DPP Articole Licenta

31
Partea generală I. Avocatul. Asistenţa juridică şi reprezentarea Art. 88 - Avocatul (1) Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii. (2) Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal: a) soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul; b) martorul citat în cauză; c) cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procuror; d) o altă parte sau un alt subiect procesual. (3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa juridică a părţilor ori a subiecţilor procesuali principali. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocaţi spre a se lua măsuri disciplinare. (4) Părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat. ↑ Sus Art. 89 - Asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului (1) Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept. Asistenţa juridică este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este prezent. (2) Persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-se confidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obţinute cu încălcarea prezentului alineat se exclud.

Transcript of DPP Articole Licenta

Partea general

I. Avocatul. Asistena juridic i reprezentarea

Art. 88 - Avocatul(1) Avocatul asist sau reprezint, n procesul penal, prile ori subiecii procesuali principali, n condiiile legii.(2) Nu poate fi avocat al unei pri sau al unui subiect procesual principal:a) soul ori ruda pn la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judectorul;b) martorul citat n cauz;c) cel care a participat n aceeai cauz n calitate de judector sau de procuror;d) o alt parte sau un alt subiect procesual.(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat s asigure asistena juridic a prilor ori a subiecilor procesuali principali. Pentru nerespectarea acestei obligaii, organul de urmrire penal sau instana de judecat poate sesiza conducerea baroului de avocai spre a se lua msuri disciplinare.(4) Prile sau subiecii principali cu interese contrare nu pot fi asistai sau reprezentai de acelai avocat. SusArt. 89 - Asistena juridic a suspectului sau a inculpatului(1) Suspectul sau inculpatul are dreptul s fie asistat de unul ori de mai muli avocai n tot cursul urmririi penale, al procedurii de camer preliminar i al judecii, iar organele judiciare sunt obligate s i aduc la cunotin acest drept. Asistena juridic este asigurat atunci cnd cel puin unul dintre avocai este prezent.(2) Persoana reinut sau arestat are dreptul s ia contact cu avocatul, asigurndu-i-se confidenialitatea comunicrilor, cu respectarea msurilor necesare de supraveghere vizual, de paz i securitate, fr s fie interceptat sau nregistrat convorbirea dintre ei. Probele obinute cu nclcarea prezentului alineat se exclud. SusArt. 90 - Asistena juridic obligatorie a suspectului sau a inculpatuluiAsistena juridic este obligatorie:a) cnd suspectul sau inculpatul este minor, internat ntr-un centru de detenie ori ntr-un centru educativ, cnd este reinut sau arestat, chiar n alt cauz, cnd fa de acesta a fost dispus msura de siguran a internrii medicale, chiar n alt cauz, precum i n alte cazuri prevzute de lege;b) n cazul n care organul judiciar apreciaz c suspectul ori inculpatul nu i-ar putea face singur aprarea;c) n cursul judecii n cauzele n care legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa deteniunii pe via sau pedeapsa nchisorii mai mare de 5 ani. SusArt. 91 - Avocatul din oficiu(1) n cazurile prevzute n art. 90, dac suspectul sau inculpatul nu i-a ales un avocat, organul judiciar ia msuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.(2) n tot cursul procesului penal, cnd asistena juridic este obligatorie, dac avocatul ales lipsete nejustificat, nu asigur substituirea i refuz s efectueze aprarea, dei a fost asigurat exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia msuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care s l nlocuiasc, acordndu-i acestuia un termen rezonabil i nlesnirile necesare pentru pregtirea unei aprri efective, fcndu-se meniune despre aceasta ntr-un proces-verbal sau, dup caz, n ncheierea de edin. n cursul judecii, dup nceperea dezbaterilor, cnd asistena juridic este obligatorie, dac avocatul ales lipsete nejustificat la termenul de judecat, nu asigur substituirea i refuz s efectueze aprarea, dei a fost asigurat exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instana ia msuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care s l nlocuiasc, acordndu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregtirea aprrii.(3) Avocatul din oficiu se consider desemnat pn la desemnarea, dac este cazul, de ctre organul judiciar a unui nou avocat din oficiu. Avocatul din oficiu desemnat este obligat s se prezinte ori de cte ori este solicitat de organul judiciar, asigurnd o aprare concret i efectiv n cauz.(4) Delegaia aprtorului din oficiu nceteaz la prezentarea aprtorului ales.(5) Dac la judecarea cauzei avocatul lipsete i nu poate fi nlocuit n condiiile alin. (2), cauza se amn. SusArt. 92 - Drepturile avocatului(1) n cursul urmririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul s asiste la efectuarea oricrui act de urmrire penal, cu excepia tehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a percheziiei informatice i a percheziiei corporale sau a vehiculelor n cazul infraciunilor flagrante, precum i cu excepia situaiei n care prin prezena avocatului s-ar aduce atingere dreptului la aprare al celorlalte pri ori subieci procesuali principali, caz n care ntrebrile acestuia pot fi formulate de ctre organul de urmrire penal.(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita s fie ncunotinat de data i ora efecturii actului de urmrire penal ori a audierii realizate de judectorul de drepturi i liberti. ncunotinarea se face prin notificare telefonic, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, ncheindu-se n acest sens un proces-verbal.(3) Lipsa avocatului nu mpiedic efectuarea actului de urmrire penal sau a audierii, dac exist dovada c acesta a fost ncunotinat n condiiile alin. (2).(4) Avocatul suspectului sau inculpatului are de asemenea dreptul s participe la audierea oricrei persoane de ctre judectorul de drepturi i liberti, s formuleze plngeri, cereri i memorii.(5) n cazul efecturii percheziiei domiciliare, ncunotinarea prevzut la alin. (2) se poate face i dup prezentarea organului de urmrire penal la domiciliul persoanei ce urmeaz s fie percheziionat.(6) n cazul n care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmrire penal, se face meniune despre aceasta, iar actul este semnat i de avocat.(7) n cursul procedurii de camer preliminar i n cursul judecii, avocatul are dreptul s consulte actele dosarului, s asiste pe inculpat, s exercite drepturile procesuale ale acestuia, s formuleze plngeri, cereri i memorii.(8) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul s beneficieze de timpul i nlesnirile necesare pentru pregtirea i realizarea unei aprri efective. SusArt. 93 - Asistena juridic a persoanei vtmate, a prii civile i a prii responsabile civilmente(1) Avocatul persoanei vtmate, al prii civile sau al prii responsabile civilmente are dreptul s fie ncunotinat n condiiile art. 92 alin. (2), s asiste la efectuarea oricrui act de urmrire penal n condiiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului i de a formula cereri i a depune memorii. Dispoziiile art. 89 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.(2) Avocatul persoanei vtmate, al prii civile sau al prii responsabile civilmente are dreptul prevzut la art. 92 alin. (8).(3) n cursul judecii, avocatul persoanei vtmate, al prii civile sau al prii responsabile civilmente exercit drepturile persoanei asistate, cu excepia celor pe care aceasta le exercit personal, i dreptul de a consulta actele dosarului.(4) Asistena juridic este obligatorie cnd persoana vtmat sau partea civil este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiu restrns.(5) Cnd organul judiciar apreciaz c din anumite motive persoana vtmat, partea civil sau partea responsabil civilmente nu i-ar putea face singur aprarea, dispune luarea msurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu. SusArt. 94 - Consultarea dosarului(1) Avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrns n mod abuziv.(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaii din dosar, precum i de a obine fotocopii pe cheltuiala clientului.(3) n cursul urmririi penale, procurorul stabilete data i durata consultrii ntr-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de urmrire penal.(4) n cursul urmririi penale, procurorul poate restriciona motivat consultarea dosarului de ctre suspect, inculpat sau avocat, pe o perioad de cel mult 15 zile, dac prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfurri a urmririi penale.(5) n cursul urmririi penale, avocatul are obligaia de a pstra confidenialitatea sau secretul datelor i actelor de care a luat cunotin cu ocazia consultrii dosarului.(6) n toate cazurile, avocatului nu i poate fi restricionat dreptul de a consulta declaraiile prii sau ale subiectului procesual principal pe care l asist ori l reprezint.(7) n vederea pregtirii aprrii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunotin de ntreg materialul dosarului de urmrire penal n procedurile desfurate n faa judectorului de drepturi i liberti privind msurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul particip. SusArt. 95 - Dreptul de a formula plngere(1) Avocatul are dreptul de a formula plngere, potrivit art. 336-339.(2) n situaiile prevzute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) i art. 94, procurorul ierarhic superior este obligat s rezolve plngerea i s comunice soluia, precum i motivarea acesteia, n cel mult 48 de ore. SusArt. 96 - Reprezentarean cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte pri, precum i persoana vtmat pot fi reprezentai, cu excepia cazurilor n care prezena acestora este obligatorie sau este apreciat ca fiind necesar de procuror, judector sau instana de judecat, dup caz.

II. Termenele

Art. 268 - Consecinele nerespectrii termenului(1) Cnd pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decderea din exerciiul dreptului i nulitatea actului fcut peste termen.(2) Cnd o msur procesual nu poate fi luat dect pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept ncetarea efectului msurii.(3) Pentru celelalte termene procedurale se aplic, n caz de nerespectare, dispoziiile privitoare la nuliti. SusArt. 269 - Calculul termenelor procedurale(1) La calcularea termenelor procedurale se pornete de la ora, ziua, luna sau anul prevzut n actul care a provocat curgerea termenului, n afar de cazul cnd legea dispune altfel.(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotete ora sau ziua de la care ncepe s curg termenul, nici ora sau ziua n care acesta se mplinete.(3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expir, dup caz, la sfritul zilei corespunztoare a ultimei luni ori la sfritul zilei i lunii corespunztoare din ultimul an. Dac aceast zi cade ntr-o lun care nu are zi corespunztoare, termenul expir n ultima zi a acelei luni.(4) Cnd ultima zi a unui termen cade ntr-o zi nelucrtoare, termenul expir la sfritul primei zile lucrtoare care urmeaz. SusArt. 270 - Acte considerate ca fcute n termen(1) Actul depus nuntrul termenului prevzut de lege la administraia locului de deinere ori la unitatea militar sau la oficiul potal prin scrisoare recomandat este considerat ca fcut n termen. nregistrarea sau atestarea fcut de ctre administraia locului de deinere pe actul depus, recipisa oficiului potal, precum i nregistrarea ori atestarea fcut de unitatea militar pe actul depus servesc ca dovad a datei depunerii actului.(2) Dac un act care trebuia fcut ntr-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoatere ori dintr-o greeal vdit a expeditorului, nainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competen, se consider c a fost depus n termen, chiar dac actul ajunge la organul judiciar competent dup expirarea termenului fixat.(3) Cu excepia cilor de atac, actul efectuat de procuror este considerat ca fcut n termen dac data la care a fost trecut n registrul de ieire al parchetului este nuntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului. SusArt. 271 - Calculul termenelor n cazul msurilor privative sau restrictive de drepturin calculul termenelor privind msurile preventive sau orice msuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de la care ncepe i cea la care se sfrete termenul intr n durata acestuia.

III. Nulitile

Art. 280 - Efectele nulitii(1) nclcarea dispoziiilor legale care reglementeaz desfurarea procesului penal atrage nulitatea actului n condiiile prevzute expres de prezentul cod.(2) Actele ndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rndul lor lovite de nulitate, atunci cnd exist o legtur direct ntre acestea i actul declarat nul.(3) Atunci cnd constat nulitatea unui act, organul judiciar dispune, cnd este necesar i dac este posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispoziiilor legale. SusArt. 281 - Nulitile absolute(1) Determin ntotdeauna aplicarea nulitii nclcarea dispoziiilor privind:a) compunerea completului de judecat;b) competena material i competena personal a instanelor judectoreti, atunci cnd judecata a fost efectuat de o instan inferioar celei legal competente;c) publicitatea edinei de judecat;d) participarea procurorului, atunci cnd participarea sa este obligatorie potrivit legii;e) prezena suspectului sau a inculpatului, atunci cnd participarea sa este obligatorie potrivit legii;f) asistarea de ctre avocat a suspectului sau a inculpatului, precum i a celorlalte pri, atunci cnd asistena este obligatorie.(2) Nulitatea absolut se constat din oficiu sau la cerere.(3) nclcarea dispoziiilor legale prevzute la alin. (1) lit. a)-d) poate fi invocat n orice stare a procesului.(4) nclcarea dispoziiilor legale prevzute la alin. (1) lit. e) i f) trebuie invocat:a) pn la ncheierea procedurii n camera preliminar, dac nclcarea a intervenit n cursul urmririi penale sau n procedura camerei preliminare;b) n orice stare a procesului, dac nclcarea a intervenit n cursul judecii;c) n orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a intervenit nclcarea, cnd instana a fost sesizat cu un acord de recunoatere a vinoviei. SusArt. 282 - Nulitile relative(1) nclcarea oricror dispoziii legale n afara celor prevzute la art. 281 determin nulitatea actului atunci cnd prin nerespectarea cerinei legale s-a adus o vtmare drepturilor prilor ori ale subiecilor procesuali principali, care nu poate fi nlturat altfel dect prin desfiinarea actului.(2) Nulitatea relativ poate fi invocat de procuror, suspect, inculpat, celelalte pri sau persoana vtmat, atunci cnd exist un interes procesual propriu n respectarea dispoziiei legale nclcate.(3) Nulitatea relativ se invoc n cursul sau imediat dup efectuarea actului ori cel mai trziu n termenele prevzute la alin. (4).(4) nclcarea dispoziiilor legale prevzute la alin. (1) poate fi invocat:a) pn la nchiderea procedurii de camer preliminar, dac nclcarea a intervenit n cursul urmririi penale sau n aceast procedur;b) pn la primul termen de judecat cu procedura legal ndeplinit, dac nclcarea a intervenit n cursul urmririi penale, cnd instana a fost sesizat cu un acord de recunoatere a vinoviei;c) pn la urmtorul termen de judecat cu procedura complet, dac nclcarea a intervenit n cursul judecii.(5) Nulitatea relativ se acoper atunci cnd:a) persoana interesat nu a invocat-o n termenul prevzut de lege;b) persoana interesat a renunat n mod expres la invocarea nulitii.Art. 102 - Excluderea probelor obinute n mod nelegal(1) Probele obinute prin tortur, precum i probele derivate din acestea nu pot fi folosite n cadrul procesului penal.(2) Probele obinute n mod nelegal nu pot fi folosite n procesul penal.(3) n mod excepional, dispoziiile alin. (2) nu se aplic dac mijlocul de prob prezint imperfeciuni de form sau exist alte neregulariti procedurale care nu produc o vtmare pentru nlturarea creia este necesar excluderea acestuia.(4) Probele derivate se exclud dac au fost obinute n mod direct din probele obinute n mod nelegal i nu puteau fi obinute n alt mod.(5) Probele derivate din probele prevzute la alin. (2) nu se exclud dac probele obinute n mod nelegal sunt folosite n condiiile alin. (3).

Partea special. Judecata

I. Dispoziii generale

1. Principiile specific fazei de judecat

Art. 351 - Oralitatea, nemijlocirea i contradictorialitatea(1) Judecata cauzei se face n faa instanei constituite potrivit legii i se desfoar n edin, oral, nemijlocit i n contradictoriu.(2) Instana este obligat s pun n discuie cererile procurorului, ale prilor sau ale subiecilor procesuali i excepiile ridicate de acestea sau din oficiu i s se pronune asupra lor prin ncheiere motivat.(3) Instana se pronun prin ncheiere motivat i asupra tuturor msurilor luate n cursul judecii.

Art. 352 - Publicitatea edinei de judecat(1)edina de judecat este public, cu excepia cazurilor prevzute de lege. edina desfurat n camera de consiliu nu este public.(2) Nu pot asista la edina de judecat minorii sub 18 ani, cu excepia situaiei n care acetia au calitatea de pri sau martori, precum i persoanele narmate, cu excepia personalului care asigur paza i ordinea.(3) Dac judecarea n edin public ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitii sau vieii intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justiiei, instana, la cererea procurorului, a prilor ori din oficiu, poate declara edin nepublic pentru tot cursul sau pentru o anumit parte a judecrii cauzei.(4) Instana poate de asemenea s declare edin nepublic la cererea unui martor, dac prin audierea sa n edin public s-ar aduce atingere siguranei ori demnitii sau vieii intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vtmate sau a prilor, n cazul n care o audiere n public ar pune n pericol confidenialitatea unor informaii.(5) Declararea edinei nepublice se face n edin public, dup ascultarea prilor prezente, a persoanei vtmate i a procurorului. Dispoziia instanei este executorie.(6) n timpul ct edina este nepublic, nu sunt admise n sala de edin dect prile, persoana vtmat, reprezentanii acestora, avocaii i celelalte persoane a cror prezen este autorizat de instan.(7) n tot timpul ct judecata se desfoar n edin nepublic, dosarul cauzei nu este public. Prile, persoana vtmat, reprezentanii acestora, avocaii i experii desemnai n cauz au dreptul de a lua cunotin de actele dosarului.(8) Preedintele completului are ndatorirea de a aduce la cunotina persoanelor ce particip la judecata desfurat n edin nepublic obligaia de a pstra confidenialitatea informaiilor obinute pe parcursul procesului. nclcarea acestei obligaii poate fi sancionat cu amend judiciar de la 1.000 lei la 10.000 lei, cu excepia situaiilor n care aceast divulgare nu constituie infraciune.(9) Pe durata judecii, instana poate interzice publicarea i difuzarea, prin mijloace scrise sau audiovizuale, de texte, desene, fotografii sau imagini de natur a dezvlui identitatea persoanei vtmate, a prii civile, a prii responsabile civilmente sau a martorilor, n condiiile prevzute la alin. (3) sau (4).(10) Toate actele dosarului, cu excepia celor clasificate, potrivit legii, sunt publice, cu respectarea proteciei datelor cu caracter personal i a vieii private a subiecilor procesuali.(11) n cazul n care informaiile clasificate cuprinse n dosar sunt eseniale pentru soluionarea cauzei, instana solicit, de urgen, dup caz, declasificarea total, declasificarea parial sau trecerea ntr-un alt grad de clasificare i permiterea accesului la acestea de ctre aprtorul inculpatului.(12) Dac autoritatea emitent nu declasific total sau parial ori nu permite accesul la informaiile clasificate aprtorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevrului numai n msura n care sunt coroborate cu fapte i mprejurri ce rezult din ansamblul probelor existente n cauz.

2. Citarea la judecatArt. 353 - Citarea prilor la judecat(1) Judecata poate avea loc numai dac persoana vtmat i prile sunt legal citate i procedura este ndeplinit. Inculpatul, partea civil, partea responsabil civilmente i, dup caz, reprezentanii legali ai acestora, precum i interpreii se citeaz din oficiu de ctre instan.(2) Partea prezent personal, prin reprezentant sau prin aprtor ales la un termen, precum i partea creia, personal, prin reprezentant sau aprtor ales ori prin funcionarul sau persoana nsrcinat cu primirea corespondenei, i s-a nmnat n mod legal citaia pentru un termen de judecat nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar dac ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepia situaiilor n care prezena acestora este obligatorie.(3) Pentru primul termen de judecat, persoana vtmat se citeaz cu meniunea c se poate constitui parte civil pn la nceperea cercetrii judectoreti.(4) Neprezentarea persoanei vtmate i a prilor citate nu mpiedic judecarea cauzei. Cnd instana consider c este necesar prezena uneia dintre prile lips, poate lua msuri pentru prezentarea acesteia, amnnd n acest scop judecata.(5) Persoana vtmat i partea prezent la un termen nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar dac ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. Militarii i deinuii sunt citai din oficiu la fiecare termen.(6) Pe tot parcursul judecii, persoana vtmat i prile pot solicita, oral sau n scris, ca judecata s se desfoare n lips, n acest caz nemaifiind citate pentru termenele urmtoare.(7) Cnd judecata se amn, prile i celelalte persoane care particip la proces iau cunotin de noul termen de judecat. Prile i celelalte persoane care au solicitat ca judecata s se desfoare n lips, precum i prile care au primit personal citaia i au lipsit de la judecat n mod nejustificat nu se mai citeaz pentru termenele urmtoare.(8) La cererea persoanelor care iau termenul n cunotin, instana le nmneaz citaii, spre a le servi drept justificare la locul de munc, n vederea prezentrii la noul termen.(9) Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie.

3. Compunerea completului de judecat; constituirea instanei de judecatArt. 354 - Compunerea instanei(1) Instana judec n complet de judecat, a crui compunere este cea prevzut de lege.(2) Completul de judecat trebuie s rmn acelai n tot cursul judecrii cauzei. Cnd acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba pn la nceperea dezbaterilor.(3) Dup nceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenit n compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor.

4. Pregtirea edinei de judecatArt. 361 - Pregtirea edinei de judecat(1) n vederea repartizrii pe complete i a stabilirii primului termen de judecat, dup rmnerea definitiv a hotrrii pronunate n camera preliminar, dosarele nou-formate vor fi transmise, dup nregistrare n registratura instanei, persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.(2) Preedintele completului de judecat are ndatorirea s ia din timp toate msurile necesare pentru ca la termenul de judecat fixat judecarea cauzei s nu sufere amnare.(3) n acest scop, dosarele repartizate pe complete n mod aleatoriu vor fi preluate de preedintele completului, care va lua msurile necesare n scopul pregtirii judecii, astfel nct s se asigure soluionarea cu celeritate a cauzei.(4) n cazurile n care asistena juridic este obligatorie, preedintele completului va lua msuri pentru desemnarea avocatului din oficiu.(5) n situaia n care n aceeai cauz au calitatea de inculpat att persoana juridic, ct i reprezentanii legali ai acesteia, preedintele verific dac inculpatul persoan juridic i-a desemnat un reprezentant, iar n caz contrar, procedeaz la desemnarea unui reprezentant, din rndul practicienilor n insolven.(6) De asemenea, preedintele verific ndeplinirea dispoziiilor privind citarea i, dup caz, procedeaz la completarea ori refacerea acestora.(7) Preedintele completului se ngrijete ca lista cauzelor fixate pentru judecat s fie ntocmit i afiat la instan, cu 24 de ore naintea termenului de judecat.(8) La ntocmirea listei se ine seama de data intrrii cauzelor la instan, dndu-se ntietate cauzelor n care sunt deinui sau arestai la domiciliu i celor cu privire la care legea prevede c judecata se face de urgen.

5. Art. 363 - Participarea procurorului la judecatArt. 363 - Participarea procurorului la judecat(1) Participarea procurorului la judecat este obligatorie.(2) n cursul judecii, procurorul exercit rol activ, n vederea aflrii adevrului i a respectrii dispoziiilor legale.(3) n cursul judecii, procurorul formuleaz cereri, ridic excepii i pune concluzii. Cererile i concluziile procurorului trebuie s fie motivate.(4) Cnd n cursul judecii constat c a intervenit vreuna dintre cauzele care mpiedic exercitarea aciunii penale, procurorul pune, dup caz, concluzii de achitare sau de ncetare a procesului penal.

6. Participarea inculpatului la judecatArt. 364 - Participarea inculpatului la judecat i drepturile acestuia(1) Judecata cauzei are loc n prezena inculpatului. Aducerea inculpatului aflat n stare de deinere la judecat este obligatorie.(2) Judecata poate avea loc n lipsa inculpatului dac acesta este disprut, se sustrage de la judecat ori i-a schimbat adresa fr a o aduce la cunotina organelor judiciare i, n urma verificrilor efectuate, nu i se cunoate noua adres.(3) Judecata poate de asemenea avea loc n lipsa inculpatului dac, dei legal citat, acesta lipsete n mod nejustificat de la judecarea cauzei.(4) Pe tot parcursul judecii, inculpatul, inclusiv n cazul n care este privat de libertate, poate cere, n scris, s fie judecat n lips, fiind reprezentat de avocatul su ales sau din oficiu.(5) Dac apreciaz necesar prezena inculpatului, instana poate dispune aducerea acestuia cu mandat de aducere.7. Suspendarea judeciiArt. 367 - Suspendarea judecii(1) Cnd se constat pe baza unei expertize medico-legale c inculpatul sufer de o boal grav, care l mpiedic s participe la judecat, instana dispune, prin ncheiere, suspendarea judecii pn cnd starea sntii inculpatului va permite participarea acestuia la judecat.(2) Dac sunt mai muli inculpai, iar temeiul suspendrii privete numai pe unul dintre ei i disjungerea nu este posibil, se dispune suspendarea ntregii cauze.(3) Suspendarea judecii se dispune i pe perioada desfurrii procedurii de mediere, potrivit legii.(4) ncheierea dat n prim instan prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacat separat cu contestaie la instana ierarhic superioar n termen de 24 de ore de la pronunare, pentru procuror, prile i persoana vtmat prezente, i de la comunicare, pentru prile sau persoana vtmat care lipsesc. Contestaia se depune la instana care a pronunat ncheierea atacat i se nainteaz, mpreun cu dosarul cauzei, instanei ierarhic superioare, n termen de 48 de ore de la nregistrare.(5) Contestaia nu suspend executarea i se judec n termen de 3 zile de la primirea dosarului.(6) Procesul penal se reia din oficiu de ndat ce inculpatul poate participa la judecat sau la ncheierea procedurii de mediere, potrivit legii.(7) Instana de judecat este obligat s verifice periodic, dar nu mai trziu de 3 luni, dac mai subzist cauza care a determinat suspendarea judecii.(8) Dac inculpatul se afl n arest la domiciliu sau este arestat preventiv, se aplic n mod corespunztor prevederile art. 208.(9) Ridicarea unei excepii de neconstituionalitate nu suspend judecarea cauzei.8. Felul hotrrilor Art. 370 - Felul hotrrilor(1) Hotrrea prin care cauza este soluionat de prima instan de judecat sau prin care aceasta se deznvestete fr a soluiona cauza se numete sentin. Instana se pronun prin sentin i n alte situaii prevzute de lege.(2) Hotrrea prin care instana se pronun asupra apelului, recursului n casaie, recursului n interesul legii se numete decizie. Instana se pronun prin decizie i n alte situaii prevzute de lege.(3) Toate celelalte hotrri pronunate de instane n cursul judecii se numesc ncheieri.(4) Desfurarea procesului n edina de judecat se consemneaz ntr-o ncheiere care cuprinde:a) ziua, luna, anul i denumirea instanei;b) meniunea dac edina a fost sau nu public;c) numele i prenumele judectorilor, procurorului i grefierului;d) numele i prenumele prilor, avocailor i ale celorlalte persoane care particip n proces i care au fost prezente la judecat, precum i ale celor care au lipsit, cu artarea calitii lor procesuale i cu meniunea privitoare la ndeplinirea procedurii;e) ncadrarea juridic a faptei pentru care inculpatul a fost trimis n judecat i textele de lege n care a fost ncadrat fapta;f) mijloacele de prob care au fost supuse dezbaterii contradictorii;g) cererile de orice natur formulate de procuror, de persoana vtmat, de pri i de ceilali participani la proces;h) concluziile procurorului, ale persoanei vtmate i ale prilor;i) msurile luate n cursul edinei.(5) ncheierea se ntocmete de grefier n termen de cel mult 72 de ore de la terminarea edinei i se semneaz de preedintele completului de judecat i de grefier.(6) Cnd hotrrea se pronun n ziua n care a avut loc judecata, nu se ntocmete ncheierea.

II. Judecata n prim instanObiectul judeciiArt. 371 - Obiectul judeciiJudecata se mrginete la faptele i la persoanele artate n actul de sesizare a instanei.Aducerea la cunotin a nvinuirii, lmuriri i excepiiArt. 374 - Judecata n cazul recunoaterii vinoviei(1) Pn la nceperea cercetrii judectoreti, inculpatul poate declara, personal sau prin nscris autentic, c recunoate svrirea faptelor reinute n actul de sesizare a instanei i solicit ca judecata s se fac n baza probelor administrate n faza de urmrire penal.(2) Judecata poate avea loc numai n baza probelor administrate n faza de urmrire penal doar atunci cnd inculpatul declar c recunoate n totalitate faptele reinute n actul de sesizare a instanei i nu solicit administrarea de probe.(3) La termenul de judecat, cnd cauza se afl n stare de judecat, instana l ntreab pe inculpat dac solicit ca judecata s aib loc n baza probelor administrate n faza de urmrire penal i acord cuvntul procurorului, celorlalte pri i persoanei vtmate asupra cererii formulate.(4) Instana de judecat admite cererea atunci cnd, din probele administrate, rezult c faptele inculpatului sunt stabilite i sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse i procedeaz la audierea inculpatului, potrivit art. 378.(5) n caz de admitere a cererii, preedintele explic persoanei vtmate c se poate constitui parte civil i ntreab partea civil i partea responsabil civilmente dac propun administrarea de probe. Instana poate dispune disjungerea aciunii civile, potrivit art. 26, dac pentru soluionarea acesteia este necesar administrarea de probe, prin care s-ar prelungi n mod nejustificat soluionarea aciunii penale.(6) n caz de admitere a cererii, dispoziiile art. 386 i 391-395 se aplic n mod corespunztor.(7) Instana va pronuna condamnarea inculpatului, care beneficiaz de reducerea cu o treime a limitelor de pedeaps prevzute de lege n cazul pedepsei nchisorii i de reducerea cu o ptrime a limitelor de pedeaps prevzute de lege n cazul pedepsei amenzii. Dispoziiile alin. (1)-(6) nu se aplic n cazul n care aciunea penal vizeaz o infraciune care se pedepsete cu detenie pe via.(8) n caz de respingere a cererii, instana procedeaz potrivit art. 376-407. SusProcedura n cazul recunoaterii vinovieiArt. 375 - Lmuririle i cererile(1) Dac inculpatul nu solicit ca judecata s aib loc pe baza probelor administrate n faza de urmrire penal sau dac cererea sa a fost respins, preedintele pune n vedere persoanei vtmate c se poate constitui parte civil pn la nceperea cercetrii judectoreti.(2) Preedintele ntreab procurorul, prile i persoana vtmat dac propun administrarea de probe.(3) Probele administrate n cursul urmririi penale i necontestate de ctre pri nu se readministreaz n cursul cercetrii judectoreti. Acestea sunt puse n dezbaterea contradictorie a prilor i sunt avute n vedere de instan la deliberare.(4) Probele prevzute la alin. (3) pot fi administrate din oficiu de instan, dac se consider necesar, pentru justa soluionare a cauzei.(5) n cazul cnd se propun probe, trebuie s se arate faptele i mprejurrile ce urmeaz a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afl aceste mijloace, iar n ceea ce privete martorii i experii, identitatea i adresa acestora.(6) Procurorul, persoana vtmat i prile pot cere administrarea de probe noi i n cursul cercetrii judectoreti.(7) Instana poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevrului i justa soluionare a cauzei.

Ordinea cercetrii judectoretiArt. 376 - Ordinea cercetrii judectoreti(1) Instana ncepe efectuarea cercetrii judectoreti cnd cauza se afl n stare de judecat.(2) Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judectoreasc este cea prevzut n dispoziiile cuprinse n prezenta seciune.(3) Dup audierea inculpatului, a persoanei vtmate, a prii civile i a prii responsabile civilmente, se procedeaz la administrarea probelor ncuviinate.(4) Administrarea de probe din oficiu poate fi fcut oricnd pe parcursul cercetrii judectoreti.(5) Instana poate dispune schimbarea ordinii, cnd aceasta este necesar. SusCercetarea judectoreasc n cazul recunoaterii vinovieiArt. 377 - nceperea cercetrii judectoretiPreedintele dispune ca procurorul s dea citire sau s fac o prezentare succint a actului de sesizare a instanei, dup care explic inculpatului n ce const nvinuirea ce i se aduce. Totodat, l ntiineaz pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraie, atrgndu-i atenia c ceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa, precum i cu privire la dreptul de a pune ntrebri coinculpailor, persoanei vtmate, celorlalte pri, martorilor, experilor i de a da explicaii n tot cursul cercetrii judectoreti, cnd socotete c este necesar. SusAudierea inculpatuluiArt. 378 - Audierea inculpatului(1) Inculpatul este lsat s arate tot ce tie despre fapta pentru care a fost trimis n judecat, apoi i se pot pune ntrebri n mod nemijlocit de ctre procuror, de persoana vtmat, de partea civil, de partea responsabil civilmente, de ceilali inculpai i de avocatul inculpatului a crui audiere se face. Preedintele i ceilali membri ai completului pot de asemenea pune ntrebri, dac apreciaz necesar, pentru justa soluionare a cauzei.(2) Instana poate respinge ntrebrile care nu sunt concludente i utile cauzei. ntrebrile respinse se consemneaz n ncheierea de edin.(3) n situaiile n care legea prevede posibilitatea ca inculpatul s fie obligat la prestarea unei munci neremunerate n folosul comunitii, procurorul l ntreab dac i manifest acordul n acest sens, n cazul n care va fi gsit vinovat.(4) Cnd inculpatul nu i mai amintete anumite fapte sau mprejurri sau cnd exist contraziceri ntre declaraiile fcute de inculpat n instan i cele date anterior, la cerere, preedintele cere acestuia explicaii i poate da citire, n ntregime sau n parte, declaraiilor anterioare date n prezena avocatului su.(5) Cnd inculpatul refuz s dea declaraii, instana dispune citirea declaraiilor pe care acesta le-a dat anterior, n prezena avocatului su.(6) Inculpatul poate fi reascultat ori de cte ori este necesar.

Audierea coinculpailorArt. 379 - Audierea coinculpailor(1) Dac sunt mai muli inculpai, audierea fiecruia dintre ei se face n prezena celorlali inculpai.(2) Cnd interesul aflrii adevrului o cere, instana poate dispune audierea vreunuia dintre inculpai fr ca ceilali s fie de fa.(3) Declaraiile luate separat sunt citite n mod obligatoriu celorlali inculpai, dup audierea lor.(4) Inculpatul poate fi din nou audiat n prezena celorlali inculpai sau a unora dintre ei.Schimbarea ncadrrii juridiceArt. 386 - Schimbarea ncadrrii juridice(1) Dac n cursul judecii se consider c ncadrarea juridic dat faptei prin actul de sesizare urmeaz a fi schimbat, instana este obligat s pun n discuie noua ncadrare i s atrag atenia inculpatului c are dreptul s cear lsarea cauzei mai la urm sau eventual amnarea judecii, pentru a-i pregti aprarea.(2) Dac noua ncadrare juridic vizeaz o infraciune pentru care este necesar plngerea prealabil a persoanei vtmate, instana de judecat cheam persoana vtmat i o ntreab dac nelege s fac plngere prealabil. n situaia n care persoana vtmat formuleaz plngere prealabil, instana continu cercetarea judectoreasc, n caz contrar dispunnd ncetarea procesului penal.Terminarea cercetrii judectoretiArt. 387 - Terminarea cercetrii judectoreti(1) nainte de a declara terminat cercetarea judectoreasc, preedintele ntreab procurorul, persoana vtmat i prile dac mai au de dat explicaii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetrii judectoreti.(2) Dac nu s-au formulat cereri sau dac cererile formulate au fost respinse ori dac s-au efectuat completrile cerute, preedintele declar terminat cercetarea judectoreasc.Dezbaterile i ultimul cuvnt al inculpatuluiArt. 388 - Dezbaterile i ordinea n care se d cuvntul(1) Dup terminarea cercetrii judectoreti se trece la dezbateri, dndu-se cuvntul n urmtoarea ordine: procurorului, persoanei vtmate, prii civile, prii responsabile civilmente i inculpatului.(2) Preedintele poate da cuvntul i n replic.(3) Durata concluziilor procurorului, ale prilor, ale persoanei vtmate i ale avocailor acestora poate fi limitat. Preedintele completului poate hotr c acestea trebuie s aib o durat similar.(4) Preedintele are dreptul s i ntrerup pe cei care au cuvntul, dac n susinerile lor depesc limitele cauzei ce se judec.(5) Cnd vreuna dintre pri are mai muli avocai, doar unul dintre acetia, la alegerea prii, are dreptul de a pune concluzii.(6) Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi ntrerupte. ntreruperea nu poate fi mai mare de 3 zile. SusArt. 389 - Ultimul cuvnt al inculpatului(1) nainte de a ncheia dezbaterile, preedintele d ultimul cuvnt inculpatului personal.(2) n timpul n care inculpatul are ultimul cuvnt nu i se pot pune ntrebri. Dac inculpatul relev fapte sau mprejurri noi, eseniale pentru soluionarea cauzei, instana dispune reluarea cercetrii judectoreti.Deliberarea i obiectul deliberriiArt. 392 - Deliberarea(1) La deliberare iau parte numai membrii completului n faa cruia a avut loc dezbaterea.(2) Completul de judecat delibereaz n secret.Art. 393 - Obiectul deliberrii(1) Completul de judecat delibereaz mai nti asupra chestiunilor de fapt i apoi asupra chestiunilor de drept.(2) Deliberarea poart asupra existenei faptei i vinoviei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii msurii educative ori msurii de siguran, dac este cazul s fie luat, precum i asupra deducerii duratei msurilor preventive privative de libertate i a internrii medicale.(3) Completul de judecat delibereaz i asupra reparrii pagubei produse prin infraciune, asupra msurilor preventive i asigurtorii, a mijloacelor materiale de prob, a cheltuielilor judiciare, precum i asupra oricrei alte probleme privind justa soluionare a cauzei.(4) Toi membrii completului de judecat au ndatorirea s i spun prerea asupra fiecrei chestiuni.(5) Preedintele i spune prerea cel din urm. SusLuarea hotrriiArt. 394 - Luarea hotrrii(1) Hotrrea trebuie s fie rezultatul acordului membrilor completului de judecat asupra soluiilor date chestiunilor supuse deliberrii.(2) Cnd unanimitatea nu poate fi ntrunit, hotrrea se ia cu majoritate.(3) Dac din deliberare rezult mai mult dect dou preri, judectorul care opineaz pentru soluia cea mai sever trebuie s se alture celei mai apropiate de prerea sa.(4) Motivarea opiniei separate este obligatorie.(5) n situaia n care n cadrul completului de judecat nu se poate ntruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia n complet de divergen.Reluarea cercetrii judectoreti sau a dezbaterilorArt. 395 - Reluarea cercetrii judectoreti sau a dezbaterilorDac n cursul deliberrii instana apreciaz c o anumit mprejurare trebuie lmurit i este necesar reluarea cercetrii judectoreti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplic n mod corespunztor. SusRezolvarea aciunii penaleArt. 396 - Rezolvarea aciunii penale(1) Instana hotrte asupra nvinuirii aduse inculpatului, pronunnd, dup caz, condamnarea, renunarea la aplicarea pedepsei, amnarea aplicrii pedepsei, achitarea sau ncetarea procesului penal.(2) Condamnarea se pronun dac instana constat, dincolo de orice ndoial rezonabil, c fapta exist, constituie infraciune i a fost svrit de inculpat.(3) Renunarea la aplicarea pedepsei se pronun n condiiile art. 80-82 din Codul penal.(4) Amnarea aplicrii pedepsei se pronun n condiiile art. 83-90 din Codul penal.(5) Achitarea inculpatului se pronun n cazul prevzut la art. 16 alin. (1) lit. a)-d).(6) ncetarea procesului penal se pronun n cazurile prevzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j).(7) Dac inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 i se constat, ca urmare a continurii procesului, c sunt incidente cazurile prevzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instana de judecat pronun achitarea.(8) Dac inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 i se constat c nu sunt incidente cazurile prevzute la art. 16 lit. a)-c), instana de judecat pronun ncetarea procesului penal.(9) n cazul n care, n cursul urmririi penale, al procedurii de camer preliminar sau al judecii, fa de inculpat s-a luat msura preventiv a controlului judiciar pe cauiune sau s-a dispus nlocuirea unei alte msuri preventive cu msura preventiv a controlului judiciar pe cauiune i inculpatul este condamnat la pedeapsa amenzii, instana dispune plata acesteia din cauiune, potrivit dispoziiilor art. 217.MinutaArt. 400 - Minuta(1) Rezultatul deliberrii se consemneaz ntr-o minut, care trebuie s aib coninutul prevzut pentru dispozitivul hotrrii. Minuta se semneaz de membrii completului de judecat.(2) ntocmirea minutei este obligatorie n cazurile n care judectorul sau instana dispune asupra msurilor preventive i n alte cazuri expres prevzute de lege.(3) Minuta se ntocmete n dou exemplare originale, dintre care unul se ataeaz la dosarul cauzei, iar cellalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanei.Pronunarea hotrriiArt. 405 - Pronunarea hotrrii(1) Hotrrea se pronun n edin public de ctre preedintele completului de judecat, asistat de grefier.(2) La pronunarea hotrrii prile nu se citeaz.(3) Preedintele completului pronun minuta hotrrii.Redactarea, semanarea i comunicarea hotrriiArt. 406 - Redactarea i semnarea hotrrii(1) Hotrrea se redacteaz n cel mult 30 de zile de la pronunare.(2) Hotrrea se redacteaz de unul dintre judectorii care au participat la soluionarea cauzei, n cel mult 30 de zile de la pronunare, i se semneaz de toi membrii completului i de grefier.(3) Dispozitivul hotrrii trebuie s fie conform cu minuta.(4) n caz de mpiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecat de a semna, hotrrea se semneaz n locul acestuia de preedintele completului. Dac i preedintele completului este mpiedicat a semna, hotrrea se semneaz de preedintele instanei. Cnd mpiedicarea l privete pe grefier, hotrrea se semneaz de grefierul-ef. n toate cazurile se face meniune pe hotrre despre cauza care a determinat mpiedicarea. SusArt. 407 - Comunicarea hotrrii(1) Dup pronunare, o copie a minutei hotrrii se comunic procurorului, prilor, persoanei vtmate i, n cazul n care inculpatul este arestat, administraiei locului de deinere, n vederea exercitrii cii de atac. Dup redactarea hotrrii, acestora li se comunic hotrrea n ntregul su.(2) n cazul n care instana a dispus amnarea aplicrii pedepsei sau suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere, hotrrea se comunic serviciului de probaiune.

III. Acordul de recunoatere al vinovieiArt. 478 - Titularii acordului de recunoatere a vinoviei i limitele acestuia(1) n cursul urmririi penale, dup punerea n micare a aciunii penale, inculpatul i procurorul pot ncheia un acord, ca urmare a recunoaterii vinoviei de ctre inculpat.(2) Efectele acordului de recunoatere a vinoviei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.(3) Acordul de recunoatere a vinoviei poate fi iniiat att de ctre procuror, ct i de ctre inculpat.(4) Limitele ncheierii acordului de recunoatere a vinoviei se stabilesc prin avizul prealabil i scris al procurorului ierarhic superior.(5) Dac aciunea penal s-a pus n micare fa de mai muli inculpai, se poate ncheia un acord de recunoatere a vinoviei distinct cu fiecare dintre acetia, fr a fi adus atingere prezumiei de nevinovie a inculpailor pentru care nu s-a ncheiat acord.(6) Inculpaii minori nu pot ncheia acorduri de recunoatere a vinoviei. SusArt. 479 - Obiectul acordului de recunoatere a vinovieiAcordul de recunoatere a vinoviei are ca obiect recunoaterea comiterii faptei i acceptarea ncadrrii juridice pentru care a fost pus n micare aciunea penal i privete felul i cuantumul pedepsei, precum i forma de executare a acesteia. SusArt. 480 - Condiiile ncheierii acordului de recunoatere a vinoviei(1) Acordul de recunoatere a vinoviei se poate ncheia numai cu privire la infraciunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a nchisorii de cel mult 7 ani.(2) Acordul de recunoatere a vinoviei se ncheie atunci cnd, din probele administrate, rezult suficiente date cu privire la existena faptei pentru care s-a pus n micare aciunea penal i cu privire la vinovia inculpatului. La ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei, asistena juridic este obligatorie.(3) Inculpatul beneficiaz de reducerea cu o treime a limitelor de pedeaps prevzute de lege n cazul pedepsei nchisorii i de reducerea cu o ptrime a limitelor de pedeaps prevzute de lege n cazul pedepsei amenzii. SusArt. 481 - Forma acordului de recunoatere a vinoviei(1) Acordul de recunoatere a vinoviei se ncheie n form scris.(2) n situaia n care se ncheie acord de recunoatere a vinoviei, procurorul nu mai ntocmete rechizitoriu cu privire la inculpaii cu care a ncheiat acord. SusArt. 482 - Coninutul acordului de recunoatere a vinovieiAcordul de recunoatere a vinoviei cuprinde:a) data i locul ncheierii;b) numele, prenumele i calitatea celor ntre care se ncheie;c) date privitoare la persoana inculpatului, prevzute la art. 107 alin. (1);d) descrierea faptei ce formeaz obiectul acordului;e) ncadrarea juridic a faptei i pedeapsa prevzut de lege;f) probele i mijloacele de prob;g) declaraia expres a inculpatului prin care recunoate comiterea faptei i accept ncadrarea juridic pentru care a fost pus n micare aciunea penal;h) cererile procurorului;i) semnturile procurorului, ale inculpatului i ale avocatului. SusArt. 483 - Sesizarea instanei cu acordul de recunoatere a vinoviei(1) Dup ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei, procurorul sesizeaz instana creia i-ar reveni competena s judece cauza n fond i trimite acesteia acordul de recunoatere a vinoviei, nsoit de dosarul de urmrire penal.(2) n situaia n care se ncheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpai, iar pentru celelalte fapte sau inculpai se dispune trimiterea n judecat, sesizarea instanei se face separat. Procurorul nainteaz instanei numai actele de urmrire penal care se refer la faptele i persoanele care au fcut obiectul acordului de recunoatere a vinoviei.(3) n cazul n care sunt incidente dispoziiile art. 23 alin. (1), procurorul nainteaz instanei acordul de recunoatere a vinoviei nsoit de tranzacie sau de acordul de mediere. SusArt. 484 - Procedura n faa instanei(1) Dac acordului de recunoatere a vinoviei i lipsete vreuna dintre meniunile obligatorii sau dac nu au fost respectate condiiile prevzute la art. 482 i 483, instana dispune acoperirea omisiunilor n cel mult 5 zile i sesizeaz n acest sens conductorul parchetului care a emis acordul.(2) Instana se pronun asupra acordului de recunoatere a vinoviei prin sentin, n urma unei proceduri necontradictorii, n edin public, dup ascultarea procurorului, a inculpatului i avocatului acestuia, precum i a prii civile, dac este prezent. SusArt. 485 - Soluiile instanei(1) Instana, analiznd acordul, pronun una dintre urmtoarele soluii:a) admite acordul de recunoatere a vinoviei i dispune condamnarea inculpatului la o pedeaps ale crei limite au fost reduse conform art. 480 alin. (3), dac sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 480-482 cu privire la toate faptele reinute n sarcina inculpatului, care au fcut obiectul acordului;b) respinge acordul de recunoatere a vinoviei i trimite dosarul procurorului n vederea continurii urmririi penale, dac nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 480-482.(2) Instana poate admite acordul de recunoatere a vinoviei numai cu privire la unii dintre inculpai.(3) n situaia prevzut la alin. (1) lit. b), instana se pronun din oficiu cu privire la starea de arest a inculpailor.(4) Dispoziiile art. 396 alin. (9), art. 398 i art. 399 se aplic n mod corespunztor. SusArt. 486 - Soluionarea aciunii civile(1) n cazul n care ntre pri s-a ncheiat tranzacie sau acord de mediere cu privire la aciunea civil, instana ia act de aceasta prin sentin.(2) n celelalte cazuri instana poate dispune disjungerea aciunii civile i trimiterea ei la instana competent potrivit legii civile, cnd soluionarea laturii civile ar ntrzia soluionarea procesului penal.

Art. 487 - Cuprinsul sentineiSentina cuprinde n mod obligatoriu:a) meniunile prevzute la art. 370 alin. (4), art. 403 i 404;b) fapta pentru care s-a ncheiat acordul de recunoatere a vinoviei i ncadrarea juridic a acesteia. SusArt. 488 - Calea de atac(1) Sentina pronunat potrivit art. 485 poate fi atacat cu apel n termen de 10 zile de la comunicare.(2) Dispoziiile art. 480 alin. (3) sunt aplicabile i n calea de atac a apelului.