DREPT CANONIC Asistenta Sociala

DREPT CANONIC LA FACULTATEA DE TEOLOGIE A UNIVERSITATII DIN CRAIOVA Capitolul I – Dispoziţii generaleArt. 1. Sistemul de asistenţă socială în Biserica

Ortodoxă Română este determinat de slujirea misionară şi pastorală a Bisericii şi

are profil social şi filantropic. Activitatea de asistenţă socială se desfăşoară în

conformitate cu prevederile. Statutului pentru organizarea şi funcţionarea

Bisericii Ortodoxe Române (art. 53 lit.c, d, g; art. 69, 70, 72; art. 94 lit. f; art.

l00,170), precum şi ale legislaţiei în vigoare referitoare la furnizorii de servicii

sociale (OG. 68/2003, modificată şi completată prin OG. 86/2004).Art. 2.

Sistemul de asistenţă socială este integrat şi organizat profesional în cadrul

structurilor administrativ-organizatorice ale Bisericii Ortodoxe Române.

Asociaţiile şi fundaţiile cu scop social şi filantropic care funcţionează sub

patronajul structurilor administrative organizatorice ale Bisericii au personalitate

juridică conform legislaţiei referitoare la organizaţiile non-guvernamentale (OG.

26/2000, modificată şi completată prin OG. 37/2003).Capitolul II – ObiectiveArt.

3. Obiectivele reţelei de asistenţă socială sunt:1. Aducerea la îndeplinire a

misiunii pe care o are Biserica pentru cei aflaţi în situaţii de dificultate, în

conformitate cu învăţătura de credinţă;2. Furnizarea de servicii sociale primare

şi specializate, precum şi servicii de îngrijire social-medicală conform

prevederilor legale în vigoare;3. Crearea şi menţinerea unor reţele de suport, la

nivel comunitar, pentru persoanele sau grupurile sociale care se afla în situaţii

de dificultate;4. Înfiinţarea şi administrarea de instituţii de asistenţă socială şi

medico-socială proprii sau în parteneriat cu organisme publice şi/sau private;5.

Efectuarea de studii şi cercetări sociale referitoare la diferite problematici şi

fenomene sociale;6. Participarea activă la elaborarea şi aplicarea politicilor

sociale, strategiilor şi planurilor de acţiune la nivel naţional, judeţean şi local;7.

Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu serviciile publice descentralizate

ale ministerelor, organisme ale administraţiei publice centrale şi locale, precum

şi alte instituţii de stat sau private care desfăşoară activităţi în domeniu;8.

Informarea opiniei publice cu privire la problematica socială, în scopul educării şi

sensibilizării acesteia, prin: organizarea de conferinţe, seminarii, mese rotunde,

dezbateri etc.; editarea de publicaţii (reviste, broşuri, pliante), materiale audio-

video, materiale în format electronic; desfăşurarea de campanii publice în

vederea implicării comunităţii în rezolvarea unor probleme sociale.Capitolul III –

Organizarea sistemului de asistenţă socială în Biserica Ortodoxă RomânăA. La

nivelul Patriarhiei RomâneArt. 4. La nivelul central, al Patriarhiei Române, în

cadrul Sectorului „Biserica şi Societatea” funcţionează Biroul de Asistenţă

Socială al Patriarhiei Române care are următoarele atribuţii:a. elaborează

strategia şi planurile de acţiune în domeniul social ale Bisericii Ortodoxe

Române, potrivit îndrumărilor Sfântului Sinod;b. coordonează şi îndrumă

punerea în aplicare a strategiei Bisericii Ortodoxe Române în domeniul social,

potrivit îndrumărilor Sfântului Sinod;c. stabileşte şi menţine comunicarea cu

organele centrale bisericeşti şi cu Sectoarele Sociale ale eparhiilor;d. elaborează

şi coordonează punerea în practică a diferite programe naţionale în domeniul

social vizând probleme actuale care conduc la degradarea morală,

marginalizarea şi excluderea socială a unora dintre credincioşi;e. organizează

întâlniri periodice cu consilierii eparhiali sociali şi inspectorii pe probleme de

asistenţă socială, coordonatori ai Birourilor de Asistenţă socială de la centrele

eparhiale;f. identifică surse de finanţare pentru susţinerea programelor de

asistenţă socială ale Bisericii;g. monitorizează legislaţia în domeniul asistenţei

sociale şi informează centrele eparhiale cu privire la aceasta;h. organizează

activităţi de informare a opiniei publice în scopul educării şi sensibilizării

membrilor comunităţilor cu privire la diferite aspecte ale problematicii sociale

(organizarea de seminarii, conferinţe, dezbateri, campanii publice, editarea de

publicaţii);i. reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relaţiile de colaborare,

asociere şi parteneriat cu organele competente de stat şi particulare, cu fundaţii

şi asociaţii, precum şi cu organisme internaţionale specializate în activităţi de

asistenţă socială;j. organizează schimburi de experienţă între eparhii, precum şi

cu organisme similare ale Bisericilor Ortodoxe surori şi ale altor Biserici;k.

întocmeşte raportul anual privind activitatea de asistenţă socială desfăşurată de

Patriarhia Română pe baza datelor primite de la eparhii, studiază şi propune

măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia.B. La nivelul Centrelor EparhialeArt. 5.

Activitatea de asistenţă socială la nivel eparhial este organizată şi desfăşurată

prin „Biroul de asistenţă socială” componentă a Sectorului Social-Misionar al

eparhiei.Art. 6. Sectorul Social-Misionar este condus de un consilier eparhial

social numit de chiriarhul locului, iar Biroul de asistenţă socială este condus de

un inspector eparhial cu probleme de asistenţă socială.Art. 7. Consilierul

eparhial social are următoarele atribuţii şi responsabilităţi în domeniul asistenţei

sociale la nivel de eparhie:a. coordonează elaborarea strategiei de activitate în

domeniul social a eparhiei, pe care o supune spre aprobare chiriarhului,

Consiliului Eparhial şi Adunării Eparhiale;b. propune spre aprobare chiriarhului şi

Consiliului Eparhial structura organizatorică a Sectorului Social Misionar, în

funcţie de evoluţia activităţilor şi dezvoltarea acestui sector, recomandând

angajarea de personal nou, în urma concursului de selecţie;c. supervizează

elaborarea tuturor documentelor necesare bunei funcţionări a sectorului:

regulamente de ordine interioară, strategii, politici, proceduri, fişe de post

etc.;d. monitorizează serviciile sociale furnizate la nivel de eparhie, din punct de

vedere al respectării standardelor de calitate şi al modului de gestionare a

acestora;e. coordonează activitatea structurilor organizatorice care compun

Sectorul Social Misionar, urmărind respectarea standardelor calitative şi

manageriale;f. supervizează aspectele financiare legate de funcţionarea

sectorului (costuri administrative, pentru derularea de proiecte şi programe,

pentru funcţionarea aşezămintelor de asistenţă sociale ale Bisericii);g. prezintă

organelor de conducere execuţia bugetară pentru anul care a trecut, propunând

spre aprobare bugetul de venituri şi cheltuieli al sectorului pentru anul

următor;h. supervizează activitatea de scriere a propunerilor de finanţare şi

atragere de fonduri, ca o componentă a strategiei de dezvoltare a activităţii în

domeniul social;i. supervizează mediatizarea activităţii sociale din cadrul

eparhiei;j. supervizează şi dezvoltă relaţia cu protoieriile, parohiile şi mânăstirile

din eparhie în ceea ce priveşte colaborarea în domeniul social;k. supervizează

întocmirea tuturor rapoartelor solicitate de către organele de conducere ale

eparhiei, precum si de către Patriarhie;l. menţine şi dezvoltă legătura cu

partenerii, colaboratorii şi finanţatorii din domeniul social, iniţiind noi

contacte;m. participă la şedinţele Permanenţei Consiliului Eparhial şi ale

Consiliului Eparhial, precum şi la orice alte întâlniri la care este solicitat de

chiriarh;n. prezintă chiriarhului informări cu privire la orice aspect legat de

domeniul social.Art. 8. Postul de inspector eparhial este ocupat, prin concurs, de

un absolvent de studii superioare în asistenţă socială, la propunerea consilierului

eparhial, cu aprobarea ierarhului. În funcţie de amploarea activităţilor de

asistenţă socială la nivel de eparhie, pot exista mai multe posturi de inspector

eparhial cu probleme de asistenţă socială.Art.9. Atribuţiile inspectorului eparhial

cu probleme de asistenţă socială sunt:a. participă la elaborarea strategiei de

activitate în domeniul social a eparhiei;b. coordonează aplicarea strategiei de

activitate în domeniul social a eparhiei la nivel de protopopiat şi parohie;c.

coordonează şi monitorizează activitatea de asistenţă socială din eparhie, sub

îndrumarea consilierului social şi cu binecuvântarea ierarhului;d. elaborează şi

coordonează programe de asistenţă socială la nivel eparhial;e. coordonează

activitatea de scriere a propunerilor de finanţare şi atragere de fonduri, ca o

componentă a strategiei, de dezvoltare a activităţii în domeniul social;f.

urmăreşte realizarea programelor de asistenţă socială propuse de Biroul de

asistenţă socială al Patriarhiei şi aprobate de Sfântul Sinod;g. urmăreşte modul

de derulare α serviciilor sociale, din punct de vedere calitativ şi managerial;h.

coordonează elaborarea tuturor documentelor necesare bunei funcţionări a

sectorului: regulamente de ordine interioară, strategii, politici, proceduri, fişe de

post etc.;i. centralizează rapoartele de activitate primite lunar de la

protopopiate privind activitatea de asistenţă socială;j. organizează trimestrial

întruniri cu asistenţii sociali coordonatori din protopopiatele eparhiei pentru

informare şi îmbunătăţirea activităţii;k. participă la întâlnirile organizate periodic

de Biroul de Asistenţă socială al Patriarhiei Române;l. prezintă trimestrial

consilierului de resort rapoarte asupra activităţii de asistenţă socială desfăşurată

în cadrul eparhiei, spre a fi ulterior supuse analizei ierarhului;m. colaborează cu

serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi consiliilor judeţene, precum

şi cu unităţi de asistenţă socială de stat şi particulare pentru derularea unor

proiecte sociale în domeniul asistenţei sociale;n. cu binecuvântarea ierarhului

poate colabora şi lucra în cadrul fundaţiilor şi asociaţiilor care desfăşoară

activităţi de asistenţă socială în cuprinsul eparhiei;o. colaborează cu facultăţile

de teologie ortodoxă în care funcţionează secţii de asistenţă socială şi cu alte

şcoli teologice din cuprinsul eparhiei în vederea cooptării studenţilor şi elevilor

în susţinerea programelor de asistenţă socială;p. reprezintă Biroul de Asistenţă

socială al eparhiei la simpozioane, conferinţe, întâlniri, schimburi de experienţă

pe probleme de asistenţă socială;q. coordonează elaborarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială înfiinţate de Biserică

în cuprinsul eparhiei;r. coordonează mediatizarea activităţilor sociale ale

Sectorului Social Misionar;s. prezintă consilierului social propuneri de repartizare

a fondurilor speciale destinate activităţii de asistenţă socială, propuneri pe care

acesta le va supune spre analiză şi aprobare ierarhului;t. prezintă propuneri şi

recomandări cu privire la pregătirea şi perfecţionarea personalului ce îşi

desfăşoară activitatea în reţeaua de asistenţă socială a eparhiei.C. La nivelul

protopopiatelor şi parohiilorArt. 10. Activitatea de asistenţă socială la nivel de

protopopiat se realizează prin Biroul de Asistenţă Socială sub directa supervizare

a protopopului care răspunde de buna desfăşurare a activităţii faţă de Sectorul

Social al eparhiei.Art. 11. În oraşele în care nu există protopopiat Biroul de

asistenţă socială se va organiza în cadrul celei mai importante parohii

desemnată de ierarhul locului, în conformitate cu art. 51 din statutul de

organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române.Art. 12. Modul de

organizare şi funcţionare a Biroului de Asistenţă Socială este unic pentru

întreaga Biserică Ortodoxă Română.Art. 13. Personalul Biroului de Asistenţă

Socială este constituit din asistenţi sociali cu studii superioare de specialitate,

angajaţi prin concurs, cu binecuvântarea ierarhului.Art. 14. Coordonatorul

Biroului de Asistenţă Socială de la protopopiat este numit din rândul membrilor

Biroului de către consilierul social, cu binecuvântarea ierarhului şi are

următoarele atribuţii:a. elaborează şi coordonează punerea în aplicare a

strategiei de activitate în domeniul social a Biroului de Asistenţă Socială din

cadrul protopopiatului;b. îndrumă şi coordonează activitatea asistenţilor sociali

din cadrul biroului;c. prezintă lunar la biroul de la centrul eparhial raportul de

activitate;d. participă la conferinţele preoţeşti şi la întâlnirile trimestriale

organizate la centrul eparhial de către inspectorul eparhial pe probleme de

asistenţă socială;e. are drept de semnătură alături de semnătura protopopului

pe actele elaborate în cadrul Biroului;f. deţine ştampila Biroului care poartă

însemnele protopopiatului având în plus menţiunea „Biroul de asistenţă

socială”;g. participă la implementarea diferitelor programe sociale, alături de

ceilalţi asistenţi sociali din componenţa biroului.Art. 15. Protopopiatul are cont

separat destinat activităţii Biroului de Asistenţă Socială în care vor fi incluse

donaţii de la persoane fizice şi juridice, sponsorizări şi venituri obţinute din

activităţi proprii, precum şi cotă parte din fondul „Filantropia”.Art. 16. Fondul

constituit va fi folosit numai pentru activităţile Biroului de Asistenţă Socială.

Gestionarea fondurilor se va efectua prin serviciul de contabilitate al

protopopiatului, cu respectarea prevederilor legale.Art. 17. Asistentul social de

la protopopiat îşi desfăşoară activitatea în cadrul protopopiatului şi are

următoarele atribuţii:a. identifică, evaluează, centralizează şi sistematizează

problemele sociale din cadrul protopopiatului, formulând propuneri pentru

soluţionarea lor;b. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de

programe/proiecte de asistenţă socială la nivel de protopopiat;c. stabileşte

criteriile de selecţionare a persoanelor ce vor beneficia de asistenţă socială în

funcţie de priorităţi şi posibilităţi de sprijinire a acestora;d. efectuează anchete

sociale şi întocmeşte dosarul social pentru fiecare beneficiar, ce va conţine toate

datele necesare stabilirii planului individualizat de asistenţă;e. dezvoltă planuri

de acţiuni, programe, măsuri, activităţi profesionalizate şi servicii specializate

pentru persoanele aflate în dificultate, în conformitate cu legislaţia existentă în

domeniu;f. monitorizează beneficiarii serviciilor de asistenţă socială acordate de

către Biroul de Asistenţă Socială;g. organizează campanii de colectare de

fonduri şi produse (îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, rechizite, fond de carte

etc.) asigurând, totodată, distribuirea acestora către persoanele care

beneficiază de asistenţă socială;h. iniţiază şi coordonează programe de

voluntariat, antrenând în aceste programe şi comunitatea locală;i. sensibilizează

autorităţile locale în vederea conştientizării diferitelor probleme sociale şi

acordării sprijinului necesar persoanelor/familiilor aflate în dificultate;j.

colaborează cu instituţii de stat şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară

activităţi în domeniul asistenţei sociale;k. colaborează cu preoţii din parohiile

unde sunt identificate cazuri de persoane sau familii în dificultate, în scopul

susţinerii serviciilor sociale acordate în sprijinul acestora;l. participă la întâlnirile

cu asistenţii sociali din alte protopopiate organizate la Centrul eparhial.Art. 18.

Asistenţa socială se poate desfăşura şi la nivel de parohie. Asistentul social de la

parohie îşi desfăşoară activitatea în cadrul parohiei şi are următoarele

atribuţii:a. este delegatul parohului în conducerea comitetului parohial pentru

activităţile de asistenţă socială în conformitate cu art. 68, lit. c, d, g şi art. 69 din

Statutul Bisericii Ortodoxe Române;b. identifică, evaluează, centralizează şi

sistematizează problemele sociale din cadrul parohiei, formulând propuneri

pentru soluţionarea lor;c. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de

programe/proiecte de asistenţă socială la nivel de protopopiat;d. stabileşte

criteriile de selecţionare a persoanelor ce vor beneficia de asistenţă socială în

funcţie de situaţia existentă în parohie, de priorităţi şi posibilităţi de sprijinire a

acestora; le supune spre aprobare comitetului parohial;e. efectuează anchete

sociale şi întocmeşte dosarul social pentru fiecare beneficiar, ce va conţine toate

datele necesare stabilirii planului individualizat de asistenţă;f. gestionează fişele

privind situaţia familiilor şi persoanelor din parohie care beneficiază de asistenţă

socială;g. dezvoltă planuri de acţiuni, programe, măsuri, activităţi

profesionalizate şi servicii specializate pentru persoanele aflate în dificultate, în

conformitate cu legislaţia existentă în domeniu;h. efectuează vizite la domiciliul

asistaţilor pe care îi are în evidenţă după un program bine stabilit;i. organizează

colectarea şi distribuirea de fonduri de la diferiţi donatori (persoane fizice şi

juridice) către persoanele care beneficiază de programele de asistenţă socială;j.

mediază relaţiile între familiile donatoare şi familiile asistate;k. pregăteşte şi

organizează grupurile de voluntari pe echipe de lucru şi îi coordonează în

activitatea de asistenţă socială;l. organizează întâlniri periodice între membrii

comitetelor parohiale şi voluntarii din diferite parohii, implicaţi în activităţi de

asistenţă socială;m. organizează diferite activităţi cu asistaţii din cadrul parohiei

(activităţi de interes comunitar, întâlniri cu tematică social educativă, activităţi

cu caracter cultural, recreativ etc.);n. colaborează cu instituţii de stat şi

organizaţii non-guvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei

sociale;o. colaborează cu preoţii şi asistenţii sociali din celelalte parohii;p.

prezintă trimestrial consiliului parohial raportul de activitate, care după avizare

este înaintat Biroului de Asistenţă Socială din protopopiat;q. participă la

întâlnirile cu asistenţii sociali din cadrul protopopiatului.Capitolul IV – Resurse

umaneArt. 19. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de asistenţă

socială al Bisericii Ortodoxe Române este alcătuit din asistenţi sociali cu studii

de specialitate şi specialişti având diverse calificări şi competenţe,

responsabilităţi şi atribuţii specifice domeniului de activitate.Art. 20. Asistentul

social care activează în structurile de asistenţă socială ale Bisencii Ortodoxe

Române respectă prevederile legilor în vigoare în domeniul asistenţei

sociale.Art. 21. Asistentul social care activează în structurile de asistenţă socială

ale Bisericii Ortodoxe Române are îndatorirea de a respecta şi păstra rânduielile

şi disciplina bisericească, să aibă o conduită de bun creştin, să se înscrie în

normele morale creştine.Art. 22. Personalul angajat în structurile de asistenţă

socială ale Bisericii Ortodoxe Române are aceleaşi drepturi şi facilităţi, potrivit

studiilor şi experienţei, ca şi celelalte categorii de personal din aceleaşi

instituţii.Art. 23. Personalul angajat în structurile de asistenţă socială ale Bisericii

Ortodoxe Române participă la cursuri şi alte forme de perfecţionare şi

specializare organizate de Biserică sau de alte instituţii specializate.Art. 24. În

caz de indisciplină, conduită imorală şi prejudiciu moral sau material, asistentul

social-teolog va răspunde, după caz, în conformitate cu legiuirile bisericeşti şi

legile ţării.Capitolul V – Relaţia cu organizaţiile neguvernamentale care

funcţionează cu binecuvântarea BisericiiArt. 25. Pentru realizarea scopului şi

obiectivelor Bisericii Ortodoxe Române în domeniul asistenţei sociale, Patriarhia

Română, centrele eparhiale, protopopiatele şi parohiile pot înfiinţa organizaţii

neguvemamentale.Art. 26. Funcţionarea acestor organizaţii neguvemamentale,

la nivelul Patriarhiei Române este aprobată prin Hotărâre a Sfântului Sinod, iar la

nivelul celorlalte structuri prin Hotărâre a Adunării Eparhiale.Art. 27.

Binecuvântarea acordată poate fi retrasă în situaţia în care activitatea

desfăşurată se îndepărtează de principiile, valorile şi viziunea Bisericii.Art. 28.

Documentele constitutive ale acestor organizaţii (Statut, Regulamentul de

organizare şi funcţionare) trebuie să fie în concordanţă cu prevederile Statului

BOR şi ale prezentului Regulament. Scopul şi obiectivele acestora vor contribui

la îndeplinirea scopului şi obiectivelor BOR în domeniul social.Art. 29. Activitatea

organizaţiilor neguvernamentale va fi supervizată de către Sectorul Social al

eparhiei care i-a acordat binecuvântarea şi în cadrul căreia îşi desfăşoară

activitatea.Art. 30. Raportul de activitate anual al organizaţiilor care

funcţionează cu binecuvântarea Bisericii va fi înaintat Sectorului Social după

adoptarea de către organele de conducere proprii.

Sursa: http://www.m-ol.ro/ ; 7 iunie 2008.

Publicat de Lect. Univ. Dr. Iulian Mihai L. CONSTANTINESCU la 09:22

Etichete: LEGISLAŢIE BISERICEASCĂ

0 4 I U N I E 2 0 0 8

Hotărâri ale Sfântului Sinod al BOR

Hotărârile Sfântului Sinod

al Bisericii Ortodoxe Române

1986 - 2001

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

A

ACADEMIA ROMÂNĂ

Hot. Nr. 7773/1996: La Decizia Academiei Române (Scrisoarea nr. 121/1996) de

a include Teologia în “Secţia de Filozofie, Teologie, Psihologie şi Sociologie”, cu

dreptul de a acorda titlul de membrii activi titulari şi corespondenţi ai

Academiei, Patriarhia Română precizează că nu numai Teologia Dogmatică din

cadrul Secţiei Sistematicii, ci toate celelalte discipline care alcătuiesc cele patru

Secţii ale Teologiei trebuie luate în considerare la acordarea titlului de membru

http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=5337236746755596044&postID=8284679810693387392

al Academiei Române. Se recomandă ca acordarea acestor titluri de membrii ai

Academiei Române să ţină de competenţa Facultăţii de Teologie a Universităţii

din care face parte şi a Patriarhiei Române.

ACCESUL CULTELOR LA DOSARELE DE SECURITATE

Hot. Nr. 6201/1997: Se răspunde Senatului României la “propunerea legislativă

privind accesul la dosarele de securitate ale şefilor de culte, ierarhilor şi şefilor

comunităţilor locale ale cultelor religioase din România” (nr. 225/1997), că:

“Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, imediat după decembrie

1989, în smerenie, a cerut public iertare pentru unele greşeli săvârşite de către

slujitorii Bisericii sub presiunile politice şi ideologice ale regimului dictatorial

comunist, tot cu smerenie consideră acum, referitor la “propunerea legislativă”

respectivă că este necesar să respecte hotărârea forurilor legislative ale ţării

abilitate să decidă ceva ce este folositor pentru binele poporului pe care îl

reprezintă.”

AMENDAMENTE (TIPICONAL LITURGICE)

Hot. Nr. 1048/1996: Se aprobă textul propus spre amendare de către I. P. S.

Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului la: Slujba Te-Deum-ului de la Ziua Naţională;

rugăciunea Te-Deum-ului la deschiderea anului şcolar şi la formula de pomenire

a eroilor în cadrul Sfintei Liturghii şi la Parastas. Se vor introduce în noile ediţii

ale cărţilor de cult, la toate eparhiile.

Hot. Nr. 1049/1996: Se aprobă propunerea I. P. S. Arhiepiscop al Clujului privind

modalitatea rostirii în comun în biserică a Simbolului Credinţei. Notele

explicative se vor înscrie în noile ediţii ale cărţilor de rugăciune.

Hot. Nr. 1072/1997: Se aprobă propunerea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al

Clujului, în legătură cu formula de pomenire a conducătorilor ţării la sfintele

slujbe: “ Pe (pentru) binecredinciosul popor român de pretutindeni, pe (pentru)

cârmuitorii ţării noastre, pe (pentru) mai marii oraşelor şi satelor şi pe (pentru)

iubitoarea de Hristos oaste…” – formulă ce va fi cuprinsă în textele noilor ediţii

ale cărţilor de cult.

ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ

ÎN CADRUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

În ţară:

A – Generalităţi:

Hot. Nr. 8613/1991: Ia act despre activitatea de asistenţă religioasă a eparhiilor

pe anul 1991.

Hot. Nr. 186/1992: Ia act despre activitatea pastoral-misionară a eparhiilor pe

anul 1992.

B – Asistenţa religioasă în spitale

Hot. Nr. 4951/1994: Ia act despre demersurile Patriarhiei Române pentru

înfiinţarea unor posturi de preoţi pentru spitale. Criterii şi condiţii pentru toate

eparhiile.

Hot. Nr. 3398/1997: Se va respecta protocolul încheiat între Patriarhia Română

şi Ministerul Sănătăţii privind acordarea asistenţei religioase în spitale. Preotul

de spital, cu unitatea spitalicească în care îşi desfăşoară activitatea, vor depinde

de protopopiatul în jurisdicţia administrativ teritorială bisericească căruia intră,

ca oricare dintre preoţii subordonaţi acestuia, de la care va primi lumânări şi

colportaj. Preoţii de spitale vor participa la conferinţele preoţeşti şi la programul

întocmit la eparhie depunând rapoarte de activitate, pe care le vor trimite la

Protoierie, iar Protoieria le va înainta sectorului respectiv din cadrul

administraţiei eparhiale, iar eparhia va informa anual sectorul “Biserică şi

Societate” din cadrul Administraţiei Patriarhale pentru darea de seamă anuală.

Programul preotului de spital se va afişa în scris la locul de muncă şi la

Protoierie, iar protopopul va informa Centrul Eparhial despre aducerea la

îndeplinire. Pe parcurs sectorul “Biserică şi Societate” va restudia şi aprofunda

statutul preotului de spitale.

Hot. Nr. 3998/1999: Se aprobă normele privind activitatea de asistenţă

religioasă în unităţile spitaliceşti şi de protecţie socială şi se anexează spre

evidenţă.

Hot. Nr. 3999/1999: Se aprobă modalităţile de colaborare dintre preotul de

spital, preotul paroh şi birourile de asistenţă socială de la centrele eparhiale în

vederea desfăşurării unor programe de sprijinire a persoanelor defavorizate pe

perioada spitalizării şi ulterior externării.

Hot. Nr. 3347/2000: Aprobă ca toate bisericile, capelele şi paraclisele care

funcţionează în incinta spitalelor, penitenciarelor, unităţilor militare, şcolilor,

azilelor, orfelinatelor şi altor instituţii de cercetare socială, să aibă statut de

subunităţi de cult social-filantropic, depinzând de protopopiatul pe raza căruia

funcţionează instituţiile bugetare în care acestea sunt organizate. Aprobă ca

activitatea preoţilor şi jurisdicţia unităţilor de cult social filantropice să se

circumscrie numai instituţiilor bugetare în care acestea funcţionează. Aprobă ca

subunităţilor de cult social-filantropice să li se deschidă cont la protopopiate în

care se vor opera toate veniturile şi încasările din activităţile de cult, precum şi

cele pentru lucrările de construire şi amenajare a locaşurilor de cult. Aprobă ca

subunităţile de cult social-filantropice din cadrul instituţiilor bugetare să

primească lumânări şi colportaj direct de la protopopiatele de care depind. În ce

priveşte relaţiile cu autoritatea canonică a acestor subunităţi de cult şi a

preoţilor desemnaţi din instituţiile bugetare se vor respecta, în continuare,

prevederile hotărârii Sfântului Sinod nr. 3398/1997 şi 3998/1999.

C. Asistenţă religioasă în armată (clerul militar)

Hot. Nr. 1696 şi 5074/1991: Ia act despre lucrările Comisiei speciale sinodale

pentru îmbunătăţirea anteproiectului “Legii clerului mirean şi a asistenţei

religioase în armata română” şi a “Regulamentului de organizare şi funcţionare

a clerului militar”. Este de acord cu acestea şi se vor trimite la Ministerul

Apărării Naţionale în vederea înaintării lor Parlamentului României spre

aprobare.

Hotărârea Sinodului Permanent Nr. 3177/1994: Ia act de stadiul actual al

demersurilor pentru introducerea asistenţei religioase în armată.

Hot. Nr. 1091 şi Nr. 7242/1995: Ia act despre proiectul de Protocol dintre

Patriarhia Română şi Ministerul Apărării Naţionale cu privire la clerul militar,

considerându-l corespunzător din punct de vedere canonic şi pastoral, în context

cu amendamentele recomandate. Se va studia posibilitatea selecţionării de

preoţi pentru armată şi dintre preoţii tineri care sunt mai puţini legaţi de parohii,

precum şi problema asigurării de locuinţe. Se va încheia un act adiţional

referitor la salarizarea preoţilor în armată până la aprobarea Legii clerului

militar.

Hot. Nr. 5211/1996: Se aprobă amendarea următoarelor prevederi din

“Protocolul cu privire la organizarea şi desfăşurarea asistenţei religioase în

armata română. Art. 7, alin. 1: selecţionarea personalului clerical se va face

avându-se în vedere criteriile: studii teologice superioare; media de absolvire

peste 7, activitatea pastorală de minimum 2 ani; obligativitatea obţinerii

definitivatului prin participarea la cursurile pastorale la împlinirea a doi ani de

pastoraţie; prestigiul în Biserică şi societate; să nu aibă impedimente canonice;

starea de sănătate fizică şi psihică bună; vârsta maximă de 40 de ani.

Art. 7, alin. 3: Candidaţii care promovează examenul de selecţionare cel puţin cu

media 8, vor fi încadraţi şi vor participa la un curs special la Academia de Înalte

Studii Militare, cu durata de cel mult 60 zile, conform unor programe întocmite

în comun de Inspectoratul Statului Major General şi Patriarhia Română.

Art. 15: Cel puţin de două ori pe an Ministerul Apărării Naţionale şi Patriarhia

Română vor analiza pe baza unor informări prealabile activitatea de asistenţă şi

educaţie moral - religioasă, patriotică şi civică, luând măsurile necesare în

scopul pregătirii şi perfecţionării acesteia. Aprobă ca articolele din Protocol, în

noua lor formă, să fie comunicate Ministerului Apărării Naţionale pentru

ratificare şi apoi centrelor eparhiale pentru cunoaşterea noilor criterii de

recomandare în vederea selecţionării preoţilor de armată.

Hot. Nr. 858/1997: Se ia act despre activitatea de asistenţă religioasă

desfăşurată în armată în anul 1996, cu concursul Secţiei de asistenţă religioasă

din armată. Programa cursului de pregătire a preoţilor ce vor activa în armată

de la Academia de Înalte Studii Militare să fie elaborate în comun de factori

responsabili de la Patriarhia Română şi Ministerul Apărării Naţionale. Se va

elabora în comun, de către Biserică şi Armată un program cadru al activităţilor

de asistenţă şi educaţie religioasă în structurile militare, potrivit misiunii Bisericii

în acest domeniu, cerinţelor reale ale militarilor şi specificului armatei;

instituţiile de învăţământ teologic vor include în programa analitică de la Istoria

Bisericii Ortodoxe Române şi Teologia Pastorală, teme şi capitole referitoare la

asistenţa religioasă în armată.

Hot. Nr. 2856/1997: Aprobă Proiectul “Legii Clerului Militar” în forma propusă de

Ministerul Apărării Naţionale şi amendată de Sfântul Sinod în vederea promovării

în Parlament.

Hot. Nr. 5074/1997: S-a aprobat Proiectul Legii Clerului Militar, fiind necesare

demersului pentru promovarea acesteia în forurile legislative. Activitatea

asistenţei religioase în aceste unităţi s-a amplificat faţă de anul precedent. S-au

selecţionat alţi 16 preoţi (adăugaţi la cei 24). S-au finalizat unele lucrări

începute în 1996, la 18 capele, altele 6 fiind avizate pentru construcţie.

Hot. Nr. 5223/1997: Ia act despre forma definitivă a Protocolului dintre Patriarhia

Română şi Ministerul de Interne cu privire la organizarea şi desfăşurarea

asistenţei religioase în unităţile subordonate Ministerului de Interne. După

stabilirea de comun acord a poziţiilor, privind detaliile de punere în aplicare a

protocolului şi după stabilirea posturilor de preoţi cu normă întreagă şi a celor

diurnişti, datele necesare să se comunice centrelor eparhiale în vederea

recomandării preoţilor ce vor fi selecţionaţi.

Hot. Nr. 5995/1997: Ia act despre noua reţea a posturilor de preoţi de armată

propuşi şi de noile condiţii create pentru participarea acestora la examenul de

selecţionare şi la cursurile de pregătire. Aprobă ca eparhiile Bucureşti, Iaşi,

Sibiu, Tomis, Râmnic şi Buzău să trimită în completare la Cancelaria Sfântului

Sinod noi dosare de preoţi recomandaţi pentru posturile din localităţile

menţionate în adresa Ministerului Apărării Naţionale. Patriarhia Română şi

Ministerul Apărării Naţionale să stabilească de comun acord comisia pentru

examenul de selecţionare, examen care se va stabili să fie comunicat din vreme

centrelor eparhiale pentru înştiinţarea preoţilor. Centrele eparhiale să

recomande pentru posturile de preoţi de armată şi candidaţi nehirotoniţi, dintre

cei mai buni licenţiaţi în teologie, urmând ca detaliile privind pregătirea acestora

şi condiţiile de recomandare să se stabilească de comun acord cu Ministerul

Apărării Naţionale în vederea modificării protocolului existent.

Hot. Nr. 127/1998: Nr. 533/1999; Nr. 811/2000 : Se ia act despre activităţile de

asistenţă religioasă în unităţile Ministerului Apărării Naţionale în anul 1997-1999.

Hot. Nr. 4890/1998: Se solicită Ministerului Apărării Naţionale introducerea în

proiectul legii clerului, a amendamentelor pentru articolele 3, 4, 9, 10, 12, 32,

33 şi 37 (cu redarea textului).

Hot. Nr. 4004/1999: Se aprobă condiţiile de încadrare a absolvenţilor de teologie

în structurile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne

(candidaţii nehirotoniţi să fie licenţiaţi în teologie cu media de absolvire cel puţin

8,50, masteranzi sau doctoranzi în teologie; candidaţii trebuie să aibă

recomandarea Facultăţii de Teologie pe care au absolvit-o şi a părintelui

spiritual; candidaţii trebuie să aibă vârstă de cel puţin 25 de ani). Încadrarea

celor admişi să se facă la trei luni după promovarea examenului de selecţionare

şi hirotonia întru preot, urmând ca în acest timp ei să efectueze practica

liturgică în catedrala chiriarhală sau la una din parohiile din oraşul de reşedinţă

eparhială. Pe perioada cursurilor de pregătire la Academia de Înalte Studii

Militare, candidaţii admişi vor face practica liturgică la una din unităţile militare

din Bucureşti pe lângă preotul acesteia. După absolvirea cursurilor de pregătire,

candidaţii vor face practică liturgică şi misionară timp de o lună în cadrul unei

unităţi militare pe lângă preotul acesteia.

Hot. Nr. 5762/1999: Se va interveni la Camera Deputaţilor pentru menţinerea în

proiectul de lege la art. 9 a principiului proporţionalităţii numărului de clerici

militari, în raport cu ponderea pe care o are fiecare cult în configuraţia religioasă

a ţării şi pentru eliminarea amendamentului privind “consultarea ecumenică a

cultelor”, la numirea şefului Secţiei de asistenţă religioasă.

Hot. Nr. 651/2000: Ia act cu binecuvântare de activitatea de asistenţă religioasă

desfăşurată în armată în anul 2000.

Hot. Nr. 243/2001: Ia act cu aprobare de promulgare a legii nr. 195/2000 privind

constituirea şi organizarea clerului militar (se definitivează statutul preotului

militar, regimul de subordonare - canonică - către Patriarhia Română şi militară –

către comandantul garnizoanei, sistemul de asimilare cu corpul ofiţeresc,

precum şi modalităţile de recrutare, selecţionare şi promovare a preoţilor

militari). Legea va fi completată cu regulamentele privitoare la uniforma

preotului militar, sancţiunile disciplinare, drepturile şi îndatoririle preotului

militar.

D. Asistenţa religioasă în penitenciare

Hot. Nr. 3623/1993: Acordul Sfântului Sinod cu adresa Ministerului Justiţiei –

Direcţia Generală a Penitenciarelor, privind răspunsul la intervenţiile Patriarhiei

Române în legătură cu preoţii care asigură asistenţă religioasă în penitenciare.

Se face propunerea ca să se numească câte un preot educator la fiecare

penitenciar.

Hot. Nr. 6330/1993: Se recomandă amendarea Art. 10 alin. 2 şi 3 din Proiectul

de Protocol privind acordarea asistenţei religioase în unităţile Direcţiei

Penitenciarelor şi statutul preotului de penitenciar, ce va fi încheiat între

Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei. „Selecţionarea se va face dintre preoţii

cu aleasă ţinută morală fără impedimente canonice, pe baza criteriilor de

încadrare în unităţile Direcţiei Generale a Penitenciarelor. “De asemenea şi

revocarea preoţilor de penitenciar se face de către Episcopul locului pe baza

criteriilor bisericeşti, iar încadrarea pe post se face de către şeful Direcţiei

Generale a Penitenciarelor”. Salarizarea preoţilor se va face de către Ministerul

Justiţiei, potrivit studiilor şi vechimii în activitate”.

Hot. Nr. 1016/1997: Ia act despre activitatea de asistenţă religioasă desfăşurată

în penitenciare, în cursul anului 1996. Se recomandă următoarele: se va studia,

de comun acord cu Direcţia Generală a Penitenciarelor necesitatea sporirii

numărului de preoţi pentru asistenţă religioasă în penitenciare prin cooptarea

preoţilor învecinaţi, fie prin angajarea de noi preoţi la penitenciarele cu număr

mare de deţinuţi; posibilitatea implicării studenţilor de la Teologia Asistenţă

Socială, în sprijinirea activităţii preoţilor în penitenciare, elaborarea unui

program cadru de desfăşurare a activităţii de asistenţă religioasă în

penitenciare, cu acordul Patriarhiei Române şi al Direcţiei Generale a

penitenciarelor; organizarea unei consfătuiri a preoţilor cu un program stabilit

de comun acord între Patriarhia Română şi Direcţia Generală a Penitenciarelor;

măsuri pentru a se introduce în programele analitice; teme speciale privind

asistenţa religioasă şi socială în penitenciare. Posibilitatea amendării

Protocolului privind asistenţa religioasă în penitenciare.

Hot. Nr. 894/1998, nr. 534/1999 şi 814/2000: Se ia act despre activitatea de

asistenţă religioasă în penitenciare în anul 1997, pe baza unui nou Protocol

încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei la 30 iunie 1997.

Hot. Nr. 5528/1998: Se aprobă programul de intensificare a activităţii asistenţei

religioase în penitenciare (cu redarea lui textuală) şi se cere aprobarea lui de

către eparhiile în cuprinsul cărora există penitenciare.

Hot. Nr. 651/2000: Ia act, cu binecuvântare, de activitatea de asistenţă

religioasă desfăşurată în penitenciare în anul 2000.

E. Asistenţa religioasă în căminele de bătrâni, casele şi leagănele de copii

(handicapaţi)

Hot. Nr. 5557/1997: Aprobă să se facă demersurile necesare pentru realizarea

unui protocol cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi

Secretariatul de Stat pentru Culte pentru handicapaţi, privind asistenţa

religioasă în căminele de bătrâni, casele şi leagănele de copii.

F. Asistenţă religioasă pentru persoanele deficiente de auz

Hot. Nr. 515/1999: Aprobă proiectul de program (anexat) privind asistenţa

religioasă a persoanelor cu deficienţă de auz. Problema hirotoniei de diaconi

hipoacuzici să fie dată în studiu unei comisii liturgico-canonice.

II. Pentru românii din străinătate

Hot. Nr. 3577/1990: Să se acorde acţiuni de ajutorare la sărbătoarea Eparhiei,

Chiriarhului şi Moldovei (obiecte religioase, cărţi de cult, Biblii, Noul Testament,

literatură liturgică).

ASISTENŢA SOCIAL CARITATIVĂ

I. În ţară

Hot. Nr. 8612/1991: Ia act despre dările de seamă ale centrelor eparhiale privind

ajutorarea familiilor din zonele calamitate din Moldova şi Banat, în urma

inundaţiilor şi a cutremurelor din vara anului 1991.

Hot. Nr. 8613/1991: Ia act despre activitatea social - caritativă din eparhii (faţă

de cei în nevoi, în spitale, azile de bătrâni, orfelinate, etc.), în anul 1991.

Hot. Nr. 186/1992: Ia act despre propunerile eparhiale (document de lucru)

privind revigorarea activităţii social - caritative din eparhii.

Hot. Nr.555/1997: Se aprobă tematica şi metodologia de organizare şi

desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor de asistenţi sociali- teologi

din cadrul structurilor Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. 845/1997: Se reaminteşte hotărârea Sinodului Permanent cu nr.

4221/1995 prin care s-a recomandat Eparhiilor înfiinţarea unui “compartiment

special” în vederea coordonării activităţii de asistenţă socială şi asistenţă

religioasă, în armată, spitale, penitenciare, case de copii, cămine de bătrâni, şi

alte instituţii care asigură protecţie şi asistenţă socială diferitelor categorii de

persoane defavorizate. Se aprobă prin prezenta hotărâre înfiinţarea unui

Serviciu de misiune şi asistenţă socială, la nivelul Patriarhiei Române, care să

poarte legătura cu Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei şi

alte instituţii. La centrele eparhiale se vor organiza compartimente de asistenţă

socială care prin colaborare cu primăriile, direcţiile sanitare, şcolile locale, etc,

vor asigura asistenţa celor ajunşi în situaţie critică şi locuri de muncă

absolvenţilor facultăţilor de teologie, Secţia asistenţă socială. Pentru începutul

organizării acestei activităţi să se servească de materialul elaborat atunci de

Episcopia Alba Iulia.

Hot. 1517/1997: Ia act despre propunerea înfiinţării Comisiei sinodale “Biserica

şi Societatea”, rămânând în studiu în vederea unei hotărâri finale.

Hot. Nr. 3336/1997: Aprobă punerea în aplicare, cu titlul experimental, a

Regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de asistenţă socială în

Biserica Ortodoxă Română, acesta constituind cadrul de desfăşurare a

activităţilor specifice la nivelul unităţilor bisericeşti centrale şi locale din

cuprinsul Patriarhiei Române. Regulamentul va fi pus în aplicare în concordanţă

cu realităţile din fiecare eparhie pe baza experienţelor locale ce se vor comunica

sectorului “Biserică şi Societate” de la Patriarhia Română, în vederea revizuirii,

definitivării şi supunerii spre aprobare Sfântului Sinod. El poate fi publicat în

presa centrelor eparhiale şi difuzat unităţilor bisericeşti. Repartizarea pe eparhii

a unui număr de 300 posturi cu contribuţie dublă de la bugetul de stat pentru

asistenţi sociali – teologi, urmând ca acestea să fie folosite în funcţie de

cerinţele pastoral-misionare specifice. Completarea salariilor acestor asistenţi

sociali teologi încadraţi se va face din fondurile proprii ale parohiilor în cadrul

cărora îşi vor desfăşura activitatea şi din Fondul Filantropia pentru asistenţii

sociali-teologi care îşi vor desfăşura activitatea la birourile de asistenţă socială

din cadrul Administraţiei Patriarhale şi de la centrele eparhiale.

Hot. Nr. 5558/1997: Se aprobă documentul final al întâlnirii reprezentanţilor

centrelor eparhiale (Bucureşti 17-19 septembrie 1997), spre a constitui material

orientativ şi de îndrumare a coordonatorilor eparhiali în organizarea şi

desfăşurarea activităţilor de asistenţă socială la nivel de protopopiat şi parohie.

Majorarea şi modificarea contribuţiei de la 0,5% la 1%, aplicată la veniturile

bugetelor fiecărei parohii pentru constituirea fondului Filantropia destinat

activităţilor social-caritative şi filantropice bisericeşti. Eparhiile care au în

cuprinsul lor judeţele Dolj, Tulcea, Bacău şi Botoşani în care se desfăşoară

programul de dezinstituţionalizare a copiilor din căminele – spital, elaborat de

Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru handicapaţi, să se implice în

susţinerea acestui program. Fiecare eparhie va comunica la sectorul “Biserică şi

Societate” al Administraţiei Patriarhale, numărul de asistenţi sociali-teologi

disponibili în vederea recomandării către Secretariatul de Stat pentru Culte

pentru handicapaţi spre a fi încadraţi în activitate.

Hot. Nr. 3732/1998: Ia act despre rezultatul colectelor în bani şi alte ajutoare

pentru sprijinirea sinistraţilor din localităţile din ţară afectate de inundaţii. Se

evidenţiază, cu mulţumiri, Apelul Prea Fericitului Părinte TEOCTIST făcut pentru

toată Biserica în acest scop.

Hot. Nr. 4000/1999: Se va întocmi o programă de Teologie Pastorală la

Facultatea Teologică pentru anul IV de studiu care să includă şi aspecte de

diaconie socială, acolo unde acestea lipsesc şi care vor fi studiate la întrunirea

profesorilor de la această disciplină didactică.

Hot. 4001/1999: Aprobă programul de ajutorare şi sprijin a persoanelor

instituţionalizate în unităţile de asistenţă socială (cămine de bătrâni, cămine

spital, centre de plasament, etc.), conform celor prezentate în referatul de

specialitate.

Hot. Nr. 4002/1999: Aprobarea organizării practicii pentru studenţii de la

facultăţile de teologie ortodoxă, secţiile de asistenţă socială în cadrul structurilor

bisericeşti de asistenţă socială: în timpul anului universitar din cadrul eparhiei

din cuprinsul căreia face parte facultatea, în timpul practicii de vară în cadrul

Centrului Eparhial din care provine fiecare student.

Hot. Nr. 280/1994: Organizarea unei colecte în bani, în toate bisericile parohiale

şi mânăstirile din Patriarhia Română, destinată ajutorării copiilor din Jugoslavia

prin UNICEF.

Hot. Nr. 245/2001: Aprobă forma definitivă a Regulamentului de organizare şi

funcţionare a sistemului de asistenţă socială de către toate eparhiile.

II. Pentru românii de peste hotare:

Hot. Nr. 4546/1994: În urma participării delegaţiei române la simpozionul

organizat de “Asociaţia vlahilor” din Bulgaria şi “Societatea bulgarilor din

România”, se recomandă în continuare acordarea de sprijin organizaţiilor

vlahilor din Bulgaria şi tuturor celorlalţi români aflaţi în situaţii similare.

Hot. Nr. 693/1995: Să se continue activitatea de sprijinire a românilor de pe

Valea Timocului şi din cadrul vicariatelor prin acordarea unor burse de studii,

trimiterea de cărţi şi obiecte de cult, materiale de colportaj, etc.

Hot. Nr. 2689/1997: Recomandări pentru lansarea şi concretizarea unui Apel de

sprijinire a comunităţilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor actuale ale

României; citirea lui în parohii şi mânăstiri în vederea colectării de fonduri (15

august-15 septembrie 1997); adresarea lui, cu semnătura chiriarhilor, unor

instituţii şi persoane cu posibilităţi materiale de pe raza fiecărei eparhii; să fie

făcut cunoscut mass-mediei pentru sensibilizarea întregii opinii publice

româneşti; iniţierea unor demersuri la autorităţile statului în vederea sprijinirii

mai susţinute a românilor din afara graniţelor.

Hot. Nr. 3418/1999: Se ia act despre rezultatul colectei pentru ajutorarea

Bisericii Ortodoxe Sârbe în urma conflictului din Iugoslavia.

Hot. Nr. 4620 şi 8096/1995; nr. 6330/1996; nr. 3344/1997; nr. 805, 1360, 2931,

4326/1998, nr. 547/1999 şi nr. 4480/2000: Se aprobă adresarea periodică a unui

Apel către parohiile din cuprinsul Patriarhiei Române în vederea realizării unei

colecte pentru Mitropolia Autonomă a Basarabiei.

ASOCIAŢII

I. Generalităţi

Hot. Nr. ………… Ia act despre scrisoarea unor asociaţii religioase adresate

Preşedintelui Societăţii Naţionale de Televiziune în legătură cu structura şi

conţinutul emisiunilor religioase şi cu stoparea filmelor cu conţinut violent,

obscen şi imoral de la Televiziunea Română. Se propune şi se trimite o scrisoare

de sprijin a poziţiei Asociaţiilor religioase din România, privind emisiunile cu

caracter religios de Societatea Naţională de Televiziune.

II. Asociaţia Christiana

Hot. Sinodului Permanent din 11 iunie 1990: Ia act despre solicitarea acestei

asociaţii de a primi fonduri de la Patriarhia Română pentru construirea şi

funcţionarea unui spital.

III. Asociaţia “Frăţia Ortodoxă Română”

Hot. Nr. 603/1991: Ia act despre organizarea şi funcţionarea Asociaţiei “Frăţia

Ortodoxă Română” potrivit scopului ei.

Hot. Nr. 6046/1992: Ia act cu recomandarea de sprijinire a Asociaţiei „Frăţia

Ortodoxă Română”.

Hot. Nr. 156/1994: Ia act, cu aprobare, despre revizuirea Statutului de

organizare şi funcţionare a Asociaţiei “Frăţia Ortodoxă Română”.

Hot. Nr. 815/2000 şi 6251/2001: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea

Asociaţiei pe anul 1999 şi 2000.

IV. Asociaţia “Liga Tineretului Creştin Ortodox”

Hot. Nr. 2262 şi 9067/1990: Se va aduce la îndeplinire Hotărârea Sfântului Sinod

Nr. 2262/1990, privind Statutul “Asociaţiei Tineretului Creştin Ortodox”.


organizare şi funcţionare a Asociaţiei “Liga Tineretului Ortodox Român”.

Hot. Nr. 203/1994: Se ia act, cu binecuvântare, de activitatea desfăşurată de

“Liga Tineretului Ortodox Român” în anul 1993.

Hot. Nr. 5763/1999: Se aprobă noul Statut al “Ligii Tineretului Creştin Ortodox

Român”.

Hot. Nr. 816/2000: Se ia act, cu binecuvântare, despre activitatea pe anul 1999

a “Ligii Tineretului Creştin Ortodox Român”.

Hot. Nr. 241/2001: Ia act, cu binecuvântare, de activitatea desfăşurată de

“Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români” (ASCOR) şi “Liga Tineretului

Ortodox Român” (LTCOR) în cursul anului 2000. Ia act cu îngrijorare de

fenomenul semnalat de filialele ASCOR din ţară în legătură cu starea de

imoralitate, promovarea pornografiei, practicile avorţioniste, etc. şi propune

Sfântului Sinod Plenar instituirea unei Comisii speciale care să se ocupe de

redactarea unui material documentat şi coerent care să exprime poziţia oficială

a Bisericii Ortodox Române faţă de aceste fenomene.

V. Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR)


organizare şi funcţionare a “Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români”.

Hot. Nr. 203/1994: Ia act cu binecuvântare de activitatea desfăşurată de

această Asociaţie pe anul 1993.

Hot. Nr. 1013/1997: Ia act, cu binecuvântare, de misiunea desfăşurată de

“Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România” pe anul 1996.

Hot. Nr. 7702/1997: Proiectul noului Statut al “Asociaţiei Studenţilor Creştini

Ortodocşi Români” va fi trimis spre studiu şi analiză tuturor eparhiilor.

Hot. Nr. 892/1998: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea multiplă

(spirituală, culturală şi socială) pe anul 1997 a acestei Asociaţii.

Hot. Nr. 348/1999: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea desfăşurată de

această asociaţie pe anul 1998.

Hot. Nr. 4770/1999: Ia act, cu binecuvântare, despre funcţionarea Asociaţiei

“Conferinţa tinerilor teologi ortodocşi români “.

Hot. Nr. 816/2000: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea “Asociaţiei

Studenţilor Creştini Ortodocşi Români” pe anul 1999.

VI. “Asociaţia femeilor ortodoxe”

Hot. Nr. 2262 şi 9067/1990: Despre Statutul acestei Asociaţi, cu respectarea

Hotărârii Sfântului Sinod cu Nr. 2262/1990.

Hot. Nr. 10063/1991: Îndrumări de încurajare ale preoţilor pentru activarea

acestei societăţi în cadrul parohiilor, cu precădere spre lucrarea social-

umanitară şi misionară.


organizare şi funcţionare a “Asociaţiei Femeilor Ortodoxe”.

Hot. Nr. 7373/1997: Cu hotărârea nr. 9067/1990 s-a acordat binecuvântarea de

funcţionare a societăţii. Se amână însă examinarea noului proiect de Statut al

acestei societăţi.

Hot. Nr. 895/1998: Aprobă proiectul de Statut în forma prezentată Sfântului

Sinod.

VII. Asociaţia “Pro Basarabia şi Bucovina”

Hot. Nr. 1765/1991: Se ia act despre adresa acestei Asociaţii pentru acordarea

de ajutoare.

VIII. Asociaţia “Oastea Domnului”

Hot. Nr. 2262 şi 9067/1990: Normalizarea activităţii “Oastea Domnului”; criterii

şi recomandări pentru eparhiile pe teritoriul cărora activează.

Hot. Nr. 7942 şi 9823/1991; Ia act despre activitatea şi situaţia Asociaţiei

“Oastea Domnului”.

Hot. Nr. 283, 3820, 5683/1993: Ia act despre activitatea anuală a Asociaţiei

“Oastea Domnului”. Aprobă să se adreseze “Chemarea Sfântului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Române către toţi ostaşii Domnului din cuprinsul Patriarhiei

Române” şi tipărirea ei.


organizare şi funcţionare al Asociaţiei Creştine Ortodoxe “Oastea Domnului”.

Hot. Nr. 740/1994: Ia act despre convorbirile purtate de Comisia sinodală

specială cu membrii grupării dependente a “Oastei Domnului” de la Cluj –

Napoca.

Hot. Nr. 304/1995; 1014/1997; 891/1998; 516/1999: Ia act despre situaţia

Asociaţiei “Oastea Domnului”. Se precizează că excluderea liderilor grupărilor

dezidente de la Cluj - Napoca şi Simeria este o problemă internă, de competenţa

Sfatului Frăţesc pe Ţară şi a Congresului “Oastei Domnului” a cărui convocare

este necesară. Să se acorde atenţie sporită activităţii Asociaţiei „Oastea

Domnului” în eparhii cu manifestare de deschidere şi bunăvoinţă pentru

antrenarea ostaşilor în lucrarea misionară şi social-caritativă a parohiilor.

Hot. Nr. 7373/1997: Se acordă la solicitarea Sfatului Frăţesc pe ţară al “Oastei

Domnului”, aprobarea apariţiei săptămânale a publicaţiei sale “Iisus Biruitorul”

cu înscrierea menţiunii: “Apare cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii

Ortodoxe Române”. Să se desemneze îndrumători din partea Sfântului Sinod pe

lângă “Sfatul Frăţesc” pentru publicarea acestui săptămânal.

Hot. Nr.817/2000: Ia act, cu binecuvântare, despre activitatea Asociaţiei “Oastea

Domnului” pe anul 1999.

Hot. Nr. 242/2001: Ia act, cu binecuvântare, de activitatea desfăşurată pe plan

misionar şi editorial de către Asociaţia Oastea Domnului în anul 2000.

AVORTUL (combaterea lui)

Hot. Nr. 3941/1992: Biserica Ortodoxă Română este împotriva problemei

liberalizării avorturilor şi a practicilor anticonceptive în ţara noastră. O comisie

specială va analiza şi va face propuneri în această direcţie.

Hot. Nr. 233/1994: Ia act, cu aprobare, despre propunerile unui grup de studenţi,

intelectuali, preoţi, profesori de teologie şi stareţi de mânăstiri privind măsuri

împotriva avortului şi pornografiei. Se va interveni la Parlamentul României,

intervenţie prin care să se sublinieze gravitatea acestei stări de lucruri pentru

viaţa morală şi sănătatea poporului român. Se recomandă ca semnatarii

protestului să ia atitudine şi în presă pentru a influenţa pozitiv opinia publică.

Preoţii prin activitatea lor misionar-pastorală să-şi determine credincioşii să nu

comită aceste păcate.

Hot. Nr. 6516/1996: Urmare memoriului Asociaţiei “Pro-Vita Brâncoveanul”,

privitor la problema avorturilor, - se aprobă întocmirea şi adresarea unui Cuvânt

Pastoral al Sfântului Sinod către clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române,

privind valoarea vieţii ca dar al lui Dumnezeu şi combaterea păcatelor împotriva

acestuia; întocmirea unei broşuri pe această temă; pe plan eparhial elaborarea

unei programe privind îmbunătăţirea activităţii pastoral-misionare de educaţie

religioasă, prin cateheze, predici şi administrarea Tainei Spovedaniei, prin care

să se întărească învăţătura de credinţă şi morală a Bisericii noastre în legătură

cu valoarea vieţii umane şi combaterea păcatelor împotriva acesteia; demersuri

către forurile competente de stat în scopul luării de măsuri pentru încetarea

întreruperilor de sarcini, solicitându-se abrogarea normelor de liberalizare a

avortului şi promovarea de legi şi programe pentru sprijinirea familiilor cu mulţi

copii; aceiaşi preocupare programatică la nivel de eparhii şi parohii; una din

Conferinţele preoţeşti din 1997 să aibă ca temă problema darului sfânt al vieţii

şi combaterea păcatelor împotriva acestuia.

Hot. Nr. 7128/1996: Recomandă să se refacă pentru publicare, proiectul

Cuvântului Pastoral al Sfântului Sinod privind darul sfânt al vieţii şi păcatele

împotriva acestuia.

B

BIBLIOTECA SFÂNTULUI SINOD

Hot. Nr. 601/2001: Toate editurile şi tipografiile eparhiale au datoria de a trimite

Bibliotecii Sfântului Sinod, în mod gratuit câte 3 exemplare din orice publicaţie

de carte religioasă teologică de cult, din istorie şi artă bisericească, etc, editate

în eparhii pentru constituirea depozitului legal de carte, pe adresa: Biblioteca

Sfântului Sinod, Str. Antim Ivireanul nr. 29, cod. 70666, sect. 5, Bucureşti.

BISERICA ORTODOXĂ STILISTĂ DIN ROMÂNIA

Hot.9404/1986: Se aprobă cererea unor slujitori stilişti din Comuna Zărneşti,

Judeţul Neamţ, de revenire sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Române cu

respectarea următoarelor condiţii: să susţină un examen de cunoştinţe teologice

şi pastorale; să fie hirotonit cu îndatorirea de a se supune rânduielilor canonice

ortodoxe şi dispoziţiilor statutare şi regulamentare ale Bisericii Ortodoxe

Române, referitoare la această Sfântă Taină. Aceştia îşi pot întregi pregătirea

clericală la Seminarul Teologic de la Mânăstirea Neamţ.

Hot. Nr. 5181/1996: Se ia act cu regret despre legăturile I. P. S. Mitropolit

Vladimir cu stiliştii din România. Se cere o documentaţie cu date exacte şi

exemple concrete.

C

CANONIZARE DE SFINŢI

I. În Biserica Ortodoxă Română

Hot. Nr. 3898/1988: Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe

Române, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST la festivităţile de

aniversare a Mileniului încreştinării Rusiei (14-16 iunie 1988). Se vor publica în

revistele Bisericii Ortodoxe Române documentele referitoare la viaţa Cuv. Paisie

de la Mânăstirea Neamţ, precum şi cele care atestă modul cum a fost cinstit

cuviosul în cadrul Bisericii noastre imediat după moarte. Se va înscrie în

calendarul nostru bisericesc, la 15 noiembrie, sub numele Cuv. Paisie de la

Neamţ.

Hot. Nr. 292 şi Nr. 5336/1989: Dispune înscrierea în calendarul bisericesc a

sfinţilor şi martirilor români (conf. Hot. Nr. 3622/1950), precum şi fixarea

“Duminicii Sfinţilor Români” în “Duminica a II-a după Rusalii”, începând cu anul

1990. Se vor înscrie în sinaxare şi cărţile de cult a sfinţilor a căror cult s-a

generalizat prin proclamarea solemnă din anul 1955. Se va studia procedura

canonică privitoare la generalizarea cultului sfinţilor români, cu cinstire locală,

canonizaţi de Biserica noastră prin aceeaşi hotărâre sinodală nr. 3622/1950. Se

va stabili modalitatea înscrierii în Calendarul ortodox român, generalizarea şi

proclamarea cinstirii sfinţilor români canonizaţi sau cinstiţi de alte Biserici

Ortodoxe surori, alcătuirea textului Sinaxarului, troparului şi slujbei acestora, în

vederea aprobării lor de către Sântul Sinod. Se va lua în studiu şi problema

celorlalţi sfinţi români a căror nume este amintit de martirologii, sinaxare,

calendare etc. ale altor Biserici Ortodoxe Surori ca şi problema sfinţilor români,

cinstiţi la noi pe plan local. Se va stabili şi procedura canonică de urmat în

vederea înscrierii în calendarele tuturor parohiilor din Biserica Ortodoxă Română

a sfinţilor autohtoni, care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru

credinţa creştină în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi a acelor care au predicat

şi au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi ca sfinţi de alte Biserici şi

înscrişi în martirologiile sau calendarele lor. Studierea vieţii şi lucrării altor sfinţi

români cu cinstire locală în diferite părţi ale ţării noastre, în legătură cu care

Biserica noastră nu a luat până acum o hotărâre formală de canonizare.

Hot. Nr. 2402 şi 5141/1991: Necesitatea reluării lucrărilor Comisiei sinodale

pentru canonizarea de sfinţi români.

Hot. Nr. 1829/1991; nr. 1158; 1205; 1928; 2086; 2189; 3109; 3145; 3233; 3829;

3840; 3841; 3842/1992: Propuneri şi măsuri privind lucrarea de canonizare de

sfinţi români.

Hot. Nr. 181/1992: Se reactualizează Hotărârea Sfântului Sinod nr. 292/1989;

proclamarea “Duminicii Sfinţilor Români” (Duminica a II-a după Rusalii) şi a

generalizării cultului sfinţilor români canonizaţi prin Hot. Sfântului Sinod nr.

3622/1950; înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi proclamarea

cinstirii sfinţilor români care sunt cinstiţi de alte Biserici Ortodoxe şi care se află

în Minee, Sinaxare, Martirologii, etc. ale altor Biserici; reprezentarea în icoane a

sfinţilor români a căror canonizare se va proclama; programul privind

proclamarea canonizării sfinţilor români şi a slujbelor religioase legate de

aceasta.

Hot. Nr. 952/1992: Se reia şi se aprobă, în continuare, canonizarea de sfinţi

români şi propunerea de instituire şi proclamare a “Duminicii Sfinţilor Români”

în Duminica a II-a după Rusalii.

Hot. Nr. 2925/1992: Ia act, cu aprobare, despre proiectul Actului sinodal al

Bisericii Ortodoxe Române privind canonizarea unor sfinţi români, generalizarea

cultului sfinţilor români canonizaţi în anii 1950-1956, cu cinstire locală,

înscrierea lor în calendarul Bisericii noastre şi a altor sfinţi de origine română

sau care au propovăduit în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi care sunt cinstiţi

ca sfinţi de către alte Biserici, precum şi instituirea “Duminicii tuturor sfinţilor

români”.

Hot. Nr. 2189, 2925/1992 şi nr. 3863/1993: Se ia act despre stadiul continuării

lucrărilor Comisiei sinodale pentru canonizarea de sfinţi români.

Hot. Nr. 3843/1992: Generalizarea cultului sfinţilor români canonizaţi prin

hotărârea sinodală nr. 3622/1950.

Hot. Nr. 3844/1992: Se reactualizează Hotărârile Sinodale Nr.292, 5336/1989,

privind canonizarea sfinţilor români, cu propunerea de generalizare a cultului şi

înscrierea în calendarele tuturor eparhiilor a sfinţilor autohtoni, care au vieţuit,

au propovăduit şi au suferit martiriul pentru credinţa creştină în spaţiul carpato-

danubian-pontic şi a celor născuţi în alte părţi ale lumii, dar care au predicat şi

au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi de alte Biserici şi înscrişi în

sinaxarele, martirologiile, minologiile sau calendarele acestora. Sunt enumerate

24 de nume de astfel de sfinţi.

Hot. Nr. 1122/1994: Se va răspunde negativ la adresa Secretariatului de Stat

pentru Culte nr. 70/1994 în legătură cu reprezentarea unor chipuri de sfinţi

români pe însemnările monetare sub motiv că nu este conformă cu conştiinţa

Ortodoxiei. În emiterea de timbre se vor putea reprezenta chipuri de sfinţi.

Hot. Nr. 1466/1995: Se reamintesc cele stabilite în lucrările Sfântului Sinod din

19 – 20 iunie 1992, privind canonizarea de sfinţi români, conform celor analizate

şi aprobate în hotărârile anterioare ale Sfântului Sinod. S-a elaborat un tabel

sinoptic unde se vede stadiul lucrărilor Comisiei sinodale: ce s-a împlinit şi ce

urmează să se mai împlinească, în privinţa canonizării de sfinţi români.

Hot. Nr. 1466/1995: Se aprobă definitivarea Slujbei şi Acatistului Sfântului Niceta

de Remesiana. Se vor publica în cărţile de cult.

Hot. Nr. 6615/1995: Se aprobă informarea despre lucrările Comisiei sinodale

pentru canonizarea sfinţilor români (20-21 sept. 1995): modul de înscriere în

calendarul bisericesc şi în cărţile de cult a sfinţilor români canonizaţi prin Actul

sinodal de la 19 – 20 iunie 1995; modul de alcătuire a slujbelor religioase ale

acestora; propuneri de canonizare şi proiectele avizate ale slujbei şi Acatistul

sfinţilor români.

Hot. Nr. 2854/1997: Se ia act despre stadiul actual al elaborării textelor litrgice

în cinstea sfinţilor români a căror canonizare a fost proclamată în anul 1992.

Hot. Nr. 777/1998: Se aprobă definitivarea textelor liturgice pentru cinstirea

unor sfinţi români: Acatistul Sfinţilor Martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru

fii (Constantin, Radu, Ştefan şi Matei) sfetnicul Ianachie (16 august); Acatistul

Sfântului Ierarh Bretanion al Tomisului (25 ianuarie); Acatistul, Troparul şi

Condacul Sfântului Teotim, Episcopul Tomisului (20 aprilie); Acatistul Sfântului

Mucenic Emilian de la Durostor (18 iulie); Acatistul Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal,

Camasie şi Filip de la Niculiţel (4 iunie); Slujba Sfântului Mucenic Sava de la

Buzău (12 aprilie). Se cere refacerea Slujbei şi Acatistului de la “Duminica

Sfinţilor Români” spre a corespunde cerinţelor impuse de un text liturgic sub

aspect dogmatic, liturgic şi literar. Până la introducerea în cărţile de cult a

textelor liturgice aprobate, eparhiile să le poată tipări în broşuri pentru uzul

liturgic al preoţilor şi al credincioşilor. Să se urgenteze elaborarea textelor

liturgice, revenite unor eparhii prin Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 6615/1995 şi

5516/1996.

Hot. Nr. 2205/1998: Ia act despre propunerea posibilităţii canonizării

Mitropolitului Andrei Şaguna cu precizările ca iniţiatorii propunerii (Fundaţia

“Andrei Şaguna” din Constanţa): să se adreseze Mitropoliei Ardealului,

îndreptăţită canonic să promoveze o astfel de propunere; să prezinte argumente

şi dovezi referitoare la cinstirea ca sfânt în evlavia credincioşilor ardeleni;

argumente şi dovezi referitoare la sfinţenia vieţii lui. Propunerea va putea fi

însoţită de studii întocmite de cercetători, specialişti şi teologi, care au cercetat

viaţa şi activitatea mitropolitului Andrei Şaguna.

Hot. Nr. 3006/1999: Ia act despre situaţia textelor liturgice ale sfinţilor români

canonizaţi în anul 1992.

Hot. Nr. 3060/1999: Se aprobă textele liturgice ale sfinţilor români canonizaţi în

anul 1992 cu trimiterea la editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române

şi eparhiilor care le-au elaborat în vederea introducerii şi tipăririi în noile ediţii

ale cărţilor de cult.

II. La Bisericile Ortodoxe surori

Hot. Nr. 913/1995: Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica Georgiei şi

aprobă să se înscrie în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. 3136 şi 7207/1996: Se ia act despre participarea la festivităţile de

proclamare a canonizării mitropolitului Petru Movilă al Kievului, organizată de

Biserica Ortodoxă Ucraineană şi propunerea de cinstire a acestui sfânt în

Biserica Ortodoxă Română.

Hot. Nr. 2405/1997: Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica Rusă şi

Biserica Georgiană, urmând să se includă numele acestor sfinţi în calendarul

Bisericii Ortodoxe Române, comunicându-se această hotărâre.

CATEDRALA EROILOR NEAMULUI

Informarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST asupra sediului pregătirilor

privind Catedrala Eroii Neamului cu hramul “Înălţarea Domnului” – amplasament

în vecinătatea localului noii Bibliotecii Naţionale, lângă Cheiul Dâmboviţei,

înconjurată de un complex de clădiri, cu o seamă de instituţii bisericeşti noi

(Sinod Permanenţa din 11 iunie 1990).

CATEHIZARE ÎN BISERICĂ

Hot. din 3 ian. 1990: Se recomandă măsuri şi recomandări concrete pentru

catehizarea în biserică sub conducerea centrelor eparhiale privind programa ,

materialul de consultat şi categoria de vârstă.

CIMITIRELE BISERICII

Hot. Nr. 4333/1987: Se aprobă modificarea art. 39 din Regulamentul pentru

organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mânăstireşti din cuprinsul

eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, în textul: “În cimitirele parohiale ortodoxe

pot fi înmormântaţi şi decedaţi neortodocşi, dacă cultul de care au aparţinut nu

are cimitir propriu şi dacă nu există cimitir comunal. Înhumarea acestora se va

face în parcele separate stabilite de Consiliul parohial. Cu prilejul înmormântării

decedaţilor neortodocşi este interzisă în incinta cimitirului orice manifestare de

prozelitism. Tarifele şi taxele datorate de beneficiarii neortodocşi vor fi aceleaşi

cu cele ce se achită de către ortodocşi.

Hot. Nr. 3066/1992: Dispoziţii de sprijinire a acţiunilor de îngrijire şi întreţinere a

mormintelor şi cimitirelor eroilor, în conformitate cu scrisoarea nr. 151/1992 a

“Comitetului Naţional pentru restaurarea şi îngrijirea mormintelor şi cimitirelor

eroilor”.

CINSTIREA SFINŢILOR

I. Cu sfinte moaşte în ţară sau în pelerinaj prin ţară.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Hot. Nr. 7001/1997: Se ia act de vizita în România a Eminenţei Sale, Card.

Silvano Piovanelli Arhiepiscopul Florenţei (13-17 oct. 1997), cu care prilej a

dăruit Patriarhiei Române o parte din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur cu

menirea de a fi depuse în viitoarea catedrală patriarhală din Bucureşti, la timpul

cuvenit. Şi recomandă să se includă în calendarul Bisericii noastre, ziua în care

aceste părţi de moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur au fost aduse în Bucureşti

şi depuse în actuala Catedrală Patriarhală.

Sfântul Mucenic Chiriachi

Hot. Nr. 3399/1997: În calendarul bisericesc să se înscrie cu prioritate la 7 iulie,

pomenirea “Sfântului Mucenic Chiriachi” întrucât o parte din sfintele sale

moaşte se găsesc în catedrala Episcopiei Huşilor.

Sfântul Apostol Andrei

Hot. Nr. 3399/1997: Aprobă propunerile privind intensificarea cultului Sfântului

Apostol Andrei la români. În cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Sucevei să fie

prezentă şi ziua aducerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei, înscrisă în

calendarul bisericesc al eparhiilor din această mitropolie cu cruce neagră la data

de 13 octombrie. Arhiepiscopia Iaşului îngrijindu-se de alcătuirea slujbei liturgice

pentru această prăznuire, în condiţiile aprobate de Sfântul Sinod pentru

alcătuirea slujbelor sfinţilor români. La 30 noiembrie sărbătorirea Sfântului

Apostol Andrei completată şi înscrisă în calendarul bisericesc cu roşu, „Sfântul

Apostol Andrei cel chemat, ocrotitorul României”.

Hot. Nr. 5160/1999: Aprobă ca în cuprinsul Episcopiei Dunării de Jos să fie

sărbătorită cu cinstire locală ziua aducerii moaştelor Sf. Ap. Andrei la Galaţi,

urmând a fi înscrisă în calendarul bisericesc, cu cruce neagră, la 17 octombrie –

„† Trecerea Moaştelor Sfântului Andrei la Galaţi”. Conducerea eparhiei se va

îngriji de alcătuirea slujbei liturgice, pentru această prăznuire în condiţiile

aprobate de Sfântul Sinod ( temei nr. 3399/1997).

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Hot. Nr. 10146/1990: Ia act despre intervenţia Asociaţiei “Frăţia Ortodoxă

Română” filiala Dorohoi prin care s-a solicitat reluarea acţiunilor privind

aducerea în ţară a moaştelor Sf. Cuv. Ioan de la Neamţ – Hozevitul canonizat de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1992 (temei nr. 5424/1993).

Se precizează necesitatea unui documentar referitor la poziţia Patriarhiei

Ierusalimului în privinţa retrocedării moaştelor acestui sfânt.

II. Peste hotare

Hot. Nr. 3700/1998: Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române

la cel de al IV-lea Congres Internaţional cu tema “Sf. Apostol Pavel şi Grecia”

(Veria-Grecia, 25-30 iunie 1998).

CODUL PENAL

Hot. Nr. 5077/2000: Se condamnă hotărârea abrogării art. 200 din Codul penal

prin intervenţiile făcute la toate forurile superioare de stat şi în consens cu

cerinţa unui număr impresionant de proteste ale credincioşilor. De asemenea,

către Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru îngrădirea difuzării unor filme

cu caracter obscen şi pornografic.

COLEGIILE UNIVERSITARE PEDAGOGICE

Hot. Nr. 4015/2000: Ia act despre recomandarea Ministerului Educaţiei Naţionale

de introducere a unui modul facultativ conţinând discipline teologice la Colegiile

universitare pedagogice. Centrele Eparhiale vor lua legătura cu aceste colegii

pentru introducerea modulului facultativ de religie în conformitate cu hotărârea

sinodală nr. 586 şi 2049/2000.

COMISIA DE PICTURĂ BISERICEASCĂ

Hot. Nr. 11236/1986: Ia act despre preocupările Comisiei sinodale în legătură cu

respectarea erminiei în pictura bisericească: să nu se aducă modificări picturilor

din bisericile monumente istorice sau din bisericile mai noi cu prilejul restaurării

lor; să fie păstrate intacte tablourile votive ale ctitorilor, ca şi tabloul Chiriarhului

locului sau alţi ierarhi cu prilejul restaurării picturii de la bisericile monumente

istorice, ca şi de la bisericile obişnuite; să se păstreze intact cu prilejul unei

restaurări programul iconografic pictural referitor la tabloul votiv al ctitorului şi

ierarhului; să nu se înlocuiască tabloul cu chipul ierarhului sub care s-a pictat

sau s-a sfinţit biserica, cu cel din timpul căruia se face restaurarea; să nu se

picteze chipul ierarhului în timpul căruia s-a restaurat pictura, alături de cel în

timpul căruia s-a zidit şi pictat biserica respectivă; numele ierarhului în timpul

căruia s-a făcut restaurarea se poate scrie în pisanie; să nu se anuleze pisania

veche cu prilejul restaurării unor picturi, ci ia să fie repusă în valoare; se poate

face totuşi şi o altă pisanie; să se menţioneze în descrierea iconografică a

devizelor de restaurare a picturii cine este trecut în tabloul votiv şi să se

reproducă întreg conţinutul pisaniei; Centrele eparhiale vor avea un dosar cu

fotografii ale tablourilor votive şi ale pisaniilor existente în toate bisericile din

eparhie; să se interzică cu desăvârşire pictarea în biserici a chipului preoţilor sau

al membrilor Consiliului parohial, în locul ctitorilor, aceştia putând fi menţionaţi

în pisanie sau în alt loc în pridvor; să se interzică cu desăvârşire a se scrie

numele donatorilor de icoane sau scene în biserică, numele acestora putând fi

trecut în pisanie sau într-un pomelnic permanent al bisericii şi în documentul

întocmit cu prilejul sfinţirii bisericii; Centrele eparhiale vor semnala Comisiei de

pictură bisericească toate cazurile de încălcare a Erminiei bisericeşti cu prilejul

restaurării sau picturii din nou, pentru luarea de măsuri; să nu se execute lucrări

de pictură cu pictori neautorizaţi, cei vinovaţi căzând sub incidenţa prevederilor

regulamentare; devizele de pictură să fie întocmite cu multă exigenţă şi pe bază

de date reale, spre a se evita devizele suplimentare, care vor fi admise decât în

cazuri cu totul excepţionale şi în proporţie de maximum 20% din valoarea

devizului; să se respecte întru totul preţurile stabilite de Comisia de Pictură

Bisericească şi aprobate de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST; Centrele

eparhiale să urmărească dacă devizele şi suplimentările de devize au fost

supuse aprobării organelor parohiale şi dacă procesele verbale sunt întocmite cu

respectarea prevederilor art. 40-41 din Regulamentul organelor deliberative;

pictorii care întocmesc devize cu date greşite să fie sancţionaţi conform

prevederilor din instrucţiuni; la adjudecarea lucrărilor prin licitaţie sau

concursuri, cu sau fără premii la bisericile monumente istorice şi la bisericile

obişnuite să se respecte întru totul procedura prevăzută de cap. III, IV şi V din

Instrucţiuni. Comisia de Pictură Bisericească va aproba o singură lucrare unui

pictor sau cel mult a doua lucrare dacă la biserică lucrează în sezonul cald şi la

alta în sezonul rece, cu acceptarea scrisă a preoţilor parohi de la ambele parohii;

să se întocmească obligatoriu contract între parohia beneficiară şi pictorul

executant, în care pe lângă obligaţiile reciproce şi în special de a respecta

prevederile din deviz să fie menţionate şi persoanele de pe şantier, ucenici sau

stagiari, care trebuie să fie obligatoriu în evidenţa Consiliului de Pictură

Bisericească; un exemplar din acest contract va fi înaintat acestei Comisii;

pictorul contractat al lucrării va fi prezent permanent pe şantier şi va executa

personal lucrarea, ucenicii şi stagiarii ajutând la lucrările auxiliare (fonduri,

chenare, draperii, etc.), potrivit priceperii şi puterii lor de muncă. După pictarea

Sfântului Altar, se va face recepţie parţială de către delegatul Centrului Eparhial

şi un pictor autorizat care dă recomandări cu privire la continuarea lucrării. La

solicitarea Centrului Eparhial sau a pictorilor executanţi, Comisia de Pictură

Bisericească va delega un pictor pentru a analiza situaţia de pe şantierul

respectiv, împreună cu delegatul Eparhiei, dând îndrumările cuvenite pentru

remedierea deficienţelor constatate, îndrumări care sunt obligatorii încheindu-se

un proces verbal care va fi depus la Comisia de Pictură Bisericească cu raport de

cele constatate. Cu acest prilej se va verifica pe şantier modul cum se respectă

devizul şi contractul, componenţa echipei de pe şantier (dacă sunt cei prezenţi

în contract), calitatea tehnică şi artistică a lucrării şi situaţia legalităţii plăţilor

făcute. Recepţiile definitive se vor face de către Centrul Eparhial împreună cu un

delegat al Comisiei de Pictură Bisericească sau cu un pictor autorizat din zonă,

acesta din urmă raportând cele constatate la recepţie cu privire la calitatea

lucrării, depunând stăruinţă în depăşirea tuturor deficienţelor lucrării; în cazul în

care se vor constata incorectitudini, pictorul delegat va fi sancţionat conform

instrucţiunilor putându-i-se ridica şi autorizaţia; un exemplar din procesul verbal

de recepţie definitivă va fi înmânat Comisiei de Pictură Bisericească; fondul

premial prevăzut în deviz care nu este un drept legal de muncă, ci o apreciere

materială pentru o lucrare de foarte bună calitate se va acorda numai de

Comisia de recepţie definitivă şi numai la sfârşitul lucrării, cu multă exigenţă şi

numai pentru lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus; Comisia de Pictură

Bisericească va depune mai multă exigenţă în autorizarea pictorilor şi zugravilor

bisericeşti, ca şi la promovarea lor în categorii superioare.

Hot. Nr. 10830/1989: Aprobă introducerea vitraliilor la bisericile din cuprinsul

Patriarhiei Române sub îndrumarea Comisiei de Pictură Bisericească, care este

încredinţată să elibereze criterii privind selecţionarea şi calificarea specialiştilor

în tehnica mozaicului şi vitraliilor, precum şi o analiză aprofundată asupra

calităţii materialelor şi a preţurilor pentru lucrările respective.

Hot. Nr. 12299/1989: Aprobă încheierea Consiliului Naţional Bisericesc privind

pensionarea pictorilor bisericeşti autorizaţi în condiţiile Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi ajutor a Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr.1554 şi 3554/1991: Se ia act despre proiectul de Regulament pentru

organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească.

Hot. Nr. 2572/1992: Aprobarea preţurilor la lucrările de pictură din nou în

tehnica frescă (cu enumerarea lor) şi continuarea lucrării de îmbunătăţire şi

definitivare a proiectului de Regulament pentru organizarea şi funcţionarea

Comisiei de Pictură Bisericească.

Hot. Nr. 4125/1994: Revizuirea şi definitivarea proiectului de Regulament pentru

organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească. Dizolvarea actualei

comisii şi constituirea unei noi comisii. Preţurile noi de executare a picturii

bisericeşti.

Hot. Nr. 444/1995: Ia act că prin Decizia nr. 62/15 sept. 1994, Prea Fericitul

Părinte Patriarh TEOCTIST a dispus constituirea şi componenţa noii comisii de

pictură bisericească şi începerea activităţii acesteia la 14 noiembrie 1994.

Dezaprobă constituirea aşa-zisei comisii naţionale de artă plastică religioasă din

cadrul Uniunii Artiştilor Plastici din România, care prin Regulamentul său de

organizare şi funcţionare uzurpă drepturile Sfântului Sinod de supraveghere şi

control asupra lucrărilor de pictură bisericească, prevăzut de art. 10 lit. t din

Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Comisia

de Pictură Bisericească din cadrul Administraţiei Patriarhale este singura

abilitată să decidă în problemele legate de calificarea şi promovarea pictorilor

bisericeşti, aprobarea documentaţiilor de pictură şi angajarea acestora numai de

către pictori autorizaţi de Patriarhia Română, precum şi supravegherea şi

controlul lucrărilor de pictură bisericească. Nerespectarea acestor hotărâri se

penalizează potrivit prevederilor legale bisericeşti în vigoare.

Hot. Nr. 782/1996: Se aprobă aplicarea cu data de 4 iulie 1996 a majorării

preţurilor pentru lucrările de pictură din nou la biserică şi restaurarea picturii la

monumentele istorice – cu prescripţiile respective, indexări la scara naţională,

contractul cu parohial cu consecinţele nerespectării lui, masa şi cazarea în

condiţii satisfăcătoare.

CONFERINŢELE PREOŢEŞTI ŞI ADMINISTRATIVE

Hot. nr. 11277/1986; nr. 4335/1987; nr. 348/2000 şi nr. 265/2001: Dispoziţii

privind organizarea, desfăşurarea şi programa tematică a Conferinţelor preoţeşti

şi a celor administrative anuale.

CURSURI DE ÎNDRUMARE PASTORAL – MISIONARĂ

Hot. Nr. 2708; 4184, 11841/1987; nr. 1988/1988 şi nr. 10016 şi 11008/1989; nr.

349/2000: Dispoziţii şi informări privind organizarea, desfăşurarea, programa şi

lista temelor Conferinţelor de îndrumare pastorală-misionară anuală.

Hot. Nr. 5 şi 6/1990: Reorganizarea cursurilor pastoral-misionare ale clerului (de

definitivare şi promovare) – cu programa analitică şi tematică, susţinute de

cadrele didactice teologice universitare.

Hot. Nr. 266/2001: Aprobă organizarea seriei 86 a cursurilor pe anul 2001 în

condiţiile hotărârilor Sfântului Sinod nr. 572/1998 şi 7248/1991.

D

DATA SFINTELOR PAŞTI

Hot. Nr. 6136/1991: Până la găsirea unor soluţii care să poată fi acceptate de

către toate Bisericile creştine, pentru sărbătoarea comună a Sfintelor Paşti, la

aceiaşi dată sau duminică calendaristică, se vor păstra regulile pascale stabilite

de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).

Hot. Nr. 2852/1997: Se desemnează o altă comisie pentru analizarea problemei

sărbătoririi Sfintelor Paşti la o dată comună, materialul elaborat de comisie

urmând să fie supus analizei Sfântului Sinod, iar propunerea acestuia să se

adreseze Patriarhiei Ecumenice. În cazul în care Sinodul panortodox ar fi de

acord cu serbarea comună a sărbătorii Sfintelor Paşti de către toate confesiunile

mari creştine, s-ar putea propune ca în anul jubiliar de aniversare a două milenii

de creştinism, sărbătoarea Sfintelor Paşti să se ţină la o dată comună.

DIASPORA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

I. – Generalităţi

Hot. Nr. 5147, 5149 şi 11988/1987; nr. 6778, 12309/1988; nr. 11838/1989; nr.

5097/1990 şi nr. 9717/1991: Ia act de activitatea pastoral – misionară şi

culturală a parohiilor ortodoxe române de peste hotare. Recomandări, contribuţii

şi ajutoare în raport de necesitate.

Hot. Nr. 8/1990: Examinarea situaţiei comunităţii ortodoxe române de peste

hotare şi a slujitorilor acestora.

Hot. Nr. 196/1991: Se întăreşte dispoziţia privind situaţia în ţară a parohiilor

rezervate preoţilor trimişi în misiune în străinătate.

Hot. Nr. 9715/1991: Se precizează situaţia soţiilor de preoţi aflaţi la parohiile

ortodoxe române din străinătate, care au fost angajate în ţară până la

reactivarea salariilor şi indemnizaţiilor în valută. Însoţirea în străinătate,

constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a

celorlalte drepturi ce se acordă în raport de vechimea în muncă, conform

Decretului Lege nr. 51/1990.

Hot. Nr. 1907 şi 3373/1992: Se dispune reanalizarea salarizării în valută a

personalului bisericesc în străinătate, determinată de criza economică.

Hot. Nr. 3497/1992: Se aprobă “Apelul” consfătuirii preoţilor ortodocşi români

din Europa Occidentală pentru unitatea spirituală şi canonică a Diasporei

române (1 – 2 mai 1992).

Hot. Nr. 4583/1992: Ia act de aspectele curente de viaţă bisericească a

Diasporei Ortodoxe Române din Europa Centrală şi Occidentală.

Hot. Sinodului Permanent Nr. 7211/1992: Ia act de Congresul preoţilor ortodocşi

români din Diaspora Europeană (Kőnigswinter – Germania, 2-4 oct. 1992).

Hot. Nr. 441/1996: Ia act, cu aprobare, despre propunerile de amendare şi

comunicare a proiectului de Regulament pentru funcţionare a Adunărilor

episcopale din Diaspora Ortodoxă, cu trimiterea lui la Secretariatul General al

Comisiei pregătitoare a celei de a IV-a Conferinţe preconciliare a Sfântului şi

Marelui Sinod Panortodox.

Hot. Nr. 2690/1997: Ia act despre problemele actuale ale eparhiilor şi parohiilor

ortodoxe române de peste hotare.

Hot. Nr. 7375/1997: Ia act de scrisoarea corpului didactic al Facultăţii de

Teologie din Sibiu în legătură cu atitudinea unor clerici din Diaspora Ortodoxă

Română Europeană faţă de poziţia Bisericii mame în contemporanitate.

Hot. Nr. 4532/1999: În spiritul deciziei deja luate anterior se va acorda sprijin

material eparhiilor din străinătate aparţinând Patriarhiei Române, care să fie

distribuit conform nevoilor şi priorităţilor acestora, urmând a se continua

intervenţiile la Autorităţile de Stat competente din România pentru acordarea

sumelor pe eparhii în mod global.

Hot. Nr. 6001/1999: Ia act despre prevederile Legii 142/1999 privind salarizarea

personalului clerical din afara graniţelor.

Hot. Nr. 902/2001: Având în vedere că suma de 52.000 U. S. D. alocată pentru

sprijinirea la salarizare a personalului clerical al Bisericii noastre din străinătate

este insuficientă, să se intervină la autorităţile statului român pentru

suplimentarea acestei sume. Întrucât numărul costurilor de îngrijitori şi cântăreţi

este insuficient, se va interveni la Autorităţile competente ale Statului român

pentru suplimentarea celor 20 de posturi existente.

II. – La nivel de Eparhii (în raport de vechime şi importanţă)

A. Arhiepiscopia Ortodoxă Misionară din America şi Canada (în perspectiva

ridicării la rang de Mitropolie)

Hot. Nr. 2410/1999: Recomandarea făcută Consiliului Arhiepiscopiei Ortodoxe

Române din America şi Canada, spre studiere a propunerii I. P. S. Arhiepiscopul

Victorin de a fi ajutat la conducerea Eparhiei de doi Vicari Episcopi, în

persoanele P. Cuv. Arhim. Mitrofor Vasile Vasilache (cu reşedinţa la NEW YORK

S.U.A.) şi a Cuv. Ierom. Avacum Bucălae (cu reşedinţa la Ottawa – Canada).

Hot. Nr. 5174/2000: Recomandarea pensionării I.P.S. Arhiepiscop Victorin al

Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America şi Canada, întoarcerea în ţară cu

aceleaşi condiţii onorifice de cinstire, asigurându-i-se toate posibilităţile de

întreţinere, cazare, masă, etc, la Mânăstirea Putna.

Hot. Nr.605/2001: Recomandă I. P. S. Arhiepiscop Victorin al Arhiepiscopiei

Ortodoxe Române din America şi Canada, ca până la sfârşitul anului 2000 să

adreseze Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cerere de retragere din

scaun. Asigură I. P. S. Sale păstrarea titlului onorific de Arhiepiscop şi

demnitatea arhiepiscopală de care se va bucura ca arhiereu în rândurile

membrilor Sfântului Sinod aflaţi în retragere. Asigură I. P. S Sale stabilirea la

mânăstirea de metanie, Putna, din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor

sau la orice mânăstire din ţară pe care şi-o va alege, în care va avea de

asemenea toate condiţiile arhiereilor pensionari din ţară, potrivit rangului şi

demnităţii lor (locuinţă, întreţinere, personal de serviciu şi pensie din partea

Bisericii). Având în vedere analiza situaţiei, discuţiile şi propunerile Sinodului

Permanent din şedinţa sa din 19-20 febr. 2001, Sfântul Sinod, plenar îşi menţine

Hot. Nr. 5174 şi aprobă retragerea din scaunul de arhiepiscop a I. P. S.

Arhiepiscop Victorin cu data de 22 febr. 2001, cu această dată fiind declarat

vacant scaunul de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi

Canada. Încredinţează I. P. S. Mitropolit TEOFAN al Oltenei mandatul de

Arhiepiscop locţiitor al scaunului de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe

Române din America şi Canada, începând cu 22 febr. 2001. Potrivit prevederilor

statutare ale Statutului Arhiepiscopiei (Art. 130; 146; 147; 171, etc.), locţiitorul

de Arhiepiscop împreună cu Consiliul Eparhial sunt împuterniciţi a declanşa

procedura statutară pentru alegerea noului arhiepiscop.

B. Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Paris (în perspectiva ridicării la rang de

Mitropolie)

Hot. Nr. 44/1996: Ia act despre activitatea desfăşurată în anul 1995 în cadrul

eparhiei şi ca “locum tenens” a scaunului de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei de la

Paris.

Hot. Nr. 7681/1996: Ia act de documentaţia transmisă de I. P. S. Arhiepiscop

Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală

privind: Statutul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi

Meridionale şi lucrările Colegiului Electoral Bisericesc; Regulamentul interior

pentru aplicarea Statutului acestei Arhiepiscopii; Statutul Vicariatului din Franţa

al Arhiepiscopiei.

Hot. Nr. 449/2001: Ia act de activitatea misionar-pastorală a I. P. S. Iosif al

Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională pe

anul 2000. Apreciază progresele înregistrate de Arhiepiscopie, inclusiv prin

dobândirea unei reşedinţe episcopale, lângă Paris şi înfiinţarea de noi parohii.

Hot. Nr.1080/2001: Aprobă ridicarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru

Europa Occidentală şi Meridională la rangul de Mitropolie, cu titulatura

„MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PENTRU EUROPA OCCIDENTALĂ ŞI

MERIDIONALĂ”. Aprobă înălţarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif la rangul de Mitropolit

titular al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională.

Aceste hotărâri se vor reflecta în Statutul respectiv al Mitropoliei.

Confirmă proiectul de Statut canonic al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru

Europa Occidentală şi Meridională înaintat Patriarhiei Române de Consiliul

Eparhial şi Consiliul Vicarial din Franţa, cu amendamentele care i s-au adus de

către Sfântul Sinod.

C. Mitropolia Ortodoxă Autonomă a Basarabiei

Hot. Nr. 855 şi 2170/1992: De acord cu restaurarea, reactivarea Mitropoliei

Basarabiei cu teritoriul aparţinând jurisdicţional – canonic de Biserica Ortodoxă

Română.

Hot. Nr. 2788 şi 4731/1992: Se ia act despre aspectele noi privind situaţia

Mitropoliei Autonome din Basarabia. Măsuri de sprijinire din partea Patriarhiei

Române.

Hot. Sin. Perm. Nr. 7108/1992: Se ia act despre situaţia de moment a Mitropoliei

din Basarabia.

Hot. Nr. 8090/1992: Se ia act despre Actul Patriarhal şi Sinodal al Bisericii

Ortodoxe Române (19 decembrie 1992), privind reactivarea Mitropoliei

Basarabiei, autonomă şi de stil vechi, cu reşedinţa la Chişinău. Se răspunde

Patriarhiei Moscovei care sunt adevăratele motive istorice şi reală interpretare a

Sfintelor Canoane, în virtutea căreia Biserica mamă Română a binecuvântat

reactivarea Mitropoliei Basarabiei la cererea Episcopului Petru, a clerului şi

credincioşilor.

Hot. Nr. 7266/1995: Se ia act despre adresa Mitropoliei Autonome a Basarabiei

nr. 372/6 oct. 1995. Validează alegerea P. S. Episcop Petru Păduraru, Locţiitor de

Mitropolit în funcţia de Mitropolit titular al Mitropoliei Autonome a Basarabiei.

Aprobă emiterea Gramatei patriarhale pentru înscăunare.

Hot. Nr. 7424/1995: Se ia act despre propunerile membrilor Consiliului Eparhial

al Mitropoliei Autonome a Basarabiei şi a unor instituţii din Republica Moldova

privind completarea titulaturii Mitropoliei Autonome a Basarabiei şi a titulaturii

Chiriarhului.

Hot. Nr. 2691/1997: Se ia act despre poziţia Bisericii Ortodoxe Române în

discuţiile neoficiale privind problema Mitropoliei Autonome a Basarabiei. În

cadrul discuţiilor de la Graz, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române susţine

posibilitatea existenţei pe teritoriul Republicii Moldova a Mitropoliei, ce-a

condusă de I. P. S. Mitropolit Petru al Basarabiei în legătură canonică cu

Patriarhia Română şi cea condusă de I. P. S. Mitropolit Vladimir sub jurisdicţia

Bisericii Ortodoxe Ruse. O decizie definitivă privind prezenţa studenţilor şi

consilierilor recomandaţi de către Mitropolia condusă de I. P. S. Vladimir, să nu

fie luată decât după încheierea discuţiilor cu Patriarhia Moscovei, avându-se în

vedere rezultatele respectivei întâlniri de dialog.

Hot. Nr. 5498/1997: Se ia act despre situaţia de moment a demersurilor pentru

recunoaşterea statutului de persoană juridică a Mitropoliei Basarabiei de către

autorităţile Republicii Moldova exprimându-se speranţa că, în curând, această

problemă să fie soluţionată pozitiv. Să se continue dialogul cu Patriarhia

Moscovei în legătură cu Mitropolia Basarabiei, menţinându-se punctul de vedere

al Patriarhiei Române privitor la existenţa Mitropoliei Basarabiei pe teritoriul

Republicii Moldova, cu numele de “Mitropolia Basarabiei, Exarhat al Patriarhiei

Române”.

Hot. Nr. 1653/1998: Nu se aprobă transferarea de studenţi români de la

Facultatea de Teologie din Chişinău la Facultăţi de Teologie Ortodoxe din

Patriarhia Română, întrucât Facultatea de la Chişinău nu este de acelaşi nivel cu

facultăţile noastre de teologie. Să se comunice această hotărâre şi Ministerului

Educaţiei Naţionale spre a nu se aproba astfel de transferuri.

Hot. Nr. 2210/1998: Primirea candidaţilor propuşi de Mitropolia Autonomă a

Basarabiei în şcolile teologice din România ca bursieri ai Statului Român potrivit

repartiţiei făcute. Să se intervină la Ministerului Educaţiei Naţionale pentru

acordarea burselor. Eparhiile să acorde tot sprijinul studenţilor şi elevilor

recomandaţi de I. P. S. Mitropolit Petru.

Hot. Nr. 1360 şi 2931/1998: Să se ia act de activitatea pastoral-misionară

desfăşurată în anii 1996-1997 în cadrul acestei Mitropolii cu bucurie pentru

jertfelnicie şi rezultatele din eparhie. Să se reafirme solidaritatea şi sprijinul

moral şi material acordat Mitropoliei Autonome Basarabiei în vederea unei şi mai

rodnice activităţi viitoare.

Hot. Nr. 5789/1998: Ia act despre noua întâlnire de dialog (Chişinău, 14-17 ian.

1999) dintre Patriarhia Română şi Patriarhia Rusă privind Mitropolia Autonomă a

Basarabei şi se desemnează, în acest scop, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe

Române.

Hot. Nr. …….. /1999: Ia act despre rezultatul întâlnirii de dialog dintre Patriarhia

Română şi Patriarhia Moscovei (Chişinău 15 ian. 1999), în problema Mitropoliei

Autonome a Basarabiei.

Hot. Nr. 445/2001: Ia act de activitatea misionar-pastorală a I. P. S. Mitropolit

Petru al Basarabiei pe anul 2000.

D. Mitropolia Ortodoxă Română din Germania

Hot. Nr. 436/1993: Se întăreşte Hot. sinodală din 22 Ianuarie 1993 cu privire la

înfiinţarea Mitropoliei pentru Germania şi Europa Centrală, cu sediul la Berlin.

Hot. Nr. 1961/1994: Ia act, cu aprobare, de propunerile privind delimitarea

jurisdicţională a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa

Centrală.

Hot. Nr. 6225/1996: Se aprobă proiectul Statutului Arhiepiscopiei Ortodoxe

Române pentru Europa Occidentală, cu necesitatea alegerii Chiriarhului canonic

al acestei Eparhii.

Hot. Nr. 284/2001: Ia act despre activitatea misionar-pastorală a I. P. S.

Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa

Centrală pe anul 2000.

E. Reactivarea Mitropoliei Bucovinei de Nord

Hot. Nr. 855 şi 2170/1992: Se ia act despre situaţia românilor ortodocşi din

Bucovina de Nord. Este de acord cu restaurarea Mitropoliei Bucovinei cu teritoriu

aparţinând jurisdicţional canonic de Biserica Ortodoxă Română.

Hot. Nr. 4731/1992: Se ia act despre problemele noi privind viaţa bisericească

din Bucovina de Nord.

Hot. Nr. 4570/1994: Nu poate fi vorba de reactivarea Mitropoliei Bucovinei, cu

sediul în altă parte, decât în Cernăuţi. Se sprijină refacerea unităţii românilor din

întreaga Bucovină.

III. La nivel de Vicariate – Episcopii

a. Vicariatul Ortodox Român din Vârşeţ (Iugoslavia)

Hot. Nr. 11299 şi 11601/1986: Ia act despre modul de desfăşurare a activităţii în

cadrul acestui vicariat. Pentru uşurarea contactelor cu forurile bisericeşti din

ţară se încredinţează I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului menţinerea

legăturilor cu conducerea vicariatului. I. P. S. Sa să fie pomenit la sfintele slujbe

alături de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST. De asemenea, I. P. S. Sa va

trimite pastorale de Crăciun şi de Sfintele Paşti. Elevii recomandaţi de vicariat

vor studia la Seminarul Teologic din Caransebeş.

Hot. Nr. 9735/1986: Ia act despre vizita P. S. Episcop TIMOTEI al Aradului, în

cadrul Vicariatului Ortodox Român din Vârşeţ (3 – 5 oct. 1986). Sectorul de

resort să analizeze problemele menţionate şi să se facă propunerile cuvenite.

Hot. Nr. 11968/1988: Ia act despre desfăşurarea activităţii în cadrul parohiilor

din Vicariatul Ortodox Român din Vârşeţ (Iugoslavia) pe anul 1988.

Hot. Nr. 10241/1991: Ia act despre activitatea desfăşurată în anul 1991 în cadrul

Vicariatului Ortodox Român din Vâşeţ (Iugoslavia).

Hot. Nr. 693/1995: Ia act de activitatea bisericească din anul 1994 a Vicariatului

Ortodox Român din Banatul Iugoslav. Să se intensifice acţiunile concrete pentru

organizarea unei eparhii.

Hot. Nr. 177/1996: Ia act despre activitatea desfăşurată în cadrul Vicariatului

Ortodox Român de la Vârşeţ (Serbia) în 1995. Se recomandă continuarea

eforturilor făcute pentru înfiinţarea unei Episcopii la Vârşeţ.

Hot. Nr. 6594/1996: Ia act despre propunerea de a se examina posibilitatea

revizuirii Statutului Vicariatului Ortodox Român din Vârşeţ (Serbia). Se cere

lucrarea unei comisii speciale, care să studieze Statutul Vicariatului în vederea

îmbunătăţirii prevederilor referitoare la misiunea ortodoxă printre românii din

Serbia. Aceste prevederi să cuprindă elementele necesare de funcţionare şi

organizare a structurii bisericeşti româneşti din Iugoslavia, la nivel de eparhie,

care în prima etapă să fie condusă de către un „locum-tenens” dintre membrii

Sfântului Sinod prin analogie cu evidenţa Vicariatului Sârb din Timişoara, care

este considerat de către Patriarhia Serbiei, ca eparhie şi condusă, ca atare, de

către un episcop.

Hot. Nr. 7789/1996: Ia act despre activitatea desfăşurată în cadrul Vicariatului

Ortodox Român de la Vârşeţ, din cursul anului 1996. Să se acorde, în continuare,

sprijin parohiilor ortodoxe române din Serbia sub oblăduirea P. S. Episcop

Laurenţiu, ca „locum – tenens” al Eparhiei de Vârşeţ.

Hot. Nr. 562/1997: Aprobă reglementarea situaţiei canonice a parohiilor

ortodoxe române din Iugoslavia asigurându-le conducere ierarhică,

învăţătorească, harismatică şi administrativă; reactualizarea şi punerea în

aplicare a hotărârilor Sfântului Sinod, referitoare la “Convenţia între România şi

Iugoslavia privitoare la regimul bisericilor Ortodoxe Române din Banatul

Iugoslav şi a celor Sârbe din Banatul Român” încheiată în mai 1933 între

reprezentanţii Patriarhiei Române şi Patriarhiei Sârbe, aprobată de Sfântul Sinod

al Bisericii Ortodoxe Române la 23 oct. 1933 şi semnată la Belgrad la 2 iulie

1934, în legătură cu organizarea unei Episcopii Ortodoxe Române cu sediul la

Vârşeţ (Serbia) şi a unei Episcopii Ortodoxe Sârbe cu sediul la Timişoara,

conduse fiecare de către un episcop cu atribuţii eparhiale. P. S. Episcop

Laurenţiu al Caransebeşului având responsabilitatea de episcop locţiitor al

Eparhiei Ortodoxe Române a Vârşeţului în îndeplinirea atribuţiilor episcopale,

până la alegerea unui episcop titular. Unităţile sale bisericeşti componente fiind

grupate în cele trei protopopiate: Vârşeţ, Panciova şi Torocul vor funcţiona

conform Statutului.

Hot. Nr. 5795/1997: Se ia act despre activitatea desfăşurată în cuprinsul

Episcopiei Ortodoxe Române de la Vârşeţ în anul 1997. Se dispune urgentarea

alegerii de ierarh titular al Episcopiei de Vârşeţ (Serbia), conform hotărârii

Sfântului Sinod din 13-14 februarie 1997.

Hot. Nr. 2741/1998: Ia act despre situaţia Episcopiei Ortodoxe Române din

Vârşeţ. Să se găsească formula adecvată ca împreună cu S. S. C., Ambasada

Jugoslaviei de la Bucureşti, autorităţile civile şi bisericeşti din Serbia, să se

ajungă la o înţelegere privind Statutul noii Eparhii – Episcopia Ortodoxă Română

de Vârşeţ şi al Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Timişoara – care să stipuleze

dreptul şi îndatoriri similare pentru acestea. Să se iniţieze local demersurile ce

se impun pentru redactarea Statutului Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ ce

va fi prezentat spre confirmare Sfântului Sinod.

Hot. Nr. 3498/1998: Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Pavle Patriarhul

Serbiei, în legătură cu Episcopia Ortodoxă Română din Vârşeţ şi aprobă să fie

pusă la dispoziţia membrilor Sfântului Sinod pentru analiză şi formularea de

propuneri în vederea restudierii problemei.

b. Vicariatul Ortodox Român din Gyula ridicat la rangul de Episcopia Ortodoxă

Română din Ungaria

Hot. Nr. 12415/1987: Ia act despre vizita P. S. Episcop al Oradiei în cadrul

Vicariatului Ortodox Român din Gyula (Ungaria) – aspecte din activitatea

acestuia pe anul 1987.

Hot. Nr. 11968/1988: Să se analizeze posibilitatea unor contacte periodice ale

conducerii Vicariatului Ortodox Român din Gyula (Ungaria) cu Centrul Eparhial

din Oradea. Se apreciază pozitiv activitatea pastoral – misionară, culturală şi

gospodărească desfăşurată în cadrul parohiilor din vicariatul Ortodox Român din

Gyula (Ungaria).

Hot. Nr. 3770/1991: Se ia act despre desfăşurarea activităţii din cadrul Vicariatul

Ortodox Român din Ungaria.

Hot. Nr. 10241/1991: Ia act despre activitatea desfăşurată în anul 1991 din

cadrul Vicariatului Ortodox Român din Gyula (Ungaria).

Hot. Nr. 693/1995: Ia act de activitatea bisericească din anul 1994 a Vicariatului

Ortodox Român din Ungaria. Să se intensifice acţiunile concrete pentru

organizarea unei eparhii.

Hot. Nr. 6594/1996: Se cere înfiinţarea unei comisii speciale, care să studieze

Statutul Vicariatului Gyula în vederea îmbunătăţirii prevederilor privitoare la

misiunea ortodoxă pentru românii din Ungaria. Îmbunătăţirile să prevadă

elementele necesare de funcţionare şi organizare a structurii bisericeşti

româneşti din Ungaria, la nivel de eparhie care în prima etapă să fie condusă de

către un locum-tenens dintre membrii Sfântului Sinod, prin analogie cu evidenţa

Vicariatului Sârb din Timişoara, care este considerat de către Patriarhia Sârbă ca

Eparhie şi condusă, ca atare, de către un Episcop.

Hot. Nr. 7654/1996: Se ia act despre activitatea desfăşurată în cadrul

Vicariatului Ortodox Român de la Gyula (Ungaria) în anul 1996. Să se acorde, în

continuare, sprijin parohiilor ortodoxe române din acest vicariat sub oblăduirea

P. S. Episcop TIMOTEI al Aradului ca “locum -tenens”.

Hot. Nr. 562/1997: Aprobă reglementarea situaţiei canonice a parohiilor

ortodoxe române din Ungaria, asigurându-le conducere ierarhică directă,

învăţătorească, harismatică şi administrativă, ca eparhie; reactualizarea şi

punerea în aplicare a hotărârilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

din 12 iulie şi 4 oct. 1950, privind organizarea şi funcţionarea Episcopiei

Ortodoxe Române, cu sediul la Gyula (Ungaria), ca răspuns la hotărârea

Congresului Naţional de la Gyula (27 martie 1946) – până la alegerea

Chiriarhului titular va împlini P. S. Episcop TIMOTEI al Aradului, cu toate

prerogativele chiriarhale pentru Episcopia Ortodoxă Română din Gyula

(Ungaria). Această Episcopie şi unităţile sale bisericeşti componente se vor

conduce în conformitate cu Statutul Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. ……/1997 : Să se organizeze alegerea de ierarh titular al Episcopiei de

Gyula (Ungaria) conform Hot. Sfântului Sinod din 13-14 februarie 1997.

Hot. Nr. 3889/1998: Se ia act despre proiectul Statutului pentru organizarea şi

funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria) şi aprobă

amendamentele aduse la articolele 1,3,44,56,58 şi 59 (reproduse textual). Este

de acord ca aceste amendamente să fie aduse la cunoştinţa Adunării Eparhiale

a Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria) şi P. S. Episcop – locţiitor,

TIMOTEI al Aradului, împreună cu un exemplar complet al Statutului, purtând

sigiliul Sfântului Sinod, care-şi va continua activitatea de locţiitor (conf. Hot. Nr.

562/1997), până la alegerea titularului.

Hot. Nr. 6255/1998: Se ia act despre adresa P. S. Episcop Timotei al Aradului

(Nr. 235/1998) în legătură cu itinerarul pastoral făcut în Episcopia Ortodoxă

Română de la Gyula(Ungaria) şi cu lucrările Adunării Eparhiale desfăşurate la

Gyula (11 dec. 1998). Să convoace în cel mai scurt timp Adunări Eparhiale, care

să se transforme în Colegii Electorale în vederea alegerii viitorului episcop de la

Gyula.

Hot. Nr. 603/1999: Se precizează că prin hotărârea nr. 562/1997, a aprobat

organizarea şi funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria cu

reşedinţa la Gyula; prin reactualizarea şi punerea în aplicare a hotărârii sale din

12 iulie şi 4 oct. 1950, ca răspuns la Hotărârea Congresului Naţional de la Gyula

din 27 martie 1946, prin Hotărârea sa nr. 3889/1998 s-a aprobat Statutul de

organizare şi funcţionare a Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria),

propunând unele amendamente la articolele 1,3,44,56,59 şi 63. Adunarea

Eparhială şi-a însuşit aceste amendamente. Ia act de lucrările Colegiului

Electoral din 30 ian. 1999, pentru alegerea de episcop al Episcopiei Ortodoxe

Române din Ungaria şi de rezultatul votării, în urma căruia P. Cuv. Ierom.

Sofronie Drincec, Secretar Patriarhal, a întrunit majoritatea absolută de voturi.

Hot. Nr. 2944/1999: Aprobă integrarea statutară a Episcopiei Ortodoxe Române

din Ungaria cu reşedinţa la Gyula sub raportul orânduirii canonice şi

administrative, în Mitropolia Banatului, urmând ca P. S. Episcop Sofronie Drincec

să facă parte, ca membru din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului.

Modificarea art. 5, paragraf V, 24 din Statut va fi supusă aprobării Adunării

Naţionale Bisericeşti.

Hot. Nr. 2944/1999: (Adunarea Naţională Bisericească): Se aprobă Hotărârea

Sfântului Sinod din 16 iunie 1999, privind afilierea Episcopiei Ortodoxe Române

din Ungaria sub raportul orânduirii canonice administrative, la Mitropolia

Banatului.

Hot. Nr. 1014/2000: Alegerea prin vor secret ca ierarh al Episcopiei Ortodoxe

Române din Ungaria a P. Cuv. Sofronie Drincec (la şedinţa de lucru a Adunării

Eparhiale din 30 ianuarie 1999) ca şi hirotonirea şi instalarea în scaunul

episcopal a P. S. Sofronie – primul episcop al românilor ortodocşi din Ungaria. Se

reaminteşte că la 30 iunie 1999 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în

şedinţa sa de lucru, a aprobat integrarea statutară a Episcopiei Ortodoxe

Române din Ungaria, cu reşedinţa la Gyula, sub raportul orânduirii canonice şi

administrative, în Mitropolia Banatului, urmând ca P. S. Episcop Sofronie să facă

parte, ca membru, din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului.

Hot. Nr. 291/2001: Ia act de activitatea misionar-pastorală a P. S. Episcop

Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria pe anul 2000. Apreciază

progresele pastorale şi administrativ-bisericeşti realizate de P. S. Episcop

Sofronie, în cursul anului 2000.

c. Vicariatul Ortodox Român de la Cernăuţi – Ucraina

Hot. Nr. 1432/1990: Ia act despre dorinţa reînfiinţării Vicariatului Ortodox

Ucrainian cu sediul în Sighetul Marmaţiei, jurisdicţional aparţinând direct de

Patriarhia Română.

Hot. Nr. 3236/1990: Ia act de propunerile făcute (adresele nr. 30 şi 31/1990)

pentru organizarea şi activitatea Vicariatului Ortodox Român din Ucraina.

Hot. Nr. 9908/1991: Ia act şi se binecuvintează apelul preoţilor ortodocşi români

din Eparhia Cernăuţilor (Ucraina) către Patriarhia Moscovei pentru constituirea

unui vicariat român pe baza principiului canonic al reciprocităţii.

IV. La nivel de parohii

Hot. Nr. 12193/1988: Ia act de modul academic în care s-au desfăşurat

simpozioanele organizate de parohiile ortodoxe române din Geneva – Elveţia şi

Viena – Austria cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la tipărirea “Bibliei de la

Bucureşti – 1688”. Mărturii ale prestigiului de care se bucură Biserica Ortodoxă

Română, cultura şi teologia românească. Se va studia posibilitatea organizării de

astfel de simpozioane şi la alte parohii ortodoxe române de peste hotare şi la

unele centre universitare din străinătate cu care Patriarhia Română are schimb

de profesori şi de studenţi în teologie.

Hot. Nr. 4866/1989: Ia act despre vizita I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului la

parohiile ortodoxe române din Suedia (22 aprilie – 3 mai 1989).

Hot. Sinodului Permanent nr. 5838/1989: Ia act despre situaţia Capelei Ortodoxe

Române din Baden-Baden (R. F. Germania).

Hot. Nr.9403 şi 9404/1989; nr. 351/1992: Măsuri în legătură cu problema

finanţării parohiilor ortodoxe române din Viena şi Baden-Baden şi a Centrului

Eparhial al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală şi

Occidentală din Paris.

Hot. Nr. 1117/1992: Necesitatea înfiinţării unei parohii ortodoxe române la Roma

– informare rămasă în studiu şi evidenţă.

Hot. Nr. 8684/1993: Ia act despre prăznuirea a 70 de ani de la Sfinţirea bisericii

ortodoxe române din Sofia (Bulgaria).

Hot. Nr. 2410/1999: Ia act despre aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea

parohiei ortodoxe române “Sfântul Ioan Botezătorul” din Montreal – Canada (16

mai 1999).

Hot. Nr. 4533/1999: Ia act despre vizita şi sfinţirea noii biserici a parohiei

ortodoxe române “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Caracas – Venezuela,

de către Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST.

Hot. Nr. 3232/2000: Ia act despre solicitarea Asociaţiei donatorilor pentru

construcţia bisericii ortodoxe române din Geneva privind reglementarea situaţiei

acestui lăcaş de cult.

E

EVANGHELIZARE CONTEMPORANĂ ÎN ROMÂNIA

Hot. Nr. 7392/1997 şi Nr.2266/1998: Comunicarea despre lucrările Seminarului

“Regenerarea misiunii în noul context urban din România”, organizat la Palatul

Patriarhal (6 mai 1998) în colaborare cu Consiliul Mondial al Bisericilor, tema

având trei aspecte: Misiunea în contextul actual urban parohial, Misiunea în

contextul urban extraparohial; Dimensiunea filantropică şi socială a misiunii

Bisericii în oraşele ţării. Constatările şi propunerile Documentului final urmând a

fi transmise fiecărei eparhii pentru concretizarea pe plan real a sugestiilor

considerate optime zonei respective şi aducându-se la cunoştinţă parohiilor

urbane, concluziile Seminarului, care să fie publicate într-un număr din Revista

„Biserica Ortodoxă Română” şi în extras (broşură).

F

FENOMENUL „NOUL IERUSALIM” DE LA PUCIOASA

Hot. Nr. 2594/1993: Ia act despre Documentul de lucru al Comisiei speciale (27

aprilie 1993) stabilite de Sfântul Sinod pentru cercetarea cazului Glodeni –

Pucioasa.

Hot. Nr.110 şi 294/1993: Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de

fenomenul religios de la Glodeni – Pucioasa, Jud. Dâmboviţa, în care a fost

implicat şi P. S. Episcop Irineu Bistriţeanul, Vicarul Arhiepiscopiei Clujului. Ia act

despre declaraţia verbală şi scrisă a P. S. Sale prin care se desolidarizează de

acest fenomen.

Hot. Nr. 3326/1997: Ia act despre relatările în legătură cu activităţile prozelitiste

desfăşurate de „Caravana Evangheliştilor” din S. U. A. şi de adepţii grupării

„Noul Testament”. Se iau măsurile canonice concrete împotriva activităţii

grupării sectare „Noul Ierusalim”. Se va interveni la Ministerul Culturii în

legătură cu retrocedarea bisericii din incinta Complexului muzeal şi cu

organizarea activităţii culturale cu caracter religios de către mişcarea sectară

„Noul Ierusalim”, precum şi la Ministerul de Interne sesizând portul ilegal de

uniformă monahală a vieţuitorilor de la „Noul Ierusalim”, urmând ca Patriarhia

Română să sprijine aceste intervenţii.

Hot. Nr. 5334/1997: S-a anulat actul fundaţional al Aşezământului „Noul

Ierusalim”, prin demersul şi deplasarea directă la Glodeni – Pucioasa de către

Chiriarhul locului, I. P. S. Arhiepiscop Vasile al Târgoviştei însoţit de P. S. Episcop

Vicar Irineu Bistriţeanul. Să se intensifice acţiunea misionar- pastorală pentru

înlăturarea influenţei negative pe care o exercită gruparea „Noul Ierusalim”. Să

se ia măsuri canonice împotriva preoţilor şi monahilor, care simpatizează şi au

legături cu gruparea „Noul Ierusalim”. Să informeze pe Chiriarhii eparhiilor,

despre preoţii acestora care au legătură cu gruparea aceasta. Să se comunice

anularea actului fundaţional de către P. S. Episcop Vicar Irineu Bistriţeanul, prin

mijloace mass-media. Studierea posibilităţii desemnării unei comisii la nivelul

Sinodului Mitropolitan care să studieze fenomenul din punct de vedere canonic.

FILANTROPIA

Hot. Nr. 3997/1999: Se aprobă propunerea şi măsurile privind îmbunătăţirea

modului de colectare şi gestionare a Fondului Filantropia.

Hot. Nr. 244/2001: Ia act despre recomandările Sectorului „Biserica şi

Societatea”. Fiecare parohie din cuprinsul Patriarhiei Române să vireze în contul

Sectorului de asistenţă socială de la Centrul Eparhial contribuţii cu titlul “ Fondul

Filantropia” astfel: pentru categoria I – 1.000.000 lei; pentru categoria II –

600.000 lei; pentru categoria a III-a 400.000 lei. Toate eparhiile să respecte şi să

aplice hotărârile Sfântului Sinod.

FONDUL FUNCIAR

Hot. Nr. 1695/1991: Centrele eparhiale vor fi înştiinţate în scris despre

promulgarea Legii Fondului Funciar, pentru a dispune măsurile cuvenite către

conducătorii de parohii, mânăstiri, schituri şi de alte unităţi bisericeşti, spre a

putea beneficia în termen de prevederile legale.

Hot. Nr. ……/1992: Ia act de amendamentele la Legea Fondului Funciar (Nr.

18/1991), propuse de Biserica Ortodoxă Română la iniţiativa Prea Fericitului

Părinte Patriarh TEOCTIST îşi exprimă acordul cu propunerile şi îi exprimă

respectuoase mulţumiri pentru purtarea de grijă. În baza datelor ce se vor primi

de la eparhii să intervină şi pentru retrocedarea patrimoniului imobil şi mobil

care a aparţinut Bisericii Ortodoxe Române.

FUNDAŢII

Hot. Nr. 4562/2000: Se acordă binecuvântare de funcţionare a Fundaţiei de

Misiune Creştină „Sfântul Grigore Palama” din cadrul Episcopiei Argeşului şi

Muşcelului cu sediul la Piteşti.

H

HIROTONIREA CANDIDAŢILOR LA PREOŢIE

Hot. Nr. 17920/1973; Nr. 12011/1988 şi nr. 4721/1989: Hirotonirea întru diacon

sau preot, cu titlul onorific, se acceptă numai în cazuri de excepţie şi cu acordul

Chiriarhului.

Hot. Nr. 7735; 7736/1990; Nr. 5901/1992; Nr. 7945/1993: Se reamintesc

prevederile statutare şi regulamentare şi se întăresc privitor cărora candidaţii la

preoţie primesc taina sfintei hirotoniri numai după absolvirea Seminarului

teologic sau obţinerea titlului de licenţiat în teologie. Nu se admite solicitarea

pentru reglementarea hirotoniei studenţilor în timpul studiilor universitare.

Hot. Nr. 6055/1999: Problema hirotoniei sau nehirotoniei absolvenţilor de

seminar teologic să fie discutată în sinoadele mitropolitane, ţinându-se seama

de situaţiile specifice fiecărei eparhii precum şi de faptul că Biserica nu-şi asumă

responsabilitatea încadrării la parohii a absolvenţilor de seminar şi că orice post

se ocupă prin concurs conform regulamentului în vigoare.

Î

ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEOLOGIC ŞI RELIGIOS

ÎN ROMÂNIA

I. Generalităţi, privind reforma învăţământului teologic

Hot. Nr. 4044/1987: Se ia act de modul în care se asigură contribuţia de la

Bugetul de Stat pentru retribuirea personalului instituţiilor de învăţământ

teologic din Patriarhia Română, începând cu 1 aprilie 1987. Diferenţele rezultate

se vor suporta din fondurile proprii de către Centrele eparhiale care îşi trimit

candidaţi la şcolarizarea în instituţiile respective de învăţământ teologic.

Hot. Nr. 5219/1987: Ia act, cu aprobare, despre noile instrucţiuni în legătură cu

organizarea şi desfăşurarea examenelor de admitere în instituţiile de

învăţământ din Patriarhia Română, cu amendamentele aduse de Sfântul Sinod.

Acestea sunt similare cu cele pe care Sinodul Permanent le-a aprobat în şedinţa

din 29 august 1986 pentru seminariile teologice şi în legătură cu Regulamentul

pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de admitere la instituţiile

teologice universitare.

Hot. Sfântului Sinod din 3 ianuarie 1990: Se recomandă o reformă a

învăţământului teologic (preuniversitar şi universitar) cu amendamente la

Regulamentul existent, privind: examenul de admitere; numărul locurilor şi

candidaţilor pe eparhii; generalizarea participării sexului feminin şi a liceiştilor la

învăţământul universitar; procedura examenelor anuale ca la învăţământul de

stat; cursuri cu frecvenţă redusă pentru clericii absolvenţi de seminar; revizuirea

programelor analitice, a manualelor şi a cursurilor existente pentru aceste

unităţi de învăţământ teologic, de către comisii didactice speciale; reînfiinţarea

de şcoli monahale de trei ani în mânăstiri mai mari; absolvenţii distinşi cu drept

de urmare a cursurilor seminariale şi universitare; pregătirea şi recrutarea

cadrelor didactice se va face după un Regulament special întocmit ulterior.

Hot. Nr. 1391 şi 1403/1990: Instituirea unei comisii speciale pentru a studia

problemele care privesc înnoirea învăţământului teologic.

Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 2640/1990: Ia act despre grija deosebită şi

măsurile speciale luate de Sfântul Sinod pentru înnoirea învăţământului teologic.

Hot. Nr. 7766/1990: Ia act cu aprobare despre reglementarea condiţiilor de

primire la şcolile noastre teologice a candidaţilor din Eparhia Chişinăului şi

Moldovei.

Hot. Nr. 3383/1991: Ia act despre unele probleme organizatorice privind

învăţământul superior teologic şi învăţământul seminarial pentru anii

universitari şi preuniversitari 1990 – 1991 şi 1991-1992.

Hot. Nr. 4952/1994: Se dispune înfiinţarea unei comisii speciale care va susţine

la Senat amendamentele propuse de Patriarhia Română şi însuşite de Sfântul

Sinod la proiectul Legii învăţământului.

Hot. Nr. 3727/1997: Recunoaşterea formularelor tip Diplomă de studii (cu

patronajul celor două foruri: Patriarhia Română şi Ministerul Învăţământului),

emise de către Ministerul Educaţiei Naţionale ca documente oficiale de stat.

Hot. Nr. 5567/1997: Se aprobă intervenţia Patriarhiei Române la Parlamentul şi

Guvernul României pentru renunţarea la partea a II-a a art. 9, alin. „a” care

menţionează: „înfiinţarea şi funcţionarea unor structuri de învăţământ laic, în

sistemul naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului

Învăţământului. Susţinerea materială a acestor structuri se asigură de către

cultul respectiv şi parţial de către Stat, potrivit unor norme aprobate de

Guvern”. Se aprobă ca în situaţia respingerii propunerii să se aducă precizarea:

„structurile de învăţământ laic organizate de către cultele religioase

recunoscute de Stat, reflectă proporţionalitatea numerică pe care o deţine

fiecare cult în configuraţia religioasă a ţării”. Noţiunea de “personal de cult” să

fie cuprinsă pe lângă pregătirea pastorală şi alte activităţi legate de viaţa

religioasă. Specializările din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă să nu fie

considerate structuri laice, iar în învăţământul teologic de toate gradele, cu

toate specializările, să aibă caracteristica esenţială de învăţământ teologic-

misionar. Să se includă principiul proporţionalităţii confesionale ca fiind criteriul

de bază în organizarea şi funcţionarea acestor structuri şi în susţinerea lor

materială. Toate aceste precizări să fie avute în vedere la elaborarea normelor

ce urmează a fi aprobate de Guvern. Intervenţia la forurile menţionate pentru

aprobarea acestei propuneri.

Hot. 2410/1998: Ia act despre lucrările Consfătuirii pe probleme de învăţământ

teologic şi religios organizate de Patriarhia Română în colaborare cu Ministerul

Educaţiei Naţionale (Bucureşti 19-20 mai 1998). Se abilitează Comisia de

Curriculum a directorilor de seminarii, ca sub coordonarea Sectorului Învăţământ

al Patriarhiei Române să urmărească îndeaproape, în vederea finalizării toate

problemele dezbătute la această consfătuire.

Hot. Nr. 879/1999: Ia act despre Nota Ministerului Educaţiei Naţionale Nr.

25476/1999, prin care cultele recunoscute de Stat pot organiza învăţământ

specific, potrivit necesităţilor de pregătire a personalului de cult şi pot înfiinţa şi

structuri de învăţământ laic în sistemul naţional de învăţământ sub coordonarea

Ministerului Educaţiei Naţionale. Reînnoieşte poziţia Bisericii Ortodoxe Române

faţă de propunerea de organizare a acestor structuri, exprimată în şedinţa din

21 oct. 1998 a Comisiei de Învăţământ a Camerei Deputaţilor şi concretizează în

ultima formulare din cadrul Comisiei de mediere a celor două camere, ce

urmează a fi votată în plenul Parlamentului, astfel formulată: Art. 9(4) „Cultele

recunoscute de Stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi

instituţii de învăţământ particulare, conform legii”.

Hot. Nr. 2331/1999: Referitor la propunerea Colegiului decanilor ca în funcţiile

de consilieri culturali sau de învăţământ să fie alese cadre didactice cu

experienţă din domeniul învăţământului universitar şi seminarial – se hotărăşte

că aceasta rămâne la latitudinea Chiriarhului, conform prevederilor statutare.

Hot. Nr. 2906/1999: Ia act de formele de studii post-universitare şi de diplomele

acordate; ele putând fi organizate cu acordul Universităţii şi al Ministerului

Educaţiei Naţionale, cu condiţia ca fiecare facultate să dispună.

Hot. Nr. 2908/1999: Aprobă ca Centrele eparhiale să acorde după posibilităţi

ajutorul financiar necesar acoperirii cheltuielilor pentru menţinerea şi buna

funcţionare a şcolilor teologice ortodoxe.

Hot. Nr. 2489/2000: Ia act despre ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale cu

privire la predarea şi dezbaterea în şcolile de toate gradele a problemelor legate

de istoria, construcţia şi extinderea Uniunii Europene dispunând ca

Inspectoratele şcolare, împreună cu şcolile de teologie şi Centrele eparhiale să

studieze posibilităţile de a face propuneri concrete privind informarea asupra

aplicării recomandărilor respective.

Hot. Nr. 880/2001: Îndatorează toate eparhiile şi centrele universitare să

respecte cu stricteţe hotărârile Sfântului Sinod privind învăţământul teologic. Se

interzice înscrierea fără binecuvântarea Ierarhului care, de preferinţă, să se

acorde pentru candidaţii din eparhie şi pentru facultatea de jurisdicţie a

Ierarhului. Hotărârea se va aplica şi pentru seminarii. Aprobă publicarea, cu

prioritate, a hotărârilor Sfântului Sinod, din ultimii 10 ani, pe comisii sinodale

pentru a fi mai accesibile cercetării şi cunoaşterii. Se acordă binecuvântarea

pentru tipărirea diferitelor cărţi teologice, doar pentru acelea editate şi tipărite

în eparhia respectivă. Numărul de locuri la specializarea Teologie Pastorală se

va stabili pe viitor, în cadrul sinoadelor mitropolitane, acestea nedepăşind 50 şi

neaprobându-se decât pentru forma de şcolarizare fără taxă. Pentru anul 2001 –

2002 Sfântul Sinod aprobă maximum 50 de locuri pentru fiecare facultate la

specializarea Teologie Pastorală, fără taxă, conform hotărârii Sfântului Sinod nr.

2333/1999, la forma de şcolarizare cu taxă nemaiaprobându-se nici un loc.

Hot. Nr. 883/2001: Ia act de abrogarea Hotărârii de Guvern nr. 999/2000 privind

Hotărârea de Guvern nr. 174/2001, care menţine duble specializări în forma

actuală.

II. Şcolile de cântăreţi bisericeşti

Hot. Nr. 4339/1997: Se va continua organizarea examenelor de asimilare a

cântăreţilor bisericeşti în cadrul fiecărei eparhii în conformitate cu hot. Nr.

5776/1984. Centrele Eparhiale vor trasa sarcini preoţilor parohi în vederea

recomandării de candidaţi, care să întrunească toate condiţiile stabilite de

Sfântul Sinod în scopul prezentării la examenul de asimilare pentru cântăreţi.

Hot. Nr. 12582/1987: Ia act despre activitatea Centrelor eparhiale pe anul 1987,

pentru recrutarea şi pregătirea de cântăreţi bisericeşti, prin examen de

asimilare.

Hot. Nr. 4557/1988: Ia act despre activitatea Centrelor eparhiale pentru

pregătirea de cântăreţi bisericeşti prin examen de asimilare în sem. I din anul

şcolar 1988-1989.

Hot. Nr. 2762/1990: Reactivarea şcolilor de cântăreţi bisericeşti începând cu

anul şcolar 1990-1991 funcţionând potrivit Regulamentului pentru organizarea şi

funcţionarea instituţiilor de învăţământ teologic.

Hot. Nr. 10008/1991: Se reactivează spre studiere propunerea de prelungire a

duratei de studii la şcolile de cântăreţi bisericeşti.

Hot. Nr. 213/1996: Se ia act despre metodologia examenelor de absolvire a

şcolii de cântăreţi bisericeşti şi programa lui pe discipline.

Hot. Nr. 500/2000: Aprobă ca şcolarizarea cântăreţilor bisericeşti să se facă în

funcţie de cerinţele obiective de la parohii, iar la absolvirea şcolii să se găsească

modalităţi concrete de încadrare a lor. Să se solicite Secretariatului de Stat

pentru Culte alocarea de sume pentru salarizarea cântăreţilor ca membrii din

clerul inferior.

Hot. Nr.3138/2001: Aprobă înfiinţarea la Constanţa, începând cu anul şcolar

2001/2002 a Şcolii de Cântăreţi bisericeşti „Episcop Gherontie Nicolau”.

III. Seminariile Teologice Liceale

Hot. Nr. 4340/1987: Aprobă organizarea în vacanţa de vară a anului 1987, a

cursurilor de perfecţionare cu participarea tuturor cadrelor didactice din

Seminarul teologic ale Patriarhiei Române ( 6-11 iunie 1987).

Hot. Nr. 8349/1987: Ia act despre desfăşurarea cursurilor de perfecţionare cu

cadrele didactice de la Seminarul teologic. Se vor studia propunerile şi

dezideratele exprimate de cadrele didactice de la Seminarul Teologic, în

vederea luării de măsuri corespunzătoare privind modalitatea punerii în

practică.

Hot. Nr. 12274/1987: Se aprobă revizuirea programei analitice pentru examenul

de admitere în seminariile teologice (verificarea dicţiei şi aptitudinilor muzicale;

cunoştinţele generale de religie; Limba şi Literatura Română, Istoria României)

pentru anul şcolar 1988-1989;

Hot. Nr. 5412/1988: Se aprobă definitivarea programelor analitice la disciplinele

care se predau în Seminariile Teologice – respectiv îmbunătăţirile în

conformitate cu noul plan de învăţământ, urmând a fi aplicate cu titlul

experimentat în anul şcolar 1988-1989. La finele acestui an, pe baza

constatărilor şi propunerilor ce se vor desprinde din aplicarea experimentată a

programelor analitice să se procedeze la definitivarea acestora pentru o

perioadă mai îndelungată. Programele analitice să devină normative şi

obligatorii la reeditarea manualelor tipărite până în prezent şi la elaborarea

manualelor care n-au fost alcătuite până acum.

Hot. 5411 şi 9933/1988; nr. 7176; 12113 şi 12552/1989: Ia act despre

propunerea pentru instituirea unor colective de cadre didactice care să se ocupe

de îmbunătăţirea manualelor tipărite până în prezent în vederea republicării lor,

ca şi pentru elaborarea manualelor care n-au fost alcătuite până acum. La

îmbunătăţirea şi elaborarea manualelor colectivele de cadre didactice vor ţine

seama de programele analitice în vigoare aprobate de Sfântul Sinod.

Hot. Nr. 3415/1990: Reînfiinţarea Seminarului Teologic „Sfântul Andrei” din

Municipiul Galaţi, începând cu anul şcolar 1990 – 1991.

Hot. Nr. 6537/1990: Ia act despre urmările ce decurg din organizarea

Seminariilor teologice liceale în cadrul Patriarhiei Române, pe baza Hotărârii

Guvernului Român nr. 521/12 mai 1990- privind organizarea şi funcţionarea

învăţământului în România, la cap. A, secţ. III art. 14 şi 15 referindu-se la

seminariile teologice.

Hot. Nr. 518, 700 şi 1417/1994: Ia act, cu aprobare, despre Statutul revizuirii şi

îmbunătăţirii planului de reînfiinţare al seminariilor teologice liceale cu profil

umanist de limbi clasice, avizat de Ministerul Învăţământului cu nr.39629/1994

şi Secretariatul de Stat pentru Culte nr. 484/1994.

Hot. Nr. 1533/1994: Ia act, spre studiu, despre stadiul elaborării proiectului de

„Diplomă de atestare teologică” pentru absolvirea seminariilor teologice liceale.

Hot. Nr. 1886/1994: Se dispune o intervenţie la Ministerul Învăţământului şi

Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a se găsi modalitatea soluţionării

problemei aplicării ştampilelor şi antetelor la aceste şcoli.

Hot. Nr. 5561/1997: Aprobă proiectul Regulamentului cadru al seminariilor

teologice ortodoxe liceale. Pe baza lui să fie alcătuite regulamente de ordine de

fiecare seminar teologic ortodox liceal. Introducerea în Regulament a menţiunii

că Ierarhul sau delegatul său are dreptul de a controla modalitatea desfăşurării

examenului de admitere şi absolvire. Înaintarea Regulamentului la Ministerul

Educaţiei Naţionale pentru aprobările de rigoare. Publicarea Regulamentului în

Revista „Biserica Ortodoxă Română”.

Hot. Nr. 5563/1997: Ia act despre aprobarea tematicii examenului de admitere

în seminariile teologice ortodoxe liceale la proba de “Religie”, în locul

Matematicii.

Hot. Nr. 5566/1997: Aprobă modificările la Precizările privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii din învăţământul preuniversitar de stat nr. 27121/1997,

astfel: aprobă ca punctul 9 alin. 2 să aibă următorul conţinut: „Evaluarea

periodică a nivelului de pregătire profesională şi metodică a cadrelor didactice,

se organizează şi se desfăşoară de Ministerul Educaţiei Naţionale şi

Inspectoratele şcolare judeţene, în colaborare cu conducerea cultelor, în funcţie

de confesiune, cu participarea inspectorilor metodişti, membrii în Comisia

Consultativă Naţională pentru învăţământ teologic şi predarea “Religiei”. Aprobă

ca punctul 11 alin. 4 să aibă conţinutul: ”Elevilor din învăţământul teologic

preuniversitar li se aplică prevederile Regulamentului elevului elaborat de

Ministerul Educaţiei Naţionale, prevederile Regulamentului elaborat de cult şi

prevederile Regulamentului de ordine interioară al învăţământului teologic

elaborat în spiritul normelor specifice cu respectarea prevederilor legislaţiei

şcolare în vigoare”. Să se facă demersurile la Ministerul Educaţiei Naţionale cu

aceste propuneri.

Hot. Nr. 5898/1997: Ia act despre stabilirea disciplinelor de specialitate la

examenul de bacalaureat şi a probelor practice pentru “Atestatul Teologic” la

seminariile teologice ortodoxe liceale.

Hot. Nr. 2411/1998: Ia act despre aprobarea de către Ministerul Educaţiei

Naţionale a Regulamentului cadru pentru seminariile teologice. Fiecare seminar

îşi va întocmi regulament propriu, pe baza Regulamentului cadru, aprobat de

către autoritatea bisericească locală.

Hot. Nr.695/1999: Se aprobă planul de învăţământ pentru seminariile teologice

alcătuite conform cerinţelor reformei curriculare, precum şi a celui pentru

Seminarul Teologic din Iaşi – profil Patrimoniu, ce urmează să intre în vigoare

începând cu anul de învăţământ 1999-2000.

Hot. Nr. 5850/1999: În seminariile teologice pot funcţiona pe lângă profilul

teologic şi clase cu alte profiluri şi specializări prevăzute în cadrul …………….

vocaţională, teoretică şi tehnologică cu condiţia ca să fie asigurată baza

materială şi încadrarea ca profesor de specialitate, potrivit prevederilor legii nr.

151/1999 şi regulamentelor în vigoare ale Ministerului Educaţiei Naţionale.

Hot. Nr. 584/2000: Aprobă echivalarea gradelor didactice de învăţământ

(definitivat, gr. II şi gr. I), cu examenele de definitivare sau promovare în

preoţie.

Hot. Nr.2308/2000: Ia act de ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr.

3441/2000, care nominalizează seminariile teologice ortodoxe ca unităţi de

învăţământ reprezentative, precum şi liceele şi grupurile şcolare în cadrul cărora

funcţionează seminarii teologice ortodoxe, iar Centrele eparhiale să procedeze

în consecinţă pentru organizarea concursului de titularizare în colaborare cu

inspectoratul şcolar judeţean (Mun. Bucureşti). Seminariile teologice care încă

nu au această calitate să facă demersurile pe lângă Inspectoratele şcolare

judeţene pentru evaluarea în vederea obţinerii statutului de unitate de

învăţământ reprezentativ.

Hot. Nr. 2488/2000: Aprobă planul de învăţământ pentru profilul Teologie-

Patrimoniu - Cultural, de la Seminarul Teologic “Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi,

urmând ca acesta să fie utilizat şi de celelalte seminarii teologice ce vor

organiza aceeaşi specializare. Se va interveni la Ministerul Educaţiei Naţionale

pentru acceptarea acestui plan de învăţământ.

Hot. Nr. 5471/2000: Aprobă programa şcolară (analitică) propusă de Asistent

universitar Maria Luiza Dumitru şi tipărirea în concordanţă cu ea a manualelor

de limbă elină ce urează a se utiliza în seminariile teologice, precum şi în clasele

de liceu ce studiază limba greacă.

Hot. Nr. 6297/2000: Aprobă noul plan cadru de învăţământ pentru seminariile

teologice liceale ortodoxe pentru 4 ani de studiu, care va intra în vigoare

începând cu anul şcolar 2003-2004; în condiţiile generalizării învăţământului de

9 ani. Se va interveni la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru acceptarea

acestui nou plan.

Hot. Nr. 7624/2000: Aprobă noul Regulament pentru seminarile teologice liceale

ortodoxe, propus de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei cu amendamentele

operate în text de Comisia de Învăţământ pentru pregătirea personalului

bisericesc. Textul regulamentului aprobat urmează a fi publicat după aprobarea

lui de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în Revista “Biserica Ortodoxă

Română” şi separat în broşură.

Hot. Nr. 2030/2001: Centrele eparhiale, în funcţie de trebuinţe, vor aprecia

necesitatea constituirii unor clase cu alte profiluri şi specializări decât cel

teologic, având în vedere posibilităţile de colaborare cu licee de specialitate care

au dotările necesare şi vor interveni, prin Inspectoratele şcolare, pentru

obţinerea şi a unor clase de alte profiluri şi specializări, inclusiv prin

subvenţionare proprie. Se va reinterveni şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetării

pentru aprobarea de principiu.

Hot. Nr. 3005/2001: Aprobă noua variantă pentru proba de aptitudini la

examenul de admitere în Seminariile teologice, secţia patrimoniu cultural: probă

scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase, evaluată cu notă; proba practică

pentru testarea aptitudinilor la studiul formelor şi desen, evaluată cu notă;

proba practică pentru testarea aptitudinilor la studiul culorii şi compoziţie

plastică, evaluată cu notă; media finală de admitere se va calcula la fel ca la

Seminariile teologice, conform metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării pentru aceste şcoli. Să se intervină la Ministerul Educaţiei şi Cercetării

pentru aprobarea noii variante.

Hot. Nr. 3138/2001: Aprobă înfiinţarea la Constanţa, începând cu anul şcolar

2001/2002 a unui Seminar teologic liceal ortodox: „Dionisie cel Smerit”.

IV. Facultăţile de Teologie

a. În regim normal de studiu

Hot. Nr. 9648/1986: Se renunţă la acordarea burselor şi semiburselor în mod

anual. Acordarea burselor şi semiburselor în învăţământul teologic superior se

va face semestrial în funcţie : de rezultatele la studii şi conduită obţinute la

sesiunea de examene parţiale din luna februarie şi de rezultatele la studiu şi

conduită obţinute la încheierea anului universitar; condiţii de bursă; condiţii

pentru semibursă. Studenţii care nu întrunesc condiţiile de bursă sau semibursă

sunt consideraţi solvenţi. La sesiunea de examene parţiale din luna februarie

studenţii sunt obligaţi să promoveze cel puţin 8 examene la disciplinele înscrise

în planul de învăţământ. Materia de examen din luna februarie nu va mai fi

reluată, în caz de promovare, la sesiunile următoare. Punerea în aplicare a

prezentelor dispoziţii să se facă începând cu semestrul II universitar 1986-1987.

Hot. Nr. 10177/1986: Aprobă cu titlul provizoriu pentru anul universitar 1986-

1987 toate programele analitice din învăţământului teologic universitar, aşa

cum au fost întocmite de către Consiliile ştiinţifice ale celor două institute

teologice universitare, urmând ca acestea să fie definitivate după un an

universitar, perioadă în care vor fi îmbunătăţite şi completate conform cu

cerinţele şi nevoile disciplinei şi ale învăţământului teologic universitar.

Hot. Nr. 4342/1987: Instituţiile teologice universitare din Bucureşti şi Sibiu să fie

îndatorate să prezinte o programă analitică comună şi unitară până la 15 august

1987, ca până la 1 sept. acelaşi an, când se va deschide noul an universitar

1987-1988, programele analitice să poată fi examinate şi definitivate de către

Sfântul Sinod.

Hot. Nr. 7960/1987: Cuantumul şi componenţa subvenţiilor pe care eparhiile le

acordă Instituţiilor teologice universitare din Bucureşti şi Sibiu pentru fiecare

student şcolarizat, se vor reexamina şi stabili de către sinoadele mitropolitane

din raza de activitate a fiecărui institut teologic universitar.

Hot. Nr.8276/1987: Se aprobă revizuirea programelor analitice la disciplinele de

predare din Institutele teologice universitare – în forma prezentată Sfântului

Sinod. Programa analitică de la Catedra de Ecumenism şi Misiune Creştină,

recent înfiinţată, să fie aplicată experimental şi în anul universitar 1987-1988,

urmând a fi definitivat la încheierea anului respectiv.

Hot. 12274/1987: Se aprobă revizuirea programei analitice pentru examenul de

admitere în Institutele teologice universitare pentru anul universitar 1988-1989 :

Muzica bisericească şi verificarea dicţiei; Învăţământul ortodox; Istoria Bisericii

Române şi Istoria României; Limba şi Literatura Română;

Hot. Sinodului Mitropolitan Nr.377/1988: Se aprobă propunerile de negociere a

subvenţiilor anuale acordate de centrele eparhiale, proporţional cu numărul de

studenţi pentru perioada 1 mai – 15 sept. 1987 pentru anul universitar 1987-

1988.

Hot. Nr. 5411 şi 9933/1988; Nr. 7176; 12113 şi 12552/1989: Ia act de

propunerea şi instituirea unor colective de cadre didactice, care să se ocupe de

îmbunătăţirea cursurilor tipărite până în prezent, în vederea republicărilor, ca şi

pentru elaborarea cursurilor care n-au fost alcătuite până acum. La

îmbunătăţirea şi elaborarea cursurilor, colectivele de cadre didactice vor ţine

seama de programele analitice în vigoare, aprobate de Sfântul Sinod.

Hot. Nr. 11841/1988: Ia act cu aprobare despre criteriile de acordare a burselor

şi semiburselor. Pentru bursă: media 10,00 – 8,00 la studiu, iar la conduită:

excepţional şi foarte bine. Pentru semibursă: media 7,99 – 7,00 la studiu iar

conduită: excepţional şi foarte bine. Pentru obţinerea acestora studenţii au

obligaţia de a promova integral examenul în sesiunea din luna februarie şi

minim 8 examene în sesiunea din luna iunie. Se va aplica începând cu sesiunea

de examen din februarie 1989.

Hot. Nr. 11841/1988: Aprobă ca examenul pentru obţinerea titlului de licenţiat în

teologie şi se desfăşoară în plenul Comisiei prezidate de Chiriarh pentru

studenţii fiecărei eparhii şi să constea din: susţinerea orală a proiectului tezei de

licenţă; examinarea orală din Studiul şi Exegeza Noului Testament (Secţia

exegeză); examinare orală din I.B.R şi I.B.U. (Secţia istorică); examinarea orală

din Teologia Dogmatică şi Îndrumări Misionare (Secţia sistematică); examinarea

orală din Practica Liturgică; Drept Bisericesc şi Administraţie; proba orală de

predică şi proba orală de cateheză (pe baza unui plan scris). Teza de licenţă

întocmită şi susţinută de candidat va fi însoţită de un rezumat 4-5 pagini (coală

dactilografiată) în care se va arăta şi contribuţia personală a candidatului în

legătură cu subiectul tratat (se va aplica această hotărâre, cu sesiunea de

examene de licenţă din iunie 1989, ca o îmbunătăţire a Regulamentului

învăţământului teologic.

Hot. Nr. 766/1990: Reînfiinţarea Institutului Teologic Universitar de la Cluj –

Napoca (desfiinţat în 1952) şi de la Iaşi (desfiinţat în 1948).

Hot. Nr. 5902/1990: Propuneri pentru unele înnoiri şi modificări în învăţământul

teologic universitar – privind durata învăţământului (5 ani), modificarea

titulaturii unor catedre şi conferinţe; înfiinţarea de noi catedre şi conferinţe şi

restructurarea altora.

Hot. Nr.6393/1990: Înnoirea învăţământului teologic, cu propuneri concrete –

implicaţiile trecerii institutelor de învăţământ teologic la Universitate şi

determinarea concretă, în această perspectivă, a statutului şi raporturilor

acestora cu Biserica, Ministerul Învăţământului şi Universitatea; consecinţele

eventualei schimbări a titulaturii instituţiilor de învăţământ superior teologic din

“Institute Teologice Universitare” în “Facultăţi de Teologie”; posibilitatea şi

mijloacele de înfiinţare în cadrul actualelor institute teologice universitare şi a

altor facultăţi sau secţii cu profil corespunzător nevoilor Bisericii în ideea

păstrării titulaturii de Institute teologice universitare cu mai multe facultăţi sau

secţii.

Hot. Nr. 7736/1990: Ia act despre elaborarea planului de învăţământ pe 5 ani de

studii, egal şi unitar în structura lui pentru întreg învăţământul superior teologic

şi aplicarea lui cu amendamentele şi aplicabilitatea lui în anul universitar 1990-

1991.

Hot. Nr. 8871/1990: Ia act, cu aprobare, despre modul de organizare a

Institutelor Teologice Universitare din Cluj - Napoca şi Iaşi – cadre didactice prin

concurs (anul universitar 1990-1991); examenul de admitere; cadrul

jurisdicţional de funcţionare al acestor instituţii şi a celor de la Bucureşti şi Sibiu

(existente).

Hot. Sinodului Permanent din 11 mai 1990: Ia act despre aspectele noi ale

trecerii Institutelor Teologice Universitare în cadrul Universităţilor de stat.

Hot. Nr. 11493/1990: Reînfiinţarea Institutului Teologic Universitar din Oradea.

Hot. Nr. 4610/1991: Ia act, cu aprobare, despre necesitatea stabilirii raporturilor

dintre Biserică şi Facultatea de Teologie integrate în Universitatea de Stat.

Hot. Nr. 4709/1994: Ia act spre studiu şi analiză despre adresa Ministerului

Învăţământului nr. 34228/1994, în legătură cu organizarea concursului de

admitere în învăţământul superior şi în ciclul des studii aprofundate în anul

1994.

Hot. Nr. 4655/1996: Se aprobă, ca începând cu anul 1997, centrele eparhiale să

acorde binecuvântare de înscriere la admitere în facultăţile de teologie ortodoxe

candidaţilor liceişti cu diplomă de bacalaureat, care au cel puţin media 8 (opt) la

absolvirea liceului. Centrele eparhiale să întocmească situaţii cu preoţii

absolvenţi de seminar sau cu studiile superioare teologice întrerupte pe care le

vor trimite Sectorului de Învăţământ a Patriarhiei Române, urmând ca pe baza

acestora să se solicite Ministerului Învăţământului locuri distincte la fără

frecvenţă.

Hot. Nr. 2408/1998: Se menţine hotărârea nr. 6947/1997, prin care sunt

menţionate disciplinele de concurs. Să existe posibilitatea ca la media de

admitere în facultatea de teologie să aibă o anumită pondere şi media obţinută

de candidat la bacalaureat potrivit exigenţelor Universităţii din care face parte

Facultatea, cu avizul autorităţii Bisericii locale.

Hot. Nr. 2804/1998: Se hotărăşte acordarea binecuvântării de către Chiriarhul

locului pentru cei care candidează la un post didactic; retragerea binecuvântării,

în cazul unor abateri; prezenţa Chiriarhului, personal sau prin delegat, la

examenul de admitere şi de licenţă; sau la consiliile profesorale; organizarea cu

caracter instituţionalizat a unei consfătuiri a decanilor Facultăţilor de Teologie,

sub conducerea preşedintelui Comisiei Sinodale de Învăţământ sau a delegatului

acestuia, consfătuire care să se întrunească anual sau de câte ori se impune, cu

rol de coordonare a activităţilor din facultăţi; Să se introducă aceste

amendamente în Regulamentul cadru al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă.

Hot. Nr. 3076/1998: Să se intervină la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru

prelungirea studiilor teologice universitare de la 4 la 5 ani, cu justificarea ca

această măsură se înscrie în spiritul reformei învăţământului universitar şi este

conformă cu articolul 67 paragraful 1 din Legea Învăţământului nr. 84/1995,

care permite învăţământul universitar de lungă durată. Propunerile privind

planurile de învăţământ vor fi discutate la o consfătuire a decanilor Facultăţilor

de Teologie în spiritul Hot. Sfântului Sinod Nr. 6947/1997.

Hot. Nr. 6249/1998: În legătură cu solicitarea modificării metodologiei

examenului de licenţă se menţine hotărârea cu nr. 6947/1997, prin care se

stipulează “posibilitatea ca în afara disciplinelor obligatorii pentru toate secţiile

Teologia Dogmatică, studenţii de la Secţia Teologie Pastorală să opteze pentru

două discipline din: Studiul Vechiului Testament; Studiul Noului Testament;

Istoria Bisericii Ortodoxe Române; Istoria Bisericii Universale; Patrologie,

Liturgică, Drept şi Morală. Cele două discipline pentru care optează candidaţii,

vor fi în mod obligatoriu, din alte catedre (secţii) decât din ce-a în care şi-a

întocmit proiectul Tezei de licenţă.

Hot. Nr. ………../1999: Aprobă principiul prelungirii studiilor teologice

universitare la 5 ani potrivit hotărârilor sinodale anterioare (nr. 3076/1998) după

posibilităţile financiare şi organizatorice ale fiecărei universităţi, cu condiţia să

se respecte un plan de învăţământ comun şi programe analitice comune atât

pentru absolvenţii cu patru ani, cât şi pentru cei cu cinci ani. Ca urmare, fiecare

facultate de teologie îşi adaptează planul de învăţământ şi programele analitice

în raport cu numărul de ani de studiu (patru sau cinci ani) şi cu exigenţele

Ministerului Educaţiei Naţionale, planuri şi programe ce vor fi prezentate

Sfântului Sinod până la 15 martie 1989.

Hot. Nr. 2329/1999: Se aprobă propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de

Teologie Ortodoxă privind disciplinele de concurs pentru admiterea în aceste

facultăţi.

Hot. Nr. 2332/1999: Referitor la propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de

Teologie Ortodoxă – binecuvântarea pentru candidatura la aceste facultăţi va fi

acordată doar candidaţilor cu domiciliul în respectiva eparhie, evitându-se

obţinerea a două binecuvântări de la ierarhi diferiţi.

Hot. Nr. 2333/1999: În legătură cu propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor

de Teologie Ortodoxă se hotărăşte ca în specializarea Teologiei Pastorale,

centrele eparhiale să nu solicite locuri cu taxă. Centrele eparhiale vor

recomanda personalului monahal şi clericilor din parohii să-şi completeze

studiile teologice universitare, la forma “Învăţământul deschis la distanţă”

(I.D.D), urmând a fi susţinut financiar după posibilităţi de către protopopiate,

centre eparhiale sau de Fondul Central Misionar, după caz.

Hot. Nr. 2334/1999: La propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de Teologie

Ortodoxă se hotărăşte ca proba generală de cunoştinţe fundamentale de la

specializarea Teologie Pastorală să se susţină la: Învăţătura Ortodoxă şi

Simbolică sau Învăţătura Ortodoxă şi Misiunea Bisericii. Proba de specialitate

opţională la: Teologia Biblică; Teologia Istorică; Teologie Sistematică (Morala,

Spiritualitate şi Istoria Religiilor), Teologie Practică. La celelalte specializări se

vor face propuneri concrete de adaptare a probei generale la specificul dublei

specializări (ex: la învăţământul artistic sau la litere cu deschidere spre

patrimoniu şi respectiv spre literatură).

Hot. Nr. 2378/1999: La propunerea Colegiului Decanilor Facultăţilor de Teologie

Ortodoxă se aprobă funcţionarea pe lângă cele patru centre universitare de

perfecţionare deja existente (Bucureşti, Sibiu, Iaşi şi Cluj) şi a următoarelor

centre universitare: Craiova, Oradea, Arad, Piteşti şi Timişoara, cu îndeplinirea

condiţiilor cerute de legislaţia în vigoare, începând cu anul de învăţământ 1999-

2000. Centrele Universitare în cauză, vor solicita Ministerului Educaţiei Naţionale

aprobarea de rigoare pe care o vor comunica Sectorului învăţământ al

Patriarhiei Române.

Hot. Nr. 2571/1999: Aprobă ca absolvenţii specializării Teologie Asistenţă –

Socială să poată fi utilizaţi şi în învăţământ, dacă au absolvit Departamentul

pentru pregătirea personalului didactic şi dacă nu există candidaţi din rândul

absolvenţilor secţiilor Teologie Pastorală şi Teologie Litere.

Hot. Nr. 4643/1999: Se va interveni la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru ca în

zilele de duminică, de 8 septembrie (Naşterea Maicii Domnului) şi 14 septembrie

(Înălţarea Sfintei Cruci) să nu fie programate examene. Centrele eparhiale şi

şcolile teologice se vor adresa Sectorului Învăţământ al Patriarhiei Române cu

cel puţin o lună înainte de elaborarea graficelor de desfăşurare a examenelor,

cu sugestii pentru posibile intervenţii la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Examenele de admitere în facultăţile de teologie se vor susţine de această dată

în toată ţara conform unei metodologii unitare pentru întreaga Patriarhie.

Hot. Nr. 874/2001: Ia act despre adresa Episcopiei Argeşului şi hotărăşte –

eparhiile care nu au trimis candidaţi auzitori pentru secţia “Comunicare şi slujire

prin limbaj mimico-gestional” de la Facultatea de Teologie din Piteşti să

recomande şi să acorde binecuvântare unor astfel de candidaţi în vederea

urmării acestor cursuri.

Hot. Nr. 1000/2001: Aprobă ca Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii

din Bucureşti să poarte denumirea “Patriarhul Justinian Marina”.

Hot. Nr. 2825/2001: Aprobă ca Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul

Universităţii „A.I.Cuza” din Iaşi să poarte numele de „Dumitru Stăniloae”.

Hot. Nr. 3001/2001: Aprobă înfiinţarea secţiilor de Teologie Istorie şi Teologie

Patrimoniu (Restaurare şi Conservare a operelor de artă) în cadrul Facultăţii de

Teologie „Andrei Şaguna” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

Hot. Nr. 3138/2001: Aprobă înfiinţarea la Constanţa, începând cu anul şcolar

2001/2002, a Secţiei de Teologie – Muzică Bizantină pe lângă Facultatea de

Litere – Teologie Pastorală.

b. Cursuri preoţeşti cu frecvenţă redusă

Hot. Nr. 1443/1990: Reluarea de către preoţi a cursurilor cu frecvenţă redusă în

anii II,III şi IV licenţă, întrerupte în ultimii 10 ani (1980 – 1989), cu precizarea

instrucţiunilor la problemă.

c. Schimb de bursieri

Hot. Nr. 6052/1992: Ia act despre schimbul de bursieri pe anul academic 1992 –

1993.

Hot. Nr. 3414/1997: Ia act despre modalitatea oficială de acordare de burse de

studii în străinătate. Fiecare Facultate de Teologie să trimită Sectorului de

Învăţământ al Administraţiei Patriarhale la sfârşitul fiecărui an, lista primilor trei

absolvenţi, având recomandarea a trei profesori, aprobarea Consiliului

profesoral şi binecuvântarea chiriarhului locului; să fie recomandaţi pe lângă

absolvenţi şi preparatori, asistenţi, lectori precum şi persoane din Administraţia

Patriarhală şi a centrelor eparhiale, ţinându-se seama în special de cei aflaţi în

faza pregătirii tezei de doctorat. Să se solicite lista cu cadrele didactice de la

Seminariile teologice şi liceale şi Facultăţile de teologie aflate în situaţia de mai

sus.

Hot. Nr. 5569/1997: Desemnarea Comisiei speciale privind acordarea burselor

de studii în străinătate: membrii ai Comisiei Sinodale pentru pregătirea

personalului bisericesc; Episcopul Vicar Patriarhal responsabil cu relaţiile

externe bisericeşti; Consilierul Patriarhal de la Sectorul Învăţământ. Comisia

poate invita şi alte persoane pentru lămuriri suplimentare.

Hot. Nr. 7452/1997: Se hotărăşte privitor la metodologia acordării burselor de

studii în străinătate – în completare la temei nr. 3414/1997, ca fiecare Facultate

de Teologie să trimită sectorului de Învăţământ al Administraţiei Patriarhale la

sfârşitul fiecărui an, lista primilor trei absolvenţi având recomandarea a trei

profesori, aprobarea Consiliului profesoral şi binecuvântarea Chiriarhului locului.

Pe lângă absolvenţi să fie recomandaţi şi preparatori, asistenţi, lectori, precum

şi persoane din Administraţia Patriarhală şi a centrelor eparhiale, ţinându-se

seama în special de cei aflaţi în faza pregătirii tezei de doctorat. De asemenea s-

a hotărât: la recomandările pentru burse în străinătate să ţină seama de

priorităţile didactice, pastoral-misionare şi administrative ale eparhiilor; studenţii

desemnaţi de eparhii să prezinte şi o recomandare oficială emisă de către

Decanatul facultăţii; La desemnarea candidaţilor să se aibă în vedere principiul

echilibrului numeric pe eparhii, realizându-se şi o colaborare între bursele oferite

prin Patriarhie şi cele obţinute separat de eparhii; La desemnarea finală a

candidaţilor în cazul în care nu se poate întruni comisia învăţământului, serviciul

burse al sectorului învăţământ să trimită prin fax membrilor Comisiei

Învăţământ numele candidatului şi motivaţiile, ţinându-se cont de prevederile de

mai sus. Să se prezinte periodic situaţia bursierilor la şedinţele Sfântului Sinod.

V. Manuale de Teologie

Hot. Nr. 229/2001: Aprobă ca Arhiepiscopia Clujului precum şi alte centre

eparhiale care au posibilităţi tehnice, să participe la activitatea de reeditare a

manualelor de teologie, după consultarea în prealabil a Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române care are în derulare această activitate. Se

face precizarea că retipărirea oricărui manual impune încheierea unui contract

între editor şi autor, dacă acesta este încă în viaţă sau între editor şi moştenitorii

legali ai autorului (vezi Legea drepturilor de autor, 1996). În privinţa titlurilor

reţinute de Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în vederea

reeditării, se va preciza că acest aşezământ deţine în mod exclusiv, dreptul de a

reedita opera Pr. Prof. Ioan G. Coman, iar pentru celelalte titluri a încheiat sau

este în curs de negociere a contractelor de editare.

VI. Doctoratul în teologie

Hot. Nr. 326/1987: Să se respecte întru totul prevederile regulamentare potrivit

cărora subiectele, planul şi bibliografia propuse candidaţilor pentru tezele de

doctorat în teologie, să fie avizate, în prealabil, de profesorul îndrumător, de

Consiliul ştiinţific şi Consiliul profesoral, urmând a fi aprobate de Prea Fericitul

Părinte Patriarh TEOCTIST, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod. Candidaţii

vor fi îndatoraţi să propună subiecte de actualitate care să se înscrie în

preocupările Bisericii noastre şi ale clerului, subiecte utile în activitatea

misionară şi pastorală şi care să aducă o contribuţie personală la promovarea

teologiei româneşti. În mod similar se va proceda şi cu subiectele tezelor de

licenţă, urmând a fi avizate de profesorul îndrumător şi aprobată de Consiliul

profesoral. Să se aibă în vedere ca subiectul să nu fi fost tratat de un alt

candidat în ultimii patru ani.

Hot. Nr. 11363/1988: Aprobă, în principiu, tematica propusă pentru pregătirea

candidaţilor la doctorat în anul 1988 –1989, urmând a fi completată şi cu alte

teme potrivit recomandării Sfântului Sinod. Cadrele didactice de la cele două

Institute teologice universitare (Bucureşti şi Sibiu) vor indica doctoranzilor

bibliografia adecvată, în scopul studierii şi aprofundării temelor din programa

respectivă.

Hot. Nr. 10923/1990: Aprobă programa analitică pentru pregătirea unitară a

candidaţilor la doctorat la propunerea Institutelor Teologice Universitare de la

Bucureşti şi Sibiu – în anul universitar 1989-1990.

Hot. Nr. 16141/1994: Ia act spre studiu despre organizarea examenului de

admitere şi a stagiaturii pentru doctoratul în teologie, ca urmare a ordinului

Ministerului Învăţământului nr. 5363/1994 – în legătură cu organizarea

doctoratului în teologie în anul de învăţământ 1993-1994.

Hot. Nr. 6342/1998: Ia act despre Hotărârea Guvernului României (nr. 790/1998)

în legătură cu organizarea şi desfăşurarea doctoratului. Aprobă înscrierea la

doctoratul în teologie, doar pentru cei care au studiat teologia la cursurile de zi

sau fără frecvenţă, cu respectarea prevederilor legale.

Hot. Nr. 6343/1998: Înscrierea la cursurile de doctorat organizate de Facultăţile

de Teologie Ortodoxe din cuprinsul Patriarhiei Române – şi a unor tineri, alţii

decât cei menţionaţi în Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 5568/1997, rămâne la

latitudinea Facultăţilor de Teologie Ortodoxă în consultare cu autoritatea

bisericească locală.

VII. Învăţământ postliceal bisericesc

Hot. Nr. 7283/1991: Se arată criteriile în care s-ar putea aproba organizarea şi

funcţionarea Şcolii de Muzică bisericească, la nivel post-liceal, cu durata studiilor

de trei ani plus un an de specializare, cu o secţie de muzică psaltică şi una de

canto; corpul didactic selecţionat şi salarizat de Liga Tineretului Ortodox Român

şi Biserică, cu posibilitatea de a controla activitatea şcolii.

Hot. Nr. 1441/1994: Ia act, cu aprobare, despre reţeaua, conţinutul

(specializarea) şi planul de învăţământ al şcolilor post-liceale teologice sanitare

din cadrul Învăţământului de Stat.

Hot. Nr. 9091/1994: Ia act spre studiu despre revizuirea şi îmbunătăţirea

Planului de Învăţământ al şcolilor post-liceale de cântăreţi bisericeşti şi

învăţători, ca urmare a recomandărilor Ministerului Învăţământului din adresa

nr. 9091/1994.

Hot. Nr. 3668/1998: În cazul acceptării transformării Şcolilor post-liceale sanitare

în Colegii universitare medicale, să se menţină în cadrul acestor colegii actualele

structuri teologice-sanitare, iar centrele eparhiale care nu au asemenea clase să

facă diligenţele necesare pentru organizarea unor specializări teologico- sanitare

încă de la constituirea acestor colegii. Se va avea în vedere ca structurile

teologico-sanitare să corespundă gradului universitar, iar planul de învăţământ,

programele analitice şi nivelul de pregătire al cadrelor didactice să fie

corespunzător învăţământului superior. Centrele eparhiale, în spiritul ordinului

Ministerului Educaţiei Naţionale, vor lua legătura cu Universitatea de Medicină şi

Farmacie sub a căror competenţă se vor afla Colegiile Universitare Medicale.

Hot. Nr. 2380/1999: Aprobă ca pentru şcolile post-liceale-teologico-sanitare,

care rămân în continuare în această formă, să se folosească această programă

analitică şi planul de învăţământ pentru disciplina Religiei ca şi la Colegiile

Universitare Medicale, aprobată de Sfântul Sinod (temei nr. 5733/1998), cu

redarea textului programei.

Hot. Nr. 585/2000: Aprobă înfiinţarea în cadrul Liceului Grigore Antipa din

Braşov, a unei clase cu profil teologico-sanitar cu una din specializările regăsite

în legislaţia în vigoare potrivit ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale Nr.

3141/07.02.2000.

VIII. Academia de arte religioase

Hot. Nr. 989/1998: Să se intervină la Ministerul Educaţiei Naţionale şi la

Universitatea de Muzică pentru menţinerea şi reorganizarea secţiei de muzică

religioasă sub denumirea de “Secţia de Muzică Psaltică” la Universitatea de

Muzică din Bucureşti începând cu anul de studii 1998-1999 şi acordarea a 25 de

locuri la această secţie pentru anul de învăţământ respectiv.

IX. Învăţământ teologic ortodox pentru cetăţenii români de alte confesiuni

Hot. Nr. 5568/1997: Aprobă ca cetăţenilor români de alte confesiuni, care

aparţin Bisericilor din România (Bisericii Romano-Catolice şi a celor membre ale

Consiliului Mondial al Bisericilor sau Consiliului Bisericilor Europene) să li se dea

dreptul de înscriere în şcolile de teologie ortodoxă preuniversitare, universitare

şi postuniversitare. La absolvire să li se elibereze Diploma de studii fără

depunerea jurământului de credinţă ortodoxă. Demersurile la Ministerul

Educaţiei Naţionale să se facă în vederea obţinerii acestei aprobări.

X. Învăţământul religios în şcolile de stat - Predarea „Religiei”

Hot. 694/1990: Se ia la cunoştinţă despre aspecte noi în predarea Educaţiei

moral-religioase în învăţământul de stat primar şi gimnazial.

Hot. Nr. 2790/1990: Urmare adresei Ministerului Cultelor nr. 1072/1990 se fac

propunerile pentru predarea Educaţiei moral-religioase: o oră pe săptămână în

programul de învăţământ general şi mediu cu posibilitatea extinderii în

învăţământul universitar; o programă analitică corespunzătoare pe cicluri sau pe

vârstă, de către o comisie (pentru anul şcolar 1990 – 1991).

Hot. Nr. 3773/1990: Se ia act despre desfăşurarea în eparhii a activităţii de

predare a Educaţiei moral-religioase în şcoală, consfătuirile organelor bisericeşti

cu inspectoratele şcolare.

Hot. Nr. 5331/1990: Ia act despre organizarea cursurilor de metodologie şi

didactică pentru preoţii care vor preda Religia în şcolile de stat.

Hot. Nr. 5531/1990: Se recomandă instruirea în cadrul eparhiilor pe

protopopiate, a preoţilor pentru predarea Educaţiei moral-religioase în şcoli.

Hot. Nr. 8931/1990: Se ia act despre stadiul elaborării programei analitice

pentru predarea Educaţiei moral- religioase din şcolile de stat.

Hot. Nr. 9678/1990: Ia act despre Protocolul încheiat între Ministerul

Învăţământului şi Secretariatul de Stat pentru Culte privind introducerea

Educaţiei moral-religioase în învăţământul de stat primar şi gimnazial începând

cu anul 1990 – 1991, câte o oră la două săptămâni.

Hot. Nr. 2896/1991: Se propune ca viitorii absolvenţi ai şcolilor normale de

învăţători şi educatoare, să fie pregătiţi pentru a preda Educaţia moral-

religioasă la clasele I-IV din şcolile primare.

Hot. Nr. 3774/1991: Se ia act despre elaborarea programei analitice pentru

predarea Educaţiei moral- religioase în învăţământul primar şi gimnazial.

Hot. Nr. 5531/1991: Se ia act despre Convenţia privind abilitarea viitorilor

învăţători de a preda Educaţia moral-religioasă în şcolile de stat la clasele I-IV

încheiată între Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei şi Secretariatul de Stat

pentru Culte.

Hot. Nr. 6183/1991: Se recomandă ca în şcolile de stat învăţământul religios să

fie garantat prin lege şi să fie disciplină în studiu egal cu celelalte obiecte de

bază. Să se facă intervenţie în acest sens la forurile superioare de stat.

Hot. Nr. 7284/1991: Se ia act despre predarea Educaţiei moral-religioase şi a

Istoriei Religiilor în învăţământul de stat – planurile de învăţământ pentru

unităţile şcolare primare, gimnaziale şi liceale pe anul şcolar 1991 – 1992,

publicate în Tribuna Învăţământului nr. 31-33/1991 (în legătură cu Educaţia

moral-religioasă pentru clasele I-VIII şi Istoria Religiilor pentru clasele IX-XII);

predarea Educaţiei moral-religioase în şcolile normale de învăţători şi

educatoare – două ore la clasele IX-XIII – cursuri intensive).

Hot. Nr. 2871/1992: Centrele eparhiale să ia măsurile necesare pentru ca toţi

preoţii să fie prezenţi în şcoli pentru predarea programei de Educaţie moral-

religioasă care constituie o îndatorire misionară şi pastorală a lor, să lămurească

pe copii şi pe părinţii lor să ceară introducerea icoanelor în sălile de clasă,

procedând cu tact pe lângă conducerile şcolilor în acest scop.

Hot. Nr…………/1994: Ia act despre constituirea Comisiei Naţionale Consultative

de Religie şi lucrările acesteia din 26 ian. 1994.

Hot. Nr. 1533/1994: Ia act spre studiu despre stadiul elaborării proiectului de

„Certificat de atestare teologică” la absolvirea şcolilor normale, în care se predă

şi Religia.

Hot. Nr. 2573/1994: Se dispune o nouă intervenţie documentată către Ministerul

Învăţământului pentru aprobarea înfiinţării posturilor necesare de inspectori de

religie, începând cu anul de învăţământ 1994-1995.

Hot. Nr. 1105/1996: Se aprobă ca problema Statutului orei de Religie în

învăţământul preuniversitar de stat să fie transpusă spre analiză şi studiu

Adunării Naţionale Bisericeşti cu recomandarea de a se declanşa procedura

legală prin strângerea de semnături pentru introducerea unei iniţiative

legislative pentru modificarea art. 19 din Legea Învăţământului, spre a se

elimina din lege calificativele de “opţional” şi “facultativ” şi pentru statut egal al

disciplinei Religie, cu celelalte discipline din învăţământul preuniversitar.

Hot. Nr. 5565/1997: Ia act despre precizările Ministerului Educaţiei Naţionale

privitoare la învăţământul religios în şcolile de stat elaborate potrivit noilor

prevederi ale Legii Învăţământului, stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului României Nr. 36/1997. Se recomandă înlăturarea din această lucrare

a punctelor 2,3,4. Punctele 6,7 şi 15 (nenumerotate), devenind 3,4 şi 12. Se

reproduce textul: punctul 3 “Pentru studierea Religiei în învăţământul primar,

gimnazial, liceal şi profesional să se constituie clase sau grupe de studiu potrivit

apartenenţei confesionale. Mărimea acestei formaţiuni corespunde articolului

158, alin. 1 şi 2 din Legea Învăţământului. Astfel, în învăţământul primar şi

gimnazial, formaţiunea minimă este de 10 elevi, iar în învăţământul liceal şi

profesional este de 15 elevi. Situaţiile speciale privind formaţiunile de elevi sub

efectivul minim se aprobă de Ministerul Învăţământului. În situaţii bine

justificate, studiul Religiei se poate face şi sub forma învăţământului simultan

pentru clasele I-III, II-IV sau I-IV precum şi V-VIII. La început de ciclu de

învăţământ, în prezenţa învăţătorului, dirigintelui şi a profesorului de Religie se

constituie aceste grupe potrivit apartenenţei confesionale. Personalul de cult

absolvent al studiilor superioare teologice sau a seminariilor teologice, cu o

vechime de minimum cinci ani în profesie, care predă disciplina Religie în

învăţământul preuniversitar este salarizat potrivit “Statutului personalului

didactic”(Legea 128/1997). Se comunică aceste propuneri la Ministerul Educaţiei

Naţionale.

Hot. Nr. 5972/1997: Aprobă tematica pentru examenele de titularizare,

definitivare şi gradul II, propuse de Consiliul profesoral al Facultăţii de Teologie

Ortodoxă din Craiova; se comunică acestea la Ministerul Educaţiei Naţionale;

publicarea tematicii în presa bisericească pentru informarea celor interesaţi.

Hot. Nr. 6948/1997: Se aprobă proiectul manualului de Religie pentru clasa a V-a

a Comisiei de învăţământ sinodale ca şi demersurile la Ministerul Educaţiei

Naţionale pentru tipărirea acestuia prin Editura Didactică şi Pedagogică şi pentru

cuprinderea în planul editorial pe 1998 a manualelor pentru clasele VI-VIII aflate

în faza finală de elaborare.

Hot. Nr. 157/1998: Se amână aplicarea Hotărârii Sfântului Sinod nr. 5563/1997,

referitor la includerea Religiei ca probă de cunoştinţe la examenul de admitere

în Seminariile teologice, până la tipărirea manualelor de religie întrucât nu toate

sunt disponibile.

Hot. Nr. 2404/1998: Se recomandă o nouă intervenţie la Ministerul Educaţiei

Naţionale prin care să se solicite ca Statutul Religiei în şcoală să fie cel formulat

în Ordonanţa de urgenţă Nr. 36/1997.

Hot. Nr. 2847/1998: Se recomandă ca prevederile adresei Facultăţii de Teologie

din Bucureşti, privind obţinerea titularizării în învăţământ pentru predarea

Religiei, a absolvenţilor specializării Teologie Asistenţă Socială să se realizeze cu

respectarea prevederilor legale, urmând să fie comunicate şi la Ministerul

Educaţiei Naţionale.

Hot. Nr. 2891/1998: Se hotărăşte că Precizările nr. 32368/12 mai 1998, ale

Ministerului Educaţiei Naţionale, prin care se stabileşte că Religia este disciplină

de studii pentru clasele I-XII(XIII) şi şcolile profesionale, incluse în planul de

învăţământ (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 36/1997)

–să fie transmise centrelor eparhiale care, în colaborare cu Inspectoratele

şcolare judeţene, să procedeze în consecinţă la începutul anului şcolar 1998 –

1999.

Hot. Nr. 5343/1998: Ia act despre ultimele reglementări la Statutul Religiei în

şcoală, emise de Ministerul Educaţiei Naţionale. Se reînnoieşte dispoziţia ca

centrele eparhiale să urmărească corecta aplicare a adresei ministeriale.

Hot. Nr. 5604/1998: Acordarea Atestatului pentru predarea Religiei să se facă

ţinându-se cont de prevederile Legii nr. 128/1997 şi Precizările privind predarea

Religiei Nr. 9715/1996, iar numirea suplinitorilor să se facă cu respectarea

prevederilor şi normelor metodologice ale legislaţiei în vigoare care au în vedere

o testare anuală în cadrul unor examene la nivelul de inspectorat, comisia

pentru acest examen fiind alcătuită din: inspector de specialitate, doi profesori

de Religie din cadrul Inspectoratului şcolar (cu gradele didactice), delegatul

Centrului eparhial. Organizarea unor cursuri săptămânale sau lunare, de

pregătire şi îndrumare, coordonate de inspectorul de Religie în colaborare cu

reprezentantul Centrului eparhial.

Hot. Nr. 5773/1998: Se aprobă (cu redarea textuală) programa analitică

revizuită şi actualizată pentru predarea orelor de Religie în cadrul Colegiilor

Universitare Medicale.

Hot. Nr. 6110/1998: Programul managerial al Inspectoratului de Religie să fie

întocmit în colaborare cu reprezentanţii centrelor eparhiale urmând ca la

sfârşitul anului aceste programe să fie folosite la întocmirea dărilor de seamă

ale centrelor eparhiale şi comunicate Sectorului Învăţământ al Patriarhiei

Române pentru Darea de seamă anuală prezentată organelor superioare

bisericeşti.

Hot. Nr. 6189/1998: Se accentuează textual din respectarea normelor

metodologice ale legislaţiei în vigoare pentru eliberarea „Atestatului de predare

a Religiei” în învăţământul public. Art. 136 alin.1: “Disciplina Religie poate fi

predată numai de personal abilitat în baza protocoalelor încheiate între

Ministerul Învăţământului şi Cultele religioase recunoscute oficial de stat”. Art.

16, alin. 6: „În mod excepţional în lipsa persoanelor didactice calificate după

epuizarea situaţiilor prevăzute la alin. 1-4, pot fi încadraţi, pe o durată de cel

mult un an şcolar, suplinitorii fără studii corespunzătoare, care au absolvit cel

puţin liceul cu diplomă de bacalaureat şi care sunt testaţi prin interviu şi lucrare

scrisă în profilul postului solicitat.

Hot. Nr. 1210/1999: Aprobă programele analitice pentru clasele I-VIII din

învăţământul de stat la disciplina “Religie” (anexate textual) cu intrare în

vigoare în anul şcolar 1999-2000.

Hot. Nr. 2328/1999: Aprobă organizarea unor cursuri metodice de îndrumare

pentru educatoare, profesori de Religie, precum şi pentru preoţii ce vor dori să

activeze în această structură de învăţământ (conf. Ordinului nr. 4446/1998 al

Ministerului Educaţiei Naţionale). Iniţierea va viza pentru început aspecte de

ordin metodologic, pedagogic şi de conţinut corespunzător particularităţilor

învăţământului preşcolar. Cursurile vor fi organizate prin colaborarea dintre

centrele eparhiale cu inspectoratele judeţene, prin Casa Corpului Didactic şi

şcolile normale. Cursul se va desfăşura pe baza unei metodologii proprii ce

urmează a fi elaborată de reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai

Patriarhiei Române şi va cuprinde atât teme ce vor face obiectul programei

şcolare, cât şi activităţi de practică pedagogică. Cursul se va finaliza prin

acordarea unui atestat eliberat în comun, de autoritatea de stat şi Biserică. În

acest curs vor participa educatoare titulare sau suplinitoare, profesori de Religie

şi preoţi precum şi alţi suplinitori.

Hot. Nr. 2572/1999: Aprobă ca absolvenţii şcolilor normale cu “Atestat pentru

predarea Religiei” să poată preda Religia la clasele unde sunt titulari şi în

general la clasele I-IV, atunci când orele nu sunt solicitate de absolvenţi ai

facultăţilor teologice sau seminarii teologice.

Hot. Nr. 2838/1999: Ia act cu aprobare de “Precizările privind organizarea şi

desfăşurarea cursurilor de iniţiere în predarea elementelor de educaţie

religioasă la preşcolari” (Ministerul Educaţiei Naţionale nr. 17642/1999 şi

Patriarhia Română nr. 2838/1999 şi de “Metodologia privind organizarea şi

desfăşurarea cursurilor de iniţiere în predarea elementelor de educaţie

religioasă la preşcolari” (Ministerul Educaţiei Naţionale nr. 37075/1999), cât şi

de utilizarea ca material orientativ a “Îndrumătorului, element de educaţie

religioasă pentru învăţământul preşcolar”.

Hot. Nr. 4871/1999: Ia act de conţinutul art. 9 aşa cum a fost el formulat prin

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr.

36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii Învăţământului nr. 84/1995 şi

publicată în Monitorul Oficial nr. 370/3 aug. 1999. Centrele eparhiale, în

colaborare cu Inspectoratele şcolare judeţene vor urmări aplicarea prevederilor

legale, astfel încât toţi elevii de la clasele I-XII (XIII) şi de la şcolile profesionale

să beneficieze de predarea Religiei în şcoală.

Hot. Nr. 5858/1999: Pentru situaţii speciale, în general pentru incompatibilitate

morală şi doctrinară cu responsabilităţile unui profesor care predă Religia

(motive morale, de sănătate psihică, de competenţă sau de fidelitate faţă de

Biserica Ortodoxă), centrele eparhiale care au acordat binecuvântarea pentru

încadrare sau titularizare, în acord cu inspectoratele şcolare să retragă această

binecuvântare în baza prevederilor art. 12 din Precizările nr. 9715/1996, care fac

referire la dreptul cultului de a face recomandare candidatului, drept care

implică şi pe acela de a-i cere înlăturarea din învăţământ pentru motivele

arătate. Se va interveni la Ministerul Educaţiei Naţionale pentru reglementarea

situaţiilor de acest fel în forma prezentei hotărâri.

Hot. Nr. 432/2000: Chiriarhii vor acorda binecuvântare pentru editarea

materialelor video-audio de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru disciplina

Religie la gimnaziu, consultând, în prealabil Comisia de învăţământ a Sfântului

Sinod.

Hot. Nr. 435/2000: Potrivit aprobării Ministerului Educaţiei Naţionale (ord. Nr.

9122/2000) centrele eparhiale pot solicita funcţionarea în cadrul seminariilor

teologice şi a unor clase de alte profiluri şi specializări prevăzute în cadrul

filialelor: vocaţională, teoretică şi tehnologică în funcţie de trebuinţele locale.

Hot. Nr. 587/2000: Aprobă tematicile pentru titularizare, definitivat şi gradul II la

disciplina Religie, în forma revizuită şi comunicată Ministerului Educaţiei

Naţionale.

Hot. Nr. 1067/2000: Ia act despre propunerea constituirii unor comisii de

elaborare a manualelor de Religie pentru clasele I-XII(XIII). Se va institui o

Comisie de definitivare a programei analitice pentru clasele I-XIII. Comisia are

mandatul de a amenda şi de a definitiva programele analitice de Religie pentru

clasele I-XIII, de a elabora principiile de alcătuire a manualelor de Religie şi de a

verifica aplicarea lor în textele finale. Comisia va selecta autorii pe care îi

consideră competenţi în alcătuirea manualelor, potrivit principiilor fixate.

Comisia va lucra sub preşedinţia unui membru al Comisiei de Învăţământ pentru

pregătirea personalului bisericesc(preşedintele sau delegatul acestuia). Să se

constituie fondul necesar acoperirii cheltuielilor legate de lucrările Comisiei şi de

elaborarea manualelor de Religie. Patriarhia Română este solicitată să facă

intervenţiile necesare pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, în vederea

preocupării pentru găsirea fondurilor pentru tipărirea manualelor.

Hot. Nr. 2049/2000: Absolvenţii Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori,

care au parcurs modulul teologic pot preda şi Religie, în baza actului de studii ce

menţionează acest modul prezentând totodată şi recomandarea şi

binecuvântarea din partea Centrului eparhial cu respectarea Protocolului

încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Învăţământului. Să se comunice

prin Ministerul Educaţiei Naţionale , Colegiilor Universitare Pedagogice de

Institutori, introducerea modulului facultativ conţinând discipline teologice în

baza căreia să se poată preda Religia, ca obiect de învăţământ.

Hot. Nr. 2923/2000: Aprobă programa şcolară pentru Religie, clasa a IX-a, care

se coroborează cu Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 1067/2000.

Hot. Nr. 2924/2000: Ia act despre precizările Ordinului Ministerului Educaţiei

Naţionale nr. 3663/2000. Ca urmare, planurile cadru pentru învăţământul liceal

şi profesional vor cuprinde, pentru toate profilurile şi specializările o oră de

Religie în trunchiul comun. Numărul maxim de ore pe săptămână va creşte cu o

oră, iar numărul minim de ore pe săptămână va rămâne neschimbat. Centrele

eparhiale vor lua măsuri împreună cu inspectoratele şcolare pentru creşterea

numărului de ore, cu una pe săptămână, la disciplina Religie, cu respectarea

Protocolului încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Educaţiei Naţionale

privind numirea profesorilor de Religie.

Hot. Nr. 4002/2000: Ia act despre lucrările şi propunerile Comisiei desemnate de

Sfântul Sinod (Iaşi, 21-22……../2000) pentru definitivarea programei şcolare de

Religie pentru clasele I – XII şi elaborarea manualelor necesare acestei discipline

de învăţământ în cadrul şcolilor de stat. Se va interveni la Ministerul Educaţiei

Naţionale pentru aplicarea, în mod experimental, a programei şcolare în noua

formă şi pentru tipărirea manualelor în cursul anului şcolar 2000-2001, pentru

ca la începutul anului şcolar 2001-2002, programa şcolară să fie aplicabilă şi

toate manualele să fie tipărite. Centrelor eparhiale le vor parveni această

programă după aprobarea ei de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

Hot. Nr. 6403/2000: Ia act de editarea lucrării „Metodica predării Religiei în

Învăţământul Preuniversitar” apărută la Editura „Gheorghe Alexandru” din

Craiova, având ca autor pe Nicolae Iordăchescu, Gheorghe Alexandru, Alina

Vâlcu, Ovdiu G. Ionescu, Ion Drăguşin, Iuliana Gheorghe, cu menţiunea că ea

încalcă normele deontologice şi ca atare, Sfântul Sinod nu o aprobă. Se va

respecta Hotărârea Sfântului Sinod nr. 433/2000, prin care s-a aprobat lucrarea

“Metodica Predării Religiei” întocmită de Pr. Prof. Sebastian Şebu şi de Prof.

Dorin şi Monica Opriş, ca lucrare de referinţă pentru întocmirea subiectelor şi

fixarea baremului de corectare la examenele de titularizare şi grade didactice.

Se va comunica Ministerului Educaţiei şi Cercetării hotărârea Sfântului Sinod şi,

totodată, propunerea ca nici un manual sau alte documente privitoare la

învăţământul teologic să nu mai fie difuzate în reţeaua şcolară dacă nu sunt

propuse şi aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. 228/2001: Aprobă tematica propusă de Arhiepiscopia Alba-Iuliei la

disciplina „Metodica Predării Religiei” pentru examenele de titularizare,

definitivat şi grade didactice, cu bibliografia aferentă. Recomandă lucrarea

„Metodica Predării Religiei”, autori fiind profesori Dorin şi Monica Opriş, ca

manual de referinţă pentru formularea subiectelor şi întocmirea baremului de

cercetare la examenele de titularizare şi grade didactice.

Hot. Nr. 2163/2001: Ia act de Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.

3638/11.04.2001 şi de motivaţiile acestei măsuri, urmând ca Centrele eparhiale

în colaborare cu Inspectoratele şcolare judeţene, cu Inspectorii de Religie,

directorii de şcoli şi profesorii de Religie să manifeste atenţie deosebită în

atragerea elevilor la frecventarea orelor de Religie. Se va interveni la Ministerul

Educaţiei şi Cercetării pentru a se respecta prevederile Legii Învăţământului

privind statutul orei de Religie. Eventualele disfuncţionalităţi vor fi semnalate

Ministerului Educaţiei şi Cercetării de către Sectorul Învăţământ pe baza

sesizărilor Centrelor eparhiale.

Hot. Nr. 2650/2001: Ia act de faptul că până în prezent nu s-a operat o reducere

a posturilor de Inspectori de Religie şi că nici nu se preconizează vreo reducere.

În situaţia că se preconizează o reducere a acestor posturi se va interveni la

Ministeru Educaţiei şi Cercetării de către Sectorul Învăţământ al Patriarhiei

Române. Chiriarhii vor organiza întâlniri periodice cu profesorii şi inspectorii de

Religie în colaborare cu Inspectoratele Şcolare, pentru ca predarea Religiei şi

activitatea de îndrumare şi control a acesteia să se desfăşoare corespunzător.

Hot. Nr. 3002/2001: Ia act de apariţia Ghidului de evaluare pentru Religie, 2001,

ca document oficial elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ce conţine

metode de evaluare şi examinare elaborate pe baza unor principii didactice

general valabile. Se recomandă ca acest Ghid să fie cunoscut şi utilizat de

autorii manualelor de Religie.

Hot. Nr. 3137/2001: Manualele de Religie pentru clasele IX – X, înaintate de

Arhiepiscopia Alba-Iulia vor fi trimise Sectorului Învăţământ al Patriarhiei

Române spre examinare, împreună cu alte manuale alcătuite în alte Centre

eparhiale.

XI. Definitivatul şi Gradele didactice în Învăţământul teologic şi religios

Hot. Nr. 2721 şi 3133/1995: Ia act de elaborarea programelor de perfecţionare

didactică pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I

la disciplinele teologice în învăţământul preuniversitar. Se aprobă intervenţia

către Ministerul Învăţământului pentru abilitarea Facultăţilor de Teologie din Iaşi

şi Cluj să organizeze acordarea definitivatului gradului II şi I.

Hot. Nr. 8366/1995: Se aprobă regulamentele privind echivalarea cursurilor de

definitivare şi promovare ale clerului cu definitivatul şi gradul II şi pentru preoţii

care nu au normă didactică întreagă şi de bază în învăţământ, incluzând în

această categorie şi pe preoţii seminarişti. Se aprobă şi demersul la Ministerul

Învăţământului pentru aceste recomandări şi la Comisia de Învăţământ a

Camerei Deputaţilor pentru includerea în Senatul cadrelor didactice a acestor

reglementări.

Hot. Nr. 8367/1995: Se aprobă modalitatea de obţinere a gradelor didactice de

către cadrele didactice ce predau Religia în Învăţământul teologic şi religios

preuniversitar. De asemenea, se aprobă demersurile la Ministerul

Învăţământului pentru oficializarea acestor reglementări.

Hot. Nr. 4774/2000: Până la modificarea corespunzătoare a prevederilor

statutare şi regulamentare bisericeşti referitoare la perfecţionarea clerului,

cursurile de definitivare vor avea loc la împlinirea a doi ani de activitate

pastorală de la data hirotoniei, iar cursurile de promovare la 5 ani de la

absolvirea celor de promovare.

J

JUDECATA BISERICEASCĂ

Hot. Nr. 4336/1987: Ia act de modul în care s-au soluţionat, de către eparhii,

cazurile de indisciplină a preoţilor semnalate prin Hot. Sinod. Permanent nr.

1725/20 febr. 1987. centrele eparhiale vor fi îndatorate să manifeste, în

continuare, atenţia cuvenită pentru cazurile de indisciplină a preoţilor.

Hot. Nr. 9/1990: Examinarea posibilităţii anunţării pedepselor cu depunerea din

treapta preoţiei şi a caterisirii, aplicate unor clerici pentru motive şi sub presiuni

politice.

Hot. Nr. 2268 sau 3268/1995: Pentru cazurile de accidentare mortală cu

autovehiculul săvârşite de preoţi din culpă (cu intenţie premeditată sau din

vină ), să se reţină în sarcina lor gravitatea deosebită a faptului, interpretat

biblic, canonic şi regulamentar, vinovaţii fiind pasibili de maximum de pedeapsă,

pierderea demnităţii şi dreptului de slujire preoţească (depunerea din treapta

preoţiei sau caterisire). La accidentele mortale nu din culpă sau involuntar se va

ţine seama la judecata bisericească şi de starea şi împrejurările de

circumstanţă, care le uşurează vina, aplicând, în aceste cazuri principiul canonic

al „iconomiei”. Încadrarea în drept şi sancţionarea acestui delict fără culpă să se

facă de instanţa bisericească, prin coroborarea prevederilor canonice cu cele în

speţă din Regulamentul de procedură bisericească, în contextul realităţilor vieţii,

a recuperărilor cadrelor clericale şi din interes major de serviciu pentru eparhie

sau Biserică. Se menţine şi se întăreşte Hot. Sf. Sinod nr. 10.844/1985 prin care

„clericul judecat sau sancţionat de instanţele bisericeşti pentru săvârşirea

accidentului mortal cu autovehiculul nu din culpă, să fie obligat să dea

declaraţie scrisă că nu va mai conduce vreun autovehicul”.

În virtutea art. 49 lit. „p” din Regulamentul Organelor Centrale din Patriarhia

Română, clericul sancţionat de eparhie cu pedeapsa „depunerii din treapta

preoţiei” pentru săvârşirea unui accident mortal cu autovehicul „nu din culpă”,

va putea cere la Sf. Sinod, cu avizul favorabil al Chiriarhului, iertarea pedepsei,

după o vreme de 3-4 ani de sinceră şi reală pocăinţă pentru fapta săvârşită,

producând dovezi de reluare şi integrare în lucrarea preoţească (cazuri de

jurisprudenţă = Temei nr. 12.905/1982; nr. 1447 şi 5843/1984 etc.). Examinarea

acestor cazuri se va face cu toată atenţia pe plan local, Chiriarhul locului

folosind dreptul său de a lega şi dezlega în virtutea plenitudinii puterii sale

harice ca ierarh şi a prevederilor canonice referitoare la eparhii – reducerea lor

şi iertarea (can.35 ap.; 5,12 I ec.; 2 II ec.; 8 III ec.; 8,9 IV ec.; 102 VI ec.;9 Ant.; 2,

5, 7 Ancira; 84, 85 Sf. Vasile cel Mare).

Hot. Nr. 3268/1995: Reactualizarea instanţelor de judecată pentru monahi în

fiecare eparhie, prevăzute în Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale

şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor (din 1950).

Hot. Nr. 6604/1996: Aprobă suspendarea valabilităţii „Regulamentului pentru

organizarea vieţii monahale” din 1959. Punerea în vigoare a Regulamentului

aprobat de Sfântul Sinod la 25 febr. 1950, cu amendamentele propuse de

Arhiepiscopia Bucureştilor. Instituirea unei comisii care să prelucreze şi să

sintetizeze propunerile Centrelor eparhiale, în vederea elaborării unui material

unitar.

Hot. Nr. 2855/1997: Se aprobă proiectul „Regulamentului pentru organizarea

vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor”, în

varianta aprobată de Sfântul Sinod în anul 1950 şi în varianta Comisiei prezidate

de Prea Sfinţitul Episcop Epifanie al Buzăului, pe două coloane, şi să fie pus la

dispoziţia ierarhilor pentru eventualele amendamente, sugestii şi propuneri ce

vor fi transmise Cancelariei Sfântului Sinod în vederea sintetizării şi supunerii lor

spre examinare şi hotărârea Sfântului Sinod.

Hot. Nr. 3505/1998: Ia act despre modificările propuse prevederilor statutare şi

regulamentare referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare

şi de judecată a Bisericii. Aprobă funcţionarea Sinodului Mitropolitan ca instanţă

de recurs pentru pedeapsa „depunerii din treapta preoţiei”. Sfântul Sinod se

menţine, în continuare, ca instanţă de recurs pentru pedeapsa maximă a

„caterisirii”, aplicată preoţilor şi diaconilor, cu precizarea că , în caz de admitere

a recursului se va continua judecarea în fond a cauzei tot de către Sfântul Sinod,

prin analogie cu procedura folosită la Sinodul Mitropolitan. Activitatea

Consistoriului Central Bisericesc, ca instanţă de recurs, încetează pe data

prezentei hotărâri, iar cauzele aflate pe rol, în curs de judecare se vor continua

şi stinge potrivit vechilor prevederi procedurale, prin activitatea actualului

complet de judecată. Noile cereri şi dosare de recurs, împotriva hotărârilor de

„depunere din treapta preoţiei” sau „caterisire” se vor adresa şi depune la

Sinodul Mitropolitan şi respectiv Sfântul Sinod, în termen de 15 zile de la

primirea sentinţei de către cel în cauză. Aprobă modificările unor articole din

Statut, pe baza cărora vor funcţiona Sinodul Mitropolitan, ca instanţă de recurs

pentru preoţii şi diaconii depuşi din treapta preoţiei (art. 37, lit. „a”; art. 113 al.

3 şi 4 – nou introduse; art.145, 150, 151 şi 187); După aprobarea modificării lor

de către Sfântul Sinod, respectivele articole vor fi supuse şi aprobării Adunării

Naţionale Bisericeşti în şedinţa de lucru din 16 iulie 1998.

Toate modificările aprobate de Sfântul Sinod şi de Adunarea Naţională

Bisericească privind articolele din Statut, precum şi modificările aduse de

Sfântul Sinod, articolele din Regulamentul Organelor Centrale Bisericeşti şi din

Regulamentul de procedură bisericească vor fi comunicate tuturor eparhiilor

pentru punerea în aplicare de către instanţele disciplinare şi de procedură

bisericească, pe data aprobării lor.

L

LEGEA CULTELOR

Hot. Nr. 8050/1994: Se ia act despre amendamentele propuse de Centrele

eparhiale la Legea Cultelor şi transmiterea lor la Senat, Camera Deputaţilor şi

Secretariatul de Stat pentru Culte.

Hot. Sin. Per. Nr. 2198/1995: Aprobă amendamentele propuse de Comisia

sinodală prin Hotărârea nr. 8050/1994 la Proiectul Legii Cultelor (Ed. 28 nov.

1993) – la art. 14, 15, 17, 22 pct. 1, 39, 40, 45, 47, 61, 67, 69, 70 şi 76, cu

excepţia amendamentelor pentru modificarea art. 22 pct. 2 şi art. 77.

Transmiterea lor prin Secretariatul de Stat pentru Culte la formele superioare de

Stat.

Hot. Nr. 1090 şi 3069/1997: Aprobă stadiul curent privind proiectul Legii Cultelor

şi solicită Centrelor eparhiale sugestii şi propuneri faţă de acest proiect, în

completarea celor transmise anterior, ţinând seama de evoluţia atmosferei

politice, sociale şi a relaţiilor, care s-au statornicit între cultele din ţara noastră.

Se precizează, pe calea aceasta : Biserica Ortodoxă Română să fie denumită

Biserică majoritară şi naţională; în acord cu Legea Învăţământului să se specifice

că Biserica Ortodoxă Română nu este de acord cu şcolile confesionale; Biserica

Ortodoxă Română este de acord să se menţină emiterea Decretului prezidenţial

pentru conducătorii cultelor şi funcţionarea lor; în proiectul de lege să se

introducă : un articol care să prevadă că statutele Cultelor religioase au valoare

de lege, cu prerogativele care rezultă din acestea, astfel că, nerespectarea şi

încălcarea lor să poată intra sub incidenţa legilor de stat şi pedepsite ca

infracţiuni, abateri sau delicte după caz; un articol nou care să prevadă că

folosirea, fără drept de slujitor al unui cult, a uniformei respective sau a

veşmintelor de cult, se consideră infracţiune şi se pedepseşte ca atare.

Hot. Nr.2440/1998: Aprobă amendamentele Comisiei sinodale aduse proiectului

Legii Cultelor : art.1, 14, 15, 20 alin.2, 22 pct.1,2, 25, 29, 37, 40, 44, 45, 47, 48,

49, 56, 57, 58 alin.2, 62, 67 alin.3, 68 alin.2, 69 pct. „c” şi 77 – care s-au

transmis spre luare la cunoştinţă Secretariatul de Stat pentru Culte potrivit celor

stabilite în consfătuirea din 27 mai 1998.

Hot. Nr. 3787/1999: Ia act că în noua sa formă proiectul Legii privind regimul

general al cultelor religioase cuprinde amendamentele formulate de Biserica

Ortodoxă Română prin hotărârea sinodală nr. 2440/27.05.1998 şi punctele de

vedere cuprinse în scrisoarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST nr. 2926

din 14.06.1999. Aprobă să se intervină la Parlamentul României cu solicitarea de

a se scoate art. 38 din proiectul Legii Cultelor religioase privitor la obligativitatea

clerului de a păstra secretul spovedaniei, întrucât această problemă este

reglementată prin Sfintele Canoane şi Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române. Este

de acord să se solicite preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului

prezenţa reprezentanţilor Bisericii noastre la dezbaterile din consiliile de

specialitate ale celor două Camere cu privire la proiectul Legii pentru regimul

general al cultelor religioase desemnând o delegaţie. Este de acord ca pentru

documentarea cu privire la Statutul Bisericii Ortodoxe Române ca Biserica

Naţională să se pună la dispoziţia acestora lucrarea D-lui Radu Preda intitulată

„Biserica în Stat”. O invitaţie la dezbatere pe marginea proiectului Legii Cultelor

care se va procura de la Editura „Viaţa creştină”. Este de acord ca în perspectiva

aprobării Legii privind regimul general al cultelor religioase să se reia procesul

de revizuire a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe

Române potrivit procedurii stabilite prin hotărârile Sfântului Sinod nr. 6568/1996

şi nr. 5841/1997.

Hot. Nr. 818/2001: La adresa Ministerului Culturii şi Cultelor – Secretariatul de

Stat pentru Culte nr. 1363/2001, se hotărăşte trimiterea Ministerului Culturii şi

Cultelor observaţiile (propuneri de amendamente) la proiectul de Lege privind

regimul general al cultelor religioase.

LEGISLAŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

a. Amendamente la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii

Ortodoxe Române

Hot. Nr. 11937/1982; nr. 1887, 3412/1990: Modificarea art.5 din Statut privind

organizarea Bisericii Ortodoxe Române, ca Patriarhie cu titulatura „Patriarhia

Română” şi componenţa ei cu cele cinci Mitropolii, fiecare cu Arhiepiscopiile şi

Episcopiile sufragane.

Hot. Nr. 10/1990 : Revizuirea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea

Bisericii Ortodoxe Române. Se constituie o comisie specială în acest scop.

Hot. Nr. 3412/1990 : Schimbarea titulaturii Mitropoliei Moldovei şi Sucevei cu

„Mitropolia Moldovei şi Bucovinei”. – vezi şi A.N.B. nr. 3412/1990.

Hot. Nr. 9084/1990 : Eliminarea prevederilor statutare care contravin principiului

autonomiei bisericeşti. Amendamente la Statut: art. 1, 6, 7, 11, 12 13, 14, 23,

28, 29, 49, 69, 70, 103, 104, 131, 132, 134, 158, 166, 167, 191, 192, 205, 206 –

cu reproducerea lor.

Hot. Nr. 6010/1991 : Necesitatea modificării Statutului pentru organizarea şi

funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Trimiterea textului acestui Statut la

centrele eparhiale în vederea formulării de propuneri, observaţii şi sugestii.

Hot. Nr. 376/1992 : Se recomandă ca în art. 5 din proiectul de Statut să se

înlocuiască termenul de „dominaţiuni” în formula „culte recunoscute din

România”, pentru a nu se crea confuzii între cultele recunoscute şi secte.

Hot. Nr. 4711/1996 : Reactualizează hotărârile Sfântul Sinod nr. 27 şi 6010/1991

privind modificarea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii

Ortodoxe Române. Să continue lucrarea comisiei speciale.

Hot. Nr. 6568/1996 : Fiecare eparhie va proceda la analizarea şi formularea de

amendamente la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe

Române cu propuneri care vor fi înaintate Sinodului Mitropolitan. Procesele

verbale ale acestora vor fi prelucrate, sintetizate şi organizate la Cancelaria

Sfântul Sinod de către Comisia specială aprobată prin hot. Sfântului Sinod nr.

6010/1991. Aprobă, în principiu, organizarea unei şedinţe de lucru a Sfântului

Sinod , special destinată examinării propunerilor de amendare a Statutului.

Hot. Nr. 6719/1996 : Aprobă ca vicarii administrativi, consilierii administrativi

bisericeşti de la centrele eparhiale şi a protopopilor să fie numiţi sau

reconfirmaţi de către Chiriarh pe o perioadă de patru ani într-o şedinţă de lucru

a Consistoriului eparhial, ţinându-se seama de media generală la licenţa în

teologie (8,50); vechimea în preoţie de cel puţin 5 ani; absenţa abaterilor

canonice şi o activitate liturgică, administrativă, pastorală şi misionară

deosebită. În cazul protopopilor, când consideră necesar, Chiriarhul consultă

preoţii şi cântăreţii bisericeşti din protopopiatul respectiv pentru a identifica pe

cei mai meritorii dintre preoţi. Urmează ca Adunarea Naţională Bisericească să

procedeze la modificările art. 72, 104, 105 din Statut şi a articolelor din

Regulamentele organelor deliberative.

Hot. Nr. 733/1997 : Se aprobă hotărârea Adunării Eparhiale pentru schimbarea

titulaturii Episcopiei Argeşului în „Episcopia Argeşului şi Muscelului”, urmând să

fie supusă Adunării Naţionale Bisericeşti spre examinare şi aprobare, potrivit art.

7, alin. 3 din Statut.

Hot. nr. 5481/1997 : Ia act despre informarea privind necesitatea definitivării

Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

Sinoadele Mitropolitane ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Olteniei şi

Banatului au formulat punctul de vedere referitor la amendarea Statutului şi

recomandarea sinoadelor Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei şi Ardealului în

urgentarea răspunsului către Cancelaria Sfântului Sinod, prevăzut de Hotărârea

Sfântului Sinod nr. 6588/1997. Comisia de specialişti va proceda la revederea

textului pentru prezentarea în cel mai scurt timp posibil, a unui proiect de

Statut, care să fie supus dezbaterii Sfântului Sinod. Se va studia posibilitatea şi

oportunitatea publicării actualului Statut cu toate amendamentele în revista

„B.O.R.”, ca supliment, într-un număr suficient de exemplare spre a fi distribuit

unităţilor bisericeşti şi de învăţământ teologic din cuprinsul Patriarhiei Române.

Se va apela la profesorii de teologie şi specialişti să întocmească unele studii în

scopul realizării principiilor ce trebuie să stea la baza viitorului Statut care să

reflecte preocupările actuale pastorale, misionare şi de asistenţă religioasă ale

Bisericii ce nu au fost suficient subliniate în vechiul Statut.

Hot. nr. 3024/1998 : Ia act şi este de acord cu propunerea de ridicare a Eparhiei

Alba Iulia la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura „Arhiepiscopia Alba-Iuliei” şi

modificarea corespunzătoare a art.5 din Statut cu supunerea spre examinare şi

aprobare Adunării Naţionale Bisericeşti la proxima şedinţă.

Hot. nr. 3504/1998 : Se aprobă ridicarea P.S. Episcop Andrei de Alba Iulia la

rangul de Arhiepiscop şi locul în dipticele Bisericii Ortodoxe Române, urmând

modificările art. 5, paragraf III din Statut.

Hot. A.N.B. nr. 3048/1998 : Ia act despre hotărârile Sfântului Sinod 3024 şi

3504/1998 şi aprobă modificarea art. 5, paragraf III din Statut.

Hot. A.N.B. nr. 2994/1999 : Aprobă Hotărârea Sfântului Sinod din 16.06.1999

privind afilierea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria sub raportul orânduirii

canonice şi administrative la Mitropolia Banatului şi modificarea

corespunzătoare a art. 5, paragraf V din Statut.

Hot. A.N.B. nr. 5805/1999 : Ia act despre Hotărârea Sfântului Sinod din 23

februarie 2000 şi aprobă, cu aplicare imediată, modificarea prevederilor art. 129

şi 130 din Statut (cu text vechi şi modificat). Astfel :

- Art. 129 Patriarhul se alege dintre mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în

funcţie. Mitropoliţii, arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii-vicari şi arhiereii

vicari se aleg dintre doctorii sau licenţiaţii în teologie, episcopi sau episcopi-

vicari, arhierei-vicari, arhimandriţi sau preoţi văduvi prin deces, care sunt

cetăţeni români, îndeplinesc condiţiile canonice şi sunt pregătiţi pentru această

treaptă. Pentru alegerea ierarhilor eparhioţi se propun doi sau trei candidaţi,

astfel: pentru Patriarh propunerile se fac de către Sfântul Sinod; pentru

mitropoliţi de către Patriarh în înţelegere cu Sfântul Sinod; pentru arhiepiscop şi

episcop de către Mitropolitul locului în înţelegere cu Sfântul Sinod. Numele

candidaţilor însoţite de către un curriculum vitae, le sunt comunicate

confidenţial membrilor Colegiului Electoral Bisericesc odată cu convocarea

pentru alegerea respectivă, candidaţii nu pot participa la consultaţiile din

pauzele care preced alegerii.

- Art. 130 : Se anulează alin. 2. Din colegiu fac parte, ca membrii de drept, câte

un decan şi câte un director clerici, de la instituţiile de învăţământ teologic din

fiecare mitropolie, desemnaţi de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani,

dintre care să nu lipsească decanul şi directorul reprezentând eparhia vacantă.

Art. 130 alin. 6 : Fiecare alegător este înscris, o singură dată, în lista membrilor

votanţi, potrivit calităţii pe care o are în Colegiul Electoral Bisericesc şi votează o

singură dată înscriind pe buletinul de vot numele aceluia dintre candidaţi

propuşi, pe care îl socoteşte vrednic de a fi ales.

Art. 130 alin. 13 ( nou ) : La încheierea lucrărilor Colegiilor, buletinele de vot se

distrug prin ardere, în prezenţa membrilor Biroului Colegiului. În acord cu

prevederile art. 129 din Statut, amendat şi modificat în prezenta şedinţă

sinodală, propunerea celor 2 sau 3 candidaţi desemnaţi pentru alegere se va

face într-o şedinţă sinodală prealabilă Colegiului Electoral Bisericesc.

Hot. nr. 601/2000 : Aprobă înfiinţarea Episcopiei Giurgiului, cu reşedinţa în

Municipiul Giurgiu, fiind sufragană Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, prin

desprinderea Judeţului Giurgiu din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, care

rămâne ca întindere teritorială cu Municipiul Bucureşti, Jud. Ilfov şi Jud. Prahova.

Se va modifica corespunzător art. 5 din Statut, prin adăugarea pct.9 la paragraf

I.

Hot. nr. 1047/2000 : Aprobă înfiinţarea celui de-al treilea post de Episcop-vicar

la Administraţia Patriarhală, precum şi modificarea şi completarea art. 31, 32,

101 şi 103 din Statut, referitoare la Episcopi-vicari patriarhali, Episcopi-vicari la

Arhiepiscopie şi Episcopi-vicari la Episcopie.

Hot. nr. 5074/2000 : La propunerea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului, se

recomandă ca pe viitor Chiriarhii, care potrivit cerinţelor locale, vor voi a

propune candidaţi pentru ocuparea posturilor de episcopi-vicari şi de arhierei-

vicari, să se îngrijească a pregăti din vreme persoane corespunzătoare care, prin

lucrarea misionară şi pastorală desfăşurată, prin studii teologice, prin activitate

publicistică în domeniul Teologiei, prin ţinută morală ireproşabilă, prin aptitudini

administrative şi gospodăreşti de notorietate, fac dovada că întrunesc condiţiile

canonice şi statutare bisericeşti şi se bucură de preţuirea Chiriarhului, spre a fi

recomandată de a obţine aprobarea Sfântului Sinod , de a fi luaţi în evidenţă

drept candidaţi la arhierie. Este de acord ca, în cazul în care, propunerea

Chiriarhului este acceptată de Sfântul Sinod, prin vot secret, pentru o persoană

de până la doi ani, candidaţii să desfăşoare activităţi în posturi de răspundere în

cuprinsul eparhiei, în ascultarea Chiriarhului, care i-a recomandat. De

asemenea, candidaţii pot fi invitaţi să participe la lucrările Sinodului

Mitropolitan, ale Sfântului Sinod şi ale Comisiilor sale de lucru, elaborând şi

prezentând la solicitarea acestora, referate pe problemele date în studiu. Dacă,

la capătul celor doi ani, Chiriarhul locului îşi menţine opţiunea, iar Sfântul Sinod,

potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti, o validează prin vot

secret, candidaţii pot fi ridicaţi la treapta de arhiereu, devenind membrii ai

Sfântului Sinod. Dacă în decursul celor doi ani, se produce o schimbare în

conducerea eparhiei, noul Chiriarh are dreptul, bine motivat, de a menţine sau

nu opţiunea predecesorului său.

Hot. nr. 879/2001 : În baza referatului Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu

stadiul definitivării textului Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii

Ortodoxe Române se hotărăşte : îndatorează Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei

Munteniei şi Dobrogei şi Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a se

întruni, cât mai curând posibil, pentru examinarea, propunerilor şi sugestiilor

eparhiilor sufragane privind revizuirea Statutului şi să înainteze Cancelariei

Sfântului Sinod propunerile finale ale fiecărei Mitropolii, folosind textul Statutului

trimis anterior fiecărei eparhii.

b. Amendamente la Regulamentele Bisericii Ortodoxe Române

Hot. nr. 10/1990: Revizuirea regulamentelor bisericeşti. Se constituie o comisie

specială în acest scop.

Hot. nr. 9084/1990 : Eliminarea prevederilor regulamentare care contravin

principiului autonomiei bisericeşti. Amendamente la art. 1, 3, 4, 8, 9, 10, 11, 35,

54, 59, 65, 72, 120, 135, 156 şi 287 din R.O.C. Şi art 129 al. 2 din R.O.D., cu

reproducerea lor.

Hot. nr. 5064/2000 : Ia act despre solicitarea ca în cazul propunerii de candidaţi

pentru alegerea în scaunele chiriarhale vacante ca şi în cazul alegerilor de

episcopi-vicari şi arhierei-vicari votul şi să exprime în mod secret.

Hot. nr. 6201/2000 : Aprobă ca Hotărârea Sfântului Sinod nr. 5074/2000 să fie

amendată astfel: Pe viitor, Chiriarhul care, potrivit cerinţelor locale, va voi a

propune un candidat pentru ocuparea postului de Episcop-Vicar sau de Arhiereu-

Vicar, să se îngrijească a pregăti din vreme persoana corespunzătoare care

întruneşte condiţiile canonice şi statutare bisericeşti spre a fi recomandat să

obţină aprobarea Sfântului Sinod pentru a fi luat în evidenţă drept candidat la

arhierie. În cazul în care propunerea Chiriarhului respectiv este acceptată, prin

aclamaţie de Sfântul Sinod, candidatul poate desfăşura, pe o perioadă de doi

ani, activităţi în posturi de răspundere, în cuprinsul eparhiei, sub ascultarea

Chiriarhului care l-a recomandat. De asemenea, candidatul poate participa, cu

recomandarea Chiriarhului, lucrările Sinodul Mitropolitan şi ale Sfântului Sinod

atât în plen cât şi în comisii – elaborând şi prezentând, la solicitarea acestora,

referate pe probleme date în studiu. Dacă, la capătul celor doi ani, Chiriarhul

locului îşi menţine opţiunea, iar Sfântul Sinod o validează prin vot secret,

candidatul poate fi ridicat la treapta arhieriei devenind membru al Sfântului

Sinod. Dacă, în decursul celor doi ani, se produce o schimbare în conducerea

eparhiei, noul Chiriarh are dreptul de a menţine sau nu opţiunea predecesorului

său. De la această procedură este exceptat candidatul care, prin slujire

preoţească şi duhovnicească, prin studii şi activitate didactică sau publicistică în

domeniul Teologiei, prin aptitudini administrative şi gospodăreşti evidente, se

bucură de notorietate menită să-i confere de la bun început sufragiile Sfântului

Sinod. Alegerea acestuia se face tot prin vot secret.

Hot. nr. 602/2001 : Aprobă modificarea titulaturii Episcopiei Oradea în Episcopia

Ortodoxă Română a Oradiei, Bihorului şi Sălajului. În acord cu prevederile art. 7,

al. 2 din Statutul de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române,

prezenta hotărâre va fi supusă Adunării Naţionale Bisericeşti pentru aprobare şi

modificarea art. 5, cap. III, pct. 18 din Statut.

M

MIŞCAREA ECUMENICĂ

(contacte şi întâlniri la nivel înalt bisericesc)

1. Pe plan local (în ţară)

Hot. nr. 7774/1991 : Se ia act despre întrunirea ecumenică „A doua Masă

Rotundă” a Bisericilor din România (Iaşi, 21-22 iulie 1991).

Hot. nr.466/1992 : Ia act despre vizita echipei ecumenice de la Consiliul Mondial

al Bisericilor referitoare la problema uniatismului (26 februarie – 4 martie 1992).

Hot. nr. 114/1993 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe

Române (27.01.1993), la întâlnirea ecumenică de la Institutul teologic

protestant unic de grad universitar din Cluj-Napoca pentru definitivarea

organizării primei Conferinţe ecumenice a Bisericilor şi Cultelor din România.

Hot. nr. 2687/1997 : Ia act despre punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe

Române asupra Mişcării ecumenice, în general, şi a Consiliului Mondial al

Bisericilor, în special.

2. Pe plan mondial

Hot. nr. 7064/1992 : Ia act despre întrunirea Comitetului Consultativ pentru

pregătirea Conferinţei Mondiale a Comisiei „Credinţă şi Constituţie” (Boston –

S.U.A., 6-8 ian. 1992).


Române la cea de a II-a Adunare ecumenică europeană (Gaz. Austria, 23-29

iunie 1997).


Române la cea de a XI-a Adunare Generală a Conferinţei Bisericii Europene (Gaz.

Austria, 30 iun. – 4 iul. 1997).

Hot. nr. 3577/1997 : Ia act de participarea la Adunarea Generală a Comisiei

Ecumenice Europene pentru Biserică şi Societate (Anvers-Belgia, 13-16 sept.

1997).

Hot. nr. 5448/1997 : Ia act despre participarea delegaţiilor Bisericii Ortodoxe

Române la şedinţele Comitetului executiv şi, respectiv, Comitetului Central al

Consiliului Mondial al Bisericilor (Geneva-Elveţia, 7-11, 11-19 sept. 1997).

Hot. nr. 7010/1997 : Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Alexei II, Patriarhul

Moscovei şi a toată Rusia, referitor la necesitatea unei discuţii panortodoxe

asupra participării viitoare a Bisericii Ortodoxe la activitatea Consiliului Mondial

al Bisericilor şi la Mişcarea Ecumenică, în general. Să se comunice Patriarhiei

Ecumenice şi Patriarhiei Moscovei acordul de principiu al Patriarhiei Române faţă

de convocarea, cu respectarea principiilor canonice şi a practicii ortodoxe, a

unei întruniri panortodoxe asupra participării viitoare a Bisericii Ortodoxe la

activitatea Consiliului Mondial al Bisericilor şi Mişcarea Ecumenică, în general. Să

se reitereze poziţia Bisericii noastre, exprimată şi de documentul „Consideraţii,

reflecţii şi recomandări ale Bisericii Ortodoxe Române privind Mişcarea

Ecumenică şi, în special, Consiliul Mondial al Bisericilor.”

MONAHISM

(Viaţa monahală)

Hot. Nr. 7143/1990 : Ia act despre propunerile centrelor eparhiale de înfiinţare

sau reînfiinţare a unor mânăstiri. Abrogarea Decretului de stat nr. 410/1959.

Hot. Nr. 1392(1892)/1991 : Ia act despre stabilirea monahilor români la Muntele

Athos.

Hot. Nr. 4325/1993 : Măsuri împotriva fenomenului de cerşetorie al călugărilor,

în numele construirii de biserici sau aşezăminte bisericeşti : interzicerea

colectării de bani, materiale sau alimente de către călugării vagabonzi sau alte

persoane. Nu se vor putea face colecte fără aprobarea Chiriarhului locului. Cei în

cauză vor fi legitimaţi de către preot, protopop sau alte organe oficiale, cu luare

de măsuri, în consecinţă. Să se introducă legitimaţii pentru preoţi şi călugări.

Pentru personalul monahal vor fi obligatorii biletele de voie uniformizate.

Hot. Nr. 144/1995 : Se reamintesc şi se susţin, în continuare, condiţiile canonice

şi practica tradiţională monahală a Bisericii noastre strămoşeşti la intrarea în

viaţa monahală, în special pentru tineretul adolescent. La alcătuirea noului

regulament pentru viaţa mânăstirească se va preciza că în cazul monahilor e

nevoie de acordul părinţilor.

Hot. Nr. 5173/1997 : Să se analizeze propunerile eparhiale referitoare la

Regulamentul pentru organizare vieţii monahale şi funcţionarea administrativă

şi disciplinară a mânăstirilor în vederea stabilirii unei variante finale de către

Comisia sinodală desemnată. Până atunci se va aplica la hotărârea eparhiilor

varianta Comisiei speciale, în proiect, urmând a se exclude din aceasta

asocierea cazului Mânăstirii Vladimireşti cu cazul grupării de la Pucioasa.

Hot. Nr. 796/1998 : Se va redacta textul definitiv al „Regulamentului pentru

organizarea vieţii monahale…” cu introducerea a 28 amendamente eparhiale şi

se va înainta la Cancelaria Sfântului Sinod pentru aprobarea finală exprimată de

Sfântul Sinod. Este de acord cu alte eventuale sugestii şi propuneri pentru

perfectarea „Regulamentului …” care să fie în atenţie la o viitoare revizuire a lui.

Hot. Nr. 2764/1998 : Aprobă înaintarea textului definitiv al „Regulamentului …”

la toate eparhiile pentru punerea în aplicare. Se va publica în revista „Biserica

Ortodoxă Română” şi în extras pentru uzul mânăstirilor, al studenţilor teologi şi

al elevilor seminarişti.

Hot. Nr. 6242/1998 : Aprobă ca propunerile pentru modificarea prevederilor

statutare şi regulamentare bisericeşti, privitoare la organizarea şi funcţionarea

instanţelor disciplinare pentru monahi, să fie studiate în profunzime de către

Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină, pentru şedinţa proximă a

Sfântului Sinod.

Hot. Nr. 2478/1999 : Ia act de adresa Secretariatului de Stat pentru Culte (nr.

3753/1999) privind satisfacerea serviciului militar de către personalul monahal.

Se recomandă intervenţia la forurile competente pentru abrogarea Decretului

nr. 410/1959 referitor la viaţa monahală, întrucât acesta contravine Cultelor şi

prevederilor constituţionale despre libertatea religioasă. De asemenea, să se

intervină la forurile competente pentru completarea art. 6 din Legea nr. 46 din 5

nov. 1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărarea ţării cu propunerea de a

fi exceptate de la satisfacerea serviciului militar :

a. personalul monahal din mânăstiri şi schituri care a depus voturile monahale şi

este tuns în monahism, fiind asimilat cu clerul de mir şi clerul monahal care este

hirotonit;

b. personalul monahal închinoviat în mânăstiri, schituri, etc (novici şi fraţi), aflaţi

până la vârsta încorporării şi care nu sunt încă tunşi în monahism şi nu au depus

voturile monahale;

c. numele celor care ies din viaţa monahală şi părăsesc mânăstirile şi schiturile

până la împlinirea vârstei de 35 de ani şi care nu au satisfăcut serviciul militar

să fie comunicate Centrului teritorial militar de care aparţine.

Hot. Nr. 5084/2000 : Este de acord să se studieze propunerile pentru

modificarea prevederilor art. 76 din Statut şi a celor corespunzătoare din

Regulamentul Organelor Centrale şi din Regulamentul pentru organizarea vieţii

monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mânăstirilor, astfel ca

pe viitor, înfiinţarea şi desfiinţarea mânăstirilor, schimbarea destinaţiei acestora

şi ridicarea schiturilor la rang de mânăstiri să se aprobe de către sinoadele

mitropolitane, la propunerea motivată a eparhiilor sufragane.

Hot. Nr. 5547/2000 : Ia act de propunerile eparhiale privind problema înfiinţării

şi desfiinţării mânăstirilor, a schimbării destinaţiei acestora şi a ridicării

schiturilor la rang de mânăstiri, rămânând valabilă hotărârea Sfântului Sinod în

cauză (nr. 5084/2000), cu aplicabilitate imediată, urmând ca modificările

corespunzătoare ale prevederilor din Statut şi regulamentele bisericeşti să se

facă la o şedinţă proximă sinodală.

Hot. Nr. 999/2001 : Ia act despre solicitarea I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al

Clujului privind punerea în aplicare a hotărârii sinodale anterioare în legătură cu

obligativitatea introducerii de legitimaţii tip pentru personalul monahal, în

scopul limitării apariţiei călugărilor cerşetori şi falşilor călugări şi se hotărăşte :

Menţine Hotărârea Sfântului Sinod nr.4325/1993 privind obligativitatea

introducerii de legitimaţii tip pentru personalul monahal valabile în cuprinsul

tuturor eparhiilor din Patriarhia Română. Se recomandă întocmirea de către o

comisie sinodală ca în cel mai scurt timp posibil modelul de legitimaţie pe care îl

folosesc în cuprinsul eparhiilor respective, urmând ca pe baza acestora să se

elibereze o legitimaţie tip pentru personalul monahal valabilă în întreaga

Patriarhie Română. Aprobă ca legitimaţia tip ce se va elabora să fie transmisă,

pentru informare şi cele de urmare, organelor de ordine publică ale

administraţiei de stat centrale şi locale cu rugămintea de a sprijini Biserica

pentru limitarea apariţiei călugărilor cerşetori şi falşilor călugări. Aprobă ca

legitimaţiile tip ce se vor introduce pentru personalul monahal să rămână în

păstrarea stareţilor (egumenilor) să fie eliberate vieţuitorilor din mânăstiri şi

schituri, numai în condiţiile prevederilor art. 123 şi 145 di Regulamentul pentru

organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a

mânăstirilor şi să fie restituite stareţului (egumenului) la întoarcerea din învoire.

MONOPOLUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Hot. Nr. 7943/1991: Intervenţia Patriarhiei Române către Guvernul României

pentru adoptarea unei legi de către Adunarea Constituantă privind dreptul de

monopol al Bisericii Ortodoxe Române asupra producerii şi distribuirii obiectelor

şi cărţilor de cult, precum şi a publicaţiilor bisericeşti cu conţinut teologic.

Hot. Nr. 7402/1992: Recomandări pentru luarea de măsuri în aplicarea Legii nr.

103/1992 referitoare la dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea

şi valorificarea obiectelor de cult.

Hot. Nr. 2505/2001: În acord cu hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc

nr.2505/2001, ia act de iniţiativa Ministerul Culturii şi Cultelor (542/2001),

privind necesitatea elaborării unui Regulament de aplicare a Legii nr. 103/1992,

cu consultarea nemijlocită a cultelor religioase şi este de acord cu persoanele

nominalizate de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST ca delegaţi ai

Patriarhiei Române să participe la discuţiile şi lucrările care vor avea loc cu

prilejul acestei consultări, precum şi la discuţiile cu reprezentanţii Patronajului

bijutierilor din România. La această consultare vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai

Ministerului Finanţelor, ai Ministerului de Interne şi ai altor instituţii abilitate.

Să se aibă în vedere la înscrierea în Regulament, ce se va elabora, următoarele:

Lista nominală a obiectelor de cult, a cărţii şi publicaţiilor religioase care intră

sub incidenţa Legii nr.103/1992 şi precizarea cultelor religioase care au dreptul

să le producă, pe categorii; Reglementarea importului şi valorificării obiectelor

care intră sub incidenţa aceleiaşi legi, inclusiv a celor din metale preţioase şi

semipreţioase; Norme precise şi clare, în legătură cu dreptul cultelor de a

elibera eventuale autorizaţii pentru unele categorii de produse necesare cultului

respectiv, care fac elementul Legii nr.103/1992, şi numai de către conducerea

cultului şi nu de unităţi de cult în subordine; Informarea reciprocă între culte şi

autorităţile de stat competente, în cazul eliberării de autorizaţii precizând

obiectul, cantitatea etc., pentru necesitatea exclusivă a cultului respectiv;

Stanţare sau marcarea obiectelor care se produc cu sigla cultului respectiv, care

se va comunica organelor de stat abilitate, pentru a se înlesni controlul; Dreptul

de control din partea cultului producător, al Ministerului Finanţelor (Garda

Financiară, Direcţia Vămilor), Ministerul de Interne (Poliţia Economică); Fiecare

cult va indica unităţile producătoare de obiecte care cad sub incidenţa Legii

103/1992 (ateliere, tipografii, mânăstiri, etc.) şi categoria de obiecte produse.

Din solidaritate intereparhială, începând cu acest an, calendarul bisericesc pe

2002, să fie tipărit numai în tipografii bisericeşti şi numai în ultimul trimestru al

anului 2001. Pe calendar se va imprima sigla cu stema eparhiei cu indicarea

tipografiei şi preţul de vânzare care va fi unitar pe întreaga Patriarhie (15.000 lei

exemplarul). Difuzarea Calendarului va începe cu luna Decembrie şi se va face

numai în biserici şi magazinele bisericeşti.

Nici o eparhie sau unitate bisericească nu va elibera autorizaţii pentru

producerea de obiecte care cad sub incidenţa Legii 103/1992.

Cărţile de cult şi teologice se vor imprima numai de către Editura Institutului

Biblic şi de Editurile Centrelor eparhiale. Pentru eventualele tipărituri bisericeşti

parohiale şi mânăstireşti se va cere aprobarea centrului eparhial de care depind.

MONUMENTELE ISTORICE BISERICEŞTI

Hot. nr. 6501/1997 : Se aprobă ca cele 10 puncte de vedere acceptate de

Sfântul Sinod în şedinţa de lucru din 30 sept. – 10 oct.1997 să fie comunicate

Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi Direcţiei Monumentelor Istorice cu

precizarea că acestea constituie punctul de vedere oficial al Bisericii Ortodoxe

Române, de care trebuie să se ţină seama la „Legea Monumentelor Istorice”. Pe

plan local, fiecare eparhie, cu colaborarea specialiştilor din zonă să studieze

proiectul „Legii Monumentelor Istorice” şi să propună sugestii şi observaţii pe

baza cărora se va proceda la formularea unui punct de vedere unitar al Bisericii

Ortodoxe Române privind amendarea proiectului „Legii Monumentelor Istorice”.

Hot. nr. 934/1998 : Se ia act despre acordarea sumei de 130.049.000 lei de

către Ministerul Culturii în anul 1997 pentru lucrările de reparaţii-restaurări la

monumentele istorice bisericeşti. Să se aducă la cunoştinţă din nou Ministerului

Culturii punctul de vedere al Sfântului Sinod în legătură cu preocuparea Bisericii

Ortodoxe Române privind monumentele istorice bisericeşti de artă şi arhitectură

religioasă, aşa cum au fost ele reiterate în şedinţa de lucru din 10-11 dec. 1997.

Să se solicite Ministerului ca pe viitor, fondurile alocate pentru restaurarea şi

consolidarea monumentelor istorice bisericeşti să se acorde direct Bisericii, prin

unităţile sale sau să fie administrate în comun cu Centrele eparhiale de care

aparţin aceste monumente. Centrele eparhiale să găsească în cooperare cu

autorităţile administrative publice locale, soluţiile pentru administrarea în comun

a sumelor destinate restaurării monumentelor istorice bisericeşti de importanţă

zonală-locală. Să se intervină la Ministerul Culturii pentru a accepta ca echipa de

lucrători şi specialişti de la Centrele eparhiale să fie folosiţi în lucrările pe care le

au în domeniul monumentelor istorice bisericeşti.

Hot. nr. 2356/1999 : Acordul ca întâlnirea solicitată de Ministerul Culturii cu

membrii Sfântului Sinod pe tema monumentelor istorice bisericeşti să fie

amânată pentru proxima şedinţă sinodală şi pregătită corespunzător.

MUZEUL PATRIARHIEI ROMÂNE

Hot. nr. 1976/1990 : Înfiinţarea şi organizarea Muzeului Patriarhiei Române.

N

NAVETISM

Hot. nr. 1725 şi 4336/1987 : Centrele eparhiale să examineze, în concret, fiecare

caz de navetism pentru a fi prezentat Sfântului Sinod sub toate aspectele, cu

toate urmările pe care le creează şi propunerea de soluţionare, ţinând seama că

s-a recomandat construirea de locuinţe parohiale în fiecare parohie.

O

OCROTIREA FAMILIEI

Hot. Nr. 3187/1994 : Măsuri şi recomandări privind acţiunile de sprijinire de

către Biserica Ortodoxă Română „a iniţiativei O.N.U. de apărare, reafirmare şi

promovare mai puternică a valorilor familiei în societatea românească” (cu

prilejul sărbătoririi „Anului Internaţional al Familiei” –1994).

Hot. Nr. 952/1997 : Continuarea lucrării Patriarhiei Române de colaborare la

toate nivelele de reprezentare cu organizaţia naţională U.N.I.C.E.F. pentru

sprijinirea copiilor nevoiaşi şi orfani şi a familiilor aflate în dificultate – pe linia

slujirii aproapelui propovăduirii mesajului autentic creştin.

Hot. Nr. 2271/1998 : Măsuri de intensificare a lucrării de implicare a Bisericii

Ortodoxe Române în programul naţional de protecţie a copilului prin sectorul

administrativ patriarhal „Biserica şi Societatea”; convocarea unei întruniri

speciale a conducătorilor eparhiali de asistenţă socială pentru a analiza şi

modalităţile concrete de implicare a Bisericii în program; dezvoltarea întregii

problematici privind protecţia copilului în cadrul conferinţelor protopopeşti.

ORGANELE CENTRALE DELIBERATIVE ŞI EXECUTIVE

ALE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Hot. Nr. 2565/1998 : Prin Hotărârea sinodală nr.7531/1997 s-a luat act de

stabilirea de către Consiliul Naţional Bisericesc, în 18.12.1997, a calendarului

alegerilor pentru organele deliberative şi executive din protoieriile şi eparhiile

din Patriarhia Română pentru perioada 1998-2002, respectându-se prevederile

statutare şi regulamentare bisericeşti specifice. Lasă la latitudinea Prea

Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST fixarea datei constituirii Adunării Naţionale

Bisericeşti în funcţie de Agenda Patriarhiei Române din iulie-august 1998.

Hot. Nr. 7531/1997 : Ia act privind calendarul alegerilor organelor deliberative şi

executive la parohiile şi eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române în perioada

1998-2002, respectându-se întru totul prevederile statutare şi regulamentare

bisericeşti specifice.

ORGANIZAŢII ALE MEDICILOR CREŞTINI

Hot. Nr. 3223/2001: Ia act, cu aprobare, despre înfiinţare Organizaţiei „Medicii

iubirii creştine” din Caransebeş, la iniţiativa P.S.Episcop Laurenţiu. Recomandă

şi celorlalte Centre eparhiale din ţară înfiinţarea unor astfel de organizaţii ale

medicilor creştini.

P

PATRIMONIUL BISERICESC ROMÂNESC

Hot. Nr. 4062/1993: Ia act despre situaţia patrimoniului bisericesc din cuprinsul

Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (conf. Scrisorii nr. 2934/1993).

Hot. Nr. 4390/1996: Se reaminteşte că în şedinţa Sfântului Sinod din 27 mai

1992 s-a examinat şi aprobat o serie de amendamente la proiectul Legii

Patrimoniului Cultural Naţional, pe care cu adresa nr. 4277/2 iulie 1992 l-a

transmis Direcţiei Monumentelor Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. Aprobă să se

pună la dispoziţia ierarhilor observaţiile făcute proiectului de lege, urmând ca

centrele eprahiale să comunice observaţiile şi propunerile făcute la Cancelaria

Sfântului Sinod.

Hot. Nr. 3839/1997: Se vor menţine punctele de vedere şi opiniile exprimate de

Sfântul Sinod şi I. P. S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, în legătură cu

Proiectul Legii Patrimoniului Cultural Naţional (august 1997), comunicându-se

Ministerului Culturii pentru a fi luate în considerare la elaborarea viitoarei Legi a

Patrimoniului Cultural Naţional. Se exprimă regretul în legătură cu răspunsul

Ministerului Culturii faţă de punctele de vedere exprimate de Patriarhia Română

în scrisoarea nr. 3162/1997, dorinţa ca viitorul proiect al Legii Patrimoniului

Cultural Naţional să fie trimis şi Patriarhiei Române pentru expunerea punctului

său de vedere. Centrele eparhiale se vor îngriji să reactualizeze lista

monumentelor istorice din jurisdicţia lor cu semnalarea lucrărilor de restaurare

de care au nevoie, informând atât Cancelaria Sfântului Sinod, precum şi pe I. P.

S. Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei spre a cunoaşte situaţia, ca membru

al Comisiei Monumentelor Istorice.

Hot. Nr. 6245/1998: Intervenţie la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul

Culturii şi Secretariatul de Stat pentru Culte pentru înfiinţarea unei Comisii

Naţionale de Atestare şi Evaluare a absolvenţilor facultăţilor de teologie –

specialitatea Teologie Patrimoniu şi Teologie Pictură Bisericească, din care să

facă parte reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii,

Patriarhiei Române şi Secretariatului de Stat pentru Culte în vederea eliberării

unui certificat de calificare practică necesar angajării; constituirea unor comisii

separate pentru domeniile : a. conservare şi restaurare carte, document; b.

conservare şi restaurare icoană, lemn, policrom, obiecte din lemn; c. conservare

şi restaurare obiecte din piele şi pergament; d. conservare şi restaurare obiecte

din metal; e. conservare şi restaurare textile.

Hot. Nr. ………../2000: Aprobă Protocolul de colaborare pentru prevenirea şi

combaterea furturilor de bunuri care fac parte ori sunt succesibile a face parte

din Patrimoniul Cultural Naţional, aflate în deţinerea unităţilor bisericeşti din

Patriarhia Română. Să se aprobe punerea în aplicare a Protocolului în cuprinsul

tuturor eparhiilor, conform etapelor stabilite şi a modalităţilor stipulate în textul

propriu-zis şi a anexelor respective. Să se ia măsurile necesare, de către fiecare

Centru eparhial pentru transmiterea către unităţile bisericeşti (parohii,

mânăstiri, schituri, unităţi muzeale, centre de depozitare a cărţii vechi, a

icoanelor şi a obiectelor de cult) a textului Protocolului şi a anexelor sale.

Constatând că este necesar ca, în vederea difuzării Protocolului şi anexelor

respective, să se procedeze la multiplicarea acestor documente, Comisia

propune ca acest aspect al problemei să fie soluţionat prin expedierea de către

Sectorul Patrimoniul Cultural Naţional Bisericesc, a textului şi a anexelor

Protocolului către Centrele eparhiale, urmând ca acestea să asigure fiecare în

raza lor teritorială multiplicarea şi transmiterea documentelor respective la

toate unităţile bisericeşti. Centrele eparhiale, în colaborare cu Inspectoratele

judeţene de Poliţie, vor lua măsuri adecvate de instruire a personalului

bisericesc, în vederea punerii în aplicare, în mod unitar, a prevederilor

protocolului şi a anexelor sale.

PENSIONAREA PERSONALULUI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Hot. Nr. 4233/1993: Ia act despre Adresa Guvernului României (Nr. 5/2309/23

iunie 1993), privind Proiectul de lege referitoare la reorganizarea sistemului de

asigurări sociale şi pensii pentru personalul Bisericii Ortodoxe Române şi se

decide: Patriarhia Română şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor întocmi şi

transmite către Centrele eparhiale şi Protoierii precizări şi instrucţiuni pentru a

se cunoaşte modul de întocmire a dosarelor de depunere a acestora la organele

competente şi plata contribuţiilor de asigurări sociale; Consiliul Naţional

Bisericesc şi Adunarea Naţională Bisericească vor fi informate asupra

Patrimoniului Casei de Pensii.

PERSONALUL BISERICESC

(Numirea şi transferarea lui în Biserica Ortodoxă Română)

Hot. Nr. 5456/1989: Studierea şi analizarea amănunţită a Proiectului

“Regulamentului pentru numirea, transferarea şi repartizarea preoţilor,

diaconilor şi cântăreţilor la parohii n Biserica Ortodoxă Română”.

Hot. Sinodului Permanent Nr. 12034/1990: Se ia act despre propunerea

Arhiepiscopiei Sibiului de aplicare a prevederilor art. 17 din Regulamentul pentru

numirea şi transferarea clerului, privind examenul de selecţionare pentru preoţii

candidaţi la transferare în Capitala ţării, - să se aplice şi în cazurile de transfer a

clerului în oraşele de reşedinţă eparhială şi în municipii.

PLATA PENTRU CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ

ŞI DE GAZE NATURALE LA UNITĂŢILE BISERICEŞTI

Hot. Nr.10120/1991: Intervenţie la Guvern, ca bisericile parohiale şi centrele

eparhiale să plătească tarifele pentru consumul de energie electrică şi de gaze

naturale la preţ de populaţie şi nu de instituţii, pentru că nu sunt instituţii

bugetare, nici productive, iar sediile eparhiale sunt locuinţe pentru ierarhi şi

pentru personalul deservent precum şi birouri care nu au caracter productiv.

Hot. Nr. 3269/1997: Se va interveni la Guvernul României pentru plătirea

energiei electrice şi termice la nivelul cuantumului plătit de personalul fizic.

Hot. Nr.3227/1991: Precizări referitoare la Hot. Sinodului Permanent Nr.

12034/1990, privind extinderea prevederilor art. 17 din Regulamentul pentru

numirea şi transferarea clerului şi selecţionarea clericilor în oraşele reşedinţe

eparhiale, în municipii şi oraşe mari.

Hot. 3228/1991: Precizări în legătură cu aplicarea unitară pe întreaga Patriarhie

a prevederilor Hotărârii Sfântului Sinod şi ale Sinodului Permanent nr. 135,

1601/1991, privind stabilirea mediei de concurs pentru ocuparea unei parohii şi

modificarea corespunzătoare a art. 12-16 din Regulamentul pentru numirea şi

transferarea clerului.

Hot. Nr.4274/1993: Prelungirea valabilităţii rezultatelor concursurilor pentru

ocuparea posturilor de preot în Capitală şi în oraşele mari – la un an de zile,

indiferent de parohia din oraşul respectiv, pentru care un preot a candidat. Se

poate aproba şi pentru alte oraşe din alte eparhii dacă Chiriarhul locului o

consideră mai eficientă pe plan local, decât prevederile hotărârilor Sfântului

Sinod anterioare (nr. 3227/1991 şi 511/1992).

Hot. Nr. 7320/1997: Se aprobă propunerea ca pentru candidarea la numirea şi

transferarea clerului în Capitală, în municipii şi oraşele mari, să fie acceptaţi

preoţii şi diaconii care au 10 ani vechime minimă în preoţie, cu obligativitatea

cursurilor de definitivare şi promovare şi cu media minimă de 8,00 la studii. Se

reamintesc hotărârile Sfântului Sinod nr. 3227/1991; nr. 511/1992 şi nr.

4274/1993. Aprobă menţinerea în vigoare a hotărârilor anterioare în ceea ce

priveşte selecţionarea preoţilor pentru posturile de preoţi din Capitală, municipii

şi marile oraşe.

POLITICĂ PARTINICĂ MILITANTĂ LA

CLERUL ORTODOX ROMÂN

Hot. Nr. 1 Diverse (la şedinţa din 3 ianuarie 1990) : Recomandarea Sfântului

Sinod către clerul Bisericii Ortodoxe Române să se abţină de la o politică

militantă în cadrul partidelor.

Hot. Nr. 46/25 febr. 2000 : Clericii pot candida numai ca independenţi şi numai

cu aprobarea Chiriarhului pentru un loc în Consiliile locale, atât în mediul urban

cât şi în mediul rural; Clericii care în pofida acestor recomandări vor candida, şi

vor ocupa chiar ca independent, funcţii în Administraţia de Stat (primar, prefect,

etc) sau mandate în Parlament vor fi suspendaţi din activitatea preoţească pe

durata mandatului.

PRELAŢI DE SEAMĂ AI

BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Hot. Nr. 8654/1986: Ia act despre festivităţile prilejuite de întronizarea Prea

Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST (16 noiembrie 1986). Prezenţa delegaţiilor

străine până la nivel de Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, reprezentanţi ai

Bisericilor creştine, ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ai Conferinţei Bisericilor

Europene, etc, care şi-au mărturisit cuvinte de cunoaştere şi de largă preţuire,

din multiplele contacte intercreştine şi interreligioase, la care a luat parte, în

fruntea multor delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. 10381/1986: Ia act, că alegerea Înalt Prea Sfinţitul TEOCTIST,

Mitropolitul Moldovei şi Sucevei în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor,

Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a săvârşit

potrivit prevederilor canonice şi statutare (9 noiembrie 1986).

Hot. Nr.3840/1998: Ia act de modul în care au fost subliniate comemorările

patriarhilor Nicodim Munteanu şi Justinian Marina la Patriarhia Română, în cursul

anului 1991. Se ia act că la comemorarea Patriarhului Miron Cristea (19-20 iulie

1998), la Mânăstirea Topliţa, Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST va

participa, împreună cu alţi membrii ai Sfântului Sinod. Comemorarea

mitropolitului Şaguna se va desfăşura în toamna aceluiaşi an la Sibiu, prin grija

Mitropoliei Ardealului şi la Centrele eparhiale din cadrul acestei Mitropolii.

Referatele, studiile şi cuvântările omagiale se vor publica în revistele centrale

bisericeşti şi cele locale.

Hot. Nr. 5376/2000: Aprobă proiectul planului de măsuri la nivel central şi local

bisericesc prezentat de Cancelaria Sfântului Sinod în legătură cu aniversarea în

anul 2001 a centenarului naşterii patriarhului Justinian Marina (22 febr. 1901):

- Organizarea unei şedinţe festive a Sfântului Sinod cu program special, dedicată

patriarhului Justinian Marina;

- Sărbătorirea centenarului naşterii patriarhului Justinian Marina în cadrul

lucrărilor Organelor Centrale Bisericeşti: Sfântul Sinod, Adunarea Naţională

Bisericească, Consiliul Naţional Bisericesc, care vor avea loc în febr. 2001;

- Sărbătorirea centenarului prin programe culturale şi bisericeşti, în cadrul

Facultăţii de Teologie şi a Seminariilor teologice;

- Sărbătorirea centenarului în cadrul parohiilor şi mânăstirilor, cu oficierea Sfintei

Liturghii, a slujbei de pomenire şi rostirea cuvântului adecvat;

PRESA BISERICEASCĂ

Hot. Sf. Sinod ( în şedinţa din 3 ianuarie 1990) : Recomandări urgente pentru

lucrări sau materiale necesare elaborate şi tipărite nu numai la Patriarhie ci şi la

nivel de eparhii.

Hot. Nr. 2087/1990: Înfiinţarea periodicului “Vestitorul Ortodoxiei Româneşti” cu

fixarea comitetului de redacţie.

Hot. Nr. 9749; 9771/1991: Cunoaşterea adresei Redacţiei revistei “Vestitorul

Ortodoxiei Româneşti”, privind începutul activităţii acesteia şi efectuarea de

abonamente.

Hot. Nr. 992/1995: Intervenţie la forurile în drept pentru aplicarea cu fermitate a

prevederilor Legii 103/1992 – în legătură cu activitatea unor edituri particulare,

patronate de preoţi sau membrii familiilor acestora.

Hot. Nr. 5903/1997: Se aprobă editarea şi difuzarea noii versiuni, comentate a

Psalmilor, întocmite de I. P. S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului.

Hot. Nr. 255/2001: Aprobă ca Sfânta Scriptură, în versiunea revizuită, redactată

şi comentată de I. P. S. Arhiepiscop Bartolomeu al Clujului să fie tipărită în

Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române,

cu denumirea “Ediţie Jubiliară a Sfântului Sinod”. Tipărirea se va executa la

Tipografia Institutului Biblic, în care scop adresează I. P. S. Arhiepiscop

Bartolomeu rugămintea de a supraveghea tipărirea, urmând ca de toate detaliile

tehnice să se îngrijească Editura Institutului Biblic.

PROBLEME DE BIOETICĂ

ÎN ATENŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Hot. Nr. 3149/2001: Ia act de propunerile I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu al

Clujului privind tematica problemelor de Bioetică (Avortul; Anticoncepţionalele

pentru evitarea naşterii de prunci; Eugenia – cine trebuie să se nască şi cine nu;

Eutanasia sau „moartea asistată”; transplantul de organe; „Ingineria –

manipularea – genetică”: implantul de celule embrionare, fecundarea in vitro,

procrearea prin disociere parentală, maternitatea „de împrumut” şi clonarea) –

semnalate pentru a fi luate în studiere de către Comisiile locale, care vor lua

fiinţă la Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, prin grija Chiriarhului locului şi îşi

însuşeşte metodologia propusă pentru desfăşurarea pe etape a lucrărilor

Consiliilor locale.

P.S. Episcop Sofronie al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria este rugat să

ţină legătura cu Consiliile locale ce se vor institui cu Chiriarhii de la Bucureşti,

Iaşi şi Cluj-Napoca precum şi cu Secretariatul Sfântului Sinod în vederea

finalizării lucrărilor.

Să se trimită de către ierarhii care activează peste hotare la Patriarhia Română

eventuale lucrări apărute în străinătate în legătură cu temele de Bioetică în

discuţie şi eventualele poziţii ale unor Biserici de peste hotare, în aceste

probleme.

Rezultatele cercetărilor şi studiilor făcute de Comisiile locale vor fi examinate în

Comisia Naţională Consultativă şi apoi vor fi înaintate Cancelariei Sfântului Sinod

spre a fi comunicate la Sfântul Sinod.

Vezi şi : Avortul (combaterea lui)

R

RECENSĂMÂNT

Hot. Nr. 9404/1991: Ia act de metodologia completării formularului de

recensământ la rubrica nr. 17 “Religia”: În cadrul recensământului hotărât de

Guvernul României nr. 1070/8 oct. 1991, în perioada 7 – 14 ianuarie 1992,

preoţii să fie în măsură să îndrume pe credincioşii creştini ortodocşi asupra

modului în care trebuie să-şi declare apartenenţa religioasă.

RECONSTRUIRI DE BISERICI DEMOLATE

Hot. Sfântului Sinod în şedinţa din 3 ian. 1990: Îndrumări şi instrucţiuni

referitoare la reconstruirea bisericilor ortodoxe demolate în regimul dictatorial

comunist: în acelaşi loc sau pe amplasamente apropiate; îndeosebi în cartierele

urbane noi; în localităţile şi satele lipsite de biserici; în acord cu prescripţiile

legale ale autorităţilor de stat.

Hot. Nr. 11428, 11429, 11472 /1990: Aprobarea normelor actuale pentru

stabilirea amplasamentului, obţinerea terenului şi întocmirea documentaţiilor

necesare pentru construirea lăcaşurilor de cult redate de către Departamentul

pentru urbanism şi amenajarea teritoriului – Comisia pentru avizarea lăcaşurilor

de cult.

Hot. Nr. 1199/1996: Urmare adresei Episcopiei Buzăului (nr. 2422/1996), se

dispune ca Centrele eparhiale să dea curs temeiului Cancelariei Sfântului Sinod (

Nr. 5398/1996), prin care se cere să se identifice locaşurile de cult care, în

trecut au avut destinaţie de capele militare, să se comunice situaţia lor.

Hot. Nr. 3269/1997: Se va interveni la Guvernul României pentru restituirea TVA

-ului plătit odată cu cumpărarea materialelor de construcţie şi la manoperă

pentru construirea bisericilor şi edificiilor bisericeşti.

REDOBÂNDIREA BUNURILOR MOBILE ŞI IMOBILE

ALE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Hot. Nr. 7906/1990: Eliberarea actelor necesare, care se sprijină Centrele

eparhiale, pe plan local, la redobândirea fostelor imobile, ca să fie destinate

reînfiinţării unor instituţii de învăţământ sau altor activităţi bisericeşti.

Hot. Nr. 1695/1991: Înştiinţarea eparhiilor despre promulgarea Legii Fondului

Funciar ( publicată în Monitorul Oficial din 20 februarie 1990), care prin art. 21 şi

93 prevede dreptul de reconstituire sau de constituire a proprietăţii asupra unor

terenuri pentru parohii, mânăstiri şi schituri, ca persoane juridice, iar pentru

cetăţeni în rândul cărora semnează şi salariaţii bisericii, drepturile în care orice

cetăţean poate redobândi sau dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren,

în calitate de persoană fizică.

Hot. Nr. 7281/1991: Intervenţie la Parlamentul României cu un amendament la

Legea Fondului Funciar, privind dreptul de proprietate pentru terenuri agricole

ale parohiilor din oraşele agro- industriale.

Hot. Nr. 12639/1991: Intervenţie la Preşedinţia României în legătură cu

restituirea sesiilor parohiale, a imobilelor proprietatea învăţământului,

instituţiilor filantropice, a unităţilor bisericeşti la diferite niveluri.

Hot. Nr. …………/1998: Ia act de adresa Secretariatului de Stat pentru Culte ( nr.

C/335/12 mai 1998), care solicită situaţia cu ultimele date exacte privind

bunurile bisericeşti ortodoxe, mobile şi imobile, confiscate de regimul comunist

(22 august 1944 – 22 decembrie 1989) în vederea pregătirii retrocedării

acestora; comunicarea centralizării curente la Cancelaria Sfântului Sinod de

către eparhii spre confruntare şi completare pe plan local. Răspunsul eparhiilor

să se transmită Secretariatului de Stat pentru Culte şi Cancelariei Sfântului

Sinod.

Hot. Nr. 4864/1999: Ia act cu aprobare de poziţia Bisericii Ortodoxe Române în

cadrul Comisiei de Învăţământ al Senatului, cu amendamentul că, în condiţiile

actuale, de ajutor reciproc între Stat şi Biserică, Biserica Ortodoxă Română nu

are pretenţii pentru imobilele cu destinaţii de spaţii de învăţământ.

REÎNFIINŢARE DE EPARHII

ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

I. Arhiepiscopia Tomisului

Hot. Nr. 11937 şi 12053/1992: Reînfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului cu

reşedinţa în Municipiul Constanţa, sufragană Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

II. Arhiepiscopia Târgoviştei

Hot. Nr. 1887/1990: Reînfiinţarea Arhiepiscopiei Târgoviştei ca sufragană

Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, cu reşedinţa în Târgovişte.

Hot. Nr. 1958/1994: Ia act, cu aprobare, despre memoriul a 60 de preoţi din

Protoieria Câmpulung Muşcel, Judeţul Argeş cu ieşirea de sub jurisdicţia

canonică a Arhiepiscopiei Târgoviştei şi trecerea în jurisdicţia canonică a

Episcopiei Argeşului.

Hot. Nr. 890/1995: Ia act de recomandarea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei

Târgoviştei privind ridicarea la rangul de Mitropolie pe bază de motivare istorică.

Se amână în vederea unei analize profunde.

III. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Hot. Nr. 3412/1990: Se ia act, cu aprobare, despre înfiinţarea Arhiepiscopiei

Sucevei şi Rădăuţilor, ca sufragană Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cu sediul la

Suceava.

Hot. Nr. 11824/1990: Ia act despre organizarea Arhiepiscopiei Sucevei şi

Rădăuţilor.

IV. Arhiepiscopia Alba-Iulia

Hot. Nr. 713/1998: Aprobă ca solicitarea făcută de un grup de deputaţi din

Adunarea Eparhiei a Episcopiei Alba-Iulia, pentru ridicarea acestei episcopii la

rangul de Arhiepiscopie să fie supusă dezbaterii Sinodului Mitropolitan al

Mitropoliei Ardealului, în conformitate cu Hotărârea Sfântului Sinod nr.

4854/1994. Numai după aceea va fi supusă Sf. Sinod spre examinare şi

hotărâre.

Hot. Nr. 3024/1998: Ia act şi este de acord cu propunerea pentru ridicarea

Episcopiei Alba-Iulia, la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura “Arhiepiscopia Alba-

Iuliei”.

Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 3048/1998: Ia act despre hotărârea

Sfântului Sinod nr. 3024/1998 şi aprobă ridicarea Episcopiei de Alba Iulia la rang

de Arhiepiscopie şi de Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3504/1998 în acelaşi sens.

Hot. Nr. 3504/1998: Se aprobă ridicarea P. S. Episcop Andrei de Alba-Iulia la

rangul de Arhiepiscop şi locul în dipticele Bisericii Ortodoxe Române.

V. Episcopia Argeşului şi Muscelului

Hot. Nr. 12218/1987: Se aprobă trecerea protopopiatului Câmpulung Muscel din

jurisdicţia Arhiepiscopiei Bucureştilor în jurisdicţia Episcopiei Râmnicului şi

Argeşului. Schitul Dragoslavele ca reşedinţa patriarhală rămânând în situaţia de

până acum şi depinzând, în continuare, de Arhiepiscopia Bucureştilor.

Hot. Nr. 1404/1990: Revenirea protopopiatului Câmpulung Muscel, Judeţul Argeş

sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Bucureştilor de care a aparţinut până în 1987.

Hot. Nr. 11937/1992: Reînfiinţarea Episcopiei Argeşului, cu reşedinţa în Curtea

de Argeş, sufragană Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

Hot. Nr. 733/1997: Este de acord cu hotărârea Adunării Eparhiale (adresa Nr.

188/1997) pentru schimbarea titulaturii Eparhiei în Episcopia Argeşului şi

Muşcelului.

VI. Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Hot. Nr. 1225/1990: Reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului, cu reşedinţa în Baia

Mare (iniţial Sighetul Marmaţiei), sufragană Mitropliei Ardealului.

Hot. Nr. 6431/1998: Amână examinarea memoriilor preoţilor şi credincioşilor din

Maramureş (nr. 6701/1996 şi 6431/1998) în care se solicită aprobarea

reînfiinţării Episcopiei Ortodoxei Române a Maramureşului istoric, cu reşedinţa la

Sighetul Marmaţiei.

VII. Episcopia Huşilor

Hot. Nr. 2587/1990: Se amână, la propunerile făcute, reînfiinţarea Episcopiei

Huşilor.

VIII. Episcopia Giurgiului

Hot. Adunării Naţionale Bisericeşti nr. 601/1999: Se aprobă Hotărârea Sfântului

Sinod în legătură cu propunerea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor

(20 ian. 2000) privind înfiinţarea şi organizarea Episcopiei Giurgiului.

RELAŢII INTERBISERICEŞTI

I. Relaţii interortodoxe, la nivel înalt, ale Bisericii Ortodoxe Române

Hot. Nr. 232/1987 : Ia act cu aprobare despre vizita Prea Fericitului Părinte

Patriarh TEOCTIST la Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în fruntea unei

delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. 1305/1987 : Cu prilejul vizitei Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST

în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române în Austria – se semnalează

şi faptul grijei acordate faţă de comunităţile ortodoxe române din Viena şi

Salszburg

Hot. Nr. 6750/1987 : Ia act despre vizita Sanctităţii Sale Dimitrios I Patriarhul

Ecumenic, în fruntea unei delegaţii a Patriarhiei Ecumenice, aducându-se

mulţumiri respectuoase Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST pentru grija

deosebită acordată bunei desfăşurări a acestei vizite, care se înscrie , ca şi cele

anterioare, ca un moment istoric în cronica relaţiilor dintre cele două Biserici

Ortodoxe surori şi contribuie, prin rezultatele sale, la promovarea unităţii şi

cooperării ortodoxe.

Hot. Nr. 3898/1988 : Ia act despre prezenţa Prea Fericitului Părinte Patriarh

TEOCTIST la festivităţile de aniversare a Mileniului încreştinării Rusiei (4-16 iunie

1988). Să se continue şi adâncească legăturile dintre Biserica Ortodoxă Română

şi Biserica Ortodoxă Rusă.

Hot. Nr. 8596/1988 : Ia act, cu aprobare, despre participarea Prea Fericitului

Părinte Patriarh TEOCTIST, în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române,

la festivităţile prilejuite de aniversarea a 900 de ani de la întemeierea Mânăstiri

„Sf. Ioan Evanghelistul” din Patmos (Grecia, 22-29 sept 1998).

Hot. Sin. Perm. Nr. 11601/1988 : Ia act despre informarea făcută despre vizita

Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST la Biserica Ortodoxă Siriană din India.

Hot. Sin. Perm. Nr. 717/1989 : Ia act despre informarea făcută cu privire la vizita

la Patriarhia Română a Prea Fericitului Arhiepiscop Serafim al Atenei şi a toată

Grecia.

Hot. Sin. Perm. Nr. 718/1989 : Ia act, cu aprobare, despre vizita Prea Fericitului

Părinte Patriarh TEOCTIST la Patriarhia Bulgară.

Hot. Nr. 1848/1989 : Ia act, cu aprobare, despre vizita Prea Fericitului Părinte

Patriarh TEOCTIST în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, făcută

Bisericii Ortodoxe Siriene din India şi despre contactele avute cu reprezentanţii

Moscovei.

Hot. Nr. 3194/1992 : Ia act despre măsurile iniţiate de Biserica Ortodoxă Greacă

pentru ajutorarea Bisericilor Ortodoxe surori, comunicate Patriarhiei Române.

Hot. Nr. 3431/1992 : Ia act despre Scrisoarea Sanctităţii Sale Patriarhul

Ecumenic Bartolomeu I în legătură cu viitoarea întrunire a Comitetului Pregătitor

Interortodox pentru Sfântul şi Marele Sinod (15-22 nov. 1992) şi desemnarea

delegaţiei române de participare.

Hot. Nr. 3437/1992 : Telegrama Sanctităţii Sale Maxim, Patriarhul Bulgariei, în

legătură cu situaţia creată în Biserica Ortodoxă Bulgară.

Hot. Nr. 3439/1992 : Telegrama Sanctităţii Sale Alexei al II-lea, Patriarhul

Moscovei şi întregii Rusii privind alegerea noului Mitropolit al Kievului şi întregii

Ucraine.

Hot. Sin. Perm. Nr. 7456/1992 : Ia act despre reînfiinţarea Bisericii Ortodoxe

Autocefală din Albania.

Hot. Nr. 9955/1992 : Ia act despre întrunirea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe

la Constantinopol (15 martie 1992), anterior la Bucureşti (26-27 ianuarie 1992)

şi la Ovmylia - Grecia (27-29 februarie 1992).

Hot. Nr. 2345/1995 : Ia act cu tristeţe despre diferendul dintre Patriarhia

Ecumenică şi Patriarhia Moscovei în legătură cu Diaspora Ortodoxă Ucraineană

şi cu Biserica Ortodoxă din Estonia. Se prezintă poziţia Bisericii Ortodoxe

Române, dreptul unei Biserici existente pe teritoriul unui stat independent de a-

şi dobândi autocefalia, potrivit rânduielilor canonice, cu dorinţa de a fi

împărtăşită în cadrul întâlnirilor căpeteniilor Bisericilor Ortodoxe surori, precum

şi în discuţiile din cadrul Conferinţei pregătitoare ale Sfântului şi Marelui Sinod

panortodox, când se vor aborda temele autocefaliei şi a Diasporei ortodoxe.

Hot. nr. 909/1996 : Ia act despre informarea privind depăşirea rupturii din

Biserica Ortodoxă Bulgară prin repunerea în treaptă a unor ierarhi depuşi ca

urmare a pocăinţei arătate de aceştia faţă de Sfântul Sinod.

Hot. nr. 6345/1996 : Ia act despre invitaţia Sanctităţii Sale Bartolomeu I,

Patriarhul Ecumenic de participare la cel de al II-lea Simpozion „Religie, ştiinţă şi

mediu înconjurător – Marea Neagră în criză”, urmând ca Biserica Ortodoxă

Română să fie reprezentată la susnumitul simpozion de o delegaţie condusă de

Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST.

Hot. nr. 6348/1996 : Ia act cu aprobare despre vizita în Armenia a unei delegaţii

a Bisericii Ortodoxe Române, conduse de Prea Fericitul Părinte Patriarh

TEOCTIST. Discuţii şi aspecte cu privire la acordul încheiat în cadrul dialogului

teologic din Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale. Biserica Ortodoxă

Română să insiste pentru concretizarea acestui acord doctrinar, ca să ajungă la

realizarea comuniunii depline între cele două familii ale Bisericii Ortodoxe.

Hot. nr. 7219/1996 : Ia act despre informarea privind recente canonizări de sfinţi

în cadrul Patriarhiei Ierusalimului.

Hot. nr. 7557/1996 : Ia act despre propunerile Comisiei de Coordonare a

manifestărilor panortodoxe, de asemenea ierarhilor care să reprezinte Patriarhia

Română, în subcomitetele de lucru pentru pregătirea acestor manifestări (cf.

propunerilor Patriarhiei Ecumenice privind sărbătorirea anului 2000).

Hot. nr. 7563/1996 : Ia act despre vizita oficială în România a Prea Fericitului

Părinte Patriarh Ignatie al IV-lea al Antiohiei şi al întregului Orient. Conform

propunerilor Patriarhului Ignatie al IV-lea să se intensifice comunicarea dintre

Bisericile Ortodoxe surori, în vederea unei mai bune coordonări între aceste

Biserici, prin organizarea de întâlniri periodice, în cursul cărora să se facă o

analiză a acestor probleme pentru găsirea unor soluţii. Să se studieze

posibilitatea creării, împreună cu Bisericile Ortodoxe surori, a unor structuri

panortodoxe şi iniţierii unor acţiuni comune prin intermediul cărora să se

exprime, mai eficient; punctul de vedere ortodox în diferite domenii de

activitate. Pe parcursul vizitelor reciproce să se aloce spaţii pentru discutarea

problemelor dintre Biserici, în vederea formulării de propuneri concrete, practice

de realizare a acestor probleme ortodoxe.

Hot. nr. 1350/1997 : Ia act despre informarea în legătură cu lucrările

„Simpozionului II” „Religie, Ştiinţă, Mediul – Marea Neagră în criză” (20-28

septembrie 1997).

Hot. nr. 1892/1997 : Ia act despre invitaţia Sanctităţii Sale Bartolomeu I,

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului de a vizita Patriarhia Română (oct.

1997).

Hot. nr. 5809/1997 : Ia act despre Scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I,

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, prin care anunţă constituirea

„Biroului Bisericilor Ortodoxe pe lângă Comuniunea Europeană”. Să se comunice

Patriarhiei Ecumenice acordul de principiu al Bisericii noastre, despre

funcţionarea acestui Birou. Să se propună ca în activitatea acestui Birou să fie

cooptate toate Bisericile Ortodoxe din Europa, sub forma de exemplu a unei

„Comisii Ortodoxe Europene”, formate din câte un reprezentant al Bisericilor

Ortodoxe din Europa, care s-ar putea întocmi periodic pentru a analiza

problematica legăturii cu structurile europene, urmând ca un Comitet

permanent format prin rotaţie, din reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din

Europa, să aibă responsabilitatea de execuţie a problemelor curente.

Propunerea ca la acest Birou să fie afiliată şi Biserica Ortodoxă Română, ca un

pas concret al apropierii dintre Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Ortodoxe

Orientale.

Hot. nr. 7000/1997 : Ia act despre vizita la Patriarhia Română a Sanctităţii Sale

Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului (11-15 oct. 1997).

Hot. nr. 231/1998 : Ia act despre evenimentele din ultima vreme din cadrul

Bisericii Ortodoxe Bulgare, respectiv deciziile Sfântului Sinod al Bisericii

Ortodoxe Bulgare, exprimându-se nădejdea că ruptura dureroasă ivită în sânul

acesteia va fi depăşită într-un răstimp cât mai scurt.

Hot. nr. 813/1998 : Ia act despre întrunirea subcomitetelor pentru probleme

liturgice şi pastorale din cadrul Comisiei Mixte de dialog teologic din Biserica

Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale (Damasc, Siria, 2-6 februarie 1998).

Este de dorit ca toate Bisericile Ortodoxe locale să recepteze acest lucru, în mod

oficial, pentru găsirea procesului de intrare în comuniune deplină. Comisia

specială a Bisericii Ortodoxe Române să studieze documentele emise pe această

temă de alte Bisericii Ortodoxe locale, în vederea eliminării obstacolelor ce stau

în calea punerii în aplicare a deciziilor luate în cadrul dialogului teologic.

Rezultatele dialogului teologic să fie comunicate facultăţilor şi seminariilor

teologice din Patriarhia Română, preoţilor (în conferinţele preoţeşti) pentru o

cunoaştere mai bună. Teologia Bisericii Ortodoxe Române va publica în revistele

bisericeşti studii şi articole, pentru o atmosferă favorabilă dialogului dintre cele

două familii de Biserici Ortodoxe. În fiecare publicaţie eparhială să fie inserate

elemente din viaţa Bisericilor Ortodoxe Orientale. Să se încredinţeze unor

membri ai Sfântului Sinod (desemnaţi ca persoane şi temele ce vor fi publicate)

în ce priveşte dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe

Orientale. Documentul final redactat la încheierea dialogului teologic dintre cele

două familii de Biserici Ortodoxe să fie comunicat într-o formă similară celei a

Documentului de la Balamand, emis de Comisia Mixtă Internaţională de dialog

teologic ortodox-catolic, în 1993.

Hot. nr. 1957/1998 : Ia act, cu aprobare, despre vizita delegaţiei Bisericii

Ortodoxe Române condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST la

Patriarhia Ecumenică (26-30 septembrie 1998).


Române condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST la Sinodul

panortodox de la Sofia, convocat pentru aplanarea schismei din Biserica

Ortodoxă Bulgară (Sofia, 30 septembrie-10 octombrie 1998).

Hot. nr. 2285/1998 : Ia act, cu aprobare, despre informarea în legătură cu

participarea Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST la funerariile prilejuite de

trecerea la cele veşnice a arhiepiscopului Serafim al Atenei şi a întregii Elade (13

aprilie 1998) şi la ceremonia întronizării noului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe

a Greciei în persoana Prea Fericitului Christodoulos (9 mai 1998).

Hot. nr. 3643/1998 : Ia act şi se desemnează delegaţia de participare la

festivităţile de la Varna (25-29 martie 1998), conform invitaţiei Sanctităţii Sale

Maxim, Patriarhul Bulgariei făcută Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST .

Hot. nr. 4564/1998 : Ia act cu bucurie despre constituirea Sfântului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Autocefale a Albaniei. Să se reitereze poziţia Bisericii

Ortodoxe Române privind necesitatea păstrării şi afirmării identităţii comunităţii

de vlahi din cuprinsul Bisericii Ortodoxe a Albaniei în special în plan bisericesc.

Hot. nr. 22/1999 : Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I,

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului privind unele aspecte din viaţa

Bisericii Ortodoxe a Bulgariei. Se doreşte continuarea acţiunii de reintegrare a

unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Bulgaria, prin iconomie extremă, în Sinodul

Bisericii Ortodoxe Bulgare. Se exprimă disponibilitatea Bisericii noastre de a se

alătura eforturilor Ortodoxiei întregi, ca prin rugăciune şi acţiuni concrete, să se

consolideze rezultatele Sinodului panortodox de la Sofia.

Hot. nr. 894/1999 : Ia act de vizita I.P.S. Arhiepiscop Ioan al Kareliei şi al întregii

Finlande în Biserica Ortodoxă Română (21 iunie-3 iulie 1999).

Hot. nr. 1497/1999 : Ia act despre neajunsurile create prin eliberarea de

certificate de botez necorespunzătoare pentru românii creştini ortodocşi ce se

stabilesc în Cipru. Centrele eparhiale să comunice tuturor preoţilor că sunt

obligaţi ca certificatele de botez să fie emise pe foile tipizate ale eparhiei, având

semnătura preotului paroh şi certificarea eparhiei prin semnătura Ierarhului

locului.

Hot. nr. 2041/1999 : Necunoscând poziţia oficială a Patriarhiei Moscovei în

legătură cu cele hotărâte la Patriarhia Ecumenică referitoare la Biserica

Ortodoxă din Estonia, o decizie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

asupra alegerii (13 martie 1999) a P.S. Episcop Stefanos de Nazianz ca

Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Estoniei să fi luată ulterior, când vor exista

elemente suficiente pentru formularea unui punct de vedere oficial.

Hot. nr. 4265/1999 : Ia act despre vizita în România a Sanctităţii Sale

Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului (26-28 octombrie 1999).

Hot. nr. 4748/1999 : Ia act despre posibilitatea participării membrilor Sfântului

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca pelerini, la manifestările jubiliare de la

Ierusalim şi Bethleem, cu prilejul întâlnirii Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe (7

ianuarie 2000).

Hot. nr. 5256/1999 : Ia act cu bucurie de schimbul de vizite prevăzut a avea loc

în anul 2000 între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Poloniei.

Hot. nr. 5262/1999 : Se va da curs invitaţiei adresate de Patriarhia Ierusalimului

Bisericii Ortodoxe Române de a fi reprezentată la manifestările de la Ierusalim şi

Betleem , la începutul lunii ianuarie 2000.

Hot. nr. 148/2000 : Ia act despre participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe

Române, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, la manifestările

jubiliare din Ţara Sfântă, prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de la Naşterea

Domnului (3-12 ianuarie 2000).

Hot. nr. 379/2000 : Ia act de Întâlnirea de la Constantinopol şi Niceea a

Întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe, la praznicul Naşterii

Domnului 2000, cu regretul că – prin neparticiparea Bisericii Ortodoxe Ruse –

Ortodoxia nu s-a manifestat în unitatea ei, dând lumii un semnal nefavorabil; Se

apreciază ideile cuprinse în paragraful 9 al Mesajului în legătură cu problemele

autocefaliei, identităţii naţionale, jurisdicţiei canonice; Să se intensifice eforturile

pentru ca în vederea întăririi unităţii Ortodoxiei şi a rezolvării diferitelor

divergenţe (canonice sau de altă natură); Să se permanentizeze întâlnirile

panortodoxe la nivel de Întâistătători şi delegaţi şi să finalizeze lucrările Comisiei

Pregătitoare a Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox, în spiritul celor stipulate în

paragraful 14 al Mesajului.

Hot. nr. 937/2000 : Aprobă, în principiu, înfiinţarea unei reprezentanţe a Bisericii

Ortodoxe Române pe lângă structurile europene, delegând un reprezentant

direct şi permanent al Bisericii Ortodoxe Române, acreditat pe lângă Uniunea

Europeană şi Consiliul Europei (Strasburg) în vederea informării Bisericii noastre

în legătură cu hotărârile forurilor în cauză şi respectiv a susţinerii punctelor de

vedere ale Bisericii Ortodoxe Române în cadrul acţiunilor acestor foruri… În

colaborare cu reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe prezenţi la Bruxelles, delegatul

Bisericii Ortodoxe Române va propune o modalitate concretă de colaborare

având la bază Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii noastre nr. 5809/1997 şi

anume: „Bisericile Ortodoxe din Europa să colaboreze sub forma, de exemplu, a

unei Comisii ortodoxe europene formată din câte un reprezentant al fiecărei

Biserici. Această Comisie s-ar putea întruni periodic pentru a analiza

problematica legăturii cu structurile europene, urmând ca un comitet

permanent, format din reprezentanţi ortodocşi permanenţi, la Bruxelles să aibă

responsabilitate de execuţii a problemelor curente. La dezbaterea ortodoxă

asupra problemelor europene să fie cooptată şi Biserica Ortodoxă din Armenia”.

Hot. nr. 942/2000 : Ia act despre vizita Prea Fericitului Hristodoulos, Arhiepiscop

al Atenei şi a toată Elada, în România (20-25 mai 2000). Se recomandă, ca în

colaborare cu instituţiile competente ale Statului român să se alcătuiască o

documentaţie amplă asupra comunităţilor aromâne din Balcani şi, în special, a

celor din Grecia, în vederea acordării, la timpul cuvenit, a unui eventual sprijin

pentru păstrarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi bisericeşti. Se vor

face demersuri pentru ca pe bază de reciprocitate, să se obţină lăcaşuri de cult,

spre folosinţa studenţilor şi a oamenilor de afaceri români la Atena şi Tesalonic.

Hot. nr. ……/2000 : Se ia act, cu aprobare, despre vizita Prea Fericitul Părinte

Patriarh TEOCTIST în Bulgaria, cu prilejul resfinţirii bisericii Sf. Treime a parohiei

Ortodoxe Române din Sofia (17-20 iunie 2000). Să se solicite Patriarhiei Bulgare

acordarea importanţei cuvenite comunităţilor româneşti din Bulgaria în direcţia

păstrării identităţii culturale şi lingvistice a acestora.

Hot. nr. ……/2000 : Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe

Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, la sfinţirea

Catedralei „Hristos Mântuitorul” din Moscova. Să se studieze documentele

Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Misiunea socială a Bisericii Ruse (cu

referire la viziunea asupra politicii Statului asupra societăţii informatizale,

bioticii, etc.). Viziunea Bisericii Ruse asupra unităţii creştine – atunci când vor fi

făcute publice de către Patriarhia Moscovei – şi să fie prezentate Sfântului Sinod

plenar – într-o sesiune ulterioară – alături de aprecierile teologilor şi specialiştilor

asupra lor. Să se reafirme deschiderea Bisericii noastre pentru continuarea

dialogului cu Patriarhia Moscovei, cu speranţa găsirii unei formule reciproce

acceptabile care să conducă la aplanarea diferendului legat de Mitropolia

Basarabiei.

Hot. nr. 1396/2000 : Ia act de vizita Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul

Ecumenic al Constantinopolului în România.

Hot. nr. 1896/2000 : Ia act de vizita făcută în România de către Sanctitatea Sa

Karekin al II-lea, Patriarh Catolicos Suprem al tuturor armenilor, în perioada 18-

20 septembrie 2000, aceasta contribuind la întărirea relaţiilor tradiţionale

existente între Bisericile Ortodoxe şi Bisericile Ortodoxe Orientale.

Hot. nr. 2184/2000 : Ia act de vizita făcută în România de Prea Fericirea Sa

Sava, Mitropolit al Varşoviei şi a toată Polonia.

Hot. nr. 3739/2000 : Ia act de vizita efectuată în Polonia de o delegaţie a

Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST,

exprimând bucuria că această vizită a contribuit la promovarea bunelor relaţii

interortodoxe şi ecumenice.

Hot. nr. 122/2001 : Ia act, cu durere, de trecerea la cele veşnice a Prea

Fericitului Diodor I Patriarhul Ierusalimului. Mesajul de condoleanţe adresat de

Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST – Sfântului Sinod al Patriarhiei

Ierusalimului.

Hot. nr. 5147/2000 : Ia act de Scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul

Ecumenic al Constantinopolului prin care informează despre o caterisire în

Patriarhia Ecumenică.

Hot. nr. 5148/2000 : Ia act de Scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul

Ecumenic al Constantinopolului, prin care informează despre o nouă canonizare

în cuprinsul Patriarhiei Ecumenice – Episcopul Platon al Tallinului.

II. Relaţii intercreştine, la nivel înalt, ale Bisericii Ortodoxe Române

Hot. Nr. 1305/1987 : Ia act despre vizita oficială în Austria, efectuată de o

delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Prea Fericitul Părinte Patriarh

TEOCTIST . Grija deosebită acordată dezvoltării şi adâncirii relaţiilor Bisericii

Ortodoxe Române cu Biserica Romano -Catolică din Austria şi în special cu

fundaţia „Pro Oriente”.

Hot. Nr. 6901/1987 : Ia act despre vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh

TEOCTIST, în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, făcută Bisericii

Luterane din Suedia (26 septembrie - 3 octombrie 1987). Grija deosebită

dezvoltării şi adâncirii relaţiilor Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Luterană

din Suedia. Să se acorde atenţie deosebită şi pe viitor activităţii reprezentanţilor

Bisericii Ortodoxe Române din cadrul diferitelor dialoguri cu Bisericile

Protestante, cu observarea strictă a învăţăturii de credinţă ortodoxă. Deosebita

grijă acordată promovării, în continuare, a relaţiilor Bisericii noastre cu cele trei

organizaţii creştine internaţionale (C.E.B., C.B.E. şi C.C.P.)

Hot. Nr. 1220/1988 : Ia act despre vizita Reverend Dr. Duncan Shaw,

moderatorul Bisericii Reformate din Scoţia, făcută Bisericii Ortodoxe Române la

invitaţia Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST.

Hot. Nr. 1848/1989 : Ia act despre întâlnirea Prea Fericitului Părinte Patriarh

TEOCTIST cu Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea cu prilejul vizitei Prea Fericirii Sale

făcute Bisericii Ortodoxe Siriene, în fruntea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe

Române.

Hot. Nr. 5458/1997 : Ia act de vizita în România a Eminenţei Sale Karl Gustav

Hammar, Arhiepiscopul de Uppsala şi Primat al Bisericii Luterane a Suediei (24 –

28 octombrie 1997).

Hot. Nr. 5811/1997 : Ia act despre scrisoarea Sanctităţii Sale Bartolomeu I,

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, prin care se anunţă întrunirea

delegaţilor ortodocşi în Comisia mixtă internaţională de dialog teologic dintre

Bisericile Ortodoxe şi Biserica Romano-Catolică (Istambul, 4 – 8 decembrie

1997). Biserica Ortodoxă Română este de acord cu această convocare, pentru

care va stabili componenţa delegaţiei.

Hot. Nr. 5811/1997 : Ia act despre participarea la întrunirea comisiei

interortodoxe pentru dialog teologic cu Biserica Romano-Catolică (Istambul 5 – 8

decembrie 1997) şi să se continue în această direcţie de participare, conform

programului deja stabilit.

Hot. Nr. 232/1998 : Ia act despre organizarea în România, în cursul acestui an, a

celei de a VIII-a Întruniri de dialog teologic bilateral dintre Biserica Ortodoxă

Română şi Biserica Evanghelică din Germania. Se aprobă propunerile rezultate

în urma discuţiilor purtate între reprezentanţii Bisericii noastre şi cei ai E.K.D.

privind : locul, data, temele referatelor, etapele premergătoare întrunirii de

dialog. Se aprobă componenţa delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. ……/1999 : Ia act cu vii mulţumiri adresate Prea Fericitului Părinte

Patriarh TEOCTIST, membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi

celorlalţi colaboratori care au contribuit la buna desfăşurare şi reuşita acestei

vizite istorice a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea în România (7 – 9 mai

1999). Să se reitereze necesitatea continuării dialogului Internaţional Ortodox-

Catolic, Biserica Ortodoxă Română reafirmându-şi disponibilitatea de participare

activă la acest dialog.

Să se publice cuvântările rostite de Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST şi de

Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea într-o broşură bilingvă, care să fie trimisă

Bisericilor Ortodoxe surori. Invitaţia primită din partea Bisericii Romano-Catolice

în legătură cu participarea Bisericii Ortodoxe Române la Adunarea specială

pentru Europa a episcopilor catolici (Roma, 1-23 octombrie 1999). Să se ia act

de invitaţia Bisericii Romano-Catolice ca Biserica Ortodoxă Română să

desemneze un delegat frăţesc la Adunarea specială pentru Europa a episcopilor

catolici, urmând ca Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST să decidă asupra

ierarhului care va participa la această întrunire a episcopilor catolici europeni.

Să se ia act de invitaţia adresată de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea Prea

Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, urmând ca Prea Fericirea Sa să decidă

asupra momentului pe care îl consideră oportun pentru efectuarea unei vizite la

Vatican.

Hot. Nr. 4266/1999 : Ia act de propunerea Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea

de a fi organizată o întâlnire pan-creştină în Ţara Sfântă, cu prilejul anului

jubiliar 2000. Se va comunica acordul de principiu al Bisericii noastre pentru

organizarea acestei întruniri, urmând ca, în funcţie de hotărârile Sfintelor

Sinoade ale celorlalte Biserici Ortodoxe surori – să se decidă asupra modalităţii

de concretizare a acestei iniţiative. Se va susţine poziţia Bisericii noastre potrivit

căreia această întrunire ar trebui să reunească pe toţi Întâistătătorii Bisericilor

Ortodoxe.

Hot. Nr. 5256/1999: Ia act de propunerea Universităţii Catolice din Liublin de a

conferi Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST titlul de „Doctor Honoris

Causa” în semn de preţuire a activităţii ecumenice a Prea Fericirii Sale.

Hot. Nr. 144/2000 : Ia act despre vizita făcută la Bucureşti (28-30 ianuarie 2000)

a Eminenţei Sale, Josef Homeyer de Hildesheim, Preşedintele Comisiei

Conferinţelor Episcopale Catolice din Uniunea Europeană.

Hot. Nr. 937/2000 : Aprobă, în principiu, înfiinţarea unei reprezentanţe a Bisericii

Ortodoxe Române pe lângă structurile europene, urmând, ca în funcţie de

posibilităţi, să se delege un reprezentant direct şi permanent al Bisericii

Ortodoxe Române acreditat pe lângă Uniunea Europeană şi Consiliul Europei

(Strasburg), în vederea informării Bisericii noastre în legătură cu hotărârile

forurilor în cauză şi respectiv a susţinerii punctelor de vedere ale Bisericii

Ortodoxe Române în cadrul acţiunilor acestor foruri. Acest delegat să colaboreze

foarte strâns cu reprezentanţii celorlalte Biserici Ortodoxe şi cu cei ai altor

Biserici creştine pe lângă instituţiile europene.

Hot. Nr. 1386/2000 : Ia act de vizita oficială în România a Eminenţei Sale

Cardinal Christoph Schönborn, Arhiepiscopul Vienei – la invitaţia Prea Fericitului

Părinte Patriarh TEOCTIST (5-10 mai 2000). Se vor continua demersurile pe

lângă Arhiepiscopia Romano-Catolică din Viena, astfel, încât prezenţa ortodoxă

română la Viena să fie mai vizibilă şi mai activă, inclusiv prin construirea unui

lăcaş de cult propriu.

III. Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Catolică de rit oriental (greco-

catolică) din ţară.

Hot. Nr. 11/1990: Formularea poziţiei Bisericii Ortodoxe Române faţă de cultele

religioase din România în noul climat de libertate şi renaştere spirituală din ţara

noastră – în special cu Biserica Catolică de rit oriental (Greco-Catolică). În

conformitate cu Decretul F.S.N., din 29 decembrie 1989. Hot. Nr. 7795; nr.

8992/1990 şi nr. 3191/1991: Ia act despre relaţiile de moment cu Biserica fostă

Greco-Catolică.

Hot. Nr. 979/1991: În răspuns la scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe nr.

7/471/1991, privind cedarea unor Biserici către Biserica Catolică Orientală de rit

bizantin, se reiterează poziţia Bisericii Ortodoxe Române în sensul că bisericile

(lăcaşurile de cult) sunt bunuri care aparţin parohiilor şi credincioşilor lor şi

numai aceştia dispun de ele în mod liber.

Hot. Nr. 5348/1991: Ia act despre răspunsurile unor Biserici la Scrisoarea Prea

Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, din 28 iunie 1991, referitoare la ocuparea

locaşurilor de cult prin violenţă de către catolicii de rit bizantin şi la problema

continuării dialogului dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano –

Catolică, în contextul situaţiei create de uniatism.

Hot. Nr. 4013/1992: Ia act despre participarea delegaţiei ortodoxe române la cel

de al 65-lea simpozion ecumenic al Fundaţiei “Pro-Oriente”, cu tema: “Viitoarea

colaborare între greco-catolici şi ortodocşi în România” (Viena – Austria, 9-11

iunie 1992).

Hot. Nr. 275/1994: Ia act despre circulara aşa-zisei “Noua Mişcare Memorandistă

(greco-catolică) către prefecturile şi primăriile din Transilvania”. Se apelează la

Documentul de la Balamand, care este baza relaţiilor propuse atât de Vatican

cât şi de Bisericile Ortodoxe pentru normalizarea relaţiilor dintre Biserica

Ortodoxă şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin (foştii greco-catolici), care

recomandă limpede ca litigiile dintre aceste Biserici să fie rezolvate, prin dialog

şi nu prin apelul la autorităţile civile, ceea ce Biserica Catolică Orientală de rit

bizantin, nu respectă, ci mereu apelează la Guvern, la Parlament, la tribunale.

Hot. Nr. 7539, 7673/1994: Ia act despre iniţiativele legislative de la Senat şi

Camera Deputaţilor, privind situaţia locaşurilor de cult revendicate de Biserica

Catolică Orientală de rit bizantin. Se precizează că trebuie să se ţină seama de

poziţia fiecărei eparhii ortodoxe române faţă de legislaţia respectivă. Se

reafirmă poziţia de deschidere faţă de dialog în cazurile în care comisiile de

dialog locale, vor fi solicitate pentru tratativele dintre părţi privind locaşurile de

cult.

Hot. Nr. 173, 629/1995: În răspuns la Apelul Senatului României privind dialogul

dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică – Orientală de rit bizantin

din România, se precizează că Biserica Ortodoxă Română a fost şi rămâne

deschisă pentru dialog. Sfântul Sinod apreciază şi salută faptul că după cinci ani

de la primele contacte dintre aceste Biserici şi de la repetatele apeluri ale

Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Catolică Orientală de rit bizantin s-a hotărât

să accepte dialogul. Pentru pregătirea atmosferei necesare de dialog sunt

necesare schimbările de atitudine, acte prealabile menite să diminueze şi să

stingă stările de tensiune: renunţarea la acţiunile judecătoreşti deschise de

Biserica fostă Greco-Catolică împotriva unor parohii ortodoxe, la ocuparea prin

abuz a bisericilor, la calomniile din presă, etc. Biserica Ortodoxă Română

socoteşte că actuala legislaţie a ţării (Decretul Lege nr. 126/1990 şi Decretul

Lege nr. 177/1948 – actuala Lege a Cultelor), precum şi rezultatele dialogului

teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică oferă cadrul

dialogului nostru bilateral în România, pentru care Biserica Ortodoxă Română,

încă din anul 1990, şi-a manifestat disponibilitatea înfiinţând comisii locale şi o

comisie centrală, pentru acest dialog pornind de la premize realiste; numărul

credincioşilor, voinţa lor, nevoile pastorale reale, dialogul internaţional.

Hot. Nr. 4754 şi 4840/1995: Ia act despre convorbirile bilaterale ale celor două

Biserici de la Senatul României (22 iunie 1992), cu precizarea că Biserica

Ortodoxă Română rămâne deschisă, în continuare, dialogului, cerându-se

Secretariatului de Stat pentru Culte o situaţie cu numărul preoţilor greco-catolici

şi al parohiilor lor, pentru a avea o bază reală de dialog.

Hot. Nr. 7442/1995: Răspunsul Patriarhiei Române la adresa nr. 344/1995 a

Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor privind propunerea

legislativă pentru completarea şi modificarea Decretului – Lege nr. 126/1990,

referitoare la unele măsuri referitoare la Biserica Unitară cu Roma (Greco-

Catolică).

Hot. Nr. 3156/1996: Ia act despre discuţiile care au avut loc la Palatul Patriarhal

(6 iunie 1996) cu delegaţia Bisericii foste Greco – Catolice. Îşi însuseşte

Hotărârea Sinodului Permanent din 2 iul. 1996 în legătură cu punctele de vedere

exprimate de delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la întrunire. Aprobă

adresarea unei scrisori Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea privind problema

aniversării Uniaţiei în România. Ia act şi adoptă “Documentul de intenţii”,

încheiat în cadrul întâlnirii neoficiale de la Viena (29-30 mai 1996), acceptat de

comun acord de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi ai Bisericii Catolice

Orientale de rit bizantin din România.

Hot. Nr. 849/1997: Ia act, cu regret, că deşi Biserica Ortodoxă Română a făcut

stăruitoare apeluri pentru pregătirea atmosferei de dialog, Biserica Catolică

Orientală de rit bizantin presează, pe diferite căi, pentru a intra în biserici,

activează parohiile ortodoxe în justiţie, continuă denigrările în presă la adresa

Bisericii Ortodoxe Române şi a ierarhilor, precum şi iniţiativele legislative pentru

revendicarea locaşurilor de cult folosindu-se şi conjunctura de după alegeri. Este

de acord cu propunerea Sinodului Mitropolitan din Ardeal şi a membrilor

Sfântului Sinod de a se trece la publicarea în presă a adevărului istoric despre

uniaţie, ca răspuns la atacurile greco-catolice; organizarea unor misiuni în

parohiile expuse prozelitismului sectant şi uniat; publicarea documentului de la

Balamand, cu explicaţiile cuvenite, etc.

Hot. Nr. 2852 şi 3281/1997: Ia act despre proiectul de lege privind utilizarea

unor locaşuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică),

care urmăreşte desfiinţarea articolului din Decretul Lege nr. 126/1990, ce

reglementează situaţia juridică a locaşurilor de cult şi a caselor parohiale,

aparţinând Bisericii Unite cu Roma (greco-catolică) înainte de 1948,

reglementare care se face de către comisii mixte locale, pe calea dialogului,

ţinându-se seama de dorinţa credincioşilor din comunităţile respective. Acest

decret lege a fost considerat constituţional prin Decizia nr.127/1994 a Curţii

Constituţionale, nejustificându-se astfel, un nou proiect de lege. Sfântul Sinod

constatând cu regret şi după apelul Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST la

reconciliere şi unitate din 13-14 februarie 1997, Biserica Catolică Orientală de rit

bizantin continuă şi chiar îşi intensifică metodele de acţionare în judecată a

parohiilor ortodoxe, fie pentru restituirea locaşurilor de cult, fie pentru obţinerea

prin sentinţă judecătorească a dreptului de slujbe alternative. Biserica Ortodoxă

Română îşi menţine propunerea ca o comisie mixtă să rezolve problemele de la

caz la caz. Memoriul Arhiepiscopiei Clujului (nr. 1148/1997) şi memoriul

Protoieriei Beiuş (nr. 201/1997) să fie trimise Ministerului Justiţiei pentru

cercetarea cazurilor semnalate în vederea stabilirii şi restabilirii dreptăţii.

Hot. Nr. 5634/1997: Ia act despre demersurile făcute de Prea Fericitul Părinte

Patriarh TEOCTIST la Senatul României în legătură cu iniţiativa legislativă Boilă –

Turianu denumită “Lege privind utilizarea unor locaşuri de cult de către Biserica

Română Unită cu Roma (greco-catolică); Punctele de vedere exprimate de către

Cancelaria Sfântului Sinod în legătură cu iniţiativa legislativă a Senatorului Ioan

Moisiu intitulată: “ Lege pentru modificarea şi completarea Decretului Lege nr.

126/1990, privind unele măsuri referitoare la Biserica Unită cu Roma (greco-

catolică), aflată spre examinare şi adoptare la Senatul României; Necesitatea ca

demersurile respective să fie reînnoite către forurile legislative respective; Se va

exprima o atitudine categorică şi fermă faţă de modul lipsit de realism local, cu

care forurile legislative tratează problema clerului şi credincioşilor ortodocşi

români din Transilvania; Biserica Ortodoxă Română să fie reprezentată la

ceremonia solemnă în ziua de 19 oct. 1997 închinată comemorării episcopului

Inocenţiu Micu-Klein, când se va prezenta Mesajul omagial al Sfântului Sinod (cu

ocazia aducerii rămăşiţelor sale pământeşti), când în toate bisericile ortodoxe

române din ţară şi de peste hotare, va fi pomenit episcopul Inocenţiu Micu –

Klein, în care scop se va da un comunicat prin organele de presă, radio şi

televiziune.

Hot. Nr. 6200/1997: Aprobă textul scrisorii Sfântului Sinod către Senatul

României care exprimă punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române în

legătură cu „Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Decretului Lege Nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica

Română Unită cu Roma (greco-catolică)”.

Hot. Nr. 6374; 6375 şi 6974/1997: Adoptă textul scrisorii Sfântului Sinod către

Senatul României, care exprimă punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române

în legătură cu “Propunerea legislativă pentru abrogarea Hotărârii Consiliului de

Miniştrii nr. 1719/1948”.

Hot. Nr. 2980/1998: Ia act de răspunsul Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin

la sesizarea Sfântului Sinod nr. 727/19 febr. 1998, în legătură cu instituirea

Comisiei Centrale de Dialog, condiţionând participarea de promovarea în

Parlament a “ Legii Boilă”. Se ia act despre trimiterea propunerii de dialog a

Bisericii Ortodoxe Române la Vatican, solicitându-se un observator al Bisericii

Romane Catolice. Se ia act despre acceptarea de către Vatican a propunerii

făcute de Biserica Ortodoxă Română, situaţie de care a fost informat şi I. P. S.

Mitropolit Lucian Mureşan al Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin din ţară.

Se ia act, de asemenea, despre scrisoarea Patriarhiei Române nr. 1374/17

martie 1998, prin care îşi exprimă mâhnirea faţă de ocuparea abuzivă de către

credincioşii greco-catolici a bisericii ortodoxe “Schimbarea la faţă” din Cluj-

Napoca, precum şi despre răspunsul I. P. S. Mitropolit Mureşan (nr. 626/29 mai

1998), prin care anunţă că întregul episcopat al Bisericii Greco-Catolice face

parte din Comisia de dialog cu Biserica Ortodoxă Română şi insistă din nou

pentru aprobarea “Legii Boilă”. Aprobă trimiterea răspunsului la această

scrisoare, prin care se comunică data şi locul pentru dialog cu precizarea poziţiei

Bisericii Ortodoxe Române, potrivit căreia “Legea Boilă” nu este şi nu poate fi

calea de soluţionare a litigiilor patrimoniale existente între Bisericile noastre

surori. Se precizează că cele două răspunsuri vor fi transmise forurilor

legislative, Preşedinţiei şi Secretariatul de Stat pentru Culte. În ce priveşte

problema eventualei vizite a Papei în România, va figura şi ea pe ordinea de zi a

Comisiei de dialog dintre cele două Biserici surori.

Hot. Nr. 728/1998: Ia act despre continuarea atacurilor Bisericii Catolice

Orientale de rit bizantin în presă faţă de Biserica Ortodoxă Română şi ierarhii ei,

precum şi de acţionarea parohiilor ortodoxe în justiţie. Se aprobă trimiterea unei

scrisori către Parlamentul României şi conducătorul Bisericii foste Greco-Catolice

în legătură cu o nouă încercare de a intra în dialog cu această Biserică, care să

aibă la bază Documentul de la Balamand (Liban, 1-24 iunie 1993), Documentul

final şi Declaraţia despre angajarea ecumenică a episcopilor şi conducătorilor

religioşi ai Bisericii Catolice Orientale din Europa (Niragyhaza, Ungaria, 30 iunie

– 6 iulie 1997), Cuvântarea Papei Ioan Paul al II-lea (9 ian. 1998) şi cuvântarea

Mitropolitului Mureşan, şeful Bisericii Catolice Orientale de rit bizantin.

Hot. 3701/1998: Ia act de stadiul actual al relaţiilor Bisericii Ortodoxe Române

cu Biserica Catolică Orientală de rit bizantin şi aprobă precizările: stabilirea datei

întâlnirii de dialog de către preşedinţii comisiilor celor două Biserici surori, ce va

fi comunicată şi Vaticanului, cu invitaţia de a-şi trimite un observator; Prima

rundă a discuţiilor din cadrul întâlnirii de dialog va avea loc la Bucureşti. Aprobă

comunicatul adoptat de Sfântul Sinod care va fi dat publicităţii: “Sfântul Sinod al

Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa de lucru din 15 iulie 1998, s-a arătat

receptiv la dorinţa Papei Ioan Paul al II-lea, ca o eventuală vizită a Sa în Româna,

să se desfăşoare în spirit ecumenic. Sfântul Sinod consideră că este necesar ca

această vizită să se desfăşoare într-un climat care să permită înscrierea ei în

istorie ca eveniment major cu adevărat frăţesc, ecumenic, de apropiere şi

cooperare între Biserici. Acesta este motivul pentru care problema unei

asemenea vizite nu poate fi separată de calitatea relaţiilor dintre Biserica

Ortodoxă Română şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin, relaţii care

trebuie ameliorate prin dialog pentru o posibilă vizită papală reuşită. În

perspectiva vizitei Papei în România, vor fi iniţiate consultări neoficiale între

reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi ai Vaticanului în toamna acestui an,

Patriarhia Română va propune Vaticanului instituirea unei comisii mixte,

ortodoxe – romano catolice, pentru pregătirea vizitei papale. În urma acestei

consultări şi a propunerii Comisiei mixte pregătitoare se va emite o scrisoare

oficială de invitaţie a Papei Ioan Paul al II-lea de a vizita România.

Hot. Nr. 4400/1998: Se stabileşte Comisia de dialog a Bisericii Ortodoxe

Române, sub preşedinţia I. P. S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei,

agenda cu problemele ce se vor discuta cu Comisia de Dialog a Bisericii Catolice

Orientale de rit bizantin sub Preşedinţia I. P. S. Mitropolit Lucian Mureşan.

Stabilirea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române pentru consultare cu

reprezentanţii Vaticanului, în vederea unei schimbări de idei legate de o

eventuală vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România.

Hot. Nr. 5366/1998: Ia act despre stadiul discuţiilor dintre comisiile de dialog ale

Bisericii Ortodoxe Române şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin; de

asemenea, despre conţinutul Comunicatului dat publicităţii în urma întrunirii

acestora la Bucureşti ( 28 oct. 1998).

Hot. Nr. 568/1999: Ia act despre lucrările celei de a II-a Întâlniri a Comisiilor de

Dialog (Blaj 28 ian. 1999), ce s-au desfăşurat în acelaşi climat de deschidere,

frăţietate şi sinceritate, ca şi prima întâlnire (Bucureşti 28 oct. 1998). Este de

acord cu hotărârile celor două comisii consemnate în comunicatul comun dat

publicităţii şi cu îndemnul adresat clerului şi credincioşilor celor două Biserici la

împăcare şi înţelegere, precum şi cu data următoarei întâlniri (Mânăstirea

Râmeţ – Jud. Alba 10 mai 1999). În legătură cu eventuala vizită a Papei Ioan Paul

al II-lea se consideră că Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST poate adresa

Papei o invitaţie de a vizita România, în baza relaţiilor ecumenice internaţionale

ale Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Romano-Catolică şi în spiritul

ospitalităţii româneşti ţinând seama şi de recenta scrisoare personală adresată

Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST, în care Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul

al II-lea îşi exprimă dorinţa de a vizita România.

Hot. Nr. 595/1999: Se recomandă P. S. Episcop Justinian al Maramureşului şi

Sătmarului de a se respecta şi împlini hotărârile sinodale referitoare la

promovarea dilogului între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică

Orientală de rit bizantin, în cadrul întâlnirii la care va lua parte.

Hot. Nr. …../1999: Ia act despre Comunicatul comisiilor de dialog dintre Biserica

Ortodoxă Română şi Biserica Catolică-Orientală de rit bizantin, formulat la

lucrările ce au avut loc la Mânăstirea Râmeţ, Judeţul Alba (10 iunie 1999).

Revendicările prezentate de partea Bisericii fostă Greco-Catolică vor fi analizate

la nivel de eparhie de către Comisiile locale ale fiecărei eparhii.

Hot. Nr. 5375/1999: Ia act de Comunicatul celor două comisii de dialog şi de

dorinţa comună privind continuarea acestuia. Sfântul Sinod ia act, cu regret, că

în unele localităţi se continuă acţiunile denigratoare şi provocatoare la adresa

Bisericii Ortodoxe Române, despre care se consideră necesar să fie informată şi

Ambasada Română la Vatican şi Nunţiatura Papală la Bucureşti.

Hot. Nr. ……../1999: Ia act despre vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan

Paul al II-lea (7 – 9 mai 1999). Să se exprime speranţa ca atmosfera de frăţietate

între credincioşii ortodocşi şi catolici de ambele rituri, trăită cu ocazia vizitei

Papei în România, va fi continuată şi în cadrul Comisiei mixte de dialog ortodox-

greco-catolic din România, precum şi în viaţa de fiecare zi a comunităţilor

ortodoxe şi catolice de rit oriental din România.

Hot. Nr. ……/1999: Ia act de lucrările Comisiilor de dialog dintre Biserica

Ortodoxă Română şi Biserica Catolică Orientală de rit bizantin (Mânăstirea

Râmeţ, Judeţul Alba 10 mai 1999). Revendicările prezentate de partea greco-

catolică vor fi analizate la nivel de eparhie de către comisiile locale ale fiecărei

eparhii.

S

SALARIZAREA PERSONALULUI BISERICESC

Hot. Nr. 1759; 11102/1990: Reanalizarea problemei rectificării la salarizarea

personalului bisericesc şi obiectivele care s-au ivit la momentul respectiv.

Intervenţia Patriarhiei Române la Preşedinţia României.

Hot. Nr. 3344/1990: Majorarea subvenţiei de la Fondul Central Misionar pentru

salarizarea preoţilor din parohiile cu posibilităţi materiale reduse din eparhie.

Hot. Sinodului Permanent nr. 4829/1991: Să se analizeze de către factorii

economici ai Patriarhiei Române, Legea salarizării promulgată la 8 febr. 1991 şi

în vigoare de la 11 martie 1991 (conf. Art. 11).

Hot. Nr. 5835/1991: Ia act, cu aprobare, despre precizările Consfătuirii

delegaţiilor eparhiale de la Patriarhia Română privind salarizarea personalului

bisericesc prin asimilare cu corpul didactic din învăţământul de stat potrivit

studiilor şi gradelor didactice, la toate nivelurile de învăţământ teologic

(seminarial universitar); personalul clerical de conducere din Administraţia

Patriarhală, ca organ central prin asimilare cu corpul didactic din învăţământul

superior de la stat; personalul pentru activitate de specialitate (administrativ,

secretariat, activităţi – economice etc.) din Administraţia Patriarhală; ca organ

de control, corespunzător fundaţiilor similare din institutele de stat; personalul

clerical de conducere de administraţie, de secretariat, economic, întreţinere,

reparaţii etc., precum şi cel de activitate economică de la centrele eparhiale,

similar cu cel din unităţile de stat cu o majoritate de 35%. Plata salariaţilor

personalului bisericesc se va face în funcţie de posibilităţile financiare ale

fiecărei unitate. În lipsă de fonduri, cu caracter temporar, se va achita salariul

minim prevăzut în statutul de funcţii, iar în mod excepţional, salariul minim pe

ţară, aprobat pentru programul normal de lucru, conf. Legii.

Hot. Nr. 8814 şi 9914/1991: Stadiul demersurilor la organele de stat pentru

salarizarea personalului bisericesc.

Hot. Nr. 1699/1992: Se va constitui o comisie specială pentru stabilirea

modalităţii aplicării Hotărârii Guvernului Român nr. 122/2 martie 1992, privind

unele măsuri legate de salarizarea clerului şi altor categorii de personal al

cultelor.

Hot. Nr. 54/1993: Ia act despre stabilirea salarizării membrilor Sfântului Sinod,

începând cu 1 ian. 1993.

Hot. Nr. 4233/1993: Ia act despre proiectul de lege privind salarizarea clerului şi

a altor categorii de personal al cultelor, prin care cu data de 1 iulie 1993, se

acordă tuturor salariaţilor Bisericii o contribuţie la nivelul salariului minim pe

economie (art. 2, paragraf 3), inclusiv cota de asigurări sociale şi fondul de

şomaj. Se cere pentru salariaţii parohiilor din judeţele Covasna şi Harghita,

contribuţie egală cu salariul integral cuvenit. Să se intervină la Guvern şi la

forurile legitime pentru ca salariaţii Bisericii (în acest cadru nou) să aibă statutul

de funcţionari publici, cu îndatorirea ca, în viitor, Statul să acorde salarizarea

integrală la tot personalul bisericesc. Pentru salarizarea personalului bisericesc

(clerical şi TESA) să rămână în vigoare hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc

şi cea a Sfântului Sinod nr. 1759/1990.

Hot. Nr. 3146/1997: Ia act de sporirea contribuţiilor duble de la Bugetul de Stat

cu 4323 posturi şi a contribuţiilor simple cu 1730 posturi pentru salarizarea

personalului bisericesc, începând cu data de 1 mai 1997; repartizarea posturilor

respective pe seama eparhiilor şi Administraţiei Patriarhale, potrivit propunerilor

făcute de Cancelaria Sfântului Sinod, urmând a beneficia de contribuţiile

respective începând cu data de 1 mai 1997; eparhiile sunt libere să folosească

sau nu posturi cu contribuţie dublă pentru încadrarea de asistenţi sociali când

vor proceda la organizarea asistenţei sociale în eparhie.

Hot. Nr. 3269/1997: Se va interveni la Guvernul Român pentru scutirea de plată

către buget a împrumutului pe salariul integral din fondurile proprii, care sunt

constituite în principal din contribuţia benevolă (donaţie) a credincioşilor.

Hot. Nr. 6031/1997: Să se reia demersurile Patriarhiei Române către Autorităţile

de Stat, cu motivările cuvenite, pentru obţinerea salarizării personalului

bisericesc din fondurile de stat. Despre drepturile salariale ale personalului

bisericesc se va comunica tuturor eparhiilor că acestea au fost stabilite de

Sfântul Sinod prin asimilare cu corpul didactic şi comunicat cu adresa Sfântului

Sinod nr. 5385/1991.

Hot. Nr. 533/1998: Ia act despre propunerea Episcopiei Buzăului (Adresa nr.

4367/1997) de a se lua în studiu problema salarizării personalului bisericesc, în

raport cu salarizarea personalului didactic şi a personalului de cult din instituţiile

bugetare prevăzute în Legea 85/1997. Se aprobă, în acest sens, o comisie de

specialişti de la toate eparhiile, care să studieze sistemul curent de salarizare a

personalului bisericesc şi normele care reglementează sistemul de salarizare, în

raport şi cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, după care

materialul elaborat să fie examinat în plenul Sfântului Sinod.

Hot. Nr. 615 şi 6289/1998: Ia act de solicitarea Arhiepiscopiei de Alba-Iulia

privind examinarea problemei salarizării clerului în lumina prevederilor Legii nr.

154/1998. Se vor continua intervenţiile Patriarhiei Române la Parlamentul

României pentru a se aproba proiectul Legii salarizării clerului de la Bugetul de

Stat. Rămâne în vigoare Hotărârea Sfântului Sinod nr. 6289/1988 prin care s-a

stabilit că prevederile Legii nr. 154/1998, referitor la salarizare, nu au

aplicabilitate în Biserica Ortodoxă Română.

Hot. Nr. 3507/1998: Ia act de proiectul legii amendat de Comisia desemnată de

Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, prevede salarizarea bugetară a clerului

din mediul rural, începând cu 1 sept. 1998 şi a întregului personal clerical,

începând cu 1 ian. 1999; că la Anexa a I-a a legii se prevăd funcţiile din

instituţiile publice cu care se asimilează personalul de conducere, la Anexa II

prin asimilarea cu corpul didactic se prevăd funcţiile clericale; iar la Anexa a III-a

asimilarea personalului de conducere şi a clerului aflat în misiune peste hotare,

cu funcţii diplomatice.

Hot. Nr. 2231/1999: Se desemnează o comisie specială pe toată Patriarhia

Română, care să procedeze la elaborarea de urgenţă a condiţiilor de ocupare a

gradelor profesionale prevăzute în art.3 din Legea salarizării clerului, ţinând

seama de prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, cu prevederile Legii

nr. 154/1998 şi de prevederile H.G. nr. 803/1997 privind stabilirea condiţiilor de

ocupare a gradelor profesionale, de către personalul clerical încadrat în unităţile

bugetare şi care să fie supuse apoi aprobării Prea Fericitului Părinte Patriarh

TEOCTIST.

Hot. Nr. 4115/1999: Se aprobă coborârea limitei de vechime a personalului

clerical debutant de la 5 la 2 ani şi modificarea corespunzătoare a condiţiilor de

ocupare profesională şi a criteriilor de stabilire între limite a salariilor

personalului clerical la gradul definitiv, care vor intra în vigoare, cu data de 1

ianuarie 2000. Este de acord cu aplicarea unui adaos de 0,300 la coeficientul de

multiplicare pentru toate gradele profesionale şi pentru toate posturile clericale

prevăzute în anexa a II-a de la Legea nr. 142/1999, mai puţin la mânăstiri şi

schituri, acest adaos urmând a se plăti din fondurile proprii a unităţilor de cult.

Indemnizaţiile pentru personalul administrativ de conducere prevăzut la Anexa

I/B de la Legea nr. 142/1999, se vor acorda în mod unitar pe întreaga Patriarhie

Română, din fondurile proprii, numai acelora care nu primesc indemnizaţie de la

parohie sau renunţă la aceasta. Este de acord cu menţinerea indemnizaţiilor

pentru preoţii care îndeplinesc oficiul de paroh, mai puţin acelora care

îndeplinesc activităţi în administraţia bisericească, acestea urmând a se acorda

din fondurile proprii ale unităţilor de cult, potrivit propunerilor Comisiei speciale,

comunicate Centrelor eparhiale cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr.

4115/25 august 1999. Este de acord cu aplicarea prevederilor Legii nr.

154/1998, privind încadrarea şi reîncadrarea între limite a celorlalte categorii de

personal din unităţile de cult, altele decât personalul clerical, cu data de 1

noiembrie 1999, responsabilitatea aplicării prevederilor Legii nr. 154/1998,

revenind fiecărui centru eparhial care cunoaşte propriile resurse financiare şi

posibilitatea de a încadra respectivul personal între coeficienţii minim şi maxim.

Aprobă menţinerea, în continuare, a contribuţiilor benevole de cult în favoarea

parohiei, prevăzute la art. 23 lit. g din Statut, acestea urmând a fi destinate

sprijinirii operei filantropice, pentru întreţinerea locaşurilor de cult şi a cimitirelor

parohiale şi pentru sprijinirea salarizării cântăreţilor bisericeşti.

Hot. Nr. 6031/1997: Să se reia demersurile Patriarhiei Române către Autorităţile

de Stat ……… cu motivele cuvenite pentru obţinerea salarizării personalului

bisericesc se va comunica tuturor eparhiilor că acestea au fost stabilite de

Sfântul Sinod prin asimilarea cu corpul didactic şi comunicat cu adresa Sfântului

Sinod nr. 5385/1991;

Hot. Nr. 6001/1999: Ia act despre prevederile Legii 142/1999 privind salarizarea

personalului clerical din afara graniţelor ţării. Numărul de locuri alocat prin lege

nefiind suficient pentru acoperirea nevoilor comunităţilor ortodoxe române din

străinătate, se vor face demersuri la Autoritatea de Stat pentru suplimentarea

numărului personalului clerical, care să beneficieze de prevederile Legii

142/1999, sau se va solicita autorităţilor statului român constituirea unui fond

special la nivelul sumelor alocate celor 52 de posturi, fond care să fie distribuit

conform hotărârilor sinodale nr. 2690/1997 şi nr. 4532/1999, de către Centrele

eparhiale din străinătate şi de către Administraţia Patriarhală.

Hot. Nr. 1001/2000: Se aprobă analiza de recalculare a încadrării la salarizare

din fondurile proprii şi problema indemnizaţiilor personalului de conducere în

Biserica Ortodoxă Română (central patriarhal, eparhial, protopopesc şi parohial).

Hot. Nr.3292/2000: O comisie specială a Patriarhiei Române va analiza şi va

decide asupra beneficiarilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 66/2000 (în completarea

Legii nr. 142/1999) şi modul de distribuire a sumelor virate de la Bugetul de Stat

pentru sprijinul la salarizarea clerului din afara graniţelor ţării.

Hot. Nr. 5078/2000: Să se intervină la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru

a se avea în vedere, ca la repartizarea celor 17.000 contribuţii prevăzute de

Ordonanţa Guvernului nr. 72/2000, să se respecte principiul proporţionalităţii,

numărul de credincioşi, conform recensământului din anul 1992. Centrele

Eparhiale să comunice Cancelariei Sfântului Sinod, până la 25 septembrie 2000,

situaţia posturilor neclericale, care beneficiază în prezent de contribuţie şi a

celor care sunt plătite integral din fonduri proprii, la 30 sept. 2000, urmând ca

după analizarea acestei situaţii să se estimeze numărul de contribuţii care vor

reveni unităţilor de cult din Patriarhia Română. În cazul în care vor rămâne

contribuţii nealocate, să se solicite Secretariatului de Stat pentru Culte ca

acestea să fie redistribuite prioritar unităţilor de cult din zonele defavorizate şi

cu probleme misionare, potrivit solicitărilor ce se vor face de către Centrele

Eparhiale. În legătură cu aplicarea prevederilor Legii nr. 142/1999 este necesar

să se solicite Secretariatului de Stat pentru Culte ca în vederea stabiliri

bugetului pe anul 20001, să fie asigurate fonduri pentru posturile existente,

precum şi fonduri pentru posturile de la parohiile nou înfiinţate sau pentru

candidaţii nou numiţi, potrivit estimărilor rezonabile ce se vor face de către

centrele eparhiale. Aceste estimări se vor comunica la Cancelaria Sfântului

Sinod în vederea unor intervenţii unitare la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Hot. Nr. 788/2001: Pentru unitate şi uniformitate în privinţa salarizării

personalului neclerical, Sfântul Sinod aprobă aplicarea prevederilor Ordonanţei

de Urgenţă nr. 24/2000 în cadrul tuturor unităţilor bisericeşti din fiecare eparhie,

cu încadrarea personalului neclerical între limite minime şi maxime; Să se

intervină la Guvernul României, cu solicitarea de a se aproba asigurarea

contribuţiei la salarizarea personalului neclerical la nivelul salariului minim pe

economie de 1.400.000 lei lunar, aprobat prin hotărârea Guvernului Român din

7 febr. 2001.

Hot. Nr. 2135/2001: Apreciază ca judicioase propunerile făcute în cadrul celor

trei runde de discuţii avute între Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia

Română referitoare la posibilitatea găsirii de soluţii pentru amendarea

prevederilor Legii nr.142/1999 şi care să fie transpuse într-un act normativ al

Guvernului României, cu aplicare începând cu 1 iunie 2001.

Se va interveni la Secretariatul de Stat pentru Culte cu propunerile rezultate din

analizare făcută în şedinţa Sfântului Sinod din 4-5 iulie 2001.

Să se menţină în vigoare hotărârea Sfântului Sinod nr.1001/2000, prin care

pentru diferenţiere la salarizare, în raport de funcţiile de secretar eparhial,

inspector eparhial, protopop şi exarh, la salariul de bază lunar prevăzut pentru

funcţiile de vicar administrativ eparhial şi consiliu eparhial, se adaugă un

procent de 10% din fonduri proprii.

Pentru eliminarea diferenţierii la salarizare de la o eparhie la alta, toate Centrele

eparhiale să fie îndatorate a transmite la Cancelaria Sfântului Sinod, pentru

verificare, un tabel nominal, cu întregul personal clerical din eparhie, încadrat

conform Legii nr.142/1999, cu respectarea rubricilor stabilite şi indicate în scris.

Hot. Nr. 2546/2001: Ia act de publicarea în Monitorul Oficial (nr.289/01.06.2001),

a Legii nr.244/16.05.2000, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului României

nr. 72/2000, privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de

cult cu venituri mici sau fără venituri, aparţinând cultelor religioase, potrivit

căreia pentru cele 17.000 de posturi neclericale înscrise în schemele de funcţii

ale unităţilor cultelor religioase se alocă o contribuţie de 1.400.000 lei lunar,

echivalentă cu salariul minim brut pe ţară, la care se adaugă sumele aferente

pentru plata C.A.S., fond şomaj şi sănătate, prevăzute de lege care se suportă

de la bugetul de stat. Conform înştiinţării Secretariatul de Stat pentru Culte

aplicarea acestei legi se va face cu data de 1 iunie 2001.

În acord cu hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc nr. 2546/2001, aprobă ca

încadrarea personalului neclerical din schemele unităţilor bisericeşti, parohiale şi

mânăstireşti (cântăreţi, îngrijitori, clopotari, paznici), care beneficiază de

contribuţii de la bugetul de stat, să se facă cu data de 1 iunie 2001, şi numai la

nivelul salariului minim pe economie, la care se va adăuga sporul de vechime

aferent, începând astfel aplicarea Ordonanţei nr. 24/2000, privind încadrarea

între limite minime şi maxime, pentru categoriile de personal menţionate în

prezenta hotărâre, urmând ca pentru celelalte categorii de personal neclerical,

prevăzute în nomenclatoarele unităţilor de cult, să se menţină în continuare

aplicarea Hotărârii Sfântului Sinod nr.788/februarie 2001.

Eparhiile sunt îndatorate să trimită Cancelariei Sfântului Sinod pentru verificare,

un tabel cuprinzând încadrarea la salarizare a personalului neclerical pentru a se

putea verifica modul de aplicare a acestei hotărâri, aşa cum s-a cerut pentru

personalul clerical.

Vezi şi: Diaspora

SĂPTĂMÂNA DE LUCRU ÎN

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

Hot. Nr. 2490/1990: Instituirea săptămânii de lucru de cinci zile în Patriarhia

Română, de la 1 aprilie 1990, şi fixarea sărbătorilor bisericeşti în care nu se

lucrează în instituţiile bisericeşti.

SĂRBĂTORIREA A DOUĂ MILENII

DE CREŞTINISM

a. În ţară

Hot. Nr. 4273/1996: Recomandări în legătură cu serbarea a două milenii de

creştinism de către Biserica Ortodoxă Română în anul 2000.

Hot. Nr. 4287/1996: Se ia act despre protocolul de propuneri a P. S. Episcop

Casian al Dunării de Jos, în legătură cu serbarea a două milenii de creştinism de

către Biserica Ortodoxă Română. Se va studia şi completa de către Centrele

eparhiale.

Hot. Nr. 2852/1997: Se fixează o comisie de ierarhi care se va ocupa de

elaborarea programului aniversării a două milenii de viaţă creştină; de

elaborarea unui volum special care, pe baza tematicii pe care o va alcătui, va

reflecta viaţa spirituală în Răsărit, la români, comparativ cu ce a fost în Apus în

această perioadă, urmând ca din tematică să nu lipsească: lucrarea misionară şi

de asistenţă religioasă a Bisericii, lucrarea tineretului şi a asociaţiilor, latinitatea

în viaţa Bisericii şi alte teme. Pe planul local (regiune), eparhiile vor putea

închina un număr special de revistă aniversării celor două milenii de creştinism,

reflectând activitatea Bisericii în zona respectivă în această perioadă.

Hot. Nr. 1201/1998: Se cere Centrelor eparhiale, în special celor restante,

răspunsul la adresele Sfântului Sinod nr. 4287 şi 7374/1997, privind aniversarea

a 2000 de ani de creştinism. Comisia specială desemnată de Sfântul Sinod va

recomanda sarcini concrete ce vor trebui duse la îndeplinire; editarea unui

volum jubiliar, organizarea de manifestări şi comemorări pentru selecţionarea

celor mai bune formaţii corale, care să reprezinte Biserica Ortodoxă Română la

diferite manifestări naţionale şi internaţionale; organizarea unor expoziţii de

icoane pentru selecţionarea celor mai reprezentative în vederea celei jubiliare;

să se intervină la Academia Română şi la Forurile Legiuitoare ale ţării, să

organizeze o sesiune solemnă pentru marcarea celor 2000 de ani de viaţă

creştină.

Hot. Nr. 2815/1999: Se ia act de contractul semnat între Administraţia

Patriarhală şi Firma NAMER LTD, referitor la organizarea de pelerinaje la Locurile

Sfinte, cu prilejul sărbătorilor creştine de anul 2000. Să se informeze necesar şi

exact Centrele eparhiale, asupra organizării acestor pelerinaje la nivel de

parohie.

Hot. Nr. 5272/1999: Se ia act despre principalele acţiuni preconizate pentru anul

jubiliar 2000.

Hot. Nr. 6036/1999: Se aprobă iniţiativa privind realizarea unui fim serial

documentar intitulat “Două milenii de creştinism în România”, recomandându-se

sprijinirea de către Centrele eparhiale a filmărilor ce privesc evenimentele

semnificative în cuprinsul eparhiilor spre a ilustra viaţa religioasă din Biserica

Ortodoxă Română în decursul celor două milenii de creştinism. Costurile pentru

realizarea acestui film jubiliar vor fi suportate din sponsorizări.

b. Peste hotare

Hot. 4840/1997: Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române

la întâlnirea Panortodoxă de la Ierusalim, în vederea pregătirii sărbătoririi a două

mii de ani de la Naşterea Domnului, 20 – 21 mai 1997. Se recomandă

continuarea pregătirii manifestărilor jubiliare atât la nivel local, cât şi pe plan

panortodox şi ecumenic.

Hot. 7002/1997: Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la

întrunirea subcomitetului ………. (Ierusalim 3-4 noiembrie 1997) de la cea de a

doua întâlnire a Comitetului de coordonare pentru manifestările sărbătoreşti din

anul 2000 (29 sept. – 2 oct. 1997). Se recomandă continuarea participării

Bisericii ortodoxe Române la pregătirea acestor manifestări organizate la nivel

panortodox.

Hot. Nr. 7374/1997: Se ia act despre propunerile Patriarhiei Ierusalimului privind

manifestările aniversare dedicate împlinirii a 2000 de ani de creştinism şi

sugestiile privind modul lor de aplicare pe plan interbisericesc. Se transmit

Centrelor eparhiale pentru conformare.

Hot. Nr. 3650/1998: Se ia act despre lucrările celei de a III-a Întruniri a

Comitetului de coordonare şi a subcomitetelor de lucru pentru pregătirea

sărbătoririi a două milenii de la Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos (Tesalonic –

Grecia, 17-21 iunie 1998). Se recomandă Comisiei speciale a Bisericii Ortodoxe

Române, desemnată în acest sens, să analizeze în detaliu procesul verbal al

întrunirii, ca şi proiectul de program al manifestărilor, cu propuneri concrete,

ţinându-se seama de hotărârile precedente ale Sfântului Sinod care recomandau

că manifestările aniversare respective să se facă în duhul smereniei creştine,

specific Ortodoxiei şi în limita resurselor materiale şi umane pe care Biserica

Ortodoxă Română le poate pune la dispoziţie.

SECTARISM ÎN ŢARĂ

1. Secta “Turma Sf. Ilie”

Hot. Nr. 6703/1994: Se aprobă decizia Sinodului Mitropolitan Iaşi din 5 sept.

1994, de condamnare a învăţăturilor eretice şi practicilor greşite ale noului

fenomen sectar, cunoscut sub numele de “Turma Sf. Ilie”. Se face apel către

slujitorii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române să-şi sporească vigilenţa şi

eforturile în păstrarea şi apărarea dreptei credinţe, a vieţii liturgice şi a vieţii

morale ortodoxe.

2. Evanghelizare sectară în ţară

Hot. Nr. 3239/1994: Se aprobă textul de protest al Sinodului Permanent către

Ministerul Învăţământului şi Parlament, privind acţiunile de evanghelizare

desfăşurate în diferite oraşe din ţară de către organizaţia “Proiect internaţional

şcolar”.

SFINŢIREA MARELUI MIR

Hot. Nr. 4021/1988; nr. 342, 1692 şi 3172/1993: Se ia act despre sfinţirea

Marelui Mir la Patriarhia Română (7 august 1988; 15 aprilie 1993).

Hot. Nr. 512/1996: Ia act despre informarea privind necesitatea pregătirii şi

sfinţirii Marelui Mir în anul 1996.

SFÂNTUL ŞI MARELE SINOD PAN ORTODOX

Hot. Nr. ………/1988: Ia act despre vizita în România a delegaţiei Patriarhiei

Ecumenice din Constantinopol (30 aprilie – 2 mai 1988) în vederea pregătirii

celei de a IV-a Conferinţe Panortodoxe Presinodale. Ia act de schimbul de păreri

realizat în cadrul întâlnirii în vederea identificării posibilităţilor de studiere mai

aprofundată a temelor de pe ordinea de zi a acestei conferinţe. Delegaţii

Bisericii Ortodoxe Române vor reexamina – în paralel şi comparativ cu poziţiile

celorlalte Biserici Ortodoxe surori – textele referatelor deja întocmite asupra

celor patru teme (Diaspora Ortodoxă; Autocefalia şi modul ei de proclamare;

Autonomia şi modul ei de proclamare; Dipticele ). Să se înainteze în termen,

textele referatelor întocmite de Patriarhia Română către Secretariatul Comisiei

pentru pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod de la Chambesy – Elveţia. Până la

luarea unei hotărâri de către Sfântul şi Marele Sinod referitor la problema

“Diptice”, Biserica Ortodoxă Română va respecta dipticele stabilit de Patriarhia

Română.

Hot. Nr. 6999/1997: Ia act despre conferinţa I. P. S. Mitropolit Damaskinos al

Elveţiei, la Palatul Patriarhal (10 noiembrie 1997), în legătură cu pregătirea

întrunirii Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox. Se exprimă acordul Bisericii

Ortodoxe Române privind propunerile de program făcute de Înaltul prelat privind

convocarea Comisiei Interortodoxe pregătitoare şi a celei de a IV-a Conferinţă

Panortodoxă Preconciliare în anul 1998. Să se includă în tematica mai largă

privind “contribuţia Bisericilor Ortodoxe locale la realizarea păcii, dreptăţii,

frăţietăţii şi iubirii între popoare, precum şi suprimarea discriminărilor rasiale” şi

a altor probleme de actualitate: prozelitismul, secularizarea, bioetica

(transplantul de organe, fecundarea în vitro, etc). Încheierea dialogului teologic

cu Bisericile Ortodoxe Orientale, să se caute găsirea unei soluţii finale privind

punerea sa în practică. Se va lua în consideraţie evoluţiile din ultimii ani privind

ecumenismul. Să se actualizeze temele “Biserica Ortodoxă şi lumea creştină” şi

“Ortodoxia şi Mişcarea Ecumenică”. Comisia pentru relaţii bisericeşti şi Dialog

Teologic Preconciliar cu Bisericile Ortodoxe surori să analizeze evoluţia de până

acum a procesului de pregătire a convocării Sfântului şi Marelui Sinod

Panortodox, în vederea elaborării unui punct de vedere oficial ce va fi supus

atenţiei şi hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii noastre. Să fie analizată

documentaţia legată de Sfântul şi Marele Sinod Panortodox şi să facă propuneri

pentru etapele viitoare ale procesului de pregătire.

Hot. Nr. 901/1999: Ia act despre lucrările Comisiei Interortodoxe pregătitoare a

Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox (Chambesy, 28 febr. – 6 martie 1999).

SOCIETĂŢILE BIBLICE DIN ROMÂNIA

Hot. Nr. 7311/1990 şi nr. 376/1992: Măsuri şi recomandări privind înfiinţarea

(constituirea) Societăţilor Biblice din România, Biserica Ortodoxă Română fiind

membră fondatoare.

Hot.Nr. 4458/1990: Se ia act despre contacte ale unor delegaţi ai Societăţilor

Biblice Unite cu conducerea Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române (12 –

16 noiembrie 1990).

Hot. Nr. 197/1995: Înfiinţarea Societăţii Biblice Interconfesionale din România,

urmând a fi afiliată la Alianţa Mondială a Societăţilor Biblice Unite (Hot. Nr.

7311/1990) şi constituirea comisiei. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea

acestei Societăţi se trimite tuturor membrilor Sfântului Sinod pentru cunoaştere

şi exprimarea opiniei fiecăruia.

T

TINERETUL ROMÂN

Hot. Nr. 7554/1994: Studierea Protocolului de încheiat între Ministerul

Tineretului şi Sporturilor, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia Română

(Adresa nr. 1798 din 1994), privind colaborarea la o programă de educaţie cu

caracter moral-religios a tineretului.

Hot. 952/1997: Continuarea colaborării Patriarhiei Române, şi în anul 1977, cu

Comitetul Naţional Român U.N.I.C.E.F., în sprijinirea acţiunilor concrete de

ajutorare şi a tineretului, pe linia slujirii aproapelui şi a propovăduirii mesajului

autentic creştin.

Pr. Alexandru Armand Munteanu

Vicarul Administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor

Cuprins

Academia Română

Accesul cultelor la dosarele de securitate

Amendamente (Tipiconal Liturgice)

Asistenţa religioasă în cadrul Bisericii Ortodoxe Române

Asistenţa social caritativă

Asociaţii

Avortul

Biblioteca Sfântului Sinod

Biserica Ortodoxă Stilistă din România

Canonizarea de Sfinţi

Catedrala Eroilor Neamului

Catehizare în Biserică

Cimitirele Bisericii

Cinstirea Sfinţilor

Codul Penal

Colegiile Universitare Pedagogice

Comisia de Pictură Bisericească

Conferinţe preoţeşti şi administrative

Cursuri de îndrumare pastoral-misionară

Data Sfintelor Paşti

Diaspora Bisericii Ortodoxe Române

Evanghelizare contemporană în România

Fenomenul "Noul Ierusalim" de la Pucioasa

Filantropia

Fondul Funciar

Fundaţii

Hirotonirea candidaţilor la Preoţie

Învăţământul teologic şi religios în România

Judecata

Legea Cultelor

Legislaţia Bisericii Ortodoxe Române

Mişcarea Ecumenică

Monahism

Monopolul Bisericii Ortodoxe Române

Monumentele Istorice Bisericeşti

Muzeul Patriarhiei Române

Navetism

Ocrotirea Familiei

Organele centrale deliberative şi executive ale B. O. R.

Organizaţii ale medicilor creştini

Patrimoniu bisericesc românesc

Pensionarea Personalului Bisericii Ortodoxe Române

Personalul bisericesc

Plata pentru consumul energiei electrice şi gazelor naturale

Politică partinică militantă la clerul ortodox român

Prelaţi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române

Presa bisericească

Probleme de bioetică în atenţia Bisericii Ortodoxe Române

Recensământ

Reconstruiri de biserici demolate

Redobândirea bunurilor mobile şi imobile ale B. O. R.

Reînfiinţarea de Eparhii în Biserica Ortodoxă Română

Relaţii interbisericeşti

Salarizarea personalului bisericesc

Săptămâna de lucru în Biserica Ortodoxă Română

Sărbătorirea a două milenii de creştinism

Sectarism în ţară

Sfinţirea Marelui Mir

Sfântul şi Marele Sinod Panortodox

Societăţile Biblice din România

Tineretul Român

~

~

Hotararile Sfantului Sinod

Nr. 410/12 februarie 2004

Hotararea Sfantului Sinod – sedinta de lucru din 10-12 februarie 2004

Cu privire la implicarea clerului in politica, Sfantul Sinod isi innoieste punctele de

vedere si recomandarile din 13-14 februarie 1996 si 23-25 februarie 2000 si, in

lumina acestora, hotaraste:

1. In calitatea sa de cetatean al Patriei si de parinte duhovnicesc al tuturor

enoriasilor sai, indiferent de orientarea lor politica, preotul are libertatea,

binecuvantarea si inda-torirea ca, de pe pozitia si prin mijloacele care-i sunt

specifice, sa participe la viata cetatii, sprijinind activitatile menite sa promoveze

binele obstesc si impotrivindu-se oricaror masuri sau activitati care se dovedesc

a fi in contradictie cu invatatura si mo-rala crestina ortodoxa. Optiunea sa

politica se exprima prin vot.

2. In conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7

Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care

stipuleaza ca printre indeletnicirile incompatibile cu slujirea si demnitatea

clericului se numara si aceea de “a primi asupra sa dregatorii sau indeletniciri

lumesti”, arhiereului, preo-tului, diaconului si monahului ii este interzis sa faca

politica partinica, sa fie membru al unui partid politic, sa participe la campanii

electorale, sa candideze si sa devina membru al parlamentului sau consiliilor

locale, primar, viceprimar sau sa ocupe func-tii in administratia publica centrala

si locala. Cel care va incalca aceste reguli, precum si legamantul depus la

hirotonie, se incadreaza in prevederile art.3, lit. “d” si “e” din Regulamentul de

procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe

Romane, avand de ales intre cariera politica si misiunea preoteasca, pentru

totdeauna, fara drept de revenire in cler. Abaterile de acest fel vor fi judecate in

Consistoriile eparhiale.

3. In acelasi timp, Sfantul Sinod face un calduros apel catre liderii partidelor

politice din Romania sa nu permita recrutarea de membri din randurile clerului si

nici folosirea in scopuri politice a persoanelor, spatiilor, slujbelor si insemnelor

bisericesti. Sfantul Sinod ii asigura ca Biserica – pastrandu-si echidistanta fata

de partide – va continua sa se implice in politica generala a tarii, contribuind –

prin mijloace specifice – la apararea democratiei, a libertatii, a credintei in

Dumnezeu, a independentei si integri-tatii Patriei, respingand orice forma de

totalitarism comunist ateu, precum si orice forma de extremism.

Secretariatul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane

COMUNICAT DE PRESA (Nr. 589/ 12 februarie 2004)

In zilele de 10 si 12 februarie 2004, la Resedinta patriarhala, sub presedintia

Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod

al Bisericii Ortodoxe Romane.

Dintre problemele abordate si hotararile luate mentionam:

Sfantul Sinod interzice membrilor clerului ortodox sa faca politica partinica, sa

fie membri ai vreunui partid politic, sa participe la campanii electorale, sa

candideze si sa devina membri ai Parlamentului sau consiliilor locale, primari,

viceprimari sau sa ocupe functii in administratia publica centrala si locala (textul

integral al hotararii Sfantului Sinod il anexam la comunicatul de presa).

Sfantul Sinod nu incurajeaza principiul si practica adoptiilor internationale,

socotind ca Romania nu este atat de saraca incat sa nu-si poata hrani si creste

copiii. Continuandu-si experienta de pana acum, aceea de adoptie a copiilor in

familii de credinciosi si preoti din Romania, Biserica Ortodoxa Romana

binecuvanteaza si sprijina orice initiativa si fapta de acest fel.

Sfantul Sinod a adresat o scrisoare pastorala catre clerul si credinciosii ortodocsi

in legatura cu colecta organizata in toate bisericile si manastirile in Duminica

Ortodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pasti, 29 februarie 2004) pentru Fondul

Central Misionar, destinat lucrarii misionare, sociale si caritative a Bisericii

Ortodoxe Romane.

S-a stabilit desfasurarea in zilele de 15-16 iunie 2004 a sedintei solemne

comune a Sfantului Sinod si Adunarii Nationale Bisericesti, pentru comemorarea

a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a Binecredinciosului Voievod Stefan

cel Mare si Sfant.

Pe agenda de lucru a Sfantului Sinod s-au mai aflat teme referitoare la slujirea

pastoral-misionara, viata monahala si misiunea sociala a Bisericii, invatamantul

teologic si religios in scolile publice, viata comunitatilor ortodoxe romanesti din

jurul granitelor tarii si Diaspora, relatiile externe bisericesti, participari ale unor

membri ai Sfantului Sinod si ale altor teologi ortodocsi romani la intruniri

internationale ortodoxe si ecumenice, alte probleme curente ale vietii

bisericesti.

BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII

AL PATRIARHIEI ROMANE

COMUNICAT DE PRESA (Nr. 4457/12 noiembrie 2003)

In zilele de 11-12 noiembrie 2003, la Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea

Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Romane.

In deschiderea lucrarilor, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a elogiat

personalitatea Parintelui Dumitru Staniloae, caruia ii sunt dedicate, in aceste

zile, mai multe manifestari omagiale, cu prilejul centenarului nasterii. Astazi, 12

noiembrie, membrii Sfantului Sinod au participat la un moment solemn in cadrul

Congresului International de Teologie consacrat celui mai mare teolog ortodox al

secolului XX.

Un alt eveniment solemn in timpul sesiunii l-a constituit prezenta Prea Fericitului

Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei si intregii Albanii, aflat intr-o vizita frateasca in

Romania, in mijlocul membrilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. In

cuvantul de salut, in numele clerului si credinciosilor ortodocsi romani, Prea

Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a exprimat bucuria de a-l intampina pe

intaistatatorul Bisericii Ortodoxe din Albania, teolog de prestigiu al intregii

Ortodoxii, misionar jertfelnic, dedicat reinvierii unei Biserici desfiintata de jure si

de facto de dictatura comunista.

Multumind lui Dumnezeu pentru ajutorul primit in lucrarea de reinviere a

Bisericii Ortodoxe din Albania, Prea Fericitul Anastasios a subliniat rolul aparte al

Bisericii Ortodoxe Romane pentru unitatea lumii crestine, considerand zilele

prezentei sale in Romania drept „o transfuzie reala de spiritualitate”.

Pe agenda de lucru a Sfantului Sinod s-au aflat teme referitoare la slujirea

pastoral-misionara, viata monahala si misiunea sociala a Bisericii, invatamantul

teologic si religios in scolile publice, diferite aspecte privind comunitatile

ortodoxe romanesti din jurul granitelor tarii si Diaspora, relatiile externe

bisericesti, participari ale unor membri ai Sfantului Sinod si ale altor teologi

ortodocsi romani la intruniri internationale ortodoxe si ecumenice, alte probleme

curente ale vietii bisericesti.

Dintre hotararile luate mentionam:

- adoptarea pentru anul viitor a unui program de manifestari dedicate

comemorarii pe plan bisericesc, in tara si strainatate, a 500 de ani de la trecerea

la cele vesnice a domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare si Sfant (1504-2004);

- adoptarea textului Bibliei, editia jubiliara a Sfantului Sinod, ca text oficial al

Bisericii Ortodoxe Romane, pentru a fi folosit in cartile de cult, manuale si alte

scrieri bisericesti, cu precizarea ca diortositorul isi exprima disponibilitatea de a

primi in continuare sugestii si propuneri menite sa imbunatateasca textul;

- extinderea asistentei religioase pentru persoanele cu deficiente de auz la

nivelul fiecarei eparhii a Patriarhiei Romane.

La solicitarea unui mare numar de parinti si profesori, in urma analizei

programei de educatie pentru sanatate in invatamantul public, Sfantul Sinod a

apreciat aspectele pozitive ale acesteia, dar atrage atentia asupra unor

elemente profund daunatoare educatiei tinerilor, in vadita contradictie cu

morala crestina, si cheama factorii responsabili la reconsiderarea acestora, in

consultare cu reprezentantii Bisericii.

In acelasi timp, Sfantul Sinod isi manifesta ingrijorarea fata de pericolul

legalizarii prostitutiei si reitereaza apelul adresat in acest sens Parlamentului

Romaniei de catre Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist in martie 2002٭, cu

scopul constientizarii gravelor consecinte morale, sociale si medicale ale unui

demers legislativ de acest gen.

Avand in vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit caruia pamantul este

creatia lui Dumnezeu, iar pe de alta parte ca proiectul minier al corporatiei

canadiene Rosia Montana Gold Corporation urmeaza sa desfigureze atat

ecologic, cat si uman zona Rosia Montana si, prin extensie, intreaga regiune a

Muntilor Apuseni, luand in considerare faptul ca proiectul minier Rosia Montana

vizeaza stramutarea bisericilor si a cimitirelor din zona, ceea ce este inadmisibil

din punct de vedere al cultului si traditiilor ortodoxe, Sfantul Sinod al Bisericii

Ortodoxe Romane se pronunta impotriva realizarii proiectului Rosia Montana

Gold Corporation si spera ca aceasta zona sa ramana intacta in sfintenia,

puritatea si frumusetea ei.

BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII

AL PATRIARHIEI ROMANE

COMUNICAT DE PRESA (Nr. 2484/2003) In zilele de 18-19 iunie a.c., la Resedinta

patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, s-au

desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Pe ordinea de zi s-au aflat teme referitoare la slujirea pastoral-misionara, viata

monahala si misiunea sociala a Bisericii, invatamantul teologic si religios in

scolile publice, diferite aspecte privind comunitatile ortodoxe romanesti din jurul

granitelor tarii si Diaspora, relatiile externe bisericesti, participari ale unor

membri ai Sfantului Sinod si ale altor teologi ortodocsi romani la intruniri

internationale ortodoxe si ecumenice, alte probleme curente ale vietii

bisericesti.

Dintre hotararile luate mentionam:

- organizarea unui congres national in luna septembrie cu tema „Mostenirea

teologica a parintelui Dumitru Staniloae si valorificarea ei astazi” in cadrul

manifestarilor dedicate aniversarii a 100 de ani de la nasterea celui mai mare

teolog roman;

- armonizarea planului de invatamant pentru seminariile teologice liceale cu

structura invatamantului obligatoriu de 10 ani;

- includerea scolilor de cantareti bisericesti cu o durata a studiilor de trei ani in

cadrul unitatilor de invatamant de Arte si de Meserii care vor functiona si in

domeniul invatamantului teologic;

- adoptarea unor masuri pentru imbunatatirea calitatii procesului de invatamant

si intarirea disciplinei in scolile teologice;

- extinderea programului umanitar de ajutorare a rromilor, victime ale

holocaustului, desfasurat de un an de zile de catre Biserica Ortodoxa Romana si

Organizatia Internationala pentru Migratiune (OIM) ca urmare a rezultatelor

promitatoare;

- aprobarea unor masuri concrete pentru preintampinarea cazurilor de

indisciplina si a abaterilor de la regulile vietii monahale cu impact negativ

asupra starii generale a monahismului romanesc.

Evaluand stadiul actual al dialogului teologic international ortodoxo - romano-

catolic, Sfantul Sinod reafirma disponibilitatea Bisericii Ortodoxe Romane de a

participa la continuarea acestuia, dar considera necesara realizarea unui

consens intre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica in privinta

implicatiilor ecleziologice ale uniatismului prin care sa se creeze premisele

discutarii, intr-un climat irenic, a temei primatului papal. De asemenea, isi

exprima disponibilitatea de a oferi, atunci cand va fi nevoie, ospitalitate celor

implicati in acest dialog.

COMUNICAT DE PRESA (Nr.1073 / 5 martie 2003) In zilele de 4-5 martie 2003, la

Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist,

s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Dintre problemele abordate si hotararile luate mentionam:

- la propunerea Comisiei sinodale pentru canonizarea sfintilor romani, Sfantul

Sinod a aprobat trecerea in randul sfintilor a mitropolitului martir Teodosie al II-

lea de la manastirea Brazi (jud. Vrancea), cu ziua de praznuire la 23 septembrie,

si a cuviosului Vasile de la manastirea Poiana Marului (jud. Buzau), cu ziua de

praznuire la 15 aprilie;

- a primit spre studiu si hotarare referatul Comitetului National de Bioetica al

Bisericii Ortodoxe Romane despre transplantul de organe;

- a propus un amendament la Constitutia Romaniei referitor la promovarea si

garantarea de catre statul roman a valorilor comune europene inspirate

indeosebi din mostenirea spirituala crestina;

- a aprobat infiintarea sectiilor Teologie – Comunicare Sociala si Relatii Publice in

Facultatile de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, Iasi, Craiova si Cluj, precum si

infiintarea sectiilor Teologie didactica-istorie in cadrul Facultatii de Teologie

Ortodoxa din Alba Iulia si Teologie muzica clasica la Facultatea de Teologie

Ortodoxa din Sibiu;

- a aprobat propunerea Facultatii de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul” din

Bucuresti privind organizarea unor manifestari prilejuite de aniversarea anul

acesta a 100 de ani de la nasterea parintelui Dumitru Staniloae, cu

recomandarea catre toate scolile teologice de a organiza conferinte,

simpozioane, colocvii si seminarii dedicate celui mai mare teolog roman;

- a aprobat un plan de actiuni concrete privind prevenirea si combaterea

traficului de persoane la nivel eparhial, realizat cu sprijinul Organizatiei

Internationale pentru Migratie;

- Sfantul Sinod a adresat o scrisoare pastorala catre clerul si credinciosii

ortodocsi in legatura cu colecta organizata in toate bisericile si manastirile in

Duminica Ortodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pasti, 16 martie 2003) pentru

Fondul Central Misionar, destinat lucrarii misionare, sociale si caritative a

Bisericii Ortodoxe Romane.

Au mai fost discutate diferite aspecte privind comunitatile ortodoxe romanesti

din jurul granitelor tarii si Diaspora, participari ale unor membri ai Sfantului

Sinod si ale altor teologi ortodocsi romani la intruniri internationale ortodoxe si

ecumenice si alte probleme curente ale vietii bisericesti interne si externe.

COMUNICAT DE PRESA (Nr. 5421/27 noiembrie 2002) In zilele de 26-27

noiembrie 2002, la Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte

Patriarh Teoctist, s-au desfasurat lucrarile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe

Romane.

- Sfantul Sinod a hotarat inceperea la nivelul fiecarei eparhii a unei lucrari de

identificare a persoanelor care au suferit in temnitele comuniste marturisind

credinta ortodoxa, in vederea elaborarii unei carti a marturisitorilor credintei din

secolul XX.

- Urmare analizei rezultatelor celei de-a saptea intalniri a Comisiei Mixte de

Dialog dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Catolica Orientala de Rit

Bizantin (Greco-Catolica) de la Arad, din 1 octombrie a.c., Sfantul Sinod

considera ca dialogul trebuie sa cuprinda si o conlucrare in opera sociala a celor

doua Biserici;

- Vizita delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane conduse de Prea Fericitul Parinte

Patriarh Teoctist la Vatican si in Italia (7-14 octombrie 2002) a fost evaluata ca

un eveniment istoric in contextul relatiilor si dialogului teologic intre Biserica

Ortodoxa Romana si Biserica Romano-Catolica.

- Au mai fost discutate diferite aspecte privind lucrarea pastoral-misionara,

invatamantul teologic superior si predarea religiei in scolile publice, asistenta

sociala, comunitatile ortodoxe romanesti din jurul granitelor tarii si Diaspora,

participari ale unor ierarhi si profesori de teologie la intruniri internationale pan-

ortodoxe si ecumenice.

COMUNICAT DE PRESA (Nr. 1293/14 martie 2002) In zilele 12-13 martie 2002, la

Resedinta patriarhala, sub presedintia Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist,

s-au desfasurat lucrarile Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Dintre

problemele abordate si hotararile Sfantului Sinod mentionam:

- la propunerea Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, Sfantul Sinod a evaluat

lucrarea pastoral-misionara a clerului Bisericii Ortodoxe Romane, cu scopul

intensificarii acesteia. Apreciind activitatea pastorala si social-caritativa

desfasurata de majoritatea slujitorilor Sfintelor Altare, Sfantul Sinod a discutat si

aprobat totodata si un set de masuri concrete care vizeaza pe cei care

manifesta superficialitate in implinirea misiunii preotesti;

- Sfantul Sinod a adresat o scrisoare pastorala catre clerul si credinciosii

ortodocsi in legatura cu colecta organizata in toate bisericile si manastirile in

Duminica Ortodoxiei 2002 (24 martie) pentru Fondul Central Misionar destinat

lucrarii misionare, sociale si caritative a Bisericii Ortodoxe Romane;

- Sfantul Sinod a aprobat propunerea Arhiepiscopiei Iasilor privind inscrierea in

calendarul Bisericii Ortodoxe Romane (la 22 decembrie) a Sfantului Ierarh de

origine romana Petru Movila, Mitropolitul Kievului, canonizat de Biserica

Ortodoxa Ucrainiana in anul 1996;

- Sfantul Sinod se pronunta ferm impotriva initiativei legislative privind

legalizarea prostitutiei; in acest sens, a fost adresata Parlamentului Romaniei o

scrisoare deschisa;

- au fost analizate cateva masuri privind intensificarea lucrarii caritative a

Bisericii Ortodoxe Romane in societate;

- au fost aprobate mai multe propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii

invatamatului teologic si predarii religiei in scolile publice;

- Sfantul Sinod a validat alegerea de catre Congresul electoral al Arhiepiscopiei

Ortodoxe Romane din America si Canada a Parintelui Arhimandrit Dr. Nicolae

Condrea in scaunul vacant de arhiepiscop al eparhiei mai sus mentionate;

Au mai fost discutate probleme legate de comunitatile ortodoxe romanesti din

jurul granitelor tarii si diaspora, participari ale unor membri ai Sfantului Sinod si

alti ortodocsi romani la intalniri internationale panortodoxe, ecumenice si

interreligioase, alte probleme curente ale vietii bisericesti interne si externe.

BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII AL

PATRIARHIEI ROMANE



Noul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea

Bisericii Ortodoxe Române

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al art. 49 alin. (2) şi

(3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al

cultelor

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 - Se recunoaşte Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii

Ortodoxe Române, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta

hotărâre.

Art. 2 - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Decretul nr.

233 din 23 februarie 1949 pentru aprobarea Statutului pentru organizarea şi

funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, nepublicat, cu modificările ulterioare.

PRIM MINISTRU

Călin Popescu-Tăriceanu

Contrasemnează

Ministrul Culturii şi Cultelor

Adrian Iorgulescu

ANEXĂ

Statutul

pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române

Dispoziţii generale

Art.1 - Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici,

monahi şi mireni, constituiţi canonic în parohii şi mânăstiri din eparhiile

Patriarhiei Române aflate în interiorul şi în afara graniţelor României, care

mărturisesc pe Dumnezeu în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, pe temeiul

Sfintei Scripturi şi al Sfintei Tradiţii şi participă la viaţa Bisericii prin aceleaşi

Sfinte Taine, slujbe liturgice şi rânduieli canonice.

Art.2 - (1) Biserica Ortodoxă Română, de origine apostolică, este şi rămâne în

comuniune şi unitate dogmatică, liturgică şi canonică cu Biserica Ortodoxă

universală.

(2) Biserica Ortodoxă Română este autocefală şi unitară în organizarea şi în

lucrarea sa pastorală, misionară şi administrativă.

Art.3 - (1) Biserica Ortodoxă Română are conducere sinodală ierarhică, potrivit

învăţăturii şi canoanelor Bisericii Ortodoxe şi tradiţiei sale istorice.

(2) Biserica Ortodoxă Română se administrează în mod autonom prin organisme

proprii reprezentative, constituite din clerici şi mireni, potrivit Sfintelor Canoane,

dispoziţiilor prezentului Statut şi altor dispoziţii ale autorităţii bisericeşti

competente.

Art.4 - (1) Biserica Ortodoxă Română este autonomă faţă de Stat şi faţă de alte

instituţii.

(2) Biserica Ortodoxă Română stabileşte relaţii de dialog şi cooperare cu Statul

şi cu diferite instituţii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-

culturale, educaţionale şi social-filantropice.

Art.5 - (1) Biserica Ortodoxă Română cuprinde pe creştinii ortodocşi din ţară şi

pe creştinii ortodocşi români din afara graniţelor ţării, precum şi pe cei primiţi

canonic în comunităţile ei.

(2) Biserica Ortodoxă Română este naţională şi majoritară potrivit vechimii

apostolice, tradiţiei, numărului de credincioşi şi contribuţiei sale deosebite la

viaţa şi cultura poporului român. Biserica Ortodoxă Română este Biserica

neamului românesc.

Partea I

Organizarea

Art.6 - (1) Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura

“Patriarhia Română”.

(2) Patriarhia Română cuprinde eparhii (Arhiepiscopii şi Episcopii) grupate în

Mitropolii, precum şi alte unităţi în interiorul sau în afara graniţelor României,

după cum urmează:

A. În interiorul graniţelor României:

I. - Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, cuprinzând:

1. Arhiepiscopia Bucureştilor, cu sediul în municipiul Bucureşti.

2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanţa.

3. Arhiepiscopia Târgoviştei, cu sediul în municipiul Târgovişte.

4. Episcopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeş.

5. Episcopia Buzăului şi Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău.

6. Episcopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galaţi.

7. Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul în municipiul Slobozia.

8. Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.

9. Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.

10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.

II. - Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cuprinzând:

11. Arhiepiscopia Iaşilor, cu sediul în municipiul Iaşi.

12. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu sediul în municipiul Suceava.

13. Episcopia Romanului, cu sediul în municipiul Roman.

14. Episcopia Huşilor, cu sediul în municipiul Huşi.

III. - Mitropolia Ardealului, cuprinzând:

15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.

16. Episcopia Covasnei şi Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.

IV. - Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cuprinzând:

17. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-

Napoca.

18. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.

19. Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea.

20. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, cu sediul în

municipiul Baia Mare.

21. Episcopia Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău.

V. - Mitropolia Olteniei, cuprinzând:

22. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.

23. Episcopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.

24. Episcopia Severinului şi Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu

Severin.

25. Episcopia Slatinei, cu sediul în municipiul Slatina.

VI. - Mitropolia Banatului, cuprinzând:

26. Arhiepiscopia Timişoarei, cu sediul în municipiul Timişoara.

27. Episcopia Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi Hunedoarei, cu sediul în

municipiul Arad.

28. Episcopia Caransebeşului, cu sediul în municipiul Caransebeş.

29. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârşeţ.

30. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, cu sediul în Gyula.

VII. Unităţi dependente direct de Patriarhia Română: Vicariatul Ortodox

Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetul Marmaţiei.

B. În afara graniţelor României:

I. Mitropolia Basarabiei, autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor,

cuprinzând:

31. Arhiepiscopia Chişinăului, cu sediul în municipiul Chişinău.

32. Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi.

33. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în

oraşul Cantemir.

34. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea

Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.

II. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale,

cuprinzând:

35. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.

36. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma.

37. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, cu sediul la Madrid.

III. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord,

cuprinzând:

38. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, cu sediul la Nürnberg.

39. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.

IV. (40) Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu sediul la

Chicago.

V. (41) Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, cu sediul la

Melbourne.

VI. Reprezentanţe ale Patriarhiei Române: Aşezămintele Româneşti de la

Locurile Sfinte (Ierusalim, Iordan şi Ierihon), Parohia Ortodoxă Română de la

Sofia (Bulgaria), Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile

europene (Bruxelles).

VII. Unităţile ortodoxe române care păstrează legături spirituale şi culturale cu

Patriarhia Română: Aşezămintele Româneşti din Sfântul Munte Athos (Prodromu,

Lacu şi altele).

Art.7 - (1) Înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea

titulaturii Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor şi Episcopiilor se fac prin hotărâri ale

Sfântului Sinod ţinând seama de cerinţele pastoral-misionare şi luând în

considerare organizarea administrativ-teritorială a statului.

(2) Titulatura Mitropoliţilor, Arhiepiscopilor şi Episcopilor este cea a Mitropoliei

sau a eparhiei în care păstoresc. Titulatura Episcopilor-vicari patriarhali, a

Episcopilor-vicari şi a Arhiereilor-vicari se stabileşte de Sfântul Sinod, la

propunerea Patriarhului pentru Episcopii-vicari patriarhali şi a Chiriarhului locului

pentru Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari.

(3) Ierarhii eparhioţi din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut şi

cu importanţă pastoral-misionară, administrativă şi cultural-naţională, care s-au

distins printr-o slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii, la

propunerea Patriarhului făcută în consultare cu Sinodul Permanent, pot primi cu

aprobarea Sfântului Sinod ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei

dintre arhiepiscopi şi de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia

păstrându-şi în continuare locul stabilit în dipticele canonic şi administrativ al

Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, Episcopiile vechi pot deveni Arhiepiscopii, pe baza unei motivaţii

temeinice.

(4) Membrii Sfântului Sinod cărora li se acordă ranguri onorifice cu titlu personal

vor fi înscrişi în lista membrilor Sfântului Sinod şi pomeniţi la slujbele religioase

după Mitropoliţii, respectiv, după Arhiepiscopii din ordinea administrativă a

Bisericii Ortodoxe Române.

(5) Succesorii în scaunul arhiepiscopilor şi episcopilor care au primit ranguri

onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.

(6) Hotărârile luate în temeiul prevederilor alin. 1, 2 şi 3 din prezentul articol se

comunică ministerului de resort.

Art.8 - (1) Organizarea canonică şi pastorală a credincioşilor ortodocşi români

din afara graniţelor României se asigură de către Sfântul Sinod al Bisericii

Ortodoxe Române.

(2) Episcopiile, Arhiepiscopiile, Mitropoliile şi alte unităţi bisericeşti din afara

graniţelor ţării sunt organizate şi funcţionează în conformitate cu statutele

proprii, aprobate de Sfântul Sinod, concordante cu Statutul pentru organizarea şi

funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

Capitolul I

Organizarea centrală

Art.9 - În Biserica Ortodoxă Română, la nivel central funcţionează:

I. Organisme centrale deliberative:

A. Sfântul Sinod,

B. Sinodul Permanent,

C. Adunarea Naţională Bisericească.

II. Organisme centrale executive:

A. Patriarhul,

B. Consiliul Naţional Bisericesc,

C. Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

III. Organisme centrale administrative:

A. Cancelaria Sfântului Sinod,

B. Administraţia Patriarhală.

Dispoziţii comune

Art.10 - (1) Organismele centrale deliberative şi executive bisericeşti sunt

valabil constituite cu prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor lor

şi iau hotărâri, de regulă, cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor

prezenţi.

(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici şi mireni aleşi se face

de către Adunarea Naţională Bisericească.

(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se

face de către Preşedinte, cu cel puţin 14 zile înainte de data fixată pentru

şedinţă, iar în cazuri excepţionale în cel mai scurt timp posibil.

(4) Deschiderea şi închiderea şedinţelor de lucru ale organismelor centrale

deliberative şi executive se face de către Preşedinte.

(5) Procesul-verbal al fiecărei şedinţe de lucru a organismelor centrale

deliberative şi executive se semnează de Preşedinte şi de Secretarii desemnaţi.

(6) Hotărârile organismelor centrale deliberative şi executive sunt obligatorii

pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.

Secţiunea I

Organisme centrale deliberative

A. Sfântul Sinod

Art.11 - Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe

Române, în toate domeniile ei de activitate.

Art.12 - (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarh şi toţi Mitropoliţii,

Arhiepiscopii, Episcopii eparhioţi, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari şi

Arhiereii-vicari în funcţiune. Ierarhii în funcţie au îndatorirea de a-şi desfăşura

activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod şi

prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retraşi din funcţie au

îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.

(2) Preşedintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, preşedinte

al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Mitropolitul

Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Mitropolitul

Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalţi Mitropoliţi, Arhiepiscopi sau Episcopi în

conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (diptice).

(3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali

desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.

Art.13 - Sfântul Sinod se întruneşte anual în cel puţin două şedinţe de lucru în

perioadele de primăvară şi toamnă, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori

este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni şi în şedinţe solemne.

Art.14 - Atribuţiile Sfântului Sinod sunt:

a. Păstrează unitatea dogmatică, liturgică şi canonică în Biserica Ortodoxă

Română, precum şi comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;

b. Examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic şi pastoral-

misionar, pe care o soluţionează în conformitate cu învăţătura Bisericii Ortodoxe

şi hotărăşte, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericeşti de orice

natură;

c. Hotărăşte cu privire la sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir, potrivit cerinţelor

pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;

d. Hotărăşte în privinţa canonizării sfinţilor şi emite Tomosul de proclamare a

canonizării;

e. Exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de

acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învăţământul

teologic şi religios, la asistenţa socială şi religioasă, la patrimoniul cultural-

naţional, în special cel bisericesc, precum şi în alte domenii de interes bisericesc

şi social;

f. Aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi,

Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi

hotărăşte asupra modificării acestuia;

g. Aprobă regulamentele bisericeşti întocmite în conformitate cu prezentul

Statut;

h. Iniţiază şi aprobă acorduri şi parteneriate cu Statul şi cu alte instituţii în

domenii de interes general bisericesc;

i. Exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes

general ale societăţii;

j. Aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi,

înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii

eparhiilor şi Mitropoliilor aparţinătoare Patriarhiei Române;

k. Aprobă statutele eparhiilor, Mitropoliilor şi ale altor unităţi bisericeşti din afara

graniţelor României;

l. Alege, cu voturile a două treimi din totalul membrilor prezenţi, pe Patriarh, şi

cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, pe Mitropoliţii,

Arhiepiscopii şi pe Episcopii eparhioţi pentru eparhiile aparţinătoare Patriarhiei

Române;

m. Alege, cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi, pe

Episcopii-vicari patriarhali, pe Episcopii-vicari şi pe Arhiereii-vicari;

n. Emite Gramata pentru întronizarea Patriarhului;

o. Hotărăşte cu privire la retragerea ierarhilor şi stabileşte drepturile acestora;

p. Hotărăşte, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, cu privire

la trimiterea în judecată canonică a acelora dintre membrii săi care sunt învinuiţi

de abateri de la învăţătura şi disciplina Bisericii;

q. Aprobă sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire

şi se pronunţă asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al

Chiriarhului locului;

r. Îndrumă şi supraveghează ca activitatea organismelor deliberative şi

executive de la Episcopii, Arhiepiscopii, Mitropolii şi Patriarhie să se desfăşoare

potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti;

s. Iniţiază şi cultivă relaţii frăţeşti inter-ortodoxe, relaţii de dialog şi cooperare

inter-creştină şi inter-religioasă pe plan naţional şi internaţional;

t. Aprobă normele privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ

teologic preuniversitar şi universitar, precum şi cele privind predarea religiei în

şcolile de stat, particulare şi confesionale. Stabileşte normele privind

învăţământul confesional de toate nivelurile, precum şi programele pentru

catehizarea tinerilor şi adulţilor;

u. Aprobă normele activităţii misionar-pastorale şi pe cele pentru promovarea

vieţii religioase şi morale a clerului;

v. Stabileşte normele activităţii de asistenţă social-filantropică pentru întreaga

Biserică Ortodoxă Română şi aprobă măsurile pentru organizarea asistenţei

religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii şi pentru bătrâni,

aşezăminte sociale destinate persoanelor defavorizate etc.;

w. Hotărăşte înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor

bisericeşti cu caracter naţional care sunt constituite şi conduse de către Biserica

Ortodoxă Română; acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru

înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor ortodoxe din

Patriarhia Româna care au conducere proprie şi activează în eparhiile acesteia.

x. Iniţiază, autorizează şi supraveghează traducerea, diortosirea, editarea şi

difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea şi răspândirea cărţilor de cult, a calendarului

bisericesc, a manualelor de teologie şi a manualelor de religie; supraveghează

din punct de vedere dogmatic, liturgic şi canonic, lucrările de arhitectură,

pictură, sculptură şi alte forme de artă bisericească ortodoxă şi ia măsurile

cuvenite în caz de abateri;

y. Aprobă anual modul de constituire şi de repartizare a Fondului Central

Misionar; instituie fonduri speciale şi stabileşte modul de constituire şi destinaţia

acestora;

z. Interpretează, în formă definitivă şi obligatorie, pentru toate organismele

bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare.

Art.15 - (1) Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce

urmează a se supune deliberării, Sfântul Sinod alege, dintre membrii săi, patru

Comisii sinodale.

(2) Fiecare Comisie este prezidată de un Mitropolit şi are un raportor. Ceilalţi

mitropoliţi sunt co-preşedinţi ai Comisiilor în care sunt repartizaţi de Sfântul

Sinod.

(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:

a. Comisia Pastorală, Monahală şi Socială,

b. Comisia Teologică, Liturgică şi Didactică,

c. Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină,

d. Comisia pentru Comunităţi Externe, Relaţii inter-ortodoxe, inter-creştine şi

inter-religioase.

(4) Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două

sau mai multe Comisii.

(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul

Sinod decide instituirea unor sub-comisii speciale afiliate uneia din cele patru

Comisii. Din sub-comisii pot face parte şi ierarhi din alte comisii şi pot fi cooptaţi

profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialişti în domeniul abordat,

după modelul Sub-comisiei pentru canonizarea sfinţilor români.

Art.16 - Sfântul Sinod poate invita în Comisiile sale, pentru consultare, profesori

de teologie, clerici, monahi, mireni, specialişti în domenii abordate.

B. Sinodul Permanent

Art.17 - (1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care

funcţionează în timpul dintre şedinţele Sfântului Sinod, când importanţa unor

probleme impune examinarea lor fără întârziere.

(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarh şi toţi Mitropoliţii în funcţie de la

eparhiile din ţară şi din afara graniţelor României. Din Sinodul Permanent fac

parte şi alţi trei ierarhi eparhioţi (1 Arhiepiscop şi 2 Episcopi) desemnaţi anual

de Sfântul Sinod.

(3) Preşedintele Sinodului Permanent este Patriarhul. În lipsa Patriarhului,

şedinţele Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevăzută la art.12,

alin. 2 din prezentul Statut.

(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de către

Preşedintele său, ori de câte ori este nevoie.

(5) Secretarul Sfântului Sinod este şi Secretarul Sinodului Permanent.

(6) Sinodul Permanent ia hotărâri valabile prin consens sau cu votul a jumătate

plus unu dintre membrii prezenţi.

(7) Dispoziţiile art.16 din prezentul Statut se aplică şi cu privire la şedinţele

Sinodului Permanent.

Art.18 - (1) Sinodul Permanent exercită, în timpul dintre şedinţele Sfântului

Sinod, atribuţiile acestuia prevăzute la art.14, lit. e, i, r, t şi x.

(2) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului sau a membrilor săi,

examinează şi formulează propuneri privind probleme ce urmează a fi aduse în

dezbaterea Sfântului Sinod.

(3) Sinodul Permanent exercită orice alte atribuţii ce i se dau de către Sfântul

Sinod sau prin Statut şi regulamente.

(4) Sinodul Permanent aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod, pentru ratificare,

hotărârile luate în timpul dintre şedinţele acestuia.

C. Adunarea Naţională Bisericească

Art.19 - Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al

Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele administrative, sociale, culturale,

economice şi patrimoniale.

Art.20 - (1) Adunarea Naţională Bisericească este alcătuită din câte trei

reprezentanţi ai fiecărei eparhii, un cleric şi doi mireni, delegaţi de Adunările

Eparhiale, pe termen de patru ani. Ei pot fi delegaţi pentru cel mult două

mandate.

(2) Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti.

(3) Preşedintele Adunării Naţionale Bisericeşti este Patriarhul. În lipsa

Patriarhului, şedinţele sunt prezidate în ordinea prevăzută în art.12, alin. 2 din

prezentul Statut.

(4) Hotărârile Adunării Naţionale Bisericeşti devin executorii după ratificarea lor

de către Sfântul Sinod.

Art.21 - Adunarea Naţională Bisericească se întruneşte o dată pe an în şedinţă

de lucru, iar, în caz de necesitate, ori de câte ori este nevoie. Adunarea

Naţională Bisericească se întruneşte şi în şedinţe solemne.

Art.22 - Atribuţiile Adunării Naţionale Bisericeşti sunt:

a. Susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;

b. Avizează regulamente de aplicare ale prezentului Statut cu privire la domenii

de activitate date în competenţa sa de către Sfântul Sinod;

c. La propunerea Patriarhului, alege pe membrii Consiliului Naţional Bisericesc;

d. Adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-

filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;

e. Stabileşte mijloacele de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale

bisericeşti;

f. Examinează şi aprobă Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc,

privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română şi hotărăşte cu privire la

măsurile ce trebuie luate pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti;

g. Aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al

Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române şi al instituţiilor centrale bisericeşti;

h. Aprobă bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi al instituţiilor centrale bisericeşti;

i. Aprobă măsuri unitare privind administrarea bunurilor mobile şi imobile, aflate

în proprietatea sau folosinţa unităţilor de cult din întreaga Biserică Ortodoxă

Română, precum şi a celor fundaţionale;

j. Aprobă proiecte sociale, culturale, educaţionale şi comunicaţionale;

k. Stabileşte mijloacele de ajutorare a românilor din afara graniţelor României;

l. Exercită orice alte atribuţii care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele

bisericeşti sau de către Sfântul Sinod.

Art.23 - (1) Pentru studierea problemelor şi formularea propunerilor ce urmează

a fi supuse deliberării, Adunarea alege, la începutul fiecărui mandat de patru

ani, dintre membrii ei clerici şi mireni, cinci Comisii de lucru permanente, care

au câte un preşedinte, vice-preşedinte şi raportor desemnaţi de plen, la

propunerea Preşedintelui. Comisiile Adunării Naţionale Bisericeşti sunt:

a. Comisia administrativ-juridică şi de validare,

b. Comisia socială şi pentru comunicaţii media,

c. Comisia culturală şi educaţională,

d. Comisia economică, bugetară şi de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericeşti),

e. Comisia pentru românii ortodocşi de peste hotare.

(2) La lucrările Comisiei pentru românii ortodocşi de peste hotare pot fi invitaţi şi

reprezentanţi clerici şi mireni ai eparhiilor ortodoxe române de peste hotare,

când ordinea de zi impune acest lucru.

(3) La convocarea Preşedintelui, Comisiile Adunării Naţionale Bisericeşti se pot

întruni şi între şedinţele acesteia, potrivit cerinţelor.

Secţiunea a II-a

Organisme centrale executive

A. Patriarhul

Art.24 - Patriarhul este Întâistătătorul între Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi

Preşedintele organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti.

Art.25 - (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucureştilor

şi Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei.

(2) Titulatura sa este: “Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte (N), Arhiepiscopul

Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei

Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul României”.

(3) In conformitate cu Sfintele Canoane, cu tradiţia panortodoxă şi cu practica

Bisericii Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul este pomenit de

către Mitropoliţi, Mitropoliţii sunt pomeniţi de către ierarhii sufragani, iar

Arhiepiscopii şi Episcopii sunt pomeniţi de către preoţii slujitori.

(4) Patriarhul poartă ca însemne distinctive: o cruce şi două engolpioane, haine

de culoare albă: reverendă şi rasă, culion şi camilafcă având cruce.

(5) Patriarhul exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele

Canoane, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.

Art.26 - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuţii:

a. Convoacă şi prezidează organismele centrale deliberative şi executive

bisericeşti şi veghează pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;

b. Dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru

pregătirea şi sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir la Patriarhia Română;

c. Reprezintă Patriarhia Română în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi

locale, în justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi împuterniciţi;

d. Reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relaţiile cu celelalte Biserici Ortodoxe

surori, personal sau prin delegaţi;

e. Reprezintă, personal sau prin delegaţi, Biserica Ortodoxă Română în relaţiile

cu celelalte Biserici creştine, organizaţii inter-creştine, organizaţii religioase şi

inter-religioase, din ţară şi de peste hotare;

f. Adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu

încuviinţarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;

g. Vizitează frăţeşte pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, în eparhiile lor;

h. Se îngrijeşte de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea

eparhiilor vacante;

i. Prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea Mitropoliţilor ortodocşi români din

ţară şi din afara graniţelor;

j. Hirotoneşte împreună cu alţi ierarhi şi întronizează pe mitropoliţi;

k. Emite Gramata pentru întronizarea Mitropoliţilor din ţară şi din afara

graniţelor;

l. Numeşte locţiitori de Mitropoliţi în cazul vacanţei scaunelor mitropolitane;

m. Sfătuieşte frăţeşte pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din ţară şi din afara

graniţelor şi conciliază eventuale neînţelegeri dintre aceştia;

n. Examinează, în Sinodul Permanent, plângerile împotriva ierarhilor, iar

rezultatul îl aduce la cunoştinţa Sfântului Sinod;

o. În consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidaţi de

Episcop-vicar patriarhal şi prezidează alegerea acestora;

p. Numeşte, menţine şi revocă într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Naţional

Bisericesc personalul de conducere, precum şi celelalte categorii de personal

clerical şi neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administraţia

Patriarhală, de la Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi

de la celelalte instituţii centrale bisericeşti;

q. Confirmă şi dizolvă, prin Decizie Patriarhală, Adunările Eparhiale;

r. Exercită dreptul de devoluţiune în mitropolii pentru restabilirea ordinii

canonice şi administrative;

s. Conform tradiţiei ortodoxe are dreptul de a înfiinţa stavropighii patriarhale şi a

le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie

Patriarhală, aducând la cunoştinţa Chiriarhului locului acestea;

t. Exercită orice alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul

Statut, de regulamentele bisericeşti sau încredinţate de Sfântul Sinod.

Art.27 - Pentru desfăşurarea activităţii curente, la dispoziţia Patriarhului se află

Cabinetul Patriarhului, coordonat de un consilier patriarhal, cu personalul

corespunzător şi serviciile aferente: Secretariat, Registratură, Arhivă, Bibliotecă

etc.

B. Consiliul Naţional Bisericesc

Art.28 - Consiliul Naţional Bisericesc este organism central executiv al Sfântului

Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti.

Art.29 - (1) Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte la convocarea

Preşedintelui, cel puţin de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.

(2) Consiliul Naţional Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naţionale

Bisericeşti, câte un cleric şi câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din

ţară, desemnaţi pe o perioada de patru ani si pentru cel mult două mandate.

(3) Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsă

locţiitorul său, conform prevederilor art.12, alin. 2 din prezentul Statut. Membrii

Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului.

(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului Naţional

Bisericesc, cu vot deliberativ.

(5) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorul general

bisericesc sunt membri permanenţi ai Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot

consultativ.

(6) Consiliul Naţional Bisericesc ia hotărâri valabile prin consens sau cu votul a

jumătate plus unu dintre membrii prezenţi.

(7) Secretar al şedinţelor este consilierul coordonator de la Cabinetul Patriarhal,

iar în lipsa acestuia unul din consilierii patriarhali desemnat de Patriarh.

Art.30 - Consiliul Naţional Bisericesc exercită în timpul dintre şedinţele Adunării

Naţionale Bisericeşti atribuţiile acesteia prevăzute în art.22, lit. a, d şi e, precum

şi următoarele atribuţii:

a. Întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe

Române;

b. Întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al

Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti;

c. Întocmeşte bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi

de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte instituţii centrale

bisericeşti;

d. Aprobă planul de activitate al Editurii, Tipografiei şi Atelierelor Institutului

Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;

e. Hotărăşte asupra modului de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale

Administraţiei Patriarhale, ale Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, ale celorlalte instituţii centrale bisericeşti şi ale fundaţiilor

bisericeşti centrale;

f. Hotărăşte asupra transmiterii cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra

bunurilor imobile ale Patriarhiei (vânzare sau schimb), precum şi asupra grevării

cu sarcini sau afectării de servituţi a bunurilor Patriarhiei, cu excepţia bunurilor

sacre care sunt inalienabile, cu respectarea prevederilor statutare,

regulamentare bisericeşti şi legale;

g. Exercită orice atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin

hotărâri ale Sfântului Sinod, Sinodului Permanent şi Adunării Naţionale

Bisericeşti.

C. Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc

Art.31 - (1) Între şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc funcţionează

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, ca organism central executiv.

(2) Ea se compune din Patriarh, ca preşedinte, Episcopii-vicari patriarhali,

Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorul general

bisericesc, ca membri şi ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenţi.

(3) Din încredinţarea Patriarhului, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc

poate fi prezidată de unul din Episcopii-vicari patriarhali. În această situaţie,

procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Patriarhului. Hotărârile devin

executorii numai după confirmarea lor în scris, de către Patriarh.

Art.32 - Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, prezidată de Patriarh,

exercită atribuţiile Consiliului Naţional Bisericesc, cu excepţia celor prevăzute la

art.30, lit.f, în perioada dintre şedinţele sale, precum şi următoarele

competenţe:

a. Examinează orice problemă bisericească, misionar-pastorală, culturală,

socială, administrativ-gospodărească, economic-financiară etc. din cadrul

instituţiilor centrale bisericeşti ce urmează a face obiectul dezbaterilor

organismelor centrale deliberative şi executive şi face propuneri statutare;

b. Examinează şi definitivează dările de seamă anuale asupra activităţii

instituţiilor centrale bisericeşti;

c. Prezintă spre definitivare contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-

contabil al instituţiilor centrale bisericeşti;

d. Prezintă spre definitivare proiectul bugetului general anual al instituţiilor

centrale bisericeşti;

e. Întocmeşte planurile anuale ale activităţii instituţiilor centrale bisericeşti;

f. Analizează şi face propuneri Consiliului Naţional Bisericesc privind modul de

administrare a bunurilor mobile şi imobile ale instituţiilor centrale bisericeşti şi

ale fundaţiilor bisericeşti centrale;

g. Administrează Fondul Central Misionar în limita bugetului aprobat de Sfântul

Sinod şi prezintă anual, acestuia, contul de execuţie bugetară;

h. Administrează fondurile special instituite la nivelul Administraţiei Patriarhale

potrivit destinaţiei lor şi în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul

Sinod despre situaţia acestora;

i. Aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului Administraţiei Patriarhale, al

Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte

instituţii centrale bisericeşti;

j. Face demersuri pe lângă autorităţile publice centrale şi locale şi pe lângă alte

instituţii, pentru obţinerea de sprijin destinat activităţilor interne şi

internaţionale organizate de Patriarhia Română prin instituţiile centrale

bisericeşti, precum şi pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de

stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unităţilor de cult

din interiorul sau din afara graniţelor României;

k. Hotărăşte asupra acceptării donaţiilor, legatelor, sponsorizărilor şi cumpărării

de bunuri în favoarea Patriarhiei Române pentru instituţiile sale centrale.

Art.33 - (1) Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc se întruneşte la

convocarea Preşedintelui, ori de câte ori este nevoie.

(2) Consilierul coordonator al Cabinetului Patriarhal sau, în absenţa acestuia,

unul dintre ceilalţi consilieri patriarhali, desemnat de Preşedinte, întocmeşte

procesul-verbal al şedinţelor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.

Art.34 - Hotărârile Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sunt aduse la

îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod şi de sectoarele celorlalte instituţii

centrale bisericeşti.

Secţiunea a III-a

Organisme centrale administrative

Art.35 - (1) În exercitarea atribuţiilor sale executive de Preşedinte al

organismelor centrale bisericeşti deliberative şi executive şi Întâistătător al

Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul este ajutat de:

A. Cancelaria Sfântului Sinod,

B. Administraţia Patriarhală.

(2) Din încredinţarea Patriarhului, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele

Administraţiei Patriarhale şi celelalte instituţii centrale bisericeşti sunt

coordonate de Episcopii-vicari patriarhali sau de către un delegat al Patriarhului.

(3) Episcopii-vicari patriarhali se aleg de către Sfântul Sinod în conformitate cu

prevederile art.131 din prezentul Statut şi sunt asimilaţi în drepturile de

pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioţi.

(4) Episcopii-vicari patriarhali îndeplinesc atribuţiunile delegate lor, prin Decizie,

de către Patriarh.

A. Cancelaria Sfântului Sinod

Art.36 - (1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al

Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunării Naţionale Bisericeşti, al

Patriarhului, al Consiliului Naţional Bisericesc şi al Permanenţei acestuia.

(2) Secretarul Sfântului Sinod, prin Decizie Patriarhală, coordonează Cancelaria

Sfântului Sinod având colaboratori pe Vicarul administrativ patriarhal şi

consilierul patriarhal de resort.

(3) Vicarul administrativ patriarhal împreună cu consilierul patriarhal din

Cancelaria Sfântului Sinod, sub conducerea Episcopului-Vicar Patriarhal,

pregătesc lucrările pentru convocarea organismelor centrale deliberative şi

executive bisericeşti şi cele care se supun examinării acestora.

(4) Cancelaria Sfântului Sinod elaborează, păstrează şi pregăteşte pentru

publicarea în Revista “Biserica Ortodoxă Română”, procesele-verbale ale

şedinţelor de lucru ale organismelor centrale bisericeşti, comunică centrelor

eparhiale hotărârile acestora şi ţine evidenţa modului de aducere a lor la

îndeplinire, cu excepţia celor care sunt date în competenţa Sectoarelor

Administraţiei Patriarhale prevăzute la art.37 din prezentul Statut sau altor

instituţii centrale bisericeşti.

(5) Elaborează corespondenţa organismelor centrale bisericeşti şi a

Preşedintelui acestora cu autorităţile publice centrale în probleme care privesc

viaţa religioasă din Biserica Ortodoxă Română.

(6) Întocmeşte şi supune aprobării Deciziile Patriarhale de atribuţii ale

personalului de conducere din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod şi de la

celelalte instituţii centrale bisericeşti.

(7) Centralizează datele referitoare la domeniile vieţii religioase din Patriarhia

Română pentru evidenţă şi publicare în presa bisericească.

(8) Cancelaria Sfântului Sinod este păstrătoarea sigiliului Sfântului Sinod.

(9) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, ca organism central administrativ,

Cancelaria Sfântului Sinod are următoarele servicii: Oficiul canonico-juridic,

Secretariat, registratură şi arhivă, Personal-resurse umane, Biblioteca Sfântului

Sinod şi altele, a căror activitate este organizată de Vicarul administrativ

patriarhal.

B. Administraţia Patriarhală

Art.37 - (1) Administraţia Patriarhală, ca organism central administrativ, are în

atribuţiile sale studierea şi întocmirea referatelor privitoare la problemele

bisericeşti de competenţa organismelor centrale deliberative şi executive, prin

următoarele sectoare administrative de specialitate:

a. Sectorul teologic-educaţional,

b. Sectorul social-filantropic,

c. Sectorul economic-financiar (cu următoarele servicii: Contabilitate, Tehnic,

Comisia de Pictură Bisericească),

d. Sectorul patrimoniu cultural,

e. Sectorul patrimoniu imobiliar,

f. Sectorul relaţii bisericeşti şi inter-religioase,

g. Sectorul comunităţi externe,

h. Sectorul comunicaţii şi relaţii publice,

i. Corpul de inspecţie şi control (audit).

(2) Prin hotărâri ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc pot lua fiinţă şi

alte sectoare şi servicii în cadrul Administraţiei Patriarhale.

(3) Prin Decizie Patriarhală, Episcopii-vicari patriarhali coordonează sectoarele

Administraţiei Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort

sau pe inspectorii de specialitate.

(4) Prin sectoarele administrative de specialitate şi prin serviciile aferente,

Administraţia Patriarhală studiază problemele bisericeşti specifice acestora care

intră în competenţa organismelor centrale deliberative şi executive, comunică

centrelor eparhiale hotărârile acestora şi ţine evidenţa modului de aducere a lor

la îndeplinire.

Art.38 - (1) Corpul de inspecţie şi control are în componenţa sa:

a. Un inspector general bisericesc, cu atribuţii generale de control şi referent la

Comisia Canonică, Juridică şi pentru Disciplină a Sfântului Sinod pentru cererile

de iertare în cazurile de caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile

eparhiale;

b. Inspectori pentru instituţiile de învăţământ universitar şi preuniversitar

teologic (Facultăţi de teologie, Seminarii teologice liceale şi Şcoli de cântăreţi

bisericeşti);

c. Inspectori pentru controlul financiar şi gestionar (audit), dintre care unul cu

pregătire juridică.

(2) Membrii Corpului de inspecţie şi control (audit) îşi desfăşoară activitatea din

dispoziţia Patriarhului, potrivit atribuţiilor prevăzute de Statut, de regulamentele

bisericeşti şi de legislaţia în vigoare.

Art.39 - (1) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorii

patriarhali se numesc şi se revocă, în condiţiile art.26, lit. p din prezentul Statut,

dintre preoţii doctori, absolvenţi de masterat, licenţiaţi în teologie sau în alte

specializări, cu activităţi şi aptitudini deosebite, fără impedimente juridic-

canonice. Clericii din instituţiile centrale bisericeşti pot fi numiţi slujitori la

parohii direct (fără concurs) de către Patriarh.

(2) Vicarului administrativ patriarhal, consilierilor patriarhali şi inspectorilor

patriarhali li se fixează, prin Decizie a Patriarhului, sfera de activitate şi

atribuţiile în cadrul Sectoarelor pe care le coordonează, ca membri ai

Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sau ca invitaţi.

(3) Vicarul administrativ patriarhal şi consilierii patriarhali participă la şedinţele

organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti, cu vot consultativ, iar

la şedinţele Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot deliberativ.

Capitolul al II-lea

Organizarea locală

Art.40 - (1) Unităţile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizată ca

Patriarhie, sunt:

a. Parohia,

b. Mânăstirea,

c. Protopopiatul (Protoieria),

d. Vicariatul,

e. Eparhia (Arhiepiscopia şi Episcopia),

f. Mitropolia.

(2) Fiecare din unităţile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispoziţiile

prezentului Statut, are dreptul de a se conduce şi de a se administra autonom

faţă de altă parte componentă de acelaşi rang şi de a participa, prin

reprezentanţii săi aleşi, clerici şi mireni - în cazul parohiilor şi eparhiilor, la

lucrările unităţilor componente superioare.

(3) Modul de constituire şi funcţionare a unităţilor componente şi a organismelor

locale de acelaşi grad este identic pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.

Despre personalitatea juridică

Art.41 - (1) Patriarhia, Mitropolia, Arhiepiscopia, Episcopia, Vicariatul,

Protopopiatul (Protoieria), Mânăstirea şi Parohia sunt persoane juridice de drept

privat si utilitate publică, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul

Statut.

(2) Aceste persoane juridice au dreptul la două coduri unice de înregistrare

fiscală, atât pentru activitatea non profit cât şi pentru cea economică.

Art.42 - Înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor componente ale Bisericii Ortodoxe

Române se comunică pentru evidenţă ministerului de resort.

Secţiunea I

A. Parohia

Art.43 - Parohia este comunitatea creştinilor ortodocşi, clerici şi mireni, situată

pe un anume teritoriu şi subordonată Centrului eparhial din punct de vedere

canonic, juridic, administrativ şi patrimonial, condusă de un preot paroh numit

de Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) eparhiei respective.

Art.44 - Înfiinţarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale şi desfiinţarea de

parohii se aprobă de către Consiliul Eparhial, ţinând seamă de cerinţele

misionare şi pastorale din teritoriu.

Art.45 - Credincioşii parohiei au drepturi ca: de a beneficia de asistenţă

religioasă, de a alege şi a fi aleşi în organismele parohiale, de a beneficia de

ajutor filantropic, după posibilităţi; şi îndatoriri ca: de a susţine, întări şi mărturisi

credinţa Bisericii Ortodoxe; de a vieţui potrivit învăţăturii de credinţă ortodoxă;

de a participa la sfintele slujbe; de a se împărtăşi cu Sfintele Taine; de a împlini

faptele milei creştine; de a întreţine şi a ajuta biserica şi pe slujitorii ei.

Art.46 - (1) Comunitatea credincioşilor care nu poate susţine cu mijloace proprii

o parohie, prin hotărârea Permanenţei Consiliului Eparhial, se poate alătura la o

comunitate vecină, împreună cu care formează parohia. În acest caz,

comunitatea care se alătură poartă denumirea de filie, iar membrii săi au

aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de parohie, ca şi cei din comunitatea la care se

alătură.

(2) Prin hotărâre a Permanenţei Consiliului Eparhial, parohiile cu posibilităţi

economice ajută parohiile sărace şi cu număr mic de credincioşi.

Art.47 - (1) În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, ţinând cont de condiţiile

misionar-pastorale şi de numărul de credincioşi, de posibilităţile materiale, ca şi

de situarea lor în mediul urban şi rural, parohiile sunt de trei categorii, pe baza

unor criterii stabilite de consiliile eparhiale.

(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aprobă de Permanenţa Consiliul

Eparhial, în baza raportului cuprinzând datele statistice oficiale (număr de

credincioşi, condiţii materiale, zonă geografică, medie de vârstă etc.).

Art.48 - (1) Pe durata activităţii lor în parohie, preoţii şi diaconii sunt datori a

locui în parohie, în case parohiale, acolo unde acestea există, sau în case

închiriate, şi au dreptul de folosinţă gratuită a unei anumite suprafeţe de teren,

proprietatea parohiei, aprobată de Centrul eparhial.

(2) Pentru asigurarea unei prezenţe stabile a preotului (preoţilor) în parohie,

acolo unde nu se află casă parohială, aceasta va fi construită, iar dacă nu sunt

condiţii pentru construire, Consiliul Parohial va lua măsuri pentru achiziţionarea

unei case existente sau pentru plata chiriei locuinţei preotului, până când se va

construi casă parohială nouă.

(3) La parohiile şi bisericile noi, Consiliile Parohiale, sub îndrumarea Centrului

eparhial, vor prevedea în buget, vor iniţia şi susţine construirea de case

parohiale destinate ca locuinţă slujitorilor Sfântului Altar.

B. Parohul

Art.49 - (1) Preotul paroh, ca delegat al Chiriarhului, este păstorul sufletesc al

credincioşilor dintr-o parohie, iar în activitatea administrativă este conducătorul

administraţiei parohiale şi preşedinte al Adunării Parohiale, al Consiliului Parohial

şi al Comitetului Parohial.

(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de Chiriarh într-o şedinţă

a Permanenţei Consiliului Eparhial, având în vedere calitatea activităţii

desfăşurate.

(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se

poate încredinţa de către Chiriarh şi celorlalţi preoţi slujitori, într-o şedinţă a

Permanenţei Consiliului Eparhial.

Art.50 - În cadrul întreitei slujiri preoţeşti: învăţătorească, sfinţitoare şi pastoral-

misionară, parohul exercită următoarele atribuţii:

a. Săvârşeşte Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti în duminici, sărbători şi în

alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învăţătură; săvârşeşte Sfinte

Taine şi ierurgii; catehizează copii, tineri şi adulţi conform îndrumărilor Centrului

eparhial şi asigură accesul zilnic în locaşul de cult, conform programului afişat la

intrarea în biserică;

b. Aduce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului Statut, ale regulamentelor

bisericeşti şi ale organismelor bisericeşti centrale, în ceea ce priveşte parohia;

c. Aduce la îndeplinire hotărârile organismelor eparhiale şi dispoziţiile autorităţii

superioare bisericeşti (Protopop, Episcop sau Arhiepiscop) referitoare la viaţa

parohială;

d. Întocmeşte şi aduce la îndeplinire prevederile programului anual al

activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice şi administrativ-gospodăreşti

ale parohiei, încunoştiinţând Centrul eparhial şi pe credincioşi de rezultatele

acţiunilor întreprinse în acest sens.

e. Cu aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, reprezintă parohia în justiţie, în

faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi. În aceeaşi

măsură, clericii din parohii, în virtutea jurământului de ascultare (subordonare)

faţă de Chiriarh depus la hirotonie şi, respectiv, monahii, în virtutea votului

monahal al ascultării, pot să compară în faţa instanţelor judecătoreşti numai cu

aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal;

f. Convoacă şi prezidează Adunarea Parohială, Consiliul Parohial şi Comitetul

Parohial;

g. Aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Parohiale şi ale Consiliului Parohial;

h. Ţine registrul cu evidenţa tuturor parohienilor;

i. Ţine la zi evidenţa botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor din parohie în

registrele speciale (mitricale) şi emite certificate de botez şi de cununie;

j. Administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Adunării

Parohiale şi ale Consiliului Parohial şi controlează modul de administrare a

bunurilor instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale bisericeşti din

parohie;

k. Întocmeşte şi ţine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natură,

biblioteca, precum şi arhiva parohiei. Deţine sigiliul parohiei pe durata oficiului

de paroh.

Art.51 - (1) Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulţi preoţi

şi diaconi slujitori numiţi de Chiriarh într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului

Eparhial. Numărul slujitorilor la parohie se stabileşte în funcţie de cerinţele

misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei.

(2) Parohul, preoţii şi diaconii slujitori, precum şi personalul bisericesc neclerical,

sunt datori să locuiască în parohie.

Art.52 - (1) La parohiile cu mai mulţi preoţi slujitori, aceştia sunt egali în

drepturile şi îndatoririle sacramentale, învăţătoreşti şi pastoral-misionare. Dintre

aceştia, celor mai harnici şi conştiincioşi li se poate încredinţa, de către Chiriarh,

oficiul de paroh, pentru intensificarea activităţii parohiale.

(2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat şi

aprobat de Chiriarh, pe baza raportului întocmit de către delegaţii Centrului

eparhial.

(3) Preoţii şi diaconii, personalul didactic din învăţământul teologic şi cel care

predă religia, studenţii în teologie, precum şi dascălii (cateheţii) care au absolvit

Şcoala de cântăreţi bisericeşti au îndatorirea pastorală şi misionară de a face

catehizare în parohiile la care slujesc sau în care locuiesc, în acord cu preotul

paroh, conform normelor stabilite de către Sfântul Sinod şi Centrele eparhiale.

(4) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti au drepturile şi îndatoririle prevăzute

de Sfintele Canoane, prezentul Statut, regulamentele bisericeşti şi hotărârile

Centrului eparhial.

Art.53 - (1) Mai multe parohii (10 - 15) din cadrul unui Protopopiat se constituie

într-un Cerc Misionar pentru desfăşurarea de activităţi bisericeşti, misionar-

pastorale, culturale şi sociale.

(2) Chiriarhul deleagă pe unul din preoţi drept coordonator al Cercului Misionar.

C. Adunarea Parohială

Art.54 - (1) Parohia are ca organism deliberativ Adunarea Parohială.

(2) Adunarea Parohială este compusă din credincioşii majori ai parohiei, bărbaţi

şi femei, care mărturisesc prin credinţa, faptele şi ţinuta lor morală, ataşamentul

faţă de Biserica Ortodoxă, de învăţătura ei de credinţă şi de instituţiile ei.

(3) Preşedintele Adunării Parohiale este preotul paroh, iar în lipsa acestuia,

preotul delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o altă parohie

învecinată. În cazul în care la Adunare ia parte şi protopopul sau un preot

delegat de către Centrul eparhial, acesta prezidează şedinţa.

(4) Preoţii şi diaconii slujitori activi ai unei parohii, precum şi preoţii pensionari

care au domiciliul stabil pe teritoriul parohiei respective sunt membri de drept ai

Adunării Parohiale.

Art.55 - (1) Adunarea Parohială exercită următoarele atribuţii:

a. Alege membrii Consiliului Parohial şi pe cei ai Comitetului Parohial;

b. Aprobă raportul de activitate al Consiliului Parohial;

c. Aprobă raportul de activitate al Comitetului Parohial;

d. Aprobă bugetul anual al parohiei;

e. Ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi întreţinerea bisericii,

a casei parohiale şi a altor clădiri ale parohiei;

f. Hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-

filantropic şi stabileşte normele pentru completarea resurselor financiare

necesare parohiei;

g. La propunerea Consiliului Parohial fixează cuantumul contribuţiilor benevole

de cult, potrivit nevoilor parohiei;

h. Examinează şi completează raportul anual despre mersul tuturor activităţilor

parohiei;

i. Aprobă anual contul de execuţie şi bilanţul financiar-contabil al parohiei;

j. Face propuneri spre aprobare Consiliului Eparhial, cu privire la transmiterea cu

orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra bunurilor imobile parohiale

(vânzare, cumpărare, închiriere, schimb etc.), precum şi asupra grevării cu

sarcini sau afectării de servituţi a bunurilor parohiale, cu excepţia bunurilor

sacre, care nu pot fi înstrăinate;

k. Aprobă măsuri pentru administrarea proprietăţilor mobile şi imobile ale

parohiei, supraveghind buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale, social-

filantropice şi fundaţionale;

(2) Hotărârile Adunării Parohiale cu privire la atribuţiile arătate sub lit. d, e, i şi j

devin valabile numai după verificarea şi aprobarea lor de către Consiliul

Eparhial.

Art.56 - (1) Adunarea Parohială se întruneşte în şedinţă ordinară o dată pe an şi

anume în primul trimestru al anului, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori

este nevoie.

(2) Adunarea Parohială este convocată de preşedinte, cu cel puţin o săptămână

înainte de data fixată pentru întrunire, înştiinţând despre aceasta pe Protopop.

În caz de neputinţă sau rea voinţă a parohului, Adunarea Parohială este

convocată şi prezidată de Protopop, din încredinţarea Chiriarhului.

(3) Convocarea va cuprinde locul, data şi ora Adunării, precum şi problemele ce

se vor discuta, va fi citită de preotul paroh în biserică, îndată după terminarea

Sfintei Liturghii şi va fi afişată la uşa bisericii.

Art.57 - (1) Adunarea Parohială este valabil constituită în prezenţa preotului

paroh sau a preotului delegat de către Centrul eparhial şi a cel puţin o zecime

din totalul membrilor înscrişi în lista membrilor Adunării.

(2) Dacă la data fixată pentru Adunare nu se întruneşte numărul necesar de

membri, Adunarea are loc, fără vreo altă convocare, în duminica următoare, în

acelaşi loc şi la aceeaşi oră, când Adunarea este valabil constituită cu numărul

de membri prezenţi, dintre care nu pot lipsi două treimi dintre membrii

Consiliului Parohial.

Art.58 - (1) Adunarea Parohială ia hotărâri valabile cu votul a jumătate plus unu

dintre membrii prezenţi.

(2) Lucrările şi hotărârile Adunării Parohiale se consemnează într-un registru de

procese-verbale ale şedinţelor Adunării.

(3) Împotriva hotărârilor Adunării Parohiale se pot face contestaţii la Permanenţa

Consiliului Eparhial numai de către membrii Adunării Parohiale înscrişi în listă şi

prezenţi la şedinţa Adunării Parohiale care a adoptat hotărârea contestată.

(4) Contestaţiile se depun în termen de 14 zile lucrătoare de la data şedinţei, la

Protopopiat, care le va înregistra şi înainta, odată cu avizul acestuia,

Permanenţei Consiliului Eparhial.

D. Consiliul Parohial

Art.59 - (1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunării Parohiale.

Adunarea Parohială este cea care alege din sânul ei pe membrii Consiliului

Parohial - în număr de 7, 9 sau 12 membri - în funcţie de categoria parohiei,

precum şi 2-4 membri supleanţi.

(2) Membrii Consiliului Parohial şi supleanţii, persoane majore, se aleg pe

termen de patru ani, activează benevol şi pot fi realeşi.

(3) Membrii aceleiaşi familii, precum şi rudeniile spirituale (naşii şi finii) nu pot fi

în acelaşi timp membri ai Consiliului Parohial.

(4) Sunt membri de drept în Consiliul Parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh

ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi slujitori activi ai parohiei, precum şi

primul cântăreţ (cantor, dascăl) al bisericii parohiale.

Art.60 - Pentru activitate potrivnică Bisericii, membrii Consiliului Parohial pot fi

revocaţi de Permanenţa Consiliului Eparhial, la cererea motivată a parohului,

avizată de Protopop, sau în urma constatării de către autoritatea superioară

bisericească. Membrii revocaţi nu pot fi realeşi timp de cinci ani în Consiliul

parohial.

Art.61 - (1) În afara atribuţiilor prevăzute la art.55, lit. a, b, c, d, e, i şi j, Consiliul

Parohial exercită toate atribuţiile Adunării Parohiale, când aceasta nu este

întrunită, precum şi următoarele atribuţii:

a. Desemnează dintre membri Adunării Parohiale un delegat pentru alegerea

membrilor mireni ai Adunării Eparhiale, din circumscripţia respectivă;

b. Întocmeşte bugetul parohial şi urmăreşte modul de chivernisire al acestuia;

c. Întocmeşte raportul privind contul de execuţie şi bilanţul financiar-contabil al

parohiei;

d. Elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului Parohial, pe care îl

prezintă spre aprobare Adunării Parohiale;

e. Desemnează doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului Parohial;

f. Primeşte şi verifică justificarea financiară anuală a gestiunii Comitetului

Parohial;

g. Aprobă propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu veşminte,

icoane, obiecte şi cărţi de cult, cele necesare pentru serviciul religios şi a

instituţiilor parohiale (culturale, sociale, fundaţionale), precum şi alocarea

fondurilor corespunzătoare;

h. Veghează ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumânări, calendare,

obiecte şi cărţi de cult, precum şi tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă

numai de la Centrul eparhial, pentru susţinerea activităţilor misionare ale

eparhiei respective;

i. Unde sunt mai mulţi slujitori ai altarului, încredinţează, cu proces-verbal,

pangarul unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii răspunderi

materiale şi gestionare de către acesta.

(2) Hotărârile în legătură cu prevederile de la alin.1, lit. a, e şi i ale prezentului

articol se comunică Protopopului, pentru aprobare.

Art.62 - (1) Consiliul Parohial se întruneşte lunar sau cel puţin o dată pe

trimestru.

(2) Convocarea o face preotul paroh cu minimum o săptămână înainte de data

întrunirii, cu prezentarea problemelor ce se află pe ordinea de zi.

(3) Consiliul Parohial este legal constituit cu prezenţa a trei pătrimi dintre

membrii săi şi ia hotărâri valabile cu votul a două treimi dintre membrii prezenţi.

(4) Lucrările şi hotărârile Consiliului Parohial se consemnează într-un registru de

procese-verbale ale şedinţelor Consiliului.

(5) Hotărârile Consiliului Parohial sunt valabile pentru toţi credincioşii parohiei.

(6) Eventualele contestaţii împotriva hotărârilor Consiliului se pot face în cel

mult 14 zile la Protopop, care este dator să le înainteze, cu avizul său,

Permanenţei Consiliului Eparhial, în termen de cel mult 5 zile.

Art.63 - Consiliul Parohial deleagă unul sau doi membri care, în calitate de

epitropi, sprijină parohul în administrarea corectă şi eficientă a bunurilor

parohiale. Numele epitropilor se comunică Protopopiatului pentru aprobare într-

o şedinţă de lucru a acestuia.

E. Administrarea bunurilor parohiale

Art.64 - (1) Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile

împreună cu Consiliul Parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi răspunde

canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc în faţa acestuia, iar pentru

administrarea şi gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti, răspunde în faţa

instanţelor civile, în baza legislaţiei civile şi penale.

(2) Când unele atribuţii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon

slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art.61, lit. i din prezentul Statut,

acesta răspunde canonic-disciplinar, administrativ-bisericesc, civil şi penal

pentru gestionarea bunurilor încredinţate.

(3) Aprobarea anuală a gestiunii nu-l exonerează de răspundere pe paroh, pe

preotul sau diaconul gestionar, pentru neregulile descoperite ulterior.

Art.65 - Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are următoarele

îndatoriri:

a. Să administreze corect bunurile mobile şi imobile ale parohiei, instituţiilor

culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi fondurile parohiale pe baza

registrelor de evidenţă financiar-contabilă, de gestiune şi inventar;

b. Să ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor şi a documentelor de

valoare ale parohiei;

c. Să ţină registrul de venituri şi cheltuieli;

d. Să prezinte Consiliului Parohial, la sfârşitul anului, un raport asupra veniturilor

şi cheltuielilor bisericeşti, culturale, sociale şi fundaţionale;

e. Să se îngrijească, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropii, de luarea

măsurilor pentru întreţinerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti

parohiale, ale instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale, a casei

parohiale, a curţii şi cimitirului parohial, precum şi a altor bunuri bisericeşti

parohiale; să construiască sau să cumpere o casă parohială acolo unde nu

există;

f. Să se îngrijească, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropii, de

înscrierea în evidenţele parohiale şi ale autorităţilor centrale şi locale

competente a bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, de buna administrare a

acestora, precum şi de întocmirea şi buna păstrare a actelor de proprietate

potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, a hotărârilor organelor

bisericeşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate

a bunurilor parohiei se păstrează la Protopopiat şi la Centrul eparhial;

g. Să încaseze sumele cuvenite parohiei potrivit hotărârilor Adunării Parohiale şi

să facă, la timp, plăţile curente.

F. Comitetul Parohial

Art.66 - (1) Comitetul Parohial este organismul bisericesc parohial care

funcţionează sub preşedinţia de drept a preotului paroh. Membrii Comitetului

Parohial sunt aleşi de Adunarea Parohială. Comitetul Parohial are un număr

dublu de membri faţă de cel al Consiliului Parohial.

(2) Comitetul Parohial este alcătuit din persoane majore ale comunităţii

parohiale, pe principiul voluntariatului.

(3) Comitetul parohial este prezidat de paroh ajutat de un Birou de Conducere

compus din: coordonator de programe, secretar şi casier.

(4) Comitetul Parohial are prevederi şi evidenţă gestionară proprie în cadrul

bugetului parohial pentru activităţile desfăşurate utilizând, sub controlul

preotului paroh, acelaşi cont bancar şi face justificarea financiară anuală faţă de

Consiliul Parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului Parohial sunt

desemnaţi doi cenzori de către Consiliul Parohial.

(5) Revocarea membrilor Comitetului Parohial se face potrivit procedurii

prevăzute pentru membrii Consiliului Parohial, la art.60 din prezentul Statut.

Art.67 - (1) Comitetul Parohial are cinci servicii, fiecare fiind condus de un

coordonator numit de către Biroul de Conducere.

(2) Serviciile Comitetului Parohial au următoarele atribuţii:

a. Serviciul social:

1. Cooperează permanent cu asistenţii sociali ai parohiei, Protopopiatului şi

Centrului eparhial;

2. Cooptează în Comitetul Parohial, pentru colaborare, pe asistentul social sau

lucrătorul social de la primăria locală, sau, după caz, îl invită la şedinţele

Comitetului;

3. Colaborează cu unităţile medicale şi sprijină diferite programe de sănătate;

4. Se ocupă cu ajutorarea săracilor, orfanilor, văduvelor şi a vârstnicilor;

5. Sprijină integrarea socială a deţinuţilor eliberaţi din penitenciare;

6. Sprijină reinserţia socială a tinerilor instituţionalizaţi care, după împlinirea

vârstei de 18 ani, au părăsit centrele de plasament;

7. Cooperează cu organizaţii neguvernamentale în condiţiile legislaţiei

bisericeşti în vigoare;

8. Sprijină programul de asistenţă maternală şi adopţiile naţionale;

9. Promovează şi susţine programe social-filantropice ale parohiei; sprijină şi

întreţine cantina socială a parohiei;

10. Cooperează în permanenţă cu preoţii misionari din sistemul de sănătate,

penitenciare şi armată, azile, orfelinate etc.;

11. Cu acordul autorităţii bisericeşti superioare, colectează ajutoare în situaţii de

urgenţă şi sprijină constituirea unui fond financiar pentru astfel de situaţii;

12. Sprijină programele de prevenire şi eradicare a violenţei în familie, de

combatere a traficului de fiinţe umane, a drogurilor şi altele, precum şi

acordarea asistenţei spirituale şi materiale familiilor din care părinţii au plecat la

muncă sau studii în străinătate ori au emigrat definitiv.

b. Serviciul misionar:

1. Cooperează cu alte parohii, cu mânăstiri şi cu duhovnici din zonă;

2. Promovează difuzarea şi citirea Sfintei Scripturi şi a cărţilor duhovniceşti, cu

recomandarea preotului paroh;

3. Îl sprijină pe preotul paroh în organizarea unor activităţi misionare, pentru o

mai bună cunoaştere, păstrare şi consolidare a credinţei ortodoxe;

4. Ajută la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovniceşti şi a altor

manifestări religioase şi sprijină achiziţionarea de material audio-vizual cu

caracter religios;

5. Organizează vizite misionare în spitale, în penitenciare, în centre pentru

ocrotirea copiilor şi a vârstnicilor şi în familii aflate în dificultate;

6. Menţine, în permanenţă, legătura cu asociaţiile bisericeşti ortodoxe de pe

teritoriul parohiei şi al eparhiei;

7. Identifică şi sprijină persoanele indecise şi oscilante din punct de vedere

religios, pentru întărirea lor în credinţă şi participarea la viaţa Bisericii;

8. Ajută Consiliul Parohial la colectarea Fondului Central Misionar, Fondului

Filantropia şi a unor fonduri speciale în situaţii de urgenţă.

c. Serviciul cultural:

1. Iniţiază şi sprijină achiziţionarea şi distribuirea cărţilor de cult, icoane,

cruciuliţe şi cărţi de zidire sufletească pentru credincioşi şi pentru biblioteca

parohială;

2. Încurajează în comunitate citirea cărţilor şi a revistelor din biblioteca

parohială, audierea programelor radiofonice ortodoxe şi vizionarea programelor

ortodoxe de televiziune;

3. Împreună cu profesorii de religie, încurajează participarea elevilor la Sfinta

Liturghie şi la alte slujbe bisericeşti, precum şi la activităţi cultural-educative

care promovează credinţa creştină ortodoxă;

4. Sprijină înfiinţarea de capele sau paraclise în şcolile din cuprinsul parohiei;

5. Organizează festivităţi legate de marile sărbători bisericeşti şi naţionale

menţionate în calendarul bisericesc anual;

6. Susţine cântarea omofonă şi a corului bisericii;

7. Organizează acţiuni privind păstrarea şi promovarea tradiţiilor, a folclorului şi

a specificului cultural local şi naţional;

8. Înfiinţează şi acordă burse de studiu şi ajutoare pentru elevii merituoşi şi

pentru cei din familii cu posibilităţi materiale modeste;

9. Organizează, cu sprijinul profesorilor şi donatorilor, meditaţii gratuite pentru

elevii săraci din parohie;

10. Antrenează intelectualii din parohie în activităţi de promovare a credinţei

ortodoxe şi a culturii româneşti.

d. Serviciul pentru tineret:

1. Promovează cartea religioasă în rândul tinerilor şi încurajează publicarea unei

foi parohiale;

2. Invită personalităţi culturale pentru conferinţe adresate tinerilor;

3. Organizează întâlniri cu tineri, la care sunt invitaţi ierarhi, preoţi, profesori de

Teologie;

4. Acordă premii în cărţi elevilor merituoşi din comunitate, proveniţi din instituţii

de ocrotire socială sau din familii şi medii sociale defavorizate;

5. Sprijină pe preotul paroh în aducerea la îndeplinire a deciziilor Sfântului Sinod

sau ale Chiriarhului locului în probleme de educaţie a tineretului şcolar de toate

vârstele;

6. Organizează pelerinaje, excursii şi tabere de tineret cu caracter creştin.

e. Serviciul administrativ-gospodăresc:

1. Se îngrijeşte de înzestrarea şi înfrumuseţarea bisericii, precum şi de cimitirul

parohial;

2. Se îngrijeşte de întreţinerea monumentelor Eroilor şi a troiţelor de pe teritoriul

parohiei;

3. Are grijă de întreţinerea curţii bisericii, a spaţiilor verzi şi a incintei (casă

parohială, casa de prăznuire, clopotniţă, capelă, muzeu etc.).

Art.68 - Parohiile pot colabora cu filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti

constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea Chiriarhului.

Secţiunea a II-a

A. Protopopiatul (Protoieria)

Art.69 - (1) Protopopiatul (Protoieria) este o unitate bisericească administrativă

care cuprinde mai multe parohii arondate de pe teritoriul aceleiaşi eparhii.

(2) Înfiinţarea, desfiinţarea, delimitarea şi schimbarea întinderii teritoriale a

protopopiatelor se aprobă de Adunarea Eparhială, la propunerea Consiliului

Eparhial, ţinând seama de cerinţele misionar-pastorale locale, precum şi de

situarea parohiilor şi filiilor dintr-o zonă geografică.

(3) Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativă proprie în cadrul căreia

funcţionează personal clerical şi neclerical aferent competenţelor date prin

Statut şi regulamentele bisericeşti.

(4) Personalul administrativ clerical şi neclerical din cancelaria protopopiatului

se numeşte de Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial, pe

baza unei liste de mai mulţi candidaţi intervievaţi în prealabil la Centrul eparhial.

B. Protopopul (Protoiereul)

Art.70 - (1) Protopopul (Protoiereul) este preotul conducător al protopopiatului şi

al cancelariei administrative a protopopiatului, în numele Chiriarhului.

(2) Protopopul se numeşte sau se reconfirmă de Chiriarh pe o perioadă de patru

ani, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei Consiliului Eparhial, ţinându-se seama

de următoarele criterii: media generală de licenţă în teologie minimum 8,50; cel

puţin cinci ani vechime în preoţie; fără impedimente juridic-canonice şi având o

activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară, culturală şi

socială.

(3) Protopopul poate fi revocat de Chiriarh într-o şedinţă de lucru a Permanenţei

Consiliului Eparhial pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare.

Art.71 - Protopopul are următoarele atribuţii exercitate prin mandat, în numele

Chiriarhului:

a. Îndrumă, coordonează şi supraveghează activitatea bisericească a parohiilor

şi filiilor din protopopiat;

b. Inspectează, cel puţin o dată pe an, parohiile, filiile şi aşezămintele sociale din

protopopiat, constatând calitatea vieţii religioase, morale şi sociale a

parohienilor; verifică registrele contabile, arhiva şi biblioteca, starea bisericii, a

clădirilor bisericeşti, a cimitirelor, precum şi a altor bunuri bisericeşti;

c. Înscrie în registrul de inspecţie al parohiei procesul-verbal amănunţit privind

constatările făcute. O copie a acestuia se înaintează Centrului eparhial, cu

raport şi propuneri, iar al treilea exemplar rămâne la protopopiat;

d. Supraveghează şi îndrumă activitatea catehetică, misionar-pastorală,

culturală şi social-filantropică a preoţimii, astfel ca aceasta să se desfăşoare în

conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, cu hotărârile

Sfântului Sinod şi ale organismelor eparhiale;

e. Întocmeşte şi prezintă anual Permanenţei Consiliului Eparhial situaţia privind

bunurile mobile şi imobile proprietăţi ale parohiilor şi filiilor din cuprinsul

Protopopiatului;

f. Urmăreşte ca ordinele şi dispoziţiile autorităţilor superioare bisericeşti să fie

transmise la timp unităţilor şi personalului bisericesc din Protopopiat şi să fie

aduse la îndeplinire;

g. Face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de

preoţi, diaconi şi cântăreţi bisericeşti;

h. Aprobă preoţilor şi diaconilor din protopopiat până la 8 zile pe an din

concediul legal de odihnă, asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot şi

informând despre aceasta Centrul eparhial;

i. Aprobă concediul de odihnă personalului neclerical de la parohii şi protopopiat,

iar pentru personalul clerical înaintează Centrului eparhial spre aprobare

planificarea concediului anual de odihnă;

j. Întocmeşte un raport anual general despre întreaga viaţă bisericească din

protopopiat, pe care îl înaintează Chiriarhului şi îl face cunoscut preoţilor din

protopopiat la prima conferinţă administrativă din fiecare an;

k. Avizează asupra tuturor lucrărilor organismelor parohiale, care urmează a fi

supuse aprobării organismelor eparhiale;

l. Susţine acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistorului Disciplinar

Protopopesc;

m. Coordonează, supraveghează şi răspunde de activitatea Cancelariei

administrative a protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare şi

regulamentare, cu dispoziţiile date de conducerea eparhială şi cu normele

legislaţiei civile în vigoare.

n. Întocmeşte trimestrial un raport pastoral-misionar şi financiar privind

activitatea protopopiatului, pe care îl înaintează pentru aprobare către

Permanenţa Consiliului Eparhial;

o. Întocmeşte bugetul anual al protopopiatului şi îl prezintă spre aprobare

Permanenţei Consiliului Eparhial;

p. Propune Chiriarhului acordarea de ranguri şi distincţii de vrednicie clericilor şi

credincioşilor merituoşi.

q. Îndeplineşte orice alte atribuţii date de organismele eparhiale sau de Chiriarh

pentru bunul mers al vieţii bisericeşti.

Art.72 - Protopopul este, pe teritoriul protopopiatului său, reprezentantul oficial

al Centrului eparhial faţă de autorităţile publice locale şi faţă de terţi şi

îndeplineşte sarcinile ce-i sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamentele

bisericeşti şi alte dispoziţii în vigoare. În această calitate lucrează cu

încuviinţarea Chiriarhului pe care îl informează, în prealabil, asupra problemelor

respective.

Secţiunea a III-a

Vicariatul (Ortodox Ucrainean)

Art.73 - (1) Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim special

misionar-pastoral subordonată direct Patriarhiei Române, care cuprinde mai

multe protopopiate, parohii şi mânăstiri.

(2) Organizarea şi funcţionarea Vicariatului se face pe baza unui regulament

propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului şi se comunică

ministerului de resort.

(3) Conducătorul Vicariatului şi protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiţi de

Patriarh dintre preoţii din Vicariat în aceleaşi condiţii prevăzute pentru

personalul clerical de conducere de la eparhii.

(4) Numirea, transferarea şi sancţionarea personalului clerical şi neclerical de la

unităţile bisericeşti din cuprinsul Vicariatului se face de către Patriarh, la

propunerea conducătorului Vicariatului, după consultarea acestuia cu Chiriarhul

locului.

(5) Pentru buna desfăşurare a activităţii sacramentale, învăţătoreşti, de

conducere, pastoral-misionare şi social-filantropice în cuprinsul Vicariatului,

Patriarhul poate apela frăţeşte la Chiriarhii eparhiilor pe raza cărora

funcţionează unităţile bisericeşti din Vicariat.

(6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical şi neclerical din cadrul

Vicariatului se bucură de aceleaşi drepturi şi are aceleaşi îndatoriri ca şi

categoriile de personal similar de la eparhii, în condiţiile prezentului Statut.

(7) Unităţile bisericeşti din cuprinsul Vicariatului primesc Antimisul, Sfântul şi

Marele Mir şi pastoralele chiriarhale de la Patriarhia Română.

Secţiunea a IV-a

A. Mânăstirea

Art.74 - (1) Mânăstirea este o comunitate de călugări sau călugăriţe care s-au

hotărât în mod liber să-şi ducă viaţa în înfrânare, sărăcie de bună voie şi

ascultare.

(2) Schitul şi metocul funcţionează în subordinea mânăstirii rânduită de Chiriarh

sau, direct, a Centrului eparhial.

(3) Catedrala eparhială are statut canonic de mânăstire.

(4) Mânăstirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducătorul ei

canonic, în condiţiile art.79, alin. 1 din prezentul Statut.

Art.75 - (1) Înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mânăstirilor de călugări în

mânăstiri de călugăriţe sau a mânăstirilor de călugăriţe în mânăstiri de călugări,

precum şi ridicarea schiturilor la rang de mânăstiri se aprobă de către Sinodul

Mitropolitan la propunerea motivată a Chiriarhilor eparhiilor sufragane, după o

atentă şi riguroasă evaluare a motivelor, a existenţei bazei materiale şi a

personalului monahal necesar, precum şi a condiţiilor misionare locale.

(2) Înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea schiturilor şi a metocurilor de

călugări în schituri şi metocuri de călugăriţe sau a schiturilor şi a metocurilor de

călugăriţe în schituri şi metocuri de călugări se aprobă de către Chiriarh,

aducându-se la cunoştinţa Consiliului Eparhial.

(3) În mânăstirea, schitul sau metocul date în folosinţă prin sfinţire, nici unul

dintre ctitori, donatori şi binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosinţă

sau amestec în conducerea, administrarea şi viaţa spirituală a acestora.

Art.76 - Potrivit menirii sale, fiecare mânăstire sau schit, prin organismele sale

de conducere, are datoria:

a. Să-şi rânduiască programul în aşa fel încât să devină un loc de aleasă viaţă

duhovnicească, de practicare a virtuţilor creştineşti, de evlavioasă participare la

slujbele religioase, de zidire sufletească, atât pentru vieţuitori, cât şi pentru

închinători;

b. Să practice îndeletniciri potrivite cu sfinţenia locului, atât pentru folosul

vieţuitorilor, cât şi al credincioşilor, dovedind prin fapte bune dragoste faţă de

comunitatea monahală, de Biserică şi de popor;

c. Să vegheze ca toţi călugării şi călugăriţele cu aptitudini pentru studiu să fie

îndatoraţi, cu binecuvântarea Chiriarhului, să urmeze studii la instituţiile de

învăţământ teologic din eparhie sau din eparhiile învecinate;

d. Potrivit mijloacelor materiale pe care le are, mânăstirea sau schitul să vină în

ajutor eparhiei şi tuturor instituţiilor acesteia, după solicitările Centrului eparhial,

precum şi să susţină aşezăminte social-filantropice;

e. Să se aprovizioneze cu lumânări şi colportaj de la Centrul eparhial;

f. Să asigure călugărilor sau călugăriţelor condiţii adecvate vieţii chinoviale (de

obşte).

Art.77 - Cu aprobarea Chiriarhului, în mânăstiri se pot organiza:

a. Şcoli teologice preuniversitare: Seminarii teologice liceale pentru pregătirea

teologică a personalului monahal în domeniul asistenţei sociale, a educaţiei

religioase şi a restaurării patrimoniului bisericesc, precum şi Şcoli de cântăreţi

bisericeşti;

b. Cursuri religioase aprobate de Chiriarh, pentru îndrumarea monahală

duhovnicească a personalului monahal;

c. Cursuri de arte şi meserii, precum şi ateliere în domeniile picturii şi

iconografiei, vitraliilor şi mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice,

ţesătoriei de stofe bisericeşti şi îmbrăcăminte, argintăriei bisericeşti, metalelor şi

emailării, croitoriei, ţesătoriei de covoare şi alte activităţi compatibile cu viaţa

monahală aprobate de Chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe lângă

ascultările din obşte, să lucreze în cadrul acestora, acolo unde sunt organizate;

Art.78 - (1) Primirea în mânăstire a celor ce doresc să intre în monahism se face

la cererea scrisă a candidatului, cu recomandare de la duhovnic şi stareţ (ă) şi

cu aprobarea Chiriarhului.

(2) Vârsta minimă pentru primirea în mânăstire, ca novice, este de 18 ani. Sub

această vârstă, dar nu mai puţin de 16 ani, este necesar acordul scris al

părinţilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisă închinovierea şi

promovarea în cinul monahal a celor cu obligaţii şi responsabilităţi familiale sau

urmăriţi penal.

(3) Tunderea în monahism se face, cu aprobarea Chiriarhului, după cel puţin trei

ani de cercetare canonică şi vieţuire în mânăstire. Derogarea de la această

regulă o poate decide numai Chiriarhul din motive misionare urgente.

(4) Hirotonirea monahilor în treapta de ierodiacon şi ieromonah se face cu

aprobarea Chiriarhului, numai după ce aceştia au absolvit o şcoală teologică

(Seminar sau Facultate) şi au promovat examenul de capacitate;

(5) Toţi monahii (monahiile) dintr-o mânăstire (schit), inclusiv pensionarii,

indiferent de rangurile şi funcţiile deţinute anterior, se vor supune rânduielilor

mânăstireşti, comune pentru întreaga obşte.

B. Conducerea mânăstirii

Art.79 - (1) Chiriarhul este conducătorul canonic al mânăstirilor, schiturilor şi

metocurilor din eparhia sa. Prin delegaţie din partea Chiriarhului, conducerea

mânăstirii este asigurată de stareţ (ă), a schitului de egumen (ă), iar a metocului

de călugărul (călugăriţa) anume desemnat (ă) ca administrator.

(2) Stareţul (a) şi egumenul (a) se numesc direct de Chiriarh dintre călugării cei

mai vrednici, cu o frumoasă vieţuire în mânăstire, cu intensă activitate

duhovnicească, cu studii teologice sau, în mânăstirile cu obşte mai mare, dintre

primii trei candidaţi desemnaţi de sobor, în baza calităţilor enumerate mai

înainte, în cazul când Chiriarhul a dispus să se facă alegere;

(3) Stareţul este ajutat în îndeplinirea atribuţiilor sale de conducere de: Soborul

mânăstiresc, Consiliul duhovnicesc şi de învăţătură, Consiliul economic şi

Consiliul de disciplină (judecată).

(4) Cu aprobarea scrisă a Chiriarhului, stareţul (a) reprezintă mânăstirea în

justiţie, în faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi

împuterniciţi, în condiţiile art. 50, lit. e din prezentul Statut.

Art.80 - Dacă în vreo mânăstire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi

desemnat stareţ, cu aprobarea Chiriarhului. În cazul când nu este desemnat

stareţ, obştea mânăstirii este datoare să-i creeze înlesnirile necesare traiului şi

să-i dea cinstea cuvenită demnităţii arhiereşti.

Art.81 - (1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul şi monahul, în

cazul bărbaţilor, şi respectiv sora, rasofora şi monahia, în cazul femeilor.

(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel şi arhimandrit, în

cazul călugărilor şi stareţă cu cruce (stavroforă) în cazul călugăriţelor.

(3) Rangul de arhimandrit se conferă de Chiriarh, cu aprobarea Sfântului Sinod.

Art.82 - (1) Chiriarhii vor lua măsurile necesare pentru organizarea, cel puţin o

dată pe an, a sinaxelor (consfătuirilor) stareţilor (elor) şi egumenilor (elor) din

eparhiile pe care le păstoresc, pentru analizarea problemelor specifice,

promovarea schimbului de experienţă duhovnicească şi administrativă şi

adoptarea de măsuri adecvate în scopul îmbunătăţirii vieţii şi disciplinei

monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemaţi şi duhovnicii de

mânăstiri, când se consideră necesar.

(2) Cel puţin o dată la 3 ani, se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu

stareţii (ele) şi egumenii (ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor

participa şi ierarhii Sinodului Mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte

specifice vieţii monahale din zonele respective, la care pot fi chemaţi şi

duhovnicii de mânăstiri, când problematica impune acest lucru.

Art.83 - Dispoziţiile cuprinse în prezentul Statut sunt comune şi obligatorii

pentru mânăstirile, schiturile şi metocurile de călugări şi călugăriţe din cuprinsul

eparhiilor aparţinătoare Patriarhiei Române.

Secţiunea a V-a

A. Eparhia (Arhiepiscopia şi Episcopia)

Art.84 - (1) Eparhiile sunt unităţi bisericeşti constituite dintr-un număr de

parohii, grupate în protopopiate, precum şi din mânăstirile aflate pe un anumit

teritoriu. În cuprinsul eparhiilor pot funcţiona instituţii de învăţământ teologic şi

confesional, social-filantropice etc.

(2) Eparhiile sunt Arhiepiscopii sau Episcopii, conduse de către Arhiepiscop sau

Episcop.

(3) Nici o eparhie nu poate avea, înfiinţa sau administra unităţi de cult pe

teritoriul altei eparhii.

Art.85 - Organismele de conducere ale eparhiei sunt: Chiriarhul (Arhiepiscopul

sau Episcopul eparhiot), Adunarea Eparhială ca organism deliberativ, Consiliul

Eparhial şi Permanenţa Consiliului Eparhial ca organisme executive.

B. Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot)

Art.86 - (1) În eparhia sa, Chiriarhul îşi exercită întreaga slujire în comuniune cu

Sfântul Sinod.

(2) Chiriarhul îşi exercită dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizării

şi al primirii Gramatei din partea Mitropolitului său canonic, respectiv din partea

Patriarhului pentru Mitropolit.

Art.87 - (1) Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Arhiepiscop sau de Episcop

îndeplineşte toate prerogativele titularului de scaun, cu excepţia modificării

structurilor eparhiale şi înstrăinării sau schimbării destinaţiei bunurilor

bisericeşti.

(2) Arhiepiscopul, Episcopul, Episcopul-vicar şi Arhiereul-vicar poartă uniforma

monahală (reverenda, rasa şi camilafca) de culoare neagră, cruce, engolpion şi

toiag pastoral.

Art.88 - Chiriarhul (Arhiepiscopul sau Episcopul) exercită următoarele atribuţii:

a. Exercită slujirea de învăţător, slujitor al Sfintelor Taine şi păstor al eparhiei

sale;

b. Conduce eparhia în conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale

Statutului şi regulamentelor bisericeşti, precum şi cu hotărârile Sfântului Sinod;

c. Se îngrijeşte de aducerea la îndeplinire în cuprinsul eparhiei a hotărârilor

organismelor deliberative şi executive centrale şi eparhiale;

d. Veghează la bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie, al organismelor şi

instituţiilor ei;

e. Convoacă şi prezidează organismele deliberative şi executive ale eparhiei,

precum şi conferinţe şi întruniri ale preoţilor şi sinaxe ale personalului monahal;

f. Reprezintă eparhia în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, în

justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi;

g. Reprezintă eparhia în relaţiile cu celelalte culte religioase recunoscute de pe

teritoriul eparhiei, în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod;

h. Efectuează cât mai des vizite canonice şi pastorale în eparhie;

i. Prezintă Sfântului Sinod darea de seamă anuală cu privire la activitatea

pastoral-misionară şi social-filantropică din eparhie;

j. Dăruieşte tuturor locaşurilor de cult din eparhie Sfântul Antimis, precum şi

Sfântul şi Marele Mir primit de la Patriarhia Română;

k. În consultare cu Sinodul Mitropolitan, propune Sfântului Sinod candidaţi de

Episcop-vicar la Arhiepiscopii şi de Arhiereu-vicar la Episcopii ;

l. Adresează scrisori pastorale clerului şi credincioşilor din eparhie;

m. Hirotoneşte clerici şi se îngrijeşte de ocuparea la timp a parohiilor vacante,

cu respectarea prevederilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;

n. Numeşte, transferă şi revocă personalul bisericesc clerical şi neclerical în

şedinţe ale Permanenţei Consiliului Eparhial, cu respectarea normelor bisericeşti

în vigoare;

o. Conferă distincţii şi ranguri bisericeşti preoţilor şi diaconilor din eparhie,

precum şi personalului monahal, cu respectarea prevederilor statutare şi

regulamentare bisericeşti;

p. Acordă sau retrage binecuvântarea pentru numirea personalului didactic de

predare a Religiei din unităţile de învăţământ public şi particular, pentru

încadrarea personalului didactic şi a personalului de conducere din şcolile

confesionale şi de la instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar

teologic din eparhia sa;

q. Eliberează Cartea Canonică la solicitarea scrisă a ierarhului ortodox român

care acceptă primirea unui preot în eparhia sa, iar în cazul trecerii în jurisdicţia

canonică a unei alte Biserici Ortodoxe, trebuie să obţină aprobarea Patriarhului;

r. Acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi recăsătorire pentru credincioşii

mireni, în limita prevederilor canonice;

s. Acordă concediul de odihnă personalului clerical şi neclerical din administraţia

eparhială, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum şi

personalului monahal, pentru îngrijirea sănătăţii;

t. Numeşte preşedintele Consistoriului Eparhial din rândul celor trei membri aleşi

de Adunarea Eparhială şi aprobă apărătorii la Consistoriul Eparhial;

u. Aprobă sau respinge motivat sentinţele pronunţate de Consistoriul Eparhial;

v. Asigură disciplina clerului şi a celorlalte categorii de personal în eparhia sa,

direct sau prin organismele eparhiale competente;

w. Primeşte plângerile aduse împotriva personalului clerical şi neclerical din

administraţia eparhială, de la protopopiate şi parohii, precum şi împotriva

personalului monahal şi dispune măsuri corespunzătoare potrivit prevederilor

canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;

x. În cazuri de vinovăţie gravă poate opri de la săvârşirea celor sfinte personalul

clerical din eparhia sa şi dispune, fără întârziere, cercetarea cazului;

y. Poate aplica preotului pedeapsa transferului disciplinar, prin Decizie

Chiriarhală, când se constată că acesta influenţează în rău viaţa parohială;

z. Îndeplineşte orice alte atribuţii date lui prin Sfintele Canoane, Statut şi

regulamentele bisericeşti sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod.

Art.89 - Chiriarhul exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de

Sfintele Canoane, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.

C. Adunarea Eparhială

Art.90 - Adunarea Eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele

administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale

eparhiei.

Art.91 - (1) Adunarea Eparhială se compune din reprezentanţii aleşi ai clerului şi

ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni, cu o viaţă

morală şi religioasă demnă de un creştin, care au candidat cu binecuvântarea

ierarhului locului. Pentru activitate potrivnică Bisericii, mandatele acestora se

revocă de Adunarea Eparhială, la propunerea Chiriarhului.

(2) Membrii mireni în Adunarea Eparhială se aleg de către delegaţii Consiliilor

Parohiale, constituiţi în colegii electorale mireneşti, pe circumscripţii.

(3) Membrii clerici în Adunarea Eparhială se aleg de către toţi preoţii şi diaconii

în funcţie, constituiţi în colegii electorale preoţeşti, pe circumscripţii.

(4) Membrii Adunării Eparhiale, clerici şi mireni, se aleg pe termen de patru ani.

Ei pot fi aleşi pentru cel mult două mandate.

(5) Numărul membrilor aleşi ai Adunării Eparhiale este de 30.

(6) Preşedintele Adunării Eparhiale este Arhiepiscopul sau Episcopul, iar în caz

de vacanţă, locţiitorul desemnat canonic şi statutar.

(7) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Adunării

Eparhiale, cu vot deliberativ.

Art.92 - Atribuţiile Adunării Eparhiale sunt:

a. Susţine interesele şi drepturile Bisericii şi ale eparhiei, conform cu prevederile

canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;

b. Veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar

prevăzute de Statut, regulamentele bisericeşti şi de hotărârile organismelor

bisericeşti centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale

unităţilor de cult din întreaga eparhie, precum şi a altor bunuri patrimoniale,

culturale şi epitropeşti ale acestora;

c. Susţine instituţiile şi aşezămintele culturale, social-filantropice şi economice

ale eparhiei;

d. Aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a protopopiatelor, la

propunerea Consiliului Eparhial.

e. Deleagă un cleric şi doi mireni, dintre membrii Adunării, ca reprezentanţi

eparhiali, în Adunarea Naţională Bisericească;

f. Alege membrii Consiliului Eparhial, la propunerea Chiriarhului;

g. Alege pe cei trei membri ai Consistoriului Eparhial şi pe cei doi supleanţi, la

propunerea Chiriarhului;

h. Desemnează, la propunerea Chiriarhului, unul, doi sau trei clerici, ca membri

în Consistoriul Mitropolitan;

i. Aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial şi hotărăşte

măsuri pentru o bună desfăşurare a activităţilor eparhiei;

j. Aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al

instituţiilor şi fundaţiilor sale, precum şi măsuri pentru asigurarea bunurilor

bisericeşti;

k. Aprobă bugetul general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

l. Hotărăşte cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum şi

ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu dispoziţiile legale în

vigoare;

m. Exercită orice alte atribuţii date prin prezentul Statut şi regulamentele

bisericeşti.

Art.93 - (1) Adunarea Eparhială se întruneşte în şedinţă anuală de lucru, în

primul trimestru al anului, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este

nevoie.

(2) Convocarea Adunării Eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de către

preşedinte, cu cel puţin 14 zile înainte de data fixată pentru şedinţă, iar în cazuri

excepţionale în cel mai scurt timp posibil.

(3) Adunarea Eparhială este statutar constituită cu prezenţa a două treimi din

membrii săi şi hotărăşte valabil cu votul a jumătate plus unu dintre membri

prezenţi.

(4) Procesul-verbal al lucrărilor Adunării Eparhiale este semnat de Preşedinte şi

de Secretarii Adunării şi se păstrează la Secretariatul eparhiei.

Art.94 -Pentru studierea şi formularea propunerilor asupra problemelor ce

urmează a fi supuse deliberării, Adunarea alege, la începutul fiecărui mandat de

patru ani, dintre membrii clerici şi mireni, cinci Comisii de lucru permanente,

care vor avea câte un preşedinte şi un raportor din sânul lor, desemnaţi de plen,

la propunerea Preşedintelui. Comisiile Adunării Eparhiale sunt:

a. Comisia administrativ-bisericească,

b. Comisia culturală şi educaţională,

c. Comisia economică, bugetară şi patrimonială,

d. Comisia social-filantropică,

e. Comisia organizatorică, juridică şi de validare.

D. Consiliul Eparhial

Art.95 - Consiliul Eparhial este organism executiv al Adunării Eparhiale şi are în

competenţă problemele bisericeşti administrative, culturale, social-filantropice,

economice, patrimoniale şi fundaţionale pentru întreaga eparhie.

Art.96 - (1) Consiliul Eparhial se compune din 9 membri, 3 clerici şi 6 mireni,

aleşi pe termen de patru ani de Adunarea Eparhială dintre membrii ei. Ei pot fi

aleşi pentru cel mult două mandate. Pentru activitate potrivnică Bisericii,

mandatele acestora se revocă de Adunarea Eparhială, la propunerea

Chiriarhului.

(2) Preşedintele Consiliului Eparhial este Chiriarhul, iar în caz de vacanţă

locţiitorul desemnat canonic şi statutar.

(3) Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar este membru de drept al Consiliului

Eparhial, cu vot deliberativ.

(4) Din încredinţarea Chiriarhului, şedinţele Consiliului Eparhial pot fi prezidate şi

de către Episcopul-vicar, respectiv Arhiereul-vicar. În această situaţie, procesul-

verbal al lucrărilor este supus aprobării Chiriarhului.

(5) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial,

secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic şi contabilul sef, sunt membri

permanenţi ai Consiliului Eparhial, cu vot consultativ. Conducătorii instituţiilor de

învăţământ teologic din eparhie participă la lucrări în calitate de invitaţi.

(6) Secretarul eparhial este şi secretar al Consiliului Eparhial şi întocmeşte

procesul-verbal al lucrărilor.

Art.97 - (1) Consiliul Eparhial se întruneşte la convocarea Preşedintelui de două

ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.

(2) Consiliul Eparhial este legal constituit cu prezenţa a cel puţin două treimi din

numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu dintre membrii

prezenţi.

Art.98 - Consiliul Eparhial exercită în timpul dintre şedinţele Adunării Eparhiale

atribuţiile acesteia prevăzute în art.92, lit. a, b, c şi l, precum şi următoarele

atribuţii:

a. Întocmeşte darea de seamă anuală asupra activităţii sectoarelor

Administraţiei Eparhiale, a instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

b. Întocmeşte şi prezintă Adunării Eparhiale contul de execuţie bugetară şi

bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale şi propune

măsuri de asigurare a bunurilor bisericeşti;

c. Întocmeşte bugetul general anual al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;

d. Propune Adunării Eparhiale înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a

protopopiatelor;

e. Aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a parohiilor, precum

şi transformarea filiilor în parohii;

f. Sprijină catehizarea copiilor, tinerilor şi adulţilor şi ia măsuri pentru procurarea

mijloacelor materiale necesare susţinerii programelor culturale şi educativ-

religioase în eparhie;

g. Îngrijeşte de bunul mers al instituţiilor de învăţământ teologic şi al şcolilor

confesionale din eparhie, în conformitate cu prevederile statutare şi

regulamentare bisericeşti;

h. Înfiinţează, organizează şi supraveghează activitatea editurii şi tipografiei

eparhiale, a atelierelor de lumânări şi pentru producerea veşmintelor şi a

obiectelor de cult, precum şi a magazinelor pentru desfacerea acestora şi a

produselor achiziţionate de la Tipografia şi Atelierele Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;

i. Aprobă înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea de asociaţii şi fundaţii bisericeşti

locale care activează în cuprinsul eparhiei, precum şi funcţionarea pe teritoriul

eparhiei a filialelor asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti înfiinţate cu

binecuvântarea Sfântul Sinod;

j. Hotărăşte înfiinţarea de fonduri eparhiale destinate ajutorării parohiilor sărace,

acordării de burse tinerilor care se pregătesc în instituţiile de învăţământ,

precum şi sprijinirii programelor locale de asistenţă social-filantropică şi cultural-

misionară;

k. Hotărăşte cu privire la transmiterea cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii

asupra bunurilor imobile ale unităţilor bisericeşti din eparhie (vânzare,

cumpărare, închiriere, schimb etc.), precum şi asupra grevării cu sarcini sau

afectării de servituţi a bunurilor acestor unităţi, cu excepţia bunurilor sacre care

sunt inalienabile;

l. În cazul înstrăinării (vânzare, donaţie etc.) bunurilor imobile ale Centrului

eparhial (clădiri sau terenuri), Consiliul Eparhial propune, spre aprobare,

Adunării Eparhiale, soluţii statutare. Hotărârile privind înstrăinarea devin valide

numai după aprobarea lor de către Sinodul Mitropolitan;

m. Administrează bunurile mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor şi

fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu hotărârile Adunării Eparhiale;

n. Verifică şi aprobă raportul anual privind situaţia bunurilor mobile şi imobile

aflate în proprietatea sau folosinţa unităţilor de cult din eparhie (inventar, stare

fizică etc.);

o. Verifică respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti cu

privire la alegerile de membri mireni şi clerici în organismele bisericeşti

deliberative şi executive;

p. Confirmă, suspendă sau dizolvă Consiliile Parohiale, la sesizarea preotului şi la

propunerea motivată a protopopului, dispunând instituirea de comisii interimare

până la alegerea unor noi organisme parohiale;

q. Verifică, aprobă, respinge sau modifică hotărârile organismelor parohiale, în

conformitate cu prevederile art.55, alin.2 din prezentul Statut;

r. Exercită orice atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin

hotărâri ale organismelor centrale bisericeşti şi ale Adunării Eparhiale.

Art.99 - Hotărârile Adunării Eparhiale, ale Consiliului Eparhial şi ale Permanenţei

Consiliului Eparhial devin executorii după confirmarea lor, în scris, de către

Chiriarhul locului. În caz de neconfirmare, Chiriarhul dispune rediscutarea

problemei.

E. Permanenţa Consiliului Eparhial

Art.100 - Între şedinţele Consiliului Eparhial funcţionează Permanenţa Consiliului

Eparhial.

Art.101 - (1) Permanenţa Consiliului Eparhial se compune din Chiriarh, ca

preşedinte, Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial,

consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul

juridic şi contabilul şef, ca membri. În caz de vacanţă, prezidează locţiitorul

desemnat canonic şi statutar.

(2) Permanenţa Consiliului Eparhial se întruneşte la convocarea Chiriarhului ori

de câte ori este nevoie.

(3) Din încredinţarea Chiriarhului, Permanenţa Consiliului Eparhial poate fi

prezidată de Episcopul-vicar, Arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial sau

de unul dintre consilierii eparhiali. În acest caz, procesul-verbal al lucrărilor este

supus aprobării Chiriarhului.

(4) Secretarul eparhial este şi secretar al şedinţelor Permanenţei şi întocmeşte

procesul-verbal al lucrărilor.

(5) Hotărârile Permanenţei Consiliului Eparhial se iau cu votul majorităţii

membrilor prezenţi şi sunt aduse la îndeplinire de sectoarele Administraţiei

Eparhiale potrivit competenţelor date prin Statut şi regulamentele bisericeşti.

Art.102 - Permanenţa Consiliului Eparhial exercită atribuţiile Consiliului Eparhial

în perioada dintre şedinţele acestuia, cu excepţia celor prevăzute la art.98, lit. a,

b, c, k, n şi q, precum şi următoarele atribuţii:

a. Examinează şi definitivează dările de seamă anuale privind activităţile

sectoarelor Administraţiei Eparhiale, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

b. Analizează şi definitivează contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-

contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;

c. Prezintă Consiliului Eparhial, spre verificare şi avizare, proiectul bugetului

general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;

d. Face propuneri privind planurile de activitate ale editurii şi tipografiei

eparhiale, precum şi ale atelierelor eparhiale şi mânăstireşti;

e. Aprobă clasificarea pe categorii a parohiilor, în conformitate cu prevederile

art.47 alin.1 şi 2 din prezentul Statut;

f. Face propuneri Consiliului Eparhial privind modul de administrare a bunurilor

mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

g. Aprobă înfiinţarea şi organizarea de instituţii cu caracter economic, cu sau

fără personalitate juridică, distinctă de eparhie sau de unităţile din jurisdicţia ei,

pentru susţinerea activităţilor misionar-pastorale şi social-filantropice, în

condiţiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericeşti şi legislaţiei în

vigoare;

h. Administrează fondurile eparhiale, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale

destinate ajutorării parohiilor sărace, acordării de burse tinerilor care se

pregătesc în instituţiile de învăţământ, precum şi sprijinirii programelor locale de

asistenţă social-filantropică şi cultural-misionară;

i. Aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului anual al eparhiei;

j. Face demersuri către autorităţile publice centrale şi locale pentru obţinerea de

sprijin destinat susţinerii activităţilor pastoral-misionare, culturale şi social-

filantropice ale eparhiei şi unităţilor sale, restaurării monumentelor bisericeşti,

precum şi construirii de noi biserici în cuprinsul eparhiei;

k. Aprobă proiectele de buget şi conturile de execuţie bugetară ale

protopopiatelor, ale parohiilor şi ale mânăstirilor.

l. Întocmeşte raportul către Consiliul Eparhial privind inventarul protopopiatelor,

parohiilor şi mânăstirilor;

m. Examinează şi aprobă donaţiile, sponsorizările şi legatele ce se fac în folosul

eparhiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

n. Decide cu privire la contestaţiile făcute împotriva hotărârilor organismelor

parohiale;

o. Exercită orice atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin

hotărâri ale Adunării Eparhiale şi Consiliului Eparhial.

F. Administraţia Eparhială şi Cancelaria Eparhială

Art.103 - În exercitarea atribuţiilor sale, Chiriarhul este ajutat de Episcopul-vicar

sau Arhiereul-vicar, Administraţia Eparhială şi Cancelaria Eparhială.

Art.104 - Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor

deliberative şi executive eparhiale, iar în cadrul Administraţiei Eparhiale au

atribuţiile ce le sunt delegate, prin decizie, de Chiriarhi, cu aprobarea Sfântului

Sinod. Ei poartă, cu aprobarea Sfântului Sinod, titluri legate de eparhiile

respective ori, după caz, titluri speciale, hotărâte de Sfântul Sinod.

Art.105 - (1) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul

eparhial şi secretarul eparhial se numesc pe o perioadă de patru ani, se

reconfirmă şi se revocă de Chiriarh într-o şedinţă de lucru a Permanenţei

Consiliului Eparhial, ţinându-se seama de următoarele criterii: media generală

de licenţă în teologie minimum 8,50; cel puţin gradul II; fără impedimente

canonice sau juridice şi având o activitate deosebită liturgică, administrativ-

pastorală, misionară şi culturală.

(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial şi

secretarul eparhial au atribuţii stabilite, prin decizie, de Chiriarh. Ei participă fără

drept de vot la şedinţele Adunării Eparhiale, iar la şedinţele Permanenţei

Consiliului Eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din Administraţia Eparhială pot fi

numiţi slujitori la parohii direct (fără concurs) de către Chiriarh.

Art.106 - (1) Administraţia Eparhială aduce la îndeplinire hotărârile organismelor

deliberative şi executive centrale şi eparhiale, prin următoarele sectoare de

activitate:

a. Sectorul administrativ-bisericesc,

b. Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul,

c. Sectorul cultural şi comunicaţii media,

d. Sectorul social-filantropic şi misionar,

e. Sectorul economic-financiar,

f. Sectorul patrimoniu şi construcţii bisericeşti,

g. Sectorul Exarhatul mânăstirilor.

(2) În funcţie de cerinţele pastorale şi administrative locale, Permanenţa

Consiliului Eparhial poate înfiinţa şi alte sectoare de activitate.

(3) În cadrul sectoarelor Administraţiei Eparhiale pot funcţiona următoarele

servicii şi compartimente: Bibliotecă; Muzeu; Personal-resurse umane;

Contabilitate; Tehnic; Editură; Tipografie; Ateliere, precum şi altele, potrivit

cerinţelor locale specifice.

(4) Administraţia Eparhială este condusă de Chiriarh, ajutat de Episcopul-vicar

sau Arhiereul-vicar, împreună cu vicarul administrativ eparhial şi consilierii

eparhiali.

Art.107 - (1) Cancelaria Eparhială pregăteşte împreună cu sectoarele

Administraţiei Eparhiale lucrările organismelor deliberative şi executive

eparhiale şi aduce la îndeplinire hotărârile acestora.

(2) Cancelaria Eparhială are următoarele servicii şi compartimente: Cabinetul

Chiriarhului; Secretariat; Registratură; Arhivă; Oficiul canonic-juridic; Corpul de

inspecţie şi control; Biroul Comunicaţii şi relaţii cu publicul.

Art.108 - (1) În Administraţia şi Cancelaria Eparhială este încadrat, pe funcţii de

execuţie, personal de specialitate, clerical şi neclerical. Acesta este numit,

transferat şi revocat de Chiriarh în şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial.

(2) Consilierii eparhiali împreună cu personalul de specialitate, studiază şi

întocmesc referate asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de

organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh.

Art.109 - (1) Corpul de inspecţie şi control al Chiriarhului este încadrat cu

următorul personal, numit de Chiriarh, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei

Consiliului Epahial:

a. Un inspector eparhial bisericesc, numit în condiţiile art.105, alin. 1 din

prezentul Statut, cu atribuţii generale de control şi de acuzator la Consistoriul

Eparhial;

b. Exarhul mânăstirilor numit dintre arhimandriţi sau protosingheli, cu atribuţii

generale de îndrumare, de inspecţie, de control la mânăstiri şi de referent

pentru problemele mânăstireşti. Acesta poate conduce şi Sectorul Exarhatul

mânăstirilor;

c. Inspectori pentru controlul financiar şi gestionar (audit), dintre care unul cu

pregătire juridică.

(2) Membrii Corpului de inspecţie şi control îşi desfăşoară activitatea din

dispoziţia Chirarhului, potrivit atribuţiilor stabilite în Statut, în regulamentele

bisericeşti şi în legislaţia în vigoare.

Secţiunea a VI-a

A. Mitropolia

Art.110 - (1) Sub raport canonic si administrativ, Episcopiile şi Arhiepiscopiile

sunt grupate în Mitropolii.

(2) Mitropoliile din interiorul şi din afara graniţelor ţării sunt conduse de către un

Mitropolit.

B. Sinodul Mitropolitan

Organizare şi atribuţii

Art.111 - (1) Mitropolitul, împreună cu Arhiepiscopii, Episcopii, precum şi

Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhiile sufragane alcătuiesc Sinodul

Mitropolitan.

(2) Sinodul Mitropolitan coordonează activităţile comune ale eparhiilor din

Mitropolie, în limitele înscrise în Sfintele Canoane, precum şi în normele

statutare şi regulamentare în vigoare.

(3) Sinodul Mitropolitan veghează ca pe cuprinsul Mitropoliei să fie apărate şi

promovate credinţa ortodoxă, unitatea liturgică şi disciplina canonică a clerului

şi monahilor, precum şi într-ajutorarea frăţească între eparhii.

(4) Sinoadele Mitropolitane se pot întruni în şedinţe comune pentru a elabora şi

a aplica planuri de cooperare permanentă la nivel pastoral-misionar, social-

filantropic şi cultural de interes regional, despre care vor informa Sfântul Sinod,

în scris.

Art.112 - (1) Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoacă ori

de câte ori este nevoie. În caz de vacanţă, prezidează Patriarhul sau ierarhul

desemnat canonic şi statutar.

(2) Sinodul Mitropolitan ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul

membrilor prezenţi.

(3) Lucrările Sinodului Mitropolitan se pregătesc de către personalul clerical de

conducere, respectiv consilier eparhial şi secretar eparhial desemnaţi de

Mitropolit, iar hotărârile acestuia se păstrează distinct în arhiva eparhiei de

scaun a Mitropolitului, împreună cu procesele-verbale ale şedinţelor.

Art.113 - Pe lângă atribuţiile enumerate mai sus, Sinodul Mitropolitan are şi

următoarele atribuţii:

a. Propune Sfântului Sinod înfiinţarea de noi eparhii sau modificarea teritorială a

celor existente;

b. Analizează şi avizează solicitările venite de la eparhiile sufragane privind

canonizarea de sfinţi, proiectele de texte liturgice şi icoane pentru cinstirea

acestora şi înaintează Sfântului Sinod propunerile sale;

c. Aprobă tematicile cursurilor pentru obţinerea de către personalul clerical a

gradelor profesionale Definitiv şi Gradul II, organizate de instituţiile de

învăţământ superior din Mitropolie, aprobate de Sfântul Sinod;

d. Avizează propunerile Chiriarhilor eparhiilor sufragane pentru alegerea

Episcopilor-vicari şi Arhiereilor-vicari de către Sfântul Sinod;

e. Aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mânăstirilor de călugări în

mânăstiri de călugăriţe sau a mânăstirilor de călugăriţe în mânăstiri de călugări,

precum şi ridicarea schiturilor la rang de mânăstiri, în condiţiile art.75, alin.1 din

prezentul Statut;

f. Primeşte şi examinează recursurile clericilor depuşi din treapta preoţiei de

către un Consistoriu eparhial din cuprinsul Mitropoliei;

g. Admite sau respinge, în principiu, cererile de recurs pe baza referatului şi

propunerilor motivate canonic şi juridic ale consilierului administrativ-bisericesc

de la centrul mitropolitan;

h. În caz de admitere, în principiu, a recursului, trimite cauza pentru judecare în

fond Consistoriului Mitropolitan;

i. Validează sau invalidează hotărâri ale Adunărilor Eparhiale din cuprinsul

Mitropoliei privind înstrăinarea bunurilor imobile (clădiri sau terenuri) eparhiale.

j. Exercită orice alte atribuţii date lui prin Sfintele Canoane, prin prezentul Statut

şi regulamentele bisericeşti sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod.

C. Mitropolitul

Art.114 - (1) Mitropolitul este conducătorul canonic al unei mitropolii, exercită

drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de tradiţia

bisericească şi de prezentul Statut.

(2) Titulatura Mitropolitului este cea a Arhiepiscopiei pe care o păstoreşte şi a

Mitropoliei pe care o conduce.

(3) El poartă ca semn distinctiv cruce pe culion, cu camilafcă neagră.

(4) Mitropolitul are următoarele atribuţii:

a. Convoacă şi prezidează Sinodul Mitropolitan;

b. Prezidează şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Arhiepiscopi şi Episcopi

sufragani;

c. Hirotoneşte, împreună cu alţi ierarhi, pe Arhiepiscopii şi Episcopii sufragani,

precum şi pe Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhiile din Mitropolie,

împreună cu Chiriarhii acestora;

d. Emite Gramata pentru întronizarea Arhiepiscopilor şi Episcopilor sufragani şi îi

întronizează;

e. Numeşte locţiitori de Arhiepiscopi şi Episcopi, în caz de vacanţă, la eparhiile

sufragane;

f. Vizitează frăţeşte pe Arhiepiscopii şi Episcopii din Mitropolie;

g. Convoacă Sinaxele (consfătuirile) stareţilor şi duhovnicilor de la mânăstirile

din eparhiile sufragane, cel puţin o dată la trei ani;

h. Prezidează Comisiile Zonale de Pictură Bisericească;

i. Primeşte sesizările privind pe Arhiepiscopii, Episcopii, Episcopii-vicari şi

Arhiereii-vicari de la eparhiile din Mitropolie, dispune, în consultare cu Patriarhul,

cercetarea lor în Sinodul Permanent şi aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod

rezultatul cercetării;

j. Emite Decizia Mitropolitană de constituire a Consistoriului Mitropolitan,

compus din membrii (3-5 titulari şi 2 supleanţi) delegaţi de Adunările Eparhiale

sufragane în condiţiile art.92, lit.h şi numeşte un preşedinte din rândul acestora;

k. Exercită orice alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut

şi regulamentele bisericeşti sau de hotărâri ale Sfântului Sinod.

Partea a II-a

Despre cler

Capitolul I

Învăţământul teologic pentru pregătirea clerului. Predarea religiei. Şcolile

confesionale

Art.115 - (1) Pregătirea personalului bisericesc din toate categoriile se face în

următoarele unităţi de învăţământ teologic integrate în învăţământul de stat

preuniversitar şi universitar:

a. Şcoli de cântăreţi bisericeşti (Şcoli de arte şi meserii),

b. Seminarii teologice liceale,

c. Facultăţi de Teologie.

(2) În funcţie de cerinţele specifice, Biserica Ortodoxă Română poate organiza şi

unităţi proprii de învăţământ teologic, de cercetare ştiinţifică-teologică şi pentru

formare profesională, în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Instituţiile de învăţământ teologic sunt destinate pregătirii personalului de

cult, a profesorilor de religie, a altor specialişti necesari activităţii religioase şi

sociale a Bisericii, precum şi a acelora care doresc formare teologică, în

condiţiile prevăzute de lege, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.

Art.116 - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar teologic integrate în

învăţământul de stat, respectiv Şcolile de cântăreţi bisericeşti şi Seminariile

teologice liceale, se înfiinţează de către eparhiile pe teritoriul cărora vor

funcţiona, cu avizul Sinoadelor Mitropolitane şi aprobarea Sfântului Sinod, în

condiţiile prevăzute de lege.

(2) Planurile şi programele pentru învăţământul preuniversitar teologic se

stabilesc de Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.

Art.117 - (1) Unităţile de învăţământ universitar teologic, respectiv Facultăţile de

Teologie, se înfiinţează de către eparhiile pe teritoriul cărora vor funcţiona, cu

aprobarea Sfântului Sinod, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Planurile şi programele pentru învăţământul universitar teologic se

elaborează de instituţiile de învăţământ, se avizează de Sinoadele Mitropolitane

şi se aprobă de către Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale.

Art.118 - (1) Modul de organizare şi funcţionare, profilurile şi specializările,

echivalarea şi recunoaşterea diplomelor de studii obţinute în străinătate,

admiterea şi durata cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar şi

universitar teologic se stabilesc prin regulamente cadru şi hotărâri ale Sfântului

Sinod, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Personalul didactic şi de conducere din unităţile de învăţământ teologic

integrate în învăţământul de stat se recunoaşte de către ministerul de resort, în

condiţiile prevăzute de lege şi de protocoalele încheiate între Biserica Ortodoxă

Română şi ministerul de resort, cu acordul prealabil al Chiriarhului eparhiei pe

raza cărora acestea funcţionează. Personalul didactic clerical poate funcţiona şi

la parohie, cu aprobarea Chiriarhului.

(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar teologic se află în

jurisdicţia canonică a Sfântului Sinod şi a Chiriarhului locului şi în subordinea

administrativă a autorităţilor şi instituţiilor competente prevăzute de lege.

(4) Inspecţia unităţilor de învăţământ teologic şi controlul gestiunii bunurilor

unităţilor de învăţământ teologic care aparţin Bisericii se exercită prin

organismele abilitate ale eparhiilor pe raza cărora acestea funcţionează, cu

respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti.

(5) Admiterea candidaţilor în învăţământul teologic de toate gradele se face

numai cu binecuvântarea Chiriarhului locului.

Art.119 - (1) Eparhiile au responsabilitatea predării religiei în învăţământul de

stat, particular şi confesional, în centrele de plasament proprii, precum şi în cele

organizate de instituţii publice sau particulare.

(2) Planurile şi programele pentru predarea religiei se aprobă de către Sfântul

Sinod.

(3) Personalul didactic care predă religia în unităţile de învăţământ de stat şi

particular se numeşte cu acordul Chiriarhului fiecărei eparhii.

(4) Preotul paroh împreună cu profesorul de religie au responsabilitatea

asigurării asistenţei religioase în instituţiile de învăţământ din cuprinsul parohiei.

(5) În cazul în care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau

disciplina Religie, săvârşeşte abateri de la doctrina şi morala Bisericii, în urma

cercetării, Chiriarhul îi poate retrage acordul de a preda religia, fapt care duce la

desfacerea contractului individual de muncă. Această dispoziţie este comună şi

pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, universitar

teologic şi confesional.

Art.120 - Cu binecuvântarea (acordul) Chiriarhului locului, eparhiile şi unităţile

de cult dependente de acestea, au dreptul de a înfiinţa şi administra forme de

învăţământ confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în

conformitate cu prevederile prezentului Statut, cu regulamentele bisericeşti şi în

condiţiile legii.

Art.121 - (1) Sfântul Sinod aprobă solicitările Facultăţilor de Teologie, însoţite de

acordul senatelor universitare, pentru organizarea doctoratului în teologie, în

condiţiile prevăzute de lege.

(2) Sfântul Sinod aprobă şi comunică ministerului de resort, pentru acord, care

sunt Facultăţile de Teologie atestate pentru organizarea cursurilor şi examenelor

în vederea perfecţionării şi obţinerii gradelor profesionale şi didactice Definitiv, II

şi I de către personalul clerical şi de către cadrele didactice care predau Religia

sau discipline teologice în învăţământul preuniversitar teologic.

Capitolul al II-lea

Recrutarea personalului bisericesc

Secţiunea I

Numirea personalului bisericesc din parohii

Art.122 - Cântăreţii bisericeşti (cantorii) şi dascălii (cateheţii) se recrutează, de

regulă, dintre absolvenţii Şcolilor de cântăreţi bisericeşti. Ei se numesc, la

propunerea preotului paroh şi a Consiliului Parohial, de către Chiriarh, într-o

şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial. Pentru motive de indisciplină, aceştia

pot fi sancţionaţi sau revocaţi.

Art.123 - (1) Preoţii şi diaconii slujitori se recrutează dintre doctorii, absolvenţii

de masterat şi licenţiaţii Facultăţilor de Teologie, specializarea Teologie

Pastorală, care au susţinut examenul de capacitate preoţească.

(2) Preoţii şi diaconii sunt numiţi la parohie de Chiriarh, într-o şedinţă a

Permanenţei Consiliului Eparhial, cu respectarea prevederilor statutare şi

regulamentare bisericeşti.

(3) Numirea şi transferarea preoţilor şi a diaconilor la parohii se face prin

concurs, cu excepţiile prevăzute la art.39, alin.1, art.105, alin.2, art.124, alin.4 şi

art.125, alin.3.

(4) Pentru a putea fi numiţi, candidaţii la posturile de preot şi diacon trebuie să

corespundă condiţiilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti.

(5) Hirotesia întru citeţ şi ipodiacon şi hirotonia întru diacon şi preot se fac

numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.

(6) Într-o parohie, prezenţa frecventă a unor clerici de mir sau de mânăstire din

afara parohiei, pentru activităţi pastorale şi misionare, este îngăduită numai cu

aprobarea Chiriarhului locului.

(7) Raportul între personalul clerical şi Centrul eparhial este unul de slujire şi

misiune liber asumată, conform Mărturisirii (Declaraţiei) solemne publice rostite

şi semnate de către fiecare candidat înaintea hirotoniei întru preot. La începerea

activităţii pastorale în unitatea pentru care a fost numit, personalul bisericesc

primeşte din partea Chiriarhului o Decizie prin care se reglementează drepturile

şi îndatoririle ce-i vor reveni.

(8) Fără binecuvântarea Chiriarhului locului, preoţilor, diaconilor şi călugărilor nu

le este îngăduit să înfiinţeze, să fie membri sau să participe în asociaţii, fundaţii

şi organizaţii de orice tip.

(9) În Biserica Ortodoxă Română, statutul de preot, diacon şi călugăr este

incompatibil cu exercitarea oricăror activităţi personale (private) cu caracter

economic, financiar şi comercial care contravin moralei creştine şi intereselor

Bisericii.

Art.124 - (1) La parohiile din mediul urban (municipii şi oraşe), preoţii se numesc

prin concurs, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie.

Aceştia sunt datori să aibă minimum cinci ani vechime în cler şi să promoveze

examenul de selecţionare pentru parohiile din mediul urban.

(2) La parohiile din mediul rural (comune şi sate), preoţii şi diaconii se numesc

prin concurs dintre absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie, care au

promovat examenul de capacitate preoţească. În cazul preoţilor care solicită

transferul, aceştia sunt datori să aibă cel puţin cinci ani de la ultimul transfer.

(3) În cazul în care la unele parohii din mediul rural nu se prezintă candidaţi care

întrunesc condiţiile prevăzute la aliniatul precedent, pot fi numiţi şi absolvenţi

de seminar, care au susţinut examenul de capacitate.

(4) În situaţii misionare urgente din mediul urban sau rural, Chiriarhul poate

numi sau transfera, fără concurs, un preot într-un post vacant.

Art.125 - (1) Promovarea examenelor pentru obţinerea gradelor profesionale

Definitiv, II şi I dă dreptul preoţilor şi diaconilor de a concura sau a solicita

transferul pentru ocuparea de posturi în parohii de categorii superioare.

(2) Doctorii în teologie, absolvenţii de masterat, licentiatii în teologie, absolvenţii

de Seminar teologic liceal, citeţii şi ipodiaconii teologi nu pot fi hirotesiţi sau

hirotoniţi într-o altă eparhie fără documentele de ieşire canonică din eparhia de

care aparţin.

(3) Personalul clerical şi neclerical din mânăstiri, de la catedralele episcopale,

arhiepiscopale, mitropolitane şi patriarhale se numeşte direct (fără concurs) de

către Chiriarhi.

Secţiunea a II-a

Alegerea ierarhilor în Biserica Ortodoxă Română

Art.126 - (1) Alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop şi Episcop eparhiot se

face, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, după consultarea clerului şi

mirenilor din organismele bisericeşti, în termen de cel mult 60 de zile de la

vacantarea scaunului respectiv.

(2) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu

prezenţa a trei pătrimi dintre membrii săi şi alege cu votul a două treimi din

totalul membrilor prezenţi.

(3) Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop şi

Episcop eparhiot are loc după ce s-a îndeplinit procedura de consultare

prevăzută, după caz, de art.127, alin.2, 3 şi 4, art.129, alin.2, 3, 4 şi 5 şi art.130,

alin.2, 3, 4 şi 5 din prezentul Statut.

A. Alegerea Patriarhului

Art.127 - (1) Pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Patriarh este eligibil

oricare dintre Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi în funcţiune,

cetăţeni români, care sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi s-au impus în

conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate

eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc.

(2) Pentru alegerea de Patriarh, Sfântul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea

mai mare vechime în slujirea arhierească, stabileşte, prin consultare deschisă

urmată de vot secret consultativ, o listă de trei candidaţi dintre Chiriarhii

eligibili, cu motivarea fiecărei propuneri.

(3) În numele Sfântului Sinod, Sinodul Permanent se consultă, într-o şedinţă

specială, cu membrii clerici şi mireni din Adunarea Naţională Bisericească, la

care se adaugă membrii Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor. La

şedinţă participă, de asemenea, câte un decan al unei facultăţi de teologie şi

câte un director de seminar teologic din fiecare Mitropolie, desemnaţi de

Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani, dintre care să nu lipsească decanul

şi directorul reprezentând Arhiepiscopia Bucureştilor. Consultarea are loc la

sediul Patriarhiei Române, la data stabilită de Locţiitorul de Patriarh împreună cu

Sinodul Permanent.

(4) În cadrul consultării, lista de candidaţi pentru alegerea de Patriarh,

prezentată de Sinodul Permanent, poate fi completată, prin consultare deschisă

urmată de vot secret consultativ, cu două nume dintre ceilalţi Chiriarhi eligibili.

După votul consultativ, lista prezentată de Sinodul Permanent, întregită cu

primii doi Chiriarhi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi, va fi înaintată

Sfântului Sinod.

Art.128 - (1) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh sunt deschise

şi închise de către Locţiitorul de Patriarh şi sunt prezidate de către ierarhul

eparhiot cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei, în ordinea dipticelor,

dintre mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi, aşa cum rezultă din

Condica Sfântă a hirotoniei arhiereilor.

(2) Pentru desfăşurarea votării, pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este

asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari

cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este

Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru

alcătuiesc Biroul.

(3) Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne

sunt goale. Buletinele de vot poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod.

Pe fiecare buletin de vot sunt înscrise, în ordine, numele candidaţilor

nominalizaţi în urma consultărilor din Sfântul Sinod şi din Adunarea Naţională

Bisericească completată conform prevederilor art.127, alin.3.

(4) La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot,

sărută Sfânta Evanghelie şi, mergând în cabina de votare, bifează pe buletin, în

frică de Dumnezeu, numele celui pe care îl consideră vrednic să fie ales. Înainte

de a părăsi cabina, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa

fel încât ştampila să fie afară.

(5) Apoi, fiecare votant depune buletinul în prima urnă.

(6) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate incorect sau cu adăugiri

sunt considerate voturi nule.

(7) Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în

cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor

prezenţi.

(8) Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi

asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest

timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de

Preşedinte.

(9) Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul

buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce

tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.

(10) Patriarh al României devine candidatul care a obţinut voturile a două treimi

din totalul membrilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit

numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii

doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care

a obţinut voturile a două treimi din totalul membrilor prezenţi. Votarea se repetă

până la obţinerea de către unul dintre candidaţi a majorităţii de două treimi din

totalul membrilor prezenţi.

(11) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se

anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele

celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată Locţiitorului de

Patriarh, spre a o închide.

B. Alegerea Mitropolitului

Art.129 - (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Mitropolit este

oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacantă, care

este doctor sau licenţiat în Teologie şi s-a distins prin viaţă curată, cultură

teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc. Lista ierarhilor

eligibili se întocmeşte în ordinea dipticelor, descrescător, începând de la eparhia

vacantă.

(2) Pentru alegerea de Mitropolit, Sinodul Mitropolitan, prezidat de Patriarhul

României sau de locţiitorul desemnat canonic şi statutar, stabileşte, prin

consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, o listă de doi candidaţi

dintre ierarhii eligibili, cu motivarea fiecărei propuneri.

(3) După consultarea prevăzută la alineatul precedent, Sinodul Mitropolitan se

consultă, într-o şedinţă specială, cu membrii Adunării Eparhiale ai eparhiei

vacante la care se adaugă membrii clerici şi mireni din celelalte eparhii ale

Mitropoliei respective, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească. La şedinţă

participă, de asemenea, un decan al unei facultăţi de teologie şi un director de

seminar teologic din Mitropolie, desemnaţi de Patriarhul României sau Locţiitorul

de Mitropolit în consultare cu ierarhii sufragani. Consultarea are loc la sediul

Mitropoliei vacante, la data stabilită de Patriarhul României, în acord cu membrii

Sinodului Mitropolitan.

(4) Lista de candidaţi pentru alegerea de Mitropolit, întocmită de Sinodul

Mitropolitan, poate fi completată, prin consultare deschisă urmată de vot secret

consultativ, cu două nume dintre ierarhii eligibili care au obţinut cele mai multe

voturi. Lista întocmită de Sinodul Mitropolitan, completată în urma consultării cu

membrii clerici şi mireni menţionaţi la aliniatul precedent, va fi înaintată

Sfântului Sinod cu proces-verbal.

(5) Sfântul Sinod primind lista poate dispune completarea acesteia cu doi

candidaţi, ierarhi eligibili, desemnaţi prin vot secret consultativ de către plenul

său, care au obţinut cele mai multe voturi.

(6) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea de Mitropolit sunt prezidate de

către Patriarhul României.

(7) În vederea alegerii de Mitropolit, pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordine,

numele ierarhilor eligibili propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul

Mitropolitan, de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de Sfântul

Sinod.

(8) Alegerea Mitropolitului de către Sfântul Sinod se desfăşoară în conformitate

cu modalitatea de votare prevăzută la art.128, alin.2-9, cu adaptările adecvate.

(9) Mitropolit devine candidatul care a obţinut voturile a jumătate plus unu din

totalul membrilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a întrunit numărul

necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi

candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a

întrunit voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. În caz de

paritate, decid sorţii.



celui ales, după care închide şedinţa de lucru.

C. Alegerea Arhiepiscopului şi Episcopului eparhiot

Art.130 - (1) Eligibil pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Arhiepiscop şi

Episcop eparhiot este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la

eparhia vacantă, precum şi oricare Arhimandrit ori preot văduv prin deces, care

îndeplineşte condiţiile canonice, este doctor sau licenţiat în Teologie şi s-a

distins prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi

simţ gospodăresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte în ordinea dipticelor,

descrescător, începând de la eparhia vacantă.

(2) Pentru alegerea de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot, Sinodul Mitropolitan,

prezidat de Mitropolitul locului, stabileşte, prin consultare deschisă urmată de

vot secret consultativ, o listă de doi candidaţi, ierarhi eligibili sau alte persoane

care întrunesc condiţiile prevăzute la aliniatul precedent, cu motivarea fiecărei

propuneri.

(3) Sinodul Mitropolitan se consultă, într-o şedinţă specială, cu membrii clerici şi

mireni ai Adunării Eparhiale a eparhiei vacante, la care participă un decan şi un

director de la instituţiile de învăţământ teologic din cuprinsul eparhiei,

desemnaţi de Mitropolit. Consultarea are loc la sediul Mitropoliei, la data

stabilită de Mitropolit în acord cu ierarhii din Mitropolia respectivă, informând

despre aceasta pe Patriarhul României.

(4) Lista de candidaţi pentru alegerea de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot,

întocmită de Sinodul Mitropolitan, poate fi completată, prin consultare deschisă

urmată de vot secret consultativ, cu două nume dintre ierarhii eligibili sau alte

persoane care întrunesc condiţiile prevăzute la alin.1 şi au obţinut cele mai

multe voturi. Lista întocmită de Sinodul Mitropolitan, completată în urma

consultării cu clerul şi mirenii menţionaţi la aliniatul precedent, va fi înaintată

Sfântului Sinod cu proces-verbal.

(5) Sfântul Sinod, primind lista candidaţilor pentru alegerea de Arhiepiscop şi

Episcop eparhiot, poate dispune completarea acesteia cu alţi doi candidaţi,

ierarhi eligibili sau clerici care nu sunt arhierei, desemnaţi de către plenul său,

prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, dintre cei ce au

obţinut cele mai multe voturi.

(6) În cazul candidaţilor înscrişi pe listă, care nu sunt arhierei, Sfântul Sinod

dispune cercetarea loc canonică.

(7) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot

sunt deschise şi închise de către Patriarhul României şi sunt prezidate de către

Mitropolitul locului.

(8) În vederea alegerii de Arhiepiscop şi Episcop eparhiot de către Sfântul Sinod,

pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordinea dipticelor şi a rangurilor bisericeşti,

numele candidaţilor propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul Mitropolitan,

de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de către Sfântul Sinod.

(9) Alegerea Arhiepiscopului şi a Episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod se

desfăşoară în conformitate cu modalitatea de votare prevăzută la art.128,

alin.2-9, cu adaptările adecvate.

(10) Arhiepiscop şi Episcop eparhiot devine candidatul care a obţinut voturile a

jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. Dacă nici unul dintre candidaţi

nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care

participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi.

Devine ales cel care a întrunit voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor

prezenţi. În caz de paritate, decid sorţii.



celui ales, după care predă conducerea şedinţei Patriarhului României.

D. Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari şi Arhiereilor-vicari

Art.131 - (1) Alegerea Episcopilor-vicari patriarhali, Episcopilor-vicari şi

Arhiereilor-vicari se face de către Sfântul Sinod, cu voturile a jumătate plus unu

din totalul membrilor prezenţi. În acest scop, Patriarhul, Mitropoliţii, Arhiepiscopii

şi Episcopii pot propune unul sau mai mulţi candidaţi.

(2) Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la

propunerea Patriarhului făcută în consultare cu Sinodul Permanent.

(3) Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, prin vot secret, de

către Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului făcută în consultare cu Sinodul

Mitropolitan.

(4) Candidaţii pentru funcţiile de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-vicar şi

Arhiereu-vicar trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.130, alin.1 din

prezentul Statut, iar cei care nu sunt arhierei sunt supuşi examinării canonice

prevăzută la art.130, alin. 6.

(5) Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Episcop-vicar patriarhal, Episcop-

vicar şi Arhiereu-vicar este prezidată de Patriarh. Alegerea se desfăşoară în

condiţiile art.128 alin.2-9, cu adaptările adecvate.

(6) Dacă respectivul candidat propus nu obţine voturile a jumătate plus unu din

totalul membrilor prezenţi, ierarhul eparhiot poate propune un nou candidat,

într-o altă şedinţă, la alegerea căruia se va aplica aceeaşi procedură prevăzută

în prezentul articol.

E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române de peste hotare

Art.132 - (1) Alegerea Mitropoliţilor, Arhiepiscopilor şi Episcopilor de la eparhiile

ortodoxe române de peste hotare se face de către Sfântul Sinod din cei unu sau

doi candidaţi propuşi de Adunarea Eparhială a eparhiei vacante, conform

statutelor de organizare şi funcţionare ale acestora aprobate de Sfântul Sinod. În

cazul în care Adunarea Eparhială propune un singur candidat, iar acesta nu este

ales de Sfântul Sinod, Adunarea Eparhială va propune Sfântului Sinod un al

doilea candidat.

(2) În cazul înfiinţării de noi eparhii, Mitropolitul locului sau delegatul Sfântului

Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou înfiinţate, inclusiv întocmirea

statutelor eparhiilor respective, informând periodic Patriarhia Română despre

stadiul misiunii sale.

(3) Episcopii-vicari şi Arhiereii-vicari de la eparhiile Ortodoxe Române de peste

hotare se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea

Chiriarhului, făcută în consultare cu organismele eparhiale prevăzute în propriile

statute de organizare şi funcţionare aprobate de Sfântul Sinod şi în acord cu

prevederile prezentului Statut.

F. Hirotonia şi întronizarea

Art.133 - (1) Întronizarea se face potrivit rânduielilor canonice şi după datinile

Bisericii Ortodoxe Române. Numele celor aleşi se comunică Preşedintelui

României, Prim-Ministrului şi ministerului de resort. Întronizarea ierarhilor

eparhioţi din afara graniţelor României va fi adusă la cunoştinţa principalelor

autorităţi civile şi bisericeşti din ţările respective.

(2) Gramata de întronizare este emisă de către Sfântul Sinod pentru Patriarhul

României, de către Patriarhul României pentru Mitropoliţi şi de către Mitropolit

pentru Arhiepiscopii şi Episcopii sufragani. Pentru Episcopii-vicari patriarhali,

Episcopii-vicari şi Arhiereii-Vicari se va emite un Act de confirmare semnat de

Preşedintele Sfântului Sinod.

(3) În cazul când cel ales nu este arhiereu, el va fi hirotonit de către Mitropolitul

locului împreună cu cel puţin alţi doi Arhierei, şi numai după aceea poate primi

Gramata de întronizare sau Actul de confirmare, după caz.

Secţiunea a III-a

Despre vacanţe

Art.134 - (1) În caz de vacanţă a scaunului de Patriarh al României, locotenenţa

patriarhală îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevăzută în art.12,

alin. 2 din prezentul Statut; în caz de indisponibilitate sau refuz, următorului, şi

aşa mai departe.

(2) În caz de vacanţe ale scaunelor de Mitropolit, Arhiepiscop şi Episcop

eparhiot, Patriarhul României pentru Mitropoliţi şi Mitropoliţii pentru eparhiile

sufragane, vor numi locţiitori până la întronizarea noilor titulari.

(3) Pe durata vacanţei, Locţiitorul de Patriarh, de Mitropolit, de Arhiepiscop şi de

Episcop eparhiot rezolvă doar problemele curente ale eparhiei vacante,

respectiv ale Administraţiei Patriarhale, în cazul Locţiitorului de Patriarh, fără

dreptul de a face modificări în legiuirile şi structurile bisericeşti sau de a

schimba destinaţia bunurilor bisericeşti.

(4) În caz de vacanţe la protopopiate, parohii şi mânăstiri, Chiriarhii vor lua

măsuri pentru asigurarea suplinirii până la numirea noilor titulari.

Capitolul al III-lea

Secţiunea I

Asistenţa religioasă în Biserica Ortodoxă Română

Art.135 - (1) Biserica Ortodoxă Română, prin eparhiile sale, are responsabilitatea

asigurării asistenţei religioase şi a personalului bisericesc aferent desfăşurării

acesteia în parohii, în armată, în sistemul penitenciar, în unităţi medicale, în

aşezăminte de asistenţă socială şi în unităţi de învăţământ, în condiţiile

prevăzute de lege, de protocoalele sau acordurile încheiate cu autorităţile

publice sau cu alte persoane juridice.

(2) Normele generale de asistenţă religioasă în aceste unităţi, cu caracter unitar

în întreaga Biserică Ortodoxă Română, se aprobă de către Sfântul Sinod, cu

respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(3) Personalul clerical din aceste domenii se recrutează, cu acordul Chiriarhului

locului, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie, cu

respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti, în condiţiile

legii.

(4) Îndrumarea pastoral-misionară şi jurisdicţia canonic-disciplinară a

personalului clerical din aceste unităţi, aparţine în exclusivitate eparhiilor pe

raza cărora activează preoţii respectivi.

Art.136 - (1) Numirea, transferarea şi revocarea personalului clerical care

asigură asistenţa religioasă în unităţile prevăzute la art.135, alin. 1 se fac cu

acordul comun al eparhiei şi al unităţii angajatoare, cu respectarea prevederilor

statutare şi regulamentare bisericeşti, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti de la parohii au îndatorirea de a

acorda asistenţă religioasă tuturor categoriilor de credincioşi din unităţile

militare, penitenciare, medicale, asistenţă socială şi din unităţile de învăţământ

de pe raza parohiilor lor, ori de câte ori vor fi solicitaţi.

Secţiunea a II-a

Asistenţa socială în Biserica Ortodoxă Română

Art.137 - (1) Sistemul de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române este

integrat şi funcţionează în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice

sau în organizaţii social-filantropice patronate de ea.

(2) Biserica Ortodoxă Română, prin unităţile sale componente locale şi centrale

(Parohia, Mânăstirea, Protopopiatul, Vicariatul, Eparhia, Mitropolia şi Patriarhia),

precum şi prin organizaţiile neguvernamentale care funcţionează cu aprobarea

autorităţilor bisericeşti competente, asigură servicii sociale, acreditate conform

legislaţiei în vigoare.

(3) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele de asistenţă

socială ale Bisericii se recrutează, în primul rând, dintre absolvenţii Facultăţilor

de Teologie, specializarea Teologie Socială.

(4) Beneficiarii serviciilor sociale oferite în cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt

persoane, grupuri şi comunităţi aflate în situaţii de dificultate, fără discriminare.

(5) Furnizorii de servicii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, prevăzuţi

la alin.2, îşi desfăşoară activitatea socială, în nume propriu sau prin parteneriate

cu instituţiile specializate ale statului, ale administraţiei locale sau ale

organizaţiilor neguvernamentale.

Art.138 - (1) Strategia şi planurile de acţiune în domeniul asistenţei sociale

bisericeşti se aprobă de către Sfântul Sinod, iar, la nivelul eparhiilor, de către

Consiliile Eparhiale.

(2) Elaborarea strategiei şi a planurilor de acţiune în domeniul asistenţei sociale

bisericeşti se realizează de către Sectorul Social-Filantropic care funcţionează

atât la nivelul Administraţiei Patriarhale, cât şi la cel al eparhiilor.

Art.139 - (1) Locaşurile de cult din instituţiile amintite la art.135, alin.1 din

prezentul Statut funcţionează, de regulă, ca sub-unităţi de cult (paraclise), cu

sau fără personalitate juridică, arondate Protopopiatelor pe teritoriul cărora se

află.

(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor sub-unităţi

de cult prin acorduri încheiate cu instituţile în cadrul cărora funcţionează şi care

le administrează, cu respectarea prevederilor art.183, alin. 2 din prezentul

Statut.

(3) Finanţarea activităţii în domeniul social se asigură din resursele proprii ale

furnizorilor de servicii sociale, din subvenţii de la bugetul de stat şi de la

bugetele locale, din donaţii şi sponsorizări obţinute în condiţiile prevăzute de

lege, din subscripţii publice, din fonduri nerambursabile şi din venituri provenite

din orice alte surse care nu contravin legislaţiei în vigoare sau prevederilor

prezentului Statut.

Secţiunea a III-a

Despre conferinţele clerului

Art.140 - (1) Preoţii şi diaconii, inclusiv cei din mânăstiri, sunt obligaţi să

participe la Conferinţele pastoral-misionare semestriale, de primăvară şi de

toamnă, precum şi la Conferinţele administrative lunare, ca formă continuă de

perfecţionare a pregătirii profesionale, după absolvirea unei şcoli teologice.

(2) Conferinţele pastoral-misionare semestriale şi Conferinţele administrative

lunare au caracter teoretic şi practic pentru realizarea următoarelor scopuri:

a. Apărarea învăţăturii de credinţă şi a moralei ortodoxe,

b. Perfecţionarea continuă în domeniul liturgic şi administrativ-bisericesc,

c. Aprofundarea şi împrospătarea cunoştinţelor teologice de bază,

d. Perfecţionarea ca predicatori şi duhovnici,

e. Întărirea cooperării şi solidarităţii dintre parohii,

f. Însuşirea de noi metode în activitatea misionar-pastorală,

g. Cunoaşterea problemelor actuale ale vieţii creştine şi căutarea de soluţii

adecvate.

(3) Pentru una dintre Conferinţele pastoral-misionare semestriale, care are

caracter unitar în întreaga Biserică Ortodoxă Română, tema dezbaterii se

stabileşte anual de Sfântul Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileşte de

fiecare eparhie potrivit cerinţelor misionar-pastorale locale.

(4) Referatele susţinute în cadrul Conferinţelor pastoral-misionare semestriale,

apreciate în mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica în revistele

eparhiale.

Art.141- (1) Perioadele de desfăşurare şi modalităţile de organizare ale

Conferinţelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare Centru

Eparhial.

(2) Conferinţele administrative se organizează lunar, pe protopopiate, de către

fiecare eparhie şi au ca tematică subiecte de interes local misionar-pastoral,

liturgic-duhovnicesc şi administrativ, economic-financiar şi altele.

Art.142 - În scopul perfecţionării profesionale şi a cunoaşterii problemelor

actuale ale vieţii şi activităţii bisericeşti generale şi locale, Centrele eparhiale

organizează anual, pe protopopiate, conferinţe ale cântăreţilor (cantorilor) şi

dascălilor (cateheţilor) bisericeşti.

Art.143 - Conferinţele pastoral-misionare semestriale, Conferinţele

administrative lunare şi Conferinţele cântăreţilor (cantorilor) şi dascălilor

(cateheţilor) bisericeşti vor fi prezidate de Chiriarh sau de delegatul acestuia.

Secţiunea a IV-a

Distincţiile bisericeşti

Art.144 - Pentru activitate deosebită în domeniul lucrării bisericeşti, sub raport

liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodăresc-

edilitar sau administrativ-economic, preoţii de mir pot primi următoarele ranguri

onorifice bisericeşti:

a. Sachelar,

b. Iconom,

c. Iconom stavrofor.

Art.145 - (1) Rangul de sachelar se acordă de către Chiriarh preoţilor care au o

activitate bisericească bogată. Sachelarul poartă ca semn distinctiv brâu

albastru.

(2) Rangul de iconom se acordă de Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei

Consiliului Eparhial, preoţilor sachelari, care au o activitate bisericească

remarcabilă. Iconomul poartă ca semn distinctiv brâu roşu, iar la serviciile

religioase, bederniţă.

(3) Rangul de iconom stavrofor se acordă de Chiriarh, într-o şedinţă a

Permanenţei Consiliului Eparhial, preoţilor iconomi, care au o activitate

bisericească excepţională. Iconomul stavrofor poartă ca semn distinctiv cruce

pectorală, brâu roşu, iar la serviciile religioase, bederniţă.

(4) Pentru activitate îndelungată şi deosebită, diaconilor din rândul clerului de

mir li se poate acorda de către Chiriarh rangul de arhidiacon, cu dreptul de a

purta cruce pectorală.

(5) În caz de abateri grave, aceste distincţii pot fi retrase de către Chiriarh,

direct, sau în baza unei hotărâri consistoriale.

Art.146 - (1) Protopopii, în timpul funcţionării lor în această calitate, poartă ca

semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion roşu, iar la serviciile religioase,

bederniţă.

(2) Vicarul administrativ eparhial, consilierii eparhiali şi inspectorii eparhiali cu

funcţii de conducere de la eparhii, precum şi inspectorii cu funcţii de conducere

de la Patriarhia Română, pe durata funcţionării lor în aceste calităţi, poartă ca

semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion ciclamen.

(3) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali şi inspectorul general

bisericesc de la Patriarhia Română, pe durata funcţionării lor în aceste calităţi,

poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion violet.

(4) Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar teologic pot fi

recompensate pentru activitatea lor cu ranguri acordate de Chiriarh.

Art.147 - (1) Pentru activitate meritorie îndelungată pe tărâm pastoral-misionar,

administrativ-bisericesc, didactic-educativ şi social-filantropic, la propunerea

Chiriarhilor, Patriarhul acordă distincţia “Crucea Patriarhală” pentru clerici şi

mireni, cu Gramată.

(2) În acelaşi scop, la nivelul eparhiilor, se pot institui, prin hotărâre a

Permanenţei Consiliului Eparhial, distincţii arhiepiscopale şi episcopale, după

rangul eparhiei care le instituie, iar la Mitropolii, distincţii mitropolitane.

Capitolul al IV-lea

Disciplina clerului

Art.148 - (1) Instanţele disciplinare şi de judecată bisericească pentru clericii de

mir, preoţi şi diaconi în funcţiune şi pensionari, precum şi pentru cântăreţi, în

probleme doctrinare, morale, canonice şi disciplinare sunt:

A. De judecare în fond:

a. Consistoriul Disciplinar Protopopesc,

b. Consistoriul Eparhial.

B. De judecare în recurs:

Consistoriul Mitropolitan, pentru cererile de recurs admise, în principiu, de

Sinodul Mitropolitan şi de Sfântul Sinod.

(2) Organismele care se pronunţă asupra admisibilităţii cererilor de recurs sunt:

a. Sinodul Mitropolitan, care poate admite sau respinge, în principiu, recursurile

pentru cazurile de depunerea din treaptă, pronunţate de un Consistoriu

Eparhial;

b. Sfântul Sinod, care admite sau respinge, în principiu, recursurile pentru

cazurile de caterisire, pronunţate de un Consistoriu Eparhial.

Art.149 - (1) Pe lângă fiecare protopopiat funcţionează Consistoriul Disciplinar

Protopopesc.

(2) Consistoriul Disciplinar Protopopesc are un preşedinte cleric şi trei membri,

dintre care doi membri clerici, numiţi pe termen de patru ani, de către Chiriarh,

dintre preoţii din protopopiat, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în

teologie, care au cel puţin Gradul II şi cunoştinţe canonice, precum şi un

membru din rândurile cântăreţilor bisericeşti.

(3) Când se judecă numai cazuri ale preoţilor, reprezentantul cântăreţ nu

participă.

Art.150 - (1) Consistoriul Disciplinar Protopopesc funcţionează ca instanţă

disciplinară şi de judecată pentru cântăreţii bisericeşti şi ca organism de

împăcare pentru neînţelegerile ivite în rândul personalului bisericesc, precum şi

între parohieni şi preot.

(2) Dacă părţile nu s-au declarat împăcate prin hotărârea dată de Consistoriul

Disciplinar Protopopesc, cazul se transferă, în ultimă instanţă, la Consistoriul

Eparhial.

(3) Hotărârile Consistoriului Disciplinar Protopopesc, privind cântăreţii

bisericeşti, sunt definitive, după aprobarea lor de către Chiriarh şi nu pot fi

atacate în recurs la Consistoriul Eparhial, cu excepţia celor care prevăd

pedeapsa destituirii acestora.

Art.151 - (1) Consistoriul Eparhial funcţionează la fiecare Episcopie şi

Arhiepiscopie şi este format din trei membri titulari şi doi membri supleanţi.

Membrii Consistoriului sunt preoţi, cu cel puţin Gradul II, doctori, absolvenţi de

masterat sau licenţiaţi în teologie, cu cunoştinţe canonice şi juridice.

(2) Membrii Consistoriului Eparhial se aleg la propunerea Chiriarhului de către

Adunarea Eparhială, pe termen de patru ani.

(3) Preşedintele Consistoriului Eparhial se numeşte de către Chiriarh dintre

membrii titulari ai acestuia.

(4) Consistoriul are un grefier numit de Chiriarh, la propunerea preşedintelui.

(5) La fiecare eparhie funcţionează Consistoriul Monahal Eparhial, compus din 3-

5 membri numiţi de Chiriarh, pentru judecarea cauzelor personalului monahal

primite de la Chiriarh sau de la Consiliile de Judecată ale mânăstirilor, cu

aprobarea Chiriarhului.

Art.152 - Hotărârile Consistoriului Eparhial aprobate de către Chiriarh devin

definitive şi executorii.

Art.153 - (1) Pe lângă fiecare Mitropolie funcţionează Consistoriul Mitropolitan ca

instanţă de judecare a recursurilor admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan

sau de Sfântul Sinod.

(2) Consistoriul Mitropolitan se compune din 3-5 membri titulari şi 2 supleanţi,

preoţi numiţi de Mitropolit dintre preoţii desemnaţi de Adunările Eparhiale ale

eparhiilor sufragane, alţii decât cei desemnaţi în Consistoriile Eparhiale, cu

îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.151, alin. 1 din prezentul Statut.

(3) Preşedintele Consistoriului Mitropolitan este numit de Mitropolit dintre

membrii acestuia, grefierul fiind desemnat tot de Mitropolit dintre clericii din

administratia eparhiei de scaun a acestuia.

(4) Consistoriul Mitropolitan dă hotărâri definitive şi executorii, prin aprobarea

lor de către Mitropolitul locului.

Art.154 - (1) Sinodul Mitropolitan, ca organism care se pronunţă asupra

admisibilităţii cererilor de recurs, deliberează sub preşedinţia Mitropolitului

locului.

(2) Sinodul Mitropolitan primeşte şi examinează recursurile clericilor depuşi din

treapta preoţiei de către un Consistoriu Eparhial din cadrul Mitropoliei.

Recursurile admise, în principiu, de Sinodul Mitropolitan sunt trimise

Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar sentinţa se aprobă

de către Mitropolit.

Art.155 - Sfântul Sinod, ca organism care se pronunţă asupra admisibilităţii

cererilor de recurs, primeşte şi examinează recursurile clericilor caterisiţi de

către un Consistoriu Eparhial. Recursurile admise, în principiu, de Sfântul Sinod

sunt trimise Consistoriului Mitropolitan spre judecare asupra fondului, iar

sentinţa se aprobă de către Patriarh.

Art.156 - (1) Hotărârile instanţelor disciplinare şi de judecată eparhiale devin

executorii numai după investirea lor cu formula executorie de către Chiriarh.

(2) Hotărârile instanţelor de recurs devin executorii după aprobarea lor de către

Mitropolit sau Patriarh, după caz.

(3) Sfântul Sinod, cu avizul Chiriarhului locului, aprobă sau respinge cererile de

iertare ale preoţilor sancţionaţi cu pedeapsa caterisirii care, după recurs, a

rămas definitivă.

(4) Sinodul Mitropolitan, cu avizul Chiriarhului locului, aprobă sau respinge

cererile de iertare ale preoţilor sancţionaţi cu pedeapsa depunerii din treapta

preoţiei care, după recurs, a rămas definitivă.

(5) Hotărârile instanţelor disciplinare şi de judecată se pun în aplicare de către

autorităţile bisericeşti investite în acest scop.

(6) În virtutea autonomiei cultelor prevăzută de lege şi a competenţelor

specifice lor, instanţele de judecată bisericească soluţionează probleme de

disciplină internă, iar hotărârile instanţelor bisericeşti la toate nivelurile nu sunt

atacabile în faţa instanţelor civile.

Art.157 - Sfântul Sinod este unica instanţă de judecată canonică a membrilor săi

pentru orice fel de abateri de la învăţătura şi disciplina Bisericii.

Art.158 - În caz de urgenţă pastorală, potrivit prevederilor Sfintelor Canoane,

Chiriarhul poate hotărî singur sancţiuni disciplinare pentru personalul bisericesc

din eparhie.

Art.159 - Personalul bisericesc trimis în faţa instanţelor disciplinare şi de

judecată bisericească în calitate de acuzat, poate fi asistat în faţa tuturor

instanţelor bisericeşti de un apărător bisericesc acreditat, ales de acuzat.

Art.160 - Cererile de revizuire a sentinţelor de caterisire, bine motivate, însoţite

de actele necesare, vor fi adresate Patriarhului, ca Preşedinte al Sfântului Sinod,

care le va trimite spre rejudecare Consistoriului Mitropolitan competent.

Partea a III-a

Instituţii bisericeşti cu scop misionar

Art.161 - În Biserica Ortodoxă Română funcţionează, ca instituţii cu scop

misionar:

A. Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române cu patrimoniu

distinct, având sectoarele: Editură, Tipografie şi Ateliere, la nivelul central al

Patriarhiei;

B. Instituţii media: posturi de radio şi televiziune, centre şi birouri de presă,

agenţii de ştiri, cotidiane şi periodice etc., la nivelul Patriarhiei Române şi al

eparhiilor;

C. Casa de ajutor reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti, la fiecare eparhie.

A. Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române

Art.162 - (1) Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este

condus de Patriarh, iar activitatea sa este coordonată de unul din Episcopii-vicari

patriarhali, fiind administrat de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.

(2) Produsele Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române se

distribuie eparhiilor, parohiilor, mânăstirilor şi credincioşilor prin magazinele

bisericeşti eparhiale.

(3) Editura şi Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române au exclusivitate în privinţa editării, tipăririi şi difuzării Sfintei Scripturi, a

cărţilor de cult şi a manualelor de teologie, care se vor tipări numai cu

aprobarea Sfântului Sinod.

Art.163 - Eparhiile pot organiza singure edituri şi tipografii, precum şi ateliere de

pictură şi de confecţionat icoane, de ţesătorie şi croitorie de veşminte preoţeşti,

de broderie, de ţesut covoare, de lumânări etc., pentru a împlini în exclusivitate

cerinţele unităţilor de cult din eparhie.

Art.164 - Sfântul Sinod aprobă anual Calendarul Bisericesc pe baza textului

elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod, care se tipăreşte la Tipografia Institutului

Biblic şi tipografiile eparhiale, cu respectarea dreptului de copy-right, iar

difuzarea se face în condiţiile stabilite anual de Sfântul Sinod, numai în cuprinsul

fiecărei eparhii.

Art.165 - Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi

eparhiile care au tipografii şi ateliere proprii, sunt obligate a lua măsurile

necesare pentru respectarea prevederilor legale în vigoare privind dreptul

exclusiv al Bisericii de a produce şi valorifica obiectele şi bunurile necesare

activităţii de cult.

Art.166 - Pentru susţinerea activităţilor pastoral-misionare, cultural-educative şi

social-filantropice, Biserica Ortodoxă Română, prin unităţile sale de cult, poate

desfăşura activităţi economico-gospodăreşti.

B. Instituţii media

Art.167 - La nivelul Patriarhiei Române şi al eparhiilor pot funcţiona, sub directa

îndrumare a Chiriarhului, instituţii media (posturi de radio şi de televiziune,

centre şi birouri de presă, agenţii de ştiri, cotidiane şi periodice etc.), a căror

activitate se aprobă de organismele bisericeşti abilitate, în condiţiile legii.

C. Casa de ajutor reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti

Art.168 - Casele de ajutor reciproc ale clerului şi salariaţilor bisericeşti din

eparhii au ca scop acordarea de împrumuturi şi ajutoare membrilor lor, la

cererea acestora, iar activitatea acestora se va desfăşura potrivit propriului

regulament.

Partea a IV-a

Dispoziţii diverse

A. Dispoziţii privind patrimoniul bisericesc

Art.169 - Totalitatea bunurilor aparţinând parohiilor, schiturilor, mânăstirilor,

protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi

Patriarhiei, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, fondurile destinate

unui scop bisericesc, precum şi averile bisericilor fundaţionale, alcătuiesc

patrimoniul bisericesc care aparţine Bisericii Ortodoxe Române, iar regimul lui

este reglementat de prezentul Statut. Bunurile aflate în folosinţă fac de

asemenea parte din patrimoniul bisericesc şi se administrează conform actelor

de dobândire şi dispoziţiilor prezentului Statut.

Art.170 - (1) Din punct de vedere al destinaţiei lui, patrimoniul bisericesc

cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.

(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt

destinate exclusiv şi direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile şi

imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericească,

iar cedarea folosinţei poate fi acordată pe un termen de până la 3 ani, cu

posibilitatea de reînnoire.

(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfinţire sau binecuvântare sunt destinate

cultului divin, precum: lăcaşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele

etc.), odoarele şi veşmintele bisericeşti, cărţile de ritual, cimitirele etc.

(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre şi beneficiază de acelaşi regim juridic şi:

casa parohială, vatra parohială şi mânăstirească, incinta Centrului eparhial, a

Centrului Patriarhal, reşedinţele chiriarhale, chiliile mânăstirilor şi schiturilor,

bunurile preţioase, cu valoare artistică, istorică sau datorită materialului din care

sunt confecţionate, precum: picturile, sculpturile, ţesăturile artistice, miniaturile,

cărţile rare, documentele, lucrările din materiale scumpe etc.

(5) Bunurile comune sunt cele destinate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei,

operelor culturale, de caritate şi asistenţă socială, ca şi pentru îndeplinirea

celorlalte scopuri ale Bisericii.

(6) Bunurile comune afectate întreţinerii bisericilor şi slujitorilor bisericeşti,

operelor culturale, de asistenţă socială şi filantropică, precum şi pentru

îndeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii sunt: edificiile şcolilor bisericeşti,

edificiile administraţiilor bisericeşti, muzeele religioase, aşezămintele şi

instituţiile culturale, filantropice şi economice, terenurile agricole, pădurile,

păşunile, viile, livezile, grădinile, drepturile patrimoniale, creanţele, părţile

sociale, acţiunile, fondurile, hârtiile de valoare, averea în numerar etc.

(7) Terenurile agricole (arabil, păşune, islaz, livadă etc.) şi pădurile unităţilor de

cult ale Bisericii Ortodoxe Române vor fi folosite conform dispoziţiilor stabilite de

organismele bisericeşti competente.

(8) Normele generale şi obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unităţilor

bisericeşti din cuprinsul Patriarhiei Române se aprobă de Sfântul Sinod.

(9) Apartenenţa unui bun la categoria bunurilor sacre, în caz de îndoială, se

stabileşte de către Sinodul Mitropolitan.

(10) Transmiterea cu orice titlu a folosinţei sau proprietăţii asupra bunurilor

imobile care aparţin parohiilor, mânăstirilor, protopopiatelor şi altor instituţii

bisericeşti cu personalitate juridică din cuprinsul eparhiei (vânzare, cumpărare,

închiriere, schimbare etc.), precum şi grevarea cu sarcini sau afectarea de

servituţi a acestor bunuri prevăzute la alin.6 şi 7, se aprobă de Consiliul

Eparhial, iar înstrăinarea bunurilor imobile (clădiri şi terenuri) ale Centrului

eparhial, de către Sinodul Mitropolitan.

(11) Pentru îndeplinirea unor obiective misionar-pastorale şi social-filantropice la

nivel de eparhii, prin aprobarea Adunărilor Eparhiale, unele proprietăţi ale

parohiilor şi mânăstirilor pot fi administrate în mod unitar şi solidar de

organismul eparhial abilitat în acest scop.

Art.171 - (1) Fondurile arhivistice şi bibliotecile mânăstirilor, parohiilor,

protopopiatelor, Episcopiilor, Arhiepiscopiilor, Mitropoliilor şi ale Patriarhiei sunt

proprietatea exclusivă a acestora, nu pot fi înstrăinate, grevate sau urmărite şi

au regimul juridic al arhivelor şi bibliotecilor private.

(2) Organizarea şi funcţionarea fondurilor arhivistice şi a bibliotecilor unităţilor

administrative bisericeşti se face potrivit prevederilor statutare şi regulamentare

bisericeşti şi a normelor legale în vigoare.

Art.172 - În cazul desfiinţării unei unităţi de cult sau a unei biserici fundaţionale,

proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unităţii de cult

superioare ierarhic ce va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului

patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fără stăpân revine eparhiei în

jurisdicţia teritorială a căreia se află.

Art.173 - Patrimoniul fundaţiilor şi asociaţiilor bisericeşti cu personalitate juridică

constituite de Biserică este proprietatea acestora şi se administrează de Biserică

în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor prezentului

Statut.

Art.174 - Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii,

succesiuni, legate - precum şi orice alte bunuri intrate în patrimoniul unităţilor

componente ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din afara graniţelor ţării,

nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.

Art.175 - (1) Biserica Ortodoxă Română şi părţile ei componente pot deţine în

proprietate bunuri în străinătate a căror situaţie se reglementează potrivit

prevederilor statutare şi regulamentare proprii şi legislaţiei statelor pe teritoriul

cărora se află respectivele proprietăţi.

(2) Situaţia bunurilor bisericeşti sau similare din străinătate, proprietate a

statului român date în administrare eparhiilor ortodoxe române din afara

graniţelor ţării şi unităţilor lor, se va reglementa, la cerere, prin acorduri

bilaterale între Patriarhia Română, unitatea interesată şi statul român.

Art.176 - (1) Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea patrimoniului

bisericesc, controlul şi verificarea gestionară se desfăşoară în conformitate cu

prevederile statutare şi regulamentare în vigoare. Forma definitivă a acestor

acte este cea aprobată de Consiliul Eparhial, respectiv de Sinodul Mitropolitan.

(2) În cazul aprobării înstrăinării unor bunuri bisericeşti, unităţile bisericeşti

ortodoxe au drept de preemţiune.

(3) Actele juridice având ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, încheiate

cu încălcarea prevederilor prezentului Statut, sunt lovite de nulitate absolută.

B. Dispoziţii cu privire la edificiile bisericeşti şi cimitirele parohiale

I. Edificiile bisericeşti

Art.177 - Bisericile sunt:

a. Parohiale şi filii;

b. De cimitir;

c. Fundaţionale;

d. Izolate;

e. Paraclise;

f. Catedrale;

g. De mânăstiri;

h. Din străinătate;

i. Din armată, sistemul penitenciar, unităţi medicale, aşezăminte de asistenţă

socială, unităţi de învăţământ etc.

Art.178 - (1) Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate

patrimoniului eparhiei şi stau sub jurisdicţia şi controlul autorităţii Arhiepiscopiei

sau Episcopiei. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, Chiriarhul

desemnează pe cea de căpetenie ca biserică parohială.

(2) În municipiile reşedinţă eparhială ca şi în municipiile reşedinţă de judeţ,

Chiriarhul va desemna catedrala. Acolo unde există Episcop-vicar sau Arhiereu-

vicar, Chiriarhul îi va desemna acestuia o biserică de slujire.

(3) Se consideră anexe ale lăcaşului de cult şi urmează regimului juridic al

acestuia următoarele construcţii: clopotniţa, cancelaria parohială,

agheasmatarul, capela mortuară, casa parohială cu dependinţele sale, muzeul

eparhial, mănăstiresc sau parohial, incinta pentru aprins lumânări, pangarul,

troiţa, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezământul cu

caracter social-filantropic, arhondaricul, chilia, trapeza, orice incintă pentru

desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa

Chiriarhului precum şi altele asemenea. Prin aşezământ cu caracter social-

filantropic se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau

orice altă incintă destinată unei activităţi asemănătoare.

Art.179 - Bisericile din cimitire se află în administrarea parohiilor, a mânăstirilor,

a protopopiatelor sau în directă dependenţă de Centrul eparhial.

Art.180 - (1) Bisericile fundaţionale, întemeiate pe baza actelor de fundaţii se

conduc potrivit acelor acte de către Chiriarh sau delegatul său. Ele stau sub

jurisdicţia şi controlul autorităţii Arhiepiscopiei şi Episcopiei din punct de vedere

religios, administrativ-patrimonial şi gestionar ca şi bisericile parohiale,

supunându-se aceloraşi drepturi şi obligaţii faţă de eparhie.

(2) Actele de fundaţie ale acestor biserici vor fi puse întotdeauna în acord cu

dispoziţiile prezentului Statut de către autorităţile bisericeşti. În caz contrar,

biserica, cu toate bunurile ei mobile şi imobile, trece în administrarea eparhiei.

(3) Dacă o asociaţie sau fundaţie social-filantropică ori cultural-bisericească s-ar

desfiinţa, întregul ei patrimoniu trece în proprietatea eparhiei pe teritoriul căreia

se află.

Art.181 - O biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi folosinţa

unităţilor de cult din cadrul eparhiei, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă

sub dispoziţiile acestui Statut, ţinându-se seama şi de actele de fundaţie.

Eventualele condiţii testamentare contrare acestui Statut se vor considera nule.

Art.182 - (1) Bisericile izolate care nu se află pe un teritoriu locuit de vreo

aşezare omenească aparţin eparhiei pe teritoriul căreia se află şi sunt în grija şi

administrarea acelei eparhii.

(2) Bisericile şi edificiile monumente istorice cu caracter religios aparţin, de

asemenea, eparhiei pe teritoriul căreia se află şi se administrează de către

aceasta.

Art.183 - (1) Paraclisele de la reşedinţele eparhiale stau sub autoritatea directă

a Chiriarhului, iar cele de la mânăstiri sub autoritatea mânăstirii de care aparţin.

(2) Paraclisele, capelele şi bisericile din cadrul unităţilor militare, din sistemul

penitenciar, din unităţile medicale, din aşezămintele de asistenţă socială, din

unităţile de învăţământ şi din alte instituţii, depind direct de Chiriarh, sunt

arondate protopopiatelor pe raza cărora funcţionează şi nu li se poate schimba

destinaţia de locaş de cult al Bisericii Ortodoxe Române.

Art.184 - Bisericile de orice categorie se pot edifica pe teren proprietate a

Bisericii sau concesionat acestui scop, pe bază de cereri şi documente depuse la

Centrul eparhial, numai cu aprobarea şi binecuvântarea Chiriarhului, fie că sunt

noi, se reclădesc sau se transformă dintr-un alt edificiu.

Art.185 - (1) Unităţile de cult pot solicita şi primi de la autorităţile administraţiei

publice centrale şi locale fonduri în vederea construirii, reparării, conservării şi

întreţinerii locaşurilor de cult şi edificiilor bisericeşti, în condiţiile prevăzute de

lege.

(2) În privinţa locaşurilor de cult şi a edificiilor bisericeşti care fac parte din

patrimoniul cultural-naţional, autorităţile de stat pot efectua lucrări de

restaurare şi întreţinere a acestora, cu consultarea prealabilă a eparhiilor pe

raza cărora acestea funcţionează.

II. Cimitirele parohiale şi mânăstireşti

Art.186 - (1) Fiecare parohie şi mânăstire are dreptul să deţină sau să înfiinţeze

cel puţin un cimitir pentru îngroparea credincioşilor decedaţi, care este

proprietatea parohiei sau a mânăstirii.

(2) Cimitirele parohiale şi mânăstireşti, ca bunuri sacre destinate exclusiv şi

direct cultului, sunt insesizabile şi imprescriptibile şi nu pot fi înstrăinate,

schimbate, grevate sau sechestrate.

Art.187 - (1) Cimitirul se administrează de către Consiliul Parohial, Consiliul

Mânăstiresc sau Protopopiat, sub controlul periodic al Centrului eparhial.

(2) La parohie, cimitirul stă sub supravegherea preotului paroh, a epitropului şi a

Consiliul Parohial, iar la mânăstire, a stareţului (stareţei), care sunt datori a se

îngriji de împrejmuirea şi întreţinerea lui.

(3) Locul de veci concesionat rămâne proprietatea parohiei sau a mânăstirii, iar

dreptul de concesiune nu poate fi vândut de titular, transmiterea acestuia

putând fi făcută doar prin succesiune către soţ sau rude până la gradul IV.

(4) Locuri de înmormântare mai pot fi atribuite şi în folosinţă temporară sau

gratuită tot prin hotărârea organismelor parohiale şi mânăstireşti.

(5) Tarifele şi taxele pentru concesionarea şi întreţinerea locurilor de

înmormântare din cimitirele parohiale şi cele mânăstireşti, precum şi pentru

prestarea serviciilor specifice din cimitir se vor stabili de Consiliul Parohial sau

de Consiliul Economic al mânăstirii şi nu vor putea depăşi tarifele ce se percep

la cimitirele administraţiei publice locale de aceeaşi categorie.

(6) Este interzisă condiţionarea oficierii slujbei înmormântării de plata oricărei

taxe fixate de preot sau de Consiliul Parohial.

Art.188 - Cimitire parohiale şi mânăstireşti noi se înfiinţează cu aprobarea

Consiliului Eparhial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

C. Dispoziţii privind cheltuielile bisericeşti şi ajutorul Statului

Art.189 - Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult,

precum şi pentru reparaţii şi construcţii noi vor fi acoperite din contribuţiile

benevole ale credincioşilor, din veniturile unităţilor de cult obţinute din activităţi

proprii şi din contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul autorităţilor publice

locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.

Art.190 - Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum şi a

personalului clerical şi neclerical se face conform normelor generale în vigoare

în Biserica Ortodoxă Română, prin contribuţii de la bugetul propriu al unităţilor

de cult, prin contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul administraţiilor

publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.

Art.191 - (1) Unităţile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din ţară şi din afara

graniţelor ţării pot solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Română, precum

şi subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru sprijinirea unor

activităţi pastorale, spiritual-culturale, sociale şi edilitare.

(2) Activitatea unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române în calitate de

furnizor de servicii sociale este recunoscută şi sprijinită de stat, în care scop pot

fi încheiate parteneriate şi acorduri aprobate prin lege.

D. Dispoziţii privind dreptul de succesiune al ierarhilor şi al monahilor

Art.192 - Eparhiile au vocaţie asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor

lor.

Art.193 - Bunurile călugărilor şi călugăriţelor aduse cu dânşii sau donate

mânăstirii la intrarea în monahism, ca şi cele dobândite în orice mod în timpul

vieţuirii în mânăstire, rămân în totalitate mânăstirii de care aparţin şi nu pot

face obiectul revendicărilor ulterioare.

Art.194 - Pentru ierarhii pensionaţi sau retraşi, Sfântul Sinod va reglementa

drepturile acestora în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare

bisericeşti.

E. Dispoziţii privind stemele şi sigiliile eparhiale

Art.195 - Patriarhia Română are propriul drapel în următoarea descriere: formă

dreptunghiulară, lăţimea fiind egală cu 2/3 din lungimea sa; culoarea de fond

este alb; în centru se află imprimată stema Patriarhiei în descrierea aprobată.

Art.196 - (1) Stema Patriarhiei, precum şi stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor

şi Episcopiilor din ţară şi din afara graniţelor ţării se aprobă de Sfântul Sinod.

(2) Stema Mitropoliei este comună cu stema Arhiepiscopiei în care îşi are

reşedinţa.

Art.197 - (1) Fiecare eparhie are propriul sigiliu pe care este reprezentată stema

înconjurată de denumirea acesteia înscrisă la art.6 din prezentul Statut.

(2) Sigiliul Mitropoliei este comun cu sigiliul Arhiepiscopiei în care îşi are

reşedinţa.

(3) Sfântul Sinod are un sigiliu aflat în păstrarea Cancelariei Sfântului Sinod care

se aplică pe documentele semnate de Patriarh în calitate de Preşedinte al

organismelor centrale deliberative, executive şi administrative, pe Tomosurile

Sinodale, pe Gramatele şi Actele Sinodale şi Patriarhale.

(4) Organismele centrale administrative şi Institutul Biblic şi de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române cu sectoarele lor, Administraţia Eparhială şi

Cancelaria Eparhială cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile şi

mânăstirile au propriile sigilii, cu aprobarea autorităţii superioare bisericeşti.

F. Dispoziţii privind Buletinul Oficial şi revistele centrale bisericeşti

Art.198 - (1) Patriarhia Română publică următoarele reviste şi periodice centrale

bisericeşti: Revista “Biserica Ortodoxă Română”, Buletinul Oficial al Patriarhiei

Române; Revista “Ortodoxia” pentru problemele teologice de ordin interortodox,

inter-confesional si inter-religios; Revista “Studii Teologice” a Facultăţilor de

Teologie Ortodoxă; Revista “Vestitorul Ortodoxiei”; Revista “Chemarea

Credinţei” şi Cotidianul “Ziarul Lumina”.

(2) Abonarea la revistele centrale bisericeşti, prevăzute la alineatul precedent,

este obligatorie pentru toate unităţile de cult ale Patriarhiei Române.

G. Dispoziţii privind incompatibilităţi în organismele de conducere

Art.199 - În întreaga Biserică Ortodoxă Română nimeni nu poate fi în acelaşi

timp:

a. Membru al Consiliului Eparhial şi al Consistoriului Eparhial;

b. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar

eparhial, protopop şi membru ales al Adunării Eparhiale;

c. Vicar administrativ eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar

eparhial, protopop şi membru al Consistoriilor bisericeşti;

d. Nu pot fi aleşi membri ai Consistoriului Disciplinar Protopopesc, ai

Consistoriului Eparhial şi ai Consistoriului Mitropolitan cei ce sunt înrudiţi între ei

sau cu Chiriarhul respectiv, până la al patrulea grad de sânge şi al doilea de

cuscrie;

e. Salariat în administraţia şi controlul bisericesc eparhial şi membru în

organismele bisericeşti de disciplină.

Art.200 - Nici un preot, diacon sau mirean, membru al vreunui organism

bisericesc deliberativ, executiv, administrativ, de control şi de disciplină

bisericească nu poate lua parte la soluţionarea următoarelor cauze:

a. A cauzei proprii sau a celor ce le pot aduce pagube ori câştig personal;

b. A cauzelor rudeniilor, până la al patrulea grad de sânge sau al doilea de

cuscrie;

c. A cauzelor părinţilor sau copiilor adoptivi, precum şi a cauzelor celor ce stau

sub tutoratul sau curatela lor;

d. A cauzelor la care au fost martori, procuratori, experţi sau pe care le-au

anchetat;

e. A cauzelor la a căror decidere au luat odată parte într-o instanţă inferioară.

Dispoziţii finale

Art.201 - (1) Acest Statut, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

pe temeiul principiilor şi dispoziţiilor generale, cuprinse în Sfintele Canoane ale

Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalităţile după care Patriarhia Română

îşi reglementează, conduce şi administrează lucrarea sa religioasă, misionar-

pastorală, cultural-educativă, social-filantropică, fundaţională şi patrimonială,

este şi rămâne obligatoriu pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română din ţară şi

din afara graniţelor ţării.

(2) Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române se

aplică prin regulamente specifice de activitate care au aceeaşi autoritate

canonică şi juridică cu cea a prezentului Statut. Regulamentele specifice

diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfântul Sinod.

Art.202 - Sfântul Sinod aprobă şi modifică prezentul Statut cu două treimi din

numărul membrilor prezenţi.

Art.203 - Prezentul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe

Române a fost aprobat de Sfântul Sinod la data de 28 noiembrie 2007 şi intră în

vigoare după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern pentru

recunoaşterea acestuia.

Art.204 - La data intrării în vigoare a prezentului Statut pentru organizarea şi

funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, se abrogă Statutul votat de Sfântul

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19-20 octombrie 1948 şi recunoscut prin

Decretul nr.233 din 23 februarie 1949 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu

toate modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii

contrare.

Art.205 - Până la elaborarea şi aprobarea noilor regulamente, rămân în vigoare

prevederile actualelor regulamente, în măsura în care acestea nu contravin

prezentului Statut.




Postări mai noi Postări mai vechi Pagina de pornire

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Prima pagina

Bine ati venit pe blogul Cursului de Drept canonic la Facultatea de Teologie a

Universitatii din Craiova

CUGETARE

IUBIM CU ADEVĂRAT ATUNCI CÂND IUBIM FĂRĂ MOTIV (ANATOLE FRANCE)

Despre mine

Iulian Mihai Constantinescu

Craiova, Dolj, Romania

Date personale: Data şi locul naşterii: 10.01.1978, RO - Turnu Măgurele,

Teleorman Părinţii: Laurenţiu (profesor, † 29 oct. 2001) şi Niculina

(educatoare) Naţionalitatea: română Starea civilă: căsătorit Tel.: 004

0351 429 155 Mobil: 004 0722 573 282 E-mail: [email protected]

Web: http://cis01.central.ucv.ro/teologie/catedre.html

http://dreptcanonicortodox.over-blog.com/

Vizualizaţi profilul meu complet

http://www.blogger.com/

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=BloggerButton&widgetId=BloggerButton1&action=editWidget

http://www.icoaneortodoxe.com/

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Text&widgetId=Text1&action=editWidget

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Text&widgetId=Text2&action=editWidget

http://www.blogger.com/profile/14773759707203388851

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Profile&widgetId=Profile1&action=editWidget

Simpozion Naţional Studenţesc, Tismana 16-17 mai 2008

La studii la Fribourg/Elvetia

Considerati important un blog pentru cursurile universitare?

Publicatii

Administrarea Sfintelor Taine (2)

ADMITERE (1)

ANIVERSĂRI (7)

ANUNŢURI STUDENŢI (10)

APARIŢII EDITORIALE RECOMANDATE (6)

ARTICOLE (9)

ATITUDINE (6)

BISERICĂ ŞI STAT (1)

BURSE (2)

CONTACT (1)

CURRICULUM VITAE (1)

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Image&widgetId=Image2&action=editWidget

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Image&widgetId=Image1&action=editWidget

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Poll&widgetId=Poll1&action=editWidget

Dialog interortodox (4)

DIASPORA ORTODOXĂ (1)

DREPT CANONIC (3)

EVENIMENTE (1)

Examene (2)

GALERIE FOTO (1)

IMPRESII DE CĂLĂTORIE (1)

IN MEMORIAM (2)

Informaţii (33)

INTERVIURI (2)

IZVOARE-DOCUMENTE (1)

LEGISLAŢIE BISERICEASCĂ (3)

LEGISLAŢIE DE STAT (5)

LICENTA (2)

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE (11)

ORGANIZAREA ACTUALĂ A BOR (2)

PIDALIONUL (1)

PROFESORI DE TEOLOGIE ŞI CANONIŞTI (1)

Recenzii (1)

RECOMANDĂRI ARTICOLE PE INTERNET (1)

REPORTAJE (1)

Rezultate (7)

Sarbatori (1)

SFINTI PARINTI SI SCRIITORI BISERICESTI (1)

STIRI (20)

STUDII (1)

ÎNDRUMĂTOR CANONIC (4)

ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEOLOGIC UNIVERSITAR (1)

ŞTIRI (48)

Lista mea de bloguri

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Label&widgetId=Label1&action=editWidget

Représentation de l'Eglise Orthodoxe Roumaine auprès des Institutions Européennes :

Cu 6 luni în urmă

Expunere de diapozitive

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=BlogList&widgetId=BlogList1&action=editWidget

http://www.flickr.com/photos/vsofras/3882077392/



http://www.flickr.com/photos/sokleine/3882038050/

http://www.flickr.com/photos/greekal/3880917909/




http://www.flickr.com/photos/philippelemoine/3881473386/

http://www.flickr.com/photos/goneforawander/3881433528/





Fotografii

http://www.flickr.com/photos/green-lab/3881334296/




http://www.flickr.com/photos/spirosk/3880932578/

http://www.flickr.com/photos/24127655@N05/3880159496/

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Slideshow&widgetId=Slideshow1&action=editWidget

http://www.flickr.com/photos/holadios/3874215489/



http://www.flickr.com/photos/unknownofflineuser/3871965982/






http://www.flickr.com/photos/sorin_mountains/3867871010/

http://www.flickr.com/photos/peer_gynt/3864217775/

http://www.flickr.com/photos/mgutbier/3859952690/

http://www.flickr.com/photos/mancora/3858329705/





Recomandari Site-uri

http://www.flickr.com/photos/orthodoxe

www.basilica.ro

www.central.ucv.ro

www.credo.ro

www.crestinortodox.ro

www.droitcanon.com

www.mihaivladimirescu.ro

www.nistea.com

www.orthodoxie.com

www.patriarhia.ro

ŞTIRI

Drept canonic ortodox Biserica Ortodoxă Patriarhia Română Mitropolia Olteniei

Facultatea de Teologie din Craiova

Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în ...

Monitorul de Suceava




http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=Slideshow&widgetId=Slideshow2&action=editWidget

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=LinkList&widgetId=LinkList1&action=editWidget

- Aug 14, 2009

- Aug 14, 2009

Marţi, 18 august 2009, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române va fi prezent

la festivitatea întâlnirii de 35 de ani a absolvenţilor Institutului Teologic ...

clipped from Google - 9/2009

Morala si viata. Documentele Bisericii Ortodoxe Romane referitoare ...

Revista Romana de Bioetica

- Aug 10, 2009

- Aug 10, 2009

Argumente scripturistice, patristice, canonice si istorice indica modalitatea in

care Biserica in intregul ei a vazut atitudinea fata de viata omului ...


Sorry seems to be the hardest word - Film şi metanoie

Liternet

- Aug 22, 2009

- Aug 22, 2009

Ce-i drept, forma lor hieratică le face adesea mai greu accesibile. Să ne

amintim de revolta şi apoi de căinţa lui Kiril, de "supărarea pe lume" şi apoi de

...


Patriarhul Daniel, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Tribuna

- Aug 18, 2009

- Aug 18, 2009

Timp de o săptămână, PS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

efectuează o vizită canonică în Mitropolia Ardealului, la invitaţia ÎPS Laurenţiu,

...


powered by

Arhivă blog

► 2009 (59)

o ► septembrie (2)

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=NewsBar&widgetId=NewsBar1&action=editWidget

Pe drumul traditiei si canoanelor ortodoxe

Astazi este sarbatorit in Biserica noastra, Sfantu...

o ► august (5)

Biserica Ortodoxă a Albaniei publică o declarație ...

Preasfinţitul Ioan Selejan a fost ridicat în rang ...

Scrisoarea adresată Preşedintelui României de cătr...

Parintele Cleopa, un iubitor al Sfintelor Canoane....

Reflecteaza asupra textului Pidalionului!

o ► iulie (23)

31 Iulie 2009: 23 de ani de la trecerea la Domnul ...

INALTPREASFINTITUL DR. IRINEU, MITROPOLITUL OLTENI...

Chemati la o singura nadejde in Hristos - A XIII-a...

Importanta acordata persoanei arhiereului in cultu...

UN AN DE LA INTRONIZAREA INALTPREASFINTITULUI DR. ...

CODUL DE DREPT CANONIC, UN INSTRUMENT NECESAR

PENT...

Alocutiunea Eminentei Sale, Mitropolitul Ioan de P...

Raportul Eminentei Sale, Ieremia al Elvetiei, Cham...

Conference des Eglises Europeennes, Lyon 15-21 jui...

Formarea clerului in Biserica Ortodoxa

Despre preotie

Despre pacatele preotilor

In Rusia se va preda istoria religiilor in scolile...

Demisia clericilor

Hirotonia diaconului si a preotului

DIACONUL (PRAVILA)

Parohiile mamut

Intru multi si fericiti ani, Preafericirea Voastra...

11 iulie 1910 s-a nascut Parintele Profesor Liviu ...

PF Daniel, Patriarhul BOR, Doctor Honoris Causa la...

DREPTUL CANONIC, O DISCIPLINA EXILATA?

Dreptul bisericesc - Drept taumaturgic

Admitere la Facultatea de Teologie din Craiova, iu...

o ► iunie (3)

HOTARARILE SFANTULUI SINOD AL BOR DIN 18-19 IUNIE ...

A IV-a Consfătuire panortodoxă presinodală Chambes...

Comunicat al Patriarhiei Moscovei asupra lucrărilo...

o ► mai (13)

ÎNTÂLNIRE PENTRU LUCRĂRILE DE LICENŢĂ

Statutul preoţilor divorţaţi şi recăsătoriţi în Bi...

Reuniune la Tesalonic privind dialogul teologic in...

Simpozion naţional studenţesc cu tema Exegeza și e...

BURSE AUF

Problema actuală a unirilor incestuoase ca impedim...

COMUNICAT DE PRESĂ: Întâlnirea liderilor religiilo...

Al doilea Simpozion stiinţific studenţesc şi maste...

COMUNICAT DE PRESĂ: Hotărâri ale Permanenţei Consi...

REZULTATE METODICA PREDĂRII RELIGIEI RESTANȚE 13.0...

REZULTATE, ADMINISTRATIE PAROHIALA, IV, P, SEM. II...

Vlassios I. Phidas, Drept canonic – O perspectivă ...

REZULTATE, EXAMEN - DREPT CANONIC, IV, P, SEM. II

o ► aprilie (4)

INTALNIRE CU STUDENTII CARE PREGATESC LUCRAREA DE ...

PROGRAMAREA EXAMENELOR, SESIUNEA DE VARA 2009,

ANU...

PS DAMASCHIN CORAVU, EPISCOPUL SLOBOZIEI SI CALARA...

Al 13-lea Congres ortodox in Europa occidentala la...

o ► februarie (6)

o ► ianuarie (3)

▼ 2008 (151)

o ► noiembrie (3)

o ► octombrie (1)

o ► septembrie (16)

o ► august (14)

o ► iulie (27)

o ▼ iunie (90)

DIASPORA - O PROBLEMĂ CU IMPLICAŢII CANONICE ÎN RA...

FOTOGRAFII DE LA DEPUNEREA JURAMANTULUI DE CREDINT...

UN MARE PROFESOR SIRIAN PREZINTA O CONFERINTA LA F...

JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL ABSOLVENŢILOR FACULTĂŢII...

CADRE DIDACTICE ALE FACULTATII DE TEOLOGIE DIN CRA...

IMAGINI DE LA ŞEDINŢA SINODULUI MITROPOLITAN AL MI...

JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL ABSOLVENŢILOR FACULTĂŢII...

UNELE DATE DIN BIOGRAFIA CANDIDAŢILOR LA SCAUNUL D...

CANDIDAŢI LA TRONUL MITROPOLITAN AL OLTENILOR

BOR LA ÎNTÂLNIREA INTERORTODOXĂ DIN INSULA RHODOS

Întrunirea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei M...

Ignoranţă cronică şi speculaţii forţate

PROFESORII DE TEOLOGIE LITURGICĂ SE ÎNTÂLNESC LA M...

STAGII STUDENŢEŞTI LA MARE SAU LA MUNTE

18.06.2008: Şedinţă de lucru a Comisiei mixte Guve...

UN NOU MITROPOLIT PENTRU GRECII ORTODOCŞI AI PATRI...

CANOANELE APOSTOLICE

CONDIŢII ŞI IMPEDIMENTE LA HIROTONIE

CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ LA VARŞOVIA

IMPLICAREA GERMANIEI IN REDESCHIDEREA UNEI BISERIC...

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ARE PROPRIA AGENŢIE DE

ŞT...

MGR ILARION ALFEYEV DESPRE COMUNIUNEA EUHARISTICĂ ...

SUSTINEREA IPS NICOLAE AL BANATULUI

Apariţie editorială, Jean-Francois Mayer: «Interne...

LEGALITATEA PREZENŢEI SIMBOLURILOR RELIGIOASE ÎN Ş...

ORGANIZAREA MITROPOLIEI OLTENIEI

Lămuriri privind informaţia din presă despre un ep...

ORGANIZAREA ACTUALĂ A BOR

ÎNTRONIZAREA IPS TEOFAN PE TRONUL ISTORIC AL MITRO...

SITUAŢIA IPS NICOLAE AL BANATULUI, ÎNTRE CATERISIR...

INTERVIU CU PS IRINEU IOAN POPA, DECANUL FACULTĂŢI...

Invăţământ academic teologic în Oltenia

PF PĂRINTE PATRIARH DANIEL, LOCŢIITOR DE ARHIEPISC...

Situaţia Ortodoxiei din Ucraina în dezbatere inter...

PF PĂRINTE PATRIARH DANIEL, LOCŢIITOR DE ARHIEPISC...

COMUNICAT DE PRESĂ

ADMITERE, IULIE 2008

LICENŢA, IUNIE 2008

REZULTATELE RESTANŢELOR, 10 iunie 2008

In aşteptarea alegerilor pentru noul arhiepiscop a...

Ips Dr. Teofan Savu - mitropolit al Moldovei şi Bu...

Astăzi, întronizarea Ips Teofan ca Mitropolit al M...

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A

SISTEMUL...

Hotărârile Sinodului Permanent al Bisericii Ortodo...

Recomandări de site-uri în limba franceză

Problema împărtăşirii Mitropolitului Nicolae al Ba...

Ceremonia de întronizare a Ips Dr. Teofan Savu, no...

Decret al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei p...

Precizarea cardinalului Tarcisio Bertone în legătu...

"Adunare sfântă. Forme, prezenţă, prezidare" - A V...

Apariţie editorială: "Mic dicţionar de terminologi...

Biserică şi Stat

Trecerea la Domnul a mitropolitului Paul Bandali (...

Un tânăr teolog, o certă valoare în domeniul teolo...

Cel de-al doilea Colocviu Naţional de Teologie Dog...

Întronizarea I.P.S. Dr. Teofan Savu mitropolit al ...

Problema sindicatelor preoţeşti - între legalitate...

Nouă cuvioşi din ţinutul Neamţului au fost canoniz...

Precizări ale Patriarhiei Române privind informaţi...

246 morminte profanate în Franţa

Vizita cardinalul W. Kasper în Rusia

Întrebarea unui deputat

Burse AUF

Noţiuni cu care operează Dreptul canonic

În atenţia studenţilor teologi

Hotărâri ale Sfântului Sinod al BOR

Statutul învăţământului teologic şi religios în Ro...

Noul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bis...

Codul muncii din 24 ianuarie 2003, actualizat în 1...

Codul de etică universitară al Universităţii din C...

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SECŢIA PRACTIC...

Ordin nr. 3315 din 28 februarie 2008 privind crite...

Bibliografie recomandată studenţilor teologi

O privire asupra Legii 489/2006 privind libertatea...

Modificările Legii învăţământului nr. 84/1995 prin...

Un omagiu Profesorului meu

Lucrări de licenţă

Simpozioane internaţionale, Constanţa 3-4 iulie 20...

Simpozion internaţional al profesorilor de drept c...

În Israel, împreună cu Hristos... de la Ierusalim ...

Tematică examen

Întrunirea cadrelor didactice titulare ale discipl...

Publicaţii

Restanţe

CONTACT

CURRICULUM VITAE

Simpozion Naţional Studenţesc, Tismana 16-17 mai 2...

Programarea examenului, anul III, Pastorala

Rezultate, anul 4, Pastorala, mai 2008

Instituţia căsătoriei şi implicaţiile ei canonice ...

Căutări pe acest blog

powered by

Search

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=BlogArchive&widgetId=BlogArchive1&action=editWidget

http://www.blogger.com/rearrange?blogID=5337236746755596044&widgetType=CustomSearch&widgetId=CustomSearch1&action=editWidget

DREPT CANONIC Asistenta Sociala

Documents

Transcript of DREPT CANONIC Asistenta Sociala