul promitentului –vanzator.Astfel: a). in cazul in care promitentul –vanzator nu si-a respectat obligatia asumata in antecontract si a vandut lucrul unei alte persoane , vanzarea incheiata cu o terta persoana este valabila, iar vanzatorul nu poate fii obligat (pentru paguba pricinuita promitentului-cumparator) decat la DAUNE INTERESE COMPENSATORII. b). in cazul in care lucrul se afla in patrimoniul vanzatorului( nu a fost vandut altei persoane), la cererea promitentului-cumparator, instanta il poate obliga pe promitentul-vanzator , la respectarea obligatiilor asumate la antecontrac (de a vinde lucrul) chiar si fara acordul acestuia.

Ex: In situatia in care dupa incheierea unui antecontract cu privire la un teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa incheie contractul, partea care si-a indeplinit obligatiile poate sesiza instanta competent care poate pronunta o hotarare care sa tina loc de contract.

4. PACTUL DE PREFERINTA – reprezinta o varietate a promisiunii unilaterale care, datorita specificului sau, are o aplicatie ce se restrange la contractele de vanzare si la cele de inchiriere.PACTUL DE PREFERINTA - poate fii definit ca fiind promisiunea pe care si-o asuma una dintre parti (promitentul) ca in cazul in care se va decide sa

incheie contractul avut in vedere de cealalta parte, sa acorde referinta acestuia din urma (beneficiarul) la contractare, la pret egal. OBS : PROMITENTUL VANZATOR (sau cumparator) nu se oblige sa contracteze pur si simplu, ci numai ca, daca se va decide sa contracteze atunci il va prefera pe beneficiar.

PACTUL DE PREFERINTA ESTE O PROMISIUNE VALABILA, intrucat este afectata numai de o CONDITIE SIMPLA PROTESTATIVA (care nu depinde doar de vointa promitentului, ci si de imprejurari exterioare ce l-ar determina sa incheie vanzarea)

5. PROMISIUNEA DE PORTE-FORT – sau promisiunea de a determina pe altul sa artifice un act, este o varietate de antecontract ce constituie o conventie prin care o persoana (promitent ) se angajeaza fata de o alta persoana (beneficiar) sa determine pe un tert sa incheie un act juridic promis sau sa artifice unul incheiat in contul lui de catre promitent fara imputernicirea sa prealabila.

DACA TERTUL REFUZA SA RATIFICE ACTUL SAU DACA RATIFICAREA DEVINE IMPOSIBILA ( datorita decesului, incapacitatii) ACTUL INCHEIAT PENTRU EL NU VA PRODUCE NICIUN EFECT, PERFECTAREA CONTRACTULUI NE MAI AVAND LOC. IN ACEST CAZ, VA TREBUI CA PROMITENTUL SI BENEFICIARUL CONTRACTANT SA ISI RESTITUIE CEEA CE AU EXECUTAT IN TEMEIUL ACELUI ACT, PROMITENTUL FIIND RASPUNZATOR CU DAUNE INTERESE PENTRU NEINDEPLINIREA OBLIGATIEI PE CARE SI-A ASUMAT-O.

In cazul in care TERTUL ratifica actul, PROMISIUNEA este indeplinita de catre PROMITENT, realizandu-se scopul MEDIAT, prin antecontract, adica STATORNICIREA UNUI RAPORT JURIDIC CONTRACTUAL intre TERT si BENEFICIARUL promisiunii.

Particularitatea acestei conventii consta in faptul ca, daca tertul ratifica actul, acesta se va perfecta retroactiv, AB INITIO (din momentul incheierii sale).Promisiunea de PORTE-FORT apare deci ca o conventie accesorie fata de actul incheiat in contul tertului.

6. ARVUNA SI ACORDUL – arvuna este un mijloc de constrangere pentru a determina partile sa perfecteze contractul.ARVUNA fiind o garantie dintr-un antecontract de vanzare-cumparare care in caz de neperfectare a vanzarii va constitui daunele-interese compensatorii suportate de partea culpabila.DEF : Este deci suma de bani pe care promitentul-cumparator o da promitentului-vanzator cu ocazia incheierii unui antecontract si care in caz de nerespectare a contractului din culpa unuia dintre parti urmeaza sa fie pierduta ori restituita dublu.

ARVUNA se aseamana cu acontul (reprezentand de regula, o parte din pretul vanzarii) si se deosebeste de acont,care reprezinta intotdeauna si nu ocazional o parte din pret.

ARVUNA constituie si o clauza penala, deoarece este un mod aparte de evaluare anticipata a coantumului , daunelor-interese datorate in caz de neexecutare culpabila a antecontractului, cu CARACTERISTICI DISTINCTE :

a) Caracter de confirmare a incheierii contractului (antecontractului) ;b) Caracter supletiv al prevederilor; c) Caracter de dezicere, in sensul ca oricare dintre parti isi rezerva dreptul

de denunta unilateral antecontractul.

ARVUNA nu produce efecte in urmatoarele cazuri :

1. Daca vanzarea este nula;2. Daca vanzarea se executa corect si fara sa se iveasca litigii;3. Daca vanzarea este rezolutionata de comun acord;

4. Daca executarea contractului devine imposibila din pricina unei imprejurari neimputabile niciuneia dintre parti.

7. DREPTUL DE PREEMPTIUNE SI DE RETRACT

Titularul unui drept de proprietate poate instraina dreptul sa liber oricarei persoane (fizice sau juridice) . Ca exceptie de la principiul fortei obligatorii a contractului titularii dreptului de preemptiune sau de retract au prin voina legii, posibilitatea de a se substituii persoanei cumparatorului (asumandu-si evident si obligatiile acestuia).

Dreptul de preemptiune confera preferinta unor persoane la cumpararea unui bun la pret egal, atunci cand proprietarul acestuia il vinde.De exemplu, dreptul de preemptiune a chiriasului la cumpararea apartamentului pe care la incheiat.RETRACTUL - reprezinta manifestarea unilateral de vointa prin care debitorul unui drept ( care a fost transmis de catre creditor unei alte persoane, printr-o cesiune de creanta, cu titlu oneros) poate sa stinga obligatia sa oferind cesionarului (noul creditor) suma pe care acesta din urma a platit-o efectiv pentru creanta respectiva. Cel mai cunoscut este retractul litigios.

Dreptul de preemptiune sau de retract se aseamana cu cesiunea locatiunii ( in care locatorul – cedent transmite drepturile si obligatiile sale din contractul de locatiunie tertului cesionar). Substituirea uneia dintre partile contractante se face conventional si cu acordul locatarului.

Dreptul de preemptiune si retractul se deosebesc, in principal prin momentul exercitarii lor (in raport cu incheierea vanzarii). Astfel dreptul de preemptiune opereaza in faza de proiect a vanzarii (inainte de momentul perfectarii contractului) , iar retractul se realizeaza numai dupa ce vanzarea a fost valabil incheiata.

Dreptul de preemptiune si retractul sunt mecanisme juridice care reprezinta o vointa legala.

Existenta lui nu transforma vanzarea intr-una fortata, deoarece nu este substituita cu vointa vanzatorului de a instraina, ci numai libertatea acestuia de a-si alge persoana cumparatorului.

Dreptul de preemptiune al cumparatorului a fost instituit prin lege in mai multe cazuri, astfel : a) Locatarii imobilelor restituie persoanelor indreptatite, avand printre

altele, destinatiile de unitati si institutii de invatamant de stat, unitati sanitare si de asistenta medico-sociala din sistemul public, imobile ocupate de administratile financiare, trezorerii, precum si cele ocupate de sediile partidelor politice, au drept de preemptiune la cumpararea acestora.

b) In cazul in care contractul de inchiriere nu se reinoieste, deoarece proprietarul doreste sa vanda locuinta, chiriasul are drept de preemptiune la cumpararea acestora.

c) In cazul in care un imobil expropriat este scos la vanzare de catre expropriatorul care nu a putut realize lucrarea de utilitate publica, fostul proprietar are un drept prioritar la cuparare, pentru un pret ce nu poate fii mai mare decat despagubirea primita de la expropriere, actualizata.

DREPTUL PRIORITAR LA DOBANDIREA IMOBILULUI EXPROPRIAT are urmatoarele caracteristici:

- Expropriatul isi poate exercita dreptul prioritar in alte cazuri de instrainare a imobilului decat prin vanzare.

- Pretul dobandirii imobilului de catre expropriat nu poate depasi despagubirea reactualizata.

- Exercitarea dreptului prioritar la dobandirea imobilului este mult simplificata.

d) Statul are drept de preemptiune la cumpararea de paduri care constituie enclave in fondul forestier, proprietate publica a statului sau limitrofe acestuia la pret si in conditii legale, pentru enclavele din fondul forestier, proprietate publica si terenurile limitrofe acestuia precum si pentru terenurile acoperite cu vegetatie forestiera. In

concluzie statul a avut drept de preemptiune la vanzarea cu destinatie forestiera. Exercitarea dreptului de preemptiune presupune ca vanzatorul trebuie sa anunte in scris administratorul padurilor proprietate publica a statului, intentia sa de vanzare, iar acestia din urma poate sa isi exercite dreptul in termen de 30 de zile de la instiintare. Daca administratorul padurilor, proprietate publica a statului nu isi manifesta in scris intentia de cumparare, in termenul de 30 de zile atunci vanzarea terenului este libera.Ca EXCEPTIE : - sanctiunea de vanzare-cumparare incheiat cu incalcarea dreptului de preemptiune al statului este nulitatea absoluta

SANCTIUNEA : nerespectarea dispozitiilor generale referitoare la dreptul de preemptiune atrage nulitatea relativa a contractului.

NUMAI TITULARII ( si succesorii lor) DREPTULUI DE PREEMPTIUNE vor putea cere in justitie anulearea sa ( nu si partile) deoarece sanctiunea a fost instituita pentru protejarea celor dintai.

Dupa expirarea termenului de prescriptive a actiunii in anulare (de 3 ani) vanzarea se consolideaza cu toate ca s-a incheiat cu nerespectarea conditiilor imperative ale legii.

!!! NULITATEA RELATIVA POATE FII ACOPERITA PRIN CONFIRMARE EXPRESA SAU TACITA DE CATRE CEI INDREPTATITI SA CEARA PRONUNTAREA EI IN INSTANTA DE JUDECATA.

8. DREPTUL CUMPARATORULUI – CONSUMATOR DE A SE DEZICEEfectele actului juridic sunt ordonate de 3 reguli ( cu rang de principii)

1. Principiul fortei obligatorii

2. Principiul irevocabilitatii3. Principiul relativitatii

1) Principiul fortei obligatorii (PACTA SUNT SEVANDA) - contractele valabil incheiate produc efecte juridice(obligatorii) pentru partile contractante.

2) Principiul irevocabilitatii – contractul nu poate fi denuntat unilateral. Odata ce subiectele si-au dat consimtamantul, iar contractul a fost valabil incheiat, partile nu mai pot reveni unilateral asupra existentei contractului, fiind obligate sa execute clauzele contractuale.DREPTUL DE DEZICERE AL CUMPARATORULUI CONSTITUIE O EXCEPTIE DE LA REGULA. DREPTUL DE DEZICERE AL CUMPARATORULUI A FOST REGLEMENTAT MAI ALES PENTRU CONTRACTELE INCHEIATE LA DISTANTA, PRIN CARE SUNT FUZIONATE PRODUSE SI SERVICII.DREPTUL CONSUMATORULUI la denuntarea contractului nu poate fi anulat de nicio clauza contractual sau de intelegere intre parti in cazurile prevazute de lege aceasta fiind considerate nula de drept.Dezicerea nu este o modalitate de incetare a contractului ci una de retractare a consimtamantului.Facultatea de a se dezice acordata consumatorului se traduce in dreptul sau de a reveni asupra consimtamantului dat anterior la perfectarea acestuia. Deoarece consimtamantul este una dintre conditiile esentiale ale contractului retragerea sa atrage implicit neindeplinirea conditiilor de validitate.

Ca exceptie consumatorul nu poate denunta unilateral unele tipuri de contracte precum contracte de furnizare de servicii a caror executie a inceput cu acordul consumatorului inaintea expirarii termenului de 10 zile lucratoare.Termenul de 10 zile revazut pentru exercitarea dreptului de denuntare unilateral incepe sa curga : pentru produse, de la data primirii lor de catre consummator, iar pentru servicii, din ziua incheierii contractului sau dupa incheierea contractului, din ziua in care obligatiile datorate de comerciantau fost indeplinite cu conditia ca intarzierea sa nu depaseasca 90 de zile.Indicarea termennului de reflectare constituie una dintre clauzele minimale obligatorii pe care contractul de achizitionare si servicii trebuie sa le contina. Termenul de reflectare ( de razgandire) nu se confunda cu termenul de reflexie sau de somatie.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE

Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga. DEF : obiectul actului juridic este o conditie esentiala de validitate reprezentata de conduita partilor respective actiunile si inactiunile la care sunt indreptatite sau la care sunt tinute acestea.

In raporturile juridice patrimoniale conduita partilor se refera la lucruri materiale, insa bunurile nu constituie obiecte a actului juridic civil.Bunul poate fi privit numai ca obiect derivate al actului juridic civil. Deoarece vanzarea este un contract bilateral putem spune ca obiectul contractului de vanzare cumparare este dublu. Astfel obligatia principal a vanzatorului are ca obiect predarea lucrului, iar obligatia cumparatorului, plata pretului.

LUCRUL VANDUT

1.CONDITIILE LUCRULUI VANDUT.

Pentru ca vanzarea sa fie valabila lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

a) Lucrul sa fie in comert – astfel vanzarea poate avea ca obiect bunuri mobile, bunuri imobile, bunuri certe sau bunuri de gen, bunuri corporeale si bunuri incorporeale.O derogare de la principiul liberei circulatiei a bunurilor susceptibile de apropiere nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare, lucrurile care nu sunt in comert.

Prohibitia poate fii absoluta , vizand bunurile care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz sau de interes public sau ca atare sunt inalienabile.Sunt inalienabile bunurile de interes national sau local, care fac parte din domeniul public al statului, respective al unitatilor administrative teritoriale. Bogatiile de orice natura a subsolului, caile de comunicatie, spatial aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fii folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele natural ale zonei economice a platoului continental precum si alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusive al proprietatii publice.Bunurile proprietate publica pot fii date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fii concesionate sau inchiriate.Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica. Bunurile proprietate publica pot fii date in folosinta gratuita pe durata determinate, serviciilor publice sau persoanelor juridice fara scop lucrative care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica.Nerespectarea acestor prevederi atrage sanctiunea nulitatii absolute.

b) Bunul sa fie determinat sau determinabilBunurile sunt determinate prin individualitatea lor.Bunuri certe – se determina prin reprezentarea caracterelor individuale, indicandu-se natura bunului, pozitia sau alte elemente de idetificare.

BUNURU CERTE – se determina prin prezentarea caracterelor individuale , indicandu-se natura bunului (teren,casa autoturism) pozitia sau alte elemente de identificare(precum marca unui autovehicul) .

BUNURILE DE GEN –se determina prin indicarea calitatii si a cantitatii (nr. Volul,greutate) .Ex. se poate vinde totata recolta unui teren, toate fructele unei livezi, toate cerealele unui siloz.Daca in contract s-a omis sa se precizeze calitatea de gen a bunului, vanzatorul este dator sa predea un bun de calitate mijolocie.

c). LUCRUL VANDUT SA EXISTE in momentul incheierii contracului sau sa poata exista in viitor.Daca partile au avut in vedere un lucru existent , dar care a pierit total in momentul incheierii contractului, vanzarea cumpararea estenula absolute, intrucat obligatia vanzatorului este LIPSITA DE OBIECT , ceea ce implica lipsa cauzei obligatiei cumparatorului.DCA BUNUL A PIERIT IN PARTE ,cumparatorul poate alege: fie sa renunte la contract , fie sa ceara executatarea asupra partii ramase din lucru cu o reducere proportional din pret.

Riscul pieirii totale sau partiale dupa incheierea contractului si transferul dreptului de proprietate sau dupa incheierea contractului , dar fara transferul dreptului de proprietate cumparatorului , este suportat de vanzator .

In cazul in care bunul nu exista in momentul incheierii contractului dar poate exista in viitor, vanzarea este deasemenea posibila.

Deci obiect al vanzarii –cumpararii poate fi si un bun viitor.

DINTRE BUNURILE VIITOARE , doar succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul contractului de vanzare- cumparare.d). VANZATORUL TREBUIE SA FIE PROPRIETARUL LUCRULUI.- Deoarece vanzarea –cumpararea este un contract translativ de proprietate , vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului de proprietate asupra lucrului vandut.PER A CONTRARIO, daca vanzatorul nu ar fi proprietar , nu ar putea nici sa transmita dreptul care face obiectul contractului.

2.VANZAREA LUCRULUI ALTUIA

= Aceasta reprezinta o operatie juridical ANORMALA, intalnita totusi in practica si efectuata fie in necunostinta de cauza de ambele parti , fie in imprejurari in care atat vanzatorul cat si cumparatorul (sau numai unul dintre ei) stiau ca bunul apartine altei persoane.

Ex. vanzarea de catre mostenitor aparent , vanzarea de catre unul dintre soti a

unui bun comun fara consimtamantul celuilalt sot.

CONCLUZII: CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE , CE ARE CA OBIECT UN LUCRU CARE NU ESTE PROPRIETATEA VANZATORULUI ESTE LOVIT DE NULITATE.

a). Cand partile , AU FOST IN EROARE, se considera ca bunul vandut apartine vanzatorului , s-a admis ca vanzarea este ANULABILA.(lovita de nulitate relativa) pentru eroare asupra calitatii esentiale a vanzatorului (considerat proprietarul bunului vandut – in aceasta situatie se poate spune ca vanzatorul s-a comportat ca un proprietar aparent.

- In acest caz nulitatea poate fi ceruta de catre comparator pe cale de actiune (daca pretul a fost platit) sau pe cale de exceptie (daca pretul nu a fost platit).

Vanzatorul nu poate cere anularea contractului in nici un caz , chiar daca a fost de buna credinta , deoarece eroarea nu produce nulitatea cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat.

Nici adevaratul proprietar nu poate cere anularea , fiind tert fata de contract , dar poate intent o actiune in revendicare.

Daca insa , intre , timp , vanzatorul a devenit proprietarul lucrului (dupa inchirierea contractuluide vanzare), nici cumparatorul nu mai poate cere anularea acestuia.

Obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista si in situatia in care cumparatorul nu a cerut sau,inainte de a fi cerut anularea, este evins de catre adevaratul proprietar.

OBS: Daca bunul instrainat face parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrative –teritoriale , contractul este nul absolute in toate cazurile chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta.b). CAND PARTILE AU INCHEIAT IN CUNOSTINTA DE CAUZA CONTRACTUL –stiind ca lucrul vandut este proprietatea altei persoane , Solutia este controversata.