GRUP SCOLAR ,,ASTRA PITESTI

PROIECTPENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE PROFIL TEHNIC NIVEL 3

Calificarea: Tehnician mechanic pentru intretinere si reparatii Tema: Documente tehnice de asamblare a sistemelor tehnice

Elev: Alexandru C. Gabriela Clasa: 13 L

Indrumator: Prof.ing. Petri Ioan

2012

INTRODUCERE

Baza activitatilor de productie din intreprinderile constructoare de masini o constituie produsele fabricate: masini, utilaje, bunuri de consum etc. Pentru obtinerea acestor produse in intreprinderi se desfasoara un process de productie prin care materiile prime si semifabricatele sunt transformate in produse finite. Un process de productie este alcatuit din alte procese care pot fi de baza sau auxiliare.Dintre procesele de baza un rol important il au procesele tehnologice adica acele activitati ce contribuie in mod direct la schimbarea treptata a starii produsului in timpul fabricarii sale. Procesele tehnologice care se desfasoara intr-o intreprindere pot fi grupate in doua categorii: procese tehnologice de prelucrare, prin care materiile prime se modifica treptat, transformandu-se in semifabricate si apoi in produse finite; procese tehnologice de asamblare, prin care piesele rezultate anterior sunt reunite in subansambluri si ansambluri cu rol functional bine determinat.

Activitatea de productie depinde de o serie de factori dintre care unul il constituie tipul de productie, parametrul care influenteaza atat asupra modului de organizare al productiei dar si asupra proceselor tehnologice ce stau la baza realizarii pieselor. Principalele tipuri de productie sunt: - productie individuala sau de unicate; - productie de serie mica, mijlocie, mare; - productie de masa Productia de unicate sau individuala se caracterizeaza prin: - fabricarea produsului intr-un singur exemplar sau intr-un singur exemplar sau intr-un numar redus de bucati; - folosirea unui nr. Redus de S.D.V.-uri; - masini unelte si dispositive cu character universal; - necesita o calificare inalta a muncitorilor; - productivitatea muncii este scazuta. Productia de serie se caracterizeaza prin: - executarea pieselor sau a produselor in loturi sau serii care se repeat regulat dupa un anumit interval de timp;

-

utilajul folosit poate avea character universal sau specializat; calificarea muncitorilor este mai scazuta dar productivitatea muncii este mai mare. Productia de masa are urmatoarele caracteristici: acelasi produs sau tip de piesa se produce timp indelungat si in cantitati mari; productia este organizata in flux continuu pe linii de fabricatii; utilizeaza S.D.V-uri speciale; productivitatea muncii este ridicata insa calificarea muncitorilor, cu exceptia regulilor este scazuta.

-

Circulatia continua a materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite avand drept finalitatea produsului final poarta denumirea de flux tehnologic.Acest flux trebuie sa respecte succesiunea logica a procesului tehnologic iar drumul parcurs sa fie minim. In intreprinderi putem intalni mai multe tipuri de fluxuri tehnologice determinate special de tipul de productie.Astfel, de la caz la caz putem intalni fluxuri discontinue cu masinile unelte grupate pe grupe de utilaje sau fluxuri continui cu masinile asezate in ordinea activitatilor ce trebuie realizate, flux ce duce la realizarea unei linii tehnologice.In general, un process de productie trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: cerinte de ordin tehnic; cerinte legate de productivitate; cerinte de calitate; cerinte de eficienta economica.

Notiuni despre procesul tehnologic de asamblareAsamblarea este partea finala a procesului de fabricatie, care consta in totalitatea operatiilor de reunire intr-o anumita succesiune, a unor piese prelucrate anterior in scopul de a obtine un produs finit care sa corespunda integral conditiilor tehnice si functionale impuse.Functionarea corespunzatoare a masinilor, mecanismelor si aparatelor depinde numai de exactitatea si calitatea prelucrarii pieselor in componente si de corectitudinea montarii acestora.O masina incorrect asamblata va conduce la un consum sporit de energie in functionare; in acelasi timp, ea nu va asigura precizia si nici calitatea ce se vor prelucra in ea.In mod abisnuit, termenul asamblare este cel care defineste in mod correct activitatea de reunire a mai multor piese intr-un ansamblu.Procesul tehnologic de asamblare a unui mechanism, aparat sau a unei masini cuprinde o succesiune logica de operatii, care urmaresc asezarea si fixarea pieselor in pozitii determinate, astfel incat sa asigure o functionare normala a lor.Asezarea si fixarea pieselor se pot realiza direct fara a modifica forma sau dimensiunea pieselor asamblate, sau prin efectuarea unor ajustari, reglari sau selectari (sortari).Elementele component ale procesului tehnologic de asamblare corespund prin analogie cu cele ale procesului tehnologic de prelucrare mecanica si se defines dupa STAS 6909-75.Ele sunt operatia, faza si manuirea.Operatiile si fazele de asamblare in cursul proiectarii procesului tehnologic de asamblare si se inscriu in planul de operatie.Operatia de asamblare reprezinta totalitatea interventiilor muncitorului montator sau echipei de montator, asupra produsului in curs de asamblare, effectuate fara intrerupere la acelasi loc de munca.In cadrul operatiei de asamblare se executa un numar oarecare de imbinari (unirea a doua piese vecine).Produsul final se compune dintr-o serie de piese asamblate intr-o anumita succesiune pentru a indeplini un anumit rol functional.Piesa reprezinta elemental de baza al asamblarii, caracterizata prin aceea ca este executata dintr-un singur material fara utilizare de imbinari demontabile sau nedemontabile.Completul este cea mai simpla unitate de asamblare si este format din doua sau mai multe piese, imbinate intre ele prin intermediul unei piese de baza.Piesa de baza este organul de masina de la care incepe operatia de asamblare, avand rolul de a reuni toate piesele intre ele si de a fixa pozitia lor reciproca.Subansamblul este unitatea de asamblare constituita din mai multe piese, precum si din unul sau mai multe component, reunite intre ele printr-o piesa de baza.Ansamblul este unitatea de asamblare compusa din mai multe piese component sic el putin un ansamblu, unite intre ele printr-o piesa de baza.Ansamblul general are in component sa piese complexe, suansambluri si ansambluri, unite intre ele printr-o piesa de baza sau o unitate de asamblare.Ansamblul general constituie, de obicei, produsul final.

Elaborarea procesului tehnologic de asamblare

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordinea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de munca.In vederea stabilizarii metodei optime de asamblare, estew necesar, In prealabil, sa se analizeze principalii factori care influenteaza procesul tehnologic de asamblare, si anume: volumul productiei, particularitati constructive ale produsului, utilajul existent.

Date initiale necesare elaborarii procesului tehnologic de asamblare

Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare urmatoarele date initiale: desenul de ansamblu al produsului; desenele subansamblurilor componente; programul de productie si termenele de livrare ale produsului; conditiile tehnice de receptive si normele privitoare la precizia si rigiditatea produsului; utilajul existent.

Desenul de ansamblu a produsului trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentru ca asamblarea sa se execute in conditii optime, si anume: - toate vederile si sectiunile necesare astfel incat sa nu existe neclaritati in intelegerea ansamblului; - numarul si specificare pieselor si a subansamblurilor din care se compune produsul (nomenclatorul de piese); - cotele de gabarit si cotele ce trebuie realizate la asamblare; - ajustajele ce trebuie realizate intre diferite piese; - greutatea produsului ce se asambleaza; - prescriptii tehnice de asamblare. Este necesar de asemenea sa se examineze si desenele de executie ale pieselor, pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare ce se executa la asamblare. Programul de productie si termenele de livrare ale produsului sunt necesare pentru a stabili metoda de asamblare, pentru a proiecta atelierele de asamblare si pentru a determina necesarul de montatori, scule, dispositive, etc. Conditiile tehnice de receptive si normele referitoare la precizia si rigiditatea produsului sunt necesare pentru cunoasterea performantelor tehnice ale produsului.De asemenea, aceste date folosesc si la alegerea metodelor, a sculelor si a dispozitivelor de asamblare. Utilajul existent influenteaza, adeseori, in mod hotarator alegerea procedeului de asamblare.In etapa actual, cand se proiecteaza noi procese tehnologice, mereu imbunatatite, pe baza calculelor tehnico-economice se pot aplica noi metode de asamblare, prin modernizarea, automatizarea si echiparea cu dispozitive a utilajului existent.

Proiectarea procesului tehnologic de asamblareProcesul tehnologic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice impuse produsului; - sa garanteze realizarea normelor de precizie si de rigiditate; - sa permita obtinerea produsului la un cost cat mai redus. In vederea proiectarii procesului tehnologic de asamblare a unui produs, se impune rezolvarea urmatoarelor problem mai importante: - stabilirea succesiunii asamblarii tuturor pieselor si suansamblurilor; - stabilirea celor mai economice procedee de asamblare, de verificare a pozitiilor reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor component ale produsului; - alegerea sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru asamblarea produsului (dispositive, scule, mijloace de masurare si contro etc.); - stabilirea formelor de organizare a asamblarii produsului.

Documentele tehnologice necesare proiectarii produsului de asamblarePentru ca procesul tehnologic de asamblare sa se realizeze cu consum minim de timp si pentru ca lucrarile executate sa fie de buna calitate, este necesar, in special in cazul productiei in serie si in masa, sa se realizeze urmatoarele documente tehnologice: - schema lanturilor de dimensiuni; - schema de asamblare; - fisa tehnologica si planul de operatii; - ciclograma asamblarii. Aceste documente sunt cu atat mai importante si necesare totodata, cu cat produsul de complexitate mai mare si prescriptiile tehnice impuse produsului sunt mai pretentioase. Schema lanturilor de dimensiuni.Problema stabilirii lanturilor de dimensiuni este deosebit de importanta, deoarece functie de aceasta se determina succesiunea oparatiilor de asamblare. Stabilirea corecta a schemei lantrilor de dimensiuni duce la realizarea economica a procesului de asamblare a produsului respective. Problema lanturilor de dimensiuni este tratata amanuntit in subcapitolul ,,metode de asamblare. Schema de asamblare.Operatiile de asamblare trebuie sa se succeada intr-o anumita ordine, impusa de telul in care piesele (reperele) componente ocupa locul prevazut in cadrul subansamblului. Pentru a putea urmari succesiunea logica a desfasurarii operatiilor de asamblare, pe baza desenului de subansamblu, respective de ansamblu, se intocmeste schema de asamblare.Schema de asamblare reprezinta deci exprimarea grafica a succesiunii operatiilor de asamblare (reperelor) in cadrul produsului. Schemele de asamblare se intocmesc, in special, in cazul productiei in serie si in masa, cand se efectueaza montarea simultan, in diferite locuri de munca si de catre echipele diferite iar in cazul productiei de unicitate atunci cand se monteaza produsele complicate.

Schema de asamblare Reperele se noteaza pe schema de asamblare cu cifre arabe, fiind simbolizate prin cercuri in care se inscriu numerele respective ale reperelor, iar grupele sau subgrupele de repere se noteaza cu cifre romane, inscrise in patrate mici. Daca vreun grup de repere se asambleaza in alt loc de munca, atunci nu se mai trec pe schema reperele component ale acestuia. Pe schema de asamblare, reperele sau un grup de repere care formeaza o imbinare se leaga intre ele prin cate o linie dreapta.In felul acesta, schema de asamblare oglindeste nu numai succesiunea fazelor, dar si pozitia reciproca a reperelor, respective a subgrupelor in raport cu reperul de baza. In mod analog se intocmeste schema de asamblare si in cazul unui grup mai complex de repere. Dupa aceea pe baza schemei de asamblare se determina numarul fazelor de asamblare, se stabileste apoi numarul sculelor necesare executarii fiecarei faze in parte. Se intocmeste apoi lista de scule cu care se va dota locul respective de munca. Fiecare schema de asamblare se refera la o singura operatie, adica la fazele si manuirile care se efectueaza in acelasi loc de munca. In felul acesta, pe baza schemei de asamblare, se pot determina numarul si felul fazelor si al manuirilor, facilitandu-se astfel in mare masura intocmirea fisei tehnologice, a planului de operatii si normarea operatiilor de asamblare. Fisa tehnologica si planul de operatii.Dupa intocmirea schemei de asamblare, din care rezulta ordinea de montare a pieselor, tehnologul trece la stabilirea operatiilor de asamblare si impartirea acestora pe faze. De asemenea, el stabileste utilajele necesare, calculeaza utilajele necesare, calculeaza timpul pentru executie, scule, dispozitive si verificare necesare pentru asamblarea produsului in timp cat mai scurt si la un cost cat mai redus.

Cu ajutorul acestor date, tehnologul trece la intocmirea fisei tehnologice sau a planului de operatii. Fisa tehnologica este documentul utilizat in cadrul productiei de unicate si in serie mica, prin care se stabileste procesul de asamblare a masinii (produsului), ansamblurilor, a subansamblurilor si a pieselor ce o compun. In fisa tehnologica se indica, sumar, principalele operatii de asamblare fara a se efectua defalcarea lor pe faze. Planul de operatii se intocmeste in cazul productiei in serie si in masa si contine un studio detaliat al produsului tehnologic de asamblare, insotit uneoru de desenele operatiior.Planurile de operatii se elaboreaza pentru unitatile de asamblare generala si contin: numarul de ordine al operatiilor, fazele successive ale montarii, cu indicarea sculelor, a dispozitivelor si a utilajelor necesare pentru executarea operatiilor respective, norma de timp si categoria de salarizare.

Ciclogramele asamblarii

Ciclogramele asamblarii.Ciclograma asamblarii este reprezentaea grafica a operatiilor de asamblare a unui produs, in ordinea succesiunii acestora, in raport cu timpul necesar executarii operatiilor de asamblare. Ciclogramele au o deosebita importanta in cazul elaborarii produselor tehnologice de asamblare a produselor executate in serie mare sau ritm de montare impus (asamblare pe banda).Ele simplifica elaborarea procesului tehnologic si ofera o vedere de ansamblu privind organizarea rationala a intregului process tehnologic de asamblare. Asamblarea unui produs se poate realiza prin doua metode, si anume: - asamblarea succesiva, in care operatiile succed; - asamblarea paralel-succesiva, in care o parte din operatiile de asamblare se executa simultan (in paralel), iar altele succesiv. In figura de mai sus este reprezentata ciclograma asamblarii successive a unui produs a carui asamblare se realizeaza in cinci operatii, iar in figura urmatoare ciclograma pentru asamblarea paralel succesiva a aceluiasi produs. In acest ultimo caz procesul tehnologic de asamblare poate fi organizat dupa cum urmeaza. Fara a astepta incheierea primei operatii, se procedeaza la executarea celei de-a patra operatii si, inainte de a fi terminat cea de-a treia operatie, se trece la executarea celei de-a cincea operatii.In felul acesta se reduce simtitor ciclul de asamblare si se asigura cresterea productiei atelierului de asamblare. Prin ciclul de asamblare al unui produs se intelege timpul necesar pentru asamblarea integral a produsului.Cu cat se asambleaza mai multe subansambluri simultan, cu atat durata de asamblare a produsului (masinii) este mai redusa. Prin examinarea cu ajutorul ciclogramei a fiecarui process tehnologic de asamblare se poate gasi nu numai posibilitatea de a reduce ciclul de asamblare, efectuiand in parallel o parte din operatiile de asamblare, dar se pot indica, totodata, si caile pentru marirea productivitatii muncii la executarea acelei operatii de asamblare care influenteaza in cea mai mare masura ciclul general de asamblare. Caile principale pentru reducerea ciclului de asamblare sunt: suprapunerea in timp a cat mai multor operatii de asamblare si asamblarea a cat mai multor unitati de asamblare; micsorarea timpului necesar pentru executarea operatiilor de asamblare.

Tehnologia asamblarii subansamblurilor.In general, continutul procesului tehnologic de asamblare nu difera de la un produs la altul.El este conditionat insa de felul productiei si de

metodele folosite in atelierele sau in sectiile de asamblare.Procesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune: - alegerea pieselor, controlul, transportul la locul de asamblare si pregatirea pentru asamblare; - asamblarea prealabila si verificarea ei; - asamblarea definite; - reglarea si verificarea functionarii. Alegerea pieselor, controlul si pregatirea acestora pentru asamblare sunt activitati specific, in general, productiei unicate si de serie mica, in care principiul interschimbabilitatii este foarte rar aplicat. Piesele ce se asambleaza se aleg si se asorteaza inainte de a ajunge in atelierul de asamblare. Alegerea pieselor se face corespunzator grupelor prevazute in instructiunile de asamblare. Operatiile de control si de sortare a pieselor constau in: - verificarea pieselor ce urmeaza a fi asamblate; - alegerea pieselor pe grupe de piese bune, piese rebute si piese care mai necesita prelucari sau mai pot fi remediate; - inlocuirea locului de asamblare unde urmeaza a fi trimisa piesa. Controlul si sortarea se face in uzinele constructoare de masini separate pe categorii de piese, dupa forma geometrica de baza, de exemplu, piese cilindrice (arbori cotiti, axe, arbori cu came etc.) piese cu suprafete exterioare prelucrate sau piese profilate, piese cu cuprafete interioare prelucrate etc.Piesele trebuie impartite dupa greutate, marimea si rolul lor, acesta pentru a nu se frana operatiile de asamblare si a se evita pierderile de timp la identificarea pieselor necesare. Piesele se transporta la locul de asamblare cu ajutorul carucioarelor special (actionate manual sau electric).La randul lor subansamblurile sunt transportate in atelierele de asamblare cu ajutorul podurilor rulante. La productia in serie mare si in masa, unde se efectueaza asamblarea pe banda, subansamblurile sunt purtate pe transportoare, fiecare muncitor primind acelasi numar de piese, din care va avea o rezerva continua sip e care le monteaza pe elemental de baza, in ordinea impusa de procesul tehnologic de asamblare. Aprovizionarea cu piese a punctelor de montare trebuie sa se desfasoare dupa un graphic, astfel incat asamblarea sa nu fie intrerupta. Pregatirea pieselor pentru asamblare trebuie sa se efectueze astfel incat asamblarea sa se execute cat mai usor.Deoarece in productia individuala principiul interschimbabilitatii nu este respectat, piesele trebuie ajustate inaintea asamblarii.Ajustarea poate fi prealabila, pentru a se ajunge la dimensiuni prevazute in desen, sau finala, pentru a se potrivi (pasui) cat mai bine suprafetele pieselor ce vin in contact, asigurandu-se astfel buna functionare a masinii.

Pregatirea piueselor pentru asamblare necesita mai multe operatii si anume: retusarea, razuirea, rodarea si lepuirea, lustruirea, burghierea, alezarea, filetarea si spalarea. Asamblarea prealabila si pregatirea ei.In atelierele de asamblare se executa toate formele de imbinare a pieselor, adica: imbinari prin nituire, prin sudare, prin presare, cu suruburi etc. Pretutindeni, pentru a se reduce efortul muncitorilor si pentru a se ridica productivitatea muncii, se urmareste utilizarea celor mai perfectionate dispositive si masini. Astfel de exemplu, la executarea imbinarilor frezate care necesita forte mari pentru spalarea pieselor (fusuri, inele, coronae de roti dintate, rulmenti etc.), se folosesc prese de diferite tipuri ca: prese de surub, prese cu cremaliera etc, ce pot fi actionate manual sau mechanic.De asemenea imbinarile cu suruburi fiind cele mai raspandite s-a trecut la mecanizarea operatiei de stranger a suruburilor si piulitelor. In acest scop se realizeaza surubelnite, chei electrice si chei pneumatic. Verificarea montarii prealabile se realizeaza inainte de a trece la montarea generala a produsului.Verificarea facurta in acest stadiu al asamblarii corespunde etapei a II-a de control, depoarece operatia de control cuprinde practice 4 etape, si anume: controlul pieselor, controlul subansamblurilor, controlul masinii si incercarea masinii in functiune.

PENTRU EXEMPLIFICARE AM REALIZAT PLANUL DE ANSAMBLU A SUBANSAMBLU SA2 ARBORE ROATA-MELCATA

Bibliografie1. Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Ion Neagu, Mariana Constantin, Tehnici de masurare in domeniu, Manual pentru clasa a XI-a, ruta directa si clasa a XII-a, ruta progresiva, Editura CD Press, 2007 2. Badea F., Organizarea repararii si intretinerii utilajelor cursuri in format digital Managementul productiei 3. Badea F., Managementul productiei, Editura ASE, Bucuresti, 2005 4. Costin I., Indrumatorul mecanicului de la exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor 5. George Draghici, Ingineria integral a produselor, Editura Euribit, Timisoara, 1999 6. Neculai Huzurn, Gabriel Rantz, Masini si utilaje din industria constructoare de masini, Manual pentru licee industrial, Editura Didactica si Pedagigica, 1981 7. Ion Gheorghe s.a, Masini si utilaje industrial, Manual pentru licee industrial, Editura Didactica si Pedagogica, 1980 8. Maria Cucean, Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului modulul Intretinere planificata 9. Marinelea Dobre, Majinescu Ileana Maria, Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului modulul Planificarea si organizarea productiei 10. Natalia Stoica, Economia si organizarea productiei, Manual pentru licee industrial, Editura Didactica si Pedagigica, 1994 11. Olaru S., Managementul intreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 2005 12. Petre Gladcov, Tehnologia materialelor si semifabricatelor, Editura Proinvent, 2002 13. Puiu T., Managementul productiei industrial 14. Rusu C, Frunza V, Management industrial 15. Tanase Gh, Nicolescu V, Manualul lacatusului mechanic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977