Dr ăsliceni Sat răzeșesc, așezat în sînul codrilor 1918 – 1940 județul Lăpușna

download Dr ăsliceni Sat răzeșesc, așezat în sînul codrilor 1918 – 1940 județul Lăpușna

If you can't read please download the document

  • date post

    08-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    15
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Dr ăsliceni Sat răzeșesc, așezat în sînul codrilor 1918 – 1940 județul Lăpușna. Viața politică în Drăsliceni Primarii în perioada interbelică. În Drăsliceni au existat simpatizanți ai partidului național țărănesc și liberal. Se mai spune că au fost și cîțiva simpatiaznți ai partidului Cuzist - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Dr ăsliceni Sat răzeșesc, așezat în sînul codrilor 1918 – 1940 județul Lăpușna

Diapozitivul 1

DrsliceniSat rzeesc, aezat n snul codrilor

1918 1940 judeul Lpuna

Viaa politic n DrsliceniPrimarii n perioada interbelicn Drsliceni au existat simpatizani ai partidului naional rnesc i liberal.Se mai spune c au fost i civa simpatiazni ai partidului Cuzist Mihail Balan 1918 1919Chiril Onica 1919 1923Andrei Guzun 1923 1929Andrei Sontan 1929 1237Xenofont Ciutac 1937 1938Teodor Guzun 1938 1940Grigore Bujor 1940 1945 Sediul primriei se afla n casa lui Soltan.

4n perioada interbelic (1918 - 1940) pentru Drsliceni ncepe o nou etap n istoria sa. Unul dintre cele mai importante evenimente este c Drsliceniul i mrete suprafaa moiilor sale, ca exemplu n 1918, decembrie cumpr moii de la Hulboca i Grtieti.

Primul punct medical (dispensar)i primul stadion sportiv al colii

n total erau 305 de setine de pmnt i drslicenenii devin proprietari pe moiile situate n hotarele voloacei rzeilor din Grtieti, Sire i Ghidighici.n vara anului 1921 (reforma agrar din Romnia)O parte din drsliceneni reuesc s se neleag cu cucoana Vera Lazzo, stpn a moiei Logneti i cumpr de la ea 93 de setine de pmnt. Se menioneaz n unele documente c locuitorii Drsliceniului au 1300 de vite, 400 oi i 150 de cai.C iazuri mprejurul satului nu snt i vatra satului nu se poate lrgi, deoarece moiile expropriate nu se afl prin aproprierea satului i oamenii nu vor s plece din sat pe alte pmnturi.