Documentatie. Depozit de Filme

16
“Depozitul comunist de filme” din Cluj Ieşisem la o bere într-o seară, cu prietenii mei din Cluj şi din vorbă în vorbă, S. îmi arată pe telefon poze dintr-o locaţie foarte interesantă. Era extrem de entuziasmat când îmi povestea cum la periferia Clujului, dincolo de gară, există o construcţie părăsită inundată la propriu de peliculă de 35 mm şi scoate apoi, din geantă, o bucată cu 5-6 cadre din Star Wars, luată din respectivul loc. Îmi descrie cum pelicula deşirată şi încâlcită absoarbe clădirea în straturi atât de groase încât te poţi arunca de pe acoperiş în morman fără nici un fel de pericol. Rămân fascinată şi planificăm să mergem în gaşcă a doua zi. Ne gândim fiecare la filmele preferate şi ce ne-ar plăcea să găsim acolo. Eu şi O. ne dorim să găsim bucăţi din “Călăuza” lui Tarkovsky, iar S. îşi doreşte “Solyaris”. “N-avem nicio şansă” le zic şi îmi aduc aminte de scena din Inglorious Basterds când Shosanna foc cinematografului. Din fericire pentru noi, suportul peliculei nu mai este fabricat din nitroceluloză (material uşor inflamabil şi toxic) ci din substanţe neinflamabile (poliesteri sau acetat de celuloză). “Depozitul” de filme (aşa l-am botezat noi) este undeva după gară, în spatele unor vechi hale industriale. Aş zice că e amplasat strategic, fiindcă drumul de la gară către destinaţia noastră, a fost împânzit de cale ferată, vagoane şi locomotive scoase din uz , mâncate de rugină, ruine industriale şi în mare o imagine parcă desprisa din “Călăuza”. Când am ajuns la destinaţie, am intrat printr-o spărtură în gard şi m-am apropiat uluită de ce vedeam. O clădire în paragină, cu inscripţia Partidul Comunist Român pe acoperiş, era înghiţită de o masă neagră de peliculă ce se extindea destul de mult în perimetrul din faţa construcţiei. Deasupra, pe terasă, nişte copii se jucau şi păreau că se pregătesc să sară de pe acoperiş. Noi ne apropiem, fotografiind la fiecare pas imaginea.

description

Documentatie. Depozit de Filme

Transcript of Documentatie. Depozit de Filme

Depozitul comunist de filme din Cluj

Ieisem la o bere ntr-o sear, cu prietenii mei din Cluj i din vorb n vorb, S. mi arat pe telefon poze dintr-o locaie foarte interesant. Era extrem de entuziasmat cnd mi povestea cum la periferia Clujului, dincolo de gar, exist o construcie prsit inundat la propriu de pelicul de 35 mm i scoate apoi, din geant, o bucat cu 5-6 cadre din Star Wars, luat din respectivul loc.mi descrie cum pelicula deirat i nclcit absoarbe cldirea n straturi att de groase nct te poi arunca de pe acoperi n morman fr nici un fel de pericol. Rmn fascinat i planificm s mergem n gac a doua zi. Ne gndim fiecare la filmele preferate i ce ne-ar plcea s gsim acolo. Eu i O. ne dorim s gsim buci din Cluza lui Tarkovsky, iar S. i dorete Solyaris. N-avem nicio ans le zic i mi aduc aminte de scena din Inglorious Basterds cnd Shosanna d foc cinematografului. Din fericire pentru noi, suportul peliculei nu mai este fabricat din nitroceluloz (material uor inflamabil i toxic) ci din substane neinflamabile (poliesteri sau acetat de celuloz).Depozitul de filme (aa l-am botezat noi) este undeva dup gar, n spatele unor vechi hale industriale. A zice c e amplasat strategic, fiindc drumul de la gar ctre destinaia noastr, a fost mpnzit de cale ferat, vagoane i locomotive scoase din uz , mncate de rugin, ruine industriale i n mare o imagine parc desprisa din Cluza.Cnd am ajuns la destinaie, am intrat printr-o sprtur n gard i m-am apropiat uluit de ce vedeam. O cldire n paragin, cu inscripia Partidul Comunist Romn pe acoperi, era nghiit de o mas neagr de pelicul ce se extindea destul de mult n perimetrul din faa construciei. Deasupra, pe teras, nite copii se jucau i preau c se pregtesc s sar de pe acoperi. Noi ne apropiem, fotografiind la fiecare pas imaginea.

ncepem s examinm peliculele i gsim filme relativ noi, cum ar fi Shreck, How to lose a guy in 10 days, Titanic, A beautiful mind. Cercetm zona i lateral, descoperind o alee cu vegetaie mbinat cu film, ntr-o nclceal aproape luxuriant. ncerc s-mi imaginez cum de au ajuns toate rolele s fie deirate n aa hal nct s ajung din interior, n copaci i pe acoperi. Probabil copii din zon au avut i ei un rol n tot haosul sta. Pim cu grij pentru a nu ne mpiedica i intrm n cldire.In mod traditional, lungimea standard a unei role de film de 35 mm, masoara 300m, lungime ce ofera cam 11 minute de pelicula. Un film intreg necesita in medie cinci role duble de cate 610 m, deci aproximativ 3km pentru un lung metraj.Nu gsim mare lucru n afar de trei camere pline de i mai mult pelicul, ultima fiind chiar pe un sfert inundat n film. S. ne zice c se poate sri acolo de pe luminatorul din acoperi. Ne ndreptm i ctre spatele cldirii, unde zace o magazie din sticl i metal, la fel de contaminat de role. Norocul nostru a fost c am ajuns seara, la asfinit, iar lumina ce btea prin geamurile murdare i sparte ale magaziei, crea nite umbre si siluete feerice, demne de o edin foto cu iz nostalgico-misterios

Examinm i acolo ce pelicule ne sar n ochi, iar S. strig deodat de pe un maldr imens de role c nu o s credem peste ce a dat. Avea ntr-o mn o rol neagr, prfuit i n cealalt se uita cu atenie la o bucat din pelicul. Exclam mai mult de ct bucuros: Solyaris!. Eram total uimite. Cum s-i gseti filmul preferat n toat nebunia asta de poliesteri interminabili i nclcii. Care sunt ansele? Se pare c au fost de partea lui S. Am privit i noi de aproape cadrele i ntr-adevr era o scen cu protagonistul i iubita sa rencarnat de Solyaris. Eram un pic invidioasa fi vrut s gsesc i eu Cluza, dar era un nor gros de praf n ncpere i simeam deja c m sufoc.Am hotrt s ne urcm pe cldire i s ncercm s srim i noi n grmada de film, mai ales c S. se oferise s ne filmeze. :) Eu eram sceptic, mi se trezise brusc instinctul de conservare i nu simeam deloc nevoia s fac cascadorii. Sus se ajungea pe o scar metalic de serviciu i urcnd unul cte unul, ne-am ndreptat ctre partea din fa cu inscripia partidului comunist.Era o perspectiv mult mai interesant asupra rolelor de film. ntr-un fel aveai senzaia c priveti o ap foarte murdar i nu ai cum s-i dai seama ce adncime are i nici ce miun sub stratul negru care plutete deasupra. Sentimentul s-ar putea descrie ca jump into the unknown :). S. mai srise i tia despre ce e vorba. Nu a avut niciun fel de reineri i s-a aruncat lejer. A fost amuzant s-l privim, nsdoar s-l privim. :) Ne-am dus apoi spre luminatorul ce ddea n ultima camer din cldire, plin mai bine de un sfert cu poliester de 35mm.Nu era uor nici aici. N-a putea spune ce distan era pn jos, poate vreo 3m, ns atunci cnd S. s-a aruncat cu spatele, un nor imens de praf s-a strnit n toat ncperea. O mulime de ntrebri mi survolau n minte n acea clip. De ce tocmai n partea asta a oraului s-au gndit cinematografele din Cluj s-i arunce rolele nvechite? Vine cineva s mai fac ordine din cnd n cnd? Ori doar copii sunt singurii stpni ai cimitirului de pelicule?n mod cert, gestul este total opus micrii eco din prezent i oarecum bizar. Din cte tiu, rolele de film care nu se mai proiecteaz, ar trebui returnate la productor, distruse sau reciclate. Nu prea am mai auzit de gropi sau cimitire de pelicule pn s dau de nebunia asta de la periferia Clujului. Nici pe Google nu am gsit informaii relevante despre locaia asta i totul este cufundat n mister. Trebuie s recunosc c este un playground nemaintalnit pentru copii i totul instig la joac i visare, dar necesit o finalitate. Multe role de acolo sunt ntregi i pot fi curate i arhivate. Poate c exist colecionari care ar plti bani buni pentru astfel de materiale i de ce le-am risipi aiurea? Vou ce va inspir locul acesta? :)

TIFF a salvat Depozitul de Filme din Cluj. Datorit banilor strni din campanie i donaiei unei bnci, spaiul va fi deschis publicului 16 iulie 2014. Campania de strngere de fonduri pentru salvarea Depozitului de Filme din Cluj s-a terminat, iniiatorii reuind s strng suma de 2.328 de euro. Aceti bani vor fi folosii pentru pregtirea spaiului pentru gzduirea unor evenimente precum proiecii, concerte, expoziii sau spectacole de teatru. Organizatorii avea nevoie de 7.000 de euro, bani care au venit, printr-o donaie, din partea unei bnci romneti. TIRI PE ACEEAI TEM Hollywoodul sub acoperire: Actrie care v-au dat iluzia c le-ai vzu... TIFF salveaz Depozitul de filme, primul demers din proiectul Salvai Marele Ecran! iniiat de Asociaia pentru Promovarea Filmului Romnesc (APFR), organizator TIFF, i Asociaia Victoria Film, a ajuns la final. Am reuit s atragem un numr mare de susintori ai proiectului care, prin gestul lor, au confirmat importana transformrii acestei cldiri aflat n paragin ntr-un spaiu de interes public. Campania de strngere de fonduri organizat n cadrul platformei We Are Here a reuit asfel s atrag suma de 2328 de euro. n condiiile n care contribuiile individuale au acoperit doar o parte din suma necesar pentru recondiionarea Depozitului, ne-am adresat unui partener corporate cu tradiie n susinerea iniativelor culturale. UniCredit iriac Bank este primul partener care s-a alturat proiectului Salvai Marele Ecran printr-o sponsorizare de 7000 de euro, necesar pentru a face din Depozitul de Filme un spaiu viu, unde se vor putea organiza evenimente culturale n aer liber, spun iniiatorii campaniei. Banii vor merge spre acoperirea cheltuielilor legate de igienizarea spaiului, toaletarea vegetaiei i amenajarea unui parc cu alei de acces din lemn i pietri, racordarea la reeaua de curent electric, delimitarea i ngrdirea zonei. Va fi amenajat un spaiu de joac pentru copii i va fi reabilitat o hal aflat n incinta depozitului. Vor mai fi amenajate spaii comune destinate organizrii unor evenimente. Cei peste 2.000 de euro strni din campania de strngere de fonduri va fi folosii n scopul pregtirii spaiului pentru gzduirea unor evenimente precum proiecii, ateliere, concerte, expoziii sau spectacole de teatru. Depozitul de Filme, fost depozit al RADEF RomniaFilm, este un spaiu potrivit pentru dezvoltarea primului muzeu al filmului din Romania. Campania de salvarea a cinematografelor continu Alturi de transformarea fostului Depozit de Filme din Cluj-Napoca, campania Salvai Marele Ecran! continu prin platforma online interactiv www.salvatimareleecran.ro care cartografiaz toate slile de cinematograf din reeaua aflat n proprietatea statului i prin aciunile urmtoare de reactivare a reelei cinematografice din Romnia. Cinematografele fac parte din patrimoniul cultural al rii i trebuie protejate, iar platforma i propune s renvie obiceiul mersului la cinema i s-i fac pe spectatori i pe cei responsabili mult mai contieni de importana i valoarea cinematografiei. Salvai Marele Ecran! urmrete stoparea fenomenului de dispariie a cinematografelor, precum i crearea unei reele de sli moderne, digitalizate, pe tot cuprinsul rii, astfel nct, n urmtorii 10 ani, fiecare ora cu peste 20.000 locuitori s aib cel puin un cinema funcional. n prezent, Romnia este ara european cu cele mai puine ecrane raportat la numrul de locuitori. Dac, n 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astzi au supravieuit mai puin de 30. 78% din orae nu au niciun cinematograf funcional. Iniiativa care vizeaz salvarea Depozitului de Filme este realizat n parteneriat cu Asociaia Film i Cultur Urban, co-organizatorul celei de-a 13-a ediii a TIFF i organizatorul festivalului Colours of Cluj. Depozitul va fi inaugurat pe 8 august, odat cu festivalul Colours of Cluj, care se va desfura n perioada 08-10 august. Mai putei citi: De la ghen la muzeu. Unul dintre proiectele TIFF 2014: Implic-te pentru a reda Clujului Depozitul de filme! TIFF 2014. A 13-a ediie, proiecii n 13 locuri i proiecte pentru comunitate: TIFF salveaz Depozitul de Filme. Vrem s facem acolo un muzeu al filmului

Cel mai frumos haos cinematografic Depozitul de filme prsite din Cluj

Exist un loc n Cluj undefilmelese vd altfel, cadru cu cadru, ntr-o dezordine care te face curios s sapi dupfilmultu preferat, fiindc ai mari anse s l gseti. E un loc prsit care atepta s fie descoperit i care, de aproape 2 ani a cptat o nou dimensiune. Este vorba despre un fost depozit al RADEF Romniafilm, de a crui existen am aflat deaici. Se face remarcat printre sutele de cldiri prsite de la periferia Clujului i are potenialul unui spaiu alternativ de cultur urban.Depozitul de filme prsite e pe strada Maiakovski, pe partea dreapt, cum mergei cu spatele la autogara (de fapt, autogrile) din Cluj.

Ghidate doar de informaia la periferia Clujului, dincolo de gar, gsirea acestui loc a fost o adevrat aventur, n care, nainte s ajungem la destinaie, l-am gsit pe Avatar,The Last Airbender, n subsolul unei cldiri prsite din cartierul Iris. i New York-ul era ilustrat n culori vii, ntr-un grafitti 3D frumos realizat, la etajul 1 al aceleiai cldiri abandonate.

De aici i pn la depozitul de role de film pe care l cutam, am avut de strbtut cale lung. i chiar pe cnd, n rtcirea noastr aproape c ne-am pierdut sperana, un domn care i fuma linitit igara la geamul apartamentului su dintr-un bloc aflat n spatele grii a fost primul care a tiut exact ce cutm. Jumtate de or mai trziu eram lng coala de Poliie (nr. coala de Poliie Septimiu Murean), pe strada Maiakovski, poznd locul n care te poi sclda n filme, la propriu!Negrul nu a strlucit niciodat mai frumos n ochii unui cinefil.

Mormanul de pelicul se vede din strad, iar pe msur ce te apropii, observi cum paveaz o crarecinematografic de jur mprejur. ntreaga curte este locuit de filme care fie atrn ceremonios prin copaci i ferestre, fie acoper podeaua, ca un covor gata s i nface picioarele cu fiecare pas pe care l faci. Prima bucat de pelicul pe care am ridicat-o de pe jos era cu o scen acvatic. Nu am recunoscut filmul, ns,puin mai n fa, am gsit cutia n care a fost cndva rola unui film nu foarte vechi Acas la Coana Mare. De aici i pn la Pianistul, Harry Potter, Pisic alb, pisic neagr, Star Wars: Revenge of the Sith, Lord of The Rings: The Return of the King sau American Pie nu au mai fost dect civa pai. Muntele de role de film derulate la baza cldirii, servete drept loc de aterizare pentru un grup de pasionai de parkour, iar inscripia iniial cu Partidul Comunist Romn care nc mai era vizibil la sfritul lunii mai, a fost acoperit de curnd cu nite desene colorate, mai stngace. Ne-am scufundat i noi n pelicula de 35 de mm i cel mai probabil am fost mai aproape dect am fi crezut de cteva dintre filmele noastre preferate. ns, n condiiile n care un lungmetraj poate s msoare peste 3 km (dimensiunea standard a unei role de 35 mm este de 300 m echivalentul a 11 minute de pelicul rulat la 24 cadre pe secund), i filmele sunt amestecate ntr-o frumoas dezordine, trebuie s ai mult rbdare , ca s gseti ceea ce caui. Sau, poate doar noroc.Noi l-am gsit peBrad Pittntr-un moment de glorie din Troia. i pe Robinson Crusoe.Ceea ce muli uit sau se fac c nu pricep e c un ora este un organism viu (sau trebuie lsat s fie viu) i are nevoile la fel de diversificate ca i oamenii care-l locuiesc: nevoia de joac i relaxare ca i de munc i disciplin, de ordine i stabilitate, dar i de aventur i, uneori, de vase murdare lsate n chiuvet pentru c preferi s iei cu prietenii sau s vezi un film bun. Un om are de 10 ori mai multe celule microbiene n corp dect celule care compun organismul uman. Specialitii estimeaz c miile de miliarde de microbi ce triesc n corpul nostru cntresc n total aproape 2 kilograme. Relaia noastr cu bacteriile care triesc n noi este una simbiotic: n schimbul hranei, ele ne ajut s digerm alimentele, s producem vitaminele de care avem nevoie i s ne ntrim sistemul imunitar. articol de pe descoper.ro.

Un om perfect curat de microbi nu e un om sntos, ba chiar, poate fi un om mort. La fel, un ora perfect curat i ordonat e un ora lipsit de via. i dac am nvat ceva din Game of Thrones e aceea c haosul este o scar! Haosul nu e o groap. Haosul e o scar. () Numai scara este real. Totul se rezum la urcare ne spunea Littlefinger la nceputul sezonului 3. Dac nu ai auzit nc despre Banksy, un vandal celebru, care obinuiete s fac grafittiuri pe tot felul de cldiri, v recomand articolulBanksy, cel mai misterios nominalizat pentru Oscar.Au fost voci care au ipat arhiva de filme a fost vandalizat! i au descris locul drept unul n pelicula e vom ce iese prin ochiurile de geam spart i tocurile fostelor ui ale cldirii. Hai s nu ne lum o fa de morg de cte ori i se ntmpl ceva inedit unui loc prsit. Nite copii au descoperit locul n care oamenii mari au lsat role de film de izbelite i au vzut o oportunitate de a-i crea un spaiu de joac. Rolele acelea de film au fost compromise din momentul n care au fost abandonate ntr-un spaiu dezafectat de la marginea oraului, n frig, praf, vnt, umezeal, insecte, psri, roztoare etc. S nu ne isterizm i s dm vina pe adolescenii care au creat din acel loc dezolant un loc al bucuriei lor, locul unde merg mai mereu s se distreze i s fac micare n aer liber.Bombardare urban s-a mai vzut cu gheme i tricotaje, un adevrat trend pe internet. Sunt oameni care o consider vandalizare i alii care o vd ca pe o form de joac i de interaciune ntre om i ora.

Zilele trecute o fost cazarm din Cluj, zona Fget, un loc prsit, umplut cu grafitti-uri ntre timp, a devenit noul loc de desfurare a Festivalului de muzic electronic Delahoya. Alt exemplu de spaiu urban abandonat eCinemaMrti din Cluj, de care poate v amintii cum era nainte dereinaugurarea din septembrie 2011. A fost nchis i mizer muli ani (vreo 5 ani am locuit n vecintatea lui i era tot n paragin), singura activitate de acolo fiind cea a spartului de semine. (Mai erau grupuri de tineri care fceau parkour n zon, dar se foloseau de bordurile de beton dintre blocuri, care nu aparineau propriu-zis cinematografului.) Cinematograful n sine a fost un lca al dezolrii mult vreme. Din fericire, s-au gsit fonduri pn la urm i cinematograful a fost redat comunitii, iar cei care au buletin de Cluj pot merge s vad acolo filme gratis.Pare de bun sim ca un loc care a stat n paragin o lung perioad de timp s fie redat comunitii n mod gratuit sau cu costuri de acces reduse. Sperm s se ntmple la fel i cu depozitul de filme de pe strada Maiakovski, n caz c autoritile vor decide s fac acolo ceva. i mai sperm c nu vor considera c e nevoie de o curenie drastic i general: locul era complet uitat i ignorabil nainte s-l decoreze grupurile de copii din zon. Acele role de film care atrn peste tot au dat farmec i personalitate locului. L-au fcut viu. ntr-o lume n care ne-am modificat clima prin poluarea industrial, e o total ipocrizie s ne scandalizm n faa unor intervenii umane n spaii prsite i s le catalogm aspru i fr echivoc: vandalism!. Mai jos avei un video cu o parte din copiii care au fcut teren de joac din depozitul de filme:Suntem pe cale s aflm de ce au fost duse rolele de film n acest depozit prsit, ce se ntmpl n prezent cu rolele de pelicul, dup ce nu mai ruleaz la cinema i toate detaliile despre viaa filmului dup ce pleac de pe marele ecran. V vom ine la curent.