CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

DRACULA/\

IN CARPATI

Traducere din limba francezdde Gheorghif[ Ciocioi

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

e duminicd, sd iasd in stradd gi sddefil5ri, discursuri qi baluri mareaopfri.

calamitdli, a aservirii, a ocupa{ieindnii care nu danseazi, nu cdnt6zi nu au loc printre cei vii. Sunta evada. Nimeni nu poate evada.hise. in stil sovietic.

Cuprins

1. Prinderea unui irlandez care il c[uta pe Dracula in Carpafi . . . .7

2.Haiducii. ......153. Proastareputalieacelorinvinqi ......274. Un irlandez in patul regelui RomAniei . . . . . . .35

5. tmplrtdqireaucigaqului..... ........626. LiceuldinPetrodava..... ....697. incilpri pentru lumea de dincolo . . . . .74

8. Muzeulcrimei ........899. Cine este femeia cu cai frumogi? . . . . .96

l0.SagaArmineiqialuiDecebal..... .......10811. Prindereaunui episcop . .. . . 115

12. Misuri de securitate pentru morfi. . .126

13. Interzigii la inmormdntare. . . 130

14. Biiatul cu mdini de mandarin . . . . . .I37

15. Irlandezul care il cduta pe Dracula iqi afli o sofie inCarpa{i. ........15316. intdlnirea cu t0lharul decapitat, al cdrui cap a fost expusinpiafadinPetrodava.... . . . . .162

lT.Ldna de aur . .I74l8.Fructelelaurului ....18519. Un bacalaureat lapoarta seraiului. . . 189

20. Cidereaindizgrafie .......19421. Schimbareacursuluivietii.. .......200

CUFRINS422

ZZ.Taate drumurile sunt interzise" . . . . . . . . . . . 205

23" Statutul special al aspirantului Decebal . . . .2lz24.Un monn0nt pentru Armina . . . . . . .21g

25. Caleaqca Maicii Domnului " ^ZZz

26. Ultima zipdmdnteascdaArrnineiDecebal ".. " "..ZZB

2T.Crimade laCerculmilitar. . "... "..24128.Decebaitdlharul ....26329.Mesagerulmuntelui . " ".. ".272

30. S6nge la fdnt6nd . . . "Z7B

3l"Mo4iiqiautorit6li1e.... .."28432. Mdiestriav6nitorilorde lupi. . "....29733.Amnistiepentrumorfi" .....30534.Nicioclemenfdpentruceivii . "....30935. Grotatrisnit[. " ".. ".315

35. Sffirqitul haiducilor . . 319

37. Morfii carbonizali . . "324

38. Un fenomen de halucinafie colectiv6 " . . . . .328

39. Tdlharul decapitat viziteazd cimitirul in care a fostinmormdntat ... "336

40. Un mort ii scrie logodnicei sale . . . .348

4l. Aspirantul decedat ii face o vizitl,coloneluiui sdu . . . " " " . .354

42.hlandezul care il cduta pe Dracula in Carpali prirneqte vizitamaimultormorli. .. "...36443.laranatal[alui Draculainvadatbdemorli . . . . . . .372

44. Dracula - in patul regelui Romdniei . . . . . . . 382

45. Un orag asediat de morli " . . "394

46. Regele RomAniei pdriseqte ffonul Ei regatul. . . " . " . 410

Epilog . . .4i9

1

Prinderea unui klandezcare il cduta pe Dracula in Carpafi

Prizonierul este un vagabond. E tdndr qi slab. Poart5 un ruc-

sac kaki in spate. Fdrd nimic pe cap. Are p[rul roqcat, ca o pe-

rie. Poartd o cdmaqd roqie cu carouri negre, pantaloni albaqtri

de bumbac qi e incdlfat cu un fel de sandale fixate pe picior cu

cureluqe de piele. E escortat de doi jandarmi in jinutd de lupt[,cu anna pe umdr qi baioneta lafeavd. Jandarmii qi prizonierul

lor sunt de-o seamd. Abia dacd au 20 de ani.

Convoiul inainteazd incet pe mijlocul drumului. Nu e un

drum mare, ci, mai degrab6, un drumeag intortocheat, croitprin pddurea deasi de brad. Prin inima munfilor. Din cAnd incdnd, drumul devine intunecos, asemenea unui tunel sipat inverdele pldurii. Nordul Romdniei, Moldova. La cdtev a zeci de

kilometri depdrtare de Petrodava, capitalalinutului. E ora doud

dupd-amiazd. Soarele e lintuit in inaltul cerului. Zdduful se in-tinde ap[sdtor, ca un metal topit. E 23 iunie. La doud zile dupd

solstiliul de var6. in aceastd regiune, situatd in marea periferie

oriental[ a Europei, cele patru anotimpuri se succed cu preci-

zia mersului trenurilor. Iarna e atdt de frig, incdt seva din m6-

duva copacilor ingheaf[. Casele sunt ingropate in zdpaddpdnd

la acoperiq. Primdvara, care incepe brusc qi f6rd vreo tranzifie,muntele arati jalnic, asemenea unui cAmp de bdtdlie dupd unbombardament de artilerie. Stdncile sunt zdrobite, drumurile

8 CoNSTANTINVIRGILGHEoRGHT

retezate, arborii despicali gi frdnli, iar plmdntul e go1, devas_tat.Yata, care tocmai a inceput de dou5 zile, este una torid[. ocildurd copleqitoare. Ca in degert. Climat continental.

cei doi jandarmi inainteazd incet, tdrindu-qi picioarele incare poarti bocanci butucinoqi cu finte. Invidiazi sandaleleu$oare ale prizonierului lor.

- DacI toli prizonierii din regatul Romflniei ar fi seminatcu dumneavoastrd, domnule Albion, viala j andarmilor ar fi fostun praznic fErd sfhrgit, spune unul dintre soldafi.

- Nu md numesc Albion, rispunde prizonierul.Vorbeqte prost romdneqte. Adaugd furios:- De ce-mi spune{i tot timpul Albion? $ti!i foarte bine ci nu

e numele meu.

-Albion este un nume deosebit de frumos, spune jandarmulcare merge in dreapta prizonierului, pe nume Titu Cozoroc.

Adaugi zAmbind:

- Mi-ar pldcea mult si m[ cheme Albion. Nu doar c6 Albi-on este un nume foarte frumos, dar vi se potrivegte at0t de bine,incdt, privindu-vd, parci nu vi s-ar putea spule altfel. Cum aiputea s5 numeqti un om care are pielea atdt de albd caa dum-neavoastrd? Ati bigat de seamd cI, atunci c6nd vi se spuneAlbion, o facem cu prietenieo cu tandrete? Vi se spune Albiondeoarece sunteli iubit. Nu e motiv de supirare. Dupd c6te amauzit spundndu-se, odinioar[, englezii nu aveau alt nume de-cdt cel de Albion. Dar, dacd nu v[ place, ierta{i-ne. Nu qtim sdne comportdm cum se cuvine. De unde am gti? Sunteli primulenglez pe care l-am capturat vreodatd in Carpafi. Ca si fiu sin-cer, vi mdrturisesc ci nici nu mi-a trecut prin cap c6 am sI daude weun englez in pidurile noastre. E adevdrat cd a[ivenit inCarpali ca si-l intdlnifi pe Dracula?

-^ Devenili dintr-o clipi in alta tot mai stupid, spune Albi-on. intdi de toate, nu am fost capturat, cum afi sus{inut. De cespune{i ci am fost capturat? Sunt o fiin{i omeneascd. Fiinfeleomeneqti nu se captureazd. Animalele silbatice se captureazd,nu oamenii.

Pielea albl cu pistrui a lui Albion a devenit ca de purpur[.

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

$i ffin$i, iar pdmdntul e gol, devas-xput de doui zile, este una torid[. Or @erf Climat continental.ftad ?ncel t6rdndu-gi picioarele incfoofi cu 1inte. Invidiazd sandalelet.din regatul Romdniei ar fi semdnatleAlbion, viatajandarmilor ar fi fostmrmul dintre soldaf;.n, rispunde prizonierul.

fe. edauge furios:iry{Albion? gtili foarte bine ci nu

teoseb,it de frumos, spune j andarmulmlerutui, pe nunre Titu Cozoroc.

d cheme Albion. Nu doar cd Albi-m. dr vi se potriveqte atdt de bine,rr vi s-uprt€a spune altfel. Cum airE rne pielea atet de albi ca a dum-s€amfr c5" anmci cdnd vi se spunerie, cu mdnqe? Vi se spune Albione mmiv de nAfoare.Dupi cdte amri, €ngluii ru aveau alt nume de-5 mr rE phce, iertagi-ne. Nu qtim siire- De rmde,m qti? Suntefi primulI vreodd in Caryali. Ca si fiu sin-nr mi-a tresrn prin cap cd am s[ daule me- E adeverat cd ali venit inDramh?i in ahr bt mai stupi4 spune Albi-in cry4 crm a1i susfinut. De cen3 Smt o fiinF omeneasci. Fiinfele, Animalele sdlbatice se captureaz5,

luiAlbim a devenit ca de purpur6.

nnacuretucARPATr 9

- Numele meu este Baldwin Brendan. Nu md cheamlAlbi-on. N-am fost capturat. Am fost interpelat de c[tre autoritl{ilemilitare romdne. in munlii vogtri au fost decretate recent legea

marfial[ qi starea de asediu. Strdinii care vin la voi hebuie slaib[ pe paqaporhrl lor o vizd militarl. Eu nu am o astfel de vi-zd. Nu qtiam ci a fost declaratd starea de asediu. IatS pentru

ce am fost interpelat. Dar n-am fost capturat. Sd vd intre bine

in cap: doar lupii, vulpile, iepurii gi mistrefii sunt capturafi, nu

oamenii.

- Vd cerem iertare, spune jandarmul care merge in stdnga

prizonierului.E scund. Se numeqte Mircea Gologan. Adaugd:

- La jandarmerie, noi spunem mereu c[ cutare ori cutare

persoand a fost capturatd. Chiar qi ziarele scriu: ,,Poli1ia a cap'

turat..." Nu qtiam ci nu este corect sd spunern asta unui en-

glez.Iertali-ne! Suntem neqtiutori. Nu qtim cum si ne compor-

tim cu oamenii civilizali. De altfel, v-am spus cd e prima oa-

rd c0nd vorbim cu un englez. Sunteli singurul englez in carne

qi oase pe care l-amvdant Nimeni n-avdztrtweodatd inzondun englez. Cdnd ne vom intoarce in satul nostru, dup[ ce ter-

mindm affiata, gi cdnd vom povesti cd am vdnfi un englez, cd

am vorbit cu el, ci chiar l-am escortat, ne vor invidia toti oa-

menii din sat.

- Nu sunt englez!, lipdpnzonierul. V-am spus doar ci sunt

irlandez.

- Iertafi-md, spune jandarmul Gologan. Ce-o si creadd ma-

ma dumneavoastr[ cdnd o si-i povesti]i, cdnd vd vefi intoarce

acasd, cd ali fost dus pe jos intre doi jandarmi, aqa cum sunt

duqi marii criminali? Mama dumneavoastr[ va crede cd noi,

romAnii, suntem un popor silbatic qi sadic. N-o sd gdndeascd

a$a mama dumneavoastrd?

- Mama mea n-o sd g0ndeascd nicicum. Mama mea a mu-

rit. ln ceea ce m[ priveqte, cred cd armataregald a Romdniei a

avut o atitudine corectd. Comportamentul ei a fost intotdeau-

na echitabil qi plin de curtoazie. Munfii cad sub incidenla le-gii militare. E un fapt de net[giduit. Aveam obliga]ia s[ md

l0 coNsrANTrNvrRcrLGHEoRGHru

conformez legii. Ignorantia legis neminem excusar. Adic[:,,Necunoaqterea legii nu este o scuzi." Cdnd am ajuns la Dor-na, acum qase zile, mi s-a adus la cunoqtinfd c6 intrasem ilegalintard, deoarece nu defineam o vizdmilitar[. Mi-am recunos-cut greqeala qi am vnrt sd fac cale intoarsr. Am intenfionat s6md intorc la Bucuregti gi s[ solicit viza necesar[. Locotenentulcare conduce oraqul Dorna mi-a adus la cunoqtinf[ ci nu pot sdplec, cdci nu era in drept sd mi lase sd md intorc. Competenfalui este limitatI. De altfel, el nu era nici autorizat si mi lase s6descind aici. Singurul lucru pe oare putea si-l faci era si miinterpeleze qi si mi conduci la comandamentul cel mai apro-piat,la Pefrodava, la o distan{d de o suti de kilometri. Nu mise putea permite si merg la Petrodava liber. Nu circuld nirneniliber, ftrI vizd,.Pe de altd parte, nu se putea constitui un con-voi pentru transportul prizonierilor doar pentru mine. Ar fi fostprea mult. Un convoi de prizonieri constituit dupi regulament,acum, inseamni jumitate dintr-o companie. Mai multe vehi-cule. E oneros, disproporfionat, {indnd seama ci nu este vor-ba decdt de un singur prizonier. Armata qi polifia sunt prinsein rizboiul impotriva haiducilor, aceqti tehari singerogi carebdntuie prin munf, qi seamin[ teroare. Am infeles dificultalilepe care le presupune caztrl meu. Am acceptat de bunivoie gicu bund credinfd singura solulie rezonabild, solufie care pre-vedea transferul meu de la Doma la petrodava. in mici etape.Laviteza pasului omenesc. Deplaslri de o zi. Jandarmii satu-lui, care nu au dreptul si indeplineasci misiuni dec6t in peri-metrul postului lor, md escorteazd pe jos pdni in satul vecin.tmi petrec noaptea la post, qi a doua zi sunt escortat p6n6 in altsat. Parcurg astfel, de zece zile, de la cinci pdndla zece kilo-metri zilnic. Etape aseminitoare aceleia pe care o parcurgemacum. E dificil, insd e o solufie corectd, echitabill. $i e con_formd circumstanfelor. in munfii vogtri erdzboi.un rrzboi fr-ri mil6 impotriva tdlharilor. Am inleles situalia. Daci voi doisunteli in finuti de lupti, cu baioneta la armi qi cu grenada lacentur6, unul in dreapta gi cel[lalt in st0nga mea, nu este pen-tru a mi impiedica si fug, pe mineo prizonierul vosfru, ci pen-

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

na legis neminem excusat. Adic6:ste o scuzd." Cdnd am ajuns la Dor-adus ia cunogtinld cd intrasem ilegal:anl o vizd militar[. Miam recunos-;ac cale intoarsd. Am intenlionat sd

i sciicit r.iza necesari. Locotenenful, nl-a adus 1a cunoEtinld cd nu pot sd

i. ::li lase sd md intorc. Competenfae- nu era nici autorizat sd md lase sd

:r pe care putea sa-l facd era sd mi."'i ia ;omandamenrul cel mai apro---::;i cie o sutd de kilometri. Nu mi. Peuodar a iiber. Nu circuld nimeni:a:ti. nu se putea constitui un con-: - r3;1i,31 doar pentm mine. Ar fi fost:-z J r.1en constiruit dupd regulament,Jr-;1'-s companie, Mai multe vehi-

rJ,-a:. nndnd seama ci nu este vor-::,-:e:. -{mata gi polilia sunt prinse.-;:-,::. ace5ti talhari sAngerogi care.i-: i3r,--,are. -\m inleles dificultdlile. :i*. -{m acceptat de bunivoie pi

i:"'-:-: iezonabi16, solu{ie care pre-. I ::::. la Pen'odava. in mici etape.

-- -:-".in de o zi. Jandarmii satu-i-:;: ':eesci misiuni decdt in peri-::::;": :3 tos pdna in satul vecin.: : : - --: z1 sunt escortat pdnd in alt: :- - 13 -a chci pdni la zece kilo--,:- -; .;eieia pe care o parcurgem:.-:r- -::ecid. echitabili. $i e con-: -:.: '. lsirt e rdzboi. Un rdzboi fE-: .--: ':ieles sirualia. Dacd voi doi

- r:tcf,era la armi qi cu grenada la;e.iiah in stdnga mea, nu este pen-pe mine, prizonierul vostru, ci pen-

oRaculeiN cARPATI

tru a md proteja in cazul in care vom fi atac{i de t6lhari. Nu

sunte{i paznicii mei. Sunte[i gdrzile mele de corp. Din aceastd

canz6, faptul cd circul de zece zile intre doi jandarmi din sat insat, escortat ca un criminal, nu mi jeneazd deLoc. Dimpotrivd,

e liniEtitor. Una ca asta md flateazl.

- Astdzi este ultima etapd, spune jandarmul Gologan. Cea

mai lungd, de altfel.Mircea Gologan, de cind au inceput disculia, fredonea-

zi mereu o doin[. Un c0ntec de dor. Jandarmul Gologan pare

mereu absent, cdci e indrdgostit pitimaq de o fatd din Bogaz,

unde, de doi ani, iqi efectseazd serviciul militar de jandarm.

Dragostea o {ine in tain6. Un jandarm este o autoritate. O au-

toritate militar[" E la serviciu ziua qi noaptea. Fdrd incetare.

Autoritdlile militare nu au dreptul sd intrelind relalii afective

qi amoroase cu civilii tn timpul serviciului 1or. Iubita sa este,

fEr[ doar qi poate, o civil6, gi el va fi o autoritate in exercifiul

func{iunii sale p6n6la sffirqitul serviciului militar. Aqteaptd cu

nerlbdare liberarea gi intoarcerea in via{a civilI pentru a-qi

mirturisi dragostea iubitei sale. De pe picior de egalitate. De

la civil la civil6. intre timp, fluierd cdntece de dragoste pline

de tristefe.

- E ultima dumneavoastrd etapd, repetdjandarmul Gologan.

iqi inceteazi fredonatul. Pariez cd nu veli uita nicic0nd cele ze-

ce zile de captivitate la romini. Nu-i aqa cd sunt de neuitat?

Tofi jandarmii au primit ordin sd vd primeascdo s[ vi addpos-

teascd qi vi trateze ca pe un prin1. inainte de sosirea dumnea-

voastr6, sofia brigadierului nostru qef ne-a pus s[ facem lund

jandarmeria. Peste tot, curSlenie ca la carte. V-am pregdtit pa-

tul cu cearqafuri nou-nou{e. Arn pus sub saltele flori de sulfini,ca patul sd miroasi frumos. S-au f[cut pentru primirea dum-

neavoastrd mai multe cheltuieli decdt pentru comandantul co-

lonel al regiunii de jandarmi cAnd trece in inspeclie. in ajunul

sosirii dumneavoastrS, la jandarmerie au fost tiiafi un purceluq

de lapte qi trei cocoqi, s-a fbcut brinzdproaspitd qi a fost adu-

sI o vadr6 de vin de la oraq. Au fost invitate toate notabilitnfile

pentru a vI line companie la mas6. Ieri seard ati avut cu dum-

ll

12 CoNSTANTINVIRGILGHEoRGHIU

neavoastri la petrecere pe preotul din Bogaz, pe perceptor, pecei trei dascili, pe primar, pe medicul linutului, pe secretarulprimdriei. Tofi au fost invitali la jandarmerie in onoarea dum-neavoastrd. se aude ci de zece zile afi fost primit in acelagifel in toate posturile de jandarmerie din satele pe unde aJi tre-cut. Ieri seari afi benchetuit p6nd la dou[ noaptea. ca la nuntd.cu tarafde lSutari qi cu discursuri. Tofi cei prezenfi au toas-tat, au ridicat paharul pentru regina Angliei, pentru dumnea-voastri qi lara dumneavoastri, ur0ndu-vd bun venit qi qederefrumoasi in carpali. Toate autoritetile prezente v-au mulgumitpentru onoarea pe care afi fdcut-o satului prin prezenfa dum_neavoastrd. N-avefi de ce si vi pldngefi. Dimpotrivd. V6 va fifbcut mare plScere sr vedefi harta Imperiului Britanic aqezatdin onoarea dumneavoastrd, in culori, pe tofi perefii jandarme_riilor, nu-i aqa?

- Anglia nu este fara meq rdspunde prizonierul sec. Jaramea este lrlanda. v-am spus cd nu sunt englez, sunt irlandez.

- Alef i paqaport englezesc, spune j andarmul Cozoroc. L-amvdn*. il am la mine, cu toate celelalte documente ale dumnea-voastrd. M-am uitat in el, cici este prima oar6 c6nd vdd unpaqaport englezesc. E scris frumos deasupra cd este eliberatin numele grafioasei sale majestrfi Regina Angliei, cireia iisuntefi supus.

- Sunt irlandez!, tip[ Baldwin Brendan.

- Pentru noi n-are prea mare importanfe, spune Gologan.Noi, rom6nii, ii iubim pe toli str[inii, orice ar fi aceqtia. Maiales pe strdinii venili de foarte departe, ca dumneavoastrd. intoate casele romaneqti, chiar gi in cele mai s[race, exist[ o ca-merd care se numeqte ,,camera shiinilor" qi care este mereupregdtiti pentru a primi oaspeli. Nu pentru turigti care igi pld-tesc aederea. Nu. E pregititi pentru cazurincare, intr-o searr,la ciderea nopfii, nigte strdini ar bdtea la ugr, a$a cum au bitutla uqa lui Avraam gi a Sarrei. cei trei vizitatori ai lui Awaamerau strdini, ca to{i ceilalli. ins6 doar in aparenfi. c6ci, in re-alitate, erau ffei ingeri.Afi v[^t icoanele noastre in care estereprezentatd aceastii vizitd? Noi, rom6nii, numim aceasti icoa-

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

preotui din Bogaz, pe perceptor, pe. le medicul tinutului, pe secretarulimti la jandarmerie in onoarea dum-) zece zile a\i fost primit in acelaqird.amerie din satele pe unde a1i tre-ri pana la doud noaptea. Ca la nuntd.:rscursuri. Toli cei prezenfi au toas-m regina Angliei, pentru dumnea-s:r6. urdndu-vd bun venit qi qedere: auronrdlile prezente v-au mulgumitilsur-o sarului prin prezenfa dum-

:i ', a plAngeli. DimpotrivS. Vi va fi::r :ana Imperiului Britanic aqezatd, i: culori. pe toli perelii jandarme-

rea. rdspunde prizonierul sec. lara:s ci. nu sunt englez, sunt irlandez.:sc. spune jandarmul Cozoroc. L-amr:e celelalte documente ale dumnea-

"'dci este prima oari cdnd v[d uns ni:mos deasupra cd este eliberat:raiestati Regina Angliei, cdreia ii

.1i..i Ln Brendan.

. nare importanfd, spune Gologan.;ori strdinii, orice ar fi aceqtia. Mairane departe, ca dumneavoastrd. ina: sl in ceie mai sdrace, existi o ca-rera sfainilor" qi care este mereuspeti. Nu pentru turiqti care igi pld-:d pennr: cazulin care, intr-o seard,ini ar bdtea la ugd, aga cum au bdtut'er Cei rlei vizitatori ai lui Avraaminsa doar in aparenld. Cdci, in re-

"'5zut icoanele noastre in care este

\oi. romdnii, numim aceastd icoa-

pnccureiN cARPATI 13

nd Philoxenia, tubirea de str[ini. in ea poate fi vlzuti Sarra,

solia b[tranului Avraam, ospdt0nd pe cei trei strdini, fdrd a Eti

cd ei sunt de fapt ingeri. Facem intotdeauna aqa. ti invitdm la

masa noastr[ qi pregitim paturi pentru tofi strdinii care ne bat

la poartS, cdci cine qtie dac6 aceqti striini nu sunt ingeri, ca cei

care au sosit laAvraam?! Cine poate qti?

- Credeli cd aq putea sd fiu un inger?, exclamd Albion. CAt

de proqti puteli fi! incetali cu temenelele.

- Chiar dac[ nu sunteli inger, ci om, dupd cum p[re!i, nu

aveli mai putind valoare, spune Cozoroc. $i aq spune chiar c5,

in cazul in care nu sunteli inger, valorati mai mult. Dumnezeu

a cobordt din cer pentru a-i mdntui pe oameni, nu pe ingeri.

- Aceasta pentru c[ oamenii zdceau in pdcat, spune irlan-

dezul.

- $i ingerii erau in pdcat. O parte din ingeri. ingerii cdzuli.

Dar Dumnezeu n-a venit pentru a-i salva. ingerii vor rdmdne

cdzuli pdnd la sffir;itul lumii. Dumnezeu i-a mdntuit pe oa-

meni. Aceasta inseamn[ cd oamenii sunt mai de pre! decit in-

gerii. Cdci se salveaz[ mai intdi ceea ce este mai de pre!, cei pe

care ii iubeqti mai mult. Iatd cum credem noi. Din acest motiv

ii iubim pe oameni. insd pe dumneavoastrd vd iubim intr-un

mod aparte, mai mult decdt pe alfi str[ini. Afi putut observa

asta. Vd iubim mai mult pentru cd venili mai de departe decdt

ceilalli strdini pe care ii intalnim. Locui{i la capitul Occiden-

tului. Am vdnfipe hartd oraqul Derry, unde v-a,ti n[scut. Din-

colo de insula dumneavoastrd nu mai e nimic. Nimic, in afard

de ap6. Se sfhrqeqte p[m0ntul qi incepe oceanul. Vd iubim, de

asemenea, deoarece cfrntafi foarte frumos' Ave,ti o voce super-

bd, spune jandarmul Gologan. Vocea dumneavoastrd e catife-

latd, casunetul de violoncel. Ieri seard, la masd, toatd lumea viruga s6 mai cdntali un cAntec din lara dumneavoastrd.

Prizonierul roqeqte pdn[ in vdrful urechilor. Chipul i se lu-

mineazd de pl[cere. $tie cd jandarmul exagereazd, ci spune

aceasta pentru a-lflata. Dar ii face pldcere'

- Mulfumesc pentru compliment, rdspunde irlandezul, dar

exagerafi.

I4 CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHru

- Nu e vorba de weun compliment, spune Gologan. Ave{iatdtea daruri... portretele brigadierului-qef qi al solieisale suntformidabile. Sunt mai clare dec6t fotograflile. soiia brigadie-rului era aqa de mulfumitd cd i-a!i fbcut portretul, inc6t a venitsd ni-l arate la bucItirie, degi nici m[car nu se uscaserd culo-rile' Ne-a spus cd va curnpdra rame aurite qi va pune portrefulgu qi pe cel al sofului ei la panoul de onoare al jandarmeriei.Portretele preotului, doctorului, perceptorului, toate portrete_le pe care le-afi pictat ori desenat ieri sear6 sunt extraordina-re, adaugi Gologan. Tofi oamenii din sat au venit si le admirein aceasti diminea{d. Desena,ti minunat qi at6t de rapid... Atdtde iute, ca gi cdnd afi scrie. V-a,ti supdra daci ne_afi face qi no_ud portretele? Pentru dumneavoastrd e o treabd uqoari. baciacceptafi, ne-afi face cei mai fericifi jandarmi din lume. Amcumpdra gi noi rame aurite.

- Nici eu, nici colegul meu Gologan nu am awt gi nici nuvom mai avea weodatd, ocazia s5 avem portrete pictate de unmare artist - un pictor venit, ca dumneavoastrd, de la margineade apus a Europei. Dar, dacl ceea ce vd cerem e prea mult, virugim sI ne ierta{iindrdneala.

- De asta mi-a,ti fbcut inci de la inceput atdtea temenele?!,exclami prizonierul. Accept. Alegefi unlo, unde sd ne oprim.Undeva la umbrd. Am s6 v6 fac porhetele. O sd avefi, urtfrl,o amintire de la irlandezurpe care l-afi capturat in carpali. Eall right?

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

r compliment, spune Gologan. Avelirn_eadierului-gef qi al sofiei sale suntre decdt fotografiile. Sofia brigadie-r cd i-ati fEcut portretul, inc6t a venitJesi nici mdcar nu se uscaserd culo-rara rame aurite qi va pune portretulIa panoul de onoare al jandarmeriei.:,r,rlui. perceptorului, toate portrete-oesenat ieri seard sunt extraordina-

.,amenii din sat au venit sI le admire:nari minunat gi atdt de rapid... Atdt\ -ati supdradacdne-afi face gi no-

ieavoasfd e o treabd uqoard. Dacd:ai fericili jandarmi din lume. AmL

:lieu Gologan nu am awt qi nici nu:azia sd avem portrete pictate de unt. ca dumneavoastrd, de la margineacd ceea ce vd cerem e prea mult, v6eala"

rcd de la inceput atdtea temenele?!,::. -\1e_ee!i un loc unde sd ne oprim.i a iac portretele. O sd avefi, astfel,pe care l-a!i capturat in Carpafi. E

2

Haiducii

Atrecut o jumdtate de ord de cdnd jandarmii Gologan qi Co-

zoroc stau fatd in fald cu prizonierul lor, pe iarbd, pe marginea

drumului ce duce de la Bogaz la Petrodava. Baldwin Brendan,

prizonierul klandez, schileazd portretele lor pe un bloc de de-

sen scos din rucsac. Tinerii jandarmi stau nemiqcali, ca la fo-

tograf. Sunt cei mai tineri din contingent. Au acceptat s[-qi fa-

cd serviciul militar la jandarmerie, in ciuda faptului cd aici fac

un an in plus fa{6 de alte arme. Cei care qi-au efectuat serviciul

militar la jandarrnerie au, la liberare, un fel de certificat de stu-

dii, care le conferd o serie de facilit61i. Pot sd solicite posturi in

adrninistrafie, sd fie funclionari la primdrie qi sunt considerafi

asemenea notabilitalilor in sate qi in tdrguri. La jandarmerie,

soldagilor li se predau cursuri de istorie, de drept qi au parte de

o instrucfie civicd sporitS. Trecerea prin jandarmerie reprezin-

tI un fel de promovare social6.

- Gata!, exclamd Prizonierul.Desprinde cele dou6 foi din bloc qi le intinde jandarrnilor.

Apoi spune, frunz[rind caietul:

-Am mai multe schile, dar le pdstrez. Vreau sd am qi eu chi-

purile voastre ca amintire. chipurile gardienilor mei din carpafi.

Am sd ag6! portretele voastre pe perelii casei mele din lrlanda'

- E ca Ei cum m-aq vedea intr-o oglindS!, exclam[ Cozoroc'

Jine foaia cu am6ndoud mdinile, ca pe sfintele rnoaqte' E

roqu de pldcere. Are chipul radios. Adaug[, cdutAndu-qi cuvin-

tele cu emofie:

16 coNSTANTINVIRGILGHEoRGHIU

- Domnule, mi-afi frcut capul mai bine decdt fotografii.Mult mai bine. Vi mulgumesc! Vi mulfumesc din inimni

- Nu puteli si vI inchipuili bucuria pe care ne-afi ftcut-o!,exclamd celdlalt jandarm. Nimeni, niciodatd, de c6nd sunt, numi-a ftcut un cadou mai de pre{ ca dumneavoastrd. Dumnezeusd vi poarte de griji! intreaga mea recunogtinfd!

Baldwin Brendan e mulpmit cd a reuqit s5 le aducd at6tabucurie acestor jandarmi, care nu mai contenesc din a se exta_ziainfafa portretelor lor. crgtile de fier, armere gi sacii de jan-darmi sunt pe iarbd, l6ngd ei, pe ferigi. Iarba e mare qi Aeasa.

Deodatd, bucuria care lumina ca doud proiectoare chipurilecelor doi jandarmi se stinge, ca qi c6nd s-ar fi tras cortina oris-ar fi apdsat pe comutator. Sunt plini de consternare. tn ,fut.,din desiqul de ferigi, a apdrut o ceati de haiduci. E multireatArziu pentru a riposta, pentru a mai face ceva. prizonierul ir_landez

gi cei doi jandarmi au rimas inmrrmurifi. ca de piatri.Nu e nimic altceva de ftcut decdt sd rim6ni cao stani ie pia-tri. in jur de zece tdlhai s-au nipustit asupra lor, ca un ful-ger. sunt de aceeagi v6rst6 cu prizonierul gi jandarmii. poar-t5' cizme negre, pantaloni de cilbrie albi, de dimie. Au br6-uri late de piele. Brduri cu buzunare gi ornamente metalice.Irlandezul ii numdrd. Sunt qapte. cu tofii imbricafi la fer: cucdmiqi albe de in, cu guler inalt. Cimigi firdneqti. C*ut.. Nr_spus de curate. poartd sumane. Un fer de dolmane de dimieneagri cu brandenburguri. igi 1in cu tolii sumanele pe umdrulstang, ca ofilerii de cavalerie de altddati. Au cdciurinegre dinbland de miel, ascufite, pe care le poarti pe o ureche. Iilande-zul recunoagte indati chipul ror. Le gtie chiar qi numele. por-tretele acestor oameni sunt imprimate in mii de exemplare peafiqele de urmrrire qi ofertele de recompensd pentru cei care iivor da pe mdna polifiei, vii sau mo4i. Afiqele mari, c6t pagini_le de ziar, cu portretele tdrharilor, sunt lipite pe ugii, portriito,de jandarmi din toate satele, pe ugile bisericiloa ale primrri-ilor, pe fhnt6ni, pe stdlpii de telegraf qi chiar pe copaci. De ze_ce zile, de cdnd se afli in munfi, Baldwin grlnoan vede pestetot chipurile tdlharilor ce se afld acum in carne qi oase inaintea