Documentar substante periculoase

24
1 SUBSTANłELE PERICULOASE. DEFINIłIE. CLASIFICARE. REGULI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE. INTERVENłIA ÎN CAZUL ACCIDENTELOR ÎN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANłE PERICULOASE SubstanŃă – element chimic şi compuşii săi în stare naturala sau obŃinuŃi printr-un proces de producŃie, conŃinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităŃii produsului şi orice impuritate care deriva din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanŃei şi fără a-i modifica compoziŃia; SubstanŃele şi preparatele periculoase sunt următoarele: a) substanŃe şi preparate explozive: substanŃele şi preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reacŃioneze exoterm în absenta oxigenului din atmosfera, producând imediat emisii de gaze, şi care, în condiŃii de proba determinate, detonează, produc o deflagraŃie rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parŃial închise; b) substanŃe şi preparate oxidante: substanŃele şi preparatele care în contact cu alte substanŃe, în special cu cele inflamabile, prezintă o reacŃie puternic exoterma; c) substanŃe şi preparate extrem de inflamabile: substantele şi preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut, precum şi substantele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant; d) substanŃe şi preparate foarte inflamabile: substantele şi preparatele care pot sa se incalzeasca şi apoi sa se aprinda în contact cu aerul la temperatura ambianta, fără aport de energie; sau substantele şi preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta după un scurt contact cu o sursa de aprindere şi care continua sa arda sau sa se consume şi după îndepărtarea sursei; sau substantele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut; sau substantele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile în cantităŃi periculoase; e) substanŃe şi preparate inflamabile - substantele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere scăzut; f) substanŃe şi preparate foarte toxice - substantele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata în cantităŃi foarte mici pot cauza moartea sau afecŃiuni cronice ori acute ale sănătăŃii; g) substanŃe şi preparate toxice - substantele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata în cantităŃi reduse pot cauza moartea sau afecŃiuni cronice ori acute ale sănătăŃii; h) substanŃe şi preparate nocive - substantele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afecŃiuni cronice ori acute ale sănătăŃii; i) substanŃe şi preparate corosive - substantele şi preparatele care în contact cu tesuturile vii exercita o acŃiune distructiva asupra acestora din urma; j) substanŃe şi preparate iritante - substantele şi preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie; k) substanŃe şi preparate sensibilizante - substantele şi preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da naştere unei reactii de hipersensibilizare, iar în cazul expunerii prelungite produc efecte adverse caracteristice; l) substanŃe şi preparate cancerigene - substantele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot determina apariŃia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora; m) substanŃe şi preparate mutagene - substantele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora; n) substanŃe şi preparate toxice pentru reproducere - substantele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive neereditare asupra produsului de conceptie sau care pot dăuna funcŃiilor ori capacităŃilor reproductive masculine sau feminine;

Transcript of Documentar substante periculoase

  • 1

    SUBSTANELE PERICULOASE. DEFINIIE. CLASIFICARE. REGULI DE TRANSPORT I

    DEPOZITARE. INTERVENIA N CAZUL ACCIDENTELOR N CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANE PERICULOASE

    Substan element chimic i compuii si n stare naturala sau obinui printr-un proces de producie, coninnd orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitii produsului i orice impuritate care deriva din procedeul utilizat, exceptnd orice solvent care poate fi separat fr a afecta stabilitatea substanei i fr a-i modifica compoziia;

    Substanele i preparatele periculoase sunt urmtoarele: a) substane i preparate explozive: substanele i preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase,

    care pot sa reacioneze exoterm n absenta oxigenului din atmosfera, producnd imediat emisii de gaze, i care, n condiii de proba determinate, detoneaz, produc o deflagraie rapid sau sub efectul cldurii explodeaz cnd sunt parial nchise;

    b) substane i preparate oxidante: substanele i preparatele care n contact cu alte substane, n special cu cele inflamabile, prezint o reacie puternic exoterma;

    c) substane i preparate extrem de inflamabile: substantele i preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte sczut i cu un punct de fierbere sczut, precum i substantele i preparatele gazoase care sunt inflamabile n contact cu aerul la temperatura i la presiunea mediului ambiant;

    d) substane i preparate foarte inflamabile: substantele i preparatele care pot sa se incalzeasca i apoi sa se aprinda n contact cu aerul

    la temperatura ambianta, fr aport de energie; sau substantele i preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dup un scurt contact cu o

    sursa de aprindere i care continua sa arda sau sa se consume i dup ndeprtarea sursei; sau

    substantele i preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte sczut; sau substantele i preparatele care n contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte

    inflamabile n cantiti periculoase; e) substane i preparate inflamabile - substantele i preparatele lichide cu un punct de aprindere sczut; f) substane i preparate foarte toxice - substantele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau

    penetrare cutanata n cantiti foarte mici pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii;

    g) substane i preparate toxice - substantele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata n cantiti reduse pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii;

    h) substane i preparate nocive - substantele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii;

    i) substane i preparate corosive - substantele i preparatele care n contact cu tesuturile vii exercita o aciune distructiva asupra acestora din urma;

    j) substane i preparate iritante - substantele i preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie;

    k) substane i preparate sensibilizante - substantele i preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da natere unei reactii de hipersensibilizare, iar n cazul expunerii prelungite produc efecte adverse caracteristice;

    l) substane i preparate cancerigene - substantele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot determina apariia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora;

    m) substane i preparate mutagene - substantele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora;

    n) substane i preparate toxice pentru reproducere - substantele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive neereditare asupra produsului de conceptie sau care pot duna funciilor ori capacitilor reproductive masculine sau feminine;

  • 2

    o) substane i preparate periculoase pentru mediu - substantele i preparatele care, folosite n mediu, ar putea prezenta sau prezint un risc imediat ori ntrziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului.

    Substanele se pot afla sub form:

    - gazoas: de ex. oxigen, monoxid de carbon, azot, etc. - lichid: soluii acide, bazice, solveni, etc. - solid: oxid de calciu (var nestins), hidroxid de sodiu (sod caustic), oxid de siliciu (nisip),

    etc. - materii n suspensie:

    - pulberi: suspensie de materii solide n aer, rezultat din procese mecanice sau prin turbionare (variaie ondulatorie a suspensiilor n funcie de vectorul de vitez); - fumuri : suspensie de materii solide n aer, rezultat din procese termice i/sau chimice; - cea (aerosoli): suspensie de materii lichide n aer, produs prin condensare sau

    dispersie.

    PERICOLE ASOCIATE SUBSTANELOR PERICOL DE EXPLOZIE I INCENDIU

    explozivitate

    Nu doar substanele utilizate ca explozivi (supui unor reglementri i norme speciale) ci i alte substane, gazoase, lichide sau solide, pot provoca explozii n amestec cu aerul, n anumite limite de concentraie. Limitele inferioare i superioare de explozie reprezint intervalul de concentraii n care amestecul dintre substan i aer explodeaz n prezena unei surse de aprindere. Limitele de explozie pentru gaze i vapori se exprim n % volum. De exemplu benzenul are limitele de explozie 1,2 - 8% (n acest interval de concentraie amestecul benzen - aer poate exploda n prezena unei surse de aprindere). Limitele de explozie pentru solide se exprim n mg/mc. Solidele inflamabile prezint pericol de explozie dac sunt dispersate n aer sub form de pulbere. Valorile limitelor de explozie se gsesc n literatura de specialitate i n Fiele Tehnice de Securitate.

    inflamabilitate

    temperatur (punct) de inflamabilitate = temperatura minim (la presiune normal), la care un lichid degaj o cantitate de vapori suficient pentru a forma cu aerul un amestec inflamabil la contactul cu o flacr sau scnteie. Cu ct punctul de aprindere este mai cobort cu att substana este mai inflamabil.

    temperatur (punct) de ardere = temperatura ncepnd cu care arderea iniiat ntr-un amestec

    inflamabil persist i se propag. Punctul de ardere este superior punctului de inflamabilitate (cu cteva grade Celsius).

    Substanele inflamabile sunt caracterizate n funcie de temperatura (punctul) de inflamabilitate astfel: - inflamabile - cu temperatura de inflamabilitate peste 21 0C; - foarte inflamabile (sau uor inflamabile sau cu inflamabilitate ridicat) - cu temperatura de

    inflamabilitate ntre 0 - 21 oC (sau solide care se aprind spontan la aer sau se aprind uor n contact cu o surs de aprindere i continu s ard dup ndeprtarea sursei); - extrem de inflamabile - lichidele cu temperatura de inflamabilitate sub 0 oC i punct de fierbere sub

    35 oC.

  • 3

    Exist substane care se autoaprind n contact cu aerul, chiar n absena unei surse de aprindere (flacr, scnteie, suprafee supranclzite). temperatura de autoaprindere = temperatura minim la care o substan se aprinde spontan n contact

    cu aerul i la care arderea continu chiar n absena unei surse de aprindere (flacr sau scnteie).

    Substanele oxidante (clorai, perclorai, azotai, acidul cromic, apa oxigenat, peroxizii etc) pot degaja oxigen, element ce ntreine arderea i provoac incendii n contact cu materialele combustibile, n prezena unei surse de aprindere.

    PERICOL PENTRU SNTATE

    toxicitate Toxicitatea poate fi definit ca proprietatea ei substane de a provoca efecte negative asupra strii de sntate . Clasificarea efectelor asupra sntii - n funcie de locul n care se manifest efectul :

    - efect local: se manifest la locul contactului cu agentul chimic; - efect sistemic:se manifest n alte zone ale organismului, la distan fa de punctul de contact

    cu agentul chimic; - n funcie de durata de expunere:

    - efect acut: apare dup o expunere de scurt durat, n general menifestarea este imediat - efect cronic: apare dup o expunere de durat/ repetat, se poate manifesta dup perioade de

    timp ndelungate de la expunere. - n funcie de evoluia n timp a efectelor:

    - efect reversibil: manifestrile asupra strii de sntate nceteaz dup ncetarea expunerii, pe cale natural sau ca urmare a unui tratament;

    - efect ireversibil: manifestrile asupra strii de sntate persist i dup ncetarea expunerii,indiferent de tratament.

    Toxicitatea este general, dac efectul agenilor chimici se manifest nedifereniat asupra organelor. Atunci cnd toxicitatea se manifest asupra unui numr restrns de organe acestea se numesc

    organe int. Organele int sunt organele asupra crora efectul toxic al unei substane se manifest cel mai

    pregnant. Exist trei ci de ptrundere a agenilor chimici n organism: Inhalare, Contact cu pielea, Ingestie

    Inhalarea const n ptrunderea n organism prin inspirarea substanelor sub form de: -gaze; -vapori; -pulberi.

    Contactul cu pielea i mucoasele: const n absorbia n organism prin contactul cu: -substane; -materiale; -echipamente de protecie impregnate.

    Ingestia este o cale de ptrundere n organism ntlnit mai ales n cazul: - accidentelor (o substan este confundat cu un aliment (ex.zahr, sare); - nerespectrii normelor de lucru (ex. pipetare cu gura, identificarea substanelor prin

    degustare); - nerespectrii normelor de igien (mncatul i fumatul cu minile nesplate).

    corozivitate

  • 4

    Substanele corozive atac esuturile vii distrugndu-le n profunzime (arsuri chimice).Sunt afectate n principal pielea i mucoasele nazale,oculare i bucale, dar n caz de ingestie este atacat i tractul gastro-intestinal,cu consecine foarte grave.

    Corozivitatea se manifest i asupra materialelor i este un factor important n alegerea materialelor de execuie a rezervoarelor de depozitare, a instalaiilor tehnologice i auxiliare precum i a recipienilor de depozitare a deeurilor corozive.

    Cele mai ntlnite substane corozive sunt acizii i bazele tari dar n aceast clas intr i compui oxidai (anumii peroxizi, de exemplu).

    caracter iritant Caracterul iritant al substanelor se manifest :

    - la nivelul pielii, de la senzaii de neptur, usturime pn la arsuri. - la nivelul ochilor, cu aciuni diferite n funcie de produs (aciunea bazelor este mai periculoas dect

    cea a acizilor):conjunctivite, cheratite i chiar perturbri ale vederii; - la nivelul bronhiilor, unde produc disconfort respirator nsoit sau nu de tuse i chiar afeciuni mai grave

    cum ar fi edemul pulmonar, etc. Soluiile diluate ale agenilor corozivi pot avea, n funcie de concentraie, caracter iritant. PERICOL PENTRU MEDIU

    substane periculoase pentru mediu

    Pe lng efectele negative asupra sntii i securitii la locul de munc proprietile periculoase ale substanelor se manifest i asupra mediului nconjurtor. Aspectul cel mai important privind efectele agenilor chimici n mediu este potenialul de afectare a strii de sntate a populaiei. Alte caracteristici ce pot avea un impact asupra mediului sunt mobilitatea, persistena /degradabilitatea, potenialul de bioacumulare, toxicitatea acvatic, etc. Pentru fiecare clas de substane au fost stabilite : - denumirea, printr-un termen consacrat (din pcate, din cauza traducerilor, n legislaia romn exist neconcordane de termeni ntre documente) ; - definiia, care precizeaz tipurile de substane ncadrabile n clasa respectiv; -simbolul grafic de avertizare, pentru a permite o identificare sigur i rapid a clasei cruia i aparine un agent chimic. Simbolul grafic de averizare cuprinde : - simbolul de pericol, constituit dintr-o pictogram; - semnul grafic, constituit dintr-o liter, o liter i semnul +, sau dou litere(dintre care prima majuscul). Semnul grafic contribuie la identificarea neechivoc a calselor de ageni chimici care au acelai simbol grafic; - inscripionarea semnificaiei acestuia, constituit din unu sau doi termeni ce descriu pericolul. n general, termenii din inscripionare coincid cu denumirea clasei de ageni chimici, conform definiiei.

    n unele cazuri acelai simbol este folosit pntru mai multe clase de ageni, de exemplu simbolurile pentru clasele de substane toxice sau nocive se aplic i substanelor ce aparin claselor: sensibilizante, cancerigene, mutagenice, toxice pentru reproducere. Romnia a adoptat prevederile internaionale privind clasificarea agenilor chimici i simbolurile grafice de

    avertizare corespunztoare. - explozive: substanele i preparatele solide, lichide, pstoase sau gelatinoase, care pot s reacioneze exoterm, n absena oxigenului din atmosfer, producnd imediat emisii de gaze, i care, n condiii de prob determinate, detoneaz, produc o deflagraie rapid sau sub efectul cldurii explodeaz cnd sunt parial nchise; - oxidante: substanele i preparatele care n contact cu alte substane, n special cu cele inflamabile, prezint o reacie puternic exoterm;

  • 5

    - extrem de inflamabile: substanele i preparatele chimice lichide cu un punct de fierbere sczut, precum i substanele i preparatele gazoase care sunt inflamabile n contact cu aerul la temperatura i la presiunea mediului ambiant; - foarte inflamabile: substanele i preparatele care pot s se nclzeasc i apoi s se aprind n contact cu aerul la temperatura ambiant, fr aport de energie sau substanele i preparatele solide care se pot aprinde cu uurin dup un scurt contact cu o surs de aprindere i care continu s ard sau s se consume i dup ndeprtarea sursei sau substanele i preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte sczut sau substanele i preparatele care n contact cu apa sau cu aerul umed eman gaze foarte inflamabile n cantiti periculoase; - inflamabile: substanele i preparatele lichide cu un punct de aprindere sczut; - foarte toxice: substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat n cantiti foarte mici pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii; - toxice: substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat n cantiti reduse pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii; - nocive: substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetraie cutanat pot cauza moartea sau afeciuni cronice ori acute ale sntii; - corosive: substanele i preparatele care n contact cu esuturile vii exercit o aciune distructiv asupra acestora din urm. - iritante: substanele i preparatele necorosive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasele pot cauza o reacie inflamatorie; - sensibilizante: substanele i preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanat pot da natere unei reacii de hipersensibilizare, iar n cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice; - cancerigene: substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat pot determina apariia afeciunilor cancerigene sau pot crete incidena acestora; - mutagenice: substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot crete frecvena acestora; - toxice pentru reproducere: substanele i preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat pot produce ori pot crete frecvena efectelor nocive neereditare n progenitur sau pot duna funciilor sau capacitilor reproductive masculine sau feminine. - periculoase pentru mediul nconjurtor: substanele i preparatele care, introduse n mediul nconjurtor, ar putea prezenta sau prezint un risc imediat ori ntrziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului nconjurtor.

    ETICHETAREA I AMBALAREA SUBSTANELOR ETICHETAREA

    O prim identificare i informaii eseniale asupra riscurilor poteniale ale substanelor chimice sunt date de eticheta substanei.

    Pentru utilizarea fr riscuri a substanelor chimice, sunt necesare informaii mult mai detaliate dect cele prezentate pe etichet, informaii ce se gsesc n fiele tehnice de securitate. Elementele de baz ale unei etichete se refer la:

    identificarea agentului chimic Substanele chimice au de multe ori denumiri tiinifice sinonime, denumiri tehnice i populare (ele sunt

    prezentate n fiele tehnice de securitate). Pentru o corect identificare se recomand utilizarea unei denumiri recunoscut internaional. identificarea pericolelor

    Tipurile de pericole asociate unui agent chimic sunt precizate prin simbolul de pericol i frazele de risc. n cazul simbolurilor de pericol utilizate pentru mai multe clase de substane (de exemplu simbolurile pentru substane toxice utilizate i pentru substane cancerigene, mutagene, etc.) frazele de risc permit o

  • 6

    ncadrare neechivoc a agentului chimic n clasa corespunztoare. Exist 64 de fraze de risc (fraze R) care se pot utiliza ca atare sau n combinaie.

    Eticheta unei substane chimice sau preparat periculos trebuie s conin obligatoriu urmtoarele elemente: - Numele substanei sau o denumire recunoscut internaional; - Numele, adresa complet i telefonul celui care rspunde de plasarea pe pia a substanei sau preparatului, respectiv productorul, importatorul sau distribuitorul; - Simbolurile referitoare la pericol i dac este cazul, indicaii despre pericolele rezultate din folosirea substanei; - Fraze-tip specifice utilizrii substanelor periculoase, referitoare la riscurile care pot aprea la utilizarea substanei periculoase (fraze R); - Fraze-tip de securitate indicnd recomandri referitoare la prudena cu care trebuie utilizat substana periculoas (fraze S); - Atribuirea numrului Comunitii Economice Europene din IESCE, dac acesta este alocat; - Cantitatea nominal (masa nominal sau volumul nominal) de produs coninut n ambalaj, n cazul preparatelor chimice periculoase comercializate persoanelor fizice. Exemple de fraze de risc R1 Exploziv n stare uscat; R45 Poate determina apariia cancerului R23 Toxic prin nghiire; R47 Poate determina efecte mutagene Exemple de fraze de securitate S3 A se pstra la rece; S 22 A nu se inhala praful S33 A se lua msuri mpotriva descrcrilor de electricitate static

    Pentru cazurile n care unui agent chimic i corespund mai multe simboluri de avertizare se aleg primele dou, n ordinea descresctoare a gradului de risc. n dreapta etichetei se amplaseaz pericolul cu gradul de risc cel mai mare, iar n stnga, cel cu gradul de risc mai redus. AMBALAREA

    Conform legislaiei n vigoare, plasarea pe pia a agenilor chimici este permis numai dac sunt respectate urmtoarele cerine pentru ambalaje:

    - s fie astfel proiectate i realizate nct s mpiedice orice pierdere de coninut prin manipulare, transport i depozitare; - materialele din care sunt fabricate ambalajele i dispozitivele de etanare s fie rezistente la atacul coninutului i s nu formeze compui periculoi ca acesta; - ambalajele i sistemele de etanare s fie solide i rezistente pentru a evita orice pierdere i pentru a ndeplini criteriile de siguran n condiiile unei manipulri normale; - ambalajele i sistemele de nchidere care se renchid vor fi proiectate astfel nct s se poat renchide n mod repetat fr pierderi de coninut; - ambalajul trebuie s fie nchis iniial cu un sigiliu a crui violare s fie vizibil n momentul deschiderii ambalajului, iar sigiliul s fie ireparabil distrus odat cu prima deschidere.

    DEPOZITAREA, MANIPULAREA I TRANSPORTUL AGENILOR CHIMICI Amplasarea depozitelor Locul de amplasare a depozitelor trebuie: - s fie uor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc); - s fie, pe ct posibil, situat la deprtare de zonele de lucru i de cele locuite. Depozitele deschise pentru ageni chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distan de 20m fa de cldirile industriale i la 50m fa de cldirile sociale i sanitare ale complexului industrial.

  • 7

    - s fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fr risc de confuzie, prin utilizarea clasificrii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse corozive, etc. Gestionarea/organizarea depozitelor Depozitarea agenilor chimici se face astfel nct s se exclud pericolul de accidentare, incendiu, explozie. Agenii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi i sunt ambalai n lzi, saci sau baloturi se depoziteaz n stive cu rnduri ntreesute. Depozitarea agenilor chimici pe rafturi i stelaje se face astfel nct s nu fie posibil cderea acestora. Se va scrie la loc vizibil sarcina maxim admis care nu trebuie depit. Pe ambalaje se menioneaz masa brut prin scriere direct, pe ambalaj sau prin etichetare. Rezisten la coroziune Recipienii n care sunt depui agenii chimici, trebuie s fie rezisteni la coroziune. Marcare Depozitele de ageni chimici trebuie s fie identificabile prin panouri cu indicaii clare privind natura produsului depozitat. n cazul rezervoarelor este bine s se marcheze i capacitatea de depozitare. Canalizarea ce deservete depozitele trebuie s fie i ea uor identificabil. Controlul umplerii Fiecare rezervor sau cistern trebuie s fie dotat cu un indicator care s permit controlul nivelului de umplere. Cuve de retenie Rezervoarele sau cisternele trebuie s fie dotate cu o cuv de retenie care: - s fie executat dintr-un material rezistent la produsul depozitat; - s aib o capacitate cel puin egal cu capacitatea rezervorului; - s permit evacuarea apelor pluviale. Legarea la pmnt (mpmntarea) Toate rezervoarele sau cisternele fixe coninnd substane inflamabile trebuie s fie legate la pmnt. Separarea produselor Unele produse pot reaciona violent cu substane cu care sunt incompatibile. De exemplu, substanele combustibile pot reaciona violent cu produii oxidani existnd pericol de incendiu. Este recomandabil s se depoziteze mpreun agenii chimici aparinnd aceleai clase. Separarea claselor de ageni chimici se poate face prin: - depozitarea la distane suficient de mari a agenilor chimici incompatibili; - depozitarea n localuri diferite sau n compartimente nchise; - depozitarea n dulapuri speciale pentru produse inflamabile; - depozitarea n spaii exterioare ventilate natural. Ventilaia depozitelor n cazul depozitelor nchise, acestea trebuie s fie ventilate corespunztor. Ideal este o ventilaie mecanic, dar n lipsa acesteia, depozitele trebuie s aib cel puin o ventilaie natural cu intrare de aer n zona inferioar a ncperii i ieire de aer pe partea opus a ncperii, n zona superioar. Echipamente de iluminat, de inclzire, de transport i de mentenan Toate echipamentele utilizate n cadrul depozitelor de ageni chimci inflamabili trebuie s respecte reglementrile privind zonele cu risc de incendiu i explozie. Amenajri pentru situaiile de urgen - mijloacele de stingere a incendiilor i de acordare a primului ajutor trebuie s fie disponibile n locuri accesibile, semnalizate corespunztor; - cile de evacuare trebuie s fie degajate i semnalizate corespunztor. Manipularea i transportul agenilor chimici Pentru ncrcarea/descrcarea agenilor chimici este recomandabil elaborarea unei proceduri care s precizeze obligaiile transportatorului i ale celui care face recepia. Aceast procedur va conine i planul de circulaie al vehiculului n ntreprindere, modul de operare, protecia individual i msurile n caz de accident. Locurile de ncrcare/descrcare i depozitare a agenilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate cu soluii neutralizante precum i cu surse de ap, respectiv duuri pentru splare. Angajaii care particip la manipularea i transportul agenilor chimici trebuie s fie instruii corespunztor, n privina sarcinilor de lucru ct i n privina:

  • 8

    - riscurilor legate de manipularea/transportul agenilor chimci; - msurilor preventive;

    - eliminrii deeurilor periculoase; - planului de aciune n caz de avarii sau incendiu; - acordrii primului ajutor.

    Toi recipienii n care se afl ageni chimici trebuie etichetai corespunztor. ATENIE: Nu amestecai n acelai recipient deeuri din clase diferite! Recipienii n care au fost depozitate deeuri a cror compoziie nu este cunoscut se vor eticheta cu pericol general.

    SURSE DE INFORMARE PRIVIND RISCURILE ASOCIATE SUBSTANELOR Eticheta Prima surs de informare privind riscurile legate de un agent chimic o constituie eticheta. Informaiile furnizate de etichet constituie minimum necesar pentru recunoaterea rapid a pericolelor i a msurilor de securitate. Fiele tehnice de securitate Fisele tehnice de securitate ofer informaii mai detaliate dect cele de pe etichet, referitoare la riscurile legate de agenii chimici. Conform legislaiei n vigoare, fiele tehnice de securitate au urmtoarea structur: FIS TEHNIC DE SECURITATE 1.Identificarea substantei. Productor/Importator/Utilizator/Transportor Denumire: Alte denumiri: Formula chimic: Masa molecular: Obtinere si utilizri: Unitatea utilizatoare: 2.Compozitia/informatii asupra componentelor Componenti Cod Proportia Concentratie admisibil (Denumire) (Nr.CAS,UE) (%) (mg/mc) medie vrf 3.Identificarea pericolelor (de aprindere si explozie) Punct de aprindere: Temperatura de autoaprindere: Limite inferioare de aprindere (% volume n aer la 760 mm i 200C): Limite superioare de aprindere (% volume n aer la 760 mm i 200C): Pericol de aprindere sau explozie: 4.Primul ajutor In caz de inhalare: In cazul contactului cu ochii: In caz de inghitire: Contactul cu pielea: 5.Msuri de prevenire a incendiilor Materiale pentru stingerea incendiilor: Procedee speciale de stingere a incendiilor: 6.Msuri luate n caz de scpri accidentale Imprstieri/scurgeri: 7.Manipulare si depozitare 8.Controlul nivelului de noxe/protectie individual Protectia respiratorie: Protectia ochilor:

  • 9

    Alte mijloace individuale de protectie: Ventilatia: Puncte de prim ajutor: Echipamentul contaminat: 9.Proprietti fizice si chimice Punct de fierbere: Punct de topire: Solubilitate n ap: Aspect si miros: Densitate: Presiunea vaporilor: Incompatibilitti chimice: Produse periculoase de descompunere: Conditii de evitat: 10.Stabilitate si reactivitate Stabilitate: Polimerizare: 11.Informatii toxicologice

    Cancerogenez: Riscuri: Organe afectate: Ci primare de intrare:

    Conditii medicale agravate de expunerea pe termen lung:

    Efecte acute: Efecte cronice:.

    12.Informatii ecologice.Efectele produsului n mediul nconjurtor, persistenta si biodegradabilitatea, toxicitate

    Efectele produsului n mediu nconjurtor: Toxicitate: 13.Consideratii referitoare la evacuare (captare, neutralizare, deversare etc.)

    Eliminare:

    14.Informatii referitoare la transport Etichet:

    15.Informatii referitoare la reglementri speciale 16.Alte informatii

    Control tehnic: Control administrativ: Bibliografie:

    Datele coninute de fiele tehnice de securitate completeaz informaiile obinute prin etichetare, dar gradul de detaliere a acestora nu permite aplicarea tuturor indicaiilor fielor de ctre angajai, fr a fi asistai de un specialist (medic de ntreprindere, responsabil PSI, tehnolog). Normele specifice de protecie a muncii Normele specifice de protecie a muncii prezint n detaliu msurile de prevenire a comportamentului accidentogen al executantului pentru un anumit tip de activitate din economia naional. Lista activitilor pentru care se elaboreaz norme specifice este stabilit de Legea Proteciei Muncii. Instruciuni proprii de securitate a muncii

  • 10

    Instruciunile proprii de securitate a muncii cuprind, sub form de prevederi msurile de protecie a muncii prin a cror respectare se urmrete eliminarea comportamentului accidentogen al executantului, detaliind i adapnd din acest punct de vedere Normele Specifice de Protecie a Muncii la condiiile concrete date. Instruciunile se revizuiesc periodic, modificrile aducndu-se la cunotina angajailor.

    ACTIVITILE DESFURATE DE PERSONALUL DE INTERVENIE N CAZUL

    ACCIDENTELOR N CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANE PERICULOASE

    SCOP- pentru recunoaterea rapid a tipului substanei i a categoriilor de pericol la care acetia se pot expune pe timpul interveniilor la accidente n care sunt implicate substane periculoase, n vederea lurii msurilor corecte pe timpul salvrii persoanelor afectate, interveniei pentru stingerea incendiilor, limitrii efectelor accidentului, precum i acordrii primului ajutor celor rnii.

    El se refer numai la aciunile necesare a se executa de forele de intervenie n primele minute de la sosirea la locul accidentului, fr a constitui un ablon. In funcie de realitile existente la locul accidentului, forele de intervenie vor organiza aciunile de salvare a persoanelor afectate i de stingere a incendiilor n care sunt implicate materiale periculoase.

    CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND MATERIALELE PERICULOASE A. PE TIMPUL TRANSPORTULUI In cazul unui accident n care sunt implicate materiale periculoase, forele de intervenie pot identifica

    substanele i pericolele pe care acestea le presupun pentru oameni, animale i mediu, utiliznd urmtoarele surse de informaie:

    1.-Informaiile generale primite de la ofer 2.-Documentele ce se pot gsi la ofer

    a).-Document de transport pentru mrfuri periculoase n colete ADR, n care se precizeaz expeditorul, destinatarul, denumirea chimic sau tehnic a substanei transportate, clasa ADR, grupa, subgrupa, numrul de identificare al substanei (nr.ONU), precedat de literele UN, descrierea ambalajelor i numrului ambalajelor, masa brut total, masa net n kg pentru materiale explozibile; b).-Instruciuni scrise pentru ofer (fia de siguran, specificaia sau consemnele mrfii), care cuprind date privind: denumirea substanei sau a grupei de substane, clasa ADR i numrul de identificare ONU al substanei, natura pericolului i echipamentul de protecie individual indicat, msuri de ordin general, msuri suplimentare de limitare a pierderilor / deversrilor uoare, msuri speciale n cazul scurgerilor de produse cu pericole deosebite, msuri de prim ajutor. Instruciunile de securitate se gsesc, de regul, n interiorul cabinei vehiculului, iar n cazul cisternelor ele sunt puse ntr-un loc vizibil din cabin, eventual ntr-un ambalaj de culoare portocalie. In anexa nr.7 sunt prezentate fiele de siguran pentru substanele periculoase. Un exemplar din aceste fie se vor gsi n mapa cu documente a ofierului operativ pe unitate/marea unitate. c).-Scrisoarea de transport tip CMR conine urmtoarele date privind materialele periculoase transportate: denumirea chimic sau tehnic a substanei, numrul de identificare ONU al substanei periculoase, clasa creia i aparine, iniialele ADR, numrul i descrierea coletelor, masa brut sau masa net (numai pentru clasa 1). d).-Carnetul TIR. In convenia TIR se stipuleaz c n situaia cnd exist un pericol iminent, conductorul auto poate lua msurile necesare i s acioneze, fr s mai atepte intervenia autoritilor competente. In acest caz ns, el va trebui s dovedeasc de o manier convingtoare c a fost nevoit s procedeze astfel pentru protecia vehiculului, ambalajului sau ncrcturii. Dup luarea msurilor preventive de prim urgen, el va face imediat meniunea respectiv n carnetul TIR i va anuna autoritile competente pentru ca acestea s constate faptele, s verifice ncrctura, s sigileze vehicolul i s redacteze un proces verbal de constatare ce va fi anexat la carnetul TIR i va nsoi ncrctura pn la biroul vamal de destinaie.

    3.-Panourile de semnalizare, etichetele i simbolurile speciale care nsoesc transportul 4.-Productorul materialelor i substanelor periculoase

  • 11

    B. DE LA AGENTUL ECONOMIC n cazul unui accident la un agent economic, n care sunt implicate materiale periculoase, forele de intervenie pot identifica substanele i pericolele pe care acestea le presupun, avnd urmtoarele surse de informare: 1.-Informaiile generale primite de la factorii de conducere din cadrul agentului economic / personalul responsabil cu activitatea de p.s.i. / eful serviciului de pompieri civili 2.-Lista cuprinznd substanele periculoase Este documentul care conine toate substanele periculoase manipulate, utilizate, depozitate i/sau transportate de agentul economic, pentru fiecare din acestea specificndu-se informaii privind: denumirea comerciala a substanei, clasa i subclasa de pericol, numrul ONU, numrul KEMLER, etichetele de pericol i manipulare, cantitatea de substan, locurile de depozitare i numrul fiei caracteristice. Un model de list completat este prezentat n anexa nr. 1.

    IDENTIFICAREA SUBSTANTELOR SI PERICOLELOR Vehiculele care transport materiale i substane periculoase sunt obligatoriu semnalizate prin panouri

    de semnalizare a pericolului i etichete de pericol, iar locurile unde sunt depozitate materialele i substanele periculoase, respectiv ambalajele acestora sunt prevzute cu etichete de pericol i de manipulare.

    A. PANOURI DE SEMNALIZARE A PERICOLULUI. Sunt de forma unui dreptunghi cu baza de 40 cm i nlimea de 30 cm i au culoarea portocaliu

    reflectorizant. Pe aceste panouri sunt nscrise, de regul, numerele de identificare a pericolului (deasupra) i a substanei (dedesubt). Aceste numere furnizeaz informaii privind interveniile ce se pot face n caz de accident, cu referire, n principal, la msurile de prim ajutor, la sigurana circulaiei i la utilizarea echipamentelor de protecie. Dac vehiculul este mprit n compartimente n care sunt transportate mai multe substane, panourile de semnalizare, cu numerele de identificare a pericolului, respectiv a substanei, vor fi expuse pe prile laterale ale cisternei, pe fiecare compartiment n parte. In acest caz, panourile de semnalizare din faa i spatele vehiculului nu vor mai fi inscripionate. In anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de panouri de semnalizare.

    1. Numrul de identificare a pericolului (numrul KEMLER), este alctuit din 2 sau 3 cifre, care indic pericolul principal i respectiv pericolul secundar.

    Prima cifr de identificare a pericolului se refer la pericolul principal pe care-l prezint substana i se bazeaz pe modul de repartizare a substanelor periculoase n clase:

    Prima cifr a numrului de identificare a

    pericolului

    Pericol Substan din clasa

    2 Scpari de gaze dintr-un recipient sub presiune sau dintr-o reacie chimic

    2

    3 Inflamabilitatea unei substane lichide, a unui gaz sau autoaprinderea unui lichid

    3, 4.2, 4.3

    4 Inflamabilitatea sau autoaprinderea unei substane solide

    4.1, 4.2, 4.3

    5 Comburan 5.1, 5.2 6 Toxicitate sau pericol de infecie 6.1 7 Radioactivitate 7 8 Corosivitate 8 9 Reacie violent spontan 9

  • 12

    Dac a doua sau a treia cifr a numrului de identificare este diferit de prima (sau de a doua) ea se refer la pericolul secundar.

    Cnd numrul de identificare a pericolului este precedat de litera X aceasta indic faptul c substana reacioneaz foarte periculos n contact cu apa. Pentru aceste substane se impune interdicia total a contactului cu apa, care poate fi utilizat doar cu aprobarea experilor.

    Cnd numrul de identificare al pericolului este urmat de cifra 0, nu exist pericol secundar. Dublarea unei cifre indic un pericol principal sau secundar foarte ridicat. 2. Numrul de identificare al substanei (Numrul ONU). Definete i identific substana

    periculoas prin compoziia sa chimic i este ntotdeauna compus din 4 cifre. Acest numr de ordine a fost atribuit ntr-un tabel de substane periculoase, redactat de un comitet de experi ai CEE care funcioneaz sub egida ONU i este inclus n anexa B a acordului ADR, fiind valabil pentru recunoaterea fiecrei substane n rile care au aderat la ADR i pentru toate categoriile de transport (rutier, maritim, feroviar). Lista oficial a substanelor, obiectelor i materialelor periculoase admise la transportul rutier, n ordinea numrului de identificare a substanei este prezentat n anexa nr.4.

    B. ETICHETE Cu etichetele de pericol i manipulare se pot identifica rapid i cu uurin pericolul prezentat de

    substanele periculoase, precum i modul de manipulare a acestora. 1. Etichetele de pericol completeaz panourile de semnalizare, fiind expuse la vedere pe prile

    laterale i pe partea din spatele vehiculului. Au form de ptrat cu latura de cel puin 25 cm i sunt fixate cu diagonala ptratului poziionat vertical. La partea inferioar a etichetei pot fi inscripionate cifrele sau literele care indic clasa substanei respctive i natura pericolului. Etichetarea se face n funcie de prescripiile corespunztoare clasei de pericol a fiecrei substane periculoase, respectiv n funcie de grupa de risc.

    2. Etichetele de manipulare sunt aplicate pe ambalajul utilizat.

    ETICHETE

    de pericol i de manipulare A. Etichete de pericol a) in funcie de clasa substanei periculoase CLASA 1

    ETICHETA 1

    In legtur cu explozia diviziunile 1.1, 1.2 i 1.3

    ETICHETA 1.4

    In legtur cu explozia diviziunea 1.4

  • 13

    CLASA 2

    CLASA 3

    ETICHETA 1.5

    In legtur cu explozia diviziunea 1.5

    ETICHETA 1.6

    In legtur cu explozia diviziunea 1.6

    ETICHETA 2

    Gaz inflamanbil

    Gaz neinflamabil i netoxic

    Gaz toxic

    ETICHETA 3

    Pericol de incendiu (substane lichide inflamabile)

  • 14

    CLASA 4

    CLASA 5

    CLASA 6

    ETICHETA 4.2

    Substan predispus la aprindere spontan

    ETICHETA 4.3

    Pericol de emanaie de gaz inflamabil n contact cu apa

    ETICHETA 5.1

    Substan comburant

    ETICHETA 5.2

    Peroxid organic: pericol de incendiu

    ETICHETA 6.1

    Substan toxic (se ine izolat de articole alimentare sau de alte obiecte destinate consumului in vehicule, precum i de locuri de descrcare sau transbordare)

    ETICHETA 4.1

    Substan solid inflamabil

  • 15

    CLASA 7

    CLASA 8

    ETICHETA 6.2

    Substan infecioas(se ine izolat de articole alimentare sau alte obiecte de consum i alimente pentru animale in vehicule, precum i de locuri de ncrcare, descrcare sau transbordare)

    ETICHETA 7A

    Substan radioactiv n ambalaje (in caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate n caz de ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiat)

    ETICHETA 7B

    Substan radioactiv n ambalaje (In caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate prin ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiat, inclusiv riscuri de iradiere la distan)

    ETICHETA 7C

    Substan radioactiv n ambalaje (n caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate prin ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiat, inclusiv riscuri de iradiere la distan)

    ETICHETA 7

    Substan radioactiv, prezentnd pericol de fisiune

    ETICHETA 8

    Substan coroziv

  • 16

    CLASA 9

    b) n funcie de grupa de risc

    E. Exploziv

    C. Comburant

    F. Uor inflamabil

    F+. Foarte inflamabil

    ETICHETA 9

    Substane i obiecte diverse, care n cursul transportului prezint un pericol, altul dect cele pe care le prezint celelalte clase

    Substan exploziv

    Produs chimic susceptibil s explodeze n anumite condiii

    se evit ocurile, zglielile, frecrile se evit producerea de scntei i a cldurii

    Substan comburant

    Produs ce poate produce un incendiu prin aprinderea unui produs combustibil

    Substan uor inflamabil

    Aceste simboluri se afieaz pe ambalaje n care se afl:

    1. substane inflamabile in mod spontan

    2. substane gazoase uor inflamabile ndeprtai sursele susceptibile s produc cldur

    (scntei, igri, rezistene electrice, etc)

    3. substane sensibile la umiditate: produse chimice care n contact cu apa pot s se aprind spontan sau s degajeze gaze inflamabile

  • 17

    T. Toxic

    T+. Foarte toxic

    Xn. Nociv

    Xi. Iritant

    C. Coroziv

    N. Periculos pentru mediu B. Etichete de manipulare

    Substan toxic

    Produse chimice ce provoac o intoxicare acut

    Afectarea grav a sntii sau moartea Se va evita inhlalarea, ingestia sau ptrunderea n

    organism pe cale cutanat

    Substan nociv (Xn) sau iritant (Xi)

    Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xn: substan nociv

    Afectarea pe termen lung a sntii datorit utilizrii repetate a unor cantiti reduse de produse chimice

    Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xi: substan iritant

    Substan iritant pentru piele, ochi i cile respiratorii

    Substan coroziv

    Produs chimic care distruge esuturile vii

    Substan periculoas pentru mediu

  • 18

    C. NOUL SISTEM DE CULORI PENTRU BUTELIILE DE GAZE Norma SN EN 1089-3 privind buteliile de gaz marcaje ale buteliilor de gaz / coduri de culori, definete culorile convenionale uniforme n plan european pentru buteliile de gaz. Norma este valabil pentru butelii de gaz industrial i medical, exceptnd buteliile de gaz lichid (GPL), care au culoarea productorului i stingtoarele, care au culoarea roie. Readaptarea tuturor rilor europene la noul marcaj unic de culori se va finaliza n mai 2006, ceea ce face ca pn la aceast dat pe drumurile europene s existe n circulaie n paralel butelii avnd vechile coduri de culori, caracteristice fiecrei ri in parte i noile culori convenionale, unice la nivelul rilor membre UE. Pentru evitarea confuziei, toate buteliile marcate cu noile culori de identificare au, n plus, inscripionat litera N aplicat n dou poziii diametral opuse.

    OBSERVATIE: Eticheta este principalul element ce indic coninutul unei butelii. Marcarea n culori a ogivei buteliei furnizeaz informaii complementare privind proprietile gazului (combustibil, oxidant, toxic, etc). Acest marcaj are avantajul c se poate observa chiar i atunci cnd eticheta nu se poate citi de la o anumit distan.

    Norma nu prescrie culoarea corpului cilindric; aceasta poate fi aleas n mod liber. Excepie fac gazele i amestecurile de gaze destinate sistemului medical, unde corpul buteliei este obligatoriu alb, pentru a putea fi clar difereniat de buteliile de gaz destinate aplicaiilor industriale.

    ETICHETA 10

    Substana trebuie protejat de umezeal

    ETICHETA 11

    Manevrare pe vertical

    ETICHETA 12

    Colet cu mrfuri fragile

  • 19

    MARCAREA BUTELIILOR care conin gaze i amestecuri de gaze

    GAZE SI AMESTECURI DE GAZE PENTRU UZ MEDICAL

    TIPUL GAZULUI CODUL CULORII

    OXIGEN

    O2

    PROTOXID DE AZOT

    N2O

    DIOXID DE CARBON

    CO2

    AER DE RESPIRAT

    HELIU / OXIGEN

    He / O2

    OXICARBON

    O2 / CO2

    ARGON

    Ar

    NOTA: Butelia este intotdeauna alb.

    GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE TIPUL GAZULUI CODUL CULORII

    TOXIC I/SAU COROZIV TOATE GAZELE I AMESTECURILE DE GAZE TOXICE I/SAU COROZIVE

    CLOR AMONIAC

    Cl2 NH3

  • 20

    DIOXID DE SULF SULFUR DE HIDROGEN MONOXID DE CARBON

    ACID CLORHIDRIC

    SO2 H2S CO HCl

    INFLAMABIL TOATE GAZELE INFLAMABILE CU EXCEPIA ACETILENEI

    HIDROGEN BUTAN ETAN

    METAN PROPAN ETILEN

    OXID DE ETILEN CLORUR DE ETILEN

    H2 C4H10 C2H6 CH4 C3H8 C2H4

    C2H4O C2H4Cl

    ACETILENA

    ACETILENA

    C2H2

    OXIDANI TOATE GAZELE SAU AMESTECURILE DE GAZE OXIDANTE (O2 > 21%)

    EXCEPIE OXIGEN SI PROTOXID DE AZOT

    AMESTECURI GAZE OXIDANTE / GAZE INERTE

    de ex.

    O2/CO2 (O2>21%)

    OXIGEN

    OXIGEN

    O2

    PROTOXID DE AZOT

    PROTOXID DE AZOT

    N2O

    GAZE INERTE (AER I ASFIXIANTE) EXCEPIE ARGON, DIOXID DE CARBON, AZOT SI HELIU

    AER AER SINTETIC

    KRIPTIN NEON

    XENON HEXAFLORUR DE SULF

    AMESTECURI GAZE OXIDANTE/GAZE INERTE

    Kr Ne Xe SF6

    de ex. Ar/CO2

    (O2

  • 21

    ARGON

    ARGON

    Ar

    DIOXID DE CARBON

    DIOXID DE CARBON

    CO2

    AZOT

    AZOT

    N2

    HELIU

    HELIU

    He

    NOTA: Butelia poate avea orice culoare. Culoarea ogivei reprezint pericolul primar al gazului sau maestecului de gaze. Dac gazul sau amestecul de gaze are mai multe riscuri, ogiva buteliei se va colora dup riscul primar. Culoarea riscului secundar poate fi de asemenea aplicat.

    STABILIREA MASURILOR PE TIMPUL INTERVENTIEI A. TRANSPORT Pentru a stabili rapid msurile pe timpul accidentelor de trafic n care sunt implicate substane

    periculoase, forele de intervenie pot utiliza fia de siguran, n care sunt nscrise informaii privind pericolele poteniale (incendiu/explozie, riscuri pentru sntate), securitatea public (msuri de ordin general, echipament de protecie), msuri de urgen (n caz de pierderi/scurgeri, incendiu), msuri de prim ajutor. Toate fiele de siguran sunt prezentate ntr-un format de dou pagini i identificate printr-un numr de dou cifre. Litera P care urmeaz dup numrul fiei identific toate substanele care n anumite situaii prezint pericol de polimerizare.

    B. AGENT ECONOMIC In cazul accidentelor la agenilor economici n care sunt implicate substanele periculoase, forele de

    intervenie pot stabili msurile n baza fiei caracteristice a substanei, numrul ONU, caracteristicile fizico-chimice, cantitatea, riscuri pentru sntate i/sau mediu, modaliti de depozitare sau ambalare, posibiliti de detecie, protecia individual a personalului de intervenie, ageni stingtori, neutralizatori, de decontaminare, antidotul pentru personalul de intervenie, posibiliti de ndeprtare a substanei, metode de prim ajutor, numrul fiei de intervenie i alte date considerate importante pentru analiza de risc.

    OBSERVATIE: Fiele de siguran nu pot fi folosite cnd n accident sunt implicate mai multe

    substane periculoase din clase de pericol sau diviziuni diferite. In accidentele n care sunt implicate substane din mai multe clase de pericol, se va ine cont de informaiile specialitilor (productorilor). De asemenea, chiar

  • 22

    dac unele substane implicate ntr-un accident pot fi inofensive, nu trebuie ignorat c prin combinarea lor sau producerea unui incendiu, pot pune n pericol sntatea oamenilor sau pot declana producerea unei explozii.

    ACTIUNI SI MASURI DE PROTECTIE LA INTERVENTIE 1.-La sosirea la locul accidentului verificai dac sunt implicate materiale periculoase i dac acest lucru se confirm, identificai substana. Pe timpul acestor aciuni vei respecta urmtoarele msuri de protecie:

    a.-Oprirea vehiculelor departe de accident: Distanele recomandate pentru dispunerea autospecialelor de intervenie sunt urmtoarele:

    Tip accident Definire accident Distan recomandat Scurgeri minore Pictur cu pictur

    Siroi subire 50 m

    Scurgeri majore Debit mare Spargerea containerului Cantitatea deversat > 150 l

    100 m

    Dac nu avei nici o informaie despre caracterul accidentului

    100 m

    b.-Apropierea cu atenie din direcia din care bate vntul

    Rezistai tentaiei de a v grbi, deoarece v vei convinge c nu putei acorda ajutor pn cnd situaia nu este complet evaluat.

    c.-Izolarea zonei accidentului Fr s ptrundei n zona din imediata apropiere a accidentului, izolai suprafaa afectat de pierderile de produs i asigurai securitatea oamenilor i a mediului nconjurtor, ndeprtai curioii n afara perimetrului izolat. Avei grij s dispunei pe ct posibil de spaiu suficient pentru a v mica n voie i a manevra echipamentul necesar.

    2.-Identificai pericolele

    Etichetele de pericol i/sau manipulare, panourile de semnalizare a pericolului, documentele specifice (de transport, lista cuprinznd substanele periculoase, fia caracteristic a substanelor) i/sau orice persoane care au asistat la accident sunt surse importante de informaii. Evaluai i valorificai toate informaiile disponibile i consultai ndrumtorul pentru a reduce riscurile imediate.

    3.-Evaluai situaia Analizai urmtoarele aspecte: -Exist un incendiu sau numai o pierdere de substane periculoase (scurgere, degajare de vapori, etc.)? -Care sunt condiiile meteorologice? -Cum este terenul? -Cine/ce se afl n pericol oameni, mediu sau bunuri? -Ce msuri trebuie luate este necesar o evacuare? -Ce resurse umane i materiale sunt necesare? -Care sunt msurile care pot fi luate imediat?

  • 23

    -7-

    4.-Intervenii corespunztor situaiei In funcie de evoluia evenimentelor, reevaluai n permanen situaia i modificai aciunile

    ntreprinse. Salvai rniii i evacuai zona dac este necesar, meninnd n permanen situaia i modificai aciunile ntreprinse. Nu uitai c obiectivul principal este sigurana persoanelor aflate n apropiere de locul accidentului, inclusiv sigurana dumneavoastr. De aceea, pe timpul interveniei,

    Utilizai echipamentul corespunztor de protecie individual Nu ptrundei n zona accidentului dect cu echipament de protecie individual corespunztor i cu aparat independent de protecie respiratorie.

    ACTIUNI ALE FORTELOR DE INTERVENTIE IN FUNCTIE DE TIPUL ACCIDENTULUI

    A.-INCENDII Gaz incendiat Materiale diverse

    Cistern

    Risc de BLEVE Aezai vehiculele de intervenie la o distan de 20-50 m Evacuai populaia pe o raz de 100-200 m Nu stingei scprile inflamate de gaz (doar dac scprile au fost inlturate) Rcii recipienii

    Evitai amplasarea vehiculelor de intervenie in zona cu fum Evacuai populaia pe o raz de 300 m Utilizai agent stigtor corespunztor

    Aezai vehiculele de intervenie cit mai departe posibil Intervenii cu personal cit mai puin Utilizai agent stingtor corespunztor Rcii puternic cisterna expus Evacuai populaia pe o raz de 500 m Retragei-v imediat dac cisterna vibreaz, se decoloreaz sau incepe s crape

    B.-SCURGERI SI / SAU DEVERSARI Scurgeri sau deversri reduse Scurgeri sau deversri mari

    Gaz Lichid Solid Gaz Lichid Solid Populaia va fi evacuat pe o raz de 100 m. Populaia va fi evacuat pe o raz de 300 m. Vehiculele trebuie s fie regrupate pe o la o distan de 50 m din direcia vintului.

    Vehiculele trebuie s fie regrupate pe o la o distan de 100 m din direcia vintului.

    Va intra doar personalul necesar, care va avea obligatoriu echipament de protecie individual i aparat independent de protecie respiratorie. Se va purta vizier atita timp cit este pericol de explozie.

    Va intra doar personalul necesar, care va avea obligatoriu echipament de protecie individual i aparat independent de protecie respiratorie. Se va purta vizier atita timp cit este pericol de explozie.

    Victimele vor fi evacuate rapid. Victimele vor fi evacuate rapid. Se vor evita sursele de aprindere. Se vor evita sursele de aprindere. IMPORTANT Nu clcai sau nu atingei substanele scurse i evitai inhalarea fumului sau a vaporilor, chiar atunci cnd se presupune c nu ar fi implicate n accident i substane periculoase. Nu v grbii s considerai c atunci cnd nu au miros, gazele sau vaporii sunt inofensivi, deoarece s-a dovedit c gazele sau vaporii, chiar i fr miros, pot fi duntori.

  • 24

    ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

    Dac victima a intrat in contact cu un produs chimic periculos acordai primul ajutor astfel: 1.-Transportai victima intr-o zon neafectat; 2.-Contactai medicul i spunei-i numele produsului cu care victima a intrat in contact; 3.-In cazul n care victima a intrat n stop cardiac, ncercai s o reanimai; ATENTIE: Nu utilizai metoda gur la gur dac victima a ingerat sau inhalat substana 4.-In cazul n care victima are probleme respiratorii, conectai-o la tubul de oxigen; 5.-Scoatei hainele i pantofii contaminai i luai msuri de izolare a acestora; ATENTIE: Nu scoatei hainele care s-au lipit de piele 6.-In cazul unui contact cu o substan, se vor spla imediat minile i ochii timp de 10 minute; 7.-Calmai victima i acoperii-o cu o ptur; 8.-inei cont de faptul c efectele datorate expunerii (inhalare, ingestie sau contact cu pielea) se pot manifesta mai trziu.