DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

194
C.N.A.D.N.R. S.A. DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704 LICITATIE DESCHISA 2007

Transcript of DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Page 1: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

C.N.A.D.N.R. S.A.

DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI

DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE A

CONTRACTULUI DE LUCRARI

REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704

LICITATIE DESCHISA

2007

Page 2: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

CAIET DE SARCINI

PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE

REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704

Page 3: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Aprobat,

Director DRDP IASI,

ing. DORINA TIRON

CAIET DE SARCINI

„REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704”

Page 4: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

BORDEROU

1. SPECIFICAŢII GENERALE 5 pagini

2. PODURI ŞI PODEŢE 38 pagini

3. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE 29 pagini

4. MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD 13 pagini

5. TERASAMENTE 16 pagini

6. REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ DIN BETON, BETON ARMAT ŞI

BETON PRECOMPRIMAT 12 pagini

Page 5: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

PODURI

CUPRINS

Prevederi generale 1 BETOANE 1.1 Materiale pentru prepararea betoanelor 1.2 Caracteristicile betonului 1.3 Compoziţia betonului 1.4 Performanţele betonului 1.5 Prepararea betonului 1.6 Transportul şi punerea în operă a betonului 1.7 Tratarea betonului după turnare 1.8 Controlul calităţii lucrărilor de beton 1.9 Betoane speciale şi betoane turnate prin procedee speciale 2 ARMĂTURI 3 LUCRĂRI PROVIZORII 3.1 Proiectarea lucrărilor provizorii 3.2 Execuţia şi utilizarea lucrărilor provizorii 3.3 Cofraje 4 INFRASTRUCTURI 4.1 Fundaţii directe 4.3 Culei şi pile 5 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 5.1 Eşafodaje, susţineri, schele 5.2 Cofraje 5.3 Materiale 5.4 Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor 6 SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1 Cofraje, tipare, susţineri 6.2 Armături 6.3 Ancoraje şi blocaje 6.4 Cerinţe tehnice 6.5 Execuţia lucrărilor 6.6 Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor 7 HIDROIZOLAŢII şi ROSTURI DE DILATAŢIE 7.1 Hidroizolaţii 7.2 Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie 8 CALEA PE POD 8.1 Trotuare 8.2 Parapeţi 8.3 Îmbrăcămintea căii pe pod 8.4 Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor 9 PLACAJE şi ZIDĂRII DIN PIATRĂ 9.1 Execuţia zidăriilor din piatră brută 9.2 Execuţia zidăriilor din piatră prelucrată

Page 6: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

10 RACORDAREA CU TERASAMENTELE 10.1 Materiale pentru umpluturi 10.2 Prevederi suplimentare la execuţia umpluturilor 10.3 Plăci de racordare şi grinzi de rezemare 10.4 Protecţia sferturilor de con 10.5 Scări şi casiuri pe taluzuri

Page 7: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplică lucrărilor de poduri, podeţe şi pasaje pentru construcţia drumurilor publice şi cuprinde condiţiile ce trebuie îndeplinite pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi controlul de calitate şi criteriile de recepţie a lucrărilor. Contractorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Inginer. În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Contractorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Odată cu prezentarea graficului general de execuţie a lucrărilor, Contractorul va prezenta câte un grafic detaliat de execuţie pentru fiecare pod şi pasaj prevăzut a se executa. Toate materialele care intră în lucrările permanente vor fi supuse aprobării Inginerului. Înainte de aprovizionare, Contractorul va supune aprobării Inginerului sursele / furnizorii acestor materiale. Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înainte de a fi aprobat de Inginer. Toate materialele propuse a se utiliza, trebuie să fie însoţite de agrement tehnic şi certificat de conformitate a calităţii. Cu cel puţin 28 zile înainte de începerea lucrărilor, Contractorul va supune aprobării Inginerului procedura de execuţie a lucrărilor. Nici o lucrare nu va începe înainte ca procedura de execuţie a acelei lucrări să fie aprobată de Inginer. În execuţia lucrărilor, Contractorul va urma întocmai procedura de execuţie, aşa cum a fost aprobată de Inginer. Contractorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Contractorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

1 BETOANE

La execuţia lucrărilor de betoane, prevederile prezentului capitol se vor completa şi cu prevederile specifice din capitolele 4, 5 şi 6. Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se vor completa cu cele ale Codului de practică NE 012-99, şi ale tuturor standardelor şi normelor în vigoare. Tabelul 1 prezintă corelarea claselor de betoane definite conform Normativului C 140/86 cu mărcile de betoane. Tabel 1 – Claselor de betoanelor

*C2,8/3,5 C 4/5

*C6/7,5 C 8/10

C 12/15 C 16/20

*C18/22,5 C 25/30

*C 28/35 C 30/37

*C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60

Page 8: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Clasele de beton notate cu (*) nu se regăsesc în normele europene şi rămân valabile numai până la intrarea în vigoare a Rom-codurilor de proiectare (armonizate cu Euro-codul 2). Cu cel puţin 28 zile înainte de începerea lucrărilor, Contractorul va supune aprobării Inginerului studii de reţetă pentru toate clasele de beton prevăzute a se utiliza. Se interzice folosirea în lucrările permanente a betonului produs după reţetă neaprobată de Inginer. 1.1 MATERIALE PENTRU PREPARAREA BETOANELOR

Ciment Cimenturile uzuale se clasifică după cum urmează: Tabel 2 – Cimenturi Tip ciment STAS Ciment Portland (tip I) SR 388/1995 Ciment Portland compozit (tip II) SR 1500/1996 Ciment de furnal (tip III) SR 1500/1996 Ciment puzzolanic (tip IV) SR 1500/1996 Ciment compozit (tip V) SR 1500/1996 Fiecare lot de ciment livrat pe şantier va trebui să fie însoţit de certificat de calitate. În cazul în care cimentul este obţinut de la un furnizor (nu de la producător), livrarea va fi însoţită de declaraţie de conformitate. Verificarea calităţii cimentului se va face în 24 de ore de la livrare, conform SR EN 196/7-95. În cazul aprovizionării cu mai multe tipuri de ciment, fiecare tip, va fi depozitat separat şi va fi utilizat pe sectoare distincte. În timpul transportului, manipulării sau stocării, cimentul va fi protejat împotriva umidităţii şi contaminării cu corpuri şi substanţe străine. Silozurile şi depozitele vor fi marcate corespunzător, indicându-se tipul cimentului stocat. Înainte de schimbarea tipului de ciment dintr-un siloz, acesta va fi golit complet, va fi curăţat şi marcat corespunzător tipului de ciment ce urmează a se depozita. Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatură de peste +50°C. Cimentul stocat peste data expirării va fi re-testat în vederea verificării caracteristicilor de calitate. Cimentul cu rezistenţa mecanică mai mică decât limita clasei respective, va fi declasat şi utilizat în conformitate cu noua sa clasă. Se interzice folosirea cimentului cu rezistenţa la compresiune mai mică decât valoarea minimă a celui mai slab tip. În cazul contaminării cu apă, cimentul poate fi utilizat numai dacă reziduurile nu depăşesc 10%, şi în condiţiile respectării caracteristicilor fizico-mecanice la 2 şi/sau 7 zile. Agregate Agregatele folosite pentru prepararea betonului vor fi aprovizionate numai din surse aprobate de Inginer. Agregatele folosite pentru prepararea betonului trebuie să satisfacă cerinţele STAS 1667-76, SR 667/2001 şi SR 662/2002. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile în contact cu aerul, apa sau la îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase. Pe durata transportului, prelucrării şi depozitării agregatelor, Contractorul va lua toate măsurile pentru evitarea amestecării sau contaminării acestora. Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, cu pante şi rigole pentru drenarea apei de suprafaţă. Fiecare depozit va fi identificat cu panouri indicând sursa şi dimensiunea agregatului. Drumurile de acces către depozitele de agregate vor fi amplasate astfel încât să se evite contaminarea agregatelor. Contractorul va prevedea de asemenea, o zonă de depozitare provizorie a agregatelor respinse. Controlul calităţii agregatelor se face conform Codului de practică NE 012-99 şi STAS 4606-80. Apa Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă, în care caz trebuie să respecte condiţiile STAS 790-84.

Page 9: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Aditivi Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii, impermeabilităţii, comportării la îngheţ-dezgheţ a betoanelor sau pentru reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză, pot fi utilizaţi aditivi, cu condiţia existenţei agrementelor tehnice şi a respectării condiţiilor impuse de acestea. Stabilirea tipului sau combinaţiei de aditivi se va face urmând recomandările Codului de practică NE 012-99. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în Tabelul 3. Tabelul 3 – Utilizarea aditivilor Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii Betoane supuse la îngheţ - dezgheţ repetat antrenor de aer Betoane cu permeabilitate redusă Reducător de apă - plastifiant - intens reducător –

super-plastifiant Betoane expuse în condiţii de agresivitate intensă şi foarte intensă

idem - intens reducător - super-plastifiant - inhibitor de coroziune

Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă între C 12-15 şi C 30/37 inclusiv

plastifiant sau super-plastifiant Tasarea betonului: T3-T3/T4 sau T4/T5-T5

Betoane executate monolit având clasa ≥C 35/45 super-plastifiant - intens reducător de apă

Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 super-plastifiant Betoane masive Betoane turnate prin tehnologii speciale (fără vibrare)

(Plastifiant) super-plastifiant + întârzietor de priză

Betoane turnate pe timp călduros Întârzietor de priză + super-plastifiant (Plastifiant)

Betoane turnate pe timp friguros Anti-îngheţ + accelerator de priză Betoane cu rezistenţă iniţială mare Acceleratori de întărire Folosirea aditivilor va fi declarată în studiul de reţetă supus aprobării Inginerului. Condiţiile tehnice speciale (dacă există) pentru materialele componente, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului, impuse de folosirea aditivilor, vor fi specificate în procedura de execuţie supusă aprobării Inginerului.

Adaosuri Pentru îmbunătăţirea caracteristicilor betoanelor (lucrabilitatea, impermeabilitatea, rezistenţa la agresivitatea chimică, se pot utiliza adaosuri. În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în considerare cantitatea de adaos din beton ca liant. Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, prevederile agrementelor tehnice sau pe baza studiilor de laborator. Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau să provoace corodarea armăturii. Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile fizico - chimice ale acestora să nu sufere modificări. 1.2 CARACTERISTICILE BETONULUI

Rezistenţa Rezistenţele caracteristice f.ck., determinate pe cilindri sau cuburi, sunt cele din Tabelul 4.

Page 10: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabel 4 – Rezistenţele caracteristice ale betonului Clasa de rezistenţă a betonului *C 2,8/3,5 C 4/5 *C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 f.ck.cil. N/mm2 2,8 4 6 8 12 f.ck.cub. N/mm2 3,5 5 7,5 10 15 Clasa de rezistenţă a betonului C 16/20 *C 18/22,5 C 20/25 C 25/30 *C 28/35 f.ck.cil. N/mm2 16 18 20 25 28 f.ck.cub. N/mm2 20 22,5 25 30 35 Clasa de rezistenţă a betonului *C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 f.ck.cil. N/mm2 32 35 40 45 50 f.ck.cub. N/mm2 40 45 50 55 60 *) Clase de beton care rămân valabile până la intrarea în vigoare a Rom-codurilor de proiectare. Durabilitatea Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea caracteristicilor betonului la acţiunile fizico-chimice pe durata de serviciu proiectată, sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului. Nivelele de performanţă la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate în Tabelul 5. Tabel 5 – Gradul de impermeabilitate al betonului

Adâncimea limită de pătrundere a apei (mm) Presiunea apei (bari) 100 200

10 20

4 P4

P4

10 20

8 P8

P8

10 20

12 P12

P12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului, caracterizată prin gradul de gelivitate, trebuie să se încadreze în prevederile Codului de practică NE 012-99. Tabel 6 – Gradul de gelivitate al betonului

Gradul de gelivitate al betonului Număr de cicluri de îngheţ - dezgheţ G 50 50 G 100 100 G 150 150

Valoarea de bază a deformaţiei specifice la 28 de zile a betonului datorită contracţiei, pentru betoane obişnuite în condiţii normale de întărire, este de 0,25‰ conform STAS 10107/0-90. 1.3 COMPOZIŢIA BETONULUI

Condiţii generale Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului se face într-un laborator autorizat. În proiectarea amestecului trebuie realizate următoarele cerinţe:

o Clasa de rezistenţă; o Dimensiunea maximă a granulei agregatelor; o Consistenţa betonului proaspăt; o Date privind compoziţia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul şi dozajul minim de

ciment), funcţie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condiţiile de expunere etc.

Orice cantitate de beton transportată la locul de punere în operă trebuie însoţită de documente de transport corect completate.

Proiectarea amestecului

a) Consistenţa betonului

Page 11: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului. Consistenţa betonului proaspăt va fi determinată conform prevederilor Codului de practică NE 012-99, prin una din următoarele metode: tasarea conului, re-modelare VE-BE, grad de compactare, răspândire.

b) Granulozitatea agregatelor Granulozitatea agregatelor se alege funcţie de condiţiile de turnare, compactare, precum şi de tipul agregatelor care se folosesc. Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileşte funcţie de dimensiunile caracteristice ale elementelor şi alte cerinţe speciale.

c) Alegerea tipului şi dozajului de ciment şi a raportului A/C Raportul A/C se stabileşte funcţie de condiţiile de rezistenţă impuse betonului.

Dozajul de ciment se stabileşte funcţie de clasa de rezistenţă a betonului, precum şi de cantitatea de apă necesară pentru obţinerea consistenţei cerute. Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare, urmărindu-se realizarea cerinţelor.

d) Alegerea aditivilor şi adaosurilor Aditivii şi adaosurile vor fi folosite numai în condiţiile stabilite în studiul de reţetă aprobat de Inginer.

1.4 NIVELE DE PERFORMANŢĂ ALE BETONULUI

Betonul proaspăt

a) Consistenţa Având în vedere că cea mai răspândită metodă pentru determinarea consistenţei este tasarea conului, cu excepţia betoanelor foarte vârtoase, în prezentul Caiet de Sarcini, se fac referiri în special la clasa de consistenţă „T”.

b) Conţinutul de aer oclus se determină conform STAS 5479-88. c) Densitatea aparentă pe betonul proaspăt se determină conform STAS 1759-88.

Betonul întărit

a) Rezistenţa la compresiune Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice, care este rezistenţa la compresiune N/mm2, determinată pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm; valorile de referinţă sunt cele din Codul de practică NE 012-99.

b) Evoluţia rezistenţei betonului În unele situaţii speciale, este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. În aceste cazuri, epruvetele vor fi păstrate în condiţii similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite.

c) Rezistenţa la penetrarea apei STAS 3622-86 stabileşte nivelele de performanţă ale betoanelor funcţie de gradul de impermeabilitate, conform tabelului 5.

d) Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ

STAS 3622-86 stabileşte nivelele de performanţă ale betoanelor funcţie de gradul de gelivitate, conform tabelului 6.

e) Densitatea Funcţie de densitate, betoanele se clasifică în:

o Betoane uşoare; o Betoane normale; o Betoane foarte grele.

Categoria de densitate este stabilită funcţie de densitatea aparentă ρap a betonului întărit la 28 zile, determinată conform STAS 2414-91.

1.5 PREPARAREA BETONULUI Producerea betonului se face numai în staţii atestate, operate de personal autorizat. La prepararea betonului se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99.

Page 12: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri: o agregate ± 3% o ciment şi apă ± 2% o adaosuri ± 3% o aditivi ± 5%

Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei, dar va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare, se va majora în cazul utilizării de aditivi sau adaosuri, în perioade de timp friguros, în cazul utilizării de agregate cu granule mai mari de 31 mm şi pentru betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm). La terminarea unui schimb, sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră, toba betonierei va fi golită şi spălată. În cazul betonului preparat înafara şantierului, cu 28 zile înaintea începerii furnizării, Contractorul va supune furnizorul aprobării Inginerului. Aprobarea reţetelor, transportul şi punerea în operă vor urma aceleaşi proceduri ca pentru betonul produs în şantier. Este interzisă folosirea în lucrările permanente a betonului provenit de la furnizori care nu au fost aprobaţi de Inginer. 1.6 TRANSPORTUL şi PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

Transportul betonului Încărcarea, transportul şi punerea în operă a betonului se va face astfel încât să se prevină segregarea sau modificarea compoziţiei betonului. Durata maximă posibilă de transport depinde de compoziţia betonului şi condiţiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5 - 42,5 numai în dacă se utilizează aditivi întârzietori. Tabel 7 – Durata de transport a betonului proaspăt cu auto-agitatoare

Durata maximă de transport (minute) Temperatura amestecului de beton (°C)

cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa ≥ 42,5

10° < t ≤ 30° 50 35 t < 10° 70 50

Temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, trebuie să fie cuprinsă între 5°C şi 30°C. Atunci când temperatura betonului este mai mare de 30°C, sunt necesare măsuri suplimentare. Pregătirea turnării betonului

Betonarea poate începe numai cu aprobarea Inginerului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: o lucrările premergătoare (săpături, cofraje, armături, etc.) au fost verificare şi recepţionate de către

Inginer; o în cazul fundaţiilor, suprafaţa a fost drenată şi este asigurată scurgerea apelor; o suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi

curăţate de pojghiţa de lapte de ciment şi de impurităţi; suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;

o sunt îndeplinite toate condiţiile pentru asigurarea continuităţii turnării betonului (mijloace de vibrare, transport, sursă de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru, etc.);

o condiţiile meteo permit executarea turnării în bune condiţii; o sunt asigurate condiţiile pentru recoltarea probelor şi efectuarea determinărilor pentru betonul

proaspăt;

Page 13: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Reguli generale de betonare Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi udate cu apă, cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului; apa rămasă în denivelări va fi înlăturată. Betonul va fi pus în lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului. Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să depăşească 3,00 m – în cazul elementelor cu lăţime de max. 1 m şi 1,5 m, în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.). Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime; turnarea stratului nou înainte de începerea prizei betonului turnat anterior. Se vor lua măsuri pentru a se preveni deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută. Se va asigura înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire. Nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea vibratorului pe armături. În zonele cu armături dese, se va urmări umplerea completă a secţiunii. Circulaţia muncitorilor şi a utilajului de transport, în timpul betonării, se va face astfel încât să nu se modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt. Betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de execuţie. Durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos. În cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea corespunzătoare a suprafeţelor rosturilor. Compactarea betonului

Compactarea betonului este obligatorie şi se face prin vibrare. În timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să se evite deplasarea armăturilor şi a cofrajelor. Betonul va fi compactat numai atât timp cât este lucrabil. Rosturi de lucru şi decofrare În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere până la nivelul stabilit prin proiect sau procedura de execuţie. Atunci când situaţia o impune, rosturile de lucru vor fi stabilite urmând recomandările Codului de practică NE 012-99. Stabilirea momentului la care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a putea fi decofrat se face urmând prevederile Codului de practică NE 012-99 1.7 TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, suprafaţa trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii. Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă, pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită. Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului. Protecţia betonului este o măsură de prevenire a:

o antrenării (scurgerii) pastei de ciment; o diferenţelor mari de temperatură din interiorul betonului; o temperaturii scăzute (îngheţului); o şocurilor sau vibraţiilor, care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei beton–armătură (după

întărirea betonului). Principalele metode de tratare / protecţie sunt:

Page 14: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

o menţinerea în cofraje; o acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă; o stropirea cu pelicule de protecţie; o prevenirea producerii de şocuri şi vibraţii pe sau în imediata apropiere a structurilor de beton proaspăt

turnat. În stabilirea duratei tratării / protecţiei, se vor urmări recomandările Codului de practică NE 012-99. 1.8 CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE BETON

Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei structurilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Controlul cuprinde acţiunile şi verificările minime care trebuie făcute pentru a asigura satisfacerea tuturor cerinţelor specifice. Controlul calităţii lucrărilor se referă la: - materialele componente;

- fabricaţia şi transportului; - betonul proaspăt, înainte de punerea în operă; - punerea în operă; - protejarea în perioada întăririi; - betonul întărit.

Determinările şi modul de efectuare a acestora, precum şi criteriile de conformitate, vor fi stabilite conform prevederilor Codului de practică NE 012-99. 1.9 BETOANE SPECIALE şi BETOANE TURNATE PRIN PROCEDEE SPECIALE

La executarea lucrărilor supuse unor acţiuni deosebite, se pot folosi:

o betoane rezistente la penetrarea apei; o betoane cu rezistenţă mare la îngheţ-dezgheţ şi la agenţi chimici de dezgheţare; o betoane rezistente la atacul chimic; o betoane cu rezistenţă mare la uzură.

Unele părţi ale structurii podurilor se execută în condiţii şi prin procedee speciale:

o turnarea betonului sub apă; o betoane turnate prin pompare; o betoane turnate în cofraje glisante; o betoane ciclopiene.

În executarea betoanelor speciale şi a celor turnate prin procedee speciale, se va urmări respectarea prevederilor Codului de practică NE 012-99.

2 ARMĂTURI Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice necesare pentru procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate în structurile de beton armat şi beton precomprimat pentru poduri. Pentru condiţiile specifice privind fundaţiile, suprastructurile din beton armat şi din beton precomprimat se vor respecta şi prevederile din capitolele 4, 5 şi 6. Oţeluri pentru armături Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în Tabelul 8.

Page 15: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabelul 8 – Tipuri de oţel utilizate la armarea betonului Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizare Oţel beton rotund neted STAS 438/1-89

OB 37 Armături de rezistenţă sau armături constructive.

Sârmă trasă netedă pentru beton armat STAS 438/2-91

STNB Armături de rezistenţă sau armături constructive; armăturile de rezistenţă

Plase sudate pentru beton armat SR 438/3-98

STNB numai sub formă de plase sau carcase sudate.

PC 52 Armături de rezistenţă pentru betoane de clasa cel puţin C 12/15 (Bc 15). Oţel beton cu profil periodic STAS

438/1-89 PC 60

Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 16/20 (Bc 20)

Armături pretensionate - sârme netede STAS 6482/2-80 - sârme amprentate STAS 6482/3-80 - toroane

SBP I şi SBP II SBPA I si SBPA II TBP

Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 25/30 (Bc 30)

Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa agrementului tehnic şi a certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul. Livrarea şi marcarea Fiecare lot de oţel beton livrat pe şantier va fi însoţit de un document de calitate (certificat de calitate, declaraţie de conformitate). Transportul şi depozitarea Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură, vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să intre în contact cu substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul, sau aderenţa beton–armătură. Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se prevină corodarea şi murdărirea, şi să se asigure identificarea cu uşurinţă a fiecărui sortiment şi diametru. Controlul calităţii Controlul calităţii oţelului se va face conform Codului de practică NE 012-99. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor Armătura trebuie tăiată, îndoită şi manipulată astfel încât să se evite: - deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri); - ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate; - contactul cu substanţe care pot afecta aderenţa sau pot produce coroziune. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. În acest scop se vor îndepărta: - eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor; - rugina, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură. După îndepărtarea ruginii, reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs. Oţelul - beton livrat în colaci, sau barele îndoite, trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul, alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m). Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor, până în momentul montării. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor se vor face urmând prevederile Codului de practică NE 012-99.

Page 16: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Prevederi generale, privind confecţionarea armăturii pre-tensionate La pregătirea tuturor tipurilor de armături pre-tensionate, se vor avea în vedere următoarele:

o existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează a se executa armătura şi al rezultatelor încercărilor făcute în conformitate cu prevederile STAS 1799/88;

o suprafaţa oţelurilor se va curăţa de impurităţi (stratul de rugină superficială neaderentă) şi se va degresa (unde este cazul);

o oţelurile care prezintă un început de coroziune vor putea fi utilizate numai pe baza unor probe care confirmă că nu le-au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico – mecanice;

o armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni din acelaşi lot; o nu se vor utiliza zonele de armătură care după îndoire locală rămân deformate; barele de oţel superior

care, în timpul transportului sau al depozitării, au suferit o deformare uşoară, se vor îndrepta mecanic la temperaturi de cel puţin +10°C;

o pentru armături pre-tensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte, de un laborator de specialitate, conform STAS 6605 - 78;

o în cazul fasciculelor post-întinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va determina pe şantier, odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

La, confecţionarea, montarea, depozitarea, tensionarea, blocarea şi injectarea armăturilor pre-tensionate, se va ţine seama de prevederile Codului de practică NE 012-99. Toleranţe de execuţie Dacă nu sunt stabilite prin proiect, abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor vor fi cele din Codul de practică NE 012-99. Armarea cu plase sudate Plasele sudate din sârmă se vor utiliza în condiţiile STAS 10107/0-90. Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fără contact direct cu pământul sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tip, marcate corespunzător. Încercările şi determinările asupra plaselor sudate se vor efectua conform STAS 438/3-1998. Reguli constructive Distanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton, se vor determina conform STAS 10107/0-90 şi Codului de practică NE 012-99. Înnădirea armăturilor Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului, STAS 10107/0-90 şi Codului de practică NE 012-99. Înnădirea se realizează prin suprapunere, sudură, manşoane metalo-termic sau prin presare. Înnădirea armăturilor prin sudură se face conform reglementărilor tehnice specifice, C 28-83 şi C 150-84. Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Stratul de acoperire cu beton Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită din proiect, conform STAS 10107/0-90. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu agresivitate chimică, este precizată în reglementări tehnice speciale. Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat, se folosesc distanţieri din plastic, sau mortar. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn.

Page 17: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect În cazul în care sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect nu sunt disponibile, Contractorul poate propune Inginerului, înlocuirea acestora. Distanţele dintre bare şi diametrele minime vor fi stabilite conform STAS 10107/0-90 şi Codului de practică NE 012-99. Protecţia anticorozivă a armăturilor În cazul în care, de la montarea armăturii până la acoperirea cu beton, trec mai mult de 3 luni, zonele expuse ale armăturii vor fi protejate împotriva coroziunii. Protecţia anticorozivă a armăturilor constă în curăţirea barelor (rugină, grăsimi, impurităţi) şi aplicarea materialelor de protecţie. Modul de curăţire şi de aplicare a materialelor de protecţie vor fi conforme cu instrucţiunile de utilizare ale produsului de protecţie. Contractorul va supune aprobării Inginerului numai materiale de protecţie care au agrement tehnic. Este interzisă utilizarea de materiale de protecţie neaprobate de Inginer.

3 LUCRĂRI PROVIZORII Proiectarea, execuţia, controlul şi întreţinerea lucrărilor provizorii se vor face pe riscul şi cheltuiala Contractorului. 3.1 PROIECTAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII Proiectul lucrărilor provizorii va fi întocmit de Contractor sau de o unitate de proiectare autorizată. Proiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

o să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive; o să prezinte scheme statice simple, evitând pe cât posibil elementele solicitate la încovoiere cu

deformaţii mari; o să fie rezistente şi rigide; o să permită montarea rapidă şi decofrarea lentă şi sigură prin intermediul dispozitivelor de descintrare; o deformaţiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte la betonul în curs de priză sau întărire; o să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;

Din planşe trebuie să rezulte:

o măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţiei fundaţiilor; o modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi schelelor; o reazemele elementelor portante (compatibile cu propria lor stabilitate şi a elementelor pe care

sprijină); o sistemul de contravântuire; o contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie; o modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul

contracţiei şi precomprimării; o dispozitivele de control a deformaţiilor şi tasărilor.

Piesele scrise trebuie să cuprindă specificaţiile tehnice ale materialelor utilizate şi instrucţiuni de montaj; 3.2 EXECUŢIA şi UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII Proiectul lucrărilor provizorii va fi supus aprobării Inginerului cu cel puţin 14 zile înaintea începerii acestor lucrări.

Page 18: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Lucrările provizorii vor putea începe numai cu aprobarea Inginerului. Calitatea materialelor trebuie să corespundă standardelor în vigoare. Întrebuinţarea elementelor refolosibile este permisă atât timp cât deformaţiile sau efectele oboselii nu compromit siguranţa lucrărilor provizorii. Numărul admisibil de refolosiri va fi specificat prin proiectul lucrărilor provizorii. Toleranţele aplicabile lucrărilor provizorii sunt stabilite în funcţie de toleranţele lucrărilor permanente. 3.3 COFRAJE

Cofrajele, realizate conform STAS 7721-90, trebuie să fie alcătuite astfel încât:

o să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute în Codul de practică NE 012-99;

o să fie etanşe; o să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor din timpul execuţiei şi al turnării betonului; o să asigure decofrarea fără degradarea suprafeţei betonului; o să permită decofrarea fără a pune în pericol personalul care efectuează operaţiunea; o să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul, a pieselor înglobate din zonele de capăt a

grinzilor (plăci de repartiţie, teci, etc.). o să permită compactarea betonului; o să asigure posibilitatea de deplasare şi de lucru a muncitorilor care execută turnarea şi compactarea

betonului; este interzisă circulaţia pe armături; o să permită scurtarea elastică la pre-comprimare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii; o distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, să nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului;

Pregătirea şi montarea Cofrajelor În cazul în care suprafaţa cofrajelor se tratează cu substanţe pentru uşurarea decofrării, este interzis ca acestea să vină în contact cu armăturile. Substanţele trebuie aplicate în straturi uniforme pe suprafaţa interioară şi trebuie să nu aibă nici o influenţă dăunătoare asupra suprafeţei betonului (să nu păteze şi să nu afecteze durabilitatea betonului). Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

o trasarea poziţiei cofrajelor; o asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor; o încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

Este interzisă pozarea cofrajelor pe teren îngheţat sau expus îngheţului. Controlul şi recepţia Cofrajelor Înainte de începerea turnării betonului, cofrajul va fi supus aprobării Inginerului. Este interzisă turnarea betonului în cofraje care nu au fost verificate şi recepţionate de Inginer.

Page 19: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

4 INFRASTRUCTURI 4.1 FUNDAŢII DIRECTE Cu 28 zile înaintea începerii lucrărilor, Contractorul va supune aprobării Inginerului, Procedura de Execuţie a lucrărilor, care va prezenta detalii asupra pregătirii, execuţiei şi verificării tuturor lucrărilor care sunt implicate în realizarea fundaţiei Lucrările pot începe numai după aprobarea Procedurii de Execuţie şi după ce trasarea lucrărilor a fost verificată şi recepţionată de către Inginer.

Fundaţii în incinte deschise, cu sprijiniri După terminarea lucrărilor de săpătură şi efectuarea tuturor determinărilor cerute asupra terenului de fundare, acesta (terenul de fundare) va fi supus aprobării Inginerului. Continuarea lucrărilor se va face numai după verificarea şi recepţia terenului de fundare de către Inginer. Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor, vor trebui să corespundă claselor betoanelor specificate în proiect şi prevederilor Codului de practică NE 012-99. 4.2 CULEI şi PILE

Execuţia infrastructurilor poate începe numai după ce lucrările de fundaţie au fost verificate şi recepţionate de către Inginer. Condiţiile privind materialele, prepararea, punerea în operă, verificarea şi recepţia lucrărilor sunt cele din cap. 1, 2 şi 3 din prezentul Caiet de Sarcini.

5 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive şi utilizări de materiale noi, altele decât cele cuprinse în prezentul Caiet de Sarcini, se vor respecta prevederile Caietelor de Sarcini Speciale. Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai după ce lucrările premergătoare, precum şi elementele prefabricate, au fost verificate şi recepţionate de către Inginer. Cu cel puţin 28 zile înainte de începerea lucrărilor, Contractorul va prezenta Inginerului, spre aprobare, Procedura de Execuţie a lucrărilor. Proiectul va prezenta detalii asupra materialelor, prefabricatelor, utilajelor şi dispozitivelor şi asupra tehnologiei de execuţie. La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta prevederile prezentului Caiet de Sarcini şi ale Codului de practică NE 012-99. 5.1 EŞAFODAJE, SUSŢINERI, SCHELE

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se execută cu ajutorul unor lucrări provizorii: eşafodaje, cintre, schele şi sprijiniri Lucrările provizorii se vor executa pe baza proiectelor întocmite de Contractor şi aprobate de Inginer. Proiectele vor fi prezentate Inginerului spre aprobare, cu cel puţin 28 zile înainte de începerea lucrărilor.

Page 20: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Lucrările provizorii trebuie astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucrările definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucrărilor provizorii. Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează, din punct de vedere al toleranţelor, prevederile Codului de practică NE 012-99. La realizarea lucrărilor provizorii se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99, precum şi de cele cuprinse în cap. 3 al prezentului Caiet de Sarcini. 5.2 COFRAJE

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99, precum şi de cele cuprinse în cap. 3 al prezentului Caiet de Sarcini. 5.3 MATERIALE

În aprovizionarea, depozitarea, pregătirea şi utilizarea materialelor, prevederile acestui capitol completează prevederile cap. 1 şi 2 al prezentului Caiet de Sarcini. Betoane Betonul trebuie turnat în cofraje în maximum 1 oră de la preparare în cazul folosirii cimenturilor obişnuite şi 1/2 oră când se utilizează cimenturi cu priză rapidă. În situaţia betoanelor cu temperatura amestecului este mai mare de 30°C se iau măsuri suplimentare (ex. utilizarea de aditivi întârzietori), conform Codului de practică NE 012-99. La turnarea betonului trebuie respectate prevederile Codului de practică NE 012-99. La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare (mese vibrante, vibratoare de cofraj, vibratoare de adâncime). În timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor. Elemente prefabricate din beton Cu cel puţin 14 zile înainte de începerea lucrărilor de montaj, Contractorul va prezenta Inginerului spre aprobare, Procedura de Execuţie pentru montaj. În cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de placă sau grindă, prin care se precizează astfel poziţia acesteia în lucrare. Înaintea începerii montajului, se va face recepţia aparatelor de reazem montate. La aşezarea pe reazeme se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai după realizarea corectă a rezemării. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazemă pe acestea. Îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la montaj. Feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poză, vor fi bine curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă sub presiune sau suflate cu jet de aer.

Page 21: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Verificarea montării elementelor se va face conform Codului de practică NE 012-99. La structurile mixte, în zone de precomprimare a plăcilor, se vor monta ştuţuri pentru continuitatea cablurilor în dreptul rosturilor de monolitizare. Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile Codului de practică NE 012-99. Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor încadra în prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009-79 şi STAS 8600-79. 5.4 CONTROLUL CALITĂŢII şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Controlul şi recepţia elementelor prefabricate se face conform prevederilor Codului de practică NE 012-99. Încercările asupra lucrărilor, efectuate conform proiectului, vor fi efectuate prin grija şi pe cheltuiala Contractorului. Încercările se execută în prezenţa Inginerului. Remedierea defectelor Pentru remedierea defectelor care pot compromite aspectul şi durabilitatea structurii, se vor respecta prevederile Normativului C 149-88. La terminarea lucrărilor, după degajarea tuturor spaţiilor (sprijiniri, susţineri, depozite, etc.), Contractorul va supune lucrările, verificării şi recepţiei. 6 SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Prezentul capitol se referă la lucrările sau părţile de lucrări executate din beton pre- sau post-comprimat, în structuri din grinzi monobloc sau din tronsoane. Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive noi sau care prevăd utilizarea altor materiale decât cele indicate în prezentul Caiet de Sarcini, odată cu Detaliile de Execuţie vor fi elaborate caiete de sarcini speciale. Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri, numai după ce lucrările premergătoare şi elementele în cauză au fost verificate şi recepţionate de către Inginer. Cu cel puţin 28 zile înainte de începerea lucrărilor, Contractorul va prezenta Inginerului spre aprobare, Procedura de Execuţie. La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99. 6.1 COFRAJE, TIPARE, SUSŢINERI În execuţia lucrărilor provizorii, se vor respecta prevederile cap. 3 din prezentul Caiet de Sarcini. 6.2 ARMĂTURI În aprovizionarea, depozitarea, confecţionarea, montarea şi recepţia armăturilor, prevederile acestui capitol completează prevederile cap. 2 al prezentului Caiet de Sarcini.

Page 22: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

La transportul, depozitarea, confecţionarea şi montarea armăturilor (inclusiv a produselor din oţel pentru armături pretensionate), se vor lua toate măsurile pentru a preveni murdărirea (în special cu materii grase), coroziunea, îndoirea. Prevederile prezentului Caiet de Sarcini vor fi completate de prevederile Caietului de Sarcini Special de Pretensionare. Manipulare, transport şi depozitare Depozitarea se va face pe loturi şi diametre, pe suporţi care să prevină contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stivă, pentru controlul periodic. Confecţionarea şi poziţionarea armăturii pre-tensionate Se vor lua toate măsurile pentru prevenirea murdăririi armăturilor prin contactul cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau ale platformelor de turnare. Abaterile în poziţionarea armăturilor pretensionate, nu vor depăşi 3 mm. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armăturilor pre-întinse, se subliniază că nu sunt permise toleranţe negative. Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel încât devierea maximă a armăturii de la ultimul distanţier să nu depăşească panta de 1/10. Pentru a permite aranjarea în poziţie a armăturilor ne-tensionate, se admite pre-tensionarea în două etape. Forţa de pre-tensionare din prima etapă se va stabili în funcţie de tehnologia de execuţie adoptată, dar nu va depăşi 40% din forţa de control prescrisă. După montarea, poziţionarea şi legarea armăturilor ne-tensionate, se poate trece la pre-tensionarea definitivă. Nu se admit sisteme de poziţionare a armăturilor pre-tensionate sau ne-tensionate, la care piesele metalice ajung la faţa betonului. La armăturile pre-tensionate, realizate sub formă de bare îmbinate prin manşoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate şi montate în succesiunea verificată în prealabil, iar lungimile de înfiletare se vor verifica înainte de pre-tensionare. Dacă se utilizează dispozitive de îmbinare a armăturii, acestea vor fi amplasate astfel încât să permită alungirea liberă a armăturii şi să nu antreneze tiparele în timpul tensionării. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenţă de cel puţin 92% din forţa de rupere a armăturii îmbinate. 6.4 CERINŢE TEHNICE

Betonul folosit la realizarea elementelor / structurilor din beton precomprimat trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe specifice:

o asigurarea unei clase minime: o C 20/25 în cazul elementelor cu armături pretensionate, alcătuite din bare având Rp0.2 590 N/mm2 şi

Rm 890 N/mm2; o C 25/30 în cazul elementelor cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane, liţe); o asigurarea unor caracteristici de contracţie şi curgere lentă, cât mai reduse, pentru ca pierderile de

tensiune în armăturile pretensionate să fie cât mai reduse; o un conţinut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) pentru reducerea acţiunii corozive asupra

armăturii pretensionate; pentru acelaşi motiv trebuie evitată folosirea aditivilor care conţin cloruri în cantitate mai mare decât apa potabilă;

o asigurarea unei compactităţi corespunzătoare şi continue în toată masa elementului.

Page 23: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Pentru punerea în operă şi tratarea betonului, se vor avea în vedere şi următoarele prevederi specifice: a) În cazul în care pentru compactarea betonului se folosesc pervibratoare, pentru evitarea contactului cu

armăturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor, în punctele de introducere a pervibratoarelor (marcate prin repere vizibile) vor fi prevăzute dispozitive constructive speciale (carcase metalice, etrieri, bare) care să împiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armăturile post-întinse;

b) Se va acorda o deosebită atenţie la compactarea betonului, în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate pentru a se obţine o umplere cât mai bună, fără deteriorarea şi deplasarea armăturilor şi pieselor înglobate în beton; în acest scop se recomandă ca în aceste zone vibrarea să se facă atât din interior cât şi din exterior;

c) La elementele cu armătura pre-întinsă executate în tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca între începerea turnării primului element şi terminarea compactării ultimului element din stand, să nu treacă mai mult de 45 minute (la temperaturi sub 30º), pentru a nu se perturba aderenţa armăturii în elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30ºC, se vor adopta măsuri prevăzute prin proiect şi procedura de execuţie;

d) Se va evita ca, prin scoaterea din betonul proaspăt a unor piese de formare a diverselor goluri, sau prin tratamentul termic, să se producă fisuri în lungul armăturilor pretensionate, cu efecte defavorabile asupra aderenţei şi protecţiei anticorozive;

e) Se recomandă, ca după terminarea betonării, fasciculele de armături introduse în teci să fie mişcate, pentru reducerea efectului de blocare în urma eventualelor deformări ale tecilor sau pătrunderii de lapte de ciment, dar în aşa fel încât să nu se producă deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) şi se va sufla aer pentru îndepărtarea apei şi a impurităţilor;

f) Măsurile de protecţie permanentă a armăturilor în timpul betonării şi a tratamentului de întărire, vor fi stabilite pe baza recomandărilor producătorului;

g) În timpul betonării, tecile fără fascicule vor fi verificate prin deplasarea unei piese conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului ce se va monta în capătul de avans al fasciculelor. În cazul construcţiilor realizate prin glisare, această verificare se va face imediat la ieşirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni în timp util, de pe platforma inferioară a cofrajului;

h) Descintrarea elementelor şi a construcţiilor din beton precomprimat se va face numai după precomprimarea acestora (parţială sau totală, conform prevederilor proiectului);

i) Nu se vor aplica tratamente termice de accelerare la elementele cu canale căptuşite cu materiale plastice; j) La elementele cu armătura pre-tensionate, nu se va depăşi temperatura de +60ºC, iar perioada de răcire va

trebui să permită coborârea temperaturii elementului sub +20ºC, înainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare;

k) Armătura va fi protejată de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului. La întocmirea Procedurii de Execuţie se vor avea în vedere şi următoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armăturii din depozit la punctul de lucru până la executarea protecţiei finale a acesteia:

o În zone fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă, armătura se va poziţiona, pre-tensiona şi proteja, în cel mult 60 de zile, cu condiţia ca de la pretensionare şi până la realizarea protecţiei să nu treacă mai mult de 15 zile. Pentru armăturile pre-tensionate, intervalul de la pretensionare la betonare trebuie să nu depăşească 48 ore.

o În cazurile deosebite în care, prin soluţia de proiectare, intervalele specificate la punctul anterior nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse în canale, înainte de betonare şi tensionate în diverse faze de execuţie a lucrării), se vor adopta măsuri de protecţie permanentă a armăturilor pretensionate.

6.5 EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Monolitizarea elementelor prefabricate Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 32/40 (Bc 40) ca şi în elementele prefabricate, cu asigurarea continuităţii dintre canalele cablelor şi barele din oţel moale de pe conturul secţiunii grinzii. Detaliile privind asigurarea continuităţii canalelor cablelor şi etanşeitatea acestora vor fi prezentate în Procedura de Execuţie.

Page 24: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32/40, iar dintre plăci, se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) şi cu vibrarea atentă a acestora pentru asigurarea conlucrării dintre grinzi şi plăci, în cazul suprastructurilor din grinzi cu plăci prefabricate. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelaşi tip de ciment ca şi în grinzi, astfel ca să nu apară diferenţă de culoare a betonului. Prevederile de mai sus, privind clasa betonului şi modul de punere în operă a acestuia, rămân valabile şi pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placă. 6.6 CONTROLUL CALITĂŢII şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Recepţionarea elementelor din beton precomprimat sau a elementelor care urmează a fi asamblate prin precomprimare, se va face în conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89. Fiecare lot de elemente prefabricate va fi însoţit de certificate de calitate. Verificarea şi recepţia elementelor de către Inginer se face în şantier. Remedierile defectelor minore, care nu afectează rezistenţa sau durabilitatea elementului, se vor face cu respectarea prevederilor Codului de practică NE 012. Încercările prevăzute în proiect sunt în sarcina şi se vor face pe cheltuiala Contractorului. Programul de încercări face parte din Procedura de Execuţie a lucrărilor care va fi supus aprobării Inginerului cu 14 zile înainte de începerea încercărilor.

7 HIDROIZOLAŢII ŞI ROSTURI DE DILATAŢIE

7.1 HIDROIZOLAŢII

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale pentru realizarea hidroizolaţiilor pentru lucrările de poduri. Termenul de „hidroizolaţie” utilizat în continuare, include toate straturile componente şi anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de bază şi stratul de protecţie. Tipul şi tehnologia de aplicare a hidroizolaţiei vor fi prezentate în Procedura de Execuţie a fiecărei lucrări. 7.1.1 Caracteristici tehnice

Hidroizolaţia trebuie să aibă termenul de garanţie de minimum 10 ani de exploatare normală a podului, pasajului sau viaductului. Hidroizolaţia trebuie să poată fi aplicată pe o jumătate de cale, cu devierea traficului pe cealaltă jumătate. Continuitatea hidroizolaţiei se va asigura la aplicarea pe a doua jumătate, fără ca aceasta să afecteze caracteristicile tehnice ale hidroizolaţiei. Hidroizolaţia trebuie să reziste la circulaţia utilajelor de transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod. Hidroizolaţia trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul său superior. Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice (conform SR 137-95):

Page 25: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabel 10 – Caracteristicile fizico–mecanice ale stratului hidroizolator de bază forţa de rupere la tracţiune (pe ambele direcţii) > 800 N/5 cm alungirea la rupere (pe ambele direcţii) min. 40% rezistenţa la perforare statică - clasa de rezistenţă L 4 neperforată min. 250 N pe bilă ∅ 10 mm rezistenţa lipirii în plan - perpendicular pe suprafaţă - paralel cu suprafaţa

min. 0,7 N/mm2 la +8°C min. 0,5 N/mm2 la +23°C min. 0,8 N/mm2 la +23°C

flexibilitate la rece pe dornul ∅ 5 mm fără fisuri la -10°C impermeabilitate la apă – 72 h, la 1000 Pa impermeabil permeabilitate la vapori de apă 40000 ... 80000 µ absorbţia de apă max., 0,5% temperatura minimă la care membrana este stabilă 120°C temperatura maximă la care membrana trebuie să reziste, fără modificarea ireversibilă a caracteristicilor fizico-mecanice 180°C

Stabilitatea caracteristicilor fizico-mecanice la temperaturi ridicate (140°C) max. 25% rezistenţa la sfâşiere (pe ambele direcţii) > 200N domeniul de temperatură de exploatare curentă -20°C ... 70°C rezistenţa la încălzirea ciclică – 25 cicluri între –20°C ... +60°C impermeabil intervalul de temperatură a mediului pe care se aplică hidroizolaţie +5 ... +30°C Stratul de protecţie a hidroizolaţiei, va fi compatibil chimic cu componentele îmbrăcăminţii rutiere. 7.1.2 Aplicarea hidroizolaţiei

Stratul suport Hidroizolaţia se poate aplica pe placa de supra-betonare sau pe betonul de pantă şi egalizare. Betonul de pantă şi egalizare, în grosime de min. 2 cm, se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

o aspect compact, fără goluri, denivelări, segregări, fisuri, crăpături, etc. sunet metalic la lovire; o suprafaţa betonului nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 1,5 mm (măsurate cu dreptarul de

3 m lungime, pe orice direcţie); o vechimea betonului – cel puţin 28 zile de la turnare; o să respecte pantele conform proiectului; o să fie curat, fără pete de ulei, carburant, etc.; o să nu prezinte lapte de ciment în exces; o să nu prezinte muchii vii (rază de racordare = 5 cm); o să asigure racordarea la gurile de scurgere şi în zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.

Înainte de aplicarea straturilor următoare, stratul suport se va pregăti astfel:

o se desprăfuieşte prin suflare cu aer comprimat până la obţinerea unei suprafeţe curate; o se verifică planeitatea, se înlătură rugozităţile şi se corectează asperităţile; remedierile se vor face cu

mortare speciale, aderente; o se verifică umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie să depăşească 4% pe

adâncimea de 2 cm); Pe suprafaţa pregătită, este interzisă circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel. Înainte de aplicarea stratului de amorsaj, stratul suport va fi supus verificării şi recepţiei. Stratul de amorsaj Componentele soluţiei nu trebuie să conţină produse care sunt incompatibile chimic cu betonul. Amorsa se aplică în strat continuu, uniform, conform specificaţiei tehnice a produsului.

Page 26: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

După uscarea amorsei, trebuie să rezulte o suprafaţă uniformă, continuu aderentă la suport. Pe suprafaţa amorsată nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel. Stratul hidroizolator de bază Stratul hidroizolator de bază se aplică pe stratul suport amorsat, conform specificaţiei tehnice a produsului. Stratul hidroizolator de bază se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată suprafaţa, fără goluri, umflături, desprinderi sau neetanşeităţi. Se va sigura racordarea la gurile de scurgere şi la rosturile de dilataţie. În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie mai mare decât temperatura la care membrana îşi modifică ireversibil caracteristicile fizico-mecanice sau suferă modificări chimice. Stratul de protecţie Stratul de protecţie trebuie să fie aderent la stratul hidroizolator de bază; În cazul în care protecţia este cu şapă de beton, acesta va trebui să respecte următoarele:

o clasa: C 20/25; o ciment: II A - S 32,5; o dimensiunea agregatelor: max. 7 mm; o grosime: min. 5 cm; o armătură: - împletitură din sârmă zincată ∅ 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3-8 cm;

- plase sudate ∅ 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm Protecţia cu mortar asfaltic turnat se va adopta în special în cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce încărcarea permanentă. 7.1.3 Hidroizolarea suprafeţelor în contact cu pământul

Pe suprafeţele infrastructurii care vin în contact cu pământul precum şi pe plăcile de racordare, hidroizolarea se execută prin aplicarea la cald a două straturi de emulsie bituminoasă.

7.1.4 Verificarea hidroizolaţiei

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice ale hidroizolaţiei, se efectuează în conformitate cu următoarele standarde: STAS 5690-80 STAS 6615/1-74

STAS 6642-73 STAS 9199 - 73 SR 137-95 Ordin MT 497-98

AND 577-2002 7.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATAŢIE

Caracteristicile fizico-mecanice şi chimice ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor se verifică în conformitate cu următoarele standarde: STAS 5441/2-74 SR ISO 37-97

SR ISO 1817-93 STAS 5152-82 STAS 8204-73 STAS R 9449-73 SR ISO 815/A1-95 SREN 10002/1-94 SR 13170-93 SR EN 10045/1-93

7.2.1 Dispozitive de acoperire cu elemente elastomerice

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataţie, utilizate la poduri rutiere, asigură:

o deplasarea liberă a capetelor tablierelor de poduri, în rosturile lăsate în acest scop;

Page 27: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

o continuitatea suprafeţei de rulare a căii în zona rosturilor; o etanşeitatea la scurgeri şi infiltraţii de apă.

Termenul de “dispozitiv de acoperire a rostului de dilataţie”, prescurtat “dispozitiv”, utilizat în continuare, include toate elementele componente şi anume:

o elementele de prindere; o elementul elastomeric; o elementul de etanşeizare; o mortarul special pentru etanşeizarea elementului elastomeric.

Dispozitivele de acoperire a rosturilor trebuie să poată fi instalate pe o jumătate de cale, cu devierea traficului pe cealaltă jumătate. Continuitatea dispozitivului se va asigura la instalarea pe a doua jumătate, fără ca aceasta să afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. Tipul şi tehnologia de instalare a dispozitivului de acoperire a rosturilor vor fi prezentate în Procedura de Execuţie a fiecărei lucrări. Caracteristici tehnice Termenul de garanţie a dispozitivului este de min. 10 ani de exploatare normală a podului. Termenul de garanţie a elementului elastomer este de min. 5 ani; elementul elastomer trebuie să poată fi înlocuit fără înlocuirea elementelor de prindere. Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice şi chimice, în domeniul de temperaturi -35°C ... +80°C:

o asigurarea deplasării libere a structurii la valoarea prescrisă; o elementele metalice de fixare trebuie să reziste la agenţii corozivi; o să fie etanş; o să rămână fixat de structura podului, preluând acţiunile verticale şi orizontale.

Acţiunile de referinţă pentru 1 m de rost, sunt: forţa verticală 11,2 tf

forţa orizontală 7,8 tf Caracteristicile de referinţă ale elementului elastomer sunt:

o duritate, grade Shore A 60 ± 5 o rezistenţa la rupere prin întindere 12 N/mm2 ±15% o rezistenţa la rupere prin compresiune 75 N/ mm2 ±15% o tasarea sub sarcina verticală maximă max. 15 % o alungirea minimă la rupere 350 % o rezistenţă la ulei

Variaţia caracteristicilor fizice şi mecanice: nefragilitate la temperaturi scăzute: - temperatura minimă - 35°C rezistenţă la îmbătrânire accelerată: - pierdere din rezistenţă la rupere max. 15%

- scăderea alungirii la rupere max. 30% - creşterea durităţii, grade Shore A max. 10

rezistenţa la ozon după 100 ore - să nu prezinte fisuri

Elementele de prindere Atunci când, pentru fixarea elementelor de prindere, se toarnă o riglă din beton armat care, prin armături, lucrează monolit cu placa suprastructurii de care este prinsă, betonul din această riglă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

o Clasa: cel puţin C 28/35; o Agregate: concasate; o Ciment: I 42,5 R; o Gradul de gelivitate: G 150; o Tasarea conului T ¾: 100 ±20 mm.

Page 28: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Este interzisă circulaţia pe acest beton înainte de 28 zile de la turnare. Elementul Elastomeric Elementul elastomeric poate fi constituit din plăci din neopren armat, profile sau benzi din neopren. Banda de etanşare din neopren trebuie să fie continuă pe toată suprafaţa dispozitivului de acoperire. Se admite o singură înnădire vulcanizată pe lungime. Pe zona vulcanizată se admite o toleranţă la grosime de ±10% din grosimea nominală a benzii. Mortare speciale Pentru etanşarea elementului elastomeric şi/sau pentru egalizarea eforturilor sub dispozitivele de acoperire, se utilizează mortare speciale, pe bază de răşini sintetice. Aceste mortare trebuie produse şi aplicate conform specificaţiei tehnice a produsului.

7.2.2 Dispozitive de acoperire de tip liant cu agregate

La podurile cu deschideri mici, cu suflul de cel mult 25 mm (±10 mm, considerând temperatura de montaj de +5°C), se pot aplica soluţii simple. Dispozitivele tip liant cu agregate, sunt alcătuite din straturi alternative de liant (bitum modificat cu polimeri) şi agregate, de grosimea îmbrăcăminţii asfaltice. Liantul trebuie să asigure elasticitatea şi adezivitatea sistemului în domeniul de temperaturi -25°C ... +80°C, precum şi rezistenţă în timp. Aceste dispozitive se montează după realizarea îmbrăcăminţii bituminoase, prin tăierea fantei rostului până la hidroizolaţie şi umplerea ei în straturi succesive. Rostul în beton va fi de 2 cm, şi va fi curăţat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul şi împiedica dilataţia tablierului. În rostul structurii de beton se aplică un şnur rezistent la temperaturi înalte, peste care se aplică un dop din liantul bituminos. Peste rostul structurii, pe toată lungimea lui, se montează o tablă de aluminiu, care se fixează de tablier. După încălzirea întregii suprafeţe a rostului (orizontal şi vertical), se aplică straturile succesive de liant şi agregate. Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice, în domeniul de temperaturi -35°÷ +80°C: - asigurarea deplasării libere a structurii, la valoarea prescrisă;

- rezistenţa la agenţii corozivi; - etanşeitatea.

Caracteristicile fizice ale materialului de bază (bitum modificat): Densitatea la 18°C 1.15 ±0.05 g/cm3

la 25°C 1-1,3 g/cm3 Punctul de înmuiere min. 85°C Penetrare la 25°C 40-90 1/10 mm. Flexibilitate la 0°C ... 20°C fără fisuri

Page 29: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

8 CALEA PE POD 8.1 ÎMBRĂCĂMINTEA CĂII PE POD

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale care trebuie îndeplinite la realizarea îmbrăcăminţilor bituminoase, aplicate pe partea carosabilă şi pe trotuarele podurilor. Acest tip de îmbrăcăminte se execută la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos, pentru drumuri şi vor respecta prevederile din următoarele standarde: STAS 175 – 87 STAS 11348 – 87 SR 174/1 –2002 SR 174/2 –97 AND 546-1999. Îmbrăcăminţile bituminoase se utilizează în funcţie de clasa tehnică a drumului, conform cu precizările din AND 546-1999, putând fi:

o îmbrăcăminte bituminoasă turnată realizată cu asfalt turnat dur; o îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată realizată din beton asfaltic cu bitum pur tip BAP, sau bitum

modificat cu polimeri tip BAmP. Tipurile de mixtură sunt cele din tabelul 11. Tabel 11 – Tipuri de mixtură pentru calea pe pod

Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimensiunea max. a

granulei

Domeniul de aplicare

Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur

BAP 16 îmbrăcăminte pe partea carosabilă a podurilor rutiere

Beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat sau polimeri*

BAmP 16 îmbrăcăminte pe partea carosabilă a podurilor rutiere

Asfalt turnat dur ADT 8 îmbrăcăminte la poduri cu placă de beton

Asfalt turnat AT 7 îmbrăcăminte pe trotuare Mortar asfaltic turnat

MAT

5

strat de protecţie a hidroizolaţiei de pe pod sau ca strat de egalizare a căii podului

NOTĂ: * se execută pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens şi greu, în scopul creşterii rezistenţei la deformaţii permanente, la temperaturi ridicate şi a rezistenţei la fisurare la temperaturi scăzute. Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată, realizată din beton asfaltic tip BAP, se execută în perioada mai - octombrie, cu condiţia ca temperatura atmosferică să fie de minim +10°C. Pentru îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată realizată din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura trebuie să fie de minim +15°C. Îmbrăcămintea bituminoasă turnată, realizată cu asfalt turnat dur, se execută în tot timpul anului, cu condiţia ca stratul suport să fie uscat iar temperatura atmosferică să fie de minimum +5°C.

8.1.1 Condiţii tehnice

Elemente geometrice Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic turnat) sunt stabilite constructiv, conform STAS 11387, la fiecare lucrare în parte, vor fi următoarele: - asfalt turnat dur 6 cm - asfalt turnat grosime minimă 2 cm - mortar asfaltic turnat grosime minimă 1 – 2 cm

Page 30: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Grosimea totală a îmbrăcăminţii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm şi se execută din două straturi, grosimea fiecărui strat fiind de 3 cm. Abateri limită Abaterea limită la grosimea straturilor, este de –10 %. Abaterea limită la panta profilului transversal, este de ± 2,5 mm/m. Denivelările maxime admise în lungul căii sub dreptarul de 3 m, sunt de 3 mm. Materiale Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic) sunt precizate în STAS 11387-87 şi vor îndeplini condiţiile de calitate prevăzute în standardele de materiale: STAS 539 – 79, SR 662 – 2002, SR 667-90, Ord. MT 497-98. Pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru calea pe pod, se va utiliza bitum tip:

o D 60/80 pentru zona climatică caldă; o D 80/100 pentru zona climatică rece.

Alte materiale:

o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, STAS 8877-72, pentru amorsarea suprafeţelor la podurile cu placă de beton armat;

o chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor în zonele de contact ale hidroizolaţiei şi îmbrăcăminţii bituminoase cu unele elemente de construcţie: borduri, rosturi de dilataţie, guri de scurgere, etc.

Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur şi ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175-87. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP şi BamP, vor respecta prevederile Normativ AND 546-1999. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile STAS 11348-87. Tabel 12 – Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor bituminoase turnate

Mixturi asfaltice Caracteristici fizico-mecanice Asfalt turnat dur Asfalt turnat

Încercarea pe cuburi: - Densitatea aparentă, kg/m3 2400 2400 - Absorbţia de apă % vol. 0 - 1 0 - 1 - Umflarea după 28 zile de păstrare în apă, vol.max. 1 1 - Rezistenţa la compresiune la 22°C. N/mm2, min 3.5 3.0 - Rezistenţa la compresiune la 50°C. N/mm2, min 1.7 1.5 - Reducerea rezistenţei la compresiune după 28 zile de păstrare la apă la temperatura de 22°C. % max.

10 10

- Pătrunderea la 40°C sub o forţă de 525 N, aplicată timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson având secţiunea de 500 mm2, mm.

1 - 7 1 – 7

Încercarea pe cilindri Marshall: - Stabilitate (S) la 60°C, N, min. 5500 1000 - Indice de curgere, fluaj (I), (mim) 1.5 – 4.5 1.5 – 4.5 - Raport S/I, (N/mm), min. 1500 1000

Condiţiile pentru compoziţia şi caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmează:

Page 31: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabel 13 – Compoziţia betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod Specificaţii Condiţii de admisibilitate

Compoziţia agregatelor naturale şi filer - trecere prin ciur (%) 16 mm 90 - 100 8 mm 60 - 80 3,15 mm 45 – 60 0,63 mm 25 - 40 0,20 mm 14 - 25 0,09 mm 10 - 12 Conţinutul de bitum (%) din masa mixturii 6 - 7

Tabel 14 – Caracteristicile betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod

Tipul bitumului Caracteristici D 60/80 D 80/100

Caracteristici pe probe Marshall Densitatea aparentă (kg/m3), min. 2350 2350 Absorbţia de apă, (% vol.), max. 1.0 1.0 Stabilitatea (S) la 60°C, (kN), min. 7.5 7.0 Indice de curgere (I) la 60°C, (mm). 1.5 – 4.5 1.5 – 4.5 Caracteristici pe probe intacte - carote Densitatea aparentă (kg/ m3), min. 2250 2250 Absorbţia de apă, (% vol.), max. 2.0 2.0 Grad de compactare, (%) min. 70 97

Abaterile limită (% din masă) în valoare absolută, vor respecta prevederile STAS 175-87 şi SR 174/2-1997. 8.4 Controlul Calităţii şi Recepţia Lucrărilor

Pregătirea stratului suport:

o când îmbrăcămintea se aplică pe suprafaţă din beton de ciment, se va asigura planeitatea acesteia, în conformitate cu proiectul de execuţie; suprafaţa astfel tratată, după uscare, se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă;

o când îmbrăcămintea se aplică pe strat din mortar asfaltic turnat, suprafaţa acestuia se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, atunci când turnarea îmbrăcăminţii se efectuează la mai mult de 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulaţiei;

o când îmbrăcămintea bituminoasă se aplică direct pe hidroizolaţie, se va avea în vedere corelarea stabilităţii termice a hidroizolaţiei cu tipul de mixtură utilizat şi se va asigura aderenţa. Este indicat ca în stratul care se aplică pe hidroizolaţie, să se introducă un colorant astfel încât, la eventualele frezări ale îmbrăcăminţii, să nu se distrugă hidroizolaţia;

Amorsarea se execută mecanizat, realizându-se o peliculă omogenă pe toată suprafaţa stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3….0,4 kg/m2. Amorsarea se face în faţa repartizatorului, pe distanţa minimă care să asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m. Suprafaţa stratului suport pe care se execută amorsarea trebuie să fie uscată şi curată. Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice se efectuează conform STAS 175 - 87 şi Normativului AND 546-99. Controlul calităţii lucrărilor Verificarea materialelor folosite la execuţia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele de materiale corespunzătoare.

Page 32: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Verificarea mixturilor asfaltice şi a conţinutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor STAS 1338/2-87 şi STAS 11387-87. Verificarea îmbrăcăminţii rezultate se va face prin metode nedistructive. Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuţiei conform SR 174/2. În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului şi îmbrăcămintea de asfalt, se va urmări: - geometria să fie cea prevăzută în proiect;

- asfaltul să nu prezinte denivelări, fisuri, segregări; 8.2 TROTUARE

Umplutura trotuarului este realizată din beton de clasă C8/10. Trotuarul va fi prevăzut, la marginea dinspre partea carosabilă, cu borduri şi cu parapet direcţional sau cu borduri înalte, iar către exterior cu parapet pietonal. Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton şi respectiv din beton armat pentru bordurile înalte, cu feţe mozaicate. Bordurile se vor realiza cu beton de clasă minim C 28/35, realizat cu ciment I 42.5, având un grad de impermeabilitate de minim P8 şi care să reziste la cel puţin 150 cicluri de îngheţ-dezgheţ. Prepararea betonului se va face cu respectarea prevederilor cap. 1 din prezentul Caiet de Sarcini. Mozaicul pentru feţele bordurilor va fi realizat dintr-un amestec de ciment şi piatră de mozaic. Piatra de mozaic poate fi obişnuită (de calcar) sau de marmură. Dozajul cimentului este de 600 kg ciment la 1 m3 de piatră de mozaic. După 4-6 zile de la turnare, se execută finisarea suprafeţei de mozaic. 8.3 PARAPEŢI La executarea şi montarea parapeţilor se vor respecta prevederile SR 1948/2-95. Parapeţii din oţel se vor proteja prin vopsire.

9 PLACAJE ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ Prezentul capitol se referă la condiţiile ce trebuie respectate la execuţia lucrărilor din zidărie de piatră naturală, cât şi a lucrărilor de placare a infrastructurilor podurilor şi pasajelor. Prevederile prezentului capitol nu se referă la îmbrăcăminţi din piatră, ornamente, sculpturi, etc. Piatra naturală folosită în construcţii, se clasifică în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice conform STAS 5090-83. La alegerea naturii rocii şi la stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pietrele naturale, se va ţine seama de următoarele:

o condiţiile climatologice specifice ale localităţii unde se execută construcţia; o rezistenţele mecanice şi rezistenţele în timp la intemperii şi agenţi chimici.

Piatra pentru zidărie trebuie să aibă rezistenţa mai mare decât a mortarului sau betonului de legătură.

Page 33: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Rezistenţele la forfecare ale mortarelor normal întărite, vor fi aproximativ egale cu rezistenţa la întindere şi 1/10 din rezistenţa la compresiune. După forma, dimensiunile, gradul de prelucrare şi modul de aşezare a pietrelor, zidăriile pot fi:

o din piatră brută; o din piatră prelucrată (cioplită, moloane, poligonale, talie); o mixte.

9.1 EXECUŢIA ZIDĂRIILOR DIN PIATRĂ BRUTĂ

Zidăriile din piatră brută se alcătuiesc din piatră de formă neregulată, aşa cum se extrage din carieră sau din albia râurilor. La punerea în operă, blocurile se cioplesc uşor cu ciocanul pentru a îndepărta pământul, părţile moi şi colţurile ascuţite. Se va folosi mortar de ciment conform STAS 1030-85. Zidăriile de piatră brută se pot utiliza la ziduri de sprijin, pereuri, rigole, conform prevederilor proiectului şi vor executa cu respectarea prevederilor STAS 2917-79. 9.2 EXECUŢIA ZIDĂRIILOR DIN PIATRĂ PRELUCRATĂ

Zidăria din piatră cioplită se va alcătui din pietre de carieră cioplite. Faţa văzută va fi cioplită din gros, având muchiile vii cât mai paralele. Pe feţele laterale, blocurile vor fi cioplite din ciocan, conform prevederilor STAS 2917-79. Masa blocurilor de piatră va fi de cca. 20 kg, astfel ca să poată fi puse în operă de un singur om. Pentru blocurile mai grele, se vor folosi utilaje de mică mecanizare. Mortarele folosite la executarea zidăriilor trebuie să respecte prevederile STAS 1030-85 şi a altor normative în vigoare. Lucrările de zidărie se vor realiza în conformitate cu prevederile STAS 2917-79. Zidăria de piatră cioplită se poate utiliza la socluri, ziduri de sprijin, bolţi. Zidăriile din moloane, moloane poligonale şi pietre de talie sunt alcătuite din pietre de carieră de faţă regulată, obţinută în urma prelucrării. Pietrele nu vor avea defecte (găuri, crăpături, vine, incluziuni de argilă sau de oxizi de fier, etc.); prin prelucrare trebuie să prezinte o faţă văzută curată. Zidăriile de moloane sunt alcătuite din moloane având o faţă dreptunghiulară, lucrată regulat. Dimensiunile moloanelor vor respecta prevederile STAS 2917-79. Faţa văzută se va prelucra prin şpiţuire din gros, şpiţuire fină, buceardare, raşchetare; modul de prelucrare a feţei văzute se va preciza prin proiect. Tot la placarea infrastructurilor, se poate folosi piatra de talie, blocuri de formă paralelipipedică; gradul de prelucrare va fi precizat prin proiect. Grosimea rosturilor va fi 2-5 mm; se va folosi mortar de ciment marca M100, STAS 1030-85. Piatra de talie se fixează cu legături metalice sau prin îmbinarea pietrelor de forme speciale.

Condiţii tehnice pentru controlul şi recepţia zidăriilor din piatră

Page 34: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

La controlul şi recepţia lucrărilor de zidărie de piatră, se vor face următoarele verificări:

o dacă materialele şi piesele întrebuinţate corespund celor prescrise în proiecte şi standardele în vigoare; o dacă dimensiunile elementelor de construcţie executate corespund celor din proiect; o dacă rosturile de tasare şi de dilatare sunt bine executate şi în locurile prevăzute în proiect; o planeitatea feţelor zidăriilor; o calitatea suprafeţelor prelucrate;

Toleranţele admise, conform normativului C 193-79, sunt: abateri de la verticală a suprafeţelor: ±2 cm pe 4 m înălţime

±3 cm pe întreaga înălţime; abateri pe orizontală: ±2 cm pe 10 m lungime.

10 RACORDAREA CU TERASAMENTELE Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la executarea, compactarea, nivelarea şi finisarea umpluturilor de la sferturile de con şi din spatele culeelor, protecţia sferturilor de con, executarea, transportul, montarea plăcilor de racordare şi a grinzilor de rezemare, executarea scărilor şi a casiurilor pe taluz, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie a acestora. Sferturile de con se execută din pământ bine compactat, cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil de la 2:3 pe direcţia transversală căii, până la 1:1 pe direcţia longitudinală. 10.1 MATERIALE PENTRU UMPLUTURI La executarea umpluturilor pentru sferturile de con şi în spatele culeelor, se vor respecta prevederile Caietului de Sarcini pentru Terasamente.

10.2 PREVEDERI SUPLIMENTARE LA EXECUŢIA UMPLUTURILOR

La execuţia terasamentelor din spatele culeelor, se vor avea în vedere următoarele: În cazul culeelor masive şi înecate se va ţine seama de faptul că în apropierea fundaţiei şi elevaţiei culeei, compactarea umpluturilor se va face cu mijloace de compactare pentru spaţii înguste (plăci vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Restul rambleului se va compacta urmând prevederile Caietului de Sarcini pentru Terasamente. În cazul culeelor rezemate pe terasament compactarea umpluturilor de pământ se va face urmând prevederile Caietului de Sarcini pentru Terasamente. Pentru asigurarea unei stabilităţi maxime, atât pentru zona de tranziţie pod - rampă de acces cât şi pentru culeea podului - care reazemă direct pe umplutura terasamentului prin intermediul unui prism din piatră spartă, piatră brută sau balast - este necesar să se respecte următoarele:

o lucrările de pregătire a terenului de fundare se vor executa pe întreaga suprafaţă aferentă lucrării pod - rampă de acces;

o umplutura de pământ din zona de tranziţie pod - rampă de acces se va executa şi compacta până la cota finală a terasamentului fără a lăsa loc pentru amplasamentul culeelor;

o culeelor se vor amplasa în săpătură executată în umplutura zonei de tranziţie; o patul pentru plăcile de racordare se va executa prin umplutură până la cota proiectată.

Page 35: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Pentru înălţimi mari ale rampei de acces şi la adâncimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va respecta tehnologia de execuţie menţionată pentru tipurile de culee înecată sau masivă. Compactarea materialului de umplutură în apropierea culeei se va face cu mijloace specifice spaţiilor înguste. 10.3 PLĂCI DE RACORDARE şi GRINZI DE REZEMARE

Plăcile de racordare se execută prin prefabricare sau monolit. Cofrarea, armarea şi betonarea plăcilor de racordare şi grinzilor de rezemare, se vor face cu respectarea prevederilor cap. 1, 2, 3, 5 şi 6. Plăcile de racordare se stabilesc în funcţie de înălţimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al rampei de acces şi tipul culeei, conform tabelului 5. Tabel 15 – Tipul plăcilor de racordare, funcţie de înălţimea rambleului

Hr (m) Tipul culeei < 3 3 - 4 4 - 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 > 8

Masivă P3 P4 P5 P6* P6 Înecată P3 P4 P5 P6* P6 Rezemată pe terasament P5 P6* P6 10.4 PROTECŢIA SFERTURILOR DE CON

Pentru asigurarea stabilităţii umpluturii sfertului de con, se va aplica una din următoarele tipuri de protecţii: Taluz constant 2:3 - sub pod, pereu rezemat pe fundaţie;

- în afara podului, înierbare. Taluz variabil - pereu rezemat pe fundaţie; Pereul pentru sfertul de con se va realiza din dale de beton rostuite, aşezate pe o fundaţie din beton de 10 cm grosime şi un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea latura de 10-15 cm şi grosimea de 15 cm pentru înălţimea de 4,00 m de la vârful sfertului de con şi 20 cm pentru restul de înălţime. Betonul din dale va fi de clasă C12/15 iar betonul din fundaţie va fi de clasă C 8/10.

Page 36: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Podeţe

CUPRINS Prevederi generale LUCRĂRI PREGĂTITOARE MATERIALE EXECUŢIA LUCRĂRILOR CONTROLUL CALITĂŢII şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Page 37: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la execuţia podeţelor noi. El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la realizarea acestor lucrări şi controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectului. Execuţia acestor lucrări comportă următoarele operaţiuni:

o execuţia platformei de lucru; o execuţia săpăturii cu sprijinirea malurilor, dacă este cazul; o execuţia fundaţiilor; o montarea elementelor prefabricate; o execuţia hidroizolaţiei; o execuţia drenului din spatele culeelor o execuţia camerei de cădere; o execuţia pereului aval şi amonte de podeţ ;

LUCRĂRI PREGĂTITOARE Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Contractorul va executa lucrările pregătitoare:

o semnalizarea zonei de lucru; o verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în sau în vecinătatea amprizei; va lua toate

măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranţă; o trasarea lucrărilor; o asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.

MATERIALE În aprovizionarea, transportul, depozitarea, utilizarea şi verificarea materialelor folosite, se vor respecta prevederile cap. 1 şi 2 din Caietul de Sarcini pentru poduri. La execuţia cofrajelor se vor respecta prevederile cap. 3 din Caietul de Sarcini pentru poduri. La prepararea, transportul şi punerea în operă a betonului, se vor respecta prevederile cap. 1 din Caietul de Sarcini pentru poduri. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Execuţia săpăturilor pentru fundaţii La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din Caietul de Sarcini pentru Terasamente. Execuţia fundaţiilor

Betonul din fundaţii se toarnă aderent la pereţii săpăturii, imediat după terminarea şi recepţia acesteia. La turnarea betonului se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99. Montarea prefabricatelor

Elementele prefabricate se vor monta pe un strat de mortar de ciment proaspăt M100 de 1cm grosime. Interspatiile dintre tronsoane şi golurile de manipulare se vor mata după montare cu mortar de ciment M100. Execuţia drenului din spatele culeelor

Pentru protejarea culeelor împotriva infiltraţiilor de apă, in spatele lor se execută un dren. Apa culeasă de dren se descarcă prin barbacane în amenajările laterale ale podeţului. Drenul propriu-zis se realizează din zidărie uscată din piatra brută sau bolovani de râu, conform detaliilor de execuţie.

Page 38: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Execuţia pereului amonte şi aval de podeţ Betonul în pereuri se va turna aderent de pereţii săpăturii. După turnarea betonului, se va executa pereerea. Piatra se va introduce pe 20 cm adâncime în betonul proaspăt. Pereul zidit de piatra brută este o protecţie alcătuită dintr-un strat de piatră brută de 15-20 cm grosime, aşezat pe un strat de beton, rostuită cu mortar de ciment M100. CONTROLUL CALITĂŢII şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR Pe fiecare din fazele de execuţie se vor verifica: Platforma de lucru

o semnalizarea punctului de lucru. o asigurarea scurgerii apelor.

Trasarea lucrărilor

o Corectitudinea şi completitudinea trasării. Săparea fundaţiilor

o pozitia în plan şi dimensiunile în plan; o cota şi natura terenului de fundare.

Execuţia cofrajelor

o alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire; o încheierea corectă a elementelor de cofraj; o dimensiunile interioare ale cofrajelor.

Betonarea

o condiţiile atmosferice; o documentul de transport al betonului; o temperatura şi lucrabilitatea betonului proaspăt; o vibrarea betonului.

Drenul din spatele culeelor

o dimensiunile drenului; o calitatea materialelor.

Recepţia lucrărilor se va efectua în conformitate cu HG nr. 273-94, Normativul C56-85 şi Codul de practică NE 012-99.

Page 39: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

IMBRACAMINTI BITUMINOASE

CUPRINS

1. PREVEDERI GENERALE...................................................................................................... 38

2. MATERIALE ............................................................................................................................ 38

2.1 AGREGATE NATURALE ................................................................................................................ 38 2.2 FILER ........................................................................................................................................... 39

2.3 BITUM.......................................................................................................................................... 39

2.4 EMULSIE BITUMINOASA .............................................................................................................. 40 2.5 FIBRE ........................................................................................................................................... 40

3. STABILIREA COMPOZITIEI ............................................................................................... 40

3.1 CONTINUTUL DE FIBRE ACTIVE IN MIXTURILE ASFALTICE ............................................................ 1 3.2 RAPORTUL FILER / BITUM .............................................................................................................. 1

4. CARACTERISTICILE FIZICO – MECANICE ..................................................................... 1

4.1 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STABILIZATE CU FIBRE ...... 3 4.2 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FÍSICO-MECANICE ............................................................. 3

4.3 CARACTERISTICILE STRATURILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE ......................................... 3

5. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT..................................... 4

6. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE ...................... 6

6.1 PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE ......................................................................................... 6

6.2 INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ............................................................... 6 6.3 PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE............................................................................. 8

7. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR ............................................... 9

7.1 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE .................................................................................. 9 7.2 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMANTII BITUMINOASE ................................................ 9 7.3 RECEPTIA LUCRARILOR ................................................................................................................. 9

Page 40: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de execuţie şi verificare a îmbrăcăminţilor bituminoase. Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Inginer. În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Cu cel puţin 14 zile înaintea începerii lucrărilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuţie a îmbrăcăminţilor, care va conţine, printre altele:

− programul de execuţie a îmbrăcăminţilor; − utilajele folosite pentru producerea şi transportul materialelor; − utilajele folosite pentru transportul, aşternerea şi compactarea mixturii; − sursele (cariere, producători, furnizori) şi depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la acestea; − reteta de fabricatie (dozajele optime).

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aşternere şi compactare, se vor executa sectoare de probă, a căror dimensiuni şi locaţii vor fi stabilite împreună cu Consultantul. După executarea sectoarelor de probă, Procedura de Execuţie va fi completată cu informaţii privind tehnologia de compactare:

− caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteză);

− numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

− temperatura la care se începe şi la care se termină compactarea. Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor. Tipuri de mixturi

Îmbrăcăminţile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald. − Acestea sunt alcătuite din 2 straturi, − Strat de uzură – conform anexei C: − Strat de legătură - conform anexei D.

Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate în anexa E.

MATERIALE

Agregate naturale

Funcţie de sursă, agregatele naturale se clasifică în:

− agregate naturale de carieră (conform SR 667/2001): − cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25; − nisip de concasare, sort 0-4; − agregate naturale de balastieră, prelucrate prin spălare şi sortare sau prin spălare, concasare şi sortare

(conform SR 662/2002); − nisip natural, sort 0-4.

Page 41: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Clasa minimă a rocii Clasa minimă a rocii din care se obţin agregate naturale de carieră pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase se stabileşte conform SR 667/2001 (Tabel 3). Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor de carieră trebuie să respecte prevederile SR 667/2001 (Tabel 2). Depozitare Fiecare tip şi sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, în padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgerea apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării agregatelor.

Filer

Filerul care se utilizează este de calcar sau cretă în conformitate cu prevederile STAS 539/1979 În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să îndeplinească în plus condiţia ca minimum de particule sub 0,02 mm să fie de 20 % . Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la exhaustorul staţiei de asfalt. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Bitum

Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu excepţia MASF 16 pentru care se va folosi bitum D60-80. Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua şi reface trimestrial, toate determinările prevăzute în SR 754/1999 şi Normativ AND 537/1998. La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinările prevăzute în SR 754/1999, cu excepţia conţinutului de parafină si a densităţii. Bitumul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate în tabelul 1. Tabelul 1 – Caracteristicile bitumului

Caracteristici Valori admisibile STAS

Penetraţia la 25°C, (1/10 mm) 60-80 80-100 42-68 Punctul de înmuiere IB, (°C) 48-55 44-49 60-69 Ductilitatea la 25°C, (cm), min. 100 100 SR 61-96 Ductilitatea la 5°C, (cm), min. 4.0 5,0 SR 61-96 Punct de rupere Fraass, (°C), max. -13 -15 113-74 Punct de inflamabilitate Marcusson, (°C), min.

250 250 5489-80

Solubilitatea în solvenţi organici, (%), min. 99 99 115-80 Stabilitatea prin încălzire în film subţire la 163°C

- pierderea de masă, (%), max. 0,80 0,80 - penetraţia reziduală la 25°C, (%), min.

50 47

- creşterea punctului de înmuiere, (°C), max.

9 9

- ductilitatea reziduală la 25°C, (cm), min.

50 75

8099-74 Metoda II

Conţinut de parafină, (%), max. 2.0 2.0 8098-68 Densitatea la 15°C, (g/cm3), min. 0,995 0,992 35-81 Adezivitate pe agregat etalon, (%), min.

80 80 10969/3 -

83 Adezivitate pe agregatul folosit 80 80 10969/3-83 Indicele de instabilitate coloidală, (), max. 0.5 0.5

Bitumul aditivat În cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale utilizate, determinată conform STAS 10969/3-1983, este mai mică de 80%, este necesară aditivarea bitumului. Aditivii trebuie să îndeplinească condiţiile de bază :

Page 42: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

− să fie compatibili cu tipul de bitum utilizat; − să fie stabili termic până la minimum 200°C. − să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale fără a afecta celelalte caracteristici ale

acestuia; − să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării Consultantului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii. Bitumul aditivat trebuie să respecte condiţiile din tabelul 1, cu excepţia adezivităţii care se va determina faţă de agregatele naturale utilizate. Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie să fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe durata depozitării va fi în intervalul 120–140°C. Determinările şi frecvenţele sunt cele prevăzute în agrementul tehnic al fiecărui produs.

Emulsie bituminoasa

Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasă cationică cu rupere rapidă, cu respectarea prevederilor STAS 8877/1971. Sursa de la care se intenţionează aprovizionarea cu emulsie, va fi supusă aprobării Consultantului. Emulsia bituminoasă se depozitează în rezervoare metalice verticale, curate prevăzute cu pompe de recirculare şi sistem de încălzire.

Fibre

Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate. Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza studiului preliminar efectuat de un laborator autorizat. Tipurile de fibră care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuse aprobării Consultantului. Pentru fiecare tip de fibră la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii.

Stabilirea compozitiei

Mixturile asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase se realizează integral din agregate de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră. Tabelul 2 – Agregate naturale pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate

mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

- criblură : sort 4-8 şi 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer

beton asfaltic rugos - criblură : sort 4-8 şi 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer

betoane asfaltice bogate cu criblură

- criblură : sort 4-8, 8-16 şi 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic cu pietriş concasat

- pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic deschis cu criblură

- criblură : sort 4-8, 8-16 şi 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

- pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

Page 43: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

- pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4 - filer

Limitele dozajelor agregatelor naturale şi filer, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică sunt cele din tabelul 3.

Page 44: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

TABELUL 3

Strat de uzură Strat de legătură

Tipul mixturii asfaltice Nr. crt.

Fracţiuni şi agregate naturale din amestecul total BA8 BA8a

BA16 BA16m BA16a

BA25 BA25a

BAR16 BAR16m BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25

BAD25m BAD25a

BADPC25 BADPC25a

BADPS25 BADPS25a

1 Filer şi fracţiuni de nisipuri sub 0,1 mm (%) 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7 2-7 2-7 2 Filer şi nisip fracţiunea (0,1 – 4) mm (%) Diferenţă până la 100 % 3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm (%) 22-45 34-58 39-60 47-61 45-60 63-75 - 55-72 - - 4 Pietriş concasat cu dimensiunea peste 8 mm (%) - - - - - - 18-34 - 39-58 - 5 Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8 mm (%) - - - - - - - - - 39-58

Nota : Conţinutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 % TABELUL 4

Tipul mixturii asfaltice

BA8 BA8a

BA16 BA16m BA16a

BA25 BA25a

BAR16 BAR16m BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16 BAD25,BAD25m , BAD25a,

BADPC25 , BADPC25a, BADPS25 ,BADPS25a

Mărimea ochiului sitei conform SREN 933-2/1988

treceri prin site cu ochiuri pătrate – SREN 933-2/1988 (%)

25 mm - - 90-100 - - - - 90-100 16 mm - - 72-90 90-100 - 90-100 95-100 73-90 8 mm 90-100 66-85 54-80 61-74 95-100 44-59 66-82 42-61 4 mm 56-78 42-66 40-61 39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 2 mm 30-55 30-55 30-50 30-42 19-28 20-25 30-55 20-35 1 mm 22-42 22-42 20-40 21-31 16-22 16-22 21-42 14-32

0.63 mm 18-35 18-35 15-35 18-25 13-20 13-20 18-35 10-30 0,20 mm 11-25 11-25 8-25 11-15 12-16 11-15 11-25 5-20 0,10 mm 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7

Zona de granulozitate a amestecului de agregate

naturale Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8

Page 45: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

1

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtură asfaltică este cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 4 şi figurile de la 1 până la 8 din Anexă. La execuţia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, în care nisipul natural poate fi max. 50%.

Continutul de fibre active in mixturile asfaltice

Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice cu fibre MASF8 şi MASF16 va fi cuprins în limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel să se asigure un echilibru între limita inferioară a dozajului de bitum, a dozajului de fracţiune fină şi a dozajului de fibră activă. Conţinutul optim de bitum, de fracţiune fină şi fibră activă se stabileşte prin studiul preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 şi 3 - 1984-1987, de un laborator de specialitate. Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, în vederea stabiliri conţinutului optim de bitum sunt prezentate în tabelul 5. Tabelul 5 Conţinutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice

(%) Clasa tehnică a drumului

6,7-7,5 I-V MASF8 MASF16 6,5-7,5 I-V

5,7-6,2 I-III BAR16m, BAR16a 5,7-6,2 II-III

6,0-7,0 I-II BA16m

6,3-7,3 III 6,0-7,0 II 6,3-7,3 III BA16, BA16a 6,5-7,5 IV-V

BA8, BA8a 6,5-7,5 IV-V BA25, BA25a 5,5-7,0 IV-V

Strat de uzură

BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 IV-V BAD25m 4,0-5,0 I-III

BAD25, BAD25a 4,0-5,0 I-V BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 III-V

Strat de legătură

BADPS25, BADPS25a 4,0-5,0 IV-V Raportul filer / bitum

Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 6. Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant

(recomandat) Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8 Betoane asfaltice bogate în criblură

- cu dimensiunea maximă a granulei 16 mm - cu dimensiunea maximă a granulei 25 mm

1,3-1,8 1,1-1,8

Strat de uzură

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6-1,8 Strat de legătură

Betoane asfaltice deschise 0,5-1,4

Caracteristicile fizico – mecanice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă cilindrice confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau de la aşternere, precum şi din stratul gata executat , pentru verificarea calităţii mixturilor asfaltice.

Page 46: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27/2002. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat, trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 7 şi 8. Tabelul 7 – Caracteristicile mixturii asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Tipul mixturii asfaltice

Tipul bitumului

Clasa tehnică a drumului

Stabilitatea (S) la 60 ºC (KN) min

Indicele de curgere (I)

(mm)

Raport S/ Ι (ΚΝ / mm)

Densitatea aparentă (Kg / mc)

minim

Absorbţia de apă (%)

volum BA8;B

A25 BA8a; BA25a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5

II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3 III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6

BA16 BA16a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0 2300 2-5

I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6 BAR16 BAR16a

D 80/100 D 80/100a III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0

2300 3-5

BAPC16

BAPC16a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5

BAD25 BAD25

a

D 80/100 D 80/100a

I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5

BADPC25

BADPC25a

D 80/100 D 80/100a

III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

BADPS25

BADPS25a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Tipul mixturii asfaltice

Caracteristica BAR16, BAR16a, BA16, BA16A, BA8, BA8a, BA25, BA25a

BAD25, BAD25a, BADPC25, BADPC25a, BADPS25, BADPS25a

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de compactare giratorie - volum de goluri la 80 de giraţii , % max. - volum de goluri la 120 de giraţii % max.

5,0 -

-

9,5 Rezistenţă la deformaţii permanente - fluaj dinamic la 40ºC şi 1800 pulsuri 10-4 mm max.

7600 -

Modulul de elasticitate la 15 ºC MPa min.: - zona climatică caldă - zona climatică rece

4200 3600

3600 3000

Rezistenţă la oboseală : - numărul de cicluri până la fisurare la15ºC min.

-- 4x105

Page 47: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9 Tabelul 9 – Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre

Tipul mixturii asfaltice Caracteristica MASF8 MASF16

Test Schellenberg, % max. 0,2 0,2 Caracteristici pe epruvete cilindrice - stabilitate (S) la 60ºC KN, min. - indice de curgere (I) la 60ºC mm - densitate aparentă kg / m3 , mm - volum de goluri %

7,0

1,5-3,5 2300 3-4

7,0

1,5-3,5 2300 3-4

Rezistenţă la deformaţii permanente - fluaj dinamic la 40ºC şi 1800 pulsuri 10-4 mm max.

10000

10000

Temperatura (2) - viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP), mm /h

45ºC 60ºC 45ºC 60ºC

Numărul mediu de vehicule (1) < 1500 6,0 8,0 6.0 8.0 1500-3000 4,0 6,0 4,0 6,0 3000-6000 2,0 3,5 2,0 3,5 >6000

<2,0 <3,5 <2,0 <3,5

Adâncimea făgaşului , mm Numărul mediu de vehicule (1) < 1500 6,0 9,0 6,0 9,0 1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,0 3000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0 >6000

<4,0 <7,0 <4,0 <7,0

Modulul de elasticitate la 15 ºC Mpa, min. 3600 4000 Deformaţia permanentă la oboseală (3600 impulsuri) la15ºC, 10 –4 max.

1200 1000

Note : 1) vehicule de transport marfă şi autobuze în 24 h calculat pentru traficul de perspectivă 2) 45ºC - zona climatică rece; 60ºC - zona climatică caldă

Determinarea caracteristicilor físico-mecanice

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum şi bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1-1984 şi STAS 1338 / 2-1987. Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confecţionează în funcţie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5ºC, conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2-1987. Caracteristicile prevăzute în tabelele 7, 8 şi 9 se determină conform reglementărilor tehnice în vigoare. Testul Schellenberg se efectuează conform anexei B. Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltică Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de la malaxor sau de la aşternere trebuie să prezinte un punct de înmuiere inel şi bilă cu maximum 9ºC mai mare decât bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se exceptează verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27/2002, iar pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28/2002.

Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase

Gradul de compactare Gradul de compactare se determină prin analize de laborator pe carote sau prin măsurători in-situ conform SR 174 / 2 -1997şi reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturi asfaltice compactate în strat

Page 48: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall confecţionate în laborator din mixtura asfaltică respectivă. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in-situ cu gamma-densimetrul . Încercările de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 ) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate. Condiţiile tehnice pentru densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10. Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparentă kg

/ m3, min Absorbţia de apă % volum

Grad de compactare % min.

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre MASF8, MASF16

2300 2-6 97

Beton asfaltic rugos BAR16m 2300 BAR 16a BAR16

2250 4-7 96

Beton asfaltic bogat în criblură BA16m

2300

BA8a, BA16a, BA25a, BAPC16a, BA8, BA16, BA25, BAPC16

2250 2-6 96

Beton asfaltic deschis BAD25m 2250 BAD25a, BADPC25a, BADPS25a, BAD25, BADPC25, BADPS25

2200 3-8 96

Rezistenţa la deformaţii permanente Rezistenţa la deformaţii permanente se determină pe carote prelevate din stratul executat, respectiv din stratul de uzură. Valorile admisibile, în funcţie de trafic sunt prezentate în tabelul 9.

Caracteristicile suprafetei stratului executat

Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase şi condiţiile tehnice care trebuie să fie conform tabelului 11 Tabelul 11 – Caracteristicile suprafeţei stratului executat

Nr. crt.

Caracteristica Condiţii de admisibilitate Metoda de încercare

Planeitatea în profil longitudinal 1)

Indice de planeitate, IRI, m / km

- drumuri de clasa tehnică I-II < 2.5 - drumuri de clasa tehnică III < 3.5 - drumuri de clasa tehnică IV < 4.5

1

- drumuri de clasa tehnică V < 5.5

CD 155/2001 şi AND 563/2000

Uniformitatea în profil longitudinal 1) Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m , mm

- drumuri de clasa tehnică I şi străzi de categorie tehnică I-III

< 3.0

- drumuri de clasa tehnică II şi străzi de categorie tehnică IV

< 4.0

2

- drumuri de clasă tehnică III- V < 5.0

SR 174 / 2-1997

Rugozitatea 2) Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi SRT

3

- drumuri clasă tehnică I-II > 80

STAS 8849/1983

Page 49: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Nr. crt.

Caracteristica Condiţii de admisibilitate Metoda de încercare

- drumuri clasă tehnică III > 70 - drumuri clasă tehnică IV-V > 60 Rugozitatea geometrică, HS, mm - drumuri clasă tehnică I-II > 0.7 - drumuri clasă tehnică III > 0.6 - drumuri clasă tehnică IV-V > 0.55

STAS 8849/1983

3 Coeficient de frecare ( µ GT)

- drumuri clasă tehnică I – II - drumuri clasă tehnică III - IV

≥0.95 ≥0.7

Reglementări tehnice în vigoare cu aparatul de măsură Grip Tester

4 Omogenitate. Aspectul suprafeţei

Aspect fără degradare sub formă de exces de

bitum, fisuri, zone poroase, deschis, şlefuite

vizual

Nota : 1) Planeitatea în profil longitudinal se determină, prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, sau a denivelărilor sub dreptarul de 3m; 2) Rugozitatea se determină prin măsurători cu pendulul SRT, sau prin măsurarea rugozităţii geometrice HS. Determinarea caracteristicilor suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora. Reguli şi metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevăzute în tabelele 7, 8, 9, 10, 11 şi 12 se determină în următoarele etape:

− elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compoziţiei mixturii asfaltice; − verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate în timpul execuţiei lucrărilor; − verificarea caracteristicilor stratului de îmbrăcăminte bituminoasă executat.

Tipurile de încercări, funcţie de tipul mixturii asfaltice şi clasa tehnică a drumului, precum şi frecvenţele acestor încercări sunt prezentate în tabelul 12. Tabelul 12 – Tipuri de încercări

Natura controlului sau încercării şi frecvenţa încercărilor

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură (tabel 1 si 2) indiferent de clasa tehnică a drumului sau categoria tehnică a străzii Studiul preliminar pentru

determinarea compoziţiei mixturii asfaltice

Caracteristicile : - Volumul de goluri determinat (cu presa de compactare giatorie) - Rezistenţa la deformaţii permanente - Modul de elasticitate - Rezistenţa la oboseală

MASF8, MASF16, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii Mixturile asfaltice destinate stratului de uzură, pentru clasa tehnică a drumului I, II şi categoria tehnică a străzii I, II.

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuţiei - frecvenţa: 1/400 tone de mixtură asfaltică

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură (tabelul 1 şi 2)

Page 50: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Natura controlului sau încercării şi frecvenţa încercărilor

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Caracteristicile : - densitatea aparentă - absorbţia de apă - gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură conform tabelului 10 MASF8, MASF16

Verificarea calităţii stratului de îmbrăcăminte bituminoasă executat pe carote: -frecvenţa : 1 carotă / 7000 m2

Rezistenţa la deformaţii permanente Mixturile asfaltice destinate

stratului de uzură pentru clasa tehnică a drumului I, II şi categoria tehnică a străzii I, II ( tabelul 1)

Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice

Prepararea mixturilor asfaltice

Compoziţia mixturii asfaltice ce urmează a fi utilizată la realizarea îmbrăcăminţii bituminoase va fi stabilită de către Antreprenor pe baza unui studiu preliminar ţinând cont de respectarea condiţiilor tehnice precizate în acest caiet de sarcini. Studiul preliminar privind compoziţia mixturii asfaltice, trebuie făcut într-un laborator autorizat. Reţeta pentru fiecare tip de mixtură asfaltică susţinută de studiile şi rezultatele încercărilor obţinute în laborator inclusiv toate documentele corespunzătoare trebuie prezentate Consultantului în vederea aprobării acestora. Raportul privind compoziţia mixturii asfaltice prezentată spre aprobare trebuie să includă cel puţin următoarele documente:

− analiza completă a materialelor utilizate în programul de încercări ( agregate naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)

− încercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte şi de alta a dozajului de bitum reţinut. − Epruvetele Marshall se vor compacta în laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. Parametrii

care trebuie determinaţi pe epruvete Marshall sunt cei prevăzuţi în tabelele 7, 8 şi 9. − Certificatele de Conformitate a Calităţii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre, polimeri,

aditivi, etc.). Toate dozajele pentru agregatele naturale şi filer trebuie să fie stabilite funcţie de greutatea totală a materialului granular uscat, inclusiv părţile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit funcţie de greutatea mixturii asfaltice. Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtură asfaltică trebuie să se înscrie în limitele indicate în tabelele 4 şi 5 şi în figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8. Reţeta propusă va fi aplicată pe sectorul de probă.

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se vor prepara în staţii autorizate, operate de personal atestat. Staţia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită obţinerea performanţelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevăzute în Caietul de sarcini. Staţia de asfalt trebuie să fie automată şi dotată cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-sortare şi dozare gravimetrică sau volumetrică a agregatelor cu liantul bituminos. Re-sortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu. În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat. Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure precizia dozării. În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia variază cu temperatura astfel încât la 150 °C – 180 °C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09-1,11) litri.

Page 51: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Stocarea şi încălzirea bitumului Staţia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantităţi de bitum mai mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum. Rezervoarele trebuie să aibă un indicator de nivel şi un sistem de încălzire a liantului până la temperatura necesară evitându-se supraîncălzirea acestuia. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190 °C , în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului în procesul tehnologic. Stocarea filerului La staţia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare şi extragere corespunzătoare (pneumatică). Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Stocarea, uscarea şi re-sortarea agregatelor naturale Condiţiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevăzute la Capitolul 1 Materiale punctul 1.1. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor naturale astfel încât să se asigure o producţie constantă. Agregatele naturale trebuie să fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie să permită alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de Consultant privind compoziţia mixturii asfaltice cu abaterile admise faţă de granulozitatea pe fracţiuni din tabelul 13 Tabelul 13 – Abateri limită în dozarea agregatelor

Componentele mixturii Abateri admise faţă de dozaj % Agregate 16 – 25 + 5 8 – 16 + 5 4 – 8 + 5 2 – 4 + 4 1 – 2 + 4 0,63 – 1 + 3 0,2 - 0,63 + 3 0,1- 0,2 + 2

< 0,1 + 1.5

+ 1,0 – pt. MASF Bitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice

− reglarea pre-dozatoarelor instalaţiei prin încercări astfel încât granulozitatea amestecului de agregate naturale să corespundă celei prescrise, în limitele de toleranţă din tabelul 13

− introducerea agregatelor naturale în uscător sau (uscător-malaxor) unde are loc uscarea şi încălzirea acestora

− re-sortarea agregatelor naturale şi dozarea gravimetrică pe sorturi ( în cazul instalaţiilor în flux discontinuu)

− introducerea agregatelor naturale calde în malaxor unde se amestecă cu filerul rece, dozat separat − dozarea bitumului cald şi introducerea acestuia în malaxor sau în uscător-malaxor − amestecarea componentelor mixturii asfaltice şi evacuarea acesteia în buncărul de stocare − durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări

complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos − pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu fibra trebuie

să fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei în mixtura minerală şi implicit omogenitatea acesteia în mixtura asfaltică), iar după introducerea liantului bituminos malaxarea să mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie să fie cuprins între 65-80 secunde.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, funcţie de tipul de bitum, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 14.

Page 52: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabelul 14 – Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice

Temperatura °C în funcţie de tipul bitumului Materialele şi faza de execuţie D 60 / 80 D 80 / 100

- agregate naturale la ieşire din uscător 170-190 165-185 -bitum la intrare în uscător 155-165 150-160 - mixtură asfaltică * la iesire din uscător 165-175 160-170 * la aşternere min 155 min 150

* la începutul compactării min. 150 min. 145 * la sfărşitul compactării min. 110 min. 105

Temperaturile situate la partea superioară a intervalului se aplică în cazul execuţiei lucrărilor în zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă de + 10°C şi de +15°C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre. Stocarea şi încărcarea mixturilor asfaltice La ieşire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi / sau la încărcarea în mijloacele de transport. Controlul fabricaţiei Controlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare şi în timpul execuţiei, cu frecvenţa din tabelul 12

Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Sectorul de probă În vederea stabilirii procedurii de execuţie şi a utilajelor şi dispozitivelor de aşternere şi compactare, înainte de începerea lucrărilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de probă, de cel puţin 200 m lungime, pe toată lăţimea căii. Pe durata execuţiei sectorului de probă, se va efectua şi verificarea în condiţii de exploatare a funcţionării staţiei de preparare a mixturii, precum şi obţinerea constanţei caracteristicilor mixturii stabilite în laborator (reţetei de fabricaţie), aşa cum a fost aprobată de Consultant. Pregătirea, execuţia lucrărilor şi efectuarea testelor pe sectorul de probă, inclusiv a testului de orineraj, se vor face în prezenţa şi cu aprobarea Consultantului. Pregătirea, execuţia lucrărilor şi măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Schimbarea reţetei implică execuţia unui nou sector de probă. Rezultatele obţinute pe sectorul de probă vor servi la definitivarea procedurii de execuţie, document de referinţă în executarea stratului. Pregătirea stratului suport Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curăţat, utilizand o perie mecanică, aer comprimat sau când este cazul prin spălare cu apă sub presiune. La asternerea îmbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul suport cu emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă, pulverizată în film subţire. Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, în cazul în care stratul se execută la interval mai mic de 3 zile de la execuţia stratului anterior. Amorsarea stratului suport se va face mecanizat. Cantitatea de bitum rezidual trebuie să fie de (0,3-0,5) kg / mp. Suprafaţa stratului suport pe care urmează a fi aşternute straturile asfaltice trebuie să fie uscată. Punerea în lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform cerinţelor agrementelor tehnice ale acestora. Transportul mixturilor asfaltice Mixtura asfaltică se transportă cu autobasculante cu benele curăţate şi uscate, prevăzute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatură. Punerea în operă a mixturilor asfaltice Punerea în operă a mixturilor asfaltice trebuie să fie efectuată cu repartizatoare–finisoare prevăzute cu sistem de nivelare şi cu asigurarea pre-compactării. Aşternerea mixturilor asfaltice trebuie făcută cand temperatură a mediului ambiant este de peste +10°C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15°C.

Page 53: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Aşternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie. În timpul aşternerii şi compactării, mixturile asfaltice trebuie să aibă temperatura conform prevederilor din tabelul 14. Punerea în operă a mixturilor asfaltice se face într-un strat, pe întreaga lăţime a căii de rulare. Preparare, transportul şi punerea în operă a mixturilor vor fi astfel coordonate, încât să se prevină crearea rosturilor de lucru. În cazul unor întreruperi care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului până la 120°C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat, suprafaţa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixtură asfaltică rămasă în capătul benzii. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi / sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară. Suprafaţa nou creată prin tăiere va fi amorsată. Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale straturilor se vor decala întreţesut faţă de rosturile stratului anterior, cu cel puţin 10 cm. Compactarea Operaţiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel să se obţină caracteristicile tehnice minime prevăzute în tabelul 10. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea îmbrăcăminţii. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorţuri de protecţie şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului finisor.

Controlul executiei si receptia lucrarilor

Verificarea elementelor geometrice

Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 15 Tabelul 15

Elementul măsurat grosimea stratului ±10 % lăţimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0,4 % cotele profilului longitudinal şi transversal ±0,5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelările (măsurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm

Caracteristicile suprafetei imbracamantii bituminoase

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în tabelul 15.

Receptia lucrarilor

După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării Consultantului, anterior aşternerii stratului următor. Inspectarea lucrărilor care devin ascunse, trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului şi Caietului de Sarcini. Recepţia presupune verificarea înregistrărilor din timpul execuţiei şi a rezultatelor încercărilor, precum şi examinarea efectivă a lucrărilor. În urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin care se autorizează trecerea la faza următoare de execuţie.

Page 54: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 55: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Anexa B Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre Testul Schellenberg

1 Principiul metodei

Se determină procentul de material (p) pe care îl pierde mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, tip MASF8 şi MASF16, în prezenţa temperaturilor ridicate. 2 Aparatura

- etuvă care asigură temperatura de 170 °C + 2°C; - balanţă cu precizia de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsulă de porţelan; - sticlă de ceas.

3 Mod de lucru

Se prepară în laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtură asfaltică tip MASF, la temperatura de 150 °C Proba de mixtură asfaltică se cântăreşte 0,1g şi se introduce într-un pahar Berzelius, încălzit în prealabil la temperatura de 170 °C. Paharul Berzelius cu proba de mixtură asfaltică se acoperă cu o sticlă de ceas, se introduce în etuvă, încălzită în prealabil la temperatura de (170+2)°C, şi se menţine la această temperatură timp de 1h. Se scoate paharul Berzelius din etuvă şi mixtura asfaltică se răstoarnă în capsula de porţelan. Se cântăreşte capsula de porţelan cu mixtură asfaltică şi se determină, prin diferenţă, cantitatea de material fixat pe pereţii paharului Berzelius. 4 Exprimarea rezultatelor

Se calculează procentul (p) de material fixat pe pereţii paharului Berzelius cu relaţia: m1 – m2

p = -------------------- x 100 (%) m1 în care : m1 – masa mixturii asfaltice introdusă în paharul Berzelius, (g);

m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de porţelan, (g). Se poate folosi şi procedeul alternativ, de cântărire a paharului Berzelius înainte de încălzire ( m ) şi după răsturnarea mixturii asfaltice (m’) şi a masei iniţiale a probei de mixtură asfaltică (m1) . Procentul de material aderent la pereţii paharului Berzelius se calculează cu relaţia: m’ – m

p = -------------------- x 100 (%) m1 Rezultatul este media a două determinări. 5 Interpretarea rezultatelor

În funcţie de valoarea procentului (p) de material rămas pe pereţii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciază astfel : p < 0.2 %: bună p = 0.2 %: acceptabilă

Page 56: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

ANEXA C Tipuri de mixturi pentru startul de uzură

Nr. crt.

Clasa tehnica a drumului

Clasa tehnică a străzii

Stratul de uzură Tipul mixturii asfaltice (1)

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre MASF8, MASF16 Beton asfaltic bogat în criblură cu bitum modificat BA16m

1 I I Beton asfaltic rugos - cu bitum modificat BAR 16m - cu bitum aditivat BAR 16a

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre : MASF8, MASF16 Beton asfaltic rugos :

- cu bitum modificat BAR16m - cu bitum aditivat (2) BAR16a - cu bitum BA16 2 II, III II, III

Beton asfaltic bogat în criblură : - cu bitum modificat BA16m - cu bitum aditivat (2) BA16a - cu bitum BA16

Mixturi stabilizate cu fibre ; MASF8 si MASF16 Beton asfaltic bogat în criblură

- cu bitum aditivat (2) BA8a, BA16a, BA25a - cu bitum BA8, BA16, BA25

3 IV, V IV

Beton asfaltic cu pietriş concasat (3) - cu bitum aditivat BAPC16a - cu bitum BAPC16

Notă : 1. Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3

2. Bitumul aditivat se utilizează în cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agreagatele naturale utilizate este sub limita de 80 %.

3. Cu acordul administratorului drumului

Page 57: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

ANEXA D Tipuri de mixturi pentru startul de legătură

Nr. crt.

Clasa tehnica a drumului

Clasa tehnică a străzii

Stratul de legătură Tipul mixturii asfaltice (1)

1 I, II I, II

Beton asfaltic deschis cu criblură : - cu bitum modificat BAD25m - cu bitum aditivat BAD25a - cu bitum BAD25

Beton asfaltic deschis cu criblură : - cu bitum modificat BAD25m - cu bitum aditivat (2) BAD25a - cu bitum BAD25 2 III III

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : - cu bitum aditivat (2) BADPC25a - cu bitum BADPC25

Beton asfaltic deschis cu criblură : - cu bitum aditivat(2)BAD25a - cu bitum BAD25

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : - cu bitum aditivat (2) BADPC25a - cu bitum BADPC25

3 IV, V IV

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat : - cu bitum aditivat (2) BADPS25a - cu bitum BADPS25

Page 58: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

ANEXA E Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevăzute pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate executate la cald

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice Simbolul

1. Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF8

MASF16

2.

Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri - beton asfaltic bogat în criblură - beton asfaltic rugos - beton asfaltic deschis cu criblură

BA16m BAR16m BAD25m

3.

Mixturi asfaltice cu bitum aditivat - beton asfaltic bogat în criblură - beton asfaltic rugos - beton asfaltic cu pietriş concasat - beton asfaltic deschis : - cu criblură - cu pietriş concasat - cu pietriş sortat

BA8a BA16a BA25a BAD16a BAPC16a BAD25a BADPC25a BADPS25a

4

Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri - beton asfaltic bogat în criblură

- beton asfaltic rugos - beton asfaltic cu pietriş concasat - beton asfaltic deschis : - cu criblură - cu pietriş concasat - cu pietriş sortat

BA8 BA16 BA25 BAR16 BAPC16 BAD25 BADPC25 BADPS25

Page 59: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

ANEXA F UTILIZAREA ELEMENTELOR ANTI-FISURĂ (Geogrile, Geotextile, Geo-compozite)

Inainte de aşternerea materialului geocompozit vor trebui luate măsuri de pregătire a suprafeţei suport. Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităţi. Denivelările longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate în urma măsurătorii acestora cu lata de 3 m lungime, vor fi corectate prin aplicarea unui mortar asfaltic sau a altor materiale corespunzătoare. Fisurile şi crăpăturile vor fi colmatate cu emulsie bituminoasă, mastic bituminos sau mortar asfaltic, in funcţie de deschiderea lor, conform indicaţiilor date de Consultant. Suprafaţa suport astfel obţinută va trebui să fie perfect curată în urma îndepărtării materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele. Aşternerea materialului geocompozit Aşternerea materialului geocompozit se va face în conformitate cu specificatiile furnizorului. Caracteristicile materialului geocompozit Caracteristicile materialului geocompozit trebuie să rămână nemodificate după contactul cu mixtura fierbinte asternută peste acesta. Geogrilele trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici tehnice:

− rezistenţa la tracţiune a geogrilei pe direcţie longitudinală şi transversală va fi de minimum 20kN/m

− alungirea maximă la rupere a materialului va fi de 13%. Se recomandă folosirea unor materiale care, pe lângă rolul anti-fisuri să aibă şi capacitatea de a constitui o armare a structurilor bituminoase. În acest scop, se vor prefera materiale cu rezistenţă mare la tracţiune (≥ 50KN) şi alungire la rupere mică (3-5%).

− ochiurile vor fi dreptunghiulare sau pătrate şi vor avea acceaşi grosime pe ambele direcţii − vor fi realizate din poliester sau polipropilenă

Geotextilul trebuie să îndeplinească urmatoarele caracteristici tehnice:

− rezistenţa la tracţiune va fi de minimum 3 kN/m − Alungirea maximă la rupere a materialului va fi de 80% − va fi realizat din polipropilenă sau poliester şi va avea o structură neţesută

Documentele prezentate Consultantului privind caracteristicile tehnice ale materialelor aprovizionate vor include si felul în care rezistă materialele respective la sarcini repetate, pe bază de teste. Aşternerea elementelor anti-fisură Toate rosturile materialului anti-fisura trebuie sa aiba o suprapunere de nu mai putin de 20 cm, daca nu este specificat altfel de catre producator.

Page 60: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD

CUPRINS

1. PREVEDERI GENERALE ......................................................................................................17

2. MATERIALE.............................................................................................................................17

2.1 AGREGATE ...................................................................................................................................17 2.2 FILER............................................................................................................................................18

2.3 BITUM ..........................................................................................................................................18

2.4 EMULSIE BITUMINOASA ...............................................................................................................18 2.5 ADITIVI ........................................................................................................................................18

3. PREPARAREA MIXTURI ASFALTICE...............................................................................19

3.1 STABILIREA COMPOZITIEI ............................................................................................................19 3.2 STATIA DE PREPARARE ................................................................................................................21

4. EXECUTIA STRATULUI........................................................................................................22

4.1 SECTORUL DE PROBA ...................................................................................................................22 4.2 PREGATIREA STRATULUI SUPPORT ..............................................................................................22 4.3 TRANSPORTUL .............................................................................................................................22

4.4 PUNEREA IN OPERA ......................................................................................................................22

5. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR..............................................22

5.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ......................................................................................23

5.2 CONTROLUL PREPARARII SI PUNERII IN OPERA ............................................................................23 5.3 CONTROLUL STRATULUI EXECUTAT ............................................................................................23 5.4 RECEPTIA LUCRARILOR ...............................................................................................................24

Page 61: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de execuţie şi verificare a straturilor de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate Ia cald. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa structurii rutiere a drumurilor pe care se aplică îmbrăcăminţi bituminoase. Domeniile de aplicare a straturilor de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate Ia cald, precum şi unele condiţii tehnice speciale ale acestora, sunt în conformitate cu prevederile SR 7970/2001. Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Inginer, inclusiv elaborarea studiilor de reţete pentru aceste tipuri de mixturi asfaltice. În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Cu cel puţin 14 zile înaintea începerii lucrărilor la stratul de bază, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuţie a statului de bază, care va conţine, printre altele:

− programul de execuţie a stratului de bază; − utilajele folosite pentru producerea şi transportul materialelor; − utilajele folosite pentru transportul, aşternerea şi compactarea mixturii; − sursele (balastiere, cariere, producători, furnizori) şi depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la

acestea; − studiul de reţetă.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aşternere şi compactare, se vor executa sectoare de probă, a căror dimensiuni şi locaţii vor fi stabilite împreună cu Consultantul. După executarea sectoarelor de probă, Procedura de Execuţie va fi completată cu informaţii privind tehnologia de aşternere şi compactare:

− caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteză);

− numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

− numărul de sub-straturi în care se va executa stratul de bază (atunci când gradul de compactare cerut nu se poate realiza prin aşternerea într-un singur strat);

− grosimea stratului (sub-straturilor) înainte de compactare; − temperatura la care se începe şi la care se termină compactarea; − reţeta corectată.

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor. Tipuri de mixturi

În funcţie de granulozitatea agregatelor din care sunt preparate, mixturile asfaltice pentru stratul de bază pot fi: − tip AB 1, cu agregate mijlocii: 22 % ... 47% granule cu dimensiunea peste 4 mm; − tip AB 2, cu agregate mari: 36 % ... 66% granule cu dimensiunea peste 4 mm.

Tipul de mixtură asfaItică utilizată pentru acest proiect este AB 2 – SR 7970/2001.

MATERIALE Agregate

Agregatele utilizate la execuţia mixturilor pentru stratul de bază sunt conform Tab. 1. Tabelul 1 – Conţinutul în agregate peste 4 mm

Clasa tehnică a drumului Tipul agregatelor peste 4 mm I criblură II criblură (min. 35%) + pietriş concasat III pietriş concasat IV-V pietriş sortat

Page 62: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Pentru prepararea mixturii asfaltice pentru stratul de bază, se vor folosi următoarele tipuri de agregate: − agregate naturale de carieră: - criblură sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip de concasare sort 0-4. − agregate naturale de balastieră spălate, concasate şi sortate: - nisip natural sort 0-4;

Pentru aprobarea surselor de agregate, Antreprenorul va efectua, pentru fiecare sursă, toate determinările prevăzute în SR 662/2002 (Tabel 19) şi SR 667/2001 (Tabel 12). Sorturile vor fi depozitate separat, în padocuri prevăzute cu platforme betonate având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi contaminării. Fiecare depozit va fi prevăzut cu panou de identificare a tipului şi sortului agregatului. Pentru aprobarea loturilor, Antreprenorul va efectua, pentru fiecare tip de agregat, toate determinările specificate în continuare:

− conform SR 667/2001 (Tabel 8) - o probă la 1000 t pentru fiecare sort de criblură; − conform SR 667/2001 (Tabel 10) - o probă la 500 t pentru nisipul de concasare; − conform SR 662/2002 (Tabel 5) - o probă la 200 t pentru nisipul natural.

Filer

Pentru aprobarea sursei, Antreprenorul va efectua şi va repeta lunar, toate determinările prevăzute în STAS 539/1979. Nu se admite, drept înlocuitor de filer, folosirea altor materiale sau a fracţiunii fine recuperate de Ia exhaustorul staţiei de asfalt. Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Asupra filerului din stoc, se vor efectua determinările prevăzute în STAS 539/1979 (Tabelul 1), cu următoarele frecvenţe:

− 1 probă la 700 t pentru filer de calcar; − 1 probă la 100 t pentru filer de cretă; − 1 probă la 50 t pentru filerul de var stins în pulbere.

Bitum

Pentru prepararea mixturii asfaltice pentru stratul de bază, în prezentul proiect, se va utiliza bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/100, zona rece (zone definite conform STAS 174-1/2002). Diversele tipuri de bitum trebuie depozitate separat, în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare, etc. Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua şi reface trimestrial, toate determinările prevăzute în SR 754/1999 şi Normativ AND 537/1998. La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinările prevăzute în SR 754/1999, cu excepţia conţinutului de parafină şi a densităţii.

Emulsie bituminoasa

Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsie cationică cu rupere rapidă conform STAS 8877/1971. Pentru aprobarea sursei, Antreprenorul va efectua şi va reface la fiecare lot (max. 100 t), toate determinările prevăzute în STAS 8877/1971. Emulsia bituminoasă cationică se depozitează în rezervoare metalice, curate, prevăzute cu pompe de recirculare şi cu sistem de încălzire. Aditivi

Adezivitatea bitumului faţă de agregatele utilizate Ia obţinerea mixturii asfaltice, trebuie să fie min. 80%, în cazul lucrărilor pe drumuri de clasă tehnică I-II (agregate naturale de carieră), şi de min. 75%, în cazul lucrărilor pe drumuri de clasă tehnică III-IV (agregate naturale de balastieră). În cazul în care adezivitatea bitumului, determinată conform STAS 10969/3-1983, se situează sub această valoare, este necesară aditivarea bitumului. Aditivii trebuie să îndeplinească condiţiile de bază:

− să fie compatibil cu tipul de bitum utilizat; − să fie stabili termic până la minimum 200°C;

Page 63: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

− să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale fără a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;

− să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării Consultantului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii. De asemenea, va fi înaintată la Consultant spre aprobare procedura de aditivare a bitumului. După aditivare, perioada de stocare trebuie să fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe durata depozitării va fi în intervalul 120 – 140°C. Determinările şi frecvenţele sunt cele prevăzute în agrementul tehnic al fiecărui produs.

Prepararea mixturi asfaltice

Stabilirea compozitiei

Studiul pentru elaborarea reţetei şi verificarea calităţii materialelor se face într-un laborator autorizat. Mixtura asfaltică pentru stratul de bază va fi realizată integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră, conform Tabelului 2. Tabelul 2 – Compoziţia mixturii asfaltice (agregate + filer)

Agregate naturale utilizate criblură sort 4-8, 8-16, 16-25 nisip de concasare sort 0-4 în raport 1:1 cu nisip natural sort 0-4 filer

Limitele procentelor de agregate şi filer din cantitatea totală de agregate sunt cele din Tabelul 3. Tabelul 3 – Compoziţia mixturii asfaltice (agregate + filer)

Fracţiuni de agregate din amestecul total, (% din masă) Compoziţia (%) Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm 3 …12 Filer şi nisip, fracţiunea 0,1...4 mm, diferenţa până la 100% Agregate cu dimensiunea peste 4 mm 36…66 Agregate cu dimensiunea peste 25 mm max. 10

Notă: Conţinutul de filer trebuie să fie de min. 4% (conform STAS 539/1979). Granulozitatea amestecului de agregate naturale va fi în limitele din Tabelul 4 şi figurile 1 şi 2 din SR 7970/2001.

Page 64: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabelul 4 – Granulozitatea amestecului

Dimensiunea sitei Trecere (%) 25 mm 90 … 100 16 mm 71 … 100 8 mm 50 … 86 4 mm 34 … 63 1 mm 14 … 39

0,63 mm 10 … 35 0,20 mm 4 … 22 0,1 mm 3 … 11

Conţinutul recomandat de bitum este în intervalul 3,4 … 5,0%, pentru cazul când se folosesc agregate concasate, şi de 3,3 ... 4,8%, pentru agregate de balastieră. Conţinutul efectiv de bitum se stabileşte în cadrul studiului de reţetă, conform STAS 1338/1-84, STAS 1338/2-87 şi STAS 1338/3-84. Abaterile admise faţă de dozajul stabilit, trebuie să se încadreze în limitele din Tabelul 5. Tabelul 5 – Abaterile limită în compoziţia mixturii

Elementele componente ale mixturii Abaterile limită (%) Bitum ±0,3 Fracţiuni de agregate naturale: 16 … 25 ±5 8 … 16 ±5 4 … 8 ±5 1 … 4 ±4 0,20 … 0,63 ±3 0,1 … 0,2 ±2 0 … 0,1 ±1,5

Caracteristici fizico-mecanice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice se determină:

Page 65: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

− pe corpuri de probă tip Marshall şi pe epruvete cubice confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate pe parcursul execuţiei lucrărilor, de Ia malaxor sau de Ia aşternere;

− din stratul gata executat. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii asfaltice se face conform STAS 1338/1-84, STAS 1338/2-87, SR EN 12697-27/2002, SR EN 12697-28/2002. Rezultatele obţinute trebuie să se încadreze în limitele din Tabelul 6. Tabelul 6 – Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice pentru stratul de bază

Caracteristici Tip Bitum Valori Încercări pe epruvete Marshall Stabilitatea (S) la 60oC, (kN), min. D 80/100 5,0 Indicele de curgere, (mm) D 80/100 1,5-4,0 Densitatea aparentă, (kg/m3), min. D 80/100 2200 Absorbţia de apă, (% vol) - 2 … 8 Încercări pe epruvete cubice Rezistenţa la compresiune la 22oC, (N/mm2), min. D 80/100 2,5 Reducerea rezistenţei la compresiune la 22oC, după 28 zile de păstrare în apă, (%), max.

D 80/100 30

Densitatea aparentă, (kg/m3), min. D 80/100 2150 Absorbţia de apă, (% vol) D 80/100 2 … 10

Statia de preparare

Mixtura asfaltică se prepară în staţii de asfalt, prevăzute cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-sortare a agregatelor, de dozare a componentelor (agregate, bitum, filer), şi de malaxare forţată a amestecului. Instalaţia de preparare a mixturii asfaltice trebuie să fie autorizată conform reglementărilor în vigoare. Durata de malaxare, trebuie să fie suficienta pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor şi filerului, cu bitumul. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să fie prevăzută cu dispozitive pentru evitarea segregării mixturii în timpul depozitării şi încărcării în mijloacele de transport. La prepararea şi aşternerea mixturii asfaltice, temperatura trebuie să se încadreze în limitele din Tabelul 7. Tabelul 7 – Regimul de temperatură la prepararea şi aşternerea mixturii asfaltice

Temperatura (oC), funcţie de tipul

bitumului Faza de execuţie

D 80/100 agregatele la ieşire din uscător 165 … 185 bitumul la intrare în malaxor 150 … 160 mixtura asfaltică Ia ieşire din malaxor 160 … 170 mixtura asfaltică Ia aşternere min. 150 mixtura asfaltică Ia începutul compactării min. 145 mixtura asfaltică Ia sfârşitul compactării min. 105

Notă: Limitele superioare se aplică în cazul execuţiei lucrărilor în zone climatice reci sau Ia temperaturi atmosferice situate Ia limita minimă admisă (10 … 150 C)

Temperatura mixturii asfaltice Ia ieşirea din malaxor trebuie reglată în intervalul prescris, astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă, mijloace de transport) şi climatice, să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabelului 7. Se interzice încălzirea agregatelor şi a bitumului peste valorile din tabel. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau re-încălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe ori. În cazul în care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitată re-încălzirea bitumului, utilizarea acestuia este premisă numai după verificarea penetraţiei, punctului de înmuiere şi ductilităţii Ia 25oC.

Page 66: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Executia stratului

Sectorul de proba

În vederea stabilirii procedurii de execuţie şi a utilajelor şi dispozitivelor de aşternere şi compactare, înainte de începerea lucrărilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de probă, de cel puţin 150 m lungime, pe toată lăţimea căii. Pe durata execuţiei sectorului de probă, se va efectua şi verificarea în condiţii de exploatare a funcţionării staţiei de preparare a mixturii, precum şi obţinerea constanţei caracteristicilor mixturii stabilite în laborator (reţetei de fabricaţie), aşa cum a fost aprobată de Consultant. În funcţie de grosimea proiectată a stratului de bază şi de utilajele folosite, pentru realizarea gradului de compactare prescris, pe sectorul de probă se va determina dacă aşternerea mixturii se va face într-unul sau mai multe sub-straturi. La determinarea numărului acestora, se va ţine cont că grosimea fiecărui strat aşternut trebuie să fie cuprinsă în intervalul 6 ... 12 cm; Pregătirea, execuţia lucrărilor şi efectuarea testelor pe sectorul de probă se vor face în prezenţa şi cu aprobarea Consultantului. Pregătirea, execuţia lucrărilor şi măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. Schimbarea reţetei implică execuţia unui nou sector de probă. Rezultatele obţinute pe sectorul de probă vor servi la definitivarea procedurii de execuţie, document de referinţă în executarea stratului.

Pregatirea stratului support

Execuţia stratului de bază nu va începe înainte ca stratul suport să fie verificat şi aprobat de Consultant. Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport se curăţă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă. Amorsarea stratului suport se realizează mecanizat, cu asigurarea uniformităţii şi a dozajului prescris. În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie răspândită pentru amorsare, trebuie să asigure un dozaj de (0,3...0,5) kg bitum rezidual pe metru pătrat, răspândit în film continuu.

Transportul

Mixtura asfaltică se transportă cu autobasculante cu benele curăţate şi uscate, prevăzute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatură.

Punerea in opera

Punerea în operă a mixturilor asfaltice pentru stratul de bază se execută Ia temperaturi atmosferice de peste 100 C, în condiţii de timp uscat. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau după uscarea stratului suport. Aşternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregătit, se efectuează cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu palpator şi sistem de nivelare automat, care să asigure pre-compactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie aşternută în mod uniform şi continuu pe fiecare strat. În cazul unor întreruperi accidentale, se procedează conform SR 174-2/1997. Compactarea se realizează cu compactoare cu pneuri şi/sau cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare. Locurile inaccesibile compactoarelor (în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare) se compactează cu mijloace adecvate, aprobate de Consultant. La începerea lucrului pe banda alăturată sau Ia continuarea lucrului pe aceeaşi bandă, în zona rosturilor de lucru, asfaltul se taie pe toată grosimea stratului astfel încât să rezulte o muchie vie verticală, care se amorsează conform SR 174-2/1997. La execuţia lucrărilor în mai multe straturi succesive, rosturile de lucru transversale şi longitudinale ale straturilor succesive vor fi decalate cu cel puţin 10 cm. Se urmăreşte asigurarea unei acroşări cât mai bune între straturi, stratul superior aplicându-se Ia cel mult 24 h de Ia data execuţiei primului strat. În cazul în care cel de-al doilea strat nu poate fi aşternut în termen de 24 h, suprafaţa stratului aşternut se va pregăti prin curăţire şi amorsare. Se recomandă ca îmbrăcămintea bituminoasă să se aplice imediat după execuţia stratului de bază. Controlul executiei si receptia lucrarilor Controlul calităţii execuţiei stratului de bază din mixturi asfaltice implică:

− controlul calităţii materialelor;

Page 67: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

− controlul preparării şi punerii în operă a mixturii; − controlul calităţii stratului executat.

Controlul calitatii materialelor

Pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificările şi determinările efectuate de laboratorul de şantier, pe fiecare lot de materiale aprovizionat.

Controlul prepararii si punerii in opera

Controlul instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice Pe parcursul preparării şi punerii în operă, se vor verifica:

− funcţionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic; − funcţionarea dispozitivelor de dozare: Ia începutul fiecărui schimb de lucru; − temperatura bitumului Ia introducerea în malaxor: permanent; − temperatura agregatelor Ia ieşirea din uscător: permanent; − temperatura mixturii asfaltice Ia ieşirea din malaxor: permanent.

Controlul compoziţiei şi calităţii mixturii: − respectarea compoziţiei mixturii asfaltice prestabilite, prin analize în laboratorul de şantier: − granulozitatea amestecului de agregate şi filer Ia ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea bitumului:

zilnic sau ori de câte ori se consideră necesar; − compoziţia mixturii asfaltice prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de Ia malaxor şi aşternere:

zilnic (1/400 tone mixtură). − calitatea mixturii asfaltice, prin analize într-un laborator autorizat, pe probe de mixtură asfaltică: 1

probă la 400 tone mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi; − punctul de înmuiere lB, al bitumului extras din mixtura asfaltică; − caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice.

Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltică Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau de Ia aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB mai mare cu max. 90C decât valoarea măsurată înainte de prepararea mixturii. Determinarea punctului de înmuiere lB se face conform STAS 60/69, iar extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură se face conform STAS 1338-2/87, cu aparatul Soxhlet, cu centrifuga (sau în acord cu noile reglementări apărute: SR EN 12697-1/2002, SR EN 12697-3/2002 şi SR EN 12697-4/2002). În cazul utilizării la extracţie a solvenţilor organici care conţin clor (ex. cloroformul), care durifică bitumul, valoarea reală a punctului de înmuiere IB se va obţine scăzând 80C din valoarea IB măsurată. Se va urmări scoaterea completă a filerului din soluţia de bitum de la extracţie, prin centrifugare sau prin decantare timp de min. 24 ore (în cazul utilizării extractoarelor Soxhlet sau a centrifugelor care nu au sistem de separare a filerului).

Controlul stratului executat

Verificarea elementelor geometrice Panta în profil transversal şi declivitatea în profil longitudinal a suprafeţei stratului de bază din mixtură asfaltică, sunt aceleaşi ca ale îmbrăcăminţii bituminoase. Tabel 8 – Abaterile limită admise în elementele geometrice ale îmbrăcăminţilor

Elementul măsurat Abaterea limită admisă

grosimea stratului ±10 % lăţimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0,4 % cotele profilului longitudinal şi transversal ±1 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelările (măsurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm

Verificarea calităţii mixturii şi a gradului de compactare Verificarea calităţii stratului executat se face pe carote prelevate din strat (cel puţin o probă la 7000 m2), asupra cărora se efectuează următoarele determinări:

Page 68: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

− Grosimea stratului executat; − Densitatea aparentă; − Absorbţia de apă; − Gradul de compactare; − Caracteristicile mixturii (compoziţie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras).

Carotele se prelevează din locurile stabilite de Consultant şi în prezenţa acestuia. Gradul de compactare se măsoară ca raport procentual între densitatea aparentă a mixturii compactate în strat (pe carote) şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică. Densitatea aparentă a mixturii din strat se determină pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu gamma-densimetrul. Rezultatele obţinute trebuie să se încadreze în limitele din Tabelul 9 Tabelul 9 – Caracteristicile mixturii în stratul executat

Caracteristici Valori admisibile Densitatea aparentă, (kg/m3), min. 2150 Absorbţia de apa, (% vol.) 2 … 10 Gradul de compactare, (%), min. 96

Receptia lucrarilor

După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării Consultantului, înaintea aşternerii stratului următor. Inspectarea lucrărilor care devin ascunse, trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului şi prezentului Caiet de Sarcini. Echipa de recepţie va verifica înregistrările din timpul execuţiei şi rezultatele încercărilor, care, totodată, va examina efectiv lucrările. În urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin care se autorizează trecerea la faza următoare de execuţie.

Page 69: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

TERASAMENTE

CUPRINS

PREVEDERI GENERALE 3 1 MATERIALE 1.1 Stratul vegetal ………………………………………………………………………………… 4 1.2 Pamânturi pentru terasamente ……………………………………………………………… 4 1.3 Apa …………………………………………………………………………………………….. 4 1.4 Verificarea calităţii pământurilor …………………………………………………………….. 4 2 EXECUŢIA TERASAMENTELOR 8 2.1 Trasarea lucrărilor ……………………………………………………………………………. 8 2.2 Lucrări preliminare ……………………………………………………………………………. 8 2.3 Mişcarea terasamentelor …………………………………………………………………….. 9 2.4 Gropi de împrumut şi depozite de pământ ………………………………………………… 9 2.5 Execuţia debleelor ……………………………………………………………………………. 10 2.6 Pregătirea terenului sub ramblee …………………………………………………………… 11 2.7 Execuţia rambleelor ………………………………………………………………………….. 12 2.8 Şanţuri şi rigole ……………………………………………………………………………….. 14 2.9 Finisarea patului drumului …………………………………………………………………… 14 2.10 Acoperirea cu pământ vegetal ………………………………………………………………. 15 3 CONTROLUL EXECUŢIEI şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR 15 3.1 Controlul execuţiei lucrărilor ………………………………………………………………… 15 3.2 Recepţia lucrărilor ……………………………….................……………………………….. 17

Page 70: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini se aplică lucrărilor de terasamente pentru construcţia drumurilor publice şi cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite pe parcursul execuţiei terasamentelor în ce priveşte excavarea, transportul, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, precum şi controlul de calitate şi criteriile de recepţie a lucrărilor. Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul

Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Consultant.

În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare. Cu cel puţin 14 zile înaintea începerii lucrărilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Execuţie a terasamentelor, care va conţine, printre altele:

o programul detaliat de execuţie a terasamentelor; o utilajele folosite pentru excavare, transport, împrăştiere, udare, compactare şi finisare; o gropile de împrumut şi depozitele de pământ (temporare şi permanente), inclusiv metoda de lucru în

acestea şi căile de acces la fiecare din ele; o variantele provizorii pentru circulaţia publică pe durata execuţiei lucrărilor; o Diagrama de Mişcare a Pământului.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pe cheltuială proprie, sectoare de probă, a căror dimensiuni şi locaţie vor fi stabilite împreună cu Consultantul. După executarea sectoarelor de probă, Tehnologia de Execuţie va fi completată cu informaţii privind tehnologia de compactare:

- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteză);

- numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentei Specificaţii Tehnice;

- grosimea stratului de pământ înainte şi după compactare. Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

1 MATERIALE 1.1 Stratul vegetal Stratul vegetal considerat ca “bun pentru vegetaţie” va fi folosit pentru acoperirea suprafeţelor care trebuie însămânţate şi plantate. 1.2 Pământuri pentru terasamente Categoriile de pământ folosite pentru execuţia terasamentelor, sunt indicate în Tabelele 1a şi 1b.

Page 71: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Dacă pământul pe care urmează să se execute lucrările de terasamente este de calitate “rea” sau “foarte rea” (vezi Tabelul 1b) acesta va fi înlocuit cu un pământ de calitate corespunzătoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul lianţilor (var nestins, cenuşa de termocentrală, etc.) Înlocuirea sau stabilizarea pământului se va face pe întreaga lăţime a platformei, pe o adâncime de minim 20 cm pentru pământul de calitate “rea” şi de minim 50 cm pentru pământul de calitate “foarte rea” sau pentru cel având o densitate în stare uscată sub 1,5 g/cm3. Pământul argilos, categoria 4d, va fi înlocuit sau stabilizat pe o adâncime de cel puţin 15 cm. Pământurile argiloase de calitate “mediocră”, pot fi folosite, cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradărilor provocate de îngheţ-dezgheţ. Este interzisă folosirea în ramblee a pământurilor anorganice de calitate “rea” şi “foarte rea”, precum şi a pământurilor organice, mâluri, nămoluri, pământ vegetal, pământuri de consistenţă scăzută (indice de consistenţă sub 0,75) şi pământuri cu mai mult de 5% săruri solubile în apă. De asemenea este interzisă folosirea materialelor care:

- sunt îngheţate; - conţin materii organice în putrefacţie (iarbă, crengi, rădăcini, etc.).

Pământul cu conţinut de sulfat solubil în apă peste 1,9 g/l (exprimat ca SO3), nu va fi depozitat sau folosit ca umplutură la distanţă mai mică de 1 m de lucrările de beton. 1.3 Apa Apa pentru compactarea lucrărilor de terasamente trebuie să fie limpede şi să nu conţină suspensii organice sau anorganice. 1.4 Verificarea calităţii pământurilor Înaintea începerii lucrărilor, Antreprenorul va determina calitatea şi va estima cantitatea materialelor din gropile de împrumut, pe care le va supune aprobării Consultantului. Materialele folosite în execuţia terasamentelor vor fi supuse aprobării Consultantului înainte de începerea lucrărilor.

Page 72: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabelul 1a - Categoriile de pământ (pământuri necoezive)

Conţinutul în părţi fine, (% din masa totală)

Pincipalele tipuri de pământ – denumire, caracteristici Categorie (Simbol) <0,005

mm <0,05 mm

<0,25 mm

Coeficient de neuniformitate

Un

Indice de plasticitate

pentru fracţiunea sub 0,5 mm

Ip

Umflare liberă

UL (%)

Calitatea ca material pentru

terasamente

foarte puţine părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă); insensibile la îngheţ-dezgheţ sau la variaţiile de umiditate.

1a > 5 foarte bună grosiere : fracţiunea > 2 mm peste 50% din masă Blocuri, bolovăniş, pietriş

idem 1a, granulozitate discontinuă 1b

< 1 < 10 < 20

≤ 5

- -

foarte bună cu părţi fine, neuniforme (granulozitate continuă); sensibilitate medie la îngheţ-dezgheţ, insensibile la variaţiile de umiditate.

2a > 5 foarte bună

medii şi fine: fracţiunea < 2 mm peste 50% din masă Nisip cu pietriş, nisip mare, mediu sau fin idem 2a, granulozitate discontinuă 2b

< 6 < 20 < 40

≤ 5

≤ 10 -

bună cu multe părţi fine; foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ; fracţiunea fină are capacitate de umflare liberă redusă

3a ≤ 40 mediocră

medii şi fine cu liant din pământuri coezive fracţiunea < 2 mm peste 50% din masă; liant din pământuri coezive Nisip cu pietriş; nisip mare, mediu şi fin, cu liant constituit din nămol

idem 3a, fracţiunea fină are capacitate de umflare liberă medie sau mare

3b

≥ 6 ≥ 20 ≥ 40 - > 10

> 40 mediocră

Page 73: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabelul 1 b - Categoriile de pământ (pământuri coezive)

Denumirea şi caracteristicile principalelor tipuri de pământ

Simbol Granulozitatea conform nomogramei Casagrande

Indice de plasticitate Ip

pentru fracţiunea sub 0,5 mm

Umflare liberă UL%

Calitatea ca material pentru

terasamente anorganice: - C şi U reduse - S î-d medie

4a < 10 < 40 mediocră

anorganice: - C medie - U redusă sau medie - S î-d foarte mare

4b

Indicele de Plasticitate - Ip

< 35 < 70 mediocră

70

organice (MO>5%): - C şi U reduse - S î-d medie

4c 60 4d

≤ 10 < 40 mediocră

50

anorganice:

- C şi U mari - S î-d medie

4d 40

4a Wc

= 5

0%

> 35 > 70 rea

30

Wc

= 3

0%

4b organice (MO>5%):

- C medie - U medie sau redusă - S î-d foarte mare

4e 20 4f

< 35 < 75 rea

10

4c 4e

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Pământuri

coezive:

o nisip prăfos o praf nisipos o nisip argilos o nisip prăfos

argilos o argilă

prăfoasă o praf o argilă

nisipoasă prăfoasă

o argilă nisipoasă

o argilă o argilă grasă

organice (MO>5%): - C mare - U mare sau medie - S î-d foarte mare

4f

Limita de Curgere - Wc (%)

Diagonala: Ip = 0,73 x (Wc – 20)

- ≥ 40 foarte rea

Legendă: MO = Materie organică C = compresibilitate U = umflare liberă S î-d = sensibilitate la îngheţ-dezgheţ

Page 74: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Tabelul 2 - Testele de verificare a pământului la sursă Caracteristici Frecvenţa minimă STAS Granulozitatea Funcţie de neomogenitatea pământului utilizat, cel puţin un test la fiecare 5000 m3. 1913/5-85 Limitele de plasticitate Funcţie de neomogenitatea pământului utilizat, cel puţin un test la fiecare 5000 m3. 1913/4-86

Caracteristici de compactare Funcţie de neomogenitatea pământului utilizat, cel puţin un test la fiecare 5000 m3. Pentru umpluturi în spatele lucrărilor de artă şi pentru pământuri în straturile de protecţie, la fiecare strat executat.

1913/13-83

Coeficientul de neuniformitate

Funcţie de neomogenitatea pământului utilizat, cel puţin un test la fiecare 5000 m3. 730-89

Umflarea liberă Pentru umpluturi în spatele lucrărilor de artă şi pentru pământuri în straturile de protecţie, cel puţin un test la fiecare 1000 m3.

1913/12-88

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ

În terenul natural sub rambleu şi la debleu, cel puţin un test la fiecare 250 m de drum. 1709/3-90

Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m3. 1913/1-82 Densitatea maximă în stare uscată

Funcţie de neomogenitatea pământului utilizat, cel puţin un test la fiecare 5000 m3. 1913/3-76

Nota: 1. La aprobarea sursei de pământ este necesară şi prezentarea testelor privind materiile organice (conform STAS 7107/1-76), săruri solubile (conform STAS 7107/3-74) şi

compresibilitate (conform STAS 8942/1-84). 2. Antreprenorul poate supune Consultantului spre aprobare alte norme şi metode de încercare cu Agrement Tehnic în România.

Page 75: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

2 EXECUŢIA TERASAMENTELOR 2.1 Trasarea lucrărilor Consultantul va preda Antreprenorului reţeaua de borne amplasate în afara amprizei lucrărilor (cel puţin 2 borne pe kilometru) şi o listă cu coordonatele principalelor puncte ale traseului şi ale bornelor. Înaintea începerii lucrărilor, pe propria cheltuială, Antreprenorul va restabili reţeaua de borne (dacă este cazul) şi va picheta secţiunile transversale. În plus faţă de marcarea axului lucrărilor Antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane, următoarele:

- înălţimea umpluturii; - punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural; - înclinarea taluzurilor.

Pe toată durata execuţiei lucrărilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuială, întreţinerea tuturor picheţilor, bornelor şi reperelor, inclusiv restabilirea şi re-amplasarea acestora, dacă este cazul. În timpul pichetajului, toate instalaţiile existente, în ampriza lucrărilor sau în imediata vecinătate a acesteia, vor fi identificate şi marcate vizibil, în vederea mutării sau protejării. 2.2 Lucrări preliminare Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se vor executa următoarele:

o defrişarea: doborârea şi transportul tuturor arborilor şi arbuştilor (inclusiv scoaterea şi transportul rădăcinilor acestora) în locaţii aprobate de Consultant;

o înlăturarea frunzelor, crengilor, ierbii şi buruienilor şi transportul acestora în locaţii aprobate de Consultant; o înlăturarea şi depozitarea pământului vegetal în locaţii aprobate de Consultant; o asanarea terenului; o demolarea construcţiilor existente.

Pe sectoarele de drum unde apele de suprafaţă pot curge către ampriza lucrărilor, Antreprenorul va executa, pe cheltuiala proprie, şanţuri de drenare pentru colectarea şi evacuarea apei în afara amprizei lucrărilor. Lucrările de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă vor fi executate oriunde este necesar şi vor fi prevăzute cu mijloace adecvate de reţinere înainte de deversare. Construcţiile supraterane sau subterane existente în ampriza lucrărilor vor fi demolate până la 1,00 m sub nivelul terenului de fundare. După demolare, golurile rămase vor fi curăţate şi umplute cu material corespunzător. Pământul nefolosit, şanţurile, canalele colectoare, cablurile şi conductele, precum şi orice împrejmuire, vor fi îndepărtate până la cel puţin 1,00 m de ampriza lucrărilor. Drenurile, canalele şi şanţurile existente în ampriză şi care devin nefuncţionale vor fi etanşate în vederea prevenirii pătrunderii apei sub ampriza lucrărilor. Materialele rezultate în urma demolărilor vor fi transportate în locaţii aprobate de Consultant. Orice gol (fântâni, pivniţe şi gropi - inclusiv cele rămase după scoaterea rădăcinilor) va fi deschis, curăţat şi umplut după cum urmează:

- dacă se află în ampriza lucrărilor, cu material corespunzător pentru umpluturi şi compactat la gradul de compactare indicat în Tabelul4;

- dacă se află în afara amprizei lucrărilor, cu material similar terenului înconjurător şi compactat la gradul de compactare al acestuia.

Antreprenorul poate începe lucrările de terasamente numai după ce lucrările preliminare au fost verificate şi aprobate de Consultant. Antreprenorul va folosi numai metode şi echipamente corespunzătoare materialelor de umplutură folosite. El este responsabil de menţinerea în bune condiţii a materialelor acceptate, astfel încât atunci când sunt puse în operă şi sunt compactate, să îndeplinească condiţiile stabilite în prezentul Caiet de Sarcini.

Page 76: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Execuţia lucrărilor de terasamente va fi întreruptă atunci când condiţiile cerute în prezentul Caiet de Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabilă. Execuţia lucrărilor de terasamente în condiţii de vreme rece, sub +5°C, poate fi realizată prin luarea unor măsuri speciale prevăzute de normativele tehnice în vigoare (C16-84). Se interzice execuţia umpluturilor atunci când pământul este îngheţat, conţine gheaţă sau zăpadă, sau umiditatea nu este în limitele corespunzătoare compactării optime. 2.3 Mişcarea terasamentelor Unul din obiectivele mişcării pământului este de a permite utilizarea materialului provenit din excavaţii pentru umplutura în ramblee. La execuţia lucrărilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare Diagrama de Mişcare a Pământurilor funcţie de sursele de pământ aprobate. Materialul în exces şi pământurile necorespunzătoare pentru execuţia umpluturilor, vor fi transportate în depozite definitive, în locaţii propuse de Antreprenor şi aprobate de Consultant. Dacă volumul necesar pentru umplutură nu poate fi acoperit din deblee, materialul suplimentar necesar va fi luat din gropile de împrumut propuse de Antreprenor şi aprobate de Consultant. Dacă în decursul lucrărilor, natura pământului provenit dintr-un debleu sau o groapă de împrumut devine necorespunzătoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat utilizarea pământului respectiv în umpluturi şi va informa cu promptitudine Consultantul. În cazul unui debleu, lucrul poate continua cu transportarea materialului excavat într-un depozit aprobat; în cazul unei gropi de împrumut aprobarea de exploatare a gropii respective se suspendă. Groapa de împrumut se supune aprobării Consultantului urmând procedura iniţială. Transportul pământului în ramblee sau alte zone de depunere va începe atunci când un număr suficient de utilaje de împrăştiere şi compactare operează la locul de depunere. 2.4 Gropi de împrumut şi depozite de pământ Amplasarea gropilor de împrumut şi a depozitelor de pământ, provizorii sau permanente, va fi propusă de către Antreprenor şi supusă Consultantului pentru aprobare. Propunerea va fi prezentată Consultantului cu cel puţin 7 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor respective şi va fi însoţită de:

o raportul asupra calităţii pământului din gropile de împrumut, însoţit de rezultatele testelor de laborator, analizelor şi sondajelor efectuate;

o cantitatea estimată (pentru gropi de împrumut); o programul de excavaţii (în gropi de împrumut) sau de depunere (în depozite); o planul de amenajare a zonei, după încheierea lucrărilor; o acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de împrumut; o acordul autorităţii de mediu; o alte avize sau acorduri necesare, după caz.

Proiectarea, precum şi toate investigaţiile, testele, chiriile şi taxele necesare exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor de pământ, precum şi a drumurilor de acces, vor fi suportate de Antreprenor. În timpul excavării gropilor de împrumut, Antreprenorul va respecta următoarele:

o stratul vegetal va fi îndepărtat şi depozitat în depozite aprobate; o fundul gropii de împrumut nu va fi mai coborât decât fundul şanţului de scurgere a apei; o fundul gropii de împrumut va avea o pantă transversală de 1-3% spre exterior şi o pantă longitudinală care

să asigure scurgerea apelor; o în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi amplasate în avalul drumului, cu o banchetă de cel

puţin 4 m lăţime de la piciorul taluzului drumului; o taluzurile gropilor de împrumut amplasate de-a lungul drumului vor avea o pantă de 1:1,5 – 1:3; dacă nu

este nici o banchetă lăsată între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut, panta taluzului gropii de împrumut va fi de 1:3.

Săpăturile la groapa de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzurilor de debleu. Depozitele de pământ vor satisface următoarele condiţii:

o în cazul depozitului ataşat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de lângă rambleu, trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca pentru execuţia rambleului (compactare, nivelare, finisare);

o înălţimea depozitului trebuie să nu depăşească înălţimea rambleului drumului;

Page 77: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

o amplasarea depozitelor va fi aleasă astfel încât să se evite înzăpezirea drumului. Gropile de împrumut şi depozitele trebuie să nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente şi nici să producă eroziuni sub efectul apelor de suprafaţă sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole faţă de persoane şi orice daune aduse proprietăţii publice sau private, ca urmare a execuţiei acestor lucrări. Consultantul poate refuza aprobarea executării gropilor de împrumut sau depozitelor de pământ în cazul în care acestea influenţează negativ peisajul sau scurgerea apei. 2.5 Execuţia debleelor Săpăturile vor începe frontal pe întreaga lăţime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate conform profilelor transversale. Se va evita supra-adâncirea debleului. Dacă acest lucru se întâmplă totuşi, debleul se va umple până la nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului şi conform cerinţelor pentru umpluturi din prezentul Caiet de Sarcini. Săpăturile care necesită umplere vor fi închise imediat ce stadiul lucrărilor în sectorul respectiv permit aceasta. Când se excavează în pământuri sensibile la umezeală, lucrările vor fi executate progresiv, asigurându-se scurgerea şi evacuarea rapidă a apei de ploaie şi evitându-se dereglarea echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane. Când săpăturile descoperă o combinaţie de materiale corespunzătoare şi necorespunzătoare, dacă nu este specificat altfel prin proiect, Antreprenorul va realiza săpăturile de aşa manieră încât materialele corespunzătoare să fie excavate separat pentru folosirea în lucrările permanente, fără a fi contaminate de materialele necorespunzătoare. Dacă pământul întâlnit la nivelul proiectat nu prezintă calitatea necesară şi capacitatea portantă cerută prin proiect, Consultantul poate hotărî o soluţie de îmbunătăţire a capacităţii portante. În cazul în care natura pământului prezintă diferenţe semnificative faţă de prevederile proiectului, Antreprenorul poate înainta Consultantului spre aprobare, o propunere de modificare a înclinării taluzurilor. Înclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adâncime este prezentată în Tabelul 3. Tabelul 3 - Înclinarea taluzurilor Natura pământului în debleu Înclinarea taluzului Pământ argilos: în general argile nisipoase sau argile prăfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1:1,5

Pământuri marnoase 1:1…. 1:0,5 Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) 1:0,1 Roci stâncoase degradabile: înclinarea în funcţie de gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleului

1:1,5 – 1:1

Roci stâncoase stabile (nealterabile) 1:0,1 Roci stâncoase stabile cu stratificare favorabilă 1:0,1 poziţie verticală sau chiar în consolă

Pentru deblee în pământ argilos cu adâncimi mai mari de 12 m, sau în condiţii hidrologice nefavorabile (umezeală , infiltrări de apă, etc.) pentru orice adâncime, declivitatea taluzului va fi stabilită printr-o analiză de stabilitate. Bulgării de pământ, pietrele şi fragmentele de rocă instabile vor fi îndepărtate de pe taluz şi depozitate împreună cu materialul rezultat din debleere. Dacă în timpul lucrărilor se observă pierderea stabilităţii lucrărilor, Antreprenorul va suspenda imediat lucrările, va înştiinţa Consultantul şi va lua măsuri de consolidare a acestora. Fundul debleului va fi compactat până la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, măsurat la adâncimea de 30 cm. Dacă pământul întâlnit la cota proiectată nu are calitatea necesară şi portanţa cerută de proiect, Consultantul poate cere execuţia unui strat de formă. În acest caz stratul superior al debleului sub stratul de formă se va compacta la un grad de compactare Proctor Normal de 97%. În timpul lucrărilor, taluzurile şi zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate în mod frecvent, în special după explozii şi ploi torenţiale sau de lungă durată, pentru observarea timpurie a oricărui semn de pierdere a stabilităţii.

Page 78: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Procedura de nivelare a patului drumului în teren stâncos va fi propusă de Antreprenor, Consultantului, spre aprobare. Nivelarea va fi executată pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării sau înmuierii pământului excavat din debleu, care urmează să fie folosit în umpluturi. 2.6 Pregătirea terenului sub ramblee Pământul natural sub rambleu va fi compactat până la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, măsurat la adâncimea de 30 cm. Dacă declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de înfrăţire cu o înălţime egală cu grosimea straturilor pentru umplutură. Panta transversală de 4% va fi îndreptată spre exterior.

2.7 Execuţia rambleelor În cazul în care vremea nefavorabilă compromite calitatea rambleului stabilită de acest Caiet de Sarcini şi de reglementările în vigoare, lucrările vor fi întrerupte. Lucrările vor fi reluate cu aprobarea Consultantului, după restabilirea condiţiilor pentru executarea lucrărilor în conformitate cu prezentul Caiet de Sarcini. Rambleele vor fi executate în straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lăţime a platformei şi pe o lungime conform procedurilor de execuţie aprobate; se va evita separarea, denivelarea şi variaţiile de umiditate. În situaţii deosebite, cu acordul Consultantului, lăţimea straturilor de pământ poate fi redusă. În acest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alăturate. Diferenţa de înălţime dintre două benzi alăturate trebuie să nu depăşească grosimea unui strat. Materialul adus pe platformă va fi împrăştiat şi nivelat la grosimea optimă de compactare, stabilită pe sectorul experimental, urmărind profilul longitudinal proiectat. Suprafaţa terenului de fundare şi a fiecărui strat, va fi uniformă şi cu pantă transversală de 4% spre exterior. În cazul rambleelor mai înalte de 3 m, baza poate fi executată din blocuri de piatră sau beton cu dimensiunea maximă de 50 cm. După aşezarea blocurilor, se va executa împănarea acestora cu pământ. Grosimea stratului de blocaj se va stabili astfel încât grosimea umpluturii omogene de deasupra acestuia să fie de cel puţin 2,00 m. Umplutura şi compactarea trebuie realizate la umiditatea optimă. Antreprenorul va lua măsurile corespunzătoare pentru a aduce gradul de umiditate la valoarea optimă, prin:

o scarificare şi amestecare; o tratare cu var; o scarificare, împrăştiere şi udare.

Compactarea fiecărui strat va fi realizată conform parametrilor stabiliţi pe sectorul experimental, în funcţie de caracteristicile pământului utilizat. Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor cerinţelor de compactare pentru fiecare strat şi tip de pământ. Valorile gradului de compactare Proctor Normal care trebuie realizat, sunt cele din Tabelul 4. Tabelul 4 - Gradul de compactare Zonele în terasament Pământ Necoeziv Pământ Coeziv Primii 30 cm de pământ natural sub rambleu, cu înălţimea: h ≤ 2,00 m h > 2,00 m

100 95

97 92

b) În corpul rambleului, la o adâncime sub patul drumului: h ≤ 0,50 m 0,50 < h ≤ 2,0 m h > 2,0 m

100 100 95

100 97 92

c) În deblee, la 30 cm adâncime sub patul drumului 100 100

Page 79: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Antreprenorul poate solicita recepţia unui strat atunci când în toate punctele măsurate, gradul de compactare este la nivelul sau peste nivelul cerut. Frecvenţa minimă a testelor va fi conform Tabelului 5. Tabelul 5 - Frecvenţa testelor Test Frecvenţa minimă Observaţii Umiditatea optimă de compactare (Testul Proctor)

La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip de pământ

Umiditatea 6 teste la fiecare 2000 m2 de platformă Pe fiecare strat de pământ Gradul de compactare 6 teste la fiecare 2000 m2 de platformă Pe fiecare strat de pământ

Profile şi taluzuri Lucrările vor fi executate astfel încât după compactare şi curăţare, taluzurile să se încadreze în toleranţele admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fără reumplere. Înclinarea taluzurilor depinde de natura pământului folosit în rambleu şi natura şi capacitatea portantă a pământului de sub rambleu. Panta taluzurilor va fi de 1:1,5, cu înălţimea maximă, indicată în Tabelul 6. Tabelul 6 - Înălţimea rambleului Natura materialului din rambleu H max. (m) Argilă prăfoasă sau nisipoasă 6 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7 Nisipuri 8 Pietriş sau balast 10

Dacă există diferenţe între materialele prevăzute în proiect şi cele prevăzute în STAS 2914-84, Tabel 1a si 1b, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, o propunere bazată pe investigaţii în teren, de modificare a pantei sau înălţimii taluzului. Profilul taluzului va fi verificat după compactare şi finisare. Rambleele până la 12 m înălţime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru înălţimea arătată în Tabelul 6, de la patul drumului în jos, şi de 1:2 pe înălţimea rămasă până la bază. Pentru ramblee mai înalte de 12 m şi pentru cele situate în albiile majore ale râurilor, în văi şi în bălţi sau în mlaştini, cu teren de fundaţie alcătuit din pământuri fine sau foarte fine, înclinarea taluzurilor va fi stabilită pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 – 1,5, conform STAS 2914-84 şi ţinând seama de Tabelul 7. Tabelul 7 – Înălţimea maximă a rambleului funcţie de caracteristicile pământului de fundaţie

unghiul de frecare internă (grade °) 5° 10° 15°

coeziunea materialului (Kpa) 30 60 10 30 60 10 30 60 80

Panta terenului de fundaţie

Înălţimea maximă a rambleului h max. (m) 0 3 4 3 5 6 4 6 8 10

1:10 2 3 2 4 5 3 5 6 7 1:5 1 2 1 2 3 2 3 4 5 1:3 - - - 1 2 1 2 3 4

Ramblee din pământuri sensibile la apă În Tehnologia de Execuţie, Antreprenorul va lua în considerare măsuri speciale care trebuie luate în cazul pământurilor sensibile la apă, printre care:

o aşternerea şi scarificarea pământului; o tratament cu var; o execuţia de drenuri deschise.

Page 80: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Ramblee din material stâncos Atunci când este utilizat în ramblee, materialul stâncos va fi împrăştiat în straturi şi nivelat pentru a obţine o umplutură omogenă, cu un număr minim de goluri. Grosimea straturilor va fi stabilită conform dimensiunii materialului şi capacităţii utilajului de compactare, dar nu va fi mai mare de 80 cm. Ultimii 30 cm sub patul drumului trebuie să nu conţină blocuri cu dimensiunea maximă mai mare de 20 cm. Dacă rămân goluri după compactare, stratul va fi închis cu un material granular aprobat, astfel ca toate golurile de la suprafaţă să fie umplute. În taluzurile neacoperite, blocurile trebuie să fie fixate pe cel puţin 2/3 din grosimea lor. Umplutura din spatele lucrărilor de artă (ziduri de sprijin, culei, aripi, etc.) În lipsa unor indicaţii contrare ale caietului de sarcini speciale, umplutura din spatele lucrărilor de artă va fi realizată utilizând acelaşi material ca pentru ramblee, cu excepţia materialului stâncos. Dimensiunea maximă a materialului care poate fi folosit este de 1/10 din lăţimea umpluturii. Umplutura se va executa în straturi uniforme, cu grosimea de maxim 25 cm. Umplutura va fi compactată mecanic până la gradul de compactare conform Tabelului 4. Protecţia împotriva acţiunii apei Antreprenorul va asigura protecţia rambleelor împotriva eroziunii provocate de apele ploilor (se va lua ca referinţă cea mai puternică ploaie înregistrată în ultimii 10 ani).

2.8 Şanţuri şi rigole Şanţurile şi rigolele vor fi construite paralel cu piciorul taluzului. 2.9 Finisarea patului drumului Patul drumului va fi compactat, nivelat şi finisat respectând cotele, pantele şi lăţimile prevăzute în proiect. Antreprenorul va limita accesul utilajelor pe patul drumului după compactare şi finisare. 2.10 Acoperirea cu pământ vegetal Taluzurile ce urmează a fi acoperite cu strat vegetal, trebuie anterior tăiate în trepte sau ranforsate cu caroiaje din brazde, nuiele sau elemente prefabricate. După acoperirea cu strat vegetal, taluzurile vor fi fertilizate şi însămânţate. După însămânţare, taluzul va fi udat de mai multe ori, până la intrarea în vegetaţie a seminţelor de iarbă. În perioada de vegetaţie, taluzurile înierbate vor fi cosite de două ori pe an. Materialul rezultat va fi adunat şi îndepărtat, în locuri aprobate de Consultant.

3 CONTROLUL EXECUŢIEI şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR 3.1 Controlul execuţiei lucrărilor Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

o verificarea trasării lucrărilor; o verificarea calităţii, condiţiei şi pregătirii terenului de fundare; o verificarea calităţii şi condiţiei pământului folosit în umplutură; o controlul caracteristicilor straturilor executate; o controlul caracteristicilor platformei drumului;

Page 81: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Antreprenorul nu va începe execuţia nici unui strat înainte ca stratul inferior să fie terminat, verificat şi recepţionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuială, întreţinerea straturilor recepţionate până la acoperirea cu următorul strat. Recepţia oricărui strat va fi refăcută atunci când între recepţia iniţială şi acoperirea cu stratul următor, au trecut mai mult de 7 zile sau când, în interiorul acestui interval, în opinia Consultantului, stratul recepţionat nu mai corespunde condiţiilor pentru a fi acoperit. Măsurătorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului CD 31-94. Frecvenţa minimă a verificărilor gradului de compactare va fi conform Tabelului 5. Verificarea calităţii pământurilor constă în determinarea parametrilor acestora, conform Tabelului 2. Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare folosirea unor metode alternative de încercare. Verificarea trasării lucrărilor Execuţia lucrărilor de terasamente poate începe numai după ce trasarea lucrărilor a fost verificată şi aprobată de Consultant. Toleranţele în poziţionarea elementelor pichetării generale sunt de ±50 mm. Verificarea caracteristicilor terenului de fundare Pentru verificarea calităţii terenului de fundare, se vor analiza probe de pământ din amplasamentul lucrărilor, minim 3 probe la 100 m lungime de drum, distribuite astfel încât să acopere întreaga ampriză. Analizele şi încercările se vor face conform prevederilor Tabelelor 1 şi 2. Măsurătorile deflectometrice se vor face pe 6 fire (4 benzi de circulaţie şi 2 benzi de oprire de urgenţă) în secţiune transversală, oriunde se va considera necesar, dar cel puţin în fiecare profil transversal din proiect. Capacitatea portantă a terenului de fundare se consideră realizată dacă deformaţia elastică măsurată conform prevederile normativului CD 31-94, este mai mică decât valoarea admisibilă corespunzătoare din Tabelul 8 în cel puţin 90% din punctele măsurate şi mai mică de 600 1/100 mm în celelalte puncte măsurate. Uniformitatea execuţiei este considerată satisfăcătoare dacă coeficientul de variaţie este < 50% Tabelul 8 – Deformaţia elastică admisibilă a terenului de fundare

Tipul de pământ conform STAS 1243-88 Deformaţia elastică admisibilă

1/100 mm Nisip prăfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face cu respectarea prevederilor Tabelelor 4 şi 5, şi în corelaţie cu punctele unde măsurătorile deflectometrice indică o capacitate portantă redusă. Toleranţa în lăţimea amprizei rambleului este de +50 cm. Verificarea caracteristicilor straturilor executate Pe straturile aşternute şi compactate, se vor face următoarele determinări:

o verificarea gradului de compactare – pe fiecare strat, în profile transversale, în minim 6 teste la 2000 m2 de strat, conform STAS 2914-84; în cazul pământurilor coezive, în fiecare punct vor fi prelevate 3 probe (suprafaţa, mijlocul şi baza stratului) dacă acesta are o grosime mai mare de 25 cm şi 2 probe (suprafaţa şi baza stratului) dacă grosimea este mai mică de 25 cm; în cazul pământurilor necoezive, va fi prelevată o probă din fiecare punct de la mijlocul stratului;

o verificarea grosimii şi pantei transversale a stratului – pe fiecare strat; o măsurători deflectometrice – la fiecare al treilea strat, după ploaie, la ultimul strat; măsurătorile se vor face

în secţiuni transversale la maxim 25 m una de alta, pe 6 fire.

Page 82: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Valorile admisibile ale gradului de compactare sunt date în Tabelul 4. Panta transversală a straturilor, după compactare, trebuie să fie de 4%, cu toleranţă de ±1%. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului constă din măsurători topografice, deflectometrice la nivelul patului drumului şi asupra gradului de compactare realizat. Dimensiunile şi cotele patului drumului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puţin în profilele transversale din proiect. Toleranţele în dimensiunile şi cotele patului drumului sunt după cum urmează: Lăţimea: ±5 cm de la axul drumului;

±10 cm pe toată lăţimea platformei; Cotele: între +2,5 şi –5,0 cm. Panta transversală a patului drumului, după compactare, trebuie să fie de 4%, cu toleranţă de ±1%. Deformaţia elastică la nivelul patului drumului se măsoară pe 6 fire în secţiune transversală, oriunde se consideră necesar dar cel puţin în profilele transversale proiectate Capacitatea portantă a patului drumului se consideră realizată dacă deformaţia elastică măsurată are valoare mai mică decât valoarea admisibilă corespunzătoare din Tabelul 8. Controlul caracteristicilor patului drumului va fi însoţit de verificarea de ansamblu a lucrărilor de terasamente executate: verificarea dimensiunilor şi uniformităţii suprafeţei patului drumului şi taluzurilor. Toleranţele în uniformitatea suprafeţei platformei drumului şi a taluzurilor, măsurate sub lata de 3 m sunt conform Tabelului 9. Tabelul 9 - Uniformitatea suprafeţei

Toleranţe Profil Roci compacte Roci necompacte sau pământuri

Platformă fără strat de formă ±5 cm ±3 cm Platformă cu strat de formă (*) ±10 cm ±5 cm Taluz neacoperit - ±10 cm

Notă (*) – atunci când pe platformă urmează să se execute strat de formă. 3.2 Recepţia lucrărilor După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării Consultantului, înaintea aşternerii stratului următor. Inspectarea lucrărilor care devin ascunse, înaintea acoperirii lor, trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului şi prezentului Caiet de Sarcini. În urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin care se autorizează trecerea la faza următoare de execuţie. Fazele de execuţie supuse recepţiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de Recepţii pe Faze de Execuţie, care însoţeşte Detaliile de Execuţie şi se referă, fără a se limita, la următoarele:

o trasarea lucrărilor; o cota şi profilul final în cazul săpăturii; o natura şi compactarea terenului de fundare; o în ramblee, pentru fiecare strat aşternut, după compactare.

Page 83: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

CAPITOLUL 21

REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ DIN BETON, BETON

ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT

Remedierea degradărilor şi defectelor de execuţie, constatate la elementele din beton armat, se face în funcţie de tipul acestora şi anume:

- dacă degradările afectează capacitatea portantă a unor elemente importante ale structurii de rezistenţă, se va efectua o expertiză tehnică prin care se vor stabili soluţiile de remediere, pe baza căruia se va elabora proiect de remediere, care va sta la baza execuţiei acestei lucrări;

- dacă degradările nu afectează capacitatea de rezistenţă, atunci pentru remediere se vor respecta prevederile din acest capitol.

21.1 REPARAŢII CU BETOANE SPECIALE

21.1.1 Prevederi generale

Reparaţiile structurilor din beton armat cu betoane speciale, se efectuează în scopul eliminării degradărilor şi restabilirii capacităţii portante iniţiale ale elementelor, fără modificarea dimensiunilor.

Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant cu acordul Proiecatntului, înainte de aprovizionare. Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înaine de a fi aprobate de către Consultant.

Toate materialele propuse a se utiliza trebuie să fie agrementate tehnic. • Caracteristicile físico-mecanice pentru temperatura de 200C sunt: • Rezistenţa la compresiune min 30N/mm2 la 3 zile

min 60N/mm2 la 28 zile • Modulul de elasticitate min 60KN/mm2 la 28 zile • Rezistenţa la aderenţă min 60N/mm2 la 28 zile

Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor vor fi verificate conform metodelor şi nivelelor de performanţă prevăzute în agrementele tehnice ale fiecărui produs.

Betoanele speciale conţin elementele componente clasice (agregate, ciment, apă) şi diferiţi aditivi, care le conferă o serie de calităţi necesare scopului urmărit, cum ar fi:

• adezivitate faţă de betonul întărit; • lucrabilitate foarte bună; • rezistenţe sporite; • contracţie redusă; • întărire rapidă (rezistenţe iniţiale mari). Betoanele speciale sunt livrate în saci, care conţin toate componentele, exceptând apa, care se adaugă

înaintea utilizării materialului, în cantitatea indicată pe sacul cu conţinutul respectiv. Materialele pentru betoane speciale sunt realizate de firme internaţionale renumite, pe baza unor cercetări

de laborator îndelungate şi competente. În ţara noastră, sunt cunoscute şi agrementate materiale pentru betoane speciale.

După modul de punere în operă a betonului preparat, se disting două tipuri de materiale pentru betoane speciale:

• materiale pentru betoane plastic-vârtoase; • materiale pentru betoane superlucrabile, denumite şi betoane fluide. Betoanele plastic vârtoase se utilizează la repararea elementelor din beton armat cu degradări amplasate în

zone accesibile (stâlpi, pereţi, zone laterale de grinzi, intradosul grinzilor şi plăcilor, etc). Aceste betoane se aplică pe zona degradată, dar pregătită pentru aplicare, în mod similar cu aplicarea mortarelor obişnuite (cu mistrie şi scule de nivelat), fără a se utiliza cofraje.

Betoanele superlucrabile (fluide) se utilizează pentru repararea elementelor din beton armat cu degradări, amplasate în zone mai puţin accesibile sau chiar inaccesibile (intradosul grinzilor, intradosul plăcilor, nodurile elementelor constructive, etc.). Betonul se toarnă în cofraje etanşe, nu necesită vibrare, dar poate migra în toate golurile ce urmează a fi umplute cu beton, graţie lucrabilităţii deosebite a acestui material.

Tehnologia de reparare cu betoane speciale cuprinde următoarele operaţii principale: • Lucrări pregătitoare:

• Diagnosticarea defectelor; • Marcarea zonelor degradate; • Înlăturarea betonului degradat;

Page 84: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

• Lucrări de reparaţii: • Curăţarea armăturilor, stabilirea gradului de coroziune al acestora şi eventual suplimentarea cu

armături noi; • Tratarea suprafeţelor de beton ce trebuie reparate; • Tratarea armăturilor; • Aplicarea betonului special de reparare.

• Lucrări de protecţie anticorozivă.

21.1.2 Lucrări pregătitoare

Diagnosticarea defectelor se realizează prin observare directă şi prin ciocănirea suprafeţelor betonului sau cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zonelor de beton carbonatat, a armăturilor corodate, a grosimii stratului de acoperire, etc.

Marcarea zonelor degradate se face cu cretă colorată prin delimitarea zonei şi haşurarea suprafeţei delimitate.

Înlăturarea betonului degradat se face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat mecanice, electrice, de tăiat, găurit. Aceste dispozitive vor avea puterea şi acţiunea corespunzătoare dislocării betonului degradat, fără a produce deranjamente structurii în ansamblu.

Antreprenorul va evita folosirea unor pieckhammere de mare putere, ce ar produce vibraţii şi eventual degradări majore asupra structurii. Dislocările de betoane vor fi numai locale şi vor antrena numai betonul degradat până la betonul sănătos, sau pe grosimea prevăzută în proiectul de detalii.

Betonul nu va fi înlăturat până când Executantul nu va obţine acordul Consultantului cu privire la zonele pa care acesta va fi înlăturat şi nu va fi prezentat acestuia propunerile cu privire la etapele de lucru şi de sprijiniri temporare necesare.

21.1.3 Lucrări de reparaţii Curăţarea armăturilor se va face prin sablare sau cu perii de sârmă. Este admisă şi curăţarea chimică, dacă procesul tehnologic şi materialele corespunzătoare sunt agrementate

în ţară. În cazul în care se consideră că secţiunea armăturii de rezistenţă s-a redus cu peste 5%, se vor prevedea armături suplimentare, care se vor îmbina cu cele existente pe o lungime minimă de petrecere conform prevederilor STAS 10111/2-87.

Tratarea suprafeţelor de beton se va face prin curăţare cu aer comprimat şi eventual prin umezire sau cu un strat de amorsare, înainte de aplicarea betonului special, conform instrucţiunilor de utilizare specifice ale materialului respectiv ce va fi utilizat.

Armăturilor dezgolite după curăţare, se vor trata prin vopsire cu o vopsea specială ce asigură protecţia anticorozivă a armăturilor şi o mai bună aderenţă a betonului faţă de armături. Substanţa de protecţie se procură odată cu materialele pentru betoane speciale, se prepară conform instrucţiunilor specifice şi se aplică prin pensulare.

Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se face conform instrucţiunilor specifice. Prin această operaţie, se refac dimensiunile iniţiale ale elementului reparat, iar prin întărire se restabileşte întreaga capacitate portantă.

21.1.4. Protecţia anticorozivă a suprafeţelor de beton

Protecţia anticorozivă a suprafeţelor de beton se aplică cu scopul realizării unei mai bune rezistenţe a elementelor din beton armat împotriva degradării prin acţiunea apei şi a sărurilor din atmosferă, sporindu-le astfel durabilitatea în timp.

Pentru elementele din beton armat, care au fost remediate prin utilizarea betoanelor speciale de reparaţii, protecţia anticorozivă a suprafeţelor este necesară atât pentru realizarea protecţiei betonului cât şi pentru uniformizarea culorii suprafeţelor lor. În acest caz protecţia elementelor reparate se face pe toate suprafeţele de beton aparente (atât în zonele reparate cât şi în zonele nereparate). Protecţia anticorozivă poate avea şi un rol decorativ atunci când se folosesc produse colorate.

Protecţia anticorozivă are în vedere 2 operaţii şi anume: • finisarea suprafeţei care are scopul de a închide porii şI de a uniformiza suprafaţa; • aplicarea protecţiei anticorozive care are şi rol estetic; Materialele de protecţie anticorozivă pot fi aplicate cu pensula, cu ruloul sau sub formă de spray. 21.2 REPARAŢII PRIN TORCRETARE

Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidărie, cofraje, teren, etc) este folosită atât pentru executarea de lucrări noi, cât şi pentru repararea sau consolidarea construcţiilor existente.

Page 85: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Aplicarea prin torcretare a betonului se realizează cu un echipament compus din: - o maşină sau pompă, în care se introduce amestecul; - o conductă de transport, prin care betonul este adus până la locul de aplicare; - un ajutaj fixat la extremitatea conductei.

Există două metode de punere în operă: - uscată; - umedă.

21.2.1 Aplicarea amestecului prin procedeul uscat de torcretare

Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare, constă în aceea că, amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturală şi ciment, este introdus în maşină şi apoi transportat cu aer comprimat până la ajutaj, unde se injectează dozajul de apă. Principalele caracteristici sunt:

- viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - 100 m/s. - posibilitate de transport orizontal la distanţă mare (până la 500 m) şi vertical (până la 150 m).

La prepararea amestecurilor pentru betoanele şi mortarele aplicate prin torcretare, se folosesc în general cimenturi Portland, fără adaosuri sau adaosuri specifice.

21.2.2 Aplicarea amestecului prin procedeul umed de torcretare

Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare, constă în aceea că amestecul cu apă adăugată este vărsat în maşină, de unde este împins prin pompare în conductă până la ajutaj, unde se introduce aerul comprimat necesar proiectării. Metoda se caracterizează prin:

- viteza de proiectare mai redusă (10 - 40 m/s); - posibilitatea de a proiecta un debit mare; - poate fi necesară utilizarea de aditivi.

Torcretarea nefiind decât un mod deosebit de punere în operă a betonului, produsul obţinut are proprietăţile betonului turnat sau pompat şi vibrat. Întrucât betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezintă o aderenţă bună faţă de suprafaţa existentă, la reparaţia construcţiilor din beton, se recomandă acest procedeu care va fi detaliat în continuare.

21.2.3 Materiale folosite la prepararea amestecului

21.2.3.1 Cimentul La prepararea amestecurilor pentru mortarele şi betoanele aplicate prin torcretare, se vor folosi cimenturi Portland fără adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR 388/1 - 95, respectiv SR 1500/1996 şi ţinând cont de precizările de la Capitolul 10 - Betoane. Transportul, depozitarea şi controlul calităţii cimentului se fac conform prevederilor din “Codul de practică”- NE 012-99. Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoţit de un certificat de calitate. Cimentul livrat în vrac, se transportă în vagoane cisternă sau vehicule auto speciale. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate sau de garanţie şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special amenajate. Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe întreaga perioadă de depozitare a cimentului în silozuri, se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate în fiecare siloz, prin înregistrarea zilnică a primirilor şi livrărilor. Depozitarea cimentului ambalat în saci se va face în încăperi închise. Sacii vor fi aşezaţi în stive, lăsându-se o distanţă liberă de 50 cm de la pereţii exteriori şi păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. Pe fiecare stivă se va afişa data sosirii cimentului, sortimentul şi data fabricaţiei. Cimentul se va utiliza în ordinea datelor de fabricaţie. Durata de depozitare nu va depăşi 60 de zile de la data expedierii de către producător, pentru cimenturile cu adaosuri şi respectiv 30 de zile, în cazul cimenturilor fără adaosuri. Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat, nu se va întrebuinţa în elemente de beton şi beton armat, decât după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice. Verificarea calităţii cimentului se va face: - la aprovizionare, conform anexei VI.1, pct. A.1. din” Codul de practică”- NE 012-99;

Page 86: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

- înainte de utilizare, conform anexei VI.1 pct. B.1 din “Codul de practică- NE 012-99. Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1-95, SREN 196/3-97, STAS 227/1-86 şi SR 227/2-1994.

21.2.3.2 Agregatele

La prepararea amestecurilor pentru mortarele şi betoanele grele (cu densitatea aparentă între 2000 şi 2500 kg/m3) aplicate prin torcretare, se utilizează de regulă, agregatele naturale provenite din sfărâmarea naturală a rocilor; oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, în funcţie de caracteristicile lucrării. La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare, se va folosi numai nisip cu sort granular până la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 - 3 mm şi agregate cu granula maximă 7, 10 sau 16 mm, în funcţie de condiţiile impuse torcretului şi posibilităţile tehnologice ale aparatului folosit. Agregatele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 1667 - 76 anexa IV.3. Agregatele folosite la confecţionarea mortarului aplicat prin torcretare, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de granulozitate:

Granula maximă Limita % treceri în masă prin sită a agregatului (mm) 0,2 1 3 5

3 mm Inferioară Superioară

10 20

60 75

100 100

- -

5 mm Inferioară Superioară

8 18

45 60

70 85

100 100

Agregatele folosite la confecţionarea betoanelor aplicate prin torcretare, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de granulozitate:

Granula

maximă Li

mita % treceri în masă prin sită

a agregatelor

(mm)

0,2 1 3 5 7 10 16

7 mm Inferioară Superioară

6 16

30 45

65 80

- -

100 100

10 mm Inferioară Superioară

5 15

25 40

50 65

65 80

- -

100 100

16 mm Inferioară Superioară

5 15

20 35

40 55

- -

65 80

- -

100 100

Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6 – 8 %.

21.2.3.3 Apa Apa utilizată la executarea mortarelor şi betoanelor aplicate prin torcretare trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 790 - 84.

21.2.3.4 Aditivi

La prepararea mortarelor şi betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi. Aditivii care se prezintă sub formă de pulbere, se adaugă în momentul amestecării. Aditivii care se prezintă sub formă lichidă, se amestecă cu apă (deci sunt introduşi la ajutaj).

21.2.4 Condiii tehnice impuse instalaţiilor folosite la torcretarea mortarelor şi betoanelor Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectându-se întocmai prevederile din cartea tehnică a utilajului respectiv. Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret, este necesar un debit de aer comprimat corespunzător tipului de utilaj, conform cărţii tehnice, la presiune constantă, fără pulsaţii. În cazul în care compresorul nu poate asigura aceste condiţii, se recomandă folosirea unui rezervor tampon, interpus între compresor şi aparatul de torcretat. Aparatul de torcretare trebuie să fie prevăzut cu un separator de ulei, care să reţină uleiul şi impurităţile conţinute de aerul comprimat produs de compresor. După terminarea lucrului, aparatul de torcretare se va goli şi

Page 87: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

curăţa, de asemenea se va curăţa conducta de cauciuc şi diuza ajutajului, prin spălare cu apă şi suflare cu aer comprimat. Se va da o atenţie deosebită curăţirii diuzei, desfundându-se toate orificiile acesteia, fără a le deforma. Pentru asigurarea unei consistenţe uniforme a torcretului, este necesar ca sursa de alimentare cu apă să aibă debitul şi presiunea indicată în cartea tehnică a utilajului. Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare, se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de amestec se va stabili astfel încât să rezulte un amestec omogen. Transportul amestecului uscat, de la locul de preparare la aparatul de torcretare, trebuie făcut în timp minim, cu mijloace adecvate, astfel încât să nu apară modificări în compoziţia amestecului.

21.2.5 Condiţii tehnice pentru mortare şi betoane aplicate prin torcretare Compoziţia mortarelor şi betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili ţinând seama de:

• clasa betonului sau mortarului prescrisă prin proiect; • destinaţia torcretului (protecţia armăturilor, protecţia suprafeţelor de beton, protecţia rocilor); • clasa de rezistenţă a cimentului; • granulozitatea agregatelor.

Prepararea amestecului se va face la staţii centralizate sau la faţa locului, în funcţie de volumul lucrărilor. Determinarea compoziţiei mortarelor şi betoanelor aplicate prin torcretare, constă în stabilirea granulozităţii agregatului şi a dozajului de ciment; cantitatea de apă nu se stabileşte iniţal, ea adăugându-se în mortar sau beton la ieşirea amestecului uscat din diuză, astfel încât să rezulte un amestec omogen, aderent şi stabil pe suprafeţele suport. Dozarea componenţilor se va face gravimetric. Dozajele de ciment folosite la confecţionarea mortarelor aplicate prin torcretare, se vor stabili pe baza datelor indicate mai jos.

Clasa de rezistenţă a cimentului

32,5 42,5

Mărimea granulelor agregatelor, mm

0 - 3 0 - 5 0 - 3 0 - 5

Marca mortarului Dozaje medii de ciment kg/m3 200 450 425 425 400 300 500 475 450 425 400 600 575 525 500

Determinarea cantităţii de agregate necesară pentru un m3 de mortar, se va face în funcţie de dozajul de

ciment adoptat, considerând o densitate aparentă de cca. 2100 kg/m3 şi o cantitate de apă de cca. 200 litri. Dozajele de ciment folosite la confecţionarea betoanelor aplicate prin torcretare, se vor stabili pe baza datelor indicate mai jos.

Clasa de rezistenţă a cimentului

32,5

42,5

Mărimea granulelor agregatelor, mm

0 - 7 0 - 10 0 - 16 0 - 7 0 - 10 0 - 16

Clasa betonului Dozaje medii de ciment kg/m3 C 12/15 (Bc 15) 400 380 360 375 350 325

C 18/22,5 (Bc 22,5) 450 430 410 415 400 385 C 25/30 (Bc 30) 500 525 500 480 460 440

Determinarea cantităţii de agregate necesare pentru un m3 de beton se va face în funcţie de dozajul de ciment adoptat, considerând o densitate aparentă de cca. 2300 kg/m3 şi o cantitate de apă de cca. 160 l/m3 De la prepararea amestecului până la introducerea în aparatul de torcretare şi aplicarea lui în lucrare, nu trebuie să treacă mai mult de o oră. Păstrarea amestecului trebuie astfel făcută încât să fie ferite de acţiunea agenţilor atmosferici care pot altera sau modifica compoziţia amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual.

21.2.6 Condiţii tehnice impuse suprafeţei suport

În cazul aplicării torcretului pe o suprafaţă suport din beton, aceasta trebuie să fie curăţată de impurităţi şi de stratul superficial de lapte de ciment, realizându-se o suprafaţă rugoasă constând din:

• demolarea, şpiţuirea părţilor de beton degradat; • decaparea paramentelor prin orice procedeu, altul decât buciardarea, care nu este recomandată.

Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apă, dă cele mai bune rezultate.

Page 88: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

• curăţarea prin spălare; înainte de torcretare, suportul trebuie să fie umezit în adâncime dar uscat la suprafaţă (dacă este necesar, se efectuează o decontaminare a suportului prin eliminarea sărurilor de mare, a gheţii sau a ciupercilor);

• este preferabil ca torcretarea betonului să se facă în scurt timp după pregătirea suportului. În cazul aplicării torcretului pe o suprafaţă suport din zidărie de cărămidă, aceasta se va curăţa de impurităţi prin periere, spălare cu apă sub presiune şi jet de aer comprimat. Suprafaţa zidăriei va fi menţinută umedă câteva ore înainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va face după svântarea suprafeţei suport. În cazul aplicării torcretului direct pe roci, acestea se vor curăţa cu apă sub presiune şi jet de aer comprimat, cu excepţia rocilor care se degradează în contact cu apa, curăţirea acestora făcându-se numai cu aer comprimat. Înainte de aplicarea torcretului trebuie să se verifice şi să se consemneze în proces verbal de lucrări ascunse:

• starea suprafeţei suport, în ceea ce priveşte gradul de curăţire, asperitatea suprafeţei, etc; • starea armăturilor şi corespondenţa cu proiectul; • corecta montare, fixare şi rezemare a cofrajelor şi eşafodajelor; • udarea cu apă şi ungerea cofrajelor.

21.2.7 Condiţii tehnologice de aplicare a mortarelor şi betoanelor pentru torcretare

Începerea sau reluarea operaţiei de torcretare se va face prin reglarea consistenţei amestecului, prin manevrarea robinetului de apă, duza fiind orientată într-o direcţie diferită de cea în care se află suprafaţa de torcretat. Când se obţine consistenţa corectă a torcretului se îndreaptă duza aparatului spre suprafaţa de torcretat. În general, orientarea duzei de torcretare trebuie să fie perpendiculară faţă de suprafaţa suport. În cazul în care torcretul este armat, duza trebuie să fie ţinută la un unghi de cca. 15° faţă de perpendiculara la suprafaţă, pentru a favoriza pătrunderea materialului în spatele armăturii. Distanţa la care se menţine duza faţă de suprafaţa suport este cuprinsă între 50 cm şi 200 cm, în funcţie de presiunea realizată de aparatul de torcretare la ieşirea din duză. Muncitorul apropie sau îndepărtează duza de suprafaţa suport până se obţine calitatea corespunzătoare a torcretului. Aplicarea straturilor de torcret se va face prin mişcarea circulară a duzei în jurul unui ax perpendicular pe suprafaţa suport. Muncitorul trebuie să aibă grijă ca materialul să fie omogen şi repartizat uniform. În cazul în care se constată că materialul nu este omogen, muncitorul trebuie să îndepărteze duza de pe suprafaţa ce se torcretează, să regleze consistenţa jetului de torcret corespunzător cerinţelor şi numai după aceasta să revină pe suprafaţa ce se torcretează. La executarea torcretării pe suprafeţele verticale sensul de torcretare poate fi ales de la caz la caz în funcţie de condiţiile locale; se recomandă aplicarea de jos în sus. Indiferent de sensul adoptat, se vor lua măsuri pentru evitarea murdăririi suprafeţelor încă netorcretate. Armarea stratului de torcret se poate face cu planşe flotante (ce se aplică în timpul torcretării, pe măsura executării lucrărilor). Se recomandă ca armarea stratului de torcret să se facă cu planşe fixate într-un număr suficient de puncte (minim 4 puncte pe m2) de stratul suport. În cazul în care sunt prevăzute mai multe plase de armătură, se recomandă ca stratul de torcret să acopere în întregime plasa de armătură cea mai apropiată de stratul suport şi apoi să se aplice următorul rând de armătură. Torcretarea se execută în cel puţin 2 straturi. Primul strat reprezintă o amorsă, cu rol de a asigura o aderenţă mai bună şi o reducere a cantităţii de material ricoşat. Amorsa este constituită din ciment şi nisip 0 - 1 mm sau 0 - 3 mm în părţi egale, în greutate (0 - 1 mm când se torcretează mortar, 0 - 3 mm când se torcretează beton). Stratul următor se aplică imediat după terminarea executării amorsei. Grosimea straturilor de mortar variază între 1 - 3 cm, iar a celor de beton între 2 - 5 cm în funcţie de îndemânarea celui care aplică torcretul şi condiţiile tehnologice locale (existenţa planşelor de armătură, numărul barelor, diametrul barelor). În cazul în care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplică mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel încât torcretul să nu se desprindă de pe suprafaţa suport. Stratul următor se aplică înainte de sfârşitul prizei cimentului din stratul anterior. În caz că s-a depăşit acest timp, înainte de aplicarea stratului nou se va pregăti suprafaţa conform prevederilor de la punctul "Condiţii tehnice impuse suprafeţei suport". Pentru realizarea grosimilor prescrise în proiect trebuie prevăzute dispozitive care să permită torcretarea până la nivelul respectiv; se recomandă folosirea unor martori rigizi. La întreruperea lucrului nu este admisă prelucrarea cu mistria a suprafeţei torcretului în stare proaspătă; reluarea lucrului după întărirea torcretului se va face după îndepărtarea materialului ricoşat şi curăţirea suprafeţei

Page 89: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

suport prin spălare cu apă şi suflarea cu aer comprimat. Operaţia de torcretare se va relua numai după svântarea suprafeţei, aplicându-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus. Materialul rezultat din ricoşare se va înlătura; nu este permisă utilizarea lui.

21.2.8 Prelucrarea suprafeţei torcretului, tratarea ulterioară Pentru a se evita deranjarea structurii şi a aderenţei de stratul suport, la mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regulă, o finisare ulterioară. În cazul în care suprafaţa rugoasă rezultată la torcretare nu este acceptabilă, fiind necesară o suprafaţă mai îngrijită, se poate face o prelucrare a suprafeţei, cu luarea în consideraţie a următoarelor măsuri:

- după terminarea torcretării, se aplică un strat de mortar fin şi de consistenţă fluidă, duza de torcretare fiind ţinută la o distanţă mai mare (cca. 1,50 m);

- după cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, în funcţie de gradul de finisare cerut se face nivelarea suprafeţei cu un dreptar de lemn sau metalic.

Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute de la împroşcarea ultimului strat torcretat. În vederea protejării mortarelor şi betoanelor torcretate, pentru realizarea unor condiţii favorabile de întărire, reducerea contracţiei şi evitarea fisurării, trebuie luate măsuri pentru menţinerea torcretului în condiţii de umiditate corespunzătoare. La temperaturi sub +5°C nu se mai face stropirea torcretului. Apa folosită pentru stropire trebuie să corespundă condiţiilor din STAS 790 - 84. În cazul în care după terminarea torcretării, temperatura mediului ambiant scade sub +5°C, trebuie luate măsuri de protejare a torcretului, prin acoperirea cu prelate şi încălzirea spaţiului astfel încât temperatura mediului ambiant să se menţină peste +5°C timp de minimum 7 zile. În cazul executării lucrărilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativ C 16 - 84.

21.2.9 Controlul lucrărilor de torcretare Controlul executării şi recepţionarea lucrărilor de torcretare se execută pe baza prevederilor capitolului 17 din Codul de practică NE 012-99 cu următoarele precizări: a. Principalele obligaţii ce revin conducătorului tehnic al lucrării în ceea ce priveşte controlul calităţii în timpul execuţiei sunt:

• să verifice funcţionarea normală a instalaţiilor de torcretare; • să verifice calificarea echipei de torcretare; • să asigure buna desfăşurare a lucrărilor de torcretare în conformitate cu prevederile prezentelor

recomandări tehnice. b. Verificarea calităţii mortarelor şi betoanelor torcretate şi a aderenţei lor la suprafaţa suport se va face prin ciocănirea suprafeţei. Porţiunile care la această verificare prezintă un punct dogit se vor îndepărta şi repara prin retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor Capitolului 6 din prezentul Caiet de sarcini. Pentru lucrări speciale prin proiect se poate prevedea controlul calităţii torcretului prin carote extrase din lucrare.

21.3 REPARAŢII PRIN INJECŢII

21.3.1 Generalităţi Pentru remedierea fisurilor (injectare) la elementele din beton armat, se vor respecta prevederile din

“Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat, indicativ C 149 – 87”. Procedeele de injectare sunt diferenţiate după criteriile următoare:

• Mărimea deschiderii fisurilor; • Natura materialului utilizat pentru injectare.

În funcţie de materialul utilizat pentru injectare se deosebesc următoarele 2 (două) procedee: • pe bază de ciment – care se aplică pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 2 mm,

inclusiv; • pe bază de răşini epoxidice – care se aplică pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 0,5

mm, inclusiv. Remedierea fisurilor prin injectare se desfăşoară în 3 (trei) faze şi anume:

• lucrări pregătitoare; • injectarea propriu-zisă; • verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare.

21.3.2 Condiţii de aplicare

• Amestecuri pe bază de ciment

Page 90: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Se aplică la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +10ºC, inclusiv. • Amestecuri pe bază de amestecuri epoxidice

Condiţiile de aplicare sunt următoarele: • temperatura mediului ambiant şi a elementului va fi de min. +15ºC iar umiditatea relativă a aerului

va fi de max. 60 %; • suprafeţele betonului să fie uscate; • fisurile să fie stabilizate; • temperatura materialelor să fie cuprinsă între +15ºC şi +30ºC

21.3.3 Materiale

Pentru injectările pe bază de ciment se va utiliza, de preferinţă, acelaşi ciment utilizat în elementul ce trebuie injectat. În general se pot utiliza următoarele cimenturi:

• II/A – S 32,5 R • I 42,5/ I 42,5 R • I 52,5/ I 52,5 R • H II/A – S 32,5

La alegerea tipului de ciment se va ţine seama de domeniile de utilizare a cimentului şi de caracteristicile elementului ce urmează a fi injectat (importanţa elementului, clasa betonului etc). Pentru injectările pe bază de amestecuri epoxidice se utilizează componentele următoare:

• răşină epoxidică: Dinox F; Dinox C; Dinox 011L • întăritori: TETA sau DETA; • ciment sau filer de cuarţ.

Componentele şi procentele de amestec sunt precizate în instrucţiunile C 149 – 87 pentru fiecare procedeu în parte.

Antreprenorul poate propune şi alte materiale şi procedee de injectare agrementate de M.L.P.T.L. În acest caz este necesară aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.

Page 91: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 92: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 93: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 94: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 95: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 96: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 97: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 98: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 99: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 100: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 101: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 102: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 103: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 104: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 105: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 106: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 107: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 108: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 109: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 110: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 111: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 112: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 113: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 114: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 115: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 116: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 117: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 118: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 119: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 120: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 121: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 122: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 123: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 124: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 125: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 126: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

MODEL DE CONTRACT

ACHIZIŢIA LUCRĂRILOR DE

REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704

Page 127: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

1

CONTRACT DE EXECUTIE LUCRARI

Nr………… /……………..

1. Partile contractante sunt:

A. Autoritatea contractanta: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S. A. - D.R.D.P. IAŞI, cu sediul în Iaşi, str. Gh. Asachi nr. 19, tel. 0232/214430, 214431, fax 0232/214432, având numar de ordine in registrul comertului J/40/552-2004, cod unic de inregistrare 16054368, cont RO 35RNCB0175008094080001 BCR Iaşi, reprezentata prin ing. DORINA TIRON, in functia de director si ec. Valentina CÂŞLARIU in functie de director economic, in calitate de ACHIZITOR

si

B. Executantul de lucrari: ......................................................................, cu sediul în jud. ......................, loc. ............., str. ............., nr. ........., telefon ........, fax ......... înmatriculată în Registrul Comerţului .... cu numărul ............., având cont nr. …………………………….., deschis la ............., ........... şi cod fiscal .......... reprezentată prin director ...................................... in calitate de executant, a intervenit prezentul contract.

2. Obiectul şi preţul contractului

2.1 – În baza raportului de atribuire nr. ............. a procedurii de achiziţie publică, prin licitaţie deschisă, executantul se obliga sa execute, sa finalizeze si sa intretina lucrările la obiectivul:

..................................

in conformitate cu obligatiile asumate prin prezentul contract.

2.2. - Achizitorul se obliga sa plateasca executantului pretul convenit pentru indeplinirea prezentului contract, în valoare de ............................ RON, din care TVA ............... RON,

3. Durata contractului

3.1. - Executantul se obliga sa execute si sa finalizeze lucrările, asa cum este prevazut in graficul de executie, in decurs de ................... luni calendaristice de la data precizata in ordinul de incepere al lucrarilor.

4. Definitii

4.1. - In prezentul contract urmatorii termeni vor fi interpretati astfel: a)contract - actul juridic care reprezinta acordul de vointa al celor doua parti, incheiat intre o autoritate contractanta, in calitate de achizitor, si un executant de lucrari, in calitate de executant; b) achizitor si executant - partile contractante, astfel cum acestea sunt denumite in prezentul contract; c) pretul contractului - pretul platibil executantului de catre achizitor in baza contractului pentru indeplinirea integrala si corespunzatoare a tuturor obligatiilor sale asumate prin contract; d) standarde - standardele, reglementarile tehnice sau altele asemenea prevazute in Caietul de sarcini si in propunerea tehnica; e) amplasamentul lucrarii - locul in care executantul executa lucrarea; f) vicii: aparente-defecte, lipsuri, neconformitati, etc care pot fi sesizate de o persoana diligenta fara a fi nevoie de investigatii de specialitate asupra lucrarii in cauza. ascunse -defecte, lipsuri, neconformitati, etc. care pot fi sesizate doar de catre un specialist sau care rezulta in urma unei utilizari in timp si care sunt prezente la data receptiei lucrarii in cauza ; g) durata contractului - intervalul de timp in care prezentul contract opereaza valabil intre parti, potrivit legii, ofertei si documentatiei procedurii de achizitiei de la data intrarii sale in vigoare si pana la epuizarea conventionala sau legala a oricarui efect pe care il produce, inclusiv perioada de garantie si eventualele pretentii fondate pe clauze ale sale.

Page 128: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

2

h) durata de executie- intervalul de timp in care executantul executa operatiunile pe care la presupune indeplinirea contractului astfel cum acesta este prezentat in oferta si in contract, inclusiv operatiunile preliminare si finale previzibile si imprevizibile, cu exceptia cazurilor de forta majora, incepand cu data incheierii contractului sau dupa caz, a primirii ordinului de incepere a prestatiilor. i) oferta – documentatia care cuprinde propunerea tehnica si propunerea financiara; j) propunere tehnica – document al ofertei, elaborat pe baza cerintelor din caietul de sarcini, stabilite de autoritatea contractanta; k) propunere financiara - document al ofertei prin care se furnizeaza informatiile cerute prin documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei cu privire la pret, tarif, alte conditii financiare si comerciale ; l) caiete de masuratori - document primar care atesta cantitatea de lucrari reale executate in conformitate cu caietul de sarcini si normativele tehnice in vigoare ; m) forta majora - un eveniment mai presus de controlul partilor, care nu se datoreaza greselii sau vinei acestora, care nu putea fi prevazut in momentul incheierii contractului, absolut imprevizibil si insurmontabil si care face imposibila executarea si, respectiv, indeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: razboaie, revolutii, incendii, inundatii sau orice alte catastrofe naturale, restrictii aparute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustiva, ci enuntiativa. Nu este considerat forta majora un eveniment asemenea celor de mai sus care, fara a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligatiilor uneia dintre parti. n) zi - zi calendaristica; o) luna –luna calendaristica ; p) an - 365 de zile.

5. Aplicabilitate

5.1. - Contractul de executie intra in vigoare la data semnarii de catre parti.

6. Documentele contractului

6.1. - Documentele prezentului contract sunt: a) contractul şi actele aditionale, daca exista;

b) graficul de executie, fizic şi valoric; c) proiectul tehnic şi caietele de sarcini; d) propunerea tehnica si propunerea financiara; e) programul calitatii care concretizeaza sistemul de asigurare si de conducere a calitatii la particularitatile lucrarii. Documentele de mai sus se consideră că se completează reciproc, dar în caz de ambiguitate sau discrepanţe între ele au prioritate privind explicitarea reciprocă în ordinea enumerată.

7. Standarde

7.1. - (1) Executantul garanteaza ca lucrarile executate vor fi de calitate corespunzatoare, vor corespunde reglementarilor tehnice in vigoare si nu vor fi afectate de vicii care ar diminua sau ar anula valoarea ori posibilitatea de utilizare, conform conditiilor normale de folosire sau celor specificate in contract. Asupra masurilor intreprinse pentru asigurarea calitatii tuturor lucrarilor si serviciilor stipulate in contract si in documentatia tehnica in cauza, contractantul (executantul), va prezenta achizitorului, la solicitarile acestuia, informatii privind: - "sistemul calitatii propriu", manualele de asigurare a calitatii, procedurile functiilor de sistem, procedurile tehnice de proces, planurile de control calitate verificari si incercari, organizarea retelei proprii de responsabili CQ autorizati ; - "avizul" acordat pe documentatia tehnica in executie, de catre responsabilul tehnic cu executia atestat, cu decizie pentru conducerea executiei lucrarilor contractate ; - certificatele de conformitate pentru toate materialele utilizate si agrementele tehnice pentru toate materialele noi si tehnologii noi aplicate, in conformitate cu prevederile HG 622/2004 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii.

Page 129: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

3

- capacitatea de organizare pentru toate functiile principale ale sistemului de asigurare a calitatii, la nivelul "modelului de asigurare a calitatii" aferent "categoriei de importanta a constructiei" stabilita de catre proiectant ; - documentele justificative referitoare la rezultatele auditurilor externe, realizate inclusiv in perioada derularii contractului, asupra sistemului calitatii propriu (asigurarea, conducerea si controlul calitatii) ; - documentele justificative referitoare la autorizarea laboratorului de incercari propriu si/sau la autorizarea laboratoarelor de incercari externe, colaboratoare prin contract sau comenzi ale contractantului (executantului); - documentele justificative privind modul de constituire a "componentelor" sistemului calitatii propriu si privind organizarea generala si speciala a exercitarii "obligatiilor si raspunderilor" avind calitatea de "factor executant" al lucrarilor si serviciilor contractate. (2) La lucrarile la care se fac incercari referitoare la calitatea probei, acestea se considera realizate daca rezultatele se inscriu in tolerantele admise prin reglementarile tehnice in vigoare care sunt specificate in conditiile tehnice din caietele de sarcini, iar verificarile si incercarile au fost executate in exclusivitate prin laboratoare proprii si/sau externe, autorizate conform reglementarilor in vigoare.

8. Caracterul confidential al contractului

8.1. - (1) O parte contractanta nu are dreptul, fara acordul scris al celeilalte parti: a) de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia unei terte parti, in afara acelor persoane implicate in indeplinirea contractului; b) de a utiliza informatiile si documentele obtinute sau la care are acces in perioada de derulare a contractului, in alt scop decat acela de a-si indeplini obligatiile contractuale. (2) Dezvaluirea oricarei informatii fata de persoanele implicate in indeplinirea contractului se va face confidential si se va extinde numai asupra acelor informatii necesare in vederea indeplinirii contractului.

8.2. - O parte contractanta va fi exonerata de raspunderea pentru dezvaluirea de informatii referitoare la contract daca: a) informatia era cunoscuta partii contractante inainte ca ea sa fi fost primita de la cealalta parte contractanta; sau b) informatia a fost dezvaluita dupa ce a fost obtinut acordul scris al celeilalte parti contractante pentru asemenea dezvaluire; c) partea contractanta a fost obligata in mod legal sa dezvaluie informatia.

9. Drepturi de proprietate intelectuala

9.1. - Executantul are obligatia de a despagubi achizitorul impotriva oricaror: a) reclamatii si actiuni in justitie ce rezulta din incalcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete, nume, marci inregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalatiile sau utilajele folosite pentru ori in legatura cu executia lucrarilor sau incorporate in acestea; b) daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, aferente, cu exceptia situatiei in care o astfel de incalcare rezulta din respectarea proiectului sau Caietului de sarcini intocmit de catre achizitor.

10. Protectia patrimoniului cultural national

10.1. - Toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii ori obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrarii sunt considerate, in relatiile dintre parti, ca fiind proprietatea absoluta a achizitorului.

10.2. - Executantul are obligatia de a lua toate precautiile necesare pentru ca muncitorii sai sau oricare alte persoane sa nu indeparteze sau sa nu deterioreze obiectele prevazute la clauza 10.1, iar imediat dupa descoperirea si inainte de indepartarea lor, de a instiinta achizitorul despre aceasta descoperire si de a indeplini dispozitiile primite de la achizitor privind indepartarea acestora. Daca din

Page 130: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

4

cauza unor astfel de dispozitii executantul sufera intarzieri si/sau cheltuieli suplimentare, atunci, prin consultare, partile vor stabili: a) orice prelungire a duratei de executie la care executantul are dreptul;

10.3. - Achizitorul are obligatia, de indata ce a luat cunostinta despre descoperirea obiectelor prevazute la clauza 10.1, de a instiinta in acest sens organele de politie si comisia monumentelor istorice.

11. Garantia de buna executie a contractului

11.1. - (1) Executantul are obligatia de a constitui garantia de buna executie a contractului. 11.2. - Cuantumul garantiei de buna executie a contractului este de 5% din pretul contractului,

fără TVA si va fi constituita in lei, prin reţineri succesive in procent de 5% din sumele datorate pentru facturi parţiale. Contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi. Suma iniţială care se depune de către contractant în contul astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului, fara TVA. Dobânzile revin Executantului. Restituirea garantiei de buna executie se face dupa cum urmeaza: a) 70% din valoarea garantiei de buna executie in termen de 14 zile de la data incheierii procesului–verbal de receptie la terminarea lucrarilor, daca in acesta nu sunt inscrise remedieri si/sau completari de nici un fel si riscul existentei unor vicii ascunse este minim ; b) 30% din valoarea garantiei de buna executie, la expirarea perioadei de garantie a lucrarilor executate, pe baza procesului-verbal de receptie finala. Durata de garantare a lucrarilor executate este de 24 luni. Ea va incepe cu data receptiei la terminarea lucrarilor si se va termina cu data receptiei finale.

11.3. - Achizitorul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie. Garantia de buna executie este destinata acoperirii eventualelor prejudicii suferite de achizitor in executarea contractului, inclusiv in perioada de garantie, sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile executantului ori in alte cazuri prevazute de lege. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, executantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai.

12. Responsabilitatile executantului

12.1. - (1) Executantul are obligatia de a executa si de a finaliza lucrarile. (2) Executantul are obligatia de a remedia viciile, fara costuri suplimentare pentru achizitor, in termen de maxim 30 de zile pentru viciile ascunse si in termen de 7 zile pentru viciile aparente, în funcţie de condiţiile meteo, de la sesizarea scrisa a achizitorului, cu atentia si promptitudinea cuvenite, in concordanta cu obligatiile asumate prin contract. Remedierea viciilor ascunse se va face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul achizitorului. (3) Executantul are obligatia de a supraveghea lucrarile, de a asigura forta de munca, materialele, instalatiile, echipamentele si toate celelalte obiecte, fie de natura provizorie, fie definitive, cerute de si pentru contract, in masura in care necesitatea asigurarii acestora este prevazuta in contract sau se poate deduce in mod rezonabil din contract.

12.2. - (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea si siguranta tuturor operatiunilor executate pe santier, precum si pentru procedeele de executie utilizate, cu respectarea prevederilor si a reglementarilor legii privind calitatea in constructii. (2) Un exemplar din documentatia predata de catre achizitor executantului va fi tinut de acesta in vederea consultarii de catre Inspectia de Stat in Constructii, precum si de catre persoane autorizate de achizitor, la cererea acestora. (3) Executantul are obligatia de a pune la dispozitie achizitorului, la termenele precizate in anexele la contract, caietele de masuratori (atasamentele) si, dupa caz, in situatiile convenite, desenele, calculele, verificarile calculelor si orice alte documente pe care executantul trebuie sa le intocmeasca sau care sunt cerute de achizitor.

Page 131: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

5

12.3. - (1) Executantul are obligatia de a respecta si de a executa dispozitiile achizitorului in orice problema mentionata sau nementionata in contract, referitoare la lucrare. In cazul in care executantul considera ca dispozitiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiectii in scris, in termen de 7 zile, fara ca obiectiile respective sa il absolve de obligatia de a executa dispozitiile primite, cu exceptia cazului in care acestea contravin prevederilor legale. (2) In cazul in care respectarea si executarea dispozitiilor prevazute la alin. (1) determina dificultati in executie care genereaza costuri suplimentare, aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului conform prevederilor legale.

12.4. - (1) Executantul este responsabil de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de proiectant, precum si de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor si resurselor umane necesare in vederea indeplinirii responsabilitatii respective. (2) Executantul are obligatia sa rectifice pe cheltuiala sa erorile constatate in cazul in care pe parcursul executiei lucrarilor survine o eroare in pozitia, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricarei parti a lucrarilor.

(3) Executantul are obligatia de a proteja si de a pastra cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor pentru verificarea trasarii de catre proiectant. 12.5. - Pe parcursul executiei lucrarilor si al remedierii viciilor ascunse executantul are obligatia: a) de a lua toate masurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a caror prezenta pe santier este autorizata si de a mentine santierul (atata timp cat acesta este sub controlul sau) si lucrarile (atata timp cat acestea nu sunt finalizate si ocupate de catre achizitor) in starea de ordine necesara pentru evitarea oricarui pericol pentru respectivele persoane; b) de a procura si de a intretine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protectie, ingradire, alarma si paza, in cazul in care sunt necesare sau au fost solicitate de catre achizitor sau de catre alte autoritati competente, in scopul protejarii lucrarilor sau al asigurarii confortului riveranilor; c) de a lua toate masurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe si in afara santierului si pentru a evita orice paguba sau neajuns provocat persoanelor, proprietatilor publice sau altora, rezultat din poluare, zgomot sau alti factori generati de metodele sale de lucru; d) de a lua toate măsurile pentru protejarea materialelor, utilajelor şi lucrărilor executate, asumându-şi întreaga responsabilitate pentru eventuale daune provocate ca urmare a unor calamităţi, incendii, accidente sau alte evenimente asemănătoare, achizitorul nefiind responsabil de daunele înregistrate ca urmare a producerii unor astfel de evenimente.

12.6. - Executantul este responsabil pentru mentinerea in buna stare a lucrarilor, utilizarea materialelor, echipamentelor si instalatiilor, conform standardelor de calitate, care urmeaza sa fie puse in opera de la data primirii ordinului de incepere a lucrarii pana la data semnarii procesului-verbal de receptie finala a acesteia.

12.7. - (1) Pe parcursul executiei lucrarilor si al remedierii viciilor ascunse executantul are

obligatia, in masura permisa de respectarea prevederilor contractului, de a nu stanjeni inutil sau in mod abuziv: a) confortul riveranilor; sau b) caile de acces, prin folosirea si ocuparea drumurilor si a cailor publice sau private care deservesc proprietatile aflate in posesia achizitorului sau a oricarei alte persoane. (2) Executantul va despagubi achizitorul impotriva tuturor reclamatiilor, actiunilor in justitie, daunelor-interese, costurilor, taxelor si cheltuielilor, indiferent de natura lor, rezultand din sau in legatura cu obligatia prevazuta la alin. (1), pentru care responsabilitatea revine executantului.

12.8. - (1) Pe parcursul executiei lucrarii executantul are obligatia: a) de a evita pe cat posibil acumularea de obstacole inutile pe santier; b) de a retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale; c) de a aduna si de a indeparta de pe santier daramaturile, molozul sau lucrarile provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.

Page 132: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

6

(2) Executantul are dreptul de a retine pe santier pana la sfarsitul perioadei de garantie numai acele materiale, echipamente, instalatii sau lucrari provizorii, care ii sunt necesare in scopul indeplinirii obligatiilor sale in perioada de garantie.

12.9. - Executantul raspunde, potrivit obligatiilor care ii revin, pentru viciile ascunse ale constructiei in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

12.10. – Executantul are obligatia si raspunde de semnalizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile Ordinului comun nr.1112/411/2000 emis de Ministerul Administratiei si Internelor si de Ministrul Transporturilor si HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, stabilind un Management al traficului care va fi aprobat de organismele competente (C.N.A.D.N.R., M.A.I.-D.P.R.P.).

12.11. –(1) Executantul va prezenta în termen de 5 zile de la semnarea contractului, proiectul de organizare de şantier, în preţuri ofertă, până la incidenţa valorii pentru organizarea de şantier prezentată în ofertă. Proiectul de organizare de şantier va fi supus avizării CTE – DRDP Iaşi.

(2) Executantul este responsabil de obtinerea, pe propria cheltuiala, de avize si autorizatii pentru organizarea de santier si pentru ocuparile temporar necesare realizarii lucrarilor de constructii. (3) Executantul va suporta costurile pentru racordurile pentru utilitati (apa, gaz, energie, canalizare etc.), pana la limita amplasamentului santierului, consumul de utilitati, precum si cel al contoarelor sau al altor aparate de masurat. 12.12. - (1) Materialele trebuie sa fie de calitatea prevazuta in caietele de sarcini; verificarile si testarile materialelor folosite la executia lucrarilor, precum si conditiile de trecere a receptiei la terminarea lucrarilor si a receptiei finale (calitative) trebuie sa respecte prevederile caietelor de sarcini si ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii si alte prevederi interne specifice inceperii executiei receptiei la terminarea lucrarilor si punerii in functiune.

(2) Executantul are obligatia sa asigure instrumentele, utilajele si materialele necesare pentru verificarea, masurarea si testarea lucrarilor. Costul probelor si incercarilor, inclusiv al manoperei aferente acestora, revine executantului.

(3) Probele neprevazute si comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrari sau materiale puse in opera vor fi suportate de executant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ sau ca manopera nu este in conformitate cu prevederile contractului. In caz contrar achizitorul va suporta aceste cheltuieli.

(4) Pe parcursul executiei lucrarilor si al remedierii viciilor ascunse executantul are obligatia: a) de a lua toate masurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a caror prezenta pe santier este autorizata si de a mentine santierul (atata timp cat acesta este sub controlul sau) si lucrarile (atata timp cat acestea nu sunt finalizate si ocupate de catre achizitor) in starea de ordine necesara pentru evitarea oricarui pericol pentru respectivele persoane; b) de a procura si de a intretine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protectie, ingradire, alarma si paza, in cazul in care sunt necesare sau au fost solicitate de catre achizitor sau de catre alte autoritati competente, in scopul protejarii lucrarilor sau al asigurarii confortului riveranilor; c) de a lua toate masurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe si in afara santierului si pentru a evita orice paguba sau neajuns provocat persoanelor, proprietatilor publice sau altora, rezultat din poluare, zgomot sau alti factori generati de metodele sale de lucru; d) de a lua toate măsurile pentru protejarea materialelor, utilajelor şi lucrărilor executate, asumându-şi întreaga responsabilitate pentru eventuale daune provocate ca urmare a unor calamităţi, incendii, accidente sau alte evenimente asemănătoare, achizitorul nefiind responsabil de daunele înregistrate ca urmare a producerii unor astfel de evenimente.

12.13. - (1) Executantul are obligatia de a nu acoperi lucrarile care devin ascunse, fara aprobarea achizitorului.

(2) Executantul are obligatia de a notifica achizitorului, ori de cate ori astfel de lucrari, inclusiv fundatiile, sunt finalizate, pentru a fi examinate si masurate.

(3) Executantul are obligatia de a dezveli orice parte sau parti din lucrare, la dispozitia achizitorului, si de a reface aceasta parte sau aceste parti din lucrare, daca este cazul.

(4) In cazul in care se constata ca lucrarile sunt de calitate corespunzatoare si au fost executate conform documentatiei de executie, cheltuielile privind dezvelirea si refacerea vor fi suportate de catre achizitor, iar in caz contrar, de catre executant.

Page 133: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

7

12.14. – (1) Dacă în urma controalelor efectuate de către organele de control abilitate, potrivit

legii, inclusiv de cele interne ale Autorităţii contractante sau ale autorităţii căreia i se subordonează, se constată că Contractantul a încasat sume necuvenite de la Autoritatea contractanta, Contractantul se obligă să restituie - în timpul controalelor şi înainte de sesizarea organelor competente să soluţioneze cauzele respective - aceste sume, inclusiv penalităţile, daunele-interese, majorările, dobânzile etc. aferente stabilite prin actele de control.

13. Responsabilitatile achizitorului

13.1. - (1) Achizitorul are obligatia de a pune la dispozitia executantului, fara plata, daca nu s-a convenit altfel, următoarele: a) amplasamentul lucrarii, liber de orice sarcina; b) suprafeţe de teren din zona de siguranţă a drumului care se pretează la depozitarea materialelor şi utilajelor, pe zona amplasamentului lucrării.

13.2 - Achizitorul are obligatia de a pune la dispozitia executantului intreaga documentatie necesara pentru executia lucrarilor contractate, fara plata, la termenele stabilite prin graficul de executie a lucrarii.

13.3 - Achizitorul este responsabil pentru trasarea axelor principale, bornelor de referinta, cailor de circulatie si a limitelor terenului pus la dispozitia executantului precum si pentru materializarea cotelor de nivel in imediata apropiere a terenului.

13.4. – Achizitorul sau reprezentantul acestuia, are obligatia de a examina si de a masura lucrarile care devin ascunse in cel mult 5 zile de la notificarea executantului.

13.5 - Achizitorul va răspunde la obiecţiile justificate ale executantului, în scris, în maxim 5 zile.

13.6. - Achizitorul este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor si a oricaror alte informatii furnizate executantului, precum si de dispozitiile si livrarile sale.

13.7. - Achizitorul are obligatia sa anunte executantul, in timp util, in legatura cu toate modificarile survenite fata de prevederile graficului si care necesita schimbari in ceea ce priveste efectuarea lucrarilor contractante.

13.8. – Achizitorul, in vederea decontarii, are obligatia sa controleze, pe parcursul executiei, cantitatea si calitatea lucrarilor executate, si sa constate conformitatea lor cu specificatiile cuprinse in anexele la contract.

13.9. - Achizitorul se obliga sa organizeze receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala, dupa perioada de garantie, la obiectivul prevazut la art. 2 din contract, in conformitate cu prevederile HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora si/sau ale celorlalte reglementari in vigoare la data respectiva. La finalizarea lucrarilor, executantul are obligatia de a notifica in scris achizitorul ca sunt indeplinite conditiile de receptie.

14. Inceperea si executia lucrarilor

14.1. - (1) Executantul are obligatia de a incepe lucrarile imediat. (2) Executantul trebuie sa notifice achizitorului si Inspectiei de Stat in Constructii data

inceperii efective a lucrarilor. 14.2. - (1) Lucrarile trebuie sa se desfasoare conform cerintelor din caietul de sarcini si sa fie

terminate la data stabilita. (2) Executantul va prezenta, la cererea achizitorului, dupa semnarea contractului, graficul de

executie de detaliu, alcatuit in ordinea tehnologica de executie. In cazul in care, dupa opinia achizitorului, pe parcurs desfasurarea lucrarilor nu concorda cu graficul general de executie a lucrarilor, la cererea achizitorului executantul va prezenta un grafic revizuit, in vederea terminarii lucrarilor la data prevazuta in contract. Graficul revizuit nu il va scuti pe executant de nici una dintre indatoririle asumate prin contract.

(3) In cazul in care executantul intarzie inceperea lucrarilor, terminarea pregatirilor, achizitorul este indreptatit sa ii fixeze executantului un termen pana la care activitatea sa intre in normal si sa il avertizeze ca, in cazul neconformarii, la expirarea termenului stabilit ii va rezilia contractul.

Page 134: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

8

14.3. - (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfasurarea executiei lucrarilor si de a

stabili conformitatea lor cu specificatiile cuprinse in anexele la contract. Partile contractante au obligatia de a notifica, in scris, una celeilalte, identitatea reprezentantilor lor atestati profesional pentru acest scop, si anume a responsabilului tehnic cu executia din partea executantului si din partea achizitorului a persoane fizice sau juridice atestate potrivit legii. (2) Executantul are obligatia de a asigura accesul achizitorului si/sau a reprezentantului sau la locul de munca, in ateliere, depozite si oriunde isi desfasoara activitatile legate de indeplinirea obligatiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrarilor ascunse.

15. Finalizarea si receptia lucrarilor 15.1. - Ansamblul lucrarilor sau, daca este cazul, oricare parte din acestea, prevazut sa fie

finalizat intr-un termen stabilit conform cerintelor din caietul de sarcini. 15.2. -(1) La finalizarea lucrarilor, executantul are obligatia de a notifica in scris achizitorului

ca sunt indeplinite conditiile de receptie, solicitand acestuia convocarea comisiei de receptie. (2) Pe baza situatiilor de lucrari executate confirmate si a constatarilor efectuate pe teren

achizitorul va aprecia daca sunt intrunite conditiile pentru a convoca comisia de receptie. In cazul in care se constata ca sunt lipsuri sau deficiente, acestea vor fi notificate executantului, stabilindu-se si termenele pentru remediere si finalizare. Dupa constatarea remedierii tuturor lipsurilor si deficientelor, la o noua solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia de receptie.

15.3. - Comisia de receptie are obligatia de a constata stadiul indeplinirii contractului, prin corelarea prevederilor acestuia cu documentatia de executie si cu reglementarile in vigoare. In functie de constatarile facute, achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge receptia.

15.4. - Executantul are obligatia de a efectua masuratori, in vederea receptiei finale si receptiei la terminarea lucrarilor astfel incat acestea sa corespunda standardelor impuse prin normele in vigoare.

16. Perioada de garantie acordata lucrarilor

16.1. - Perioada de garantie este de 24 de luni si decurge de la data receptiei la terminarea lucrarilor, pe ansamblu sau pe parti din lucrare distincte din punct de vedere fizic si functional, pana la data receptiei finale.

16.2. - (1) In perioada de garantie executantul are obligatia, in urma dispozitiei date de achizitor, de a executa toate lucrarile de modificare, reconstructie si remediere a viciilor constructiilor si a altor defecte a caror cauza este nerespectarea clauzelor contractuale.

(2) Executantul are obligatia de a executa toate activitatile prevazute la alin. (1) pe cheltuiala proprie, in cazul in care ele sunt necesare ca urmare a: a) utilizarii de materiale, de instalatii sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului, b) unui viciu de conceptie, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei parti din lucrari, c) neglijentei sau neindeplinirii de catre executant a oricareia dintre obligatiile explicite sau implicite care ii revin in baza contractului.

16.3. - In cazul in care executantul nu executa lucrarile prevazute la clauza 16.2 alin. (1), achizitorul este indreptatit sa angajeze si sa plateasca alte persoane care sa le execute. Cheltuielile aferente acestor lucrari vor fi recuperate de catre achizitor de la executant sau retinute din sumele cuvenite acestuia.

17. Modalitati de plata

17.1. Decontarea lucrărilor care fac obiectul contractului se face in baza facturilor emise de executant si a situatiilor de lucrari.

(1) Situaţiile de lucrări însoţite de ataşamente, se depun de executant la sediul achizitorului în patru exemplare originale, până la data de 5 a lunii urmatoare celei de referinta.

Situaţiile de lucrări şi ataşamentele vor fi semnate de executant şi însuşite sub semnătură de dirigintele de santier, numit conform art. 14.3, si certificate de seful SDN privind cantitatea, calitatea şi preţul lucrărilor real executate.

Page 135: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

9

Pentru lucrarile aferente organizării de şantier se vor intocmi situatii de lucrari insotite de atasamente semnate de executant si insusite sub semnatura de dirigintele de santier si seful SDN.

Verificarea situaţiilor de lucrări de către achizitor se face în termen de 5 zile de la depunerea lor la sediul D.R.D.P. Iasi.

(2) Factura se comunica achizitorului prin posta cu confirmare de primire sau prin delegat direct la sediul mentionat la art.1 din contract.

In caz de divergente, dovada comunicarii facturii catre achizitor, o constituie dupa caz, mandatul postal sau stampila aplicata de registratura achizitorului pe document.

Emiterea facturilor pentru plata lucrărilor executate se face numai după însuşirea situaţiilor de lucrări de către achizitor.

(3) Decontarea facturilor se va efectua in termen de 90 zile de la data înregistrării acesteia la sediul achizitorului, în funcţie de sumele alocate de CNADNR SA.

Achizitorul nu este răspunzător pentu plata lucrărilor efectuate de executant peste valoarea fondurilor alocate prin sursa de finanţare a CNADNR SA şi comunicată acestuia.

Prezentarea cu date eronate sau incomplete, fata de prevederile legii si ale contractului de achizitie, a facturilor spre decontare, face sa nu curga termenul de plata, daca achizitorul sesizeaza executantul despre neregulile constatate si returneaza facturile in original, in interiorul termenului de plata. Un nou termen de plata va curge de la confirmarea de catre achizitor a noilor facturi prezentate de catre executant completate cu date corecte, potrivit legii si contractului.

Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea duratei prevăzute mai sus şi fără a prejudicia dreptul executantului de a apela la prevederile art.24.1, acesta din urmă are dreptul de a sista executarea lucrărilor sau de a diminua ritmul execuţiei. Imediat ce achizitorul onorează factura, executantul va relua executarea lucrărilor în cel mai scurt timp.

17.2 (1) Executantul e raspunzator de corectitudinea si exactitatea datelor inscrise in facturi si se obliga sa restituie atat eventualele sume incasate in plus cat si foloasele realizate necuvenit, aferent acestora. Eventualele sume incasate in plus, cat si foloasele necuvenite aferente acestora, vor fi stabilite in urma verificarilor executate de catre Organele de Control Financiar de Gestiune ale contractantului sau alte Organisme de control abilitate de lege;

(2) Achizitorul va instiinta in scris executantul cu privire la sumele constatate ca fiind incasate in plus, precum si despre foloasele necuvenite aferente acestora, anexand calculul sumelor in cauza.

(3) Sumele astfel stabilite, se vor recupera de la executant, dupa cum urmeaza: 1. – Sumele incasate in plus se vor deduce, din eventualele facturi neachitate, emise pentru

aceeasi lucrare sau din facturile neachitate de achizitor din alte contracte incheiate cu executantul, aflate in derulare la data constatarii;

2. – In imposibilitatea deducerii, executantul se obliga sa restituie sumele datorate in termen de 3 zile de la data instiintarii lui, achitarea efectuandu-se in contul achizitorului.

3. – Sumele calculate ca foloase necuvenite (penalitatii, dobanzi penalizatoare ori despagubiri civile), pentru utilizarea sumelor incasate in plus, se vor achita in termen de 3 zile de la data instiintari.

17.3.- Contractul nu va fi considerat terminat pâna când procesul-verbal de receptie finala nu va fi semnat de comisia de receptie, care confirma ca lucrarile au fost executate conform contractului. Receptia finala va fi efectuata conform prevederilor legale, dupa expirarea perioadei de garantie.

18. Actualizarea pretului contractului

Pretul contractului este ferm. 19. Asigurari

19.1. - (1) Executantul are obligatia de a incheia, inainte de inceperea lucrarilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile care ar putea aparea privind lucrarile executate, utilajele, instalatiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu si reprezentantii imputerniciti sa verifice, sa testeze sau sa receptioneze lucrarile, precum si daunele sau prejudiciile aduse catre terte persoane fizice sau juridice. (2) Asigurarea se va incheia cu o agentie de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi suportata de catre executant din capitolul "Cheltuieli indirecte".

Page 136: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

10

(3) Executantul are obligatia de a prezenta achizitorului, ori de cate ori i se va cere, polita sau politele de asigurare si recipisele pentru plata primelor curente (actualizate). (4) Executantul are obligatia de a se asigura ca subantreprenorii au incheiat asigurari pentru toate persoanele angajate de ei. El va solicita subantreprenorilor sa prezinte achizitorului, la cerere, politele de asigurare si recipisele pentru plata primelor curente (actualizate). (5) Achizitorul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensatii platibile prin lege, in privinta sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de executant, cu exceptia accidentelor sau prejudiciilor rezultate din vina achizitorului, a agentilor sau a angajatilor acestora.

20. Amendamente

20.1. – Partile contractante au dreptul, pe durata indeplinirii contractului, in situatii temeinic justificate, de a conveni modificarea clauzelor contractului prin act aditional.

20.2. - In situatia in care prevederile legale ulterioare vor impune acest lucru, clauzele contractuale vor fi modificate prin act aditional.

21. Penalitati, daune-interese

21.1. - In cazul in care, executantul nu isi indeplineste la timp obligatiile asumate prin contract, inclusiv cu privire la executarea lucrarilor potrivit graficului, anexa la contract, achizitorul are dreptul sa incaseze, cu titlul de penalitati, o suma echivalenta cu 0, 05% / zi de intarziere din valoarea lucrarilor neexecutate la termen, pana la indeplinirea efectiva a obligatiilor.

21.2. - In cazul in care achizitorul, deşi a beneficiat de alocaţiile financiare ale CNADNR SA destinate acestor lucrări, nu onoreaza facturile, executantul poate calcula, în termen de maxim 15 zile de la data plăţii, cu titlul de penalitati, o suma echivalenta cu o cota procentuala de 0,05% / zi de intarziere aplicata la suma nedecontata la termen.

22. Rezilierea contractului

22.1. - Nerespectarea obligatiilor asumate prin prezentul contract de catre una dintre parti da dreptul partii lezate de a cere rezilierea contractului de lucrari si de a pretinde plata de daune-interese. Rezilierea Contractului se poate cere în baza unor motivaţii scrise, de către oricare dintre părţi, respectând prevederile Condiţiilor de Contractare.

22.2. - Achizitorul isi rezerva dreptul de a denunta unilateral contractul de lucrari la aparitia

unor circumstante care nu au putut fi prevazute la data incheierii contractului si care conduc la modificarea clauzelor contractuale astfel incat indeplinirea contractului ar fi contrara interesului public sau fac imposibilă continuarea lui. Dreptul de denuntare unilaterala a contractului din partea achizitorului este valabil si pentru situatia sistarii alocarii resurselor financiare necesare continuării lucrărilor.

22.3. - In cazul prevazut la clauza 22.2 executantul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzatoare pentru partea din contract indeplinita pana la data denuntarii unilaterale a contractului.

22.4. - Achizitorul poate cere rezilierea contractului daca: a) Executantul a fost declarat falimentar in conformitate cu prevederile legii nr. 85/2006, se emite ordin de executie impotriva lui, intra in lichidare in vederea fuzionarii sau are o ipoteca pe capital ; b) Executantul a abandonat contractul ; c) Executantul nu incepe lucrarile fara sa aiba un motiv justificat sau nu reia lucrarile suspendate in termen de 15 de zile de la primirea dispozitiei scrise de reincepere a lucrarilor date de achizitor ; d) Executantul nu a indepartat materialele necorespunzatoare de pe santier sau nu a refacut o lucrare in termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei scrise date de achizitor ; e) Executantul neglijeaza in mod flagrant si repetat sa-si indeplineasca obligatiile contractuale, desi a fost notificat de achizitor ; f) Executantul a dat in subantrepriza o parte din lucrari fara avizul achizitorului.

22.5. – Executantul poate cere rezilierea contractului daca: a) achizitorul nu-si indeplineste obligatiile care sunt in sarcina sa si prin aceasta pune pe executant in situatia de a nu putea executa lucrarea ;

Page 137: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

11

b) achizitorul nu onoreaza o plata scadenta mai mult de 5 luni ; c) achizitorul notifica executantul ca din motive neprevazute si datorita unor conjucturi economice ii este imposibil sa continue indeplinirea obligatiilor contractuale.

22.6. – Cererea de reziliere a contractului pentru motivele mentionate la art. 22.4. si 22.5. se va comunica in scris partii contractante cu cel putin 30 zile lucratoare anterior datei solicitate de reziliere.

22.7. – Achizitorul va convoca comisia de receptie care va efectua receptia cantitativa si calitativa a lucrarilor executate, dupa care se vor stabili sumele care urmeaza sa fie platite executantului.

22.8. – Achizitorul va avea, pana la data intreruperii si incetarii contractului, aceleasi obligatii de plata prevazute in contract.

22.9. – In cazul in care una din parti isi indeplineste in mod culpabil obligatiile, contractul se considera reziliat de drept fara a mai fi necesara notificarea si introducerea unei actiuni in fata instantelor judecatoresti.

22.10. - In cazul rezilierii contractului din vina executantului, achizitorul va stabili daunele pe care trebuie sa le suporte executantul si care se vor scadea din obligatiile de plata pe care achizitorul le are fata de acesta la data intreruperii lucrarilor.

22.11. – In cazul in care nu se pot aplica prevederile art. 22.10. recuperarea daunelor se va face conform prevederilor legale in vigoare la aceasta data.

23. Cesiunea

23.1. - Executantul are obligatia de a nu transfera total sau partial drepturile şi obligaţiile sale asumate prin contract, fara sa obtina in prealabil acordul scris al achizitorului.

23.2. - Cesiunea nu va exonera executantul de nici o responsabilitate privind garantia sau orice alte obligatii asumate prin contract.

24. Forta majora

24.1. - Forta majora este constatata de o autoritate competenta. 24.2 - Forta majora exonereaza partile contractante de indeplinirea obligatiilor asumate prin

prezentul contract, pe toata perioada in care actioneaza aceasta. 24.3. - Indeplinirea contractului va fi suspendata in perioada de actiune a fortei majore, dar fara

a prejudicia drepturile ce li se cuveneau partilor pana la aparitia acesteia. 24.4. - Partea contractanta care invoca forta majora are obligatia de a notifica celeilalte parti,

imediat si in mod complet, producerea acesteia si de a lua orice masuri care ii stau la dispozitie, in vederea limitarii consecintelor.

(2) Pe durata producerii evenimentului de forta majora si ulterior partile sunt obligate sa depuna toate diligentele necesare reducerii si inlaturarii efectelor negative produse de evenimentul respective.

25. Solutionarea litigiilor

25.1. - Achizitorul si executantul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabila, prin tratative directe, orice neintelegere sau disputa care se poate ivi intre ei in cadrul sau in legatura cu indeplinirea contractului.

25.2. - Daca dupa 15 zile de la inceperea acestor tratative achizitorul si executantul nu reusesc sa rezolve in mod amiabil o divergenta contractuala, fiecare poate solicita ca disputa sa se solutioneze de instantele judecatoresti de la locul semnarii contractului.

25.3. - In cazul litigiilor privind calitatea si proprietatile materialelor de constructii, procedurile de verificare, corectitudinea efectuarii probelor, privind utilajele de constructii folosite, fiecare parte poate, dupa o instiintare prealabila a celeilalte parti, sa ceara efectuarea unor cercetari de catre o institutie publica de cercetare-dezvoltare. Costurile cercetarilor efectuate se suporta de partea a carei culpa a fost dovedita.

26. Limba care guverneaza contractul

26.1. - Limba oficiala a contractului este limba romana.

27. Comunicari

Page 138: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

12

27.1. - (1) Orice comunicare intre parti, referitoare la indeplinirea prezentului contract, trebuie sa fie transmisa in scris.

(2) Orice document scris trebuie inregistrat atat in momentul transmiterii, cat si in momentul primirii.

27.2. - Comunicarile dintre parti se pot face si prin telefon, fax, cu conditia confirmarii in scris a primirii comunicarii.

28. Legea aplicabila contractului

28.1. –Prezentul contract se supune legilor aplicabile in vigoare la data incheierii si va fi interpretat in conformitate cu legislatia Romana.

Prezentul contract a fost incheiat astazi, ........................................., in doua exemplare originale, la sediul D.R.D.P. IAŞI.

ACHIZITOR: C.N.A.D.N.R. S.A. - D.R.D.P. IAŞI

Director,

Ing. DORINA TIRON

EXECUTANT: ………………………………….

Director, ...........................................

Director Economic, Director Economic, Ec. CÂŞLARIU VALENTINA ...............................

Director adjunct, ing. ŞTEFAN ILIE

Vizat Biroul Juridic Vizat Biroul Juridic …………………………………… ........................................................

Vizat CFP, ............................................

Responsabil contract

ing. ………………………….

Page 139: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

13

CONVENŢIE de SSM si PSI

la contractul nr. ...............................

Între C.N.A.D.N.R. S.A. - D. R. D. P. IASI în calitate de achizitor şi ................................................................................. în calitate de executant, a intervenit prezenta convenţie încheiată în baza prevederilor Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, si a normelor metodologice de aplicare (HG 1425/2006), a Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi Normelor generale PSI/2007.

In scopul prevenirii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităţii echipamentelor de munca, precum şi pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor actelor normative în vigoare, se stabilesc responsabilităţi pe linie de securitate a muncii şi PSI, între cele 2 unităţi contractante, după cum urmează:

I. PREVEDERI GENERALE

1. Având în vedere faptul că în activitatea desfasurata conform prevederilor contractului, executantul lucrează independent cu personal şi mijloace tehnice proprii, va purta întreaga responsabilitate asupra respectării legislaţiei de securitate a muncii şi PSI pentru întreaga activitate executata.

2. Fiecare dintre părţile contractante răspunde pentru starea tehnică şi buna funcţionare a echipamentelor tehnice proprii pentru a se preveni astfel apariţia unor accidente sau avarii tehnice.

3. Cele doua parti contractante vor asigura toate măsurile tehnico - organizatorice pentru desfaşurarea în condiţii optime a activităţii .

4. Personalul executantului este obligat, în toata perioada de derulare a contractului, să respecte pe tot teritoriul achizitorului, cât şi pe drumurile publice, toate prevederile legale cu privire la normele de securitate a muncii şi PSI.

5. Achizitorul va lua toate măsurile pentru semnalizarea punctelor de lucru conform Ord. nr. 411 din 8 iunie 2000 a MINISTERULUI TRANSPORTURILOR pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie in vederea executării de lucrări în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului, publicat în MO nr. 397 din 24 august 2000.

6. Din punct de vedere administrativ, salariaţii rămân subordonaţi unităţii cu care au semnat contract de muncă.

7. Echipamentul de protecţie, alimentaţia de protecţie şi materialele igienico-sanitare se acordă conform normelor de către fiecare unitate peatru salariaţii săi.

8. Achizitorul şi executantul vor respecta normele PSI privind dotarea spaţiilor şi echipamentelor tehnice cu mijloace de stingere PSI.

II. PREGATIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI

1. Executantul îşi va instrui personalul pentru activităţile desfasurate conform legislaţiei de securitate a muncii, instructiunilor proprii de securitate a muncii privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor şi altor norme conexe cu această activitate.

Page 140: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

14

2. Deoarece executantul desfasoara o activitate independenta cu personal si mijloace tehnice proprii, va purta intreaga raspundere legala privind modul de instruire a personalului propriu in toate fazele, modul de consemnare a innstruirii, etc.

III. ACCIDENTE DE MUNCA SI INCIDENTE PERICULOASE

1. Achizitorul şi executantul poartă întreaga răspundere asupra tratării corecte, din punct de vedere al procedurii legale, a accidentelor de muncă, evenimentelor şi incidentelor periculoase în care sunt implicaţi proprii salariaţi.

2. In cazul producerii unor accidente de muncă, evenimente sau incidente periculoase în activitatea desfasurata, comunicarea, cercetarea şi înregistrarea accidentului de munca revine părţii contractante care are contract de muncă cu salariatul implicat, respectîndu-se prevederile Legii nr. 319/2006 şi Ord. nr. 450/825/2006 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă.

3. Accidentele de muncă de traseu şi accidentele de circulaţie se vor trata conform legislaţiei de securitate a muncii în vigoare.

Achizitor, Executant,

C.N.A.D.N.R.S.A.-D.R.D.P.IAŞI …..…………………

Director, Director,

Page 141: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

1

FIŞA DE DATE A ACHIZIŢIEI

I. a. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

Denumire: C.N.A.D.N.R. S.A. – DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI IASI Adresă: str. GHEORGHE ASACHI nr. 19 Localitate: IASI

Cod poştal: 700.481 Ţara: Romania

Persoana de contact: Ing. Mihail Ciobotaru – Biroul Calamitati Ing. Manuela Popa – Biroul Licitatii

Telefon: 0232.214430, 214431-42 0232.214430-44

E-mail: [email protected] www.drdpiasi.ro

Fax: 0232.214432

Adresa/ele de internet (dacă este cazul): nu este cazul Adresa autoritătii contractante: Iasi – str. Gh. Asachi nr. 19

I.b Principala activitate sau activităţi ale autorităţii contractante

x ministere ori alte autorităţi publice

centrale inclusiv cele subordonate la nivel

regional sau local

□ agenţii naţionale □ autorităţi locale □ alte institutii guvernate de legea publică □ instituţie europeană/organizaţie internaţională □ altele (specificaţi)

□ servicii publice centrale □ apărare □ ordine publică/siguranţă naţională □ mediu □ economico-financiare □ sănătate construcţii şi amenajarea teritoriului x

□ protecţie socială □ cultură, religie şi actv. recreative □ educaţie □ activităţi relevante

□ energie □ apă □ poştă □ transport

altele (specificaţi): Autoritatea contractantă achiziţionează în numele altei autorităţi contractante NU

Alte informaţii şi/sau clarificări pot fi obţinute: la adresa mai sus menţionată

Date limită de primire a solicitărilor de clarificări Data: 05.11.2007. Adresa : DRDP IASI – Iasi, str. Gh. Asachi nr. 19 Data limită de transmitere a răspunsului la clarificări : 09.11.2007 I. c. Cai de atac Eventualele contestatii se pot depune la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor In sectiunea Formulare se prezinta model de contestatie – formularul C

Page 142: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

2

Denumire: Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor Adresă: str. Stavropoleos nr. 6 Localitate: Bucuresti, sector 3 Cod poştal: 030084 Ţara: Romania E-mail: [email protected] Telefon: 021/3104641 Adresă internet: Fax: 021/3104642 Denumirea instantei competente: Curtea de Apel Iasi Adresa: str. Anastasie Panu nr. 25 Localitate: Iasi cod postal: 700023 Tara: Romania E-mail: Adresă internet: telefon: 0232217808

I.d. Sursa de finanţare : Se specifică sursele de finanţare ale contractului ce urmează a fi atribuit : Bugetul de stat si imprumut BEI

După caz, proiect/program finanţat din fonduri comunitare DA Program pentru lucrarile de eliminare a efectelor inundatiilor si masuri de prevenire a lor – BEI II (BEI2 – IS-001)

II: OBIECTUL CONTRACTULUI II.1) Descriere II.1.1) Denumire contract: REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704 II. 1.2) Denumire contract şi locaţia lucrării, locul de livrare sau prestare (Alege o singură categorie – lucrări, produse sau servicii – care corespund în cea mai mare parte obiectului contractului sau achiziţiei) (a) Lucrări X (b) Produse (c) Servicii

Execuţie X

Proiectare şi execuţie □ Realizare prin orice mijloace corespunzătoare cerinţelor specificate de autoritate contractantă □

Cumpărare Leasing □ Închiriere □ Cumpărare în rate □

Categoria serviciului 2A □ 2B □

Principala locaţie a lucrării: DN 11 km 93+704

CPV: 45221100-3 Lucrari de

constructii de poduri,

45221119-9 Renovare de poduri

Principalul loc de livrare: Cod CPV

Principalul loc de prestare

II. 1. 3) Procedura se finalizează prin : Contract de achiziţie publică: x

Încheierea unui acord cadru: □ II. 1.4. Durata contractului de achiziţie publică 6 luni de la atribuirea contractului II.1.5.Informaţii privind acordul cadru (dacă este cazul) – nu este cazul Acordul cadru cu mai mulţi operatori □ Nr. □□□ sau, dacă este cazul nr. □□□ maxim al participanţilor al acordului cadru vizat

Acordul cadru cu un singur operator □

Durata acordului cadru: Durata în ani □□ sau luni □□□

Page 143: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

3

Posibilitatea de a relua competiţia cu semnatarii acordului cadru DA □ NU □

II.1.6) Divizare pe loturi da □ nu

Ofertele se depun pe: Un singur lot □ Unul sau mai multe □ Toate loturile □ Alte informatii referitoare la loturi: .................................................................................................

II.1.7) Ofertele alternative sunt acceptate DA □ NU

II.2) Cantitatea sau scopul contractului II.2.1) Total cantităţi / prestaţii servicii / lucrări (se vor include eventuale suplimentări şi opţiuni, dacă exista) (se specifică anexa care cuprinde informaţiile privind cantităţile min. – max. /scopul contractului ) Executie lucrari de reparare pod. II.2.2) Opţiuni (dacă există) da

Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a negocia fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, achizitia de lucrari similare, conf. art. 122 din OUG 34/2006. III. Condiţii specifice contractului III.1 Alte condiţii particulare referitoare la contract (dupa caz) III.1.1. Contract rezervat (dacă DA scurtă descriere ) III.1.2. Altele (dacă DA, descrieţi)

NU

NU

IV: PROCEDURA

IV.1) Procedura selectată Licitaţie deschisă X

Licitaţie restrânsă □ Licitaţie restrânsă accelerată □ Dialog competitiv □

Negociere cu anunţ de participare □ Negociere fără anunţ de participare □ Cerere de oferte □ Concurs de soluţii □

IV.2) Etapa finală de licitaţie electronică NU

IV.3.) Legislaţia aplicată – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, Hotararea Guvernului nr. 925/2006, cu modificari si completari ulterioare. V. CRITERII DE CALIFICARE

V.1) Situaţia personală a candidatului /ofertantului

Declaraţii privind eligibilitatea

Cerinţă obligatorie: prezentare formular 1.

Declaratie privind calitatea de participant la procedura

Cerinta obligatorie: prezentare formular 2.

Declaraţie privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din OUG 34/2006 Solicitat x

Cerinţă obligatorie: completare formular 3 + Certificate constatatoare de plata a taxelor si impozitelor la bugetul de stat si cel local, valabile la data deschiderii ofertelor. Se prezinta in original sau copie legalizata. In cazul in care

Dacă DA, informaţii adiţionale despre licitaţia electronică

Page 144: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

4

ofertantul a incheiat o conventie de esalonare a platilor obligatiilor exigibile de plata a impozitelor si taxelor la bugetul de stat, se vor prezenta toate ordinele de plata doveditoare a platilor la zi a acestor esalonari.

V.2) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare)

Cerinţă obligatorie: 1. Copie dupa certificatul de inregistrare unic emis de camera de comert si industrie, 2. Copie dupa actul consitutiv (contractul de societate sau statutul); 3. Copie dupa certificatul de inregistrare fiscala eliberat de MF-ANAF; 4. Certificat constatator in original emis cu cel mult 30 de zile înainte de data deschiderii ofertelor, de către Oficiul Registrului Comertului de pe langa tribunalul teritorial, care să ateste obiectul de activitate al ofertantului, cat si faptul ca nu sunt inscrise mentiuni cu privire la aplicarea legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Persoane juridice române

1. Copie dupa Certificatul privind atestarea tehnica a societatii pentru executie lucrari drumuri nationale emis de APDP sau organisme similare, valabil pentru anul in curs.

Persoane juridice străine Documente edificatoare care sã dovedeascã o formã de înregistrare ca persoanã juridicã, în conformitate cu prevederile legale din tara în care ofertantul este rezident. Documentele oficiale depuse de persoanele juridice straine vor fi prezentate in original, insotite de traduceri autorizate in limba romana. Certificatele sa fie valabile la data deschiderii.

V. 3.) Situaţia economico-financiară Informaţii privind situaţia economico-financiară

Solicitat x

1. Copie dupa Bilantul contabil la data de 31.12.2004, 31.12.2005, 31.12.2006, 30.06.2007, inregistrate la DGFP; 2. Copie dupa Balanta contabila la 30.09.2007; 3. Fisa de informatii generale – formularul 4. 4. Cifra medie anuala de afaceri pe ultimii 3 ani trebuie sa fie de cel putin 2.500.000 lei pentru contractele de lucrari din activitatea de constructii montaj. 5. Informatii privind obligatii contractuale în desfãsurare fatã de alti beneficiari/clienti . 6. Ofertantul trebuie să prezinte declaraţie pe propria răspundere că are disponibile resurse reale negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau alte mijloace financiare suficiente pentru susţinerea derulării contractului pe o perioadă de 90 de zile. 7. Declaratie pe propria raspundere cuprinzand situatia datoriilor la zi la D.R.D.P. IASI, rezultate

Page 145: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

5

din contracte privind achitarea rovinietei, neplata taxelor de autorizare pentru transportul auto cu tonaj sau gabarit depăşit, chirii, inchirieri autoutilaje, etc.

V.4.) Capacitatea tehnică şi/sau profesională a. Informaţii privind capacitatea tehnică Solicitat x

1. Declaratie privind lista principalelor contracte de lucrari similare executate in ultimii 5 ani insotita de certificari de buna executie – formular 5. Ofertantul trebuie sa faca dovada incheierii si indeplinirii in ultimii 5 ani, in calitate de contractant sau subcontractant, a unui contract de natura si complexitate similare lucrarilor ce fac obiectul contractului cu o valoare de cel putin 270.000 lei, insotita de certificari de buna executie. 2. Declaratie privind utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care dispune operatorul economic pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de lucrari conform formularului 6. 3. Declaratie privind efectivul mediu anual al personalului angajat si al cadrelor de conducere, conform formularului 7. 4. Dosar de prezentare a sistemului propriu de conducere si asigurare a calitatii lucrarilor

b. Informatii privind asocierea Mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune oferta comuna, fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca o astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a contractului. În cazul asocierii mai multor persoane juridice, cerinţele privind situatia personala si capacitatea de exercitare a activitatii profesionale trebuie să fie îndeplinite de fiecare asociat în parte, iar celelalte cerinţe privind capacitatea tehnică şi capacitatea economico-financiară trebuie să fie îndeplinite prin cumul de grupul de asociaţi, proportional cu aportul lor la valoarea ofertei. Ofertanţii asociaţi nu au dreptul de a depune, pe lângă oferta comună, alte oferte în mod individual sau în altă asociere ori de a participa în calitate de subcontractant la procedură. La ofertare se va prezenta acordul de asociere intocmit conform formularului 8.

c. Informaţii privind subcontractarea Ofertantul are dreptul de a include in propunerea

Page 146: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

6

tehnica posibilitatea de a subcontracta o parte din contract. Se va prezenta Declaratie privind partea/partile din contract care sunt indeplinite de subcontractant si specializarea acestora conf. Formularului 9 si acordul de subcontractare intocmit conform formularului 10. Atat contractantul cat si subcontractantul vor prezenta documentele de calificare solicitate la pct. V.1, V.2, V.3, V.4.a.

V.5. Dacă este aplicabil, modul de selectare/preselectare

Nu este cazul.

VI. PREZENTAREA OFERTEI

VI.1) Limba de redactare a ofertei limba română VI.2) Perioada de valabilitate a ofertei 90 zile de la data deschiderii ofertelor VI.3) Garanţie de participare Solicitat X

10.000 lei

Perioada de valabilitate a garanţiei pentru participare care trebuie să fie cel puţin egală cu perioada de valabilitate a ofertei. Forma de constituire a garanţiei de participare: scrisoare de garantie bancara in original, numerar sau virament cu OP in contul DRDP, RO35RNCB0175008094080001. În cazul scrisorii de garanţie bancară – se precizează completarea acesteia conform formularului nr. B.

VI.4) Modul de prezentare a propunerii tehnice

Operatorul economic are obligatia de a face dovada conformitatii propunerii de executie cu cerintele din prezenta documentatie. In acest scop propunerea tehnica va contine programul calităţii, care concretizează sistemul de asigurare şi de conducere a calităţii la particularităţile lucrării ce face obiectul ofertei, avizat de specialişti sau de organisme abilitate în acest sens. Programul calităţii trebuie să cuprindă: - descrierea sistemului calităţii aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprinzand procedurile aferente sistemului calitatii; - listele cuprinzand procedurile tehnice de executie a principalelor categorii de lucrari privind realizarea obiectivului si planul de control al calitatii, verificarii si incercarii; - laboratoarele utilizate si autorizate, cu grad corespunzator lucrarilor. Se vor prezenta la licitaţie în copie faţă + verso + anexe după autorizaţiile laboratoarelor autorizate cu care va colabora la execuţia proiectului. În cazul în care laboratorul respectiv nu aparţine ofertantului se vor prezenta şi contractele de colaborare încheiate între ofertant şi laboratoarele respective. Autorizaţiile laboratoarelor trebuie să cuprindă în profilele autorizate toate determinările de laborator precizate în caietul de sarcini în vederea execuţiei lucrărilor şi trebuie să fie în termenul de valabilitate. Atât

Page 147: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

7

contractele de colaborare încheiate între ofertant şi laboratoarele respective cât şi autorizaţiile laboratoarelor trebuie să acopere toată durata ofertată de îndeplinire a contractului. Sistemul (le) de asigurare a calităţii propus (e) pentru asigurarea succesului deplin al lucrărilor trebuie sa fie conform standardelor SR EN ISO seria 9000 sau daca nu este astfel certificat, este necesar ca documentele principale ale sistemului propus de asigurare a calităţii sa fie avizate de către specialişti sau organisme agreate de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului sau certificate de către un organism de acreditare abilitat. Documentul de certificare a sistemului de asigurare a calităţii trebuie sa fie in termenul de valabilitate pe perioada de îndeplinire a contractului.

VI.5) Modul de prezentare a propunerii financiare

1. Formularul de oferta – conform formularului 11. 2. Graficul fizic si valoric de executie a lucrarii – formularul 12. 3. Centralizatorul financiar al obiectelor – formularul 13. 4. Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrari – formularul 14. 5. Listele cu cantitati de lucrari – formularele 15. 6. Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale- formularul 16. 7. Lista cuprinzand consumurile cu mana de lucru – formularul 17. 8. Lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor – formularul 18. 9. Lista cuprinzand consumurile privind transporturile – formularul 19. 10. Declaratie pe propria raspundere privind insusirea/acceptul clauzelor contractuale din modelul de contract de lucrari ce face parte din documentatia de atribuire. Eventualele observatii se fac in scris in perioada de clarificari.

VI.6) Modul de prezentare a ofertei

1. Documente care însoţesc oferta:

a. Scrisoarea de inaintare

Ofertantul trebuie sa prezinte scrisoarea de inaintare in conformitate cu modelul prevazut in Anexa care face parte integanta din Documentaţia de atribuire. b. Imputernicirea

Oferta trebuie sa fie insotita de imputernicirea scrisă, înregistrată şi ştampilată de către ofertant prin care semnatarul este autorizat sa angajeze ofertantul in procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

c. Garantia pentru participare

d. Documente care dovedesc incadrarea in

categoria IMM – daca este cazul

Page 148: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

8

Ofertanţii care se prezintă la procedura de achiziţie în calitate de IMM vor prezenta alăturat garanţiei de participare, documentele care dovedesc că se încadrează în categoria IMM, în conformitate cu Legea nr. 346/2004 – anexa1, 2, dupa caz, din O.G. nr. 27/2006, completate, semnate şi stampilate. Împuternicirea şi garanţia pentru participare, în

original, inclusiv actele care fac dovada calitaţii IMM se prezintă în plic separat de documentele

ofertei la comisia de evaluare a ofertelor.

Intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de

reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra

de afaceri, de garantia pentru participare si de

garantia de buna executie, cerute in achizitiile

publice de produse, lucrari si servicii.

2. Prezentarea ofertei

a) Ofertele se vor depune la sediul achizitorului, termenul limită de depunere fiind 13.11.2007 ora

9.00.

Ofertantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat oferta sa fie primita si inregistrata de catre autoritatea contractanta pana la data limita pentru depunere. Ofertele pot fi transmise prin posta sau depuse direct de catre ofertant la adresa indicata in anuntul de participare. Indiferent de modalitatea de depunere/transmitere ofertantul isi asuma riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forta majora. b) Numarul de exemplare in copie: 1 In eventualitatea unei discrepante intre original si copie va prevala originalul. Originalul si copia trebuie sa fie tiparite sau scrise cu cerneala neradiabila si vor fi numerotate, semnate şi ştampilate pe fiecare pagina de reprezentantul autorizat corespunzator sa angajeze ofertantul in contract. c) Sigilarea şi marcarea ofertei Coletul cu oferta trebuie marcat cu adresa autorităţii contractante, denumirea si adresa ofertantului, denumirea obiectului contractului „ ......................” şi inscripţia “A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE ................................” şi conţine: - 2 plicuri inscripţionate DOCUMENTE DE CALIFICARE ORIGINAL, respectiv COPIE +

- 2 plicuri inscripţionate PROPUNERE TEHNICA, respectiv COPIE

- 2 plicuri inscripţionate PROPUNERE FINANCIARA ORIGINAL, respectiv COPIE

Toate documentele vor fi numerotate, stampilate şi semnate şi fiecare plic va conţine un opis.

Page 149: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

9

Daca pachetele cu oferte nu sunt marcate conform prevederilor de mai sus, autoritatea contractanta nu isi asuma nici o responsabilitate pentru ratacirea lor.

VI.7) Posibilitatea retragerii sau modificării ofertei

*Orice ofertant are dreptul de a-si modifica sau a-si retrage oferta numai inainte de data limita stabilita pentru depunerea ofertei si numai printr-o solicitare scrisa in acest sens. *In cazul in care ofertantul doreste sa opereze modificari in oferta deja depusa, acesta are obligatia de a asigura primirea si inregistrarea modificarilor respective de catre autoritatea contractanta pana la data limita pentru depunerea ofertelor. Pentru a fi considerate parte a ofertei modificarile trebuie prezentate in conformitate cu prevederile de mai sus cu amendamentul ca pe plicul exterior se va marca, in mod obligatoriu, si inscriptia “MODIFICARI ALE OFERTEI”. *Ofertantul nu are dreptul de a-si retrage sau a-si modifica oferta dupa expirarea datei limita pentru depunerea ofertelor, sub sanctiunea excluderii acestuia de la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica si a pierderii garantiei pentru participare. *Oferte întarziate Oferta care este depusa/transmisa la o alta adresa a autoritatii contractante decat cea stabilita in anuntul de participare ori care este primita de catre autoritatea contractanta dupa expirarea datei limita pentru depunere se returneaza nedeschisa.

VI.8) Deschiderea ofertelor a) Ofertele se vor deschide la sediul achizitorului,

în data de 13.11.2007 ora 10.00.

*Orice ofertant are dreptul de a participa la deschiderea ofertelor. *In cadrul sedintei de deschidere nu este permisa respingerea niciunei oferte, cu exceptia celor care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii: a) au fost depuse dupa data si ora limita de depunere sau la o alta adresa decat cele stabilite in anuntul de participare; b) nu sunt insotite de garantia de participare astfel cum a fost solicitata in documentatia de atribuire. *Sedinta de deschidere se finalizeaza printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare, de expertii cooptati si de reprezentantii operatorilor economici, in care se consemneaza modul de desfasurare a sedintei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecarei oferte. *Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor

Page 150: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

10

operatorilor economici participanti la procedura de atribuire, indiferent daca acestia au fost sau nu prezenti la sedinta de deschidere. *Orice decizie cu privire la calificarea ofertantilor sau, dupa caz, cu privire la evaluarea ofertelor se adopta de catre comisia de evaluare in cadrul unor sedinte ulterioare sedintei de deschidere a ofertelor *Deschiderea ofertelor se va face de catre comisia de evaluare la data si in locul indicate in anuntul de participare. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la deschidere.

VII. CRITERII DE ATRIBUIRE

VII.1) Preţul cel mai scăzut da VIII. ATRIBUIREA CONTRACTULUI/ ÎNCHEIEREA ACORDULUI-CADRU

VIII.1 Ajustarea preţului contractului NU

Dacă DA, se va preciza modul de ajustare a preţului contractului

VII.2. Garanţia de bună execuţie a contractului DA

Garantia de buna executie se exprimă procentual şi reprezintă 5% din valoarea fără TVA a contractului de lucrari şi se constituie sub formă de scrisoare de garanţie bancară (formularul 20) sau prin reţineri succesive din plata cuvenită pentru facturile parţiale. În acest caz, contractantul are obligaţia de a deschide un cont bancar la dispoziţia achizitorului, la o bancă agreată de ambele părţi. Suma iniţială care se depune de către contractant în contul astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul fara TVA al contractului. Restituirea garantiei de bună execuţie se va face conform prevederilor art. 92 din H.G. 925/2006.

Page 151: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

FORMULARE

ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE

REFACERE POD PE DN 11 KM 93+704

Page 152: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

CORECTIE FORMULARE

Va rugam sa aveti in vedere la intocmirea propunerii financiare ca in Listele

cuprinzand cantitatile de lucrari „Alte cheltuieli directe” cuprind :

- CAS

- somaj

- sanatate

- fond de risc

Page 153: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

OPERATOR ECONOMIC Inregistrat la sediul autoritatii contractante ___________________ nr. _________/___________ (denumirea/numele)

SCRISOARE DE INAINTARE

Catre ________________________________ (denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Ca urmare a anuntului de participare aparut in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea

a VI-a, nr. ________ din ______________, privind aplicarea procedurii pentru atribuirea (ziua/luna/anul)

contractului ______________________________________________________________ (denumirea contractului de achizitie publica)

noi ________________________________________ va transmitem alaturat urmatoarele: (denumirea/numele ofertantului)

1. Documentul ______________________ privind garantia pentru participare, in (tipul, seria/numarul, emitentul) cuantumul si in forma stabilite de dumneavoastra prin documentatia de atribuire;

2. Coletul sigilat si marcat in mod vizibil, continand, in original si intr-un numar de ________ copii:

a) oferta; b) documentele care insotesc oferta. Avem speranta ca oferta noastra este corespunzatoare si va satisface cerintele.

Data completarii ___________ Cu stima,

OPERATOR ECONOMIC, __________________ (semnatura autorizata)

Page 154: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

BANCA Formular B ........................ (denumirea)

SCRISOARE DE GARANTIE BANCARA pentru participare cu oferta la procedura de atribuire a

contractului de achizitie publica

Catre ....................................................... (denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Cu privire la procedura pentru atribuirea contractului ..........................

(denumirea contractului de achizitie publica), noi ................................... (denumirea bancii), avand sediul inregistrat la .................................................. (adresa bancii), ne obligam fata de ....................................... (denumirea autoritatii contractante) sa platim suma de ....................... (in litere si in cifre), la prima sa cerere scrisa si fara ca aceasta sa aiba obligatia de a-si motiva cererea respectiva, cu conditia ca in cererea sa, autoritatea contractanta sa specifice ca suma ceruta de ea si datorata ei este din cauza existentei uneia sau mai multora dintre situatiile urmatoare:

a) ofertantul ......................... (denumirea/numele) si-a retras oferta in perioada de valabilitate a acesteia;

b) oferta sa fiind stabilita castigatoare, ofertantul ...................................... (denumirea/numele) nu a constituit garantia de buna executie in perioada de valabilitate a ofertei;

c) oferta sa fiind stabilita castigatoare, ofertantul ...................................... (denumirea/numele) a refuzat sa semneze contractul de achizitie publica in perioada de valabilitate a ofertei.

Prezenta garantie este valabila pana la data de ..........................................

Parafata de Banca ................ (semnatura autorizata) in ziua .... luna .... anul ....

Page 155: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular pentru persoane juridice Formular C Antet/contestator

.....................................

CONTESTATIE

Subscrisa ......................., cu sediul in ............................, cod unic de inregistrare ..................................., reprezentata legal prin ....................., in calitate de ofertant/candidat la procedura de atribuire a contractului de ......................, organizata de autoritatea contractanta ......................, avand sediul in .....................,

contest decizia autoritatii contractante ..........................., pe care o consider

nelegala.

Motivele care stau la baza contestatiei sunt: - in fapt .............................................................. - in drept .............................................................

In sprijinul contestatiei depun urmatoarele mijloace de proba:

................................................................ ................................................................

Reprezentat legal (nume/prenume in clar) ................................................................. (semnatura autorizata)

Page 156: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 1 Operator economic ............................... (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND ELIGIBILITATEA

Subsemnatul, reprezentant imputernicit al ......................................................... (denumirea/numele si sediul/adresa operatorului economic), declar pe propria raspundere, sub sanctiunea excluderii din procedura si sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca nu ma aflu in situatia prevazuta la art. 180 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, respectiv in ultimii 5 ani nu am fost condamnat prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti pentru participarea la activitati ale unei organizatii criminale, pentru coruptie, frauda si/sau spalare de bani.

Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, orice documente doveditoare de care dispun.

Data completarii ............. Operator economic, ................................. (semnatura autorizata)

Page 157: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 2 Operator economic _________________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND CALITATEA DE PARTICIPANT LA PROCEDURA

1. Subsemnatul, reprezentant imputernicit al ...................... (denumirea

operatorului economic), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca, la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica ............... (se mentioneaza procedura), avand ca obiect ................. (denumirea produsului, serviciului sau lucrarii si codul CPV), la data de ....... (zi/luna/an), organizata de ....................... (denumirea autoritatii contractante), particip si depun oferta: [ ] in nume propriu; [ ] ca asociat in cadrul asociatiei ..............................; [ ] ca subcontractant al .........................................;

(Se bifeaza optiunea corespunzatoare) 2. Subsemnatul declar ca:

[ ] nu sunt membru al niciunui grup sau retele de operatori economici; [ ] sunt membru in grupul sau reteaua a carei lista cu date de recunoastere o prezint in anexa.

(Se bifeaza optiunea corespunzatoare) 3. Subsemnatul declar ca voi informa imediat autoritatea contractanta daca vor

interveni modificari in prezenta declaratie la orice punct pe parcursul derularii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica sau, in cazul in care vom fi desemnati castigatori, pe parcursul derularii contractului de achizitie publica.

4. De asemenea, declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.

5. Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................ (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic, ..........................................

(semnatura autorizata)

Page 158: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 3 Operator economic ________________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE privind neincadrarea in situatiile prevazute la art. 181 din

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006

Subsemnatul(a) ........................ (denumirea, numele operatorului economic), in calitate de ofertant/candidat/concurent la procedura de (se mentioneaza procedura) pentru atribuirea contractului de achizitie publica avand ca obiect .................... (denumirea produsului, serviciului sau lucrarii si codul CPV), la data de .................. (zi/luna/an), organizata de ...................... (denumirea autoritatii contractante), declar pe propria raspundere ca:

a) nu sunt in stare de faliment ori lichidare, afacerile mele nu sunt conduse de un administrator judiciar sau activitatile mele comerciale nu sunt suspendate si nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii. De asemenea, nu sunt intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;

b) nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea mea in una dintre situatiile prevazute la lit. a);

c) mi-am indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat, in conformitate cu prevederile legale in vigoare in Romania sau in tara in care sunt stabilit pana la data solicitata .................;

d) nu am fost condamnat, in ultimii 3 ani, prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala.

Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, orice documente doveditoare de care dispun.

Inteleg ca in cazul in care aceasta declaratie nu este conforma cu realitatea sunt pasibil de incalcarea prevederilor legislatiei penale privind falsul in declaratii.

Operator economic, ...................................... (semnatura autorizata)

Page 159: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

OPERATORUL ECONOMIC Formularul 4 _____________________ (denumirea/numele)

INFORMATII GENERALE

1. Denumirea/numele: 2. Codul fiscal: 3. Adresa sediului central: 4. Telefon: Fax: E-mail: 5. Certificatul de inmatriculare/inregistrare _________________________________

(numarul, data si locul de inmatriculare/inregistrare)

6. Obiectul de activitate, pe domenii: ______________________________________

(in conformitate cu prevederile din statutul propriu)

7. Birourile filialelor/sucursalelor locale, daca este cazul: ______________________ (adrese complete, telefon/fax,

certificate de inmatriculare/inregistrare)

8. Principala piata a afacerilor: 9. Cifra de afaceri pe ultimii 3 ani:

_________________________________________________________________________ Cifra de afaceri anuala Cifra de afaceri anuala

Anul la 31 decembrie la 31 decembrie ( lei) (echivalent euro) _________________________________________________________________________ 1. 2004 _________________________________________________________________________ 2. 2005 _________________________________________________________________________ 3. 2006 _________________________________________________________________________ TOTAL:

_________________________________________________________________________

Operatorul economic, _______________ (semnatura autorizata)

Page 160: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 5 Operator economic _________________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND LISTA PRINCIPALELOR LUCRARI EXECUTATE IN ULTIMII 5 ANI

Subsemnatul, reprezentant imputernicit al ..................... (denumirea/numele si

sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ............. (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic, ........................

(semnatura autorizata)

Nr. crt.

Obiectul contractul

ui

Codul

CPV

Denumirea/ numele beneficiar

ului/ clientului Adresa

Calitatea executantul

ui*)

Preţul total al

contractului

Procent

executat (%)

Cantitatea (UM)

Perioada de

derulare a

contractului **)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1. 2. 3. 4.

Operator economic,

........................ (semnatura autorizata) _____________ *) Se precizeaza calitatea in care a participat la indeplinirea contractului, care poate fi de: contractant unic sau contractant conducator (lider de asociatie); contractant asociat; subcontractant. **) Se va preciza data de incepere si de finalizare a contractului.

Page 161: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 6 Operator economic _________________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND UTILAJELE, INSTALATIILE, ECHIPAMENTELE TEHNICE DE CARE

DISPUNE OPERATORUL ECONOMIC PENTRU INDEPLINIREA CORESPUNZATOARE

A CONTRACTULUI DE LUCRARI

Subsemnatul, reprezentant imputernicit al ................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic, ........................

(semnatura autorizata)

LISTA cuprinzand cantitatile de utilaje, instalatii si echipamente tehnice

Formă de deţinere Nr.

crt. Denumire utilaj/echipament/ instalatie UM Cantitate

Proprietate În chirie

Operator economic, ........................

(semnatura autorizata)

Page 162: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 7 Operator economic _________________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND EFECTIVUL MEDIU ANUAL AL PERSONALULUI ANGAJAT SI

AL CADRELOR DE CONDUCERE

Subsemnatul, reprezentant imputernicit al ................................... (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Personal amgajat Din care personal de conducere

(In cazul solicitarii) Anexez la declaratie CV-urile personalului de conducere, precum si ale

personalului responsabil pentru indeplinirea contractului de achizitie publica.

Data completarii ...................

Operator economic, ........................

(semnatura autorizata)

Page 163: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

FORMULAR NR. 8

ACORD DE ASOCIERE

Nr. .................... din ..................................

CAPITOLUL I – PĂRŢILE ACORDULUI

Art. 1 Prezentul acord se încheie între : S.C. ..............................................................., cu sediul în ............................................. , str. .......................................................... nr. .................., telefon ................................................, fax .............................................., înmatriculată la Registrul Comerţului din ............................................. sub nr. .............................................., cod unic de înregistrare ...................................., cont .......................................................................... deschis la .............................................................., reprezentată de .................................. ....................................................având funcţia de ........................................... în calitate de asociat – LIDER DE ASOCIERE

şi S.C. ..............................................................., cu sediul în ............................................. , str. .......................................................... nr. .................., telefon ................................................, fax .............................................., înmatriculată la Registrul Comerţului din ............................................. sub nr. .............................................., cod unic de înregistrare ......................, cont .................................................................................... deschis la ............................................................................, reprezentată de ............................................................................. având funcţia de ........................................... în calitate de asociat

CAPITOLUL II – OBIECTUL ACORDULUI

Art. 2. Obiectul prezentului acord îl constituie asocierea în vederea executarii ................................................................................................................................................ ..............................................................................................................................................., conform documentaţiei de atribuire puse la dispoziţie de către C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. IAŞI. CAPITOLUL III – TERMENUL ACORDULUI

Art. 3. Prezentul acord rămâne în vigoare până la terminarea lucrarilor prevăzute ………………………………………………………...................................., respectiv până la stingerea tuturor datoriilor legate de aceste servicii între părţi. CAPITOLUL IV – ALTE CLAUZE

Art. 4. Partenerii convin ca liderul de asociere să fie ........................................................ ........................................... Contractul de lucrari cu achizitorul va fi semnat de către liderul de asociere ......................................................................................., desemnat ca fiind reprezentantul autorizat să primească instrucţiunile pentru şi în numele oricăruia şi tuturor membrilor asocierii. Art. 5. Ambii asociaţi vor fi solidar şi individual responsabili pentru execuţia contractului în conformitate cu termenii acestuia.

Page 164: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Art. 6. Execuţia întregului contract, inclusiv plata, va fi făcută exclusiv cu asociatul desemnat ca lider. Art. 7. În caz de adjudecare, asociaţii au convenit ca ............................................................ să execute ................ %, iar ............................................................................... să execute .............. % din valoarea ofertei. Art. 8. Pentru lucrarile efectuate ................................................................ (asociatul) va emite facturi către ................................................................................ (liderul de asociere). Art. 9. .................................................................................... va suporta cheltuielile de contractare (garanţia de participare, garanţia de bună execuţie, etc) aferente obiectivului menţionat la art. 2. Art. 10. Asociaţii convin să se susţină ori de câte ori va fi nevoie pe tot parcursul realizării serviciilor, acordându-şi sprijin de natură tehnică, managerială sau / şi logistică ori de câte ori situaţia o cere. Art. 11. Orice probleme vor apărea pe parcursul derulării contractului, se vor rezolva prin discuţii şi dacă va fi necesar se vor concretiza prin încheierea unui act adiţional la contract. Art. 12. Prezentul acord se completează în ceea ce priveşte termenele şi condiţiile de prestare a serviciilor, cu prevederile contractului ce se va încheia între ................................................................................... (liderul de asociere) şi achizitor. Art. 13. Eventualele litigii apărute ca urmare a derulării prezentului acord se vor rezolva pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu este posibil se va apela la instanţele judecătoreşti competente din România.

Prezentul acord de asociere s-a încheiat astăzi ..................................... în ........... exemplare.

ASOCIAT 1 – LIDER ASOCIAT 2 ..................................................................... ............................................. ..................................................................... ..............................................

Page 165: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 9 Operator economic _________________________ (denumirea/numele)

DECLARATIE PRIVIND PARTEA/PARTILE DIN CONTRACT CARE SUNT INDEPLINITE

DE SUBCONTRACTANT SI SPECIALIZAREA ACESTORA

Subsemnatul, reprezentant imputernicit al .................. (denumirea/numele si sediul/adresa candidatului/ofertantului), declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca datele prezentate in tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar ca informatiile furnizate sunt complete si corecte in fiecare detaliu si inteleg ca autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, in scopul verificarii si confirmarii declaratiilor, situatiilor si documentelor care insotesc oferta, orice informatii suplimentare in scopul verificarii datelor din prezenta declaratie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai ................... (denumirea si adresa autoritatii contractante) cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea noastra.

Operator economic, ........................

(semnatura autorizata)

Nr. crt.

Denumire subcontractant Partea / părţile din contract ce urmează a fi subcontractate

Acord subcontractor cu specimen de semnătură

Operator economic, ........................ (semnatura autorizata)

Page 166: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

1

Formular nr. 10

ACORD DE SUBCONTRACTARE

nr………./…………

La contractul de achizitie publica nr……/…….. incheiat intre __________________ __________________________ privind executia ________________________________ (denumire autoritare contractanta) la “_______________________________________________________________”. (denumire contract) 1. Parti contractante: Acest contract este incheiat intre S.C. _______________ cu sediul in ___________ ____________________, reprezentata prin __________________ Director General si (adresa,tel.,fax) ______________ Director Economic, denumita in cele ce urmeaza contractant general si S.C. ________________________ cu sediul in _________________________________, (adresa,tel.,fax) reprezentata prin __________________ Director General si ____________________ Director Economic, denumita in cele ce urmeaza subcontractant. 2. Obiectul contractului: Art.1. _______________ ce fac obiectul prezentului contract sunt_________________ de: (lucrari,produse,servicii)

- ____________________ - ____________________.

Art.2. Valoarea ______________ este conform ofertei prezentate de subcontractant. (lucrari,produse,servicii) Art.3. Contractantul general va plati subcontractantului urmatoarele sume: - lunar, in termen de _______ (zile) de la primirea de catre contractantul general a facturii intocmite de subcontractant, contravaloarea ___________________ executate (lucrari,produse,servicii) in perioada respectiva. - plata ___________________________ se va face in limita asigurarii finantarii _______ (lucrarilor, produselor, serviciilor) ____________________________ de catre beneficiarul __________________________ (lucrarilor, produselor, serviciilor) (denumire autoritare contractanta) Art.4. Durata de executie a ___________________________ este in conformitate cu

Page 167: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

2

(lucrarilor, produselor, serviciilor) contractul, esalonata conform graficului anexa la contract. Art.5. Durata garantiei de buna executie este de ____ luni si incepe de la data semnarii procesului verbal incheiat la terminarea ________________________. (lucrarilor, produselor, serviciilor) Art.6. Contractantul general va preda subantreprenorului documentatia completa verificata cu dispozitiile legale. 3. Alte dispozitii: Art.7. Pentru nerespectarea termenului de finalizare a ______________________ (lucrarilor, produselor, serviciilor) si neincadrarea din vina subcontractantului, in durata de executie angajata de contractantul general in fata beneficiarului, subcontractantul va platii penalitati de ______% pe zi intarziere din valoarea ____________________ nerealizata la termen. (lucrarilor, produselor, serviciilor) Pentru nerespectarea termenelor de plata prevazute la art.3. , contractantul general va platii penalitati de _____ % pe zi intarziere la suma datorata. Art.8. Subcontractantul se angajeaza fata de contractant cu aceleasi obligatii si responsabilitati pe care contractantul le are fata de investitor conform contractului______________________________________________________________. (denumire contract) Art.9. Neintelegerile dintre parti se vor rezolva pe cale amiabila. Daca acest lucru nu este posibil, litigiile se vor solutiona pe cale legala. Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare, cate un exemplar pentru fiecare parte. ______________________ _________________________ (contractant) (subcontractant)

Page 168: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 11 Operator economic ................................ (denumirea/numele)

FORMULAR DE OFERTA

Catre ............................................................. (denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Domnilor, 1. Examinand documentatia de atribuire, subsemnatii, reprezentanti ai

ofertantului ............. (denumirea/numele ofertantului), ne oferim ca, in conformitate cu prevederile si cerintele cuprinse in documentatia mai sus mentionata, sa executam ...................... (denumirea lucrarii), pentru suma de ..................... (suma in litere si in cifre, precum si moneda ofertei), platibila dupa receptia lucrarilor, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata in valoare de ................ (suma in litere si in cifre).

2. Ne angajam ca, in cazul in care oferta noastra este stabilita castigatoare, sa incepem lucrarile cat mai curand posibil dupa primirea ordinului de incepere si sa terminam lucrarile in conformitate cu graficul de executie anexat, in ............... (perioada in litere si in cifre).

3. Ne angajam sa mentinem aceasta oferta valabila pentru o durata de ........ zile, (durata in litere si cifre), respectiv pana la data de ................... (ziua/luna/anul), si ea va ramane obligatorie pentru noi si poate fi acceptata oricand inainte de expirarea perioadei de valabilitate.

4. Pana la incheierea si semnarea contractului de achizitie publica aceasta oferta, impreuna cu comunicarea transmisa de dumneavoastra, prin care oferta noastra este stabilita castigatoare, vor constitui un contract angajant intre noi.

5. Precizam ca: [ _ ] depunem oferta alternativa, ale carei detalii sunt prezentate intr-un formular

de oferta separat, marcat in mod clar "alternativa"; [ _ ] nu depunem oferta alternativa.

(Se bifeaza optiunea corespunzatoare.) 6. Am inteles si consimtim ca, in cazul in care oferta noastra este stabilita ca

fiind castigatoare, sa constituim garantia de buna executie in conformitate cu prevederile din documentatia de atribuire.

7. Intelegem ca nu sunteti obligati sa acceptati oferta cu cel mai scazut pret sau orice alta oferta pe care o puteti primi.

Data .../.../... ........................, (semnatura), in calitate de ....................., legal autorizat sa semnez oferta pentru si in numele ........................... (denumirea/numele operatorului economic)

Page 169: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Operator economic ………………….. (denumirea)

Formularul 12

GRAFIC FIZIC ŞI VALORIC DE EXECUTIE A LUCRARII

Anul I … Anul n Luna

Nr. crt.

Grupa de obiecte/ denumirea obiectului

1 2 3 … n 1. ...

Operator economic, ……………………….. (semnătura autorizată)

Page 170: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formularul 13

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELOR

din care (dupa caz):

contractantul/conducatorul (liderul asociatiei)

asociatul 1

aso ciatul …

sub- contractan

tul 1

subcontractantul …

Nr.crt.

Grupa de obiecte/ denumirea obiectului

Valoarea (exclu siv T.V.A.) (lei)

din care C+M

to-tal

C+M to- tal

C+M

to-tal

C+M

to tal

C+M

to tal

C+M

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1. 2. ...

Total valoare (exclusiv T.V.A.) lei

euro Taxa pe valoarea adaugata (lei)

Total (inclusiv T.V.A.) (lei)

Proiectant, Operator economic, ………………. ……………………….. (semnatura autorizata) (semnatura autorizata) PRECIZARE: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0 si 1, avand in vedere respectarea structurii aprobate pentru devizul general; in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0 si 1 revine ofertantului.

Page 171: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formularul 14

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRARI

Devizul-oferta al obiectului…………………..

din care (dupa caz):

contractantul/ conducatorul (liderul asociatiei)

asociatul 1 asociatul …

subcontractantul 1

subcontrac tantul …

Nr.crt.

Categoria de

lucrari

Valoarea (exclusiv T.V.A.)

(lei)

0 1 2 3 4 5 6 7

1 ...

Total valoare (exclusiv T.V.A.) lei

euro Taxa pe valoarea adaugata (lei)

Total (inclusiv T.V.A.) (lei)

Proiectant, Operator economic, ………………. ……………………….. (semnatura autorizata) (semnatura autorizata) PRECIZARE: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0 si 1, in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0 si 1 revine ofertantului.

Page 172: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 173: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 174: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 175: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 176: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 177: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 178: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 179: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 180: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 181: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 182: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 183: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 184: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 185: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 186: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 187: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 188: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 189: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 190: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 191: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 192: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 193: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...
Page 194: DOCUMENTA IA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE LUCRARI ...

Formular nr. 20

Banca ......................................

(denumirea)

SCRISOARE DE GARANTIE BANCARA DE BUNA EXECUTIE

Catre ............................................................................. (denumirea autoritatii contractante si adresa completa)

Cu privire la contractul de achizitie publica .................... (denumirea contractului), incheiat intre ......................, in calitate de contractant, si ........................, in calitate de achizitor, ne obligam prin prezenta sa platim in favoarea achizitorului, pana la concurenta sumei de ..................., reprezentand ..............% din valoarea contractului respectiv, orice suma ceruta de acesta la prima sa cerere insotita de o declaratie cu privire la neindeplinirea obligatiilor ce revin contractantului, astfel cum sunt acestea prevazute in contractul de achizitie publica mai sus mentionat.

Plata se va face in termenul mentionat in cerere, fara nicio alta formalitate suplimentara din partea achizitorului sau a contractantului.

Prezenta garantie este valabila pana la data de ............................ In cazul in care partile contractante sunt de acord sa prelungeasca perioada de

valabilitate a garantiei sau sa modifice unele prevederi contractuale care au efecte asupra angajamentului bancii, se va obtine acordul nostru prealabil; in caz contrar, prezenta scrisoare de garantie isi pierde valabilitatea.

Parafata de Banca ............ in ziua .......... luna .......... anul ......... (semnatura autorizata)