Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

12
Universitatea “TRANSILVANIA” din BRAŞOV Facultatea de Alimentaţie si Turism Dozarea vitaminei C din fructele de afin

description

Dozarea vitaminei CAfinCultura de afinFructe de padure

Transcript of Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Page 1: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Universitatea “TRANSILVANIA” din BRAŞOV

Facultatea de Alimentaţie si Turism

Dozarea vitaminei C din fructele de afin

Student : Ceapraz Horia Andrei

   Specializarea Eco-Biotehnologii Agricole si Alimentare

Gr: TCCPA  16601A

  Coordonator Ştiintific: Dr.Ing. Carmen Badarau

Page 2: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Denumire stiintifica: Vaccinium rnyrtillus L.; - Afinul

Afinul este un subarbust de 10-15 cm din zona montană de la limita inferioară a

molidişuriior până în zona alpină. Spre deosebire de frunzete unei plante din acceaşi farnilie,

Merişorul (Vaccinium vitis-ida-ea), frunzele de Afin sunt căzătoare în fiecare toamna. Flori

mici globuloase de culoare roz, fructe negre violacee.

Compoziţie chimică Afin

Frunzele de Afin conţin 10% taninuri, cantităţi mici de arbutozid, acid chimic, miristic

şi palmitic, ericolină, derivaţi flavonici, acizi triterpenici, tiarnină, săniri minerale.

Fructele de Afin conţin 5-10% taninuri de natură catehică, cca 30% zahăr invertit.

Componentele active principale din fructele de Afin sunt antocianii, pigmenţii coloranţi de

natură glicozidică, printre care cei mai reprezentativi sunt delfinidina, cianidina, petumidina şi

malvidina, glicozidaţi cu diferite zaharuri şi, în total, alţi 15 compuşi.

Pe lângă taninuri de natură catechică şi leucoantociani, flavonoide, zaharuri, pecline şi

acizi organici (succinic, malic, citric, chimic), fructcle de Afin conţin sâruri mineraie: potasiu

50 mg%, calciu 10 mg%, fosfor 8 ing%, sulf 8 mg%, magneziu 6 mg%, clor 5 mg%, mangan

3 mg%, fier 1 mg%.

Page 3: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Utilizarea in medicina naturista

O porţie de afine valorează cît 3-4 caşete de vitamine, cu specificaţia că vitaminele A, E,

F, PP, şi B (B1şi B2) conţinute de afine sînt mult mai uşor de asimilat, deoarece sînt în formă

naturală. Fructul proaspăt de afin dar mai ales cel uscat, ajută la regenerarea vaselor de sînge,

la normalizarea glicemiei şi la regenerarea purpurei retinei, creşte sensibilitatea

fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizează infecţiile din intestin, dilată uşor vasele

coronare, protejază organismul contra radioactivităţii. Mitrina o substanţă conţinută de fructe

şi frunze, penetrează celula bacteriei şi îi slăbeşte vitalitatea, iar administrată intern scade

glicemia. Pigmenţii care dau culoarea albăstruie fructului protejază corpul împotriva

radioactivităţii şi reglează anumite procese imunitare.

Ateroscleroză cerebrală, tulburări de circulaţie encefalică- se consumă în fiecare zi

200-300 g. fructe proaspete, înainte de fiecare masă. În afara sezonului se consumă o

linguriţă de pulbere de afine uscate de 3 ori pe zi.

Diaree, enterocolită de fermentaţie- pulberea de afine uscate este un leac care

acţionează fără greş în aceste afecţiuni. În cazurile acute se ia o linguriţă rasă din 2 în 2

ore. Suplimentar se poate bea un ceai cald din fructe şi frunze pentru rehidratare.

Enterocolite de putrefacţie- se face o cură de afine proaspete- 300-500 g. zilnic,

repartizate în 3 porţii egale. Prima porţie se ia dimineaţa pe stomacul gol, iar restul înainte

de mesele principale.

Oxiuroză- se face un macerat dintr-o lingură de fructe zdrobite la 400 ml. apă rece; în

afara sezonului se pune pulbere de fructe în apă şi se lasă la temperatura camerei, vreme

de 8 ore; se bea în 3 reprize în decursul unei zile.

Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor- se pun la înmuiat de seara pînă dimineaţa 2

linguri de frunze mărunţite în jumătate de litru de apă. Dimineaţa se strecoară, se pune

licoarea obţinută deoparte, iar frunzele se opăresc cu o cană de apă clocotită şi se lasă să

se răcească 20 min. Se combină cele două extracte şi se bea acest amestec, pe parcursul

unei zile pe stomacul gol. Tratamentul se ţine 40 de zile, apoi se face pauză 14 zile, după

care se repetă.

Page 4: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Infecţiile urinare- se folosesc fructele uscate şi măcinate, se ia cîte un vîrf de cuţit din 2

în 2 ore. Se poate face şi o tinctură dintr-o cană de afine zdrobite şi frunze de afin tăiate

mărunt, peste care se adaugă 4 căni de alcool diluat (50 grade) sau rachiu. Se lasă la

macerat 10-14 zile, timp în care sticla se scutură de 3-4 ori pe zi. Se srecoară în sticle

închise la culoare. Se consumă2-3 linguri pe zi.

Arterite ale membrelor inferioare, sechele după infarct, coronarite- se bea macerat de

fructe uscate (o linguriţă de pulbere la un pahar de apă) în cure de 6 luni, 2-3 pahare pe zi.

Tulburări specifice vîrstei a treia- o serie întreagă de probeme, cum ar fi tulburările

vasculare, tulburările de vedere (presbiţia) şi senilitatea se atenuează dacă se bea zilnic

jumătate de litru din preparatul obţinut prin combinarea unei căni de macerat la rece de

afine cu o cană de decoct de afine. Maceratul se obţine ca în reţeta anterioară, în timp ce

decoctul se obţine astfel: o lingură de fructe zdrobite se fierb 2-3 minute într-o cană de

apă, se lasă la răcit, după care se combină cu maceratul.

Candidoză bucală şi digestivă- jumătate de kg. de afine proaspete consumate zilnic,

vreme de o săptămînă, elimină această afecţiune, care de altfel este destul de refractară la

tratamentele clasice.

DOZAREA VITAMINEI C DIN ALIMENTE

GENERALITATI

Vitamina C, acidul ascorbic, este un acid organic cu proprietăţi antioxidante, implicat

într-o serie de procese care se desfăşoară în celulele vii. În organismul uman vitamina C

deţine un rol complex şi important; protejează compuşii biologic activi de degradări oxidative,

întăreşte sistemul imunitar, stimulează procesele de biosinteză a colagenului, hormonilor

steroidici şi a unor neurotransmiţători. Doza de 10 mg/zi previne avitaminoza C, însă raţia

zilnică recomandată pentru un adult este de 60 mg. Lipsa vitaminei C din organism conduce

la scorbut, denumită şi boala marinarilor, caracterizată prin gingivite (gingii cavernoase şi

inflamate), paradontoze, pierderea dinţilor, vase de sânge fragile, neelastice, inflamarea

articulaţiilor şi anemie.

PRINCIPIUL METODEI

Page 5: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Metodele chimice de dozare a vitaminei C se bazează pe proprietăţile sale reducătoare.

Acidul ascorbic se transformă prin oxidare în acid dehidroascorbic. Se pot utiliza diverşi

agenţi oxidanţi. Erorile care pot interveni în determinare de datoreaza faptului că în produsele

vegetale se găsesc şi alte substanţe oxidabile (agenţi reducători). Un alt neajuns este oxidarea

rapida a vitaminei C, care poate avea loc chiar în decursul pregătirii materialului pentru

analiză. De aceea dozarea trebuie să se facă rapid.

Metoda iodometrică

are la bază oxidarea acidului ascorbic cu iod în exces, conform reacţiei:

Ca si oxidant poate fi utilizat iodul generat in situ prin reactia iodatului cu iodura de K

conform reactiei:

PARTEA EXPERIMENTALA

Reactivi:

- acid clorhidric soluţie apoasă 2%

- soluţie apoasă KIO3 de concentraţie 0,0008 M

- soluţie apoasă de amidon 0,2 % ca indicator

- soluţie apoasă 1 % KI

Prepararea reactivilor

1. Soluţia de acid clorhidric 2%: Într-un balon cotat de 500 ml se introduc 22,7 ml soluţie

de HCl concentrată (aprox. 37%) si se aduce la semn cu apă distilată.

2. Soluţia de KIO3 0,0008 M se prepară prin dizolvarea a 4,277 g iodat de potasiu in 20-

30 ml apă distilată într-un balon cotat de 100 ml. După solvirea completă se aduce la

semn cu apă distilată.

Page 6: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

3. Soluţia apoasă de KI 1 %: se dizolva 1 g de KI în 20-30 ml apă distilată într-un balon

cotat de 100 ml. După solvirea completă se aduce la semn cu apă distilată.

Mod de lucru pentru determinarea vitaminei C in fructe si legume

Se cântăresc 15 g de material de analizat (de exemplu ceapă, ardei gras, măr,

portocală, lamaie, kiwi etc.) cu o perecizie de 0,01 g.

Materialul de analizat cântărit se mojarează energic cu circa 10 cm3 soluţie HCl 2% şi

2,5 g nisip de cuarţ sau praf de sticlă, timp de 10 minute.

Se trece cantitativ amestecul obtinut într-un balon cotat de 50 ml şi se aduce la semn

cu HCl 2 %.

Se filtrează printr-un filtru creţ într-un într-un vas uscat sau se centrifughează

suspensia.

Se pipetează 10 cm3 filtrat într-un balon Erlenmeyer de 100 ml, se adaugă 30 ml apă

distilată, 5 ml KI, 5 ml HCl şi 1,5 ml solutie de amidon.

Se titrează cu o soluţie de KIO3 până la culoarea albastră. La adăugarea iodatului de

potasiu peste amestecul care conţine şi iodură de potasiu, se generează iod care

oxidează vitamina C prezentă. După ce vitamina C a fost complet oxidată, iodul

generat va forma cu amidonul prezent un complex de incluziune colorat albastru

intens. Culoarea trebuie să persiste 30 secunde.

Analiza se repetă de 2 ori, se calculează valoarea medie a titrărilor (V in ml)

Modul de calcul

Ştiind că la 1 ml soluţie KIO3 0,004N corespund 0,352 mg acid ascorbic, relaţia cu

ajutorul căreia se va determina conţinutul de vitamina C este:

Mg acid ascorbic/100g produs=0,352•(Vp-Vm)•100•d/m, în care:

Vp = volumul soluţiei KIO3 folosit la titrarea probei, în ml

Vm = volumul soluţiei KIO3 folosit la titrarea probei martor, în ml

m = masa de produs de analizat, în g

d = 5 (coeficient corespunzător diluţiei efectuate 1:5

Mod de lucru pentru determinarea vitaminei C din sucuri de fructe

Page 7: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

Se diluează 5-10 ml suc de fructe la 100 ml cu soluţie de amidon-HCl (0,3 g amidon

se fierbe 5 minute cu 200 ml apă distilată. Se răceşte, se adaugă 12 ml HCl concentrat şi se

aduce la semn cu apă distilată. Din soluţia diluată se iau 10 ml într-un flacon Erlenmeyer şi se

titrează cu soluţie de iod 0.01 N până la apariţia unei coloraţii albastre persistente. Analiza se

repetă de 2 ori, se calculează valoarea medie a titrărilor (V in ml). Continutul in vitamina C al

sucului se calculeaza similar metodei prezentate mai sus.

Mg acid ascorbic/5g afine

= 0,352•(0.2-0.1) •100•5/2=0,352•0.05•100•5/2=8.8

Page 8: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin
Page 9: Dozarea Vitaminei C Din Fructele de Afin

CONCLUZII

Metoda iodometrica permite determinarea vitaminei C dintr-o serie de alimente, cu

complexitati diferite. Singura conditie este ca procedeul de extractie utilizat sa se realizeze cu

randament mare si un timp cat mai scurt, pentru a evita degradarea acesteia.

Intensitatea culorilor din eprubete este direct proportionala cu concentratia de vitamina C din

alimentele studiate. Se observa o decolorare progresiva de la albastru inchis la afin

(concentratia cea mai ridicata de vitamina C) –pana la concentratia din lapte care este

aproape nula.