Doi ani de vacanta - Jules Verne - cdn4.libris.ro ani de vacanta - Jules Verne.pdf · DOI ANI DE...
10
JULES VERNE DOIANI DE VACANTA , Traducere de Michaela Rodica Bu;oiu Prefafi de Lucian Pricop EDITURA CARTEX 2OOO
Transcript of Doi ani de vacanta - Jules Verne - cdn4.libris.ro ani de vacanta - Jules Verne.pdf · DOI ANI DE...
JULES VERNE
DOIANIDE VACANTA,
Traducere de Michaela Rodica Bu;oiuPrefafi de Lucian Pricop
EDITURA CARTEX 2OOO
Coperta: Dana Popescu
Tehnoredactor: Ecqterina Pisld
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiVERNE, JULESDoi ani de vacanfi / Jules Veme ; trad. de Michaela RodicaBuEoiu; pref. de Lucian Pricop. - Bucureqti: Cartex 2000, 2018
ISBN 978-973-104-77 4-4
I. Buqoiu, Michaela (trad.)II. Pricop, Lucian (pref,)
821.133.t
@ Editura Cartex 2000, pentru ptezenta traducere-
Pentru comenzi gi informafii, vi rugdm sd ne contacta[ila:
o TeVfax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763r www. edituracartex.roo e-mail: [email protected] e-mail: [email protected] O.P. 4, C.P. 184, Bucureqti
I.
CUPRINS
Prefay d (Lucian Pricop)
Furhrna - Un schooner de izbeliqte - Patru biielandri pepuntea goeletei Sloughi - Pirnza catargului principal,sfiqiatd - VtzifdL in interiorul goeletei - Musul pejumdtate stangulat - Un talaz loveqte din spate la pupa -Uscat, zdrit printre cegurile diminelii - Bancul derecifrri.
ln ml3tocul vdltorii * Briant qi Doniphan - Cercetareacoastei - Pregdtiri de salvare - Disputa penhu iold - Dinv6rfrrl catargului mizenei - Curajoasa incercare a luiBriant - Flux puternic
Intematul Chairman din Auckland - Maxi qi mici -Vacan{i pe mare - Schoonerul Sloughi - Noaptea de 15
februarie - ln derivA - Coliziunea - Furhmd - Cdutiri inAuckland-RdmdEitele schoonerului. . . . : . . .
Prima explorare a litoralului - Briant gi Gordon prinpddure - incercare zadarncd de a descoperi o peqterd -lnventarierea materialelor * Provizii, arme, veqminte,lenjerie, ustensile - Primul dejun - Prima noapte.
InsulI sau continent? - Excursie - Briant pleacd singur -Amfibiile -Turmele de ,,ciungi" - Prfnzul * Din inaltulpromontoriului - Cele trei insule din larg - O liniealbastrd la orizont - intoarcerea la Sloughi. . .
Disculii - Expedilie pl5nuitd gi amdnatd - Vreme rea -Pescuitul - Fucuqi uriaqi - Costar gi Dole, cdlir'rnd unarmdsar tacticos - Pregdtiri de plecare - in genunchi, infala Crucii Sudului.
ll
l3
44
53
II.
23
35
m.
ry.
VI.
64
VII. Pddurea de mesteceni - Din inaltul falezei - Stribdtdndpddurea - Un baraj pe creek - Pdrdiagul conducdtor -Tabdrd pentru noapte - Coliba - Linia albdstruie * Phann
iqi potoleqte setea. .
VIII. Recunoagtere la vest de lac - Cobordnd pe firm - Struli -Un pAr6u izvorigte din lac - Noapte linigtiti * Poalelefalezei - Un dig - Resturi de luntre - Inscriplia - Peqtera.
IX. Yizitarea pegterii - Mobile qi unelte - Bolas qi iaso -Ceasul - Caietul ilizibil - Harta naufragiatului - Loculunde se aflau - intoarcerea in tabdrd - Malul drept al
rdului - Mlaqtina - Semnalele lui Gordon. . . .
X. Povestirea explordrii - Hotdrdrea de a plrdsi Sloughi *Descircarea qi demontarea goeletei - O furtun5 care ondruie - Sub cort - Meqterirea plutei - incdrcarea qi
imbarcarea - Doui nopfi pe rdu - Sosirea la French-den.
XI. Primele amenajdri in French-den - Descircarea plutei -Vizitd la mormdntul naufragiatului - Gordon Ei Doniphan
- Cuptonrl bucdtiriei - VAnat cu bland qi cu pene * Nandu* Planurile lui Service - Vreme rea. . .
XII. Ldrgirea peqterii - Zgomot suspect * Dispari{ia lui Phann
- Reaparifia lui Phann -Adaptarea qi amenajarea holului* Vreme rea - Botezarea locurilor - Insula Chairman -$efulcoloniei. ....
Xm. Programul de studiu - Respectarea duminicilor - Bulgiride z[pad6 - Doniphan gi Briant - Geruri mari - Problemacombustibilului - Expedifie la Traps-woods - Deplasarein golful Sloughi * Foci qi pinguini - Pedeapsd publicd.
X[V. Ultimele manifestiri ale iernii - Cnrup - intoarcereaprimiverii - Service qi stutul siu - Pregdtiri pentru oexpedilie in nord - Vizuini - Stop-River - Faund gi flord -Extremitatea F'amily-Lake - Sandy-Desert. . . . .
XV. Pe drumul de intoarcere - Explorare spre vest -,,Trulca" gi
,,algartoba" - Arborele de ceai - Torentul de pe Dike-creek - Lamele - Noapte agitati - Guanaci - indemdnarealui Baxter la aruncarca lasoului - inapoiere la French-den.
74
83
9l
99
110
120
I3l
144
XVI. Briant, nelinigtit din catza lui Jacques - Construireaingrdditurii qi curtea de plsdri .- Zahdr din arlar -Distrugerea vulpilor - O noud expedilie la Sloughi-bay -inhdmarea la ciru
XXIV. Prima incercare - Mdrirea aparatului - A doua incercare
-Amdnare pe a doua zi - Propunerea lui Briant -Propunerea lui Jacques - Mirturisirea - Ideea lui Briant -in spaliu, la miezul nop{ii - Ce se vede - VAnt inteft -Deznoddm6ntul
XXV. $alupa de pe Sevem .- Costar, bolnav - intoarcerea
rdndunelelor - Descurajare - Pdslrile de pradi - Guanaculucis de un glonte - Scrum de pipl - Supraveghere
continui - Vijelie infricoqdtoare - O impuqcdturd din afari
- Stig5ht lui Kato.
XXVI. Kate qi cdrmaciul - Istorisirea lui Evans * Dupd e$uareaqalupei - Walston, in portul Bear-rock - Zmeul -French-den, descoperit - Fuga lui Evans - Traversareardului - Planuri - Propunerea lui Gordon - Uscat lardsdrit - lnsula Chairman-Hanowa
XXV[.Stdmtoarea Magellan - lnrile qi insulele cale o incon-joard* Stabilirea escalelor * Planuri de viitor - Prin fortasau prin qiretlic? - Rock qi Forbes - Falgii naufragiali -Primire ospitalierd * lnte ora unsprezece qi miezul nopfii
- Evans trage un foc de armd - Kate intervine.
XXVlI.Forbes, interogat - Situafia, de fapt - O recunoaqtere
pl5nuitd * Evaluarea fo4elor - Cei rdmaqi in tabdrd -Disparilia lui Briant - Doniphan sare in ajutorul sdu -Rand gravi - Strigite dinspre French-den - Aparifia luiForbes - O salvi de tun trasi de Moko.
XXIX.Reaclie - Eroii bAtdliei - Sfhrqitul unui nefericit -Expedilie in p6dwe - Convalescenla lui Doniphan - inportul Bear-rock - Reparaf,a - Plecarea din 12 februarie -Cobor0nd pe rdul Zealand - Salutiri golfului Sloughi *Ultimul cap al insulei Chairman.
)OO( Navigdndprintre canale-Vdnturi potivnice - Strdmtoarea
- Steamerul Grafton - intoarcere laAuckland * Primire incapitalaNoii Zeelande - Evans qi Kate - incheiere.
247
2s8
266
27',|
287
PREFATA
Mulli Robinsoni au liiut treaz| ctt/'ozitatea tinerilor noqtricititori' Daniel Defo6, in nemuritorul sdu Robinson crusoe, ne-ainfldcfuatimaginalia, propundndu-ne omul singur pe lume; Wiss,in Robinsonul sdu elveyian, familia cooper, inbraierur, societateacu multiplele sale falete. ln Insula misterioasd, am pus savanlii sdinfrunte problemele acelei situalii. Au fost plnsmuili qi Robinson dedoisprezece ani, Robinson al ghelurilor, Robinson a'l tinerelor feteetc. in ciuda numirului infinii ai romanelor care alcdtuiesc ciclulRobinsonilor, mi s-a pdrut ci, pentru aJ intregi, mal r6m6nea de pre_zentatun grup de copii, cu vdrsta cuprinsd intre opt qi treispreieceani, pirisi{i pe o insuli, luptdndu-se pentru viala lor in mijloculpatimilor infelinute de diferenlele de na{ionalitate - intr-un cuv6nt,un internat de Robinsoni.
Pe de altdparte, in Cdpitan la cincisprezece aniincercasem sdardt ce pot face curajul qi inteligenla unui copil, care igi mdsoardputerile cu primejdiile de tot felul gi rdzbegte prin greut6li1e uneirispunderi asumate - cu siguranld deasupra vArstei ,ale. O., -_u-gdndit cd, dacd inv6tdtura con{inutr de acea carte a putut fi beneficituturgr, atunci lectia trebuie sd fie dus[ pdndla capdt.
In acest dublu scop a fost realizati lucrarea de fa!n.295
ruLES VERNE
DOI ANI DE I/ACANTA PENTRUUN VEAC DE LECTURA
Copil fiind, am citit cu pasiune cdr{ile lui Jules Verne. Unul dintreromanele sale, Doi ani de vacanld, scris in 1888, a avut chiar destinulunei lecturi multiple. Nu revolta impotriva gcolii, ci aventura ca gcoalimi s-a pdrut cd rdspunde mai corect formdrii mele. Atmosfera de grupin cdutarea unui ideal, fraternitatea din interiorul comunitdtiiadolescentine sunt tentaJiile pe care Jules verne le-a plasat corect intre8 qi 15 ani... Adic6, tocmai plaja de vdrstd a lectorilor sdi de azi.
Cincisprezece adolescen{i gi preadolescen}i sunt surprinqi defurrun5 in timp ce dormeau in portul Auckland. Naufragiazdpe o insullpustie, precum in povestea lui Robinson. Doar cd sunt copii gi sunt mul1i.Acest context este prilej pentru scriitor s[-gi puni in valoare talentul deanalist al formdrii relatiilor de dragoste intre foarte tinerii eroii. in plus,enciclopedismul ,,sfdrgitului de secol", elogiul pozitivismului gipahiotismul specific veacului al XIXJea dau savoare poveqtii.
Grupul de copii reunegte ceea ce Occidentul a produs la sfhrqitulsecolului al XIX-lea: englezi, un american, doi francezi... $i un negrude 12 ani, pe mrme Moko, care este ,Bata de culoare" stilisticd a miciicomunitdti. Cel mai mare din grup este Gordon, care are 14 ani gi esteamerican. lJrrrr,eazdtntfrancez, Briant, gi un englez, Doniphan, ambiide 13 ani, afla{i prin urmare, intr-o rela{ie concurenliali. Ceilalli gra-viteazd in jurul celor doi, pe care-i admir6: pe Briant, pentru altruism,gi pe Doniphan, pentru prezen\d fizicd 9i inteligentrd. Fiecare dinhe ceitrei ,,lideri" intruchipeazd in sine o virtute qi absenla altora. Gordon
l1
este intruchiparea prudenlei, Briant, devofiunea, Doniphan curajul'
Caracterele na{ionale iau proporfii metafizice.
Gordon, americanul, este un orfan precum na{iunea sa, are un
dezvoltat spirit practic, este bun otganizator, gi, in virtutea descendentei
sale, qtie sd formeze o colonie, care devine propria-i familie. Poreclit
o,Reverendul", primul lider democratic ales al insulei, cultivd - in ma-
nierd americanS - religia qi legea. va fi intotdeauna mediatorul 9i rafiunea.
Inteligent, francezvl, fiu de inginer, are parte de trisdturi idea-
lizate. Frate mai mare al lui Jacques, un puqti uneori prea expansiv 9i
turbulent, Briant este foarte protector cu cei mici. Mai putin harnic, dar
inteligent, Briant are capacitateade asimilare rapidi 9i o buni memorie.
Pare indrdzne!, intreprinzdtoq abil, este prietenos, puternic ai oarecum
rebel. Mereu activ, foarte inventiv, este reprezentantul ideal al
pozitivismulu i francez care mizeazd pe qtiintrb.
Doniphan are conven{ionalismul englezilor, dar gi perseveren{a,
stoicismul gi mdndria conationalilor. Fiul unui proprietar bogat din
Noua ZeelandS, este stilat, elegant, distins 9i crede cd este ndscut pentru
a conduce. Mdndria lui de casti il conduce spre dorinla invaribilI de a
lr intotdeauna cel mai bun. Autoritar in faJa camarazilot sdi, crede, in
maniera in care se gdndea in veacul al XIX-lea, cd este alesul pentru a-i
diriia pe ceila{i. Pasionat de sport, foarte priceput in manuirea armelor,
este neinfricat qi are instinctul rizboinicului.Pe scend, sunt trei naliuni incorporate intr-un tip: predicatorul
avocat (Gordon), antrenorul sportiv (Doniphan), omul politic senti-
mental gi bun organizatot (Briant)' AroganJa englezeascd de naturd
aristocraticd ware caprincipalul obstacol in calea democraliei, v5;zutd
ca apar{indnd culturilor americani 9i francez[.
Briant, ,,fratele mai mare" al tuturor, este intr-adevdr ,,genial"'
Numele lui nu este intdmpldtor... Jules Verne fiind inspirat de colegul
sdu Aristide Briand pe care-l cunoscuse la Nantes. Rivalitatea sa cu
Doniphan, dotat gi el cu calitdli veritabile, stdrneqte interesul oricarui
tAndr cititor.De altfel, succesul romanului de aventuri scris de Jules Verne nu
s-a estompat pe tot parcursul unui veac'
t2
Lucian Pricop
l3
I
FURTUNA _ UN SCHOONER DE IZBELI$TE - PATRUBAIETANDRI PE PLINTEA GOELETEI SLOUGHI _PANZA CATARGULUI PRINCIPAL, SFA$IATA -VIZITA iN NqTBRIORUL GOELETEI - MUSUL PErutuArarE STRANGULAT - LrN TALAZ LOVE$TEDIN SPATE LA PUPA _ USCAT, ZARIT PRINTRECETURTLE DIMTNETII _ BANCUL DE RECIFURI.
in noaptea de 9 martie 1860, norii, fbcdndu-se una cu marea,reduceau vizibilitateala cdteva lungimi de brale'.
Pe marea aceea dezldnluitd, talamrile se ndpusteau cu lucirilivide, mdndnd niprasnic un vas de construc{ie uqoard, cu pdnzelestrdnse.
Era o goeleti de o sutd de tone - un schooner, rrume pe care ilpoartd in Anglia qi in America.
Acel schooner se chema Sloughi qi in zadar ar fi cdutat cinevasd-i citeascd numele pe tiblila de la pupa, ci un accident - furiaweunui talaz sau o coliziune - o smulsese in parte.
Era ora unsprezece noaptea. La aceastd latitudine, la ?ncepuhrllunii martie, noplile sunt inci $curte. Primele luciri ale zorilor nuaveau si-qi facd apailia decdt spre ora cinci dimineafa.
Dar primejdiile care ameninlau Sloughi vor fi oare mai pulinecdnd soarele va lumina spatiul? Fragila goeletd nu va rdmdne tot la
' Veche unltate de misurd pentru lungime (1,62 m. in Franfa; 1,83 m. ln Anglia).(Diclionar francez-romdn, de Elena Gorunescu, Editura TEORA 2000).
bunul plac al valurilor? Cu siguranld, da, iar intbldnzirea furtunii qi
potolirea rafalei erau singurele care puteau sd salveze vasul de la cel
mai ingrozitor naufragiu - acela care se produce in plin ocean,
departe de orice uscat pe care supraviefuitorii qi-ar putea, eventual,gbsi scdparea.
La pupa vasului Sloughi, trei bdielandri, unul de paisprezece
ani, alli doi de treisprezece, qi un mus negru, de doisprezece ani,
erau postafi la cdrm6. Acolo, iqi uneau forlele pentru a face f$d zgtt-duiturilor care puteau sd rdstoame goeleta pe o parte. Grea treab6,
pentru cd timona, rotindu-se in ciuda eforturilor lor, putea si-i azvdrlepeste bastingaj. $i, chiar inainte de miezul noplii, o asemenea infrico-qdtoare revdrsare de ape se abitu asupra goeletei, inc6t doar printr-ominune nu se desprinse cdrma.
Copiii, care fuseseri rdsturnali de izbiturd, puturd totuqi sd se
ridice aproape imediat.
- Mai funclioneazd cdrma, Briant? intrebl unul dintre ei.
- Da, Gordon, rdspunse Briant, care iqi reluase locul qi iqi pis-trase tot sAngele rece.
Apoi, adresdndu-se celui de-al treilea:
- linete bine, Doniphan, addugd el, gi sd nu ne pierdem cufirea!... Mai sunt qi allii de salvat in afard de noi !
Acele cuvinte fuseserd rostite in englezd, deqi accentul trddaoriginea francezd, a lui Briant.
$i, intorcdndu-se spre Mus:
- Nu egti rdnit, Moko?
- Nu, domnule Briant, rdspunse musul. Sd incercdm si men-
linem goeleta perpendicular pe valuri, altfel riscdm sd ne ducem latund!
Chiar in acel moment, uga tambuchiului de la scard, care ducea
in salonul schooner-ului, se dldu brusc in ldturi. Doud feligoare se
ilird la nivelul punlii, in acelaqi timp cu mutriqoara unui cdine, care
ldtra de zor.
- Briant?... Briant?... strigl un copil de noud ani. Ce se intAmplS?
- Nimic, Iverson, nimic! replicd Briant. Te rog sd cobori cuDole... $i incd repejor !
- Dar... ne este aqa de fric6! addugd al doilea copil, care era qi
mai micu1.
- $i ceilalli...? intrebi Doniphan.
- $i celorlalli! replicd Dole.
l4
- Haide, ducefi-vd inapoi to!i! rdspunse Briant. inchideli uqa,ascunde{i-vi sub aqternuturi, inchideli ochii qi o sd vd treacd frica!Nu este nicio primejdie!
-Atenfie... Incd un val! strigd Moko.O loviturd violentd zgudui goeleta la pupa. Din fericire, marea
nu se revdrsd peste punte, deoarece, dacd apa ar fi pdtruns prin uEatambuchiului, goeleta, din cale-afard de ingreunatd,n-ar mai fi pututsi iasd la suprafald din huld.
- Intrali odatd! tipd Gordon. Intrali sau o sd aveli de-a face cumine!
- Haide, miculilor, intralil addugdBriant, pe un ton mai priete-nos.
Mutrigoarele dispdruri in clipa in care un alt bdiat, care tocmaise ilise in uqa tambuchiului, spunea:
- Nu ai nevoie de noi, Briant?* Nu, Baxter, rdspunse Briant. Cross, Webb, Service, Wilcox qi
cu tine rdmdneli cu cei mici!... Noi patru ne descurcdm singuri!Baxter inchise uga pe dinduntru.,,$i celorlalli le este fricd!" spusese Dole.Aqadar, nu erau decdt copii la bordul schooner-ului, mdnat de
uragan?Da, numai copii!$i c6!i erau la bord?Cincisprezece, numdrdndu-i pe Gordon, Briant, Doniphari qi
musul.in ce imprejurdri se imbarcaserd?Vom afla curdnd.
$i nu se afla niciun bdrbat pe goeletS? Niciun cipitan purtru aJcomanda? Niciun marinar pentru a da o mdnd de ajutor la manevre?Niciun timonier pentru a line cdrma in mijlocul furtunii?
Nu!... Niciunul!De aceea, nimeni de la bord n-ar fi putut spurie care erupozilia
exactd a goeletei pe acel ocean!... $i... care ocean? Cel mai imensdintre toate! Pacificul, caf,e se intinde pe doui mii de leghe lIlime,de la pdmdnturile Australiei qi Noua Zeelandd pdnd la litoralulAmericii de Sud.
Ce se intdmpla, aqadar? Echipajul schooner-ului dispdruse invreo catastrofe? Piralii din Malaezia il rapiserS, neldsdnd la borddecdt acei mici pasageri, pirisili in voia soartei, dintre care cel mai
15
mare abia implinise paisprezece ani? O goeletd de o suti de tone are
neapdrati nevoie de cel pufin un cdpitan, un secund, cinci sau qase
mateloli qi, din tot acest personal, nu mai rdmdsese decdt musul!.'.in sfhrqit, de unde venea acel schooner, de pe ce meleaguri
australiene sau din ce arhipelaguri ale Oceaniei Ei de cdtd wemecil[toreau qi ce destinalie avea? La aceste intrebdri, pe care oricecipitan le-ar fi pus, dacd ar fi intdlnit Sloughi in drumul lui, pe
aceste mflri indepdrtate, copiii frri indoial[ ar fi putut rdspunde; darde jur-imprejur nu se vedea niciun vas, nici din acelea transatlanticeale cdror rute se incruciqeazi in apele australiene, nici vase
comerciale, cu abur sau cu pinze, pe care Europa sau America letrimit cu sutele spre po{i1e Pacificului. $i, chiar dacd una dintreaceste nave, at6t de puternice datoritd maqinilor ori ansamblului de
vele, s-al fi aflat prin preajm6, prins cu propria luptd impotrivafurhrnii, n-ar ft putut sE vind in ajutorul goeletei, pe care marea o
cldtina ca pe o epavd!Cu toate acestea, Briant qi camarazii siu vegheau pe cdt le
stitea in puteri ca schoonerul si nu se rdstoame pe o parte sau pe alta.* Ce ne facem?... exclamd atunci Doniphan.
- Tot ce va fi posibil pentru a ne salva, cu ajutorul lui Dumnezeu!rdspunse Briant.
Acel biielandru rostea asemenea vorbe, cdnd abia dacd bdrbatulcel mai inimos ar fi indrdzrit s5 nutreascd oarecare speranld!
tntr-adevdr, furtuna se fbcea tot mai ndprasnicd. Vdntul bitea,,ca trdsnetul", cum spun marinarii gi aceastd exprimare este intrutotul justificatd, deoarece Sloughi risca sd fie ,,trbsnitoo de izbiturile-rafalelor. De altfel, de patruzeci Ei opt de ore era in voia soartei,deoarece catargul se frdnsese la patru picioare delabazl, iar ei numai aveau pe ce sd monteze vela principal5", care le-ar fi permis sd
tind directia mai stabild. Catargul mizenel cu vdrful decapitat, maiiezista inc6, dar nu era depaie momentul in €are, desprins dinotgoane, avea si se prdbuglasci peste punte. in partea din fa!d,zdrenlele pdnzei triunghiulare bdteau aerul cu bubuituri compara-bile cu ale unei arme de foc. In loc de pdnze, nu mai rimisese decdtmizena, care ameninla si se rupd, deoarece biiefii nu avuseserdputere s-o infbqoare pe verg6, pentru a-i micqora suprafafa. Dacd se
intdmpla acest lucru, vasul nu mai putea fi menlinut pe direcliavdntului, talazunlel-ar izbi dintr-o parte, cl6tindndu-I, qi s-ar ducela fund, t6rdndu-qi pasagerii cu el, in hiu.
t6 t7
In tot acest rdstimp, nicio insuld nu fusese semnalat[ in larg,niciun continent nu apiruse la est! Deqi sI fi ajuns cu vasul printrestAnci era o eventualitate infricoqdtoare, totugi, aceqti copii nu s-arfi temut atdta, fa!d, de cAti spaimd simleau la vederea urgiilor acesteimdri nesfbrgite. Un litoral, oricare ar fi fost el, cu vd.rfuri de st6nci,praguri, formidabilele talanlri care il iau cu asalt fbrl preget, nipus-tindu-se vijelios printre stAnci, acel litoral, credeau ei, ar fi insemnatpdmdnt tare pe care sd calce, in locul acestui ocean gata sd se prdvalepeste ei, inghilindu-i!
De aceea, scrutau in jur cu privirea, in ciutarea unui foc insprecare sd se fi putut ?ndrepta...
Nicio licdrire nu se ardtain mijlocul acelei nopfi addnci!Deodatd, spre ora unu dimineala, o ingrozitoare sfhgiere acoperi
guierdturile rafalei.* S-a rupt catargul mizenei!... strig6 Doniphan.- Nu! rdspunse musul. Pdnza s-a smuls din par6me.
- Trebuie si scdpdm de ea, zise Briant. Gordon, rdmdi la cdrmdcu Doniphan, iar Iu, Moko, vjno sd md ajufi!
Daci Moko, in calitatea sa de mus, trebuia sb aibi cunoqtinlede navigafie, nici lui Briant nu-i lipseau in totalitate. penku citraversase deja Atlanticul qi Pacificul cdnd venise din Europa inOceania, el se familiarizase oarecum cu manewele unui vas. Acestlucru explicl de ce bdielii ceilalli, care nu pricepeau o iotd din alenavigaliei, trebuiri sd lase in mdinile lui Moko qi ale lui grijamanewdrii schoonerului.
intr-o clipit6, Briant gi musul se repeziserd plini de curaj inpartea din faJ[ a goeletei. Fentru a evita sd fie rdsturnat pe o parte,trebuia sd se descotoroseascd cu orice pre! de mizen6, caie formaseo umflSturd in partea sa inferioarS, amenintdnd sd incline vasul.Dacd s-ar intdmpla acest lucru, n-ar mai putea sd-l aduci pe linia deplutire; nu le rim6ne a decdt sd taie catargul mizenei de labazd, dapdce rupeau coardele metalice. $i, in ce fel ar fi putut sd reuqeascdtoate aceste isprdvi niqte copii?
In aceste condilii, Briant gi Moko dldurd dovadd de o remar-cabild mdiestrie. Foarte hotdrA{i sd pdstreze c0t mai multe p6nze, inscopul de a menline Sloughi cu vdntul ?n spate c6t va dura furtuna,ei reuqird si desprindd pardma de vergd, care cobori la patru-cincipicioare de punte. Tdiard cu culitul ffiqiile zdrenfuite ale mizenei,prinserd collurile inferioare ?n cdrlige, apoi le legard de belciugele
de pe parapet, nu frri ca cei doi inimoqi bdieli sd fi fost de doudzeci
de ori pe punctul de a fi lua{i de talazui.Chiar cu pufina velaturd care le rdmdsese, schoonerul putu si
pdstreze direclia pe care o urrna deja de multd weme. Doar carcasa
goeletei oferea destuli suprafald v6ntului pentru a zbtxa ca un torpilor.Important era sd evite talaztile, gonind mai iute dec6t acestea,
pentru a nu primi revdrsdrile de ap[ peste bord.Reuqind sd ducd lucrurile plnd b capit, Briant qi Moko reve-
nird l6ngd Gordon qi Doniphan, pentru a'i ajuta la cdrmS'
in acelaqi moment, uqa tambuchiului se deschise pentru a doua
oard. Un copil iqi ili capul afaril.EraJacques, fratele lui Briant, mai
mic cu trei ani decdt acesta.
- Ce wei, Jacques? il intrebi fratele sdu.
-Vino!... Vino repede!... rdspunse Jacques.Apa a intrat 9i in salon!
- Cum este posibil? exclami Briant.
$i, repezindu-se spre tambuchi, cobori in grabd.
Salonul era ldminat in mod difuz de o lampd pe care ruliul o
cldtina violent. La lumina acesteia, se puteau zdi vreo zece copiiintinqi pe divane sau pe cuqete. Cei mai mici - intre opt qi noud ani
- strdnqi unul in altul, erau cuprinqi de groazS-
- Nu e niciun pericol! le spuse Briant, care dori in primul rdnd
si-i liniqteascd. Suntem aici!... Nu vi speria{i!Atunci, plimbdnd un felinar aprins pe duqumeaua salonului, putu
sd constate ci o anumitl cantitate de apd curgea de la un capdl la
celdlalt al goeletei.De unde provenea aceastd apd? Pitrunsese oare prin vreo fisurd
a bordajului? Era ceea ce trebuia si verifice.Pe aceeaqi parte cu salonul se mai gdsea o camerd mare, sala de
mese qi cabina echipajului.Briant parcurse diferite compartimente gi observb ci apa nu
pdtrundea nici pe deasupra, nici pe dedesubtul liniei de plutire. Apaie scursese prin inclinarea goeletei qi provenea doar de latalazutilecare mdturaserd puntea, pdtrvnzdnd in interior prin 4a deschis[ a
tambuchiului.Deci, nicio primejdie nu-i pindea dinspre partea aceasta.
Briant iqi liniqti catnnazli, cdnd trecu din nou prin salon, qi, maipulin ingrijorat, se intoarse sd-qi reia postul la cdrmd. Schoonerul,
foarte solid construit, carenat de curdnd cu un strat gros de aramd,
nu l6sa apa sd pitrundb gi putea face f{6 furtunilor.
18 I9
Era ora unu diminea{a. in acel moment, intunericul era ca smoala,din cauza grosimii norilor, iar firtuna se dezldnguia cu furie., Goeletanaviga ca qi cum ar fi fost in intregime sub ape. lipetele asculite alepescdruqilor sfhqiau aerul. Din apari]gia acestor pisdri, se putea oaretrage concluzia cd era uscat prin apropiere? Nu, deoarece ii pofiintdlni adeseori la mai multe sute de leghe de coastd. De altfel,neputincioase in fala curentului aeian, aceste plsdri ale furtunii ilurnau la fel ca schoonerul, a cirui vitezd, n-ar fi putut fi infrdnatdde nicio forfd omeneascS.
O ord mai tdrziu, la bord se auzi o a doua pdrditurd. Ceea cerdmdsese din mizeni tocmai se fbcuse ffiqii qi zdrenle de pdnzd serisipird in spaliu, asemindtoare unor enormi goelanz|
- Nu mai avempdnze, exclamd Doniphan, qi este cu neputinldsd mai ridicdm weuna!
- Ce importanld"mai are! rlspunse Briant. Fii sigur cd nu vominainta mai pulin repede!
- Frumos rispuns! replicd Doniphan. Dacd a;a qtii sd manewezivasul...
-Atenlie, vine un talazinspate! strigd Moko. Trebuie sd ne legbmbine sau ne va lua pe sus...
Musul nu-qi termind bine vorba, cdmai multe tone de api serevdrsard peste punte. Briant, Doniphan qi Gordon furd aztrirlilipeste tambuchi, de care reugird sd se aga{e. Dar musul dispdru inmasa de ape care mdturd Sloughi din spate in fa1d, tdrdnd tot ceintdlni ?n cale, piesele de schimb de pe punte, cele doud bdrci qi iola,degi acestea fuseserd addpostite, precum qi cdteva prdjini gi cutiabusolei. Cu toate acestea, parepelii fiind qi ei smulqi, apa se scursecu iuleald - ceea ce salvi goeleta de pericolul scufunddrii subaceastd enormd inclrcdturi.
- Moko!... Moko! strigase Briant, imediat ce fu in stare s6 vor-beascS.
- Sd fr fost azvArlit in mare?... rdspunse Doniphan, cu indoiald.* Nu!... Nu se vede. ..nu se aude! zise Gordon, caf,e se aplecase
peste bord.
- Trebuie sil salvim...s5-i aruncdm un colac, pardme! rds-punse Briant.
- $i, cu o voce care risund putemic in cele cdteva secunde deacalmie, strigi din nou:
* Moko?... Moko?...
- Ajutor!... Ajutor!... rdspunse musul.
- in mare nu este, zise Gordon. Vocea se aude din fafa goeletei!...
- Merg sdl salvez! strigd Briant.
$i, iat6-l tdr6ndu-se pe punte, evitdnd pe cdt posibil loviturilescripefilor intrali in balans in urma unor manewe qi atdrn0nd sldbifila capdtul pardmelor, pdzindu-se de cdderile pe care ruliul le fbcea
aproape inevitabile pe puntea alunecoasd.
Vocea musului rdsund din nou in noapte. Apoi, totul se stinse.
Totuqi, cu preful unor mari eforturi, Briant reuEise sd ajung[ latambuchiului postului de comandd.
Chemd...Niciun rdspuns.
Sd fi fost Moko luat pe sus de un nou val dupd ultimul sdu strigdt
de disperare? in acest caz,nefpricitul copil trebuie sd se afle departe
acum, foarte departe, rdmas in urmi, deoarece hula mdrii nu-l putea
duce cu o vilezd egal6 cu cea a schoonerului. $i, atunci, era pierdut. ..
Nu! Un lipdt mult mai slab ajunse pdnd la urechile lui Briant,care se grdbi spre vinciul de ancorS, in partea de sus a cdruia eta
fixat piciorul bompresului. Acolo, mdinile sale d5dur[ peste un trupcare se zbdtea...
Era musul, pfuonit in unghiul pe care il formau parapefii, unindu-se
la prova vasului. ZvArcolindu-se pentru a scdpa din strdnsoarea uneiplrdme infbgurate in jurul gdtului, aceasta se intindea tot mai mult,sugrumdndu-I. Curn, dupd ce se agilase de pardma aceasta, salvdndu-l
de valul uriag care il tdra dupd el, acum urma sd piard strangulat?
Briant igi deschise briceagul qi, nu firi greutate, reugi sd taie
cordajul care il lintuise pe mus.Moko fu readus pe punte qi, de-ndati ce se simli in stare sI
vorbeascS:
- Mulgumesc, domnule Briant, mullumesc! rosti el.
lqi relud postul la c6rmd qi tofi patru se legari zdravdnpentru a
nu fi tare,ti detalazud'le care se ridicau in calea goeletei.
Contrar afirmaliilor lui Briant, vileza goeletei scdzuse pulin de
cdnd nu mai rdmdsese decdt mizena - ceea ce constifuia un noupericol. intr-adevdr, valurile, nipustindu-se din spate cu o vitezdmai mare decdt cea cu care se deplasa goeleta, puteau s5-l inunde.
Dar, ce era de fdcut? Le era cu neputinld sb mai ridice vreo pdnzd
cdt de micd.
20 21
in emisfera australS, luna martie corespunde lunii septembriedin emisfera boreald, iar noplile au o durati mijlocie. Or, cum era injur de patru dimineala, zorii nu aveau sd intdrzie si albeasci ori-zontal in est, adicd deasupra acelei pirfi a oceanului spre caf,e furtunamdna goeleta. Poate cd, la revirsatul zilei, furtuna va pierde dintdrie! Poate c6, de asemenea, vor vedea uscatul la orizont gi soartaechipajului de copii se va schimba in cdteva clipe! Vom vedea cdndzorii vor colora indep[rtdrile cerului.
in jurul orei patru qi jumitate, cdleva liciriri difuze se firigardpAnS la zenit. Din nefericire, cefurile limitau incd"raza de vizibilitatela mai pulin de un sfert de mil5. Se vedea limpede cd norii goneaucu o vitezd amelitoare. Uraganul nu-gi pierduse nimic din fo4d $i,in larg, marea dispirea sub spuma unei hule pustiitoare. Schoonerul,c6nd ridicat pe creasta unui val, cdnd ndpustit in fundul unui abis, s-arfi risturnat de zeci de ori, dacd ar fi fost prins dinh-o parte..
Cei patru biielandri priveau acel haos de talantri furibunde.Simleau cd, dacd acalmia vaintdrzia si se instaleze, situalia lor vadeveni disperati. Sloughi nu va rezista in niciun cazincd doudzeciqi patru de ore acelei cavalcade marine, care, in cele din urmd, le vaspulbera goeleta.
in clipa aceea, Moko strig6:
- Uscat!... Uscat!...Printr-o splrturd apdrutd in cea!6, musului i se pdru cd zdrise
contururile unei coaste, spre est. Nu se inqela, oare? Nimic mai greude desluqit decdt acele forme neclare, caxe se confundi atAt de lesnecu volutele norilor.
- Pdm6nt?... rdspunse Briant.
- D4..., intdri Moko,... pimdnt... la rdsdrit!
$i ii arita un punct inzare, ascuns acum de o ingrdmddire devapori.
- Eqti sigur?... intrebi Doniphan.
- Da!... da!... bineinleles!... rispunse musul. Dacd ceata se mairisipeqte, privili cu atenfie... acolo... pulin mai la dreapta catarguluide mizenS. Uita!i-v5... uitali-vi acum!... t,
Cefurile, care se destrdmaserd uqor, incepeau si se desprindd demare, pentru a se ridica in sfere mai inalte. CAteva clipe mai tilrzia,oceanul reapiru pe o suprafald de mai multe mile in fafa goeletei.
- Da!... Pimdnt!... Este pdmdnt!... exclamd Briant.
![Doi ani de vacanta [1.0].docx](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/563dba82550346aa9aa63af7/doi-ani-de-vacanta-10docx.jpg)
