DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil...

8/11/2019 DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013

1/60

Func ionareadomeniului schiabil

Masterplan - ghidaprilie 2013

Brasov - sta unea Poiana Brasov

Sezonul 2012-2013


2/60

Cuprins pagina

Poiana Braov staiunea si domeniul schiabil 21. Context general si scurt istoric 22. Staiunea montana Poiana Braov si domeniul schiabil 9

naliza funcionarii domeniului schiabil din Poiana Braov 201. Oferta 202. Funcionarea instalaiilor 253. Frecventarea si durata sezonului 294. Promovarea si modul de comercializare 335. Gestiunea 38

Recomandri 411. Propuneri si recomandri pentru optimizarea 41

domeniului schiabil existent2. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea 50

staiunii si extinderea domeniului schiabil3. Recomandri pentru dezvoltarea pe termen lung a 52

turismului in zona Braovului

Concluzii 56

Referine 57

IV.

V.

II.

III.

I.


3/60

2 m a s t e r p l a n

Funcionarea domeniului schiabil din Poiana Braov in sezonul 2012 -2013

Poiana Braov staiunea si domeniul schiabil.

Informaii generale

Context general si scurt istoric

La nivel mondial , indicatorul valoarea exportului plaseaz turismul pe locul 4, dup: carburant produse chimice automobile

Cifra de afaceri obinuta la nivel global din turism aurmat o cretere constanta, atingnd peste 800miliarde in prezent.In 2012,numrul de sosiri la nivel mondial a depitpragul istoric de 1 miliard (1,035 miliarde de sosiri) sia nregistrat o cretere de 4% fata de anul precedent.Pentru anul 2013, Organiza ia Mondiala aTurismului (OMT) estimeaz o cretere fata de 2012 in procent de 3-4% , iar pana in 2030 tendinarmne de cretere cu 3,5%/an.

Europa absoarbe mai mult de jumtate din turiti sicea mai mare parte din veniturile provenite dinturism, adic 45% sau 333 miliarde euro. Europa centrala si orientala reprezint 10,5% dinpiaa mondiala.In clasamentul efectuat de World Economic Forum (WEF), din 140 tari evaluatedin punct de vedere alcompetitivit ii turismului,Romania se claseaz pe locul 68 in lume si pe locul35 din 42 de tari in Europa,

Bulgaria situndu-se pe locul 31 din 42 in Europa sipe locul 50 la nivel mondial.

Acest clasament este realizat lund in calcul14 indicatori printre care: calitatea infrastructurii, calitatea mediului nconjurtor, preturile,

sigurana publica, igiena, sistemul de sntate.

Primele poziii sunt ocupate de ctre: Elveia, Germania si Austria, in aceasta ordine.

I.

1.

1

Turismul poate fi identificat drept sectorul economic cu cel mai mare poten ial de dezvoltare in zonaBraovului.Diversitatea ofertei - schi si alte activiti sportive de munte, natura, cultura, tradiiile, evenimente,medical- justifica atractivitatea zonei att in raport cu o clientela naionala, cat si cu una internaionala.Din datele statistice de mai jos se observa o cretere constanta a frecventrii turistice a zonei, in special astaiunilor montane din judeul Braov (Poiana Braov si Predeal).

1.


4/60

m a s t e r p l a n 3


In ce privete veniturile obinute din turism si contribuia acestora la produsul intern brut (PIB) naional, potrivitunui studiu efectuat de ctre WTTC,Romania sa claseaz pe locul 170 in lume, cu o contribu ie de sub 1% la PIB ,adic aprox. 1 miliard euro , in timp ce Bulgaria are venituri din turism care contribuie cu 5% la PIB, = 3 miliardeEuro (sursa: Buletin OMT 2012).

Importana economic a turismului se menine la un nivel foarte redus in Romania , att in plan regional ct i inplan naional, nregistrndu-se n ultimii ani chiar otendin de scdere a ponderii turismului n Produsul InternBrut.

Astfel, ponderea turismului n valoarea adugat brut regional, pentru Regiunea Centru , a sczut de la 3,6% n1998 la 2,3% n 2008, n timp cela nivel na ional ponderea turismului n valoarea adugat brut a cobort, naceeai perioad, de la 2,6% la 1,9%.

La nivelul anului 2011,capacitatea de cazare totala in Romania este de 311.698 locuri cu indice de ocupare cevariaz intre 16,9% la structurile neclasificate si 34,9% la hotelurile clasate de 5 stele.

Cteva date statistice privind turismul in Judeul Braov Direcia Judeeana de Statistica Braov:


5/60



Numrul total de turiti nregistrai in Romania in 2011 a fost de 7.031.606 din care 1,5 milioane au fost strini(potrivit I.N.S. si O.M.T.).Judeul Braov are o capacitate de cazare de 17.795 de locuri, reprezentnd 5,7% din totalul naional, in timp ce

Regiunea Centru din care face parte si judeul Braov este a doua regiune din tara ca numr de locuri de cazare

(42.029 locuri, adic 13,5% din capacitatea de cazare la nivel naional) .

In Regiunea Centru, reeaua unitilor de primire turistic este neuniform rspndit, concentrarea cea mai mare

nregistrndu- se n judeul Braov (474 uniti, reprezentnd 39,9% din totalul pe regiune al unitilor turistice), lapolul opus situndu- se judeul lba cu doar 67 uniti (5,6% din total).

Din totalul capacitii de cazare turistic, hotelurile dein o pondere de 40,6%.

Sosirile n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare din judeul Braov nluna februarie 2013,comparativ cu luna corespunztoare a anului precedent , au nregistrat o cretere de 42,0 %.

Principalele tari de provenien ale turitilor strini februarie 2013 comparativ cu februarie 2012

- numr - Sosiri Total Romni Strini Februarie 2013 (turiti) 64.986 58.764 6.222Februarie 2012 (turiti) 45.765 41.734 4.031Februarie 2013 fat de Februarie 2012 (%) 142,0 140,8 154,4

Dintre turitii strini care s-au cazat n structurile de primire turistic din judeul Braov, 87,5% sunt din Europa,urmai de cei din Asia (7,4%), America de Nord (2,7%).

Februarie 2013 Februarie 2012

Germania 823 830

Frana 447 331

Italia 415 246

Israel 372 277Regatul Unit 337 230

Republica Moldova 315 231

Turcia 239 96

Federaia Rus 226 61

Austria 222 105

Ucraina 174 68

S.U.A. 139 113


6/60



Distribuia sosirilor/nnoptrilor turitilor romani in

structurile de cazare in februarie 2013- %

Distribuia sosirilor/nnoptrilor turitilor strini in

structurile de cazare in februarie 2013 - %

Indicele de utilizare net a locurilor de cazare turistic n funciune pe total structuri de cazare turistic din judeul

Braov n luna februarie 2013, a fost de 21,6%, n scdere cu 3,9 puncte procentuale fat de luna ianuarie 2013 i n cretere cu 3,5 puncte procentuale fat de luna februarie 2012.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in funciune in Judeul Braov- %


7/60



Poiana Braov

Primii schiori au urcat in vrful masivului Postvarul

in 1895, iar prima construcie a fost fcut in anul1904.

In 1906,Poiana Braov a devenitstaiune turistica de

schi si, trei ani mai trziu, a avut loc prima competiiede schi din Romania.

In anul 1951,Poiana Braov a gzduit Jocurile Studeneti Internaionale de Iarna .In 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European s-a desfurat n Braov, Rnov si Predeal, ntre 17 i 22februarie 2013.


8/60



Poiana Braov este cea mai renumit staiune pentru sporturile de iarn din Romnia, staiune situat l a poaleleversantului de nord al munilor Postvarul i la 12 km sud-vest de oraul Braov; beneficiaz de cel mai maredomeniu schiabil din tara si de o dotare moderna in raport cu alte staiuni.

Structurile de cazare sunt compuse din vile, pensiuni sihoteluri de 2,3,4 i 5 stele, cu piscin, sli de spectacole ide conferine.

Temperatura medie anual de 5C.Precipitaiile depesc 900mm anual. Stratul de zpad dureaz intre 100 si 120 de zile pe an.

Accesul principal n Poiana Braov se realizeaz din zonacentral a municipiului Braov pe drumul naional DN1H.O rut secundar de acces este reprezentat de DJ101H (Rnov-Braov ).

Domeniul schiabil din Poiana Braov aparinemunicipiului Braov, din patrimoniul sau fcnd parte:

prtiile, instalaii de transport pe cablu, instalaia de fabricare a zpezii artificiale, lacul de acumulare,

alte echipamente, materiale si dotri .


9/60



S.C. Ana Teleferic S.A. deine, in perimetruldomeniului schiabil al Poienii Braov:

doua telecabine, telegondola,

5 teleschiuri, 3 maini de btut zpad, 3 tunuri de zpad artificiala.

Ana Teleferic se exprima att ca proprietar deinstalaii, cat si ca operator - asociat al domeniuluischiabil.

Prtiile nsumeaz o suprafaa de aproximativ 80 hasi, in 2011-2012, au fost reamenajate si extinse in

cadrul unui demers de modernizare a domeniuluischiabil care a adugat echipamentelor de transportpe cablu existente, doua telescaune noi.


10/60



Staiunea montana Poiana Braov si domeniul schiabil

Scurta punere in tema cu privire la poziionarea staiuniiStaiunile montane - clasificri:

. Clasificarea in funcie de oferta turistica:

Staiunile mici si mijlocii- cu mai puin 100 ha de prtii

intesc o clientela familiala.In ceea ce privete schiul: dezvoltarea unei oferte de nvare (scoli de schi) si crearea de prtii de niveluor si mediu. Accesul uor la diversele tipuri de activiti si la alteservicii este un criteriu de mare importanta:deplasarea in staiune, funcionalitatea prtiilor.Investiiile in infrastructurile anexe dar si accesultrebuie sa fie proporionale cu dimensiuneadomeniului.

Cderile de zpad, inclusiv producia de zpadartificiala trebuie sa garanteze o funcionare pe timpde iarna de minimum 90 zile pe an.In alte anotimpuri, activitile trebuie sa cuprindweek-end-urile, vacanta de primvara si perioadaestivala (de vara) (60 - 70 zile).Oferta de divertisment este asociata cu o dezvoltarelimitata a capacitailor de cazare.Oferta de cazare trebuie sa plece de la o reeaurbana locala (gestionata de ctre localnici), in mareparte.

2.

A.in funcie de oferta de schi: - Staiuni mici spre mijlocii: cu maipuin de 100 ha de prtii destinate clientelei locale, dar sinaionale;

- Staiuni mijlocii spre mari: cuprtii intre 100 si 250 ha destinate clientelei locale,regionale si naionale;

- Staiuni mari: cu peste 250 ha deprtii destinate clientelei

naionale si internaionale.

B. in funcie de data crerii lor sunt clasificate in staiuni aparinnda patru generaii: - Staiuni din prima generaie: dezvoltate in apropierea unui sat;neechipate si nepregtite pentru o frecventare crescuta; - Staiuni din generaia a doua: poziionate la marginea unuidomeniu schiabil, alturi de un ora sau sit natural existent; create

special pentru practicarea schiului; cu dezvoltare haotica;- Staiuni din generaia a treia: au aprut la nceputul anilor 1960; seconstata intervenia unui promotor unic si a unui arhitect ef alstaiunii = amenajare omogena = spatii mari de parcare = uzine deschi;- Staiuni din generaia a patra: abordarea unei dezvoltriicontrolate, aspect rustic, multiple activiti de iarna si estivale.Reglementrile urbanistice actuale denota o voina reala dedezvoltare durabila.


11/60



Staiunile mijlocii spre mari cu suprafaa de prtiiintre 100 si 250 ha

intesc o clientela mixta, familiala dar si sportiva.

In ceea ce privete schiul: dezvoltarea unei oferte de nvare si a unor prtii de nivel uor si mijlociu,asociate cu o oferta mai sportiva (nivel dificil).Dimensiunea domeniului justifica investiii maiimportante in infrastructuri anexe.Dezvoltarea sitului in materie de divertisment sirecreere este asociata cu o dezvoltare a structurilorde cazare la captul inferior al prtiilor sau in vale, in

cazul existentei unor mijloace de transport pe cabluadecvate.Dezvoltarea reedinelor secundare trebuie binecontrolata: minimum 70% din capacitatea de cazare

trebuie sa fie exploatata comercial. (hoteluri,pensiuni, cabane/chalet-uri aflate in circuit turistic).Cderile de zpad, inclusiv producia de zpadartificiala trebuie sa garanteze o funcionare pe timpde iarna de minim 120 zile pe an.In ceea ce privete celelalte anotimpuri, activitiletrebuie sa acopere week-end-urile, vacanta deprimvar si perioada estivala (60- 70 zile)

Staiuni mari - cu peste 250 ha de prtii

Trebuie sa rspund nevoilor unei clientele foartelargi: nceptori, familii, sportivi; schiori si persoanecare nu schiaz.Oferta de divertisment si recreere trebuie sa fiebogata si diversificata cu componenta outdoor/deexterior si indoor/de interior care trebuie samearg pana la posibilitatea efecturii de

cumprturi.In ceea ce privete schiul: este indispensabiladezvoltarea unei oferte de nvare si a unor prtii

de nivel uor si mediu. O oferta mai sportiva, deamploare, este necesara pentru satisfacereanevoilor schiorilor buni (nivel dificil si foarte dificil).Posibilitatea de deplasare pe ntreg domeniul si de adescoperi diverse zone pe parcursul ntregului sejurfac parte din atractivitatea marilor domenii; deasemenea accesibilitatea zonelor neamenajate (inafara prtiilor).

Marile staiuni cuprind si staiuni interconectate.Amploarea domeniului justifica investiii foarteimportante in infrastructuri anexe.


12/60



Dezvoltarea siturilor de divertisment si recreere esteasociata cu structuri profesioniste de cazare situatela captul inferior al prtiilor si/sau in vale, in cazul incare exista instalaii de transport pe cablu.

Dezvoltarea de reedine secundare trebuiedescurajata. Proprietile individuale pot fi admisedoar pentru rezidenii permaneni.

Cderile de zpad, inclusiv producia de zpadartificiala trebuie sa garanteze o funcionare pe timpde iarna de minim 120 zile pe an.

In ceea ce privete celelalte anotimpuri, activitiletrebuie sa acopere perioada estivala (60 - 70 zile).Accesibilitatea sitului de la aeroporturiinternaionale este un criteriu major de reuit a.


13/60



B. Clasificarea in funcie de data crerii staiunilor:

Staiuni din prima generaie

Staiunile s-au dezvoltat n apropierea unui satmontan, pe terenuri care pn atunci e rau terenuriagricole. Schiul este o activitate curenta. Altitudineamedie nu permite un strat de zpad constant.Practicarea schiului atrage un public din ce n ce mailarg, iar aceste staiuni nu sunt echipate si pregtitepentru a primi si a rspunde ateptrilor acestuinumr mare de clieni. Staiunile din a douageneraie sunt create pentru a compensa aceastaproblema.

Staiuni din generaia a doua

Aceste staiuni se poziioneaz la marginea

domeniului schiabil, alturi de un ora/sat existentsau de un sit natural. Ele sunt create pentrupracticarea schiului. Structurile de cazare sepoziioneaz n funcie de oportunitile funciare.Aceste staiuni nu au un caracter urban specific.Putem ntlni toate stilurile de cldiri si de amenajri, ntre satele locale si oraele montane din a treiageneraie.

Dezvoltarea necontrolata a primelor doua generaii a condus la un peisaj montan haotic, unde tot versantulmuntelui a fost colonizat de un ansamblu haotic de cabane sau de construcii disproporionate.


14/60



Staiuni din generaia a treia

Aceste staiuni au aprut la nceputul anilor '60atunci cnd schiul atingea apogeul dezvoltrii sale.Intervenia unui promotor unic si prezenta unuiarhitect ef al staiunii asigura omogenitateaamenajrii, ceea ce permite rezervarea prealabila aterenului necesar construciei cldirilor si creareadomeniului schiabil.Modelul staiunilor din generaia a treia eraurmtorul: un singur drum de acces care deservetestaiunea, stabilit pe un teren viran, care urca la

peste 1.500 m altitudine. Spatii ample de parcareperiferice, dispozitive pietonale, care separacirculaia pietonilor, schiorilor si a mainilor. Foarterepede criticate, aceste staiuni sunt considerate a fiuzine de schi.

Staiuni din generaia a patra

Acestea ncearc sa integreze aspectele pozitive alecelor din prima si a treia generaie:

dezvoltare controlata; aspect de sat (rustic); multiple activiti de iarna si estivale.

Localnicii doresc sa profite mai bine de turism siaspira la o dezvoltare diferita: meninerea sidiversificarea activitilor, management alfacilitailor turistice, echilibru intre dezvoltare siprotecia mediului montan.

Statul pune in aplicare o politica de dezvoltare si proceduri corective de autorizare si control, stabileteangajamentele constructorilor si limiteaz construciile la altitudine.


15/60



Proiectele concepute pe o scara mai mica adopta principiul de urbanizare in continuarea satelor existente .Este sfritul dezvoltrii staiunilor montane numai pe produsul schi. Acestea trebuie sa diversifice oferta lor. Reglementrile urbanistice actuale pentru staiunile montane europene denota o voina reala de dezvoltare

durabila.Epoca practicrii schiului intensiv este pe cale sa apun. inta clientelei actuale, dei foarte diversificata, suntvacantele soft si descoperirea patrimoniului natural al munilor un atu de care Munii Carpai se bucura dinplin.

Exemple de dezvoltare durabila in Europa:

Construcii dup normele de performanta energetica si cu limitarea coeficientului de ocupare a solului COS/CUT=20%.O staiune din 5 privilegiaz renovarea sau reabilitarea construciilor vechi, in locul construciilor noi. Se prefigureaz apariia unei noi certificri/labelizari a staiunilor care adopta dezvoltarea durabila Fulg Verde.TENNA (Elveia) primul teleschi solar din lume a fost inaugurat in decembrie 2011.SALZSTIEGL (Austria) a fost instalata o centrala eoliana de 105 m nlime care alimenteaz 5 instalaii detransport pe cablu, un hotel si cabane.Germania tunurile de zpad au fost deturnate de la scopul lor iniial: apa care alimenteaz bazinele deacumulare, trece printr-o denivelare de 200 m, ceea ce ii permite sa pun in micare 16 turbine care producelectricitatea necesara alimentarii unei prtii.


16/60



Un domeniu schiabil este teritoriul ocupat de urmtoarele zone si echipamente: prtiile de schi si bretelele de legtura intre prtii spatiile pentru iniiere (prtii pentru nceptori)

locurile special amenajate pentru copiii intre 2 si 5 ani zona de acces pe domeniul schiabil (zona de trecere din staiune in perimetrul schiabil) spatiile de acces la instalaiile de transport pe cablu snowparcuri (zone amenajate pentru practicarea de activiti ludice pe zpad) spatiile unde se practica schiul in afara prtiilor (Hors pistes = back country ski) spaiul ocupat de instalaiile de transport pe cablu spatiile de vnzare a ski-pass-urilor restaurantele/cabanele de altitudine prtiile de sanie traseele pentru pietoni

Staiunea Poiana Braov prezinta atuuri obiective care pot fi rezumate in maniera urmtoare si care justificaimportantele mijloace materiale si umane care au fost investite, precum si continuarea demersului de dezvoltare:

Oraul Braov; amplasarea sa, talia oraului, organizarea sa, vecintatea reprezint avantaje incontestabile.

Staiunea Poiana Braov; Situl si morfologia terenului sunt perfect adaptate la organizarea unei oferte deturism structurate att pe iarna cat si pe sezonul de vara.

Existenta unei culturi turistice locale ; Calitatea hotelurilor si restaurantelor precum si a complexei oferteturistice regionale permit sa se aprecieze nivelul ridicat de cultura turistica locala, care constituie unfactor de succes important.

Contextul economic ; Dezvoltarea turismului in Romania si in Europa de Est, legat de existenta fonduriloreuropene destinate finanrii infrastructurilor sunt importante in acest stadiu de dezvoltare si deconcepere de instrumente turistice.

Voina actorilor locali; Niciunproiect nu poate fi realizat fr voina si implicarea puternica a actorilorlocali. Mobilizarea, calitatea schimburilor si disponibilitatea celor mai importante foruri este semnul celmai edificator al voinei actorilor locali.

Domeniul schiabil

Oferta domeniului schiabil se bazeaz in principal pe: reeaua de prtii si pe instalaiile de transport pe cablu.

Cele doua componente principale trebuie sa contribuie la ndeplinirea a doua obiective :

a) obiectivul calitativ: sa satisfac dorinele clienilor, asigurnd confortul utilizrii lor in bune condiii; b) obiectivul cantitativ: sa fie in mod judicios preconizate pentru a permite un anumit nivel de frecventarefluida, fr supradimensionri.


17/60



Domeniul schiabil din Poiana Braov este cel mai mare domeniu schiabil din Romania si cu potenialul dedezvoltare cel mai bun, in ciuda altitudinii.

Staiuni montane Lungimea prtiilor Instalaii de transport pe cablu Oferta de cazare (nr. locuri) -2008

Azuga 6.100 m telegondola 400 4 teleschiuri

Buteni 1.500 m telescaun 3.200

Poiana Braov 25.000 m 2 telecabine

3.200 2 telescaune1 telegondola 5 teleschiuri

Predeal 11.590 m 1 telescaun 4.700 2 teleschiuri

Sinaia 18.800 m 2 telecabine

5.000 3 telescaune 1 telegondola

2 teleschiuri


18/60



In urma investiiilor efectuate in 2010-2011, suprafaa schiabila din Poiana Braov a crescut cu aproximativ 35 dehectare fata de 2010, ajungnd la 80 de hectare .Lungimea prtiilor nainte de amenajare era de 16,4 km, iar acum este de 25 km .Limea medie a prtiilor, care era de maximum 20 m, a ajuns dup amenajare la 35 m .

Gradul de dificultate al prtiilor a fost pstrat, dar a suferit modificri prin corecii de panta, prin crearea devariante ocolitoare a zonelor mai dificile (astfel nct schiorii sa poat trece uor de pe o prtie pe alta). Principala activitate practicata in Poiana Braov esteschiul alpin .Staiunea funcioneaz, in principal, in sezonul de iarna , nefiind dezvoltata, pentru moment o oferta turisticadiversificata pentru 4 sezoane.

Actuala configuraie a domeniului schiabil:

Prtiile de schi

Nume prtieGrad de

dificultateAltitudine

plecare (m)Altitudinesosire (m)

Lungime(m)

Diferenade nivel (m)

Suprafaaaproximativa (ha)

LUPULUI dificil 1710 945 2860 765 13

SULINAR mediu 1690 1050 2500 640 12

DRUMUL ROSU uor 1690 1050 4600 640 18

KANZEL dificil 1765 1655 450 110 4

RUIA dificil 1690 1495 540 195 3

SUBTELEFERIC dificil 1326 1156 495 170 2

BRADUL uor 1115 1035 465 80 3

STADION uor 1040 1005 325 32 1

KANZEL mediu 1765 1655 450 110 4

SUBTELEFERIC mediu 1690 1050 2220 640 20


19/60



Instalaii si echipamente pentru amenajareaprtiilor:

Maini de amenajat zpada: 7 (aparinnd: 4

Municipiului Braov si 3 societii AnaTeleferic );

Instalaia de nzpezire; sistemul deproducere a zpezii artificiale este formatdin:

lacul de acumulare situat n platoul Ruia,la altitudinea de 1.490 m fata de nivelulmrii, care se ntinde pe o suprafa de1,40 ha, cu o adncime de 15 m i unvolumul de ap stocat de 120.000 mc.

120 lncii pentru zpad amplasate petoate prtiile

10 tunuri fixe 14 tunuri mobile


20/60



Transportul pe cablu

Capacitatea de transport pe cablu in Poiana Braov:

Instalaie Lungime

(m)Diferena de

nivel (m)ltitudine staie

superioara (m)Capacitate

vehicul- pers. -

Capacitate detransport- per./h -

Capra Neagra 2809 737 1775 60 500TelecabinaKanzel 2449 693 1727 43 350TelecabinaPostvarul Expres 2140 670 1710 8 2400TelegondolaBradul 455 77 1114 1 900TeleschiKanzel 314 128 1783 1 900TeleschiRuia 502 197 1704 1 720Teleschi

Subteleferic 492 169 1326 1 500TeleschiStadion 301 32 1039 1 900TeleschiRuia 1135 371 1709 6 2400TelescaunLupului 824 232 1194 4 1800Telescaun


21/60



Analiza funcionarii domeniului schiabil din Poiana Braov

Oferta

II.

In ce tip/categorie de staiune se ncadreaz sau vrem sa ncadram Poiana Braov?

Lund in considerare clasificrile internaionale enumerate anterior, Poiana Braovface parte din categoriastaiunilor mici spre mijlocii , innd seama de suprafaa domeniului schiabil (80 Ha de prtii) si din categoriastaiunilor de generaia a doua , cu oferta nediversificata.

Dezvoltarea coerenta si durabila a staiunii va depinde de rspunsul pe care populaia si autoritile locale l vor

da ntrebrii de mai sus si de strategia adoptata in acest sens.

1.

In Poiana Braov din punct de vedere al oferteidomeniului schiabil s-a observat ca:

prtiile sunt ntr-o proporie de 43%, prtiidificile (negre) , in timp ce spaiul ocupat deprtiile uoare este de doar 15%, restul fiind

prtii roii (medii ca dificultate). suprafaa de prtii este nc redusa in raportcu capacitatea instalaiilor de transport pecablu , comparativ cu alte domenii schiabile.

confortul pe prtii este redus in perioadele demare frecventare ; raportul dintre suprafaade prtii si numrul de schiori care acceseazprtiile este crescut la sfrit de sptmna side srbtori si foarte sczut in rest. Acestlucru ne arata ca, dei Poiana Braov are unuldintre cele mai mari domenii schiabile dinRomania, nu este o staiune care beneficiazde frecventare de lung sejur, rmnnd incategoria celor frecventate cu ziua sau de

week-end.

prestaiile oferite de infrastructura domeniului

schiabil nu sunt corelate si coordonate cu

prestaiile oferite de structurile de cazare.

activitatea principala din Poiana Braov este

schiul alpin, oferta nu este DIVERSIFICATA ,lipsind:

frontul de acces la domeniul schiabil cuactivitile specifice

prtii de sanie snowpark trasee pe zpad cabanele de altitudine sunt insuficiente si decalitate sczut.

oferta insuficienta pentru copii si nceptori.


22/60



Un anumit numr de parametri sunt luai in considerare de ctre operatori pentru a adapta oferta domeniilorschiabile la nivelul tehnic al utilizatorilor si la nivelul de frecventare, innd seama si de vrfurile de frecventaredin week-end-uri si vacante.

Studii realizate in zonele alpine arata castaiunile de schi din Austria, Frana si Elveia, unele mai rapid dect altele,sunt intr-un proces de diversificare a ofertei turistice , completnd-o cu alte activiti dect schiul si activiti pentrudup-schi (trasee pentru pietoni, prtii de sanie, alte instalaii sportive, SPA etc.). Aceste tendine au aprut ca sarspund ateptrilor clienilor si pentru creterea renumelui staiunii prin calitatea primirii, convivialitate,autenticitate si bineneles, prin punerea in valoare a mediului nconjurtor, specific zonelor montane.

menajarea domeniului schiabil trebuie sa plece de la analiza ateptrilor clienilor.

Oferta de schi se bazeaz pe nivelul de tehnicitate al practicanilor, dar si pe motivaia lor.Relativ uor de urmrit si msurat, comportamentul clientelei pe domeniile schiabile, face obiectul a numeroasestudii recente.

Comportamentul clienilor poate fi neles ca o reacie la oferta unui mediu care prezinta constrngeri(constrngeri topografice, meteorologice, tarifare etc. ). A determina care sunt ateptrile unei clientele intr-unmediu constrngtor , este o analiza destul de dificila, dar care poate aduce foarte multe avantaje pe termen lung.

Studiile efectuate arata ca staiunile unde se practica schi cu ziua sau de sfrit de sptmna sunt frecventate

de clieni mai sportivi, atrai de prtiile mai dificile, pe cnd clientela staiunilor de lung sejur caut sa se relaxeze.

Supremaia in preferinele clienilor, o dein prtiile care au o panta inferioara la 30% . Astfel ca, prtiile albastrespre rou deschis constituie atuul major pentru obinerea satisfaciei clienilor.

O destinaie turistica funcioneaz corect in situaia in care infrastructura domeniului schiabil este corelata sicoordonata cu prestaiile oferite de structurile de cazare.

Capacitatea de cazare a staiunii Poiana Braov este de aproximativ 3.200 locuri.Capacitatea de cazare din Braov si Poiana Braov este mai mare de 6.000 locuri.

Daca se iau in calcultoate locurile de cazare pe o raza de 30 km in jurul Poienii Braov,dezechilibrul dintrecapacitatea domeniului schiabil si capacitile de cazare este relevant.


23/60



In Poiana Braov nu se practicain acest moment altaactivitate in afara de schiul alpin sau practicarea altoractiviti este limitata.

Poiana Braov nu are uncentru al staiunii, un nucleuvital, inima staiunii.

Nu exista, de asemenea, o platforma de recepie sidistribuie a schiorilor, un front de acces la domeniul

schiabil .

Absenta unui adevrat front de acces la prtii cutoate amenajrile specifice lui, insuficienta caselorde bilete, a parcrilor, lipsa toaletelor publice,insuficienta prestaiilor de nchiriere deechipamente si a diferitelor comeruri specifice,sunt tot attea surse de inconfort pentru clieni.

ccesul la casele de bilete si la instalaiile de transport las de dorit. Ele reprezint primul contact cu personalulcare deservete domeniul schiabil, iar calitatea acestui prim contact este un factor foarte important in percepiaclientului.

Prtiile de sanie , dei constituie un serviciu bazic,sunt foarte apreciate de clieni daca sunt bineechipate, protejate, reglementate, bine ntreinute sisemnalizate.

Aceste spatii sunt destinate in specialacompaniatorilor (bunicii sau prini) care potpetrece momente ludice mpreun cu copii. Ingeneral accesul la aceste spatii este gratuit, darpoate fi si cu plata daca este foarte bine echipat.


24/60



Exista si versiuni mai sofisticate ale acestor spatii, destinate tinerilor si adolescenilor, cum ar fi prtiile cudenivelri sau cu viraje Snowpark.

Cele doua produse sunt quasiabsente din oferta domeniului schiabil Poiana Braov.

Traseele pentru pietoni (alt produs insuficient valorificat), cu zpad btuta, dar destinat plimbrilor frechipament specific, au fost bine dezvoltate in staiunile elveiene si austriece si au foarte mult succes. Pot fiamenajate fie lng un ansamblu urbanistic, fie in vrful unui masiv muntos, dup staia de sosire a unei instalaiide transport pe cablu; pot fi panoramice sau sa ofere posibilitatea clienilor care nu schiaz de a beneficia dealtitudine; creeaz, in acelai timp, venituri pentru instalaiile de transport pe cablu.

Restaurantele (cabanele) de altitudine , in afara de aface parte din oferta de recreere (panorama, soare,terasa, confort, arhitectura), au un rol important ingestiunea fluxului de clieni permit reinerea uneipari din clientela si evita congestionarea returului instaiune. Alegerea implantrii lor si a arhitecturii lorpot constitui factori de atracie foarte importani.


25/60



Domeniul schiabil Poiana Braov nu deine in oferta sa unrestaurant/cabana de altitudine . Produsul CabanaPostvaru nu face parte din oferta domeniului schiabil, ci doar este situat in perimetrul acestuia si profita deamplasament. De altfel, se si remarca o discrepanta intre calitatea prestaiilor cabanei Postvaru si calitateadomeniului schiabil.

Nu este suficient tratata oferta special dedicata copiilor si debutanilor. Trebuie dezvoltate zonele specialamenajate pentru copii si debutani. Debutanii sunt foarte importani pentru domeniul schiabil, deoarece eireprezint viitorii clieni ai staiunii.

Prtii si spatii pentru nceptori si copii:

Nume prtie Grad de

dificultate

Altitudine

plecare (m)

Altitudine

sosire (m)

Lungime

(m)

Diferena

de nivel (m)

Suprafaa aproximativa

(ha)

BRADUL uor 1115 1035 465 80 3

STADION Foarte uor 1040 1005 325 32 1

Exemplu : frecventare copii in Poiana BraovDin numrul total de urcri cu instalaiile de transport pe cablu, copiii au o pondere importanta: 22%.

Adulti ; 78%

Copii ; 22%

PONDERE COPII IN POIANA BRASOV


26/60



Funcionarea instalaiilor

. Funcionarea instalaiilor de transport pe cablu

Instalaiile de transport pe cablu in Poiana Braov au proprietari diferii si au putut funciona in mod coordonat

prin contractul de asociere intre Municipiul Braov si societatea Ana Teleferic , cu o cartela unica de acces pe toateinstalaiile, asigurnd accesul schiorilor pe ntreg domeniul schiabil.

Prioritatea operatorului domeniului schiabil estesa ntrein si sa renoveze instalaiile existente de transport pecablu.Durata de viat a unei instalaii este relativ lunga, mergnd la 3040 de ani sau mai mult. Datorita durabilitiiinstalaiilor, exista o preocupare continua pentru ntreinere, renovare, modificri si adaptri necesare pentruexploatare, confort si securitate. Serviciul de transport pe cablu este, in general, reglementat ca fiind un serviciupublic de transport in comun.

27,75%

33,19%

39,61%

25,54%

2,63%

18,26%

15,47%

9,49%

21,10%

0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00%

TELECABINA KANZEL

TELEGONDOLA ANA EXPRESS

TELESCHI BRADUL

TELECABINA CAPRA NEAGRA

TELESCHI RUIA

TELESCHI STADION

TELESCAUN RUIA

TELESCAUN LUPULUI

INCARCARE MEDIE SEZON

Incarcarea instalatiilor de transport pe cablu insezonul 2012-2013

2.

In Poiana Braov, in funcionarea instalaiilor de transport pe cablu s-a observat ca:

gradul de ncrcare in sezonul trecut a fost de 21,10% in timp ce pragul de rentabilitate se atinge la oncrcare de 30%.

exista o problema de supradimensionare a capacitaii de transport in raport cu suprafaa prtiilor oride subdimensionare a suprafeei schiabile!


27/60


28/60



B. Funcionarea echipamentelor de ntreinere prtii in sezonul 2012-2013

Maini de amenajat prtiile/zpada: in numr de 7 (aparinnd: 4 Mu nicipiul Braov si 3 societii Ana Teleferic )Contractul de asociere nu precizeaz clar modul in care se face ntreinerea prtiilor cu cele 7 maini de btutzpad, nepronunndu -se nici asupra modului de repartizare a obligaiilor respective intre cele doua prtii.

Numr de ore de funcionare:

Municipiul Braov : 2.062 ore, Maina 1: 623 ore Maina 2: 631 ore Maina 3: 406 ore Maina 4: 402 ore

Ana Teleferic : 1.250 ore Maina 1: 600 ore Maina 2: 400 ore Maina 3: 250 ore

Total: 3.312 oreConsum estimat de carburant in sezon (20 litri/ora X 3300 ore) = 66.000 litriNota: numrul de ore de funcionare a putut fi influenat si de organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului

European in februarie 2013

Observaie:Ghidul de Inginerie Turistica editat de ODIT France, in nr. 27, indica o medie de 3,6 maini necesare pentruamenajarea a 100 de ha, in ipoteza unei funcionari de 800 de ore/sezon/maina.Pentru amenajarea prtiilor din Poiana Braov ar fi trebuit avut in vedere un total de 2.300 de ore.

In Poiana Braov au funcionat 7 maini de btut zpad, 3.300 de ore pentru o suprafaa de prtii de 80 ha .

Ghidurile internaionale de operare a domeniilor schiabile prevd o medie de:3,6 maini la 100 ha si 2.300 ore.

S-au observat o lipsa de proceduri de lucru pentru integrarea celor 4 maini aparinnd Municipiului Braov cucele 3 aparinnd la Ana Teleferic si lipsa a unor spatii de stocare si garare a acestor echipamente.


29/60



C. Funcionarea sistemului de nzpezire in sezonul 2012-2013

Volum apa lac nceput sezon: 120.000 mcVolum apa lac sfrit sezon: 28.000 mcVolum de apa pompata in timpul sezonului: 41.000 mcConsum de apa in sezonul 2012-2013: 135.000Volum zpada produsa: ~ 300.000 mc Stratul mediu de zpada produsa: aproximativ 50 cm

Ore de funcionare total: 27.000 ore Consum de energie electrica: ~ 1400 MWh

Aceeai publicaie aODIT France, deja menionata, indica un nivel de cost estimat la 5.600 Euro pentru un hectar

nzpezit cu un strat mediu de 70 cm de zpada si un cost mediu de 0,8 euro/m3 de zpad produsa (fiind vorbadoar de costuri de exploatare in care intra: personalul, alimentarea cu apa, consum de curent, ntreinereechipamente).

Trebu ie evaluata posibilitatea recuperrii in cat mai mare msura a apelor pluviale, din topirea zpezii, pentru areduce costurile de producie a zpezii.

Potrivit datelor primite, in perioada 1-15 aprilie s-au pompat in lac 3.400 mc de apa din topirea zpezii; in cursullunii martie s-au pompat nc 2.250 mc.Fata de capacitatea lacului (120.000 mc) este absolut insuficient.

limentarea cu apa a lacului; modul de alimentare cu apa din reeaua publica este costisitor, trebuie identificatenoi surse.

Producia de zpad nu este raionalizata si organizata.

Cost total estimat pentru producie zpada si amenajat prtii: 450.000 Euro Estimare cost direct producie zpada: 250.000 Euro Estimare cost direct amenajare prtii: 200.000 Euro


30/60



Durata sezonului si frecventareaDeschiderea sezonului de schi in Poiana Braov: 14 decembrie 2012 nchiderea sezonului de schi: 31 martie 2013Durata sezonului 2012-2013: 106 zile

Durata sezonului este un factor esenial pentru echilibrul financiar al domeniului schiabil , din cauza costurilor fixefoarte ridicate.O durata redusa poate amplifica vulnerabilitatea datorita condiiilor meteorologice. Durata sezonului este, in principal, legata de vacantele colare si de numrul de sptmni in raport cu condiiilede nzpezire, elemente care vor decide momentul deschiderii sezonului.

Obiectivul comercial pentru domeniile de talie mai mica (sub 100 Ha) este asigurat prin deschiderea sezonului nainte de srbtorile de iarna si pana la finalul lunii februarie, adic o durata medie de 80 de zile.

Relaia dintre sezonul turistic de iarna si vacantele colare. Este recomandabila o aciune sinergetica de lobbynaional si iniiativa legislativa in vederea obinerii unor acorduri cuMinisterul de resort privind repartizarea sizonificarea vacantelor colare. A se vedea exemplul vest european.In acest an, Poiana Braov a beneficiat de condiii meteo foarte bune, in special in lunile ianuarie, februarie simartie si din acest motiv sezonul a fost prelungit pana in 15 aprilie, fr ca aceasta perioada sa produc vreunbeneficiu, frecventarea, chiar si de week-end scznd vertiginos dup 15 martie. Astfel,prelungirea sezonului paresa fi fost inutila, ducnd la creterea costurilor de exploatare.

Frecventarea este o componenta eseniala a analizei economice a funcionarii domeniului schiabil.

3.

Frecventarea in Poiana Braov: prag de confort asigurat la 3.500 schiori/zi; media nregistrata in acest sezon a fost de 2.300 schiori/zi; patologia domeniilor schiabile se exprima in termeni desaturare si de disconfort ; domeniul schiabil din Poiana Braov este: suprafrecventat in week-end = disconfort si subfrecventat

in timpul sptmnii = ineficienta; in configurarea actuala (preponderenta prtiilor dificile si medii) domeniul este atractiv pentru clieni

cu nivel mediu si ridicat de sportivitate = clientela care, per ansamblu, cheltuie mai puin, comparativcu o clientela familiala;

in sezon, frecventarea este mare: de srbtori, in vacantele colare din ianuarie, in week-end-uri;

frecventarea neregulata af ecteaz negativ ansamblul economiei staiunii (domeniul schiabil, cazare,comer, servicii);

din graficele privind evoluia frecventrii staiunii Poiana Braov se observa clar ncadrarea sa in

categoria staiunilor frecventate cu ziua .


31/60



Domeniile schiabile pot fi victimele diferitelorpatologii cum ar fi: saturarea anumitor echipamente in zilele de vrf (spre exemplu, Telegondola Ana) si, din contra, subutilizarea anumitor sectoare (Zona Telescaun Lupului );

gestiunea vrfurilor de frecventare alternate cu perioadele cu frecventare foarte mica. (a se vedea graficulcu evoluia frecventrii in domeniul schiabil din Poiana Braov).

Capacitatea de primire a domeniului schiabil Poiana Braov este estimata la 3.500 de schiori. Aceasta cifra esteraportata la gradul de confort al schiorilor (in funcie de gradul de dificultate si de suprafaa fiecrei prtii, se arein vedere un numr diferit de schiori pe suprafaa unei prtii uoare fata de numrul de schiori raportat la aceeaisuprafaa a unei prtii dificile).

Aceasta cifra include:

schiorii aflai pe prtii, schiorii care ateapt sau sunt ntr-o instalaie de transport pe cablu, schiorii oprii la cabane.

Depirea acestei capacitai teoretice de primire a domeniului genereaz un disconfort pentru cei aflai pe p rtii:timp de ateptare prelungit la instalaiile de urcare si unrisc sporit de producere de accidente .Acest ultim efect trebuie corelat cu sistemele de sigurana montate pe prtii si cu o politica de comunicare

adecvata, deoarece poate genera o teama in rndul clientelei si, pe termen lung, poate alunga in special clientelaconstituita din familii de schiori cu copii si nceptori.

Analiznd cifrele pe care sistemul de acces Ski Data le ofer, putem observa ca pentru sezonul 2012-2013, inperioada 14 decembrie 2012 - 31 martie 2013:

media ntregului sezon, de 2.347 schiori zilnic , nu depete acest prag de confort, menionat mai sus.Vom observa, ns, ca media in zilele sptmnii este mai mica, de 1.734 schiori , in timp ce in perioadele de sfrit de sptmna aceasta medie depete pragul de confort (3 .806 schiori) , iar frecvent apar vrfuri care depesc cumult acest prag, spre exemplu 9 februarie 2013: 6.166 schiori, 37.593 t receri prin pori, o medie de 6,4 urcri pentrufiecare schior .


32/60



Frecventare - cifre importante 2012-2013 Poiana Braov:

Numr de schiori in sezon peste 200.000

Numr de urcri cu instalaiile de transport pe cablu 1,4 milioane

Numr de urcri zilnic maxim 37.593, in data de 9 februarie 2013

Numr de urcri zilnic minim 1.255, in data de 26 martie 2013Numr de schiori zilnic maxim 6.166, in data de 9 februarie 2013

Numr de schiori zilnic minim 232, in data de 26 martie 2013

Media zilnica in week-end 19.792 urcri

Media zilnica intimpul sptmnii 8.738 urcri

Numr mediu zilnic de schiori in

Decembrie 2012 2.600

Ianuarie 2013 3.200Februarie 2013 2.400

Martie 2013 1.100

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1 4

/ 1 2 / 2 0 1 2

2 1

/ 1 2 / 2 0 1 2

2 8

/ 1 2 / 2 0 1 2

0 4

/ 0 1 / 2 0 1 3

1 1

/ 0 1 / 2 0 1 3

1 8

/ 0 1 / 2 0 1 3

2 5

/ 0 1 / 2 0 1 3

0 1

/ 0 2 / 2 0 1 3

0 8

/ 0 2 / 2 0 1 3

1 5

/ 0 2 / 2 0 1 3

2 2

/ 0 2 / 2 0 1 3

0 1

/ 0 3 / 2 0 1 3

0 8

/ 0 3 / 2 0 1 3

1 5

/ 0 3 / 2 0 1 3

2 2

/ 0 3 / 2 0 1 3

2 9

/ 0 3 / 2 0 1 3

Numar zilnic de schiori in sezonul 2012-2013

Numar Schiori Prag confort Media


33/60



Din datele de mai sus putem observa ca perioada cu frecventare peste limita de confort , a fost perioadasrbtorilor de iarna si a vacantei colare din ianuarie (22.12.2012 si 13.01.2013).Vrfurile de maxima frecventare s-au nregistrat apoi insfriturile de sptmna, culminnd cu data 9.02.2013(week-end din februarie).Pentru a putea aprecia corelarea intre capacitatea de primire a domeniului schiabil si frecventarea sa, abordareaprincipala consista in verificarea daca ntr-o zi de vrf, domeniul schiabil este capabil sa absoarb un nivel defrecventare ridicat. Din efectuarea acestei verificri rezulta 2 ntrebri distincte:

Presupunnd ca prezenta clienilor pe domeniulschiabil este bine repartizata, suprafaa pentru

schi este suficienta ca sa satisfac nevoia de schi

a fiecrui client?

La orele speciale de urcare, instalaiile detransport pe cablu, la plecare, permit difuzarea

clientelei pe ansamblul domeniului schiabil in

bune condiii de confort?

67984

557625

249557

89380

13266

115045

259939

119635

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

TelecabinaKanzel

TelegondolaAna Express

TeleschiBradul

TelecabinaCapra Neagra

Teleschi Ruia TeleschiStadion

TelescaunRuia

TelescaunLupului

NUMAR URC ARI PE INSTALATIILE DETRANSPORT PE CABLU IN SEZONUL 2012-

2013


34/60



Avnd in vedere datele prelevate in graficele de mai sus, rspunsul la cele doua ntrebri, este mai degrabnegativ, observndu-se ca unele instalaii de transport pe cablu sunt supra dimensionate, in timp ce diferena denivel si suprafaa prtiilor este redusa.Daca toate staiunile sunt pline in perioada srbtorilor de iarna si a vacantelor colare, unde cererea satisface

oferta de schi, o staiune care dispu ne de atractivitate suficienta pentru a atrage clientela de sejur si in lunilefebruarie si martie, i va dubla frecventarea fata de o staiune care este vizitata doar la sfrit de sptmna si vaasigura o cretere considerabila a capacitaii de amortizare a cheltuielilor fixe.

Frecventarea neregulata afecteaz in aceeai msura ansamblul economiei staiunii (cazarea, comerul, serviciile etc.).

Promovarea si modul de comercializare

A. Promovarea

Promovarea destinaiilor (prin brouri sau pe internet) se axeaz in general pe doua direcii:

Promovarea bazata pe atracia teritoriului (a

zonei) cu o declinare a ofertei globale ctrestaiunea de munte.

Promovarea atomizata in care destinaiile

sunt in competiie unele cu altele, fr sa sefac vreo referire explicita la teritoriu.

In Poiana B raov s-au constatat urmtoarele :

demersul de marketing este insuficient organizat la ora actuala; promovare atomizata in defavoarea promovrii teritoriului si a destinaiei ; insuficienta preocupare pentru:

stabilirea noilor tarife; noi formule de abonament adaptate segmentelor de clientela; un sistem de vnzare eficace.

fructificarea insuficienta a evenimentelor insuficienta propagare a informaiilor privind evoluia

domeniului schiabil; dificulti in reunirea (sinergia) actorilor interesai si implicai in funcionarea staiunii; insuficienta promovare si informare pe internet = lipsa concept; comercializarea cartelelor: pondere mare a cartelelor cu puncte si ore in defavoarea sejururilor de schi

= nu este ncurajata frecventarea constanta a domeniului; nu exista ofe rta de pachete cazare + schi = frecventare lung sejur;

nu exista un sistem de informare in timp real asupra strii prtiilor si funcionarii instalaiilor.

4.


35/60



Pentru a capta atenia utilizatorilor de internet, site-ul internet local trebuie sa propun un design atractiv si sarespecte cteva criterii de eficacitate: sa retina atenia vizitatorului in maximum 3 click-uri, sa beneficieze de

viteza de transfer a informaiei de la ofertantul de locuri de cazare ctre vizitator.

Exemple de site-uri de promovare domenii schiabile din Europa:http://www.s3v.com/http://www.grandvalira.com/http://www.hintertuxergletscher.at/en/home.htmlhttp://www.kitzbuehel.com/enhttp://www.banskoski.com/en/services/

O alta forma de promovare a destinaiei staiune de munte este:

Turismul de evenimente = un domeniu prin excelenta dinamic in toata lumea. In ultimii 15-20 de ani, circulaiaturistica mondiala are din ce in ce mai des drept motivaie deplasarea individuala sau de grup, in scopul participriila competiii, congrese si conferine internaionale, expoziii si trguri specializate, forumuri de afaceri, sesiunide training si programe de Team Building sau calatorii de stimulare a angajailor. Organizarea profesionista deevenimente reprezint o componenta a industriei ospitalitii si este generatoare de imagine pozitiva si veniturisubstaniale pentru destinaia in care se desfoar.

Ea poate fi considerata, pe drept cuvnt, ca fiind componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism.Sursa: Managementul operaiunilor in turismul de evenimente, Gabriela Stanciulescu

Un prim si cel mai mare eveniment sportiv pentrutineret din Romnia, Festivalul Olimpic al TineretuluiEuropean , s-a desfurat n Braov i n alte douorae din judeul Braov, Rnov i Predeal, ntre 17i 22 februarie 2013.Au participat 910 sportivi din 44 de tari prezeni la

FOTE au concurat la probe de: schi alpin, biatlon, schifond, srituri cu schiurile, snowboarding, patinajartistic, short track, hochei pe ghea.

Organizatorii acestui eveniment au fost: Comitetul Olimpic Roman Guvernul Romniei Primriile Braov, Predeal si Rnov CheileGrditei


36/60



Unul din principalele obiective ale acestui eveniment este si prezentarea la nivel european a destinaiei PoianaBraov, a Braovului i a Romniei; promovarea turismului local si naional. Dar acum o data ncheiat, trebuie intens ut ilizat ca argument comercial si trebuie demarate alte aciuni care saatrag organizarea de alte evenimente fie din domeniul sportiv fie din alte domenii, care sa confirme eforturile

deja fcute si sa permit dezvoltarea pe plan internaional a destinaiei Poiana Braov.

*** Munca de pregtire si elaborare a ofertei c omerciale a domeniului schiabilse face in cooperare cu ceilaliparteneri din staiune (oficii de turism, scoli de schi, deintori de spatii de cazare).


37/60



B. Modul de comercializare

Adaptarea politicii tarifare la comportamentul schiorilor care frecventeaz domeniul schiabil este o prioritatepentru operatori.

Un numr mare de parametri sunt luai in considerare pentru a adapta grila tarifara la obinuinele clientelei,indiferent ca este individuala sau in grup.

Vnzarea sejururilor de lunga durata ar putea evolua ntr-o maniera pozitiva, mai ales prin vnzarea pe internet,care este foarte apreciata de ctre clieni.

In Poiana Braov, in sezonul 2012-2013 nu a existat o strategie de comercializare a unui produs compus din serviciide cazare si acces la domeniul schiabil.

Primria Braov a pus in vnzare cartelele de acces, iar hotelierii au comercializat capacitatea lor de cazaredisponibila pe canalele clasice.Tarifele aplicate in Poiana Braov in sezonul 2012-2013 pentru schi au fost mprite in urmtoarele categorii:

Pentru carduri cu puncte:

Tip cartela Adulti Copii 6-12 ani

6 puncte 30 LEI 15 LEI10 puncte 40 LEI 25 LEI20 puncte 65 LEI 40 LEI30 puncte 95 LEI 50 LEI60 puncte 170 LEI 95 LEI80 puncte 200 LEI 120 LEI120 puncte 300 LEI 160 LEI180 puncte 400 LEI 215 LEI240 puncte 510 LEI 280 LEI

Pentru carduri cu ore si zile de schi

Tip cartela Adulti Copii 6-12 ani

De la ora 11:00 100 LEI 60 LEIDe la ora 13:00 75 LEI 45 LEIDe la ora 14:00 55 LEI 35 LEI

4 ore 90 LEI 55 LEI1 zi 135 LEI 75 LEI

2 zile 215 LEI 115 LEI3 zile 300 LEI 160 LEI4 zile 375 LEI 195 LEI5 zile 450 LEI 235 LEI6 zile 510 LEI 265 LEI

10 zile din sezon (consecutive sau nu) 960 LEI 580 LEI

20 de ore din sezon (timp minim 1 h ) 400 LEI 210 LEI


38/60



Observaie:Ponderea de peste 50 % a cartelelor cu puncte, la care se adaug si ponderea mare a cartelelor cu ore de schivndute, nu sunt compatibile cu obiectivul de a obine o frecventare constanta, att in timpul sptmnii, cat siin week-end.

Desigur, avnd in vedere condiiile foarte bune pentru practicarea schiului in Poiana Braov, in sezonul 2012-2013s-a putut remarca o cretere a gradului de ocupare a instalaiilorin comparaie cu ali ani, nsdisproporia dintre

ocuparea in timpul sptmnii si cea de week-end , tot mai accentuata in ultimii ani, a fcut ca si in acest sezonnumrul de turiti prezeni in Poiana Braov in timpul sptmnii sa fie insuficient, att din punctul de vedere alhotelierilor, cat si din punctul de vedere al rentabilitii operrii unui domeniul schiabil.

Pentru ca un domeniu schiabil cu un sezon de 100 de zile, cum este cel din Poiana Braov, sa poat obine rezultatecorecte, trebuie asigurata o frecventare cat mai constanta si sa evite, daca se poate, ncrcri in week-end denatura sa reduc gradul de confort al schiorilor. Acest obiectiv poate fi atins prin promovarea unor pachete turisticecare sa conin cel puin serviciile de cazare si accesul la schi , pentru 3 pana la 7 zile, cu un accent pentru cele carepromoveaz o sptmna la schi.

> 3 zile ; 4,13%1-2 zile; 7,56%

cartela ore ; 28,58%

cartela puncte ;51,64%

o urcare si coborare;7,27%

sezon ; 0,81%

PONDERE TIPURI DE CARTELE VANDUTE


39/60



Gestiunea

Exploatarea domeniului schiabil reprezint unsector economic semnificativ pentru un numr mic de tari din lume (cele care beneficiaz de condiii geografice si meteo favorabile practicrii sporturilor de iarna),att in ce priveteocuparea forei de munca , cat si vitalitatea teritoriilor de munte .Pornind de la constatarea ca gestiunea domeniilor schiabile trebuie sa fie o activitate economica profitabila siutiliznd date uor accesibile, se pot elabora indicatori ce permit aprecierea pertinentei tehnice si a performanteloreconomice ale domeniului schiabil .

Aceti indicatori pot fi utilizai: pentru a urmri durata funcionarii domeniului schiabil si, in special, pentru a aprecia impactul proiectelorrealizate;

ca instrumente de benchmarking permind compararea cu alte ntreprinderi din acelai sector deactivitate;

pentru colectivitile locale sunt instrumente obiective de apreciere care sa le permit ajustareastrategiilor de poziionare si a schemelor de restructurare a domeniilor schiabile din perimetrul lor.

In general, cadrul juridic in care se desfoar aceste activiti, este conceput ca sa fie cat mai favorabil dezvoltrii,

eficacitii si perenitii domeniilor schiabile.

Unul dintre sistemele de gestiune/exploatare adoptat, este acela al delegrii de serviciu public, (de exemplu, inAlpii francezi) si care, chiar daca se bazeaz pe principii generale si valori colective, daca nu se adapteaz si nuevolueaz in acelai ritm cu concurenta privata, poate reprezenta un obstacol pentru competitivitatea domeniuluischiabil si poate ngreuna iniiativa si atragerea de investiii private.Cu toate acestea Delegarea de serviciu public permite mbinarea in mod eficace a mobilizrii capitalului cu know-how-ul privat pe de o parte, si fixarea unor obiective de serviciu public cu controlul exercitat de autoritatea locala,pe de alta parte.

5.

Modelul de gestiune aplicat in Poiana Braov, in sezonul 2012-2013 poate fi considerat ca fiind impropriu;

motive: 2 operatori cu atribuii incomplete. Abandonarea operrii domeniului schiabil la terminarea sezonului de iarna. Securitatea schiorilor si riscul de accidente insuficienta competenta si preocupare (416 accidente in

sezonul trecut). Diferitele lipsuri observate in ceea ce privete diversitatea ofertei, funcionarea instalaiilor de

transport, de ntreinere si de nzpezire a prtiilor si gestiunea riscurilor justifica constatarea lipseiunui model de exploatare.


40/60



Context local:

Domeniul schiabil din Poiana Braov a funcionat insezonul de schi 2012-2013, in baza contractului de

asociere dintre Municipiul Braov si Ana Teleferic, nr.87367/2012, anexa la HCL 491/2012, in perioada 15decembrie 2012 31 martie 2013, cu o cartela deacces valabila pe toate instalaiile, care a permisaccesul schiorilor pe ntregul domeniu.Primria Braov, conform prevederilor contractuluide asociere sus-menionat, a asigurat vnzareacartelelor de acces si repartizarea ncasrilor, dar siadministrarea si ntreinerea domeniului schiabil sioperarea instalaiilor de transport pe cablu aflate inproprietatea sa.Pentru realizarea activitilor asumate de MunicipiulBraov, acesta a ncredinat, prin delegare, sarcinilesale, societii Vectra Service , prin contractele deprestri servicii nr. 374 si 373 din 7.12.2012, pentruntreinerea prtiilor de schi din Poiana Braov

(punnd la dispoziia prestatorului instalaiile de nzpezire, lacul de acumulare plin, energia electrica

necesara si 4 maini de btut zpada, combustibilulnecesar), respectiv pentru ntreinerea instalaiilorde transport pe cablu din Poiana Braov (punnd ladispoziia prestatorului instalaiile de transport pecablu telescaun 6CLD Ruia si 4CLF Lupului).Conform contractului de asociere menionat maisus, Ana Teleferic a asigurat spatiile pentru vnzareacartelelor, operarea instalaiilor de transport pecablu care ii aparin, nzpezirea si ntreinereaprtiei Bradul si Stadion , a participat la ntreinereaprtiilor din domeniul schiabil cu 3 maini de btutzpada aflate in proprietatea sa.Nu a fost asigurata operarea in afara sezonului de

iarna, cu activitile specifice pregtirii sezonuluiurmtor si desfurarea de activiti de vara siextrasezon.

* **

Abordarea unor probleme ce in de securitatea schiorilor si de riscul de accidentare a fost, mai curnd, desuprafaa.In sezonul 2012-2013 s-au nregistrat un numr de 416 accidente (cifra comunicata de Primria Braov includetoate accidentele nregistrate in Poiana Braov, inclusive cele nregistrate la sniu), dintre care un accident a fostmortal. Printre multiplele cauze si factori favorizani se pot enumera nivelul slab de tehnicitate si de echipare alunor schiori, o comunicare insuficienta relativa la riscuri, morfologia prtiilor in unele sectoare, prezenta inanumite zone a unor elementele de protecie amplasate neadecvat, insuficienta reglementare din zonele deintersecie si din zone mixte.

S-a constatat:

existenta unor zone de risc (intersecii de prtii nereglementate corect si ncruciarea schiorilor cecoboar in viteza relativ mare din diverse direcii cu traiectorii convergente);

materialele de securitate insuficiente (plase, saltele, zone ramase neprotejate); alt factor de pericol este mixajul de schiori de diferite niveluri de tehnica si practica, pe aceeai prtie

(Bradul ), de la copii/debutani pana la schiori de performanta care se antreneaz (Prtia Lupului ).


41/60



Concluzie generala a capitolului II - naliza funcionarii domeniului schiabil din Poiana Braov

In contextul economiei globale a turismului montan braovean se constata:

absenta unui concept unic, absenta unei scheme directive, absenta unei strat egii pentru staiune 4 sezoane.

Logica economica, economia globala a proiectului de dezvoltare nu sunt uor identificabile.

Produsul turistic al Poienii Braov pare a fi abordat doar din perspectiva investiiei si nu in raport cuansamblul componentelor destinate a propune un serviciu global si de calitate.

Gestiunea globala a domeniului schiabil va trebui sa asigure coordonarea diferitelor activiti propuse,att in sezonul de iarna cat si in sezonul de vara.

Trebuie definite:

formele de gestiune a activitilor, criteriile pe baza crora se va alege o forma sau alta de gestiune si

obiectivele in materie de rezultat pentru clieni, pentru investitori si pentru colectivitate.


42/60



Recomandri

Propuneri si recomandri pentru optimizarea domeniului schiabil existent

1.1. Oferta

In contextul actual de dinamica pozitiva a sectorului turism , se impune analiza condiiilor in care funcioneazstaiunea Poiana Braov si stabilirea unor obiective precise pentru a o face cat mai atractiva att pentru turit iiromani, cat si pentru clientela internaionala.

In viitorul demers de marketing al Poienii Braov se recomanda o poziionare pe conceptul de munte cu activiti

in ce le 4 sezoane.

Dinamica poziionrii uneioferte clare, lizibile privind toate componentele turismului montan, trebuie sa se bazezepe percepia consumatorilor.

In acest scop va trebui sa se aib in vedere:

amenajarea de teritorii mai largi, sprijinirea dezvoltrii si crearea imaginii produsului turistic bazat pe locomotive (zone de atracie

puternica), integrnd att teritoriile vrfurilor cat si teritoriile din vai si dezvoltarea ofertei de servicii(navete, cai de acces, circulaie lejera) la dispoziia clienilor, att iarna cat si vara.

1.

III.

Oferta domeniului schiabil se va ameliora prin: reea de prtii uoare, de calitate si omogene in dificultate; optimizarea utilizrii instalaiilor pe cablu;

corelarea ofertei de schi cu oferta de cazare; crearea unei inimi a staiunii si a unui spaiu/front de acces la domeniul schiabil; crearea de spatii tematice: snowpark, sanie; oferta special dedicata copiilor si nceptorilor; soluii pentru a rezolva problematica parcrii in staiune; masuri necesare pentru asigurarea securitii prtiilor si eliminarea riscurilor de accidentare.


43/60



Recomandri privind oferta domeniului schiabil in calitate si diversitate:

Un domeniu schiabil comercial trebuiesa conin in reeaua de prtii o oferta de prtii uoare, de calitate,accesibile, bine nzpezite si omogene in ce privete dificultatea; Trebuie extinsa reeaua de prtii , in

special cea de prtii uoare pentru a atrage clientela familiala, de lung sejur.meliorarea continu a strii prtiilor si diminuarea riscului de accidente:

Pentru prtiile existente trebuie continuate lucrrile de nierbare prin aport de pmnt vegetal, drenuri si nsmnare, pe prtia Sulinar , pe breteaua de legtura din baza Sulinarului cu prtia Bradul . Trebuiecontinuate lucrrile de montaj de plase pentru reinerea pietrelor dizlocate prin eroziune in zonele cutaluzuri nalte, in toate zonele vulnerabile.Se observa ca s-au instalat un numr mare de echipamente de securitate , in timp ce unele probleme ar fiputut fi soluionate prin amenajare , evitndu-se unele costuri de investiie si de mentenana. Serecomanda restudierea unor poriuni de prtii in vederea reamenajrii inclinaiilor si reamplasarea unorcmine din beton ale lncilor de zpad, situate actualmente in perimetrul prtiilor si protejate cu saltele,in exteriorul prtiilor de schi.Este necesar sa se fac montajul de plase de protecie de tipul celor de la pilonul II al cabinei Kanzel "Anetz" in zonele de mare risc si cu valente sportive, respectiv pe: prtia Sub teleferic , curba la dreapta desub pilonul II al cabinei, desprindereabretelei de legtura din Sulinar , Sub teleferic si prtia Bradul precumsi in imediata vecintate din aval unde se desprinde Zidul mic .Este necesara suplimentarea semnalizrii pe prtie si a plaselor de diminuare a regimului de viteza , vizndin special zonele de intersecie.

Trebuie optimizata utilizarea instalaiilor de transport pe cablu existente in acelai timp cu prevederea siproiectarea unor noi suprafee de prtii pentru respectarea principiului o cat mai m are suprafaa deprtii la un cat mai mic numr de instalaii de transport pe cablu dar cu debit cat mai mare = confortcrescut pentru clieni + eficienta economica.

Trebuie corelata oferta de schi cu oferta structurilor de cazare existente .

Oferta trebuie DIVERSIFICATA prin:

a) Conceperea si definirea inimii staiunii - centrul staiunii Poiana Braov

Consultarea unor experi si urbaniti de talie internaionala se face necesara, avnd in vedere impactul in timpal unei astfel de intervenii. Trebuie prezentata in detaliu amenajarea unei zone principale pentrufuncionarea , in cele mai bune condiii, a ofertei turistice, in toate anotimpurile.


44/60



Se poate presupune ca acest ansamblu mixt alctuit dintr-un proiect de dezvoltare urbana, echipamente siamenajri destinate activitilor si recreerii, va fi compus din:

un spaiu de activiti,

zona urbana care va cuprinde, in special, serviciile vndute clienilor.

Aceasta amenajare este absolut necesara pentru corecta funcionare a staiunii. Zona centrala trebuie sa fiefoarte uor de identificat si de accesat, trebuie sa fie spaioasa si sa aib capacitatea de a suporta evenimente,animaii. ( detalierea se va face in studiul de Concept )

b) Definirea si crearea unui front de acces in domeniul schiabil - spaiu dedicat pentru platforma de recepiesi distribuie a schiorilor.

Condiiile de acces trebuie sa fie uoare pentru un pieton care i duce echipamentul de schi. Toate serviciile trebuie sa fie in proximitate:

casele de bilete, magazinele pentru vndut si nchiriat

echipamente, restaurantele, grupurile sanitare,

punctele de mbarcare pentru principaleleinstalaii de transport pe cablu,

coala de schi, locul de joaca supravegheat pentru copii, spatiile special destinate nceptorilor, staia de sosire a telegondolei care leag

Braovul de Poiana Braov.


45/60



Suprafaa necesara: de la 0,5 la peste 1 ha in funcie de suprafa totala a staiunii. In preajma frontului de acces, trebuie rezervate spatii strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a

diverselor activiti de divertisment si recreere. (detalierea se va face in studiul de Concept )

c) Vara , domeniile schiabile se pot transforma fie in piste pentru VTT sau orice alt mijloc pentru coborre,fie in trasee pentru plimbri. Instalaiile de transport pe cablu se adapteaz pentru aceasta clientelaparticulara, pentru a permite clienilor sa se bucure de panorama si de vrfurile masivului.(detalierea se va face in studiul de Concept ).

d) Amenajarea in domeniul schiabil a unorprtii de sanie, snowpark, trasee pedestre .

e) Amenajarea in domeniul schiabil a proprieicabane de altitudine, care sa corespunda din punctul devedere al funcionarii, amplasrii, arhitecturii si atractivitii.

f) Crearea unui spaiu si o oferta special dedicate copiilo r si debutanilor.

Morfologia terenului din Poiana este ideala pentrucrearea acestei oferte si acestei zone: exista spaiunecesar, pantele sunt corespunztoare, existavarietate. Copii si debutanii pot fi deplasai uor prininstalarea de covoare rulante si alte aparate

adaptate.

Spatiile dedicate copiilor trebuie sa fie sanctuarizate , adic protejate de fluxurile deschiori.Oferta generala trebuie diversificata; copii,debutani, familie, grupuri, sanie, tubing, oferta

pentru seara si pentru evenimente.

g) Restudierea accesulu i si a unor noi amplasamente de parcare in Poiana Braov.

Problematica parcrilor trebuie, in mod necesar,integrata in tratarea ansamblului , care include siaccesul, extinderile domeniului schiabil, viitoarele

conexiuni prin transport pe cablu cu Braov, Rnov,Timi, precum si dezvoltrile specifice celorlalteanotimpuri.

Evoluia staiunii Poiana Braov, poziionarea ei, relaionarea acesteia cu oraul Braov si integrarea in zona, in

vederea conturrii unei destin aii turistice si a unuiprodus turistic global, trebuie sa fac obiectul unei expertizriaprofundate, pe baza creia populaia si autoritile sa adopte strategia si politicile adecvate de dezvoltare.


46/60



1.2. Funcionarea instalaiilor

A. In cazul Poienii Braov, gradul de ncrcare (in sezonul trecut: 21,10%) se poate ameliora in special prinprovocarea unei creteri a frecventrii in timpul sptmnii.

tenie: creterea frecventrii in timpul sptmnii si creterea gradului de ncrcare al instalaiilor de transportpe cablu pot conduce, in condiiile actuale, la fenomenul de saturare a prtiilor . Astfel, masurile ce se vor lua(absolut necesare pentru creterea frecventrii domeniului schiabil si pentru ameliorarea gradului de ncrcare al

instalaiilor), trebuie corelate cu efectuarea de noi investiii pentru mrirea suprafeei schiabile.

B. Cei doi proprietari ai echipamentelor de amenajat prtiile, Municipiul Braov si Ana Teleferic , trebuie sastabileasc in mod clar procedura dup care vor funciona aceste echipamente, repartizarea clara a sarcinilor sirecrutarea sau formarea corespunztoare a personalului care le deservete.Personalul tehnic nsrcinat cu prtiile - nivocultorii, operatori de ratrac- necesita instruire, certificare si oformare continua .

Trebuie gsite soluii pentru gararea tuturor echipamentelor mobile, tunuri, maini de amenajat prtia, saltele,plase de protecie, mijloace de semnalizare cu o dotare minima, spaiu, scule dispozitive, aparataj de control,pentru efectua rea lucrrilor de service si mentenana.

C. Trebuie evaluate condiiile utilizrii zpezii artificiale si a instalailor aferente:strategia produciei (raionalizareaproduciei). De avut in vedere corecta lor utilizare in relaie cu condiiile generale de pregtire a prtiilor si aleextinderii reelei de zpad pentru a nu neglija bretelele de legtura ca si prioriti de nzpezire, cum ar fiDrumul Albastru de retragere de la telescaunul Lupului , extrem de important in asigurarea ntregului flux de circulaie sitransfer. De exemplu breteaua Sulinar Bradul , scoasa de sub circulaie, ea paralizeaz practic telecabina Capra

Neagra si implicit raiunea de a parca maina in parcrile din zona, respectiv parcarea Centrala si Hotel Sportul, iar paralizarea Drumului Albastru blocheaz telescaunul din zona prtiei Lupului .

. Instalaiile de transport pe cablu ; ameliorarea gradului de ncrcare prin creterea frecventrii in timpul

sptmnii si prin corelarea capacitaii de urcare cu suprafaa prtiilor.

B. Echipamentele de ntreinere a prtiilor: elaborarea unei proceduri de lucru clare si eficiente instruirea si formarea personalului tehnic construirea sau amenajarea unor spatii de stocare/garare a echipamentelor

C. Instalaiile de produs zpad artificiala: necesitatea raionalizrii produciei de zpad si stabilirea prioritilor de nzpezire gestiune informatizata a ntreinerii prtiilor (GIS, GPS etc.) inventarierea si analizarea posibilitilor de umplere a lacului cu costuri cat mai mici, nainte de sezon.


47/60



Este necesar sa se asigure o gestiune informatizata a ntreinerii prtiilor (cartografiere, GIS, GPS).De asemenea, trebuie bine evaluate condiiile alimentarii cu apa a lacului artificial in condiiile in care la ora actualacostul alimentarii cu apa a lacului este foarte ridicat.Urmrirea atenta a perioadei de topire a zpezii pentru captarea unor debite cat mai mari pentru reumplerea

lacului la costuri substanial inferioare alimentarii din reea, identificarea de noi surse ce se pot conecta la reeauade pompaj. In acelai timp, obinerea acceptului proprietarilor din zona limitrofa drumului care leag teleschiulBradul si staia inferioara a telegondolei, pentru montarea a nc 2 hidrani, folosind reeaua de apa existenta sifora gravitaionala.

Este important ca, in urma analizrii actualului sezon, sa se stabileasc o modalitate de lucru, indicatori de eficientasi calitate concretizate ntr- o procedura de operare a instalaiilor aplicabila in sezoanele urmtoare.

1.3. Frecventarea

Durata sezonului si corelarea cu vacantele colare; lobby pentru vacante colare difereniate pe regiuni. Atragerea clientelei familiale.Privilegierea sejurului de lunga durata.

Creterea frecventrii in timpul sptmnii = performante economice.

Obiectivul pentru sezoanele urmtoare trebuie sa fie frecventare a ridicata si constanta, respectnd, in acelaitimp gradul de confort.Trebuie stimulat frecventarea in timpul sptmnii sitrebuie atras o clientel familial = sejururi lungi.Repartizarea frecventrii pe durata sezonului este un factor determinant al performantei economice a unuidomeniu schiabil.Trebuie fcute demersuri pentru stabilirea vacantelor colare difereniate pe regiuni si pe sezon.


48/60



1.4. Promovare si mod de comercializare

Promovarea generala va pune accentul pe noiunea de MUNTE si nu pe cea de schi.Promovarea staiunii si a domeniului schiabil va fi corelata cu promovarea destinaiei Braov.

Este important sa se p romoveze o oferta completa (minim cazare + schi) destinat sa atrag clientela pentru lungsejur.

Platforma unica de vnzare a produsului global este utila si necesar - site internet atractiv si eficace pentrupromovare si comercializare.

Promovarea - demers comun al tuturor actorilor implicai si interesai in funcionarea staiunii.

Panouri de informare in timp real prtii si instalaii la intrarea in domeniu si la punctele de acces principaleprecum si in Braov +aplicaii WEB .

Activitatea de promovare a sezonului de iarna trebuie sa nceap nc din primvar prin:

stabilirea noilor tarife, noi formule deabonament adaptate fiecrui segment declientela,

informaiile privind evoluia domeniului

schiabil,

ameliorarea sistemului de vnzare prin:platforma on-line de vnzare a pachetelor

cazare + schi, multiplicarea pachetelor devnzare, comunicarea din vara a ofertei

pentru sezonul urmtor, etc.

Toate aceste elemente trebuie stabilite in aa fel nct sa poat fi comunicate nc din vara in brourile ce prezinta

oferta pentru sezonul de iarna si prin intermediul unuisite internet atractiv si uor de accesat.

Municipiul Braov este direct interesat de realizarea acestui obiectiv si trebuie sa preia iniiativa reunirii celorimplicai, sa creeze cadrul, sa promoveze si sa stimuleze iniiativele in acest sens.


49/60



1.5. Gestiunea

Elaborarea si implementarea unui model de gestiune confirmat si adaptat la condiiile concrete ale staiunii PoianaBraov este imperativ necesara.

Se impune crearea unei structuri unice de exploatare care sa preia, pe termen mediu sau lung, toate prerogativeleoperatorului clasic.

Administrarea/exploatarea/operarea staiunii trebuiefcut in baza unui contract de operare cu luarea inconsiderare a unui numr de parametri , in vederea obineriiechilibrului economic.

Veniturile obinute pot proveni din surse diferite, astfel nctsa acopere costurile de exploatare reala pe perioadadesfurrii contractului.

Clienii reprezint sursa principala de venituri (produsedirecte din exploatare).

Autoritatea publica participa prin compensaii pentru administrarea activitilor necomerciale (culturale,competiii etc.) dar cu efecte indirecte si prin subvenii destinate meninerii calitii produsului.


50/60



Obinerea unui rezultat pozitiv din exploatare este o condiie pentru a susine un demers continuu de dezvoltare,bazat pe o corecta gestionare a patrimoniului actual si pe o politica de investiii periodice in noi obiective menitesa sporeasc atractivitatea si frecventarea.

Trebuie avut in vedere, de asemenea, ca si in afara sezonului de iarna este nevoie de un gestionar/operator caresa dirijeze si sa organizeze operaiunile specifice ncheierii sezonului actual si cele pentru pregtirea sezonuluiurmtor.Pregtirea sezonului de iarna urmtor ncepe imediat dup terminarea sezonului, in aprilie. Programul activitilor pentru pregtirea sezonului urmtor:

pregtirea lucrrilor importante si aviitoarelor investiii;

controlul si ameliorarea tehnica ainstalaiilor de transport pe cablu: nlocuiri,reamenajri, mentenana, ntreinere;

lucrri pe prtii: profilarea, ndeprtareapietrelor, nierbarea, instalarea si ntreinerea materialului de securizare;

ameliorarea organizrii: stabilirea unuisistem de management eficient, securitatea,protecia mediului;

formare si angajare de personal; promovarea comercializarea sezonului

urmtor .

Viitorul operator poate, folosind formule si indicatori special creai, sa urmreasceficienta si sa preconizeze, prinproiecii financiare,dezvoltrile viitoare sau ameliorrile de executat.Analiza investiiilor realizate si propunerea de soluii de gestiune se fac si pentru a stabili unmodel economicsusceptibil de a atrage poteniali investitori.

Operatorul va trebui sa:

dezvolte oferta completa a domeniului schiabil;

interfereze pozitiv cu ansamblul actorilor implicai si interesai in turismul din staiune si din zona, inscopul de a asigura reuita proiectului de dezvoltare;

organizeze activitile de pregtire a urmtorului sezon de iarna, nc din primvara.


51/60



Continuarea demersurilor privind dezvoltarea staiunii si extinderea

domeniului schiabil

2.1. Legtura prin telegondola intre Braov si Poiana Braov si direcionarea sprePIETONAL - conceptfoarte puternic si actual

alegerea traseului si definireaelementelor principale ale studiuluide fezabilitate

restructurarea urbana in gara deplecare din Braov, prin construireaunei parcri si dezvoltarea deservicii

eventuala gara intermediara inPoiana Mica +centru spa + hoteluri+ ansambluri rezideniale + servicii+ parcare

gara de sosire trebuie situata intre zona urbanizata denumita mai sus inima staiunii si frontul de accesla domeniul schiabil , in interfaa cu domeniul schiabil si alteactiviti

2.


52/60



2.2. Extinderea domeniului schiabil - orientare:

. Spre Rnov cu obiectivele principale: circuit de schi itinerant Poiana - Rnov

zona Cheisoara de cca. 15 Km, format dinprtii si instalaii;

extinderea cu cca 30 ha si 15 Km asuprafeei si lungimii totale a arealului;

legtura directa din zona viitoareiautostrzi cu capacitai mari de parcare.

B. spre Timi extinderea cu aproximativ 10 km si 20 ha

de prtii; posibilitatea de conectare a noii zone cu

domeniul existent prin crearea unui accesin nord-vestul zonei Hotelului Sportul ;odat cu acest acces pot fi proiectate noiprtii in Poiana Braov.

Realizarea acestor extinderi ar putea conduce la dublarea suprafeei actuale a domeniului schiabil si lapoziionarea si clasifica

DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil...

Documents

Transcript of DocumentDocumentatie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil 2013atie Poiana Brasov Si Domeniul Schiabil...