Domnitorul Vlad Tepes

Domnitorul Vlad Tepes proiect realizat de :Vlad Harnut Clasa a 9-a CDomnia Sa... Vlad epe(n.noiembrie/decembrie1431- d.decembrie1476), denumit iVlad Drculea(sauDracula, de ctre strini), a domnit nara Romneascn anii1448,1456-1462i1476. S-a nscut n cetateaSighioaradinVoievodatul Transilvaniei, fiind fiul luiVlad Draculi al unei nobile transilvnene.A fost cstorit de trei ori: nti cu o nobil din Transilvania - Cnaejna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi i apoi cu Ilona Nelipic, verioar a luiMatei Corvin.A avut cinci copii, patru biei i o fat: Radu i Vlad din prima cstorie, Mihail iMihnea cel Ru din a doua i Zaleska din a treia cstorie. Tatl su,Vlad Dracul, fusese primit nOrdinul Dragonului. Ordinul - care poate fi comparat cu cel alCavalerilor de Maltasau cu cel alCavalerilor Teutoni- era o societate militaro-religioas, ale crei baze fuseser puse n1387deSigismund de Luxemburg, rege alalUngariei(mai trziumprat al Sfntului Imperiu Roman) i de cea de-a doua soie a sa, Barbara Cillei.

Inceputurile domniei n iarna anului1436, Vlad Dracul a devenit domn alrii Romnetii s-a stabilit laCurtea domneasc din Trgovite. Vlad Drculeai-a urmat tatl i a trit acolo ase an. n1442, din motive politice, el i fratele su mai tnr,Radu cel Frumos, au fost cerui ca ostatici de ctre sultanulMurad al II-lea; Vlad al III-lea a fost ostatic pn n1448, iar fratele su pn n1462. Aceast perioad de captivitate a jucat un rol important n formarea i ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, n1447, dup moartea tatlui su - asasinat la comanda luiVladislav al II-lea, rival la tronul rii Romneti. Tot atunci, Vlad a aflat i de moartea fratelui su mai mare, Mircea, torturat i ngropat de viu deboieriidin Targoviste.n timpul lucrrilor de restaurare ale castelului Tokat, situat n oraul cu acelai nume din nordul Turciei, arheologii au descoperit dou temnie subterane i mai multe tuneluri secrete, ei considernd c aici este locul unde Vlad epe a fost inut ostatic, dup ce a fost luat prizonier.

Cruzimea ce i-a adus renumele ... Primul act important de rzbunare a fost indreptat mpotriva boierilor dinTrgovite, vinovai de moartea tatlui i a fratelui su. n duminica dePatia anului1459, el a arestat toate familiile de boieri care participaser la petrecerea princiar. Cei mai btrni au fost trai n eap, iar ceilali au fost forai s strbat pe jos drumul de o sut de kilometri din capital pn laPoenari, unde au fost pui s construiasc o fortrea pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la rulArge. Vlad epe a ajuns curnd faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilorsaidin Transilvania, el ordona deseori ca osndiii s fie jupuii de piele, fieri, decapitai, orbii, strangulai, spnzurai, ari, fripi, cioprii, btui n cuie, ngropai de vii etc. De asemenea, punea s li se taie victimelornasul,urechile,organele genitalei limba. ns supliciul favorit eratrasul n eap, de la care provine poreclaepe,cel care trage n eap.

...dar si dreptatea iubita de popor Cunoscut pentru sadismul sau,Tepes Voda era in acelasi timp respectat de supusii sai pentru campaniile de lupta impotriva turcilor.Era respectat atat ca luptator cat si ca voievod ce nu tolera nedreptatea.In timpul domniei lui a ridicat cateva manastiri.A fost un erou adulat,dar si temut de poporul sau.Pentru romani,Vlad Tepes a ramas voievodul in timpul caruia puteai bea apa din fantana Cetatii Targoviste cu un pocal de aur masiv,fara ca cineva sa indrazneasca sa-l fure.

Si totusi... Vlad al 3-lea era de asemenea preocupat ca toti locuitorii tarii sa munceasca si sa fie productivi pentru comunitate.Ii privea pe saraci,vagabonzi si cersetori ca pe niste hoti.Ca urmare intr-o zi au fost invitati la Curtea Domneasca din Targoviste toti saracii si bolnavii din Tara Romaneasca la un ospat.Dupa ce invitatii au mancat si au baut,el i-a intrebat daca ar vrea sa nu mai fie niciodata saraci.Dupa ce a primit un raspuns pozitiv,a ordonat ca hala sa fie inchisa si incendiata.Nimeni nu a supravietuit.

Conflictul cu Imperiul Otoman n 1459 epe refuz s mai plteasc tribut turcilor (10.000 galbeni anual). Se pare c aceast rzvrtire s-a datorat existenei unui proiect de cruciad impotriva otomanilor, cruciad susinut de Pap i n care regele Ungariei,Matia Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal (acesta chiar primete de la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oameni i 10 nave de rzboi). n ceea ce-l privete peMahomed al II-lea, acesta, surprins de sfidarea lui epe, i va pregti un rspuns pe msur. n primvara lui 1462, sultanul, n fruntea unei armate uriae, circa 100-120.000 de oameni (a doua ca mrime dup aceea care cucerise Constantinopolul) plus 175 de nave de rzboi al cror scop era acela de a cuceri Chilia, se va ndrepta spre Dunre. Efectivele domnului valah nu depeau, dup estimrile cele mai generoase, 30.000 de oteni. Dei Vlad ncearc s-i opreasc pe turci la Dunre, n dreptul cetii Turnu, acetia, la adpostul nopii, reuesc s treac fluviul ndreptndu-se direct spre Trgovite (4 iunie 1462).

Un atac neasteptat n aceste condiii epe va aplica tactica hruirii: pustiirea pmntului - mai ales drumul spre Trgovite -, otrvirea fntnilor, atacarea detaamentelor turceti plecate dup hran. n aceast atmosfer apastoare n care otile turceti, flmnde i nfricoate, naintau prin ara pustiit, a avut loc marea lovitur a lui Vlad epe, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit s demoralizeze i mai mult oastea otoman, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. inta atacului a fost nsui sultanul, ns acesta a scpat, cortul su fiind confundat cu al unui vizir. Totui efectul psihologic al atacului a fost important. Muli turci au fost ucii, iar sultanul, conform relatrilor, "a prsit n ascuns tabra n chip ruinos"; vznd "marea pierdere suferit de ai si" a dat ordin de retragere. n apropierea Trgovitei l atepta un spectacol care a bgat groaza n otile sale: o pdure de epi n care atrnau o mulime de turci ucii n nainte sau n timpul btliei; n faa acestei priveliti turcii "s-au nspimntat foarte tare", iar sultanul a recunoscut c "nu poate s ia ara unui brbat care face lucruri aa de mari" i care "ar fi vrednic de mai mult".

Sfarsitul unei,,aliante Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoria rii Romneti, cei doi frai cutnd fiecare s-i ntreasc forele pentru a-i elimina adversarul. Spre deosebire de Vlad epe care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea i prietenia cu sultanul. Acetia trec pn la urm de partea lui. n aceste condiii, prsit de cea mai mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care se pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie asupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin. Cum acesta nu venise nici pregtit, nici prea hotrt de lupt, a decis destul de repede s-i schimbe planul iniial, recunoscnd situaia existent n ara Romneasc i renunnd s-l sprijine pe Tepe.

O moarte invaluita in misterDespre moartea sa nu se cunosc prea multe,existand cateva ipoteze.Cea mai populara poveste este aceea ca ar fi fost ucis intr-o batalie impotriva turcilor,in apropiere de Bucuresti,in decembrie 1476.Altii sustin ca ar fi fost ucis de boierii valahi,in timpul luptei.Ce s-a intamplat insa cu corpul neinsufletit al lui Vlad?Aceasta este un alt mister,o tesatura de legende,din care niciuna nu a fost confirmata.Majoritatea istoricilor considera ca Vlad a fost inmormantat in apropierea altarului Manastirii Snagov,manastire ce se afla pe o insula in mijlocul lacului Snagov,singura legatura fiind barcile.Sigur este doar faptul ca i s-a taiat capul si dus la Constantinopol,pentru ca intreaga lume otomana sa vada ca domnia voievodului infricosator se incheiase cu adevarat.Manastirea Snagov are insa un grad ridicat de umiditate,ceea ce face ca majoritatea ramasitelor pamantesti ale celor inmormantati aici sa se descompuna foarte repede.

De la domnitor la ,,bampir Cartea lui Bram Stoker, Dracula, nu se bazeaz n mod direct pe domnia lui Vlad Drculea, ci este o ficiune ce se petrece n Transilvania i Anglia secolului XIX. De pe urma succesului romanului, Transilvania este asociat personajului fictiv Dracula. Vlad epe este descris ca un monstru, un vampir ce bea snge de om i un mare amator de cruzimi. Acesta s-a folosit de surse folclorice, meniuni istorice i experiene personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de alt parte, merit menionat faptul c detractorii politici principali ai lui Vlad - n general saii - se foloseau de sensul de diavol al cuvntului drac pentru a umbri reputaia voievodului. Astfel, asocierea dintre cele dou sensuri ale cuvntului, dragon i diavol, i porecla Drculea ar putea s explice de ce Vlad al III-lea epe a fost asociat de ctre Bram Stoker cu vampirismul. Un important element simbolic al Ordinului Dragonului, din care s-a inspirat Stoker pentru a-i crea personajul demonic, era mbrcmintea oficial a Ordinului - o cap neagr peste o hain roie - ce era purtat doar vinerea pentru a comemora Patimile lui Iisus Hristos.

Legende si povestiSe spune c ntr-o zi, Vlad epe, dorind s testeze onestitatea unui boier, i-a sustrat o pung cu 100 de bani de aur. Dup o zi, boierul ar fi venit la Vlad, scandalizat, c n Sfatul rii cineva i-a furat o pung cu. 200 de bani de aur. Vlad i-ar fi dat mnios punga napoi, dup care l-a tras n eap pe boier, pentru minciun i lcomie.n general, Castelul Bran este asociat cu Dracula, deci i cu Vlad, cel care a inspirat povestea lui Bram Stoker. i astzi, la Bran totul este impregnat cu epe/Dracula. n realitate, se pare c Vlad n-a locuit niciodat acolo. De asemenea, grupurilor de turiti care merg la Castelul Huniazilor li se vinde ideea c acolo a fost ntemniat epe. n realitate, Vlad a fost ntemniat la Castelul Viegrad, n Ungaria.O alta poveste spune ca doi calugari care au intrat in Tara Romaneasca au venit sa-l viziteze pe Vlad la castelul sau.Calugarii stiau de reputatia cruda a lui Vlad,si cand acesta le-a cerut parerea despre domnia sa,acestia au raspuns in mod diferit.Unul a mintit,spunand ca Vlad era un dur,dar totusi era doar un printt,iar celalalt a condamnat in mod deschis metodele sale de tortura.Relatarile difera in a spune care din cei doi calugari a fost tras in teapa

Sfarsit