Documents.tips Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor de Circulatie

8/16/2019 Documents.tips Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor de Circulatie

1/58

TEMĂ: CERCETAREA LA FATA LOCULUI IN CAZUL

ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE.

PLANUL LUCRĂRII


2/58

Capitolul I.

Noţiuni generale cu privire la circulaţia rutieră.

1.1. Definirea noţiunilor: “accident de circulaţie şi accident de circulaţie

rutieră”1.2. Infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere.

1.3. Importanţa cercetării la faţa locului în caul accidentelor de circulaţie.

1.!. "pidemiologia accidentelor de trafic rutier.

Capitolul II.

#$iectul şi %arcinile cercetării la faţa locului în caul accidentelor rutiere.

2.1. &eglementări procedurale privind cercetarea la faţa locului.

2.2. #rganiarea activităţii de cercetare la faţa locului în domeniul circulaţiei

rutiere.

2.3. 'rcinile cercetării la faţa locului în caul accidentelor rutiere.

Capitolul III.

"tapa cercetării la faţa locului.3.1. "tapa pregătitoare.

3.2. (ercetarea propriu)i%ă: faa %tatică şi faa dinamică.

3.3. *inaliarea cercetării.

Capitolul IV.

*i+area con%tatărilor cercetării la faţa locului.!.1. &edactarea proce%ului)ver$al.

!.2. ,ntocmirea %c-iţei locului accidentului.

!.3. *i+area cu autorul fotografiilor udiciare şi a înregi%trărilor video.

Bibliograi!.

A"!#!.

CAPITOLUL I.

2


3/58

Noţiuni generale cu privire la circulaţia rutieră.

1.1. Definirea noţiunilor: “accident de circulaţie şi accident de circulaţie

rutieră”

/ornind de la definirea accidentului ca fiind un eveniment înt0mplător şi

neprevăut care caueaă o avarie %au aduce rănirea mutilarea ori moartea unei

fiinţe con%tatăm că în accidentul de trefic rutier %unt implicaţi în general doi factori

importanţi: autove-icolul şi omul în multiplele %ale calităţi conducător auto

pa%ager pieton $icicli%t etc.Din punct de vedere uridic termenul de accident %e referă în maoritatea

caurilor la omor fără voie.

,n ceea ce priveşte noţiunea de accident de circulaţie ace%ta poate fi definit

drept un eveniment produ% pe drumurile pu$lice con%t0nd din coliiunea a două %au

mai multe ve-icule ori a unui ve-icul cu un alt o$%tacol lovirea %au călcarea

pietonilor %.a. av0nd ca reultat vătămarea integrităţii corporale %au moartea unei

per%oane pagu$e materiale precum şi %t0nenirea circulaţiei.1

# definire mai comple+ă şi mai e+actă con%ideră accidentul ca fiind un

eveniment cu urmări %ocialmente periculoa%e care con%tau în di%trugerea %au

avarierea miloacelor de tran%port %au a altor $unuri moartea %au vătămarea

integrităţii corporale a unor per%oane eveniment care apare în timpul circulaţiei %au

e+ploatării miloacelor de tran%port ca urmare a acţiunilor %au omi%iunilor

conducătorilor auto pietonilor călătărilor %au altor per%oane ori altor caue.

ccidentul de trafic rutier e%te un fenomen activ în plină de%făşurare. De la o

i la alte %e ive%c noi pro$leme în funcţie de numărul de autove-icule e+tinderea şi

devoltarea căilor rutiere devoltarea şi perfecţionarea miloacelor de fa$ricaţie a

maşinilor creşterea viteei pro$leme ce nece%ită un %tudiu continuu şi aprofundat.

1 "milian 'tancu “ (riminali%tica” vol.II "d. ctami 4ucure%ti 1556 pag.378 %i(amil 'uciu “(riminali%tica” "d. Didactica %i /edagogica 4ucure%ti 1592 pag.62.

3


4/58

(irculaţia rutieră e%te un fenomen la a cărui e+i%tenţă concură mai multe

elemente componente dintre care cele mai importante %unt: omul ve-iculul drumul

şi legi%laţia core%punătoare domeniului %au care are influenţă a%upra %a.

De%făşurarea normală a traficului rutier pre%upune e+i%tenţa unei tipologiideterminate de relaţii între elementele componente. /ertur$ările apărute în

interacţiunea dintre elemente con%tituie efectivul %au materialiarea alterării relaţiilor

dintre factorii care concură la realiarea circulaţiei rutiere ca fenomen dinamic al

vieţii %ociale.

# parte din evenimentele negative produ%e pe drumurile pu$lice %unt

denumite generic accidente de circulaţie.

,n accepţiunea dicţionarului lim$ii &om0ne prin accident %e înţelege o

înt0mplare neprevăută care poate provoca o avarie %au rănirea ori moartea unei

per%oane. Interpret0nd din punct de vedere uridic acea%tă definiţie tre$uie %ă

acceptăm %en%ul core%punător căruia înt0mplarea nu a fo%t prevăută deşi putea şi

tra$uia %ă fie întruc0t altfel ar în%emna %ă fim de acord cu faptul că accidentul în

general e%te imprevii$il şi prin urmare încă de la început nu %)ar mai pune

pro$lema tragerii la ră%pundere a celor care au concurat la producerea %a.1

1.2.Infractiuni la regimul circulatiei rutiere.

&egimul circulaţiei pe drumurile pu$lice urmăreşte a%igurarea de%făşurării

normale a traficului rutier %ecuritatea circulaţiei rutiere precum şi prevenirea

evenimentelor şi accidentelor rutiere.,n preent regimul circulaţiei pe drumurile pu$lice din &om0nia e%te

reglementat prin Decretul 3281577 privind circulaţia pe drumurile pu$lice

modificările şi repu$licările ulterioare &egulamentul pentru aplicarea Decretului

328 apro$at prin ;(< 9921577 cu modificările şi repu$licările ulterioare ;=

65!1551 privind verificarea îndeplinirii condiţiilor te-nice de către autove-icule şi

remorcile care circulă pe drumurile pu$licecu modificările ulterioare din care am

reprodu% mai %u% acele di%poiţii care au caracter penal şi cele care contri$uie la

1 =.ntoniu “Infractiuni prevaute in legile %peciale” "d. 'tiintifica %i "nciclopedica 4ucure%ti 1597 pag.82)87.

!


5/58

completarea şi e+plicarea di%poiţiilor penale. "+i%tă şi alte acte normative în ace%t

domeniu care în%ă nu vieaă di%poiţiile penale.

Decretul 328 e%te o lege %pecială cu di%poiţii penale ace%te di%poiţii fiind

cuprin%e în art. 36)35.,n art. 36)35 din Decretul 328 %unt în%cri%e 1> infracţiuni %peciale şi anume:

a. Infracţiunea de punere în circulaţie %au de conducere pe drumurile pu$lice

a unui autove-icul neînmatriculat în art. 36 alin. 1

$. Infracţiunea de punere în circulaţie %au de conducere pe drumurile pu$lice

a unui autove-icul cu număr fal% de înmatriculare în art. 36 alin. 2

c. Infracţiunea de conducere fără permi% ori cu permi% de conducere

necore%punător pe drumurile pu$lice a unui autove-icul art. 37 alin. 1

d. Infracţiunea de conducere cu permi% retra% anulat %au reţinut în vederea

anulării ori cu e+ercitarea dreptului de conducere %u%pendată pe drumurile pu$lice a

unui autove-icul în art. 37 alin. 2

e. Infracţiunea de încredinţare a unui autove-icul pentru a fi condu% pe

drumurile pu$lice unei per%oane fără permi% cu permi% necore%punător retra%

anulat %au reţinut în vederea anulării ori cu e+ercitarea dreptului de conducere%u%pendată în art. 37 alin. 3

f. Infracţiunea de conducere în %tare de e$rietate pe drumurile pu$lice a unui

autove-icul în art. 39 alin. 1 şi 2

g. Infracţiunea de %u%tragere de la recoltarea pro$elor $iologice în vederea

%ta$ilirii alcoolemiei în art. 39 alin. 3

-. Infracţiunea de pără%ire a locului accidentului în art. 38i. Infracţiunea de neîndeplinire %au îndeplinire defectuoa%ă cu ştiinţă a

atri$uţiilor privind verificarea te-nică a autove-iculelor în art. 35 alin. 1

. Infracţiunea de neîndeplinire %au îndeplinire defectuoa%ă din culpă a

atri$uţiilor privind verificarea te-nică a autove-iculelor art. 35 alin. 2.

,n general ace%te infracţiuni con%tau în faptele de pericol pericolul con%t0nd

în po%i$ilitatea producerii unor accidente cu urmări deo%e$it de grave ?pierderi de

vieţi omeneşti vătămări grave di%trugeri de $unuri cu valori importante etc.@ %au de

6


6/58


7/58

#$iectul material al infracţiunii de încredinţare a unui autove-icul pentru a fi

condu% pe drumurile pu$lice unei per%oane fără permi% cu permi% necore%punător

retra% anulat %au reţinut în vederea anulării ori cu e+ercitarea dreptului de

conducere %u%pendată îl con%tituie orice autove-icul pentru conducerea căruia pedrumurile pu$lice e%te nece%ar un permi% de conducere.

De regulă latura o$iectivă a ace%tor infracţiuni con%tă într)o acţiune %au

inacţiune de încălcare a unor reguli %ta$ilite prin lege pentru circulaţia pe drumurile

pu$lice %au în legătură cu ace%te căi rutiere.

*iind infracţiune de pericol de regulă %e con%umă in%tantaneu în momentul

%ăv0rşirii faptei unele dintre infracţiuni put0nd fi continue acţiunea %au inacţiunea

prelungindu)%e după con%umare p0nă la întreruperea ace%teia %au p0nă la o

condamnare în primă in%tanţă c0nd infracţiunea %e epuieaă1.

Eatura %u$iectivă a ace%tor infracţiuni con%tă în vinovăţie de regulă %u$

forma intenţiei directe %au indirecte c0nd fapta e%te comi%ivă iar legea nu prevede

e+pre% %ancţionarea faptei %ăv0rşite din culpă fiind aplica$ile di%poiţiile art. 15

alin. 2 (. /en.

Fnele infracţiuni pot fi %ăv0rşite şi din culpă cînd fapta e%te omi%ivă iar legeanu %ancţioneaă e+pre% doar fapta %ăv0rşită cu intenţie fiind aplica$ile di%poiţiile

art. 15 alin. 3 (. /en.

'u$iect activ principal ?autor@ al ace%tor infracţiuni e%te la cele mai multe

infracţiuni o per%oană re%pon%a$ilă penal care conduce un autove-icul pe drumurile

pu$lice fiind vor$a de un %u$iect calificat.

/otrivit art. 7 litera f din Decretul 328 prin conducător %e înţelege per%oanacare conduce pe drumurile pu$lice un ve-icul animale de tracţiune de povară de

călărie ori turme.

(um infracţiunile nu %e referă la toate variantele de conducere ci doar la

conducerea unui autove-icul în caul ace%tor infracţiuni %u$iectul va fi cel care

conduce pe drumurile pu$lice un a%tfel de ve-icul indiferent dacă are %au nu permi%

de conducere ori dacă permi%ul e%te core%punător tipului de ve-icul condu% dacă

1 A&.&.D.A nr.8.1589 pag !6)!8.

9


8/58

e%te %au nu proprietarul autove-iculului ?put0nd fi prepu%ul unei per%oane uridice

deţinătorul cu orice titlu %au c-iar fără nici un titlu al autove-iculului@.

/rin autove-icul %e înţelege potrivit art. 7 litera e alin. 1 din Decretul 328

orice ve-icul prevăut cu di%poitiv mecanic de propul%ie care %e depla%eaă prinmiloace proprii şi care circulă în mod o$işnuit pe drumurile pu$lice %ervind la

tran%portul per%oanelor %au a $unurilor ori la efectuarea unor lucrări inclu%iv

tramvaiul şi trolei$uul. Nu e%te con%iderat autove-icul în %en%ul ace%tei legi doar

ve-iculul al cărui motor are o capacitate cilindrică p0nă la 6> cm inclu%iv şi

pă%treaă caracteri%ticile generale ale $icicletei put0nd fi pu%ă în mişcare cu

autorul pedalelor ?art. 7 lit. e alin. 2 din D 328@.

Infracţiunea de ucidere din culpă ?art. 198 (./en.@ şi infracţiunea de vătămare

corporală din culpă ?art. 18! (./en.@ %e %ăv0rşe%c de o$icei în concur% ideal %au

real cu infracţiunile %peciale la regimul circulaţiei pe drumurile pu$lice în%cri%e în

Decretul 328.

Fciderea din culpă e%te incriminată în art. 198 (./en. şi con%tă în fapta

per%oanei care din culpă %uprimă viaţa alteia. *apta e%te mai gravă c0nd %)a

petrecut ca urmare a nere%pectării di%poiţiilor legale ori a mă%urilor de prevedere pentru e+erciţiul unei profe%ii %au me%erii ori pentru efectuarea unei anume activităţi

ori c0nd uciderea e%te %ăv0rşită de un conducător de ve-icul cu tracţiune mecanică

av0nd în %0nge o îm$i$aţie alcoolică care depăşeşte limita legală %au care %e afşă în

%tare de e$rietate tot a%tfel dacă fapta e%te %ăv0rşită din culpă de orice altă per%oană

în e+erciţiul profe%iei %au me%eriei şi care %e află în %tare de e$rietate. *apta e%te

deo%e$it de gravă dacă %)a con%umat moartea a două %au mai multe per%oane.#$iectul uridic %pecial al infractiunii de ucidere din culpa e%te repreentat de

relatiile %ociale referitoare la dreptul la viata a%igurat fiecarei per%oane prin

incriminarea faptelor care aduc atingere ace%tei valori fundamentale.

#$iectul material e%te con%tituit din corpul fiic al omului a%upra caruia %e

e+ercita actiunea %au inactiunea faptuitorului.

'u$iectii infractiunii.

a@ uciderea din culpa are ca %u$iect activ potential orice per%oana care

indepline%te conditiile legale pentru a ra%punde penal. Fneori legea cerec %a e+i%te o

8


9/58

anumita calitate G conducator de ve-icul cu tractiune mecanica %au orice alta

per%oana aflata in e+ercitiul profe%iei %au me%eriei G a %u$iectului activ dar pentru

e+i%tenta variantei agravante a infractiunii.

$@ literatura uridica %u%tine ideea ca uciderea din culpa nu e+cludecoautoratul. In practica %)a deci% ca e+i%ta infractiunea prevauta de art.198 alin.2

(./en. in %arcina am$ilor inculpati conducatori auto daca accidentul de circulatie

%oldat cu moartea unei per%oane %)a datorat culpei amadurora1 ori daca moartea

victimei %)a datorat faptului ca un conducator auto a incredintat ve-iculul unei

per%oane care nu avea permi% de conducere auto iar acea%ta conducand imprudent

a uci% o per%oana2. Fltima %olutie a fo%t con%iderata di%cuta$ila in doctrina3

e+primandu)%e atat opinia ca cel care a incredintat autove-iculul e%te numai autor G

nu coautor al infractiunii de ucidere din culpa G cat %i parerea ca ace%ta %)ar face

vinovat de infractiunea prevauta in art.37 alin.3 din D.3281577 uciderea din culpa

fiind imputa$ila in mod e+clu%iv celui care a condu% efectiv autove-iculul.

Eatura %u$iectiva. cea%ta infractiune %e %avar%e%te din culpa fie %u$ forma

culpei cu prevedere fie %u$ forma culpei %imple.

"+i%ta culpa cu prevedere atunci cand faptuitorul prevede reultatul faptei%ale %i in %peta moartea victimei dar nu urmare%te producerea lui ci crede fara

temei ca el nu %e va produce. De e+emplu: conducerea autove-iculului %u$ influenta

alcoolului cu vitea e+ce%iva %au in %tare de $oala ori o$o%eala depa%irea ri%canta a

autove-iculului din fata.

In afara de modalitatea %impla core%punatoare variantei tip infractiunea

poate fi %avar%ita %i in modalitati grave.# prima modalitate agravanta potrivit art.198 alin.2 (./en. %e realieaa

atunci cand uciderea din culpa a avut loc ca urmare a nere%pectarii di%poitiilor

legale ori a ma%urilor de prevenire pentru e+ercitiul unei profe%ii %au me%erii ori

pentru efectuarea unei anumite activitati. cea%ta agravanta prive%te caracterul

profe%ional al conduitei periculoa%e a faptuitorului.

1 Bri$unalul ud. rge% dec.pen.nr.26791592 &&D nr.91593 pag.199.2 &.&.D. nr.1>82 pag.79.3 /ractica udiciara penala vol.III partea %peciala coordonatori =.ntoni (.4ulai "d. cademiei &omine4ucure%ti1552 pag.!5.

5


10/58

In domeniul circulatiei rutiere %unt in%tituite reguli %peciale pentru protectia

vietii per%oanelor %i ca atare %olutiile privind culpa profe%ionala %e de%prin prin

referire atat la ace%te reguli cat %i la cele de drept comun.

(and nere%pectarea vreuneia dintre di%poitiile legale %au a ma%urilor de prevedere con%tituie prin ea in%a%i infractiune ?de e+emplu contra %igurantei

circulatiei rutiere@ va e+i%ta un concur% de infractiuni.

doua modalitate agravanta core%punatoare prevederilor art.198 alin.3

(./en. %e realieaa atunci cand uciderea din culpa e%te %avar%ita de conducatorul

unui ve-icul cu tractiune mecanica ce %e afla in %atre de e$rietate %au preinta in

%anga o im$i$atie alcoolica pe%te limita legala. /rin urmare pentru e+i%tenta

agravantei e%te nece%ar ca faptuitorul pe de o parte %a ai$e calitatea ?%u$iect cativ

calificat@ de conducator al unui ve-icul cu tractiune mecanica G cu %au fara permia

de conducere1 G iar pe de alta parte %a fi avut in %ange o im$i$atie alcoolica pe%te

1H ?art.62 D.3281577@ %au %a fi fo%t in %tare de e$rietate indiferent de gradul

alcoolemiei. lcoolemia %e %ta$ile%te prin analia de la$orator iar %tarea de

e$rietate poate fi dovedita prin orice miloc de pro$a. (onducerea unui autove-icul

in %tare de e$rietate ori avand alcoolemie ce depa%e%te limita legala e%te oinfractiune de pericol prevauta %eparat in art.39 din D.3281577.

In legatura cu incadrarea uridica a faptei conducatorului unui ve-icul cu

tractiune mecanica de a conduce pe drumurile pu$lice un a%emenea ve-icul avand o

im$i$atie alcoolica ce depa%e%te limita legala %au care %e afla in %atre de e$rietate %i

de a caua in ace%te conditii moartea unei per%oane în literatura uridică e+i%tă

di%cuţii. Fnii autori influenţaţi şi de practica udiciară)inclu%iv a in%tanţei %upreme)con%ideră că infracţiunea prevăută de art. 198 alin. 3 are caracter comple+ ea

a$%or$ind în conţinutul %ău fapta incriminată de art. 38 din D 32815772. lţi autori

nu împărtăşe%c acea%tă opinie con%ider0nd că fapta incriminată în legi%laţia

circulaţiei rutiere nu %e a$%oar$e în uciderea din culpă cele două fapte put0nd

alcătui eventual termenii unui concur% ideal3.

1 Bri$. 'uprem 'ect. /en dec.nr.!1521591 &.&.D. nr.51593 pag.1!>.2 )13 =.


11/58

/otrivit primei tee infracţiunea prevăută de art. 198 alin. 3 are caracter

$ivalent adică o variantă %implă şi o alta comple+ă după cum conducerea

autove-iculului nu a avut loc pe un drum pu$lic %au a avut loc pe un a%emenea

drum1

dar nu e%te de pre%upu% că legiuitorul a urmărit %ă creee o a%emeneacon%trucţie uridică -i$ridă. De aceea credem! că legiuitorul nu a înţele% %ă includă

în conţinutul infracţiunii fapta cu incriminare di%trinctă prevăută în Decretul 328)

1577 cu at0t mai mult cu c0t e%te greu de conceput că o infracţiune din culpă %ă

%uprindă în conţinutul ei ca element con%titutiv o activitate incriminată ca

infracţiune intenţionată.

(on%tituie infracţiunea de ucidere din culpă calificată ?art. 198 alin. ! (odul

/enal@ şi fapta oricărei alte per%oane care în e+erciţiul profe%iei %au me%eriei

afl0ndu)%e în %tare de e$rietate provocată din culpă uciderea unei per%oane.

gravanta %e referă numai la cei ce e+ercită o profe%ie %au me%erie nu şi o

altă activitate.

/otrivit art. 198 alin. 6 (./en. uciderea din culpă e%te mai gravă dacă prinfapta %ăv0rşită %)a cauat moartea a două %au mai multe per%oane. ,n aplicarea

te+tului %u%)menţionat în practica udiciară %)a -otăr0t că dacă în condiţiile unui

accident de circulaţie %)a produ% moartea a două per%oane în %arcina inculpatului nu

%e poate reţine un concur% de infracţiuni ci o infracţiune unică comple+ă2.

Cătămarea corporală din culpă e%te incriminată în art. 18! (. /en. Ki con%tă

în fapta de lovire %au actele de violenţă care au pricinuit victimei o vătămare cenece%ită pentru vindecare îngriiri medicale mai mult de 1> ile precum şi fapte de

vătămare corporală %implă %ăv0rşite din culpă. *apta e%te mai gravă dacă a avut

vreuna din urmările prevăute ăn art. 182 alin. de a%emenea dacă %ăv0rşirea faptei

prevăută în alin. 1 e%te urmarea nere%pectării di%poiţiilor legale %au a mă%urilor de

4ucure%ti 1597 pag.83.1 (.Burianu Di%cutii de%pre natura uridica %i %tructura infractiunii prevaute in art.198 alin.3 (./en. Dreptulnr.!)6 1551 pag.68.! C.Do$rinoiu =. Ni%toreanu l. 4oroi I./a%cu I..2 Bri$unalul 'uprem %ect.pen dec.nr.3311583 &.&.D. nr.6158! pag.79 dec.nr.319!159! &.&.D. nr.81596 pag.92.

11


12/58

prevedere pentru e+erciţiul unei profe%ii %au me%erii ori pentru îndeplinirea unei

anume activităţi tot a%tfel dacă fapta prevăută în alin. 2 e%te urmarea nere%pectării

di%poiţiilor legale %au a mă%urilor de prevedere arătate în alineatul precedent.

,n practica udiciară %)a reţinut că fapta conducătorului autove-iculului de anu re%pecta o$ligaţia de a reduce vitea p0nă la limita evitării oricărui pericol la

trecerea prin inter%ecţiile cu circulaţie nediriată accident0nd grav un pieton

întruneşte elementele con%tritutive ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă

prevăută de art. 18! alin. 3 raportat la art. 182 (. pen. cu aplicarea art. 91 (. /en.

lit. a din &egulamentul

pentru aplicarea Decretului 328)1577 privind circulaţia pe drumurile pu$lice. ,n

urma accidentului şi a vătămării %ănătăţii %uferite victima a avut nevoie de pe%te 7o

ile de îngriire medicală.

1.3. Importanţa cercetării la faţa locului în cazul accidentelor de circulaţiei.

(ercetarea la faţa locului în caul accidentelor de circulaţie repreintă unuldin celel mai importante acte de urmărire penală cu caracter imediat şi nece%ar de

modul în care e%te efectuată acea%ta depin0nd direct %oluţionarea cauei1.

Depla%area organului udiciar la faţa locului e%te una din cele mai eficiente

mă%uri procedurale. #rganul de urmărire penală ca şi in%tanţa de udecată au

po%i$ilitatea %ă inve%tig-ee direct la locul %ăv0rşirii fapte şi con%ecinţele

infracţiunii %ă %ta$ilea%că împreurările în care a fo%t comi% actul penal şi %ă)lidentifice pe autor.

(u at0t mai mult e%te nece%ar %ă %e %u$liniee importanţa unei a%emenea

activităţi procedurale cu c0t e+i%tă acţiuni a căror %oluţionare e%te practic de

neconceput fără cercetarea la faţa locului cum e%te caul accidentelor de circulaţie.

Importanţa cercetării %e e+plică şi prin aceea că locul %ăv0rşirii faptei e%te cel

mai $ogat în urme %au date referitoare la infracţiune şi la autorul ace%teia. De modul

în care %e efectueaă întreaga cercetare de căutare şi ridicare a urmelor %au a

1 ".'tancu “(riminali%tica” vol.II "d. ctami 4ucure%ti 1556 pag.8.

12


13/58

pro$elor materiale ca şi fi+area reultatelor va depinde într)o mare mă%ură

%oluţionarea caului identificarea autorului a celorlalţi participanţi la comiterea

faptei penale.

1.4. pidemiologia accidentelor de trafic rutier.

Influenţată fără îndoială de evoluţia economico)%ocială a %ocietăţii rom0neşti

dinamica fenomenului circulaţiei rutiere %)a derulat potrivit aşteptărilor. Dacă ne

referim la anul 1557 ) pentru care avem la di%poiţie datele %tati%tice nece%are )

con%tatăm că parcul naţional de ve-icule a cre%cut cu 97 H numărul şoferilor a

%porit cu 57 H iar nevoile de tran%port de mărfuri şi per%oane %)au amplificat

%u$%tanţial.

(reşterile preentate raportate la o reţea de drumuri aflată în mare parte în

refacere precum şi indi%ciplina manife%tată încă de toate categoriile de participanţi

la trafic au du% la o circulaţie greoaie şi la producerea unui numă mare de accidente

rutiere grave.

nalia evoluţiei şi %tructurii evenimentelor rutiere evidenţieaă în primulr0nd o creştere a gravităţii ace%tora precum şi o concentrare a producerii lor în

mediul rural în comparaţie cu perioadele anterioare c0nd cele mai multe %e

înregi%trau în onele ur$ane. poi atrage atenţia numărul mare de accidente

colective ?av0nd drept con%ecinţe mai mult de trei victime@ precum şi unele

modificări în di%tri$uţia onelor cu ri%c %porit de concentrare a evenimentelor

rutiere.,n continuare voi preenta datele %tati%tice care %u%ţin afirmaţiile anterioare.

a@ /entru o u%tă corelare voi preenta în primul r0nd evoluţia pe ani a trei

indicatori ) numărul de conducători auto numărul de autove-icule şi numărul

accidentelor grave. 'ituaţia %tati%tică e%te următoarea:

155> 1551 1552 1553 155! 1556 1557

(ond. uto 3>99111 3329737 365683! 386>672 !133>23 !!26953 !86>828

uto. 219>531 2316!96 261!86> 296>2>7 3112677 371!9>9

cid. =rave 59>8 85!8 8181 8951 5381 5115 8531

13


14/58

Din ace%te cifre %e o$%ervă că deşi încep0nd cu anul 1551 numărul de

conducători auto şi parcul auto au cre%cut con%tant numărul de accidente grave a

%căut e%te drept puţin %au au răma% la un nivel %en%i$il con%tant.Dacă ne referim la numărul de morţi în urma accidentelor de trafic rutier

con%tatăm şi aici o %cădere în raport cu anul de referinţă ) 155> )

155> 1551 1552 1553 155! 1556 1557

98 2817 2827 2899 2873 28!6

&ăniţi grav 7139 9985 757> 83>2 8158 9758 96>!

"%te intere%ant de urmărit di%tri$uţia pe doi ani a accidentelor de trafic în

funcţie de tipul autove-iculelor implicate în accidentele grave de trafic rutier.

'ituaţia %e preintă a%tfel:

anii

Bipul autove-iculului 1556 1557

utoturi%me 9583H 8>9!H

utocamioane 138!H 1365Huto$ue 293H 217H

>9H etc.

Din caue te-nice în anul 1557 %)au produ% 162 accidente din care !8

datorate defecţiunilor la %i%temul de fr0nare 27 la %i%temul de direcţie 6> datorită

%tării pneurilor şi 28 din alte defecţiuni te-nice.

1!


15/58

După mediul în care au avut loc în 1557 au fo%t !.333 accidente grave în

mediul ur$an şi !.196 în mediul rural. ,n mediul ur$an principala cauă a fo%t

traver%area neregulamentară a pietonilor cu o pondere de 326H în timp ce în

mediul rural a fo%t vitea neadaptată %au pe%te limita legală cu o pondere de 22H.,n afara localităţilor în acelaşi an %)au produ% 699 accidente grave ) în %cădere

faţă de anul anterior ) caua principală con%tituind)o în procent de 33!H tot vitea

neadaptată %au pe%te limita legală.

Nu %unt de ignorat aşa numitele accidente colective adică cele în urma cărora

au reultat cel puţin trei morţi. %tfel în 1557 au fo%t 29> de a%tfel de accidente din

care au reultat 392 morţi dintre care numai în municipiul 4ucureşti %)au produ% 3>

în urma cărora au murit 3> de per%oane iar 98 au fo%t rănite grav. (aua principală a

ace%tor accidente colective a fo%t vitea pe%te limita legală în 96 cauri şi depăşirile

neregulamentare în !8 cauri.

Eip%a di%ciplinei rutiere e%te evidenţiată şi de faptul că în 1557 din totalul

accidentelor grave 1>9H au fo%t produ%e de conducători auto profe%ionişti. 'e

remarcă faptul că din cele 567 accidente în care au fo%t implicaţi în 288 cauri caua

a fo%t conducerea imprudentă iar în 269 cauri vitea neadaptată %au pe%te limitalegală.

37>> de accidente grave %)au produ% din vina conducătorilor auto amatori iar

1252 cauri caua a fo%t vitea neadaptată %au pe%te limita legală iar în 875 cauri )

conducere imprudentă. /rocentual ace%tea repreintă !>3H din accidentele grave

produ%e în anul 1557.

(a urmare a de%c-iderii şi lărgirii relaţiilor internaţionale în ţară circulă unnumăr foarte mare de cetăţeni %trăini unii dintre ei fiind implicaţi în evenimente

rutiere grave. %tfel în 1557 aceştia au fo%t implicaţi în 2!1 cauri în urma cărora au

decedat 11! per%oane iar 23> au fo%t grav rănite.

După ţara de origine pe primul loc %e află conducătorii auto din Burcia) 62 de

cauri urmaţi de cei din =ermania ) 33 cauri Italia ) 2> de cauri


16/58

38H ceea ce repreintă 337 cauri din accidentele grave din anul 1557 au

avut la origine conducători auto aflaţi %u$ influenţa alcoolului. ,n urma ace%tor

accidente au decedat 117 per%oane iar 327 au fo%t grav rănite. /e fondul

con%umului de alcool principala cauă a con%tituit)o conducerea imprudentă ) 19>cauri şi vitea neadaptată ) 52 cauri.

După lunile anului repartiţia accidentelor grave în 1557 %e preintă a%tfel:

) ianuarie !87

) fe$ruarie !13

) martie 637

) aprilie 71>

) mai 935

) iunie 923

) iulie 981

) augu%t 856

) %eptem$rie 52!

) octom$rie 1>1!

) noiem$rie 525) decem$rie 881

După ilele %ăptăm0nii accidentele grave %)au produ% a%tfel:

) luni 1326

) marţi 1178

) miercuri 121>

) oi 1299) vineri 1!!3

) %0m$ătă 13>5

) duminică 1155

După ora de producere %e o$%ervă că cele mai frecvente accidente %e produc

la orele 18 şi 15 iar cele mai puţine între orele > ) !.

,n afara ace%tora în anul 1557 %)au produ% 1!8.861 accidente uşoare din care

în 52!>H de vină au fo%t conducătorii auto iar 356H cauri vina a aparţinut

17


17/58

pietonilor. /rincipalele caue ale ace%tor accidente au fo%t: vitea neadaptată )

238H nere%pectarea di%tanţei în mer% ) 217H şi nea%igurarea la %c-im$area $enii

%au direcţiei ) 1!1H.

/e anul 1557 indicele mediu de mortalitate ) număr morţi la 1>.>>> locuitoriîn &om0nia în accidentele de trafic rutier a fo%t de 127 compara$il cu cel din

=ermania ) 121 %itu0ndu)%e pe o poiţie medie între cel mai mic procent ?>76 în

nglia@ şi cel mai mare ?2!> în &u%ia@. ce%t procent e%te inferior cu cel din unele

ţări cu tradiţie e+emplu: u%tria 171 4elgia 17! *ranţa 1!9 /ortugalia 221 etc.

,n finalul ace%tei analie voi preenta comparativ pe doi ani %ituaţia

accidentelor raportate la 1.>>>.>>> Lm. parcurşi:

c.mortale H c.grave H Bamponări H

1556 22 >2> 117 1>7 1556 1815

1557 13 >12 113 1>3 1511 19!6

CAPITOLUL IIObi!$tul %i &ar$i"il! $!r$!t'rii la a(a lo$ului )" $a*ul a$$i+!"t!lor

ruti!r!.

2.1. !eglementări procedurale pri"ind cercetarea la faţa locului.

(ercetarea la faţa locului e%te o activitate de%făşurată de organele de urmărire

penală %au in%tanţele de udecată care creaă ace%tora po%i$ilitatea %ă perceapă

19


18/58

nemilocit %ituaţia locului unde %)a %ăv0rşit o infracţiune şi %ă %ta$ilea%că

împreurările în care acea%ta a fo%t %ăv0rşită1.

/otrivit art.125 din (.p.p. al &om0niei “cercetarea la faţa locului %e

efectueaă atunci c0nd e%te nece%ar %ă %e facă con%tatări cu privire la %ituaţia locului%ăv0rşirii infracţiunii %ă %e de%copere şi %ă %e fi+ee urmele infracţiunii %ă %e

%ta$ilea%că poiţia şi %tarea miloacelor materiale de pro$ă şi împreurările în care

infracţiunea a fo%t %ăv0rşită”.

#rganul de urmărire penală efectueaă cercetarea la faţa locului în preenţa

martorilor a%i%tenţi afară de caul c0nd ace%ta nu e%te po%i$il. In%tanţa de udecată

efectueaă cercetări la faţa locului cu citarea părţilor şi în preenţa procurorului

c0nd participarea ace%tuia la udecată e%te o$ligatorie ?art.125 alin.2 şi ! din (.p.p.@.

#rganele udiciare pot interice per%oanelor care %e află %au vin la locul unde

%e efectueaă cercetarea %ă comunice între ele cu alte per%oane ori %ă plece înainte

de terminarea cercetării ?art.125 alin. ultim ([email protected]

2.2. #rganizarea acti"ităţii de cercetare la faţa locului în domeniul

circulaţiei rutiere.

(onform regulamentului de organiare şi funcţionare al In%pectoratului

=eneral al /oliţiei cercetarea la faţa locului accidentelor de trafic rutier %eefectueaă de către formaţiunile %pecialiate cuprin%e în %tructura organiatorică a

Direcţiei =enerale a /oliţiei &utiere.

'e înt0lne%c două %ituaţii: accidente de circulaţie %imple %oldate cu tamponări

şi accidente grave %oldate cu moartea unor per%oane şi pagu$e materiale.

1 ". 'tancu “(riminali%tica” Col. II "d.ctami 4ucure%ti 1556 pag.375.

2 (.p.p. art.125 alin.2! %i ultim.

18


19/58

) la nivelul comunelor cercetarea la faţa locului pentru accidentele %imple din

categoria “Bamponări” %e realieaă de către şefii po%turilor de poliţie şi %u$ofiţerii

din %u$ordinea ace%tora.

) la nivelul oraşelor în caul accidentelor uşoare cercetarea la faţa loculuie%te efectuată de către agenţii de circulaţie fie prin depla%area ace%tora la locul

accidentului fie prin e+aminarea autove-iculelor angaate în accident după ce au

fo%t adu%e la %ediul /oliţiei.

) la nivelul municipiilor cercetarea la faţa locului în caul accidentelor grave

?%oldate cu victime omeneşti pagu$e mari ori cu fuga de la locul faptei@ %e

efectueaă de către ec-ipe ale poliţiei rutiere %pecialiate în a%tfel de activităţi care

%unt prevăute şi dotate cu te-nica nece%ară.

,n cadrul Direcţiei =enerale de /oliţie a


20/58

) de%coperirea fi+area şi ridicarea urmelor formate cu ocaia producerii

accidentului.

/e $aa datelor o$ţinute prin cercetarea la locul faptei în care %e include şi

a%cultarea per%oanelor implicate în accident şi a martorilor oculari organul decercetare penală are po%i$ilitatea %ă formulee primele ver%iuni referitoare la natura

evenimentului. "la$orarea ver%iunilor repreintă o componentă tactică importantă a

cercetării unor evenimente rutiere în care autorul faptei a pără%it locul accidentului.

'u$ raport tactico)metodologic cercetarea accidentelor %e poate împărţi în

două mari categorii:

) cercetarea accidentelor de circulaţie în care autorul a răma% la locul faptei

într)o %ituaţie a%emănătoare afl0ndu)%e şi cel care %)a reîntor% la faţa locului după

ce de e+emplu a du% victima la %pital.

) cercetarea accidentelor în care autorul a pără%it locul accidentului ceea ce

impune %ă %e procedee la identificarea autove-iculului şi a conducătorului

ace%tuia.1

CAPITOLUL III

Etap!l! !!$tu'rii $!r$!t'rii la a(a lo$ului.

3.1. tapa pregătitoare.

/rimirea %e%iării de către organul de poliţie.,n conformitate cu prevederile art.221 (.p.p. %e%iarea organelor de urmărire

penală %e poate face în trei moduri:

) prin pl0ngerea %cri%ă %au orală făcută de o per%oană fiică %au uridică

căreia i %)a cauat o vătămare prin accident.

) prin denunţul făcut de per%oane care au luat la cunoştinţă de%pre producerea

accidentului cum ar fi conducătorii auto care au %e%iat urmările evenimentului pietoni care au trecut prin ona locului faptei etc.

1 ". 'tancu “(riminali%tica” vol.II "d. ctami 4ucure%ti 1556 pag.393.

2>


21/58

) din oficiu atunci c0nd ace%te evenimente %unt de%coperite de ofiţeri %au

%u$ofiţeri de poliţie în %pecial de cei care fac parte din patrule auto %au moto agenţi

de circulaţie %au %u$ofiţeri de la po%turile de poliţie1.

,n %ituaţia în care %e%iarea %e face prin intermediul pl0ngerii orale ofiţerul%au %u$ofiţerul care o primeşte va redacta un proce%)ver$al în care pe l0ngă datele

prevăute de art.222 alin.2 (.p.p. va menţiona c0t mai multe amănunte pe care va

încerca %ă le o$ţină de la per%oana care face pl0ngerea evident în mă%ura în care

ace%ta le va putea furnia.

(ele mai multe pro$leme le ridică %e%iarea prin intermediul denunţului

întruc0t acea%ta poate îm$răca diferite forme de materialiare. Nu luăm în di%cuţie

denunţul %cri% c0nd organul de urmărire penală îl are în faţă pe denunţător put0nd

aprofunda %u$iectul denunţului şi o$ţine a%tfel mai multe date de%pre fapta %e%iată.

De cele mai multe ori denunţul e%te oral şi efectuat prin intermediul

telefonului. ,n a%tfel de %ituaţii un rol deo%e$it de important îl are ofiţerul %au

%u$ofiţerul care primeşte denunţul. Dacă ace%ta va da dovadă de lip%ă de intere%

aroganţă lip%ă de conde%cendenţă ori de %olicitudine per%oana care face denunţul

va avea o reacţie de adver%itate şi profit0nd de faptul că nu e%te faţă în faţă cuinterlocutorul fie că va refua în mod e+pre% %ă)şi decline identitatea fie că va

întrerupe legătura telefonică înainte de a fi comunicat toate amănuntele de care avea

cunoştinţă.

,n %c-im$ dacă %e adoptă o atitudine $inevoitoare folo%ind cuvinte de

apreciere la adre%a celui care face %e%iarea şi form0ndu)i convingerea că a%pectele

preentate preintă importanţă interlocutorul va avea şi el o atitudine poitivă a%tfelînc0t organul de urmărire penală va o$ţine un plu% de date şi de informaţii la care %e

va adăuga şi po%i$ilitatea o$ţinerii datelor de %tare civilă nece%are identificării

ulterioare a per%oanei pentru a %e putea o$ţine alte date şi informaţii în %pecial c0nd

acea%ta a fo%t martor ocular.

,n %ituaţia în care mai multe per%oane telefoneaă pentru a aduce la

cunoştiinţă poliţiei producerea aceluiaşi accident de fiecare dată ofiţerul %au

1 I.Fr%u %i I.(ri%te%cu “=-idul /rocurorului (riminali%t” vol.I "d. ;elicon Bimi%oara 155! pag.27.

21


22/58

%u$ofiţerul de poliţie va tre$ui %ă manife%te acelaşi intere% căut0nd %ă afle de la

fiecare per%oană c0t mai multe date şi informaţii.2

# deo%e$ită atenţie %e va acorda per%oanelor care %e preintă per%onal la

unităţile de poliţie %e%i0nd primele de%pre producerea unui accident de circulaţie. ,na%tfel de cauri e%te indi%pen%a$il nece%ară identificarea per%oanelor re%pective şi

formularea în %cri% a denunţului întruc0t în activitatea practică a reultat că nu de

puţine ori autori ai accidentelor de circulaţie %)au preentat la organele de poliţie în

calitate de %impli participanţi la trafic care aduc la cunoştinţă de%pre producerea

unui accident a%cun0nd faptul că ei înşişi l)au produ% încerc0nd a%tfel %ă %e

%u%tragă ră%punderii penale prin crearea unor ali$iuri.

,n caul în care are loc %e%iarea din oficiu ofiţerii %au %u$ofiţerii de poliţie

au o$ligaţia c-iar în afara orelor de program %ă acorede primul autor victimelor %ă

a%igure con%ervarea locului producerii accidentului identificarea conducătorilor

ve-iculelor implicate în accident identificarea martorilor oculari şi %ă raportee

imediat di%peceratului poliţiei udeţene %au al 4rigăii /oliţiei &utiere a (apitalei

pentru a fi trimi%ă ec-ipa de cercetare.

,nainte de efectuarea cercetării locului accidentului e%te nece%ar a %e analiaşi pe acea%tă $aă a %e %ta$ili cărui organ de cercetare penală îi aparţine competenţa

efectuării ace%tei activităţi precum şi cele care urmeaă în cadrul urmăririi penale.

%tfel ofiţerii şi %u$ofiterii de poliţie cu atri$uţii de con%tatare în materie de

circulaţie %unt competenţi %ă cercetee orice fel de accident de circulaţie indiferent

de con%ecinţele ace%tuia cu e+cepţia caului c0nd accidentul %oldat cu moartea

uneia %au mai multor per%oane e%te reultatul intenţiei conducătorului auto %ituaiţieîn care urmărirea penală %e face de către procuror conform di%poiţiilor art.2>5 în

referire la art.29 pct.1 lit.$ din (.p.p.

,n caurile în care calitatea per%oanei care a %ăv0rşit accidentul atrage

competenţa de cercetare a procurorului ofiţerul %au %u$ofiţerul de poliţie e%te

o$ligat %ă anunţe de îndată pe procurorul competent iar în caul în care con%tatarea

nu %uferă am0nare va proceda la efectuarea ace%teia urm0nd ca actele întocmite %ă

fie imediat înaintate procurorului pentru urmăriri penale.

2 ".'tancu “(riminali%tica” vol.II "d. ctami 4ucure%ti 1556 pag.175.

22


23/58

#rganele de poliţie %unt competente %ă efectuee urmărirea penală şi în caul

accidentelor de circulaţie produ%e de cetăţeni %trăini cu e+cepţia acelora care %e

$ucură de imunitate de uri%dicţie ?art.8 (.pen.@ indiferent dacă victima e%te cetăţean

rom0n %au cetăţean al altui %tat.(ompetenţa teritorială e%te determinată ?potrivit art.3> din (.p.p.@ de locul

unde %)a comi% accidentul de circulaţie în total %au în parte ori reultatul ace%tuia de

locul unde a fo%t prin% făptuitorul de locul de domicilu al făptuitorului %au la locul

de domiciliu al per%oanei vătămate.

tunci c0nd nici unul din locurile arătate nu e%te cuno%cut competeţna

revine organului de urmărire penală mai înt0i %e%iat. Dacă mai multe organe de

urmărire penală au fo%t %e%iate în acelaşi timp competenţa %e %ta$ileşte în ordinea

criteriilor ce determină competenţa teritorială. ,n caul c0nd în raport cu vreunul din

criteriile arătate la literele a)d din art.3> (.p.p. %unt competente mai multe organe de

urmărire penală competent va fi organul ami înt0i %e%iat.

,n caul infracţiunilor reultate din accidente de circulaţie %ăv0rşite de

cetăţeni rom0ni pe teritoriul altor %tate competenţa pentru efectuarea urmăririi

penale revine organelor de poliţie ale %ectorului doi din 4ucureşti1.

Depla%area la locul accidentului.

Kefii unităţilor de poliţie vor lua mă%uri pentru cercetarea la faţa locului în

toate caurile c0nd %unt nece%are con%tatări cu privire la %ituaţia locului %ăv0rşirii

infracţiunii de%coperirea fi+area şi ridicarea urmelor ace%tuia %ta$ilirea poiţiei şi%tării miloacelor materiale de pro$ă şi a împreurărilor în care a fo%t %ăv0rşită2.

'e con%tituie în mod o$ligatoriu ec-ipa de cercetare la faţa locului în caul

accidentelor de circulaţie cu urmări mortale %au a accidentelor ai căror autori au

pără%it locul faptei ?rt.2@.

"c-ipa de cercetare va avea în componenţă un ofiţer de %pecialitate de la

compartimentul de circulaţie un ofiţer de cercetare penală un ofiţer %au %u$ofiţer

1 (.p.p. art.3> %i art.2>5. (.pen. art.8.2 In%tructiunile


24/58

te-nicia criminali%t ofiţerul %au %u$ofiţerul de la po%tul ori %ectorul pe a cărui raă

de competenţă %)a comi% fapta. Dacă e%te caul vor participa şi unul %au doi

%u$ofiţeri conducători cu c0inele de urmărire şi c0te un ofiţer %au un ofiţer %au

%u$ofiţer pentru a)i în%oţi pe itinerarul parcur% de c0ine. ,n funcţie de comple+itateafaptei în ec-ipă vor fi inclu%e şi alte cadre de poliţie pentru a a%igura o cercetare

operativă şi eficientă ?art.3@1.

(ercetarea la faţa locului în caul altor accidente dec0t cele menţionate %e va

efectua de către ofiţeri %au %u$ofiţeri de la compartimentul de circulaţie.

,n toate caurile ca şef al ec-ipei de cercetare va fi numit ofiţerul de circulaţie

care conduce şi ră%punde de întreaga activitate de cercetare la faţa locului.

/entru a a%igura depla%area la faţa locului cu ma+imă urgenţă şefii unităţilor

şi %u$unităţilor de poliţie vor organia activitatea a%tfel înc0t în orice moment at0t

în timpul c0t şi în afara programului ofiterii %au %u$ofiterii de politie %ă poată

interveni promt pentru efectuarea cercetării la faţa locului.


25/58

medicală vor fi invitate ace%tea pentru acordarea primului autor medical. ,n ca

contrar ofiterul %au %u$ofiterul de politie va întreprinde el în%uşi mă%urile nece%are

pentru oprirea -emoragiei imo$iliarea fracturilor aşearea victimei într)o poiţie

c0t mai core%punătoare în raport cu leiunile pe care le preintă efectuareare%piraţiei artificiale etc. Imediat ce %)a a%igurat că victima poate fi depla%ată

ofiterul %au %u$ofiterul de politie va folo%i milocul de tran%port cel mai rapid de

care di%pune pentru a o tran%porta la o unitate %anitară în mă%ură %ă acorde autorul

medical de %pecialitate în funcţie de vătămările pe care le)a %uferit %au pe care %e

pre%upune că le are victima. ,n caul victimelor gă%ite la locul accidentelor %e va

marca cu creta poiţia ace%tora după care vor fi tran%portate la %pital1.

,n %ituaţia în care victimele %unt conştiente vor putea fi c-e%tionate în

legătură cu date de %tare civilă şi locul de domiciliu precum şi în legătură cu modul

şi împreurările producerii accidentului.

,n caul în care victimele %unt inconştiente %au au decedat identificare %e va

face prin controlarea $uunarelor -ainelor a genţilor %au a %acoşelor etc. pentru a

%e gă%i actele de identitate %au orice alte în%cri%uri din care ar reulta identitatea

per%oanei re%pective %au a altor per%oane care la r0ndul lor ar putea furnia datede%pre victimă. 'u$liniem faptul că controlul $uunarelor -anelor victimei precum

şi a o$iectelor ce %e aflau a%upra ace%teia în momentul accidentului tre$uie %ă %e

facă în preenţa a cel puţin un martor a%i%tent pentru a %e preveni complicaţiile

ulterioare ce ar putea reulta din eventuale reclamaţii ale mem$rilor familiei ori ale

altor per%oane referitoare la $unurile %au %umele de $ani aflate a%upra victimelor.

tunci c0nd accidentele %e produc pe teritoriul localităţilor rurale %au încartiere ale oraşelor acolo unde îndeo$şte per%oanele care locuie%c în onă %e

cuno%c $ine între ele identificarea victimelor %e va putea face prin recunoaştere de

către vecini pietoni cunoştinţe etc. verific0ndu)%e ulterior veridicitatea ace%tor

date2.

1 ".'tancu “'tiinta inve%tigarii infractiunilor” vol.II "d. Bempu% '&E 4ucure%ti 1552 pag.75.2 ".'tancu “(riminali%tica” Col.II "d. ctami 4ucure%ti 1556 pag.39!.

26


26/58

Identificarea conducătorilor ve-iculelor angaate în accident şi a martorilor oculari.

Identificarea conducătorilor ve-iculelor angaate în accidentele de circulaţie

e%te %arcina ofiţerului %au %u$ofiţerului care aunge primul la locul evenimentului.

ce%ta odată cu identificarea va reţine şi documentele core%punătoare ale

conducătorilor de ve-icule pe care le va preda şefului ec-ipei de cercetare la

%o%irea ace%tuia.

,n unele cauri conducătorul autove-iculului tran%portă el în%uşi victima la o

unitate %anitară a%tfel că la %o%irea ec-ipei de cercetare ace%ta nu %e află la faţa

locului. Fnul din mem$rii ec-ipei va căuta %ă afle de la per%oanele aflate la locul

accidentului numărul de înmatriculare al autove-iculului precum şi alte elemente de

identificare întruc0t nu de puţine ori autorii accidentelor care au plecat %ă tran%porte

victimele la %pital le)au a$andonat fie pe drum fie la unitatea %anitară încerc0nda%tfel %ă %e %u%tragă identificării1.

/rintre curioşii adunaţi la locul accidentului %e pot afla şi martori oculari

per%oane ce au acordat primul autor victimei ori c-iar făptuitorul. Din ace%te

con%iderente practica udiciară recomandă ca înainte de îndepărtarea ace%tora din

locul de con%ervare a urmelor infracţiunii %ă %e procedee la o %elecţie per%oanele

ce pot furnia date referitoare la accident fiind identificate şi invitate %ă răm0nă pentru a fi audiate. Dacă făptuitorul a răma% la focul faptei fie din proprie iniţiativă

fie pentru că a fo%t reţinut de alte per%oane ace%ta tre$uie identificat şi iolat

lu0ndu)%e mă%uri de paă şi a%igurare a integrităţii %ale corporale.


27/58


28/58


29/58

pro$elor $iologice nu %e impune a fi efectuată ori de c0t ori %)a produ% un accident

de circulaţie. ,n numeroa%e cauri e%te %uficientă folo%irea de către conducătorii de

ve-icole a fiolelor alcool%cop. Dacă reactivul ace%tora nu îşi va %c-im$a culoarea

în%eamnă că per%oana care a folo%it fiola nu a con%umat alcool. Be%tarea cu fiolaalcool%cop %e va face în preenţa a cel puţin unui martor făc0ndu)%e ulterior

menţiuni de%pre ace%t a%pect în proce%ul ver$al de cercetare la faţa locului. ,n caul

accidentelor de circulaţie %oldate cu urmări ce pot atrage ră%punderea penală

practica a demon%trat că e%te imperio% nece%ară recoltarea pro$elor $iologice în

vederea %ta$ilirii alcoolemiei per%oanelor implicate direct în accident %au cel puţin

conducerea ace%tora la o unitate %anitară în vederea recoltării pro$elor $iologice

c-iar dacă ulterior per%oanele re%pective refuă %ă li %e recoltee pro$ele de %0nge

nece%are %ta$ilirii alcoolemiei. (ei care efectueaă cercetarea la faţa locului vor

putea de îndată ce au aun% la locul faptei %ă te%tee cu fiola alcool%cop per%oanele

implicate în accident şi preente la locul ace%tuia. ,n caul în care conţinutul fiolei

nu reacţioneaă şi în funcţie de po%i$ilităţi recoltarea pro$elor $iologice %e poate

face după cercetarea locului accidentului. ,n %c-im$ dacă fiola indică con%um de

alcool de îndată %e va proceda la conducerea per%oanei re%pective la o unitate%anitară unde i %e va %olicita acceptarea recoltării pro$elor $iologice în vederea

%ta$ilirii alcoolemiei. Dacă per%oana refuă %e va înc-eia proce% ver$al în condiţiile

în care am %u$liniat că tre$uie procedat cu autorul analiei mă%urilor ce tre$uie

luate pentru pro$area infracţiunilor. 'u$liniem că în caul accidentelor de circulaţie

în care %unt implicate mai multe ve-icule %au autove-icule e%te nece%ară te%tarea cu

fiola alcoola%cop şi %olicitarea recoltării pro$elor $iologice tuturor conducătorilor 1

.De a%emenea %e vor lua mă%uri a%tfel înc0t %ă %e recoltee pro$e $iologice şi

victimelor accidentului înc0t ulterior la %ta$ilirea cauelor şi împreurărilor

producerii ace%tuia reultatul analiei to+icologice poate avea o importanţă

deo%e$ită. Fneori încă din faa cercetării la faţa locului nu %e cunoaşte cine a

condu% autove-iculul datorită a%cunderii ace%tuia fapt de către cei care %)au aflat în

milocul de tran%port. 'unt %ituaţii c0nd deşi mai multe per%oane recuno%c că au fo%t

1 I.Fr%u %i I.D.(ri%te%cu “=-idul procurorului criminali%t” vol.II "d.;elico Bimi%oara pag176.

25


30/58

în autove-icul nici unul dintre ei nu recunoaşte că l)a condu% fiecare %u%ţin0nd că

un altul %)a aflat la volanul maşinii.

,n a%tfel de cauri %e impune ca recoltarea pro$elor $iologice %ă %e facă de la

fiecare dintre cei care ar fi putut %ă conducă autove-iculul c-iar dacă vreunul dintreei nu e%te po%e%or de permi% de conducere. ,n %ituaţia în care din accident a reultat

moartea vreunei per%oane acea%ta va fi tran%portată la cea mai apropiată unitate

%anitară care di%pune de condiţii pentru necrop%iere iar în ordonanţă organul de

cercetare penală are o$ligaţia de a %olicita şi %ta$ilirea alcoolemiei decedatului

reultatul put0nd avea relevanţă în %oluţionarea cauei.

'u$liniem că de o importanţă maoră în %ta$ilirea alcoolemiei pe care o

per%oană a avut)o în momentul accidentului e%te reducerea c0t mai mult po%i$ilă a

timpului %cur% între producerea evenimentului şi cel al recoltării pro$elor $iologice.

,n ca contrar %e pot crea premiele interpretărilor apro+imative şi deci a

po%i$ilităţilor de eludare a prevederilor legale.

,n caul în care e+i%tă du$ii cu privire la corectitudinea efectuării analiei

to+icologice şi deci a reultatului ace%tuia %e pot recolta pro$e $iologice du$le. Fna

dintre ele va fi trimi%ă %pre analiă la$oratorului medico)legal pe a cărui raă decompetenţă teritorială %e află unitatea de poliţie care a %olicitat)o iar cea de a doua

unui alt la$orator medico)legal. In%titutului de criminali%tică din cadrul I.=./. %au

la$oratorului criminali%tic1.

3.2. tapa cercetării propriu%zi&e la locul faptei.

(uprinde două fae principale: faa %tatică şi faa dinamică.

*aa %tatică.

,n acea%tă faă urmele o$iectele toate miloacele materiale de pro$ă %unt

cercetate fără a fi mişcate din locul lor fără a %e modifica poiţia ace%tora. cea%tă

faă de$uteaă cu o$%ervarea locului faptei prin parcurgerea ace%tuia organele de

1 .(iopraga “(riminali%tica tactic” Fniver%itatea din Ia%i 1587 pag.!2.

3>


31/58

urmărire penală şi în %pecial şeful ec-ipei de cercetare av0nd po%i$ilitatea %ă

verifice în concret dacă locul de e+aminat a fo%t corect delimitat şi %ă procedee în

con%ecinţă1.

Delimitarea locului accidentului.

/rin loc al accidentului nu tre$uie înţele% %en%ul re%trictiv adică locul unde %)a

produ% impactul dintre ve-icule dintre ve-icul şi victima pieton ori dintre ve-icul şi

o$%tacol. /rin loc al accidentului %e înţelege întreaga %uprafaţă de teren care poate

cuprinde şi one din afara caro%a$ilului unde %e gă%e%c urme %au o$iecte ce provin

%au au legătură cu accidentul. Fneori în preama locului unde %e află cele mai

numeroa%e urme %au o$iecte provenite din accident %e pot gă%i şi o$iecte %au urme

care la prima vedere nu ar avea nici o legătură cu evenimentul cercetat. Eocul

accidentului va fi a%tfel con%iderat înc0t %ă cuprindă şi ace%te elemente. Delimitarea

locului accidentului în%eamnă marcarea marginilor %uprafeţei în interiorul căreia %e

vor afla toate o$iectele %au urmele şi în care acce%ul %e va face numai în condiţiile

impu%e de re%pectarea regulilor de tactică criminali%tică2.

"+ecutarea fotografiilor de fi+are.

,n faa %tatică pentru fi+area locului accidentului %e e+ecută fotografia de

orientare şi fotografia %c-iţă.

*otografia de orientare are ca %arcină fi+area în an%am$lu a locului unde aavut loc accidentul şi a terenului înconurător. Importanţa unei a%emenea fotografii

con%tă în faptul că ea redă profilul lăţimea %erpentinele şi ampla%amentul drumului

pu$lic. /rin fi+area pe fotografie a caracteri%ticilor de mai %u% %e creaă

po%i$ilitatea lămuririi cauelor care u contri$uit la producerea accidentului de

circulaţie. Fnele fotografii de orientare %e vor efectua din locurile din care

1 ".'tancu A(riminali%ticaA vol.II "d.ctami 4ucure%ti 1556 pag. 3962 I.Fr%u %i I.D.(ri%te%cu A=-idul procurorului criminali%tA vol.II "d.;elicon Bimi%oara 155! pag.176.

31


32/58

conducătorii auto şi martorii oculari au o$%ervat faele producerii accidentului

acea%ta %igur0nd verificarea e+actităţii celor relatate.

*otografia %c-iţă. ce%t gen de fotografie are ca %arcină fi+area locului

accidentului fără a fi inclu%e împreurimile. /e o a%emenea fotografie urmeaă %ă%e fi+ee tot ce intră în noţiunea de loc al accidentului.

/entru a %e fi+a c0t mai $ine locul accidentului %e mai folo%e%c şi filmarea %au

video)filmarea.

/rin fotografierea o$iectelor principale %e fi+eaă diferite componente ale

locului accidentului la o %cară mai mare în aşa fel înc0t %ă %e redea: poiţia şi locul

cadavrului în raport cu autove-iculul urmele de fr0nare %au derapare etc.

*otografia de detaliu fi+eaă la o %cară mai mare diferitele urme şi pro$e

materiale ale accidentului cum %unt: urme de impact pe autove-icule urmele de pe

cadavru %au îm$răcămintea ace%tuia urme de %0nge %au de vop%ea cio$uri etc. De

c0te ori dimen%iunile o$iectelor %au urmele fi+ate prin fotografie pot avea

importanţă %e e+ecută fotografia la %cară1.

(ăutarea marcarea şi fi+area urmelor accidentului.

Ea locul accidentului pot fi de%coperite anumite categorii de urme %pecifice:

) urme provenite de la faruri lanterne de poiţie %emnaliatoare geamuri şi

par$rie. De regulă fragmentele de %ticlă provenite de la autove-iculele angrenate

în accident răm0n pe partea caro%a$ilă a drumului pu$lic în $locurile optice %au în

alte porţiuni ale ace%tora pe corpul victimei etc. Numărul fragmentelor de %ticlă e%temai mare în locul unde %)a produ% impactul.

) urme de vop%ea. /e puntea caro%a$ilă pe corpul victimei %au pe diferitele

%uporturi pot răm0ne urme de vop%ea de%prin%e de pe autove-iculul angaat în

accident.

) urme $iologice: %0nge păr ţe%ut organic. /reenţa ace%tora la faţa locului

determină natura urmelor care tre$uie căutate cu ocaia e+aminării autove-iculului

$ănuit că a fo%t implicat în accident.

1 (.'ucui “(riminali%tica” "d. Didactic %i /edagogic 4ucure%ti 1592 pag.66)65.

32


33/58

) urme de fragmente de ţe%ături. "%te po%i$il ca în locul impactului %ă fie

de%coperite mici fragmente de ţe%ături fi$re te+tile aderate pe partea caro%a$ilă ?în

urma de fr0nare@ %au pe părţile laterale ale autove-iculului.

) urme de ulei va%elină $enină %au alte %u$%tanţe provenite de laautove-icul. (a urmare a accidentului au loc deteriorări ale $ăilor de ulei ale

cilindrilor reervoarelor de $enină urmate de pierderea lic-idelor re%pective şi

depunerea lor pe diferite %uporturi inclu%iv pe corpul victimei %u$ formă de

%curgeri pete %tropi care pot contri$ui la identificarea autove-iculului cu care %)a

produ% accidentul.

) urme provenite de la de%prinderea unor părţi componente ale

autove-iculelor şi re%turi de încărcătură. /e partea caro%a$ilă %au pe lateralele

drumului pot răm0ne $ucăţi din garniturile %au racordurile din cauciuc acce%orii )

oglinda retrovioare antena radio em$lema de pe radiator etc. precum şi re%turi de

încărcătură am$alae tran%portate în autove-iculul implicat în accident.

) urme de %ol. 'uprafaţa interioară a autove-iculului e%te îm$0c%ită cu noroi

iar în timpul impactului o parte din acea%tă materie cade pe caro%a$il.

) urmele de anvelope şi de fr0nare. Ea faţa locului %e gă%e%c de regulă numaiurmele lă%ate de %uprafeţele de contact ale anvelopelor roţilor din %pate cele din

faţă fiind acoperite total %au parţial de ace%tea prin mişcarea %pre înaintare a

ve-iculului cu e+cepţia urmelor create în timpul viraelor. 'uprafaţa antiderapantă a

ve-iculelor cu tracţiune mecanică %e deo%e$e%c foarte mult ca de%e lăţime lungime

de la un autove-icul la altul1.

"+ecutarea mă%urătorilor.


34/58

) di%tanţa dintre victimă şi autove-icul

) lungimea urmelor de fr0nare

) dimen%iunile o$iectelor principale şi ale urmelor de%coperite la faţa locului

) di%tanţa dintre victimă şi toate o$iectele aflate la locul accidentului) lăţimea şo%elei şi ecartamentului

) dimen%iunile urmelor de ad0ncime şi a celorlalte urme.

cm. şi diviată în pătrate de 1> cm. colorate alternativ în negru şi

al$. *olo%irea $enii gradate aută la realiarea ulterioară a mă%urătorilor

fotografice.


35/58

De%enul %c-iţă %e realieaă de regulă printr)o %implă de%enare a locului

faptei fără %ă %e re%pecte cu riguroitate proporţiile dintre dimen%iunile reale şi

repreentările grafice în%ă tot pe $aa mă%urătorilor e+ecutate la faţa locului şi

preentarea în %c-iţă./entru fi+area poiţiei unui o$iect în plan %e recurge la mai multe metode

metode %ta$ilite în funcţie de întinderea şi comple+itatea locului faptei. %tfel %unt:

) viarea încrucişată şi metoda punctului de întretăiere e+ecutată în două

puncte diferite denumite şi puncte de %taţie.

) metoda triangulaţiei folo%ită în geodeie în care punctul de di%punere a

o$iectelor aflate la faţa locului %unt determinate pe $aa di%tanţei faţă de o a+ă de

referinţă şi a unor puncte fi+e de reper după care %e formeaă o reţea de triung-iuri

apro+imativ ec-ilaterale ce vor indica coordonatele punctelor din teren1.

*aa dinamică.

*aa dinamică a cercetării la faţa locului începe după epuiarea activităţilor

%pecifice primei fae. #rdinea cercetării la faţa locului în faa dinamică poate fi dela centru %pre periferie ?e+centrică@ %au de la periferie %pre centru ?concentrică@ în

funcţie de dimen%iunile locului accidentului de împreurările concrete e+i%tente

precum şi de nece%itatea verificării urgente a ver%iunilor ela$orate în faa

preliminară a cercetării.

Dacă unele urme ar putea %ă di%pară cu timpul e%te indicat ca cercetarea %ă

înceapă cu ace%tea indiferent dacă ele %e gă%e%c la centru %au la periferie.'unt %ituaţii c0nd p0nă la %o%irea organului care efectueaă cercetarea la faţa

locului %e produc modificări în am$ianţa e+i%tentă în %en%ul că %e depla%eaă

autove-iculul din poiţia iniţială %e înlătură o$iectele di%tru%e în vederea degaării şi

%ta$ilirii circulaţiei etc.2

"+aminarea şi interpretarea urmelor de%coperite la locul accdentului.

1 '..=olun%Li “(riminali%tica” "d.'tiintifica 4ucure%ti 1571 pag663.2 (.'uciu “(riminali%tica” "d. Didactic %i /edagogic 4ucure%ti 1592 pag.72.

36


36/58

,n faa dinamică ec-ipa are po%i$ilitatea mişcării o$iectelor purtătoare de

urme în funcţie de po%i$ilităţile te-nice din dotare pentru e+aminarea minuţioa%ă a

tuturor o$iectelor şi a miloacelor materiale de pro$ă aflate în c0mpul infracţiunii.cea%ta nu repreintă o reluare a cercetării locului faptei prin metode %pecifice ci

e%te o continuare inevita$ilă a faei %tatice printr)un regi%tru tactic de activităţi

diver%ificate pentru că după prima faă cercetarea nu %e întrerupe. &egi%trul

diver%ificat de activităţi pre%upune e+aminare fiecărei urme %au o$iect în mod

complet %i%tematic şi atent dar şi determinarea relaţiilor logice ce e+i%tă între

anumite date fapte care au legătură cu caua.

'e va face o e+aminare completă şi multilaterală a fiecărei urme identificate şi

marcate în prima faă fi+0nd)o topografic şi criminali%tic prin mă%urători în raport

cu alte urme cadavru %au reperele din am$ianţa locului faptei. "c-ipa de cercetare

folo%eşte miloace te-nice pentru a releva fi+a am$ala şi ridica toate urmele

e+i%tente la locul faptei1.

) urme e+i%tente pe corpul şi îm$răcămintea victimei. /e corpul şi

îm$răcămintea victimei răm0n multiple urme reultat al accidentului. De%coperirearelevare fi+area ridicarea şi e+aminarea ace%tora oferă po%i$ilitatea %ta$ilirii

mecani%mului producerii accidentului autove-iculului implicat timpul %urvenirii

morţii etc.

Fn autove-icul în mişcare poate lovi victima produc0ndu)i leiuni la cap

torace a$domen %au mem$re. De o$icei lovirea capului %e a%ocieaă cu ta%area

victimei pe partea caro%a$ilă %au cu i$irea corpului de o$iecte învecinate. /e corp pot e+i%ta leiuni fără a pute fi o$%ervate la %uprafaţă. ce%te leiuni pot fi tipice

%au atipice. (ele tipice %e creaă ca urmare a imprimărilor diferitelor părţi ale

autove-iculului pe corpul victimei pe c0nd cele atipice %unt diferite răni fracturi

%curgeri de %0nge etc. ce pot fi înt0lnite şi în alte cauri înafară de accidentele de

circulaţie.

1 C.4erg-e%an (./letea %i I.".'andu “Brata de criminali%tica” cademia de /olitie a


37/58

'pecificul leiunilor şi fracturilor ce %e creaă cu ocaia producerii

accidentelor de circulaţie con%tă în aceea că ele %unt repartiate de o$icei pe o

%ingură parte a corpului victimei deoarece a avut un contact cu autove-iculul.

*orma leiunilor ce %e gă%e%c pe cadavru tre$uie %ă core%pundă cu reliefule+terior al diferitelor părţi ale autove-iculului %au a altor o$iecte cu care %)a făcut

atingerea. Dacă milocul de tran%port %e gă%eşte la faţa locului e%te indicat %ă %e

mă%oare şi %ă %e compare nivelul diferitelor părţi proeminente ale %ale cu nivelul

leiunilor ce e+i%tă pe cadavru iar în caul în care autove-iculul lip%eşte acea%tă

comparare %e va face după ce ace%ta va fi identificat. "%te nece%ar %ă %e facă

interpretarea ace%tor urme1.

Eeiunile de t0r0re %au i$ire pot îm$răca fie forme mai uşoare: ec-imoe

-ematoame fie forme grave de tipul fracturilor craniene.

,n caul în care victima e%te t0r0tă pe di%tanţe mai lungi pe corpul ace%teia %e

vor gă%i leiuni multiple comple+e g0rieturi %u$ formă de $eni pe partea t0r0tă

numeroa%e ec-imoe şi plăgi contu%e2.

4ara autove-iculului va produce leiuni numai în ona mem$relor inferioare

aripa poate lovi a$domenul în timp ce par$riul şi lada autove-iculului produceleiuni în ona toracelui şi a capului. De foarte multe ori lovirea e%te a%ociată cu

proiecatrea victimei aşa înc0t cadavrul e%te gă%it la di%tanţe de%tul de mari de

autove-icul iar leiunile ) prin a%pectul lor ) %e vor apropia de cele cauate de

căderea de la înălţime. Dacă victima a fo%t călcată de una %au mai multe roţi

cadavrul va preenta leiuni garve de dro$ire şi %trivire a ţe%uturilor.

După ce %)a fi+at prin fotografie poiţia cadavrului faţă de autove-icul şio$iectele înconurătoare %e trece la e+aminarea detaliată a tuturor leiunilor

e+i%tente pe corp in%i%t0ndu)%e pe de%crierea formei mărimii a%pectului şi

ampla%ării lor. Ea e+aminare victimei tre$uie acordată atenţie “împreurărilor

negative”. De e+emplu o a%tfel de victimă preintă multiple leiuni %ituaţie ce

impune ela$orarea ver%iunii omorului di%imulat în accident de circulaţie.

1 (.'uciu “(riminali%tica” "d. Didactic %i /edagogica 4ucure%ti 1592 pag.6>5.2


38/58

"+aminarea victimei %e continuă cu verificarea amănunţită a îm$răcămintei şi

încălţămintei pentru de%coperirea: urmelor de natură $ilogică noroi vop%ea

fragmetele anvelopei urma de t0r0re %au ale diferitelor părţi ale autove-iculului3.

Bre$uie %ă %e acorde atenţia cuvenită fi+ării şi ridicării urmelor de t0r0re ce %egă%e%c pe încălţăminte %au urmelor de alunecare create de încălţăminte pe drumul

pu$lic deoarece prin acea%ta %e va aunge la %ta$ilirea poiţiei şi a felului cum %)a

depla%at victima şi autove-iculul înainte şi în timpul lovirii %au din ce direcţie a fo%t

lovită victima.

,nceputul şi %f0rşitul urmelor de t0r0re vor da po%i$ilitatea %ă %e %ta$ilea%că

locul unde a fo%t lovită victima locul agăţării %ale cu îm$răcămintea de diferite părţi

proeminente ale autove-iculelor precum şi locul unde victima a fo%t a$andonată %au

a răma% după t0r0re.

*i+area locului şi a modului de repartiare a urmelor pe corpul şi

îm$răcămintea victimei oferă date cu privire la poiţia ace%tuia faţă de %en%ul de

mer% al autove-iculului care a accidentat)o. Dacă roţile au trecut pe%te victimă

uneori direcţia de depla%are a autove-iculului poate fi %ta$ilită după felul în care

%unt şifonate $oţite aşeate cutele -ainelor unele pe%te altele.) urmele create de pneurile autove-iculelor pe %uprafaţa caro%a$ilă. ce%te

urme apar în %pecial în timpul fr0nării dar şi în proce%ul de rulare c0nd drumul e%te

acoperit cu noroi ăpadă etc. şi furnieaă date potrivitoare la direcţia de depla%are

a autove-iculelor încărcătura ace%tora inten%itatea efortului de fr0nare %tarea

te-nică a fr0nelor etc. %emenea urme nu apar în timpul rulării pe %uprafeţe tari şi

curate ci numai în caul fr0nărilor violente efectuate la derapae şi demarae $uşte precum şi la virae %tr0n%e efectuate la vitee mari.

Frmele gă%ite vor fi ridicate şi fi+ate în vederea e+aminării lor ulterioare

acord0ndu)%e atenţie deo%e$ită determinării:

) limitelor părţii caro%a$ile în lungime şi lăţime încep0nd cu porţiunile

apropiate apoi cele îndepărtate

) dimen%iunile şanţurilor şi trotoarelor

3 C.4erg-e%an (./letea I.".'andu “Bratat de practica criminali%tica” cademia de /olitie a


39/58

) urmele $enilor de rulare ?longitudinale %imple în ig)ag cu cre%te

îngu%te cu cre%tături de formă complicată profil tip univer%ale etc.@

) urmele de vulcaniare %trăpungere %au altor caracteri%tici individuale ale

anvelopei imprimate pe şo%ea) ecartamentul autove-iculului după urmele anvelopei lă%ate pe şo%ea de roţile

de pe o%ia din faţă şi de pe cea din %pate

) $aei autove-iculului

) urmele anvelopei care indică un vira %pre dreapta %au %t0nga

) lungimii totale a urmei de fr0nare şi faptului dacă acea urmă a fo%t creată de

roţile de pe toate o%iile autove-iculului dacă urmele %unt %uprapu%e %au %eparate

) urmele de noroi u%cat căute de pe părţile interioare ale aripilor 1.

Dimen%iunile urmelor vor fi folo%ite pentru determinarea corectă a viteei

autove-iculelor după lungimea urmei de fr0nare atunci c0nd fr0nele acţioneaă doar

a%upra roţilor de pe o%ia din faţă %au din %pate. Dimen%iunile pneurilor vor da

po%i$ilitatea %ă %e determine genul de autove-icul care le utilieaă. tunci c0nd în

urmă %e repetă de două ori una şi aceeaşi particularitate individuală %e poate

identifica c-iar roata care a lă%at urmele.Frmele create prin %tartificare vor fi cele lă%ate de autove-icul în caul în

care ace%ta a trecut anterior pe%te o anumită %u$%tanţă de altă culoare dec0t

%uprafaţa drumului pu$lic şi ale cărei particule au aderat pe anvelopă fiind depu%e

apoi pe partea caro%a$ilă a şo%elei.

Frmele create prin de%tratificare vor fi cele lă%ate de $enile de rulare ale

anvelopei în caul în care ace%ta de%prinde de pe %uprafaţa drumului pu$lic particulele unei %u$%tanţe colorate umede %au noroioa%e de%prindere care %e

produce după forma reliefului de contact a de%enului antiderapant2.

'uprafaţa antiderapantă a roţilor %e deo%e$eşte foarte mult ca de%en lăţime

de la un gen de autove-icul la altul.

(aracteri%ticile individuale ale pneurilor pot con%ta din uura partială %au

totală a de%enului antiderapant uura laterală datorată ung-iului de $raca defectuo%

1 I.Fr%u %i I.D.(ri%te%cu A=-idul procurorului criminali%tA vol.II "d.;elicon Bimi%oara 155! pag. 175.2 (.'uciu A(riminali%ticaA "d.Didactica %i /edagogica 4ucure%ti 1592 pag.613.

35


40/58

reglat găuri tăieturi petice urme de pietricele pătrun%e în şanţurile dintre de%enele

antiderapante urmele folo%irii lanţurilor etc.1

Fneori din caua fr0nării $ruşte roţile autove-iculului %e $loc-eaă pe toată

di%tanţa de fr0nare %au pe o porţiune din ea determin0nd patinarea în direcţia demer%. Din acea%tă cauă pe %uprafaţa caro%a$ilă %e vor forma urme $ine conturate şi

clare cu e+ce% de particule de cauciuc pe margini. ce%t lucru tre$uie reţinut

deoarece la calcularea viteei %e va aplica conflictul de aderenţă la limita inferioară

valorii %ale.

/e %paţiile de fr0nare mari urmele nu au a%pectul unor linii du$le continue pe

toată lungimea ci %e repetă de două %au mai multe ori în funcţie de numărul de

acţionări ale pedalei de fr0nare pana de $locare pe di%tanţa parcur%ă cu roţile

$locate coeficientul de aderenţă ating0nd valoare ma+imă.

tunci c0nd autove-iculul %e depla%eaă în vira %tr0n% cu viteă neadegvată

forţa centrifugă fiind mai mare dec0t forţa de aderenţă produce derapaul lateral

urmele de derapare put0nd fi rectilinii cur$e de aceeaşi lungime pe toate roţile %au

cu lungimi diferite pentru fiecare pneu.

Frmele de demarare lă%ate de pneuri la pornirea de pe loc cu acceleraţiifoarte mari furnieaă date privitoare la poiţia iniţială a autove-iculului la pornire.

%tfel de urme %unt în general %curte cca. 1 ) 2 m. mai pronunţate pe prima porţiune

şi mai e%tompate către final.

,n caurile în care urma creată de anvelopă pe şo%ea a răma% imprimată de

două ori aceeaşi particularitate %e va fi+a di%tanţa dintre cele două urme pentru ca

ulterior pe acea%tă $aă %ă %e poată calcula perimetrul roţii. ce%te particularităţi vor putea fi gă%ite în urmele lă%ate de către roţile din %pate %au în urmele create de roţile

din faţă la viraele %pre dreapta %au %t0nga. /articularităţile e+i%tente în urma creată

de roţile din faţă nu vor fi di%tru%e de roţile din %pate deoarece cele două urme au

tra%ee %eparate.

"%te relevant faptul că în condiţiile uneia şi aceleiaşi vitee dacă fr0narea %e

face doar cu roţile unei %ingure o%ii %e va crea o urmă de fr0nare mai mare cu 6>)

9>H faţă de caul în care fr0narea %)a făcut %imultan pe am$ele o%ii. cea%ta %e

1 ".'tancu A(riminali%ticaA vol.II "d.ctami 4ucure%ti 1556 pag. 392

!>


41/58

datoreşte faptului că în primul ca %uprafaţa de aderenţă a anvelopelor cu şo%eaua

e%te mai mică din care cauă ve-iculul parcurge un %paţiu mai mare p0nă %e

opreşte1.

) urmele de lic-ide provenite de la autove-iculele %au din autove-icule.Frmele %au petele de ulei va%elină $enină apă lic-id de fr0nă şi alte

%u$%tanţe ce %e gă%e%c pe %uprafaţa şo%elei pot fi folo%ite în %copul identificării

autove-iculului angaat în accident.

ce%te urme apar fie datorită avariilor produ%e în momentul coliiunii la

in%talaţiile de răcire ungere %au fr0nare fie ca reultat al unei defecţiuni anterioare

impactului. "+amin0nd cu atenţie ace%te urme organele de urmărire penală pot

atrage concluii referitoare la direcţia de depla%are a autove-iculului integritatea

in%talaţiei de fr0nare ) dacă fr0nele %unt acţionate -idraulic ) locul producerii

impactului etc. Frmele de ulei ) provenite de la in%talaţia de ungere ) %e pă%treaă

un timp mai îndelungat pe %uprafaţa părţii caro%a$ile. Fneori la locul accidentului

lic-idele %e pot preenta şi %u$ formă de %curgeri d0nd po%i$ilitatea %ă %e preciee

locul unde %)a oprit autove-iculul după impact şi %ă %e recon%tituie parcur%ul

ace%teia.(0nd apar urme de lic-id de fr0nă e%te important %ă %e %ta$ilea%că dacă

acea%ta e+i%ta şi înaintea locului de impact pentru a dovedi că pierderea de lic-id nu

are legătură cu accidentul.

Frmele de lic-ide răma%e pe diferite %uporturi inclu%iv pe corpul victimei )

%u$ formă de %curgeri pete ) pot contri$ui la identificarea autove-iculului cu care a

fo%t produ% accidentul.

) urme produ%e prin lovirea %au frecarea dintre diferite părţi ale

autove-iculelor implicate în accident %au între autove-icule şi alte o$iecte.

Frmele din acea%tă categorie ar putea fi cla%ificate a%tfel:

) urme provenite de la faruri lanterne de poiţie şi %emnaliatoare geamuri

par$rie

) urme de vop%ea

1 ".'tancu A(riminali%ticaA vol.II "d.ctami 4ucure%ti 1556 pag. 399.

!1


42/58

) urme de %ol etc.

Ea faţa locului pot fi de%coperite fragmente din %ticlă reultate din %pargerea

farurilor lanternelor geamurilor şi par$rielor. ce%te urme pot fi gă%ite pe parteacaro%a$ilă în $locurile optice ale autove-iculului pe corpul %au îm$răcămintea

victimei1.

(io$urile apar de regulă atunci c0nd tamponarea autove-iculelor cu diferite

o$iecte e%te puternică. ,n ace%t ca la faţa locului răm0n o parte din cio$uri iar în

$locul optic al farului di%tru% %au pe alte părţi ale autove-iculului re%tul. *i+area şi

ridicarea core%punătoare a ace%tora va da po%i$ilitatea %peciali%tului tra%eolog %ă

aungă la concluia că cio$urile de la faţa locului şi cele gă%ite pe autove-icul

aparţin unuia şi aceluiaşi far lanternă geam %au par$ri.

Dacă %e folo%eşte e+aminarea tra%eologică a cio$urilor de far după relieful

e+terior %au microrelieful %uprafeţelor de profil şi acea%ta nu dă reultatul %contat %e

poate folo%i şi metoda analiei %pectrale. (u autorul ace%teia %e %ta$ileşte

compoiţia c-imică şi provenienţa diferitelor elemente %e diferenţiaă diferitele

tipuri de faruri fa$ricate la una şi aceeaşi uină %au la o uină diferită. (io$urilegă%ite vor fi fotografiate %eparat după regulile fotografiei la %cară apoi vor fi

împac-etate core%punător %pre a fi tran%portate la organul care va efectua

con%tatarea te-nic) ştiinţifică.

,mpac-etarea %e face în felul următor: cio$urile %unt pu%e la o anumită

di%tanţă unul de altul pe un %tart du$lu de tifon vată %au alt material moale apoi

%unt acoperite cu alt %trat din acelaşi material după care %e împac-eteaă în cutii cu pereţi tari. /e ace%te cutii %e fac menţiuni cu privire la data şi locul unde au fo%t

gă%ite numărul de do%ar aplic0ndu)%e %emnătura lucrătorului operativ2.

/entru identificarea autove-iculului angaat în accident o deo%e$ită

importanţă o are de%coperirea şi fi+area urmelor de vop%ea care răm0n imprimate cu

ocaia tamponării at0t pe autove-icul c0t şi pe alte o$iecte gă%ite la faţa locului. ,n

vederea efectuării cu %ucce% a con%tatării te-nico)ştiinţifice %au a e+pertiei

1 I.Fr%u %i I.D.(ri%te%cu A=-idul procurorului criminali%tA vol.II "d.;elicon Bimi%oara 155! pag. 182.2 I.(oman (./letea %i I.".'andu “Bratat de practica criminali%tica” cademia de /olitie a


43/58

criminali%tice %e trimit at0t peliculele de vop%ea ridicate de la faţa locului

?împac-etate în plic %eparat@ c0t şi peliculele de vop%ea ridicate de la autove-iculul

$ănuit împac-etate tot în plicuri di%tincte ?cu indicarea prin de%en a locului de unde

au fo%t de%prin%e@.&idicarea pro$elor de vop%ea de pe autove-iculul $ănuit %e face cu autorul

unui $i%turiu din diver%e părţi în %pecial de pe cele anterioare şi laterale în care

e+i%tă goluri de vop%ea cauate anterior %au crăpături. Nece%itatea luării pro$elor

din diver%e ine ale ta$lei %e e+plică prin accea că numărul %traturilor de vop%ea şi

gro%imea ace%tora nu e%te aceeaşi pe toată %uprafaţa deoarece datorită vop%irilor

%ucce%ive vec-ile %traturi %e înlătură numai în caul în care nu fac priă cu ta$la.

cea%ta face ca pe porţiuni de ta$lă acoperite %ă e+i%te diferenţieri care ar putea

deruta pe %peciali%tul criminali%t. Dacă acea%ta e%te în po%e%ia pro$elor care au

aceeaşi %ucce%iune număr şi gro%ime a %traturilor de vop%ea ?gă%ite la faţa locului şi

a celor luate e+perimental@ %e va putea aunge mai uşor la o concluie de

omogeniare.

Datorită impactului cu un pieton autove-iculul %au o$iectul fi+ prin

infra%tructura autove-iculului angaat în accident ) de regulă îm$0c%ită cu noroi ) cad pe partea caro%a$ilă urme de %ol. (ompararea compoiţiei c-imice a ace%tor urme

cu pro$e pe %ol prelevate de pe autove-iculul de%pre care e+i%tă indicii că a fo%t

angaat în accident şi a pără%it locul faptei c-iar dacă nu oferă o concluie certă

e%te de natură %ă demon%tree că autove-iclul re%pectiv are legătură cu accidentul.

Datele o$ţinut în ace%t mod coro$orate cu alte pro$e şi miloace materiale de pro$ă

duc la identificarea făptuitorului.,n momentul impactului %e produce în maoritatea caurilor şi de%prinderea

unor părţi ale autove-iculelor a unor o$iecte aflate la locul accidentului %au a părţii

caro%a$ilului. Dacă coliiunea are loc %u$ un punct mic atunci apar numai urme de

frecare nu şi de deformare a caro%eriei %ituaţie în care %en%ul de depla%are a

autove-iculelor %e %ta$ileşte numai prin analia de la$orator. ,n caul în care ta$la

caro%eriei %e deformaă apar at0t urme de frecare c0t şi de deformare indicii care

permit aprecieri a%upra mişcării relative a autove-iculelor.

!3


44/58

,n multe accidente autove-iculele intrate în coliiune %e de%prind nu răm0n în

contact şi %e opre%c în locuri diferite.


45/58

(uloarea roşie a urmelor de %0nge %e tran%formă în maro în decur% de 1)2

ile în %en%ul în care urmele %unt %upu%e influenţei raelor %olare. ceeaşi

tran%formare dureaă 6)7 ile pe timp de temperatură moderată şi 12)2> de ile în

timp răcoro% %au dacă urmele %e gă%e%c la întuneric. *i+area ace%tor urme %e face înfelul următor. Ea început %e menţioneaă în proce%ul ver$al de cercetare la faţa

locului locul unde au fo%t gă%ite ace%te pete a%emănătoare %0ngelui %e de%crie

forma şi culoare lor. Frmătorul procedeu de fi+are e%te fotografia de preferinţă

color.

(0nd autove-iculul cu care %)a produ% accidentul a fo%t a$andonat la locul

faptei tre$uie %ă fie căutate relevate fi+ate şi ridicate urmele digitale %au palmare

de pe %uporturile care pă%treaă a%tfel de urme: portieră %au m0nerele nic-elate aple

ace%tora geamuri par$ria $ord maneta %c-im$ătorului de vitee etc. ,n ace%t

%cop %e folo%e%c cu reultate $une: negrul de fum roşu de %udan o+idul de cupru

o+idul de inc car$inatul de plum$ şi alte %u$%tanţe.

,n cadrul In%titutului de (riminali%tică a fo%t e+perimentată cu reultate $une

metoda relevării urmelor digitale cu autorul afumării create prin arderea unor aşc-ii

de polie%ter. (alitatea urmelor o$ţinute prin relevarea cu acea%tă metodă e%te%uperioară tuturor celorlalte atunci c0nd o$iectele %uport %unt metale nic-elate %au

lucioa%e geamuri celuloid e$onită şi altele %imilare şi c0nd urmele nu au vec-ime

prea mare ?pe%te 2! ore@1.

,n interiorul autove-iculelor tre$uie căutate urme $iologice. /rin valorificarea

ace%tor urme %e aunge la identificarea per%oanei care %)a aflat la volan în momentul

impactului. v0nd în vedere faptul că forma leiunilor de%coperite pe corpul victimeicore%punde reliefului e+terior al autove-iculului cu ocaia cercetării la faţa locului

%e impune e+aminarea detaliată a tuturor părţilor ace%tuia ) $ara de protecţie

numărul de înmatriculare c0rligele de remorcare roţile din faţă radiatorul farurile

capot par$riul caro%eria părţile din %pate şi infra%tructura.

De pe infra%tructura autove-iculului tre$uie recoltate pro$e de %ol pentru a fi

comparate cu cele de%coperite pe partea caro%a$ilă ridicate din one unde %)a

produ% accidentul.

1 ".'tancu A(riminali%ticaA vol.II "d.ctami 4ucure%ti 1556 pag. 396.

!6

8/16/2019 Documents.tips Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor de Circu

Documents.tips Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor de Circulatie

Documents

Transcript of Documents.tips Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor de Circulatie