_Docs_20110207Drept Procesual Civil Publicare

8/3/2019 _Docs_20110207Drept Procesual Civil Publicare

1/38

Drept procesual civil

Actele de procedure. Termenele procedurale. Participarea pai1i1orin procesul civil. Activitatea grefierului inaintea, in timpul ~i ulteriorsedlntel de judecata(suport de curs e/aborat conform tematicii stabilite in cadru/

programului de formare a grefierilor pentru anul 2011, care cuprinde imoaliicente intetvenlte prin Legea nr.20212010)


2/38

1

Consideratii preliminareSe impune ca 0 realitate de necontestat ca rolul grefierului inactivitatea de judecata este unul conslderabil. in acelasi timp, este

neindoielnic ca exercitarea in bune conditii a atributhlor ce-i revin nu se poaterealiza in afara unei formarl profesionale, ce irnplica 0 preqatire teoretica ipractica.Acestui deziderat tncearca sa-i raspunda ~i prezentul material intocmitin vederea derularii activitatii de formare in materia procedurii civile agrefierilor recrutati prin concurs de ocupare in mod direct a posturilor.A~a cum rezulta din tnsusi titlul materialului de fata, urrneaza ca intr-oprima parte sa ne ocuparn de problematica actelor de procedura (1). Apoi, incea de-a doua parte, vom prezenta lnstitutia termenelor procedurale (2),pentru ca, in cea de-a treia parte, sa analizarn aspecte legate de particpareapartilor in procesul civil (3). Ultima parte i~i propune sa prezinte, dinperspectiva dispozitiilor Codului de procedura clvila dar ~i a Regulamantuluide ordine lnterloara al instantelor judecatoresti', activitatea grefieruluiinaintea, in timpul ~i ulterior sedintel de judecata (4).1. Actele de procedure1.1 Notiunea de act de proceduraActul de procedure a fost definit in doctrma" ca fiind orice act - tntelesin sens de operatiune jurldica cat ~i de inscris care constata 0 atareoperatiune - facut pentru declansarea ~i derularea procesului civil. EI poate safie intocmit de catre instanta, partl ~i ceilaltl participanti la proces.Nu ne propunem 0 abordare generala a problematicii actelor deprocedura, ci una punctuala, ce presupune 0 prezentare a unora din acesteacte. Astfel, in continuare, vom supune atentiel urmatoarele acteprocedurale: cererea de chemare in judecata (1.2), lntampinarea (1.3),cererea reconventionala (1.4), citarea i comunicarea actelor de procedure(1.5) precum ~i incheierea de ~edinta (1.6).1.2. Cererea de chemare in judecataA) DefinilieEa este acel act de procedure prin care partea interesata sesizeazainstanta de judecata pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat,punand in mlscare actiunea civila3. Prin intermediul ei, reclamantul

1 Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a tost aprobat prin HotarareaConsiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicat In M.Ot. nr. 958 din 28/10/2005,cunoscand ulterior rnodiflcari succesive. Brevi tat is causa, ln continuare vom folosi termenulde .Requlament",2 A se vedea M. Tabarca, Drept procesual civil, vol. I, ed. a II-a, Edit. Universul juridic,Bucuresti, 2008, p. 334.3 A se vedea: V. M. Ciobanu, Tratat teoretic ~i practic de procedure civila, vol. II, Edit.National, Bucuresti, 1997, p. 24; M. Tabarca, op.cit., p. 379


3/38

formuleaza pretentlile pe care Ie are fata de parat ~i solicita concursulinstantei pentru satisfacerea lor",B) TerminologiePentru desemnarea cererii de chemare in judecata (denumire atribuita

chiar de catre legiuitor) in doctrina se mai utilizeaza formulari precum .cerereinitiala" sau , cerere introductiva de instanta" pentru ca prin intermediul ei seinitiaza judecata.C) Cuprinsul cererii de chemare in judecataCa orice cerere adresata instantelor judecatoresti, cererea de chemarein judecata trebuie formulata cu respectarea exiqentelor art. 82 alin. 1C.pr.civ., ceea ce lnseamna ca ea .trebuie sa fie facuta in scris ~i sa cuprindaarata rea instantei, numele ~i prenumele, domiciliul sau resedlnta partilor ori,dupa caz, denumirea ~i sediul lor, numele ~i prenumele, domiciliul sauresedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul cererii ~i semnatura",

De asemenea, potrivit tezei a doua a aceluiasi articol, cererea va cuprinde,daca este cazul, ~i .datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizatede parti, precum nurnarul de telefon, numarul de fax, adresa de postaelectronics sau altele asernenea'",Reqasirea acestor ultime elemente in continutul oricarei cereri adresatelnstantei trebuie lnteleasa in corelatie cu nou introdusul art. 1321 C.pr.civ.,care, prin alin. 2, tndreptateste instanta sa dispuna .ca tncunostlntarea partilorsa se faca ~i telefonic, telegrafic, prin fax, po~ta electronica sau prin orice altmijloc de comunicare ce aslqura, dupa caz, transmiterea textului actului supuscomunicarii ori tnstllntarea pentru prezentarea la termen, precum ~iconfirmarea primirii actului, respectiv a in~tiintarii, daca partlle au indicatinstantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca lncunostintarea s-afacut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea delncunostintare ~i obiectul acesteia."I n conformitate cu alin. 2 al art. 82 C.pr.civ., daca "din orice motive,cererea nu poate fi sernnata, judecatorul va stabili mai intai identitatea partii ~iii va citi acesteia continutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va facernentiune pe cerere."Pe langa aceste reguli generale, valabile pentru orice cerere adresatainstantei, cuprinsul cererii de chemare in judecata intra sub lncidenta art. 112C.pr.civ., din continutul caruia rezulta ca ea trebuie sa cuprinda menttunlle maijos prezentate :a) numele ~i prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentrupersoanele juridice, denumirea ~isediul lor, precum ~i, dupa caz, nurnarul deinmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelorjuridice, codul fiscal ~i contul b~ncar. I n mod expres, legiuitorul prevede cacererea de chemare in judecata cuprinde, dupa caz, mentiunile din art. 82alin. 1 teza teza a II-a, respectiv datele de identificare a mijloacelor de4 A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedura civila, vol. I, ed. 2, Edit. C.H.Beck, Bucuresti,2007, p. 320.5 Textul avut Tnvedere este cel atribuit art. 82 alin. 1 C.pr.civ. prin Legea nr. 202/2010 privindunele rnasuri pentru accelerarea solutlonaril proceselor, publicata Tn M.Of. nr. 714 din26/10/2010.

2


4/38

comunicare utilizate de parti, precum nurnarul de telefon, nurnarul de fax,adresa de pOliita electronlca sau altele asemenea. Pentru ipoteza in carereclamantul loculeste in strainatate va arata domiciliul ales in Romania undeurrneaza sa i se faca toate comunicanle privind procesul (art. 112 pct. 1C.pr.civ.6).Necesitatea acestor elemente se justifica cu forta evldentel: in absentsnumelui liii prenumelui pentru persoana fizica sau a denumirii pentru persoanajuridica nu s-ar putea stabili cadrul procesual, iar absenta domiciliului pentrupersoana fizica sau a sediului pentru persoana juridica ar impiedicaindeplinirea procedurii de citare cu partlle implicate. Solicitarea ca cererea dechemare in judecata sa cuprinda nurnarul de inmatriculare in registrulcornertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal liiicontul bancar are ca menire sa ofere date suplimentare pentru identificareapersoanei juridice.I n legatura cu aceste elemente de continut ale cererii de chemare injudecata se impun cateva mentiuni,- Se impune precizarea ca legiuitorul atribuie aceeasi irnportantadomiciliului sau resedintei, Solutia este expresia ideii ca, din punct de vedereprocedural, intereseaza locuinta efectiva7, tntrucat in acest loc urrneaza sa ise faca partii toate comunicarile privind procesul, liii nu domiciliul sauresedinta in sensul atribuit acestora prin dispozitiile legale in viqoare".- ' I n situatia in care partea iliii alege un 'domiciliu pentru comunicareaactelor de procedura, ea trebuie sa indice liii persoana tnsarcmata cu primirealor. I n absenta unei atari mentiuni, comunicarea actelor de procedura, inclusiva citatiei, se va realiza la domiciliul partii, aspecte de rezulta din continutul art.93 C.pr.civ.Apreciem ca, in caz de alegere de domiciliu sau sediu, reclamantul nueste exonerat de obliqatia de a indica liii domiciliul sau sediul sau real. Astfel,in mod expres, art. 93 C.pr.civ. prevede ca, in situatia alegerii de domiciliu,daca partea nu indica liii persoana tnsarcinata cu primirea actelor deprocedura, ea urrneaza sa fie citata la domiciliul real. Corelarea acestui textcu art. 112 pct. 1 C.pr.civ., care instituie In sarcina reclamantului Indatorireade a indica domiciliul sau resedinta sa, contureaza ideea ca, liii in sltuatiaalegerii de domiciliu, reclamantul are obliqatla de a mentiona liii domiciliul saureal, ce apare ca remediu procedural pentru ipoteza in care optiuneareclamantului de a indica un domiciliu ales nu este valabila.- Citarea prin publicitate se va dispune cu respectarea art. 95 C.pr.civ.,respectiv numai atunci cand reclamantul dovedeste ca a facut tot ce i-a stat inputinta pentru a afla domiciliul paratului. 0 asemenea proba presupune liiiefectuarea unei adrese catre lnstltutllle publice care ar putea detme tnformatu"asupra domiciliului actual al paratului'", Pe cale de consecinta, daca

6 Textul avut tn vedere este cel atribuit art. 112 pct. 1 C.pr.civ prin Legea nr. 202/2010 privindunele rnasuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.7 A se vedea V. M. Ciobanu, op. cit., p, 25-26.8A se vedea M. Tabarca, op. cit., p. 380.9 S-a mentionat tn acest sens ca reclamantul trebuie sa probeze ca a recurs la Tntocmireaunei cereri adresate catre serviciul de evldenta a populatlei (a se vedea M. Tabarca, op. clt.,f t . 382).OEste de rnentionat tn acest context ca prin art. 862 alin. 1, text introdus prin Legea nr.202/2010 privind unele rnasuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, s-a recunoscutinstantelor dreptul de acces direct la bazele electron ice de date sau la alte sisteme de

3


5/38

-------------------------

reclamantul nu a indicat in cuprinsul cererii de chemare in judecata domiciliulparatului, invocand ca nu il cunoaste, ~i nici nu a facut proba demersurilor invederea aflarii lui, nu se va dispune citarea paratulul prin publicitate (nici chiarla usa instantel) pana la primul termen de judecata,De asemenea, daca, desi instanta i-a pus in vedere reclamantului safaca dovada demersurilor efectuate, tnsa el nu intelege sa aduca laindeplinire dispozitia instantei, se va dispune suspendarea cauzei in temeiul1 ' ,art.155 C.pr.civ ..Citarea prin publicitate se realizeaza intotdeauna prin afisarea citatiel lausa lnstantel. Daca presedintele considera necesar, citatia se publica i inMonitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit, asa cum prevede art. 95 alin.2 C.pr.civ ..Afiarea, precum i publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-unziar mai raspandlt se face cucel putin 15 zile inainte de data flxata pentrujudecata, in cazurile urgente, pre~edintele completului de judecata va puteareduce acest termen la 5 zile (art. 95 alin. 3 C.pr.civ.).

Este de precizat ca in conformitate cu art. 722 C.pr.civ. indeplinireaactelor de procedura ~i comunicarea lor se fac in mod gratuit. Cheltuielilenecesare pentru indeplinirea actelor de procedura ~i comunicarea lor, prinpota sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acoperadin fondurile repartizate anume in acest scop de la bugetul statu lui.- Daca din cuprinsul cererii de chemare in judecata lipseste chiardomiciliul reclamantului, se va dispune suspendarea cauzei in temeiulart.1551 C.pr.civ ..- Daca reclamantul a indicat in cuprinsul cererii de chemare in judecataatat domiciliul sau cat i cel al pararului, tnsa procesul-verbal de indeplinire aprocedurii de citare este remis lnstantei cu mentiunea ca reclamantul sauparatul nu mai locuieste la adresa indicata, lntrucat s-ar fi mutat, se vaproceda dupa cum vom arata in continuare.Daca 0 atare situatie priveste primul termen de judecata, solutiile suntdiferite, dupa cum este vorba de persoana reclamantului sau de cea aparatului. Astfel, in cazul reclamantului instanta va face aplicarea art. 98C.pr.civ. ~i, constatand ca el si-a schimbat domiciliul fara sa aduca lacunostinta instantel aceasta imprejurare, va considera procedura de citare caindeplinita i va continua sa il citeze la adresa initial indicata. Daca in cauzaeste persoana paratului, instanta va refine ca procedura de citare esteneindeplinita ~i va pune in vedere reclamantului sa indice adresa corecta subsanctiunea suspendarii. Daca reclamantul pretinde i dovedeste ca nu este inmasura sa afle adresa paratului ~i soliclta citarea prin publicitate, se va faceaplicarea art. 95 C.pr.civ. deja mention at.

informare detinute de autoritati ~i institu\ii publice in scopul obtinerli datelor ~i informatiilornecesare reaftzarii procedurii de comunicare a cltatlilor, a altor acte de procedure, precum ~iin scopul indeplinirii oncarel atrlbutli proprii activltatil de judecata. Potrivit alin. 2, autoritatlle ~iinstitu\iile prevazute la alin. 1 au obliga\ia de a lua rnasurile necesare in vederea asigurariiaccesului direct al instantelor la bazele electronice de date ~i sistemele de informare la careface referire acelasl alineat.Odata cu implementarea dreptului de acces direct la bazele electronice de date sau la altesisteme de informare, instantele vor putea culege in mod nemijlocit lnformatlile necesarecitarll prin publicitate a paratului.

4


6/38

5

Daca incidentul analizat se produce la un moment ulterior primuluitermen de judecata, fie ca este vorba de reclamant, fie ca este vorba de paratsi, daca schimbarea domiciliului nu a fost anuntata lnstantel, urmeaza caprocedura de citare sa fie considerata ca legal Indeplinita In condinlle art. 98C.pr.civ, urrnand ca reclamantul sau paratul, dupa caz, sa fie citat Incontinuare la vechea adresa.- Daca reclamantul locuieste In strainatate, el este obligat sa indice undomiciliu In Romania unde sa i se comunice actele de procedura, ceea cerezulta din teza finala a pct. 1 al art. 112 C.pr.civ. Nerespectarea acesteiobliqatii atrage suspendarea cauzei In conformitate cu art.1SS1 C.pr.civ.11Este de observat ca In cauza nu se aplica art. 1141 alin. 4 C.pr. civ., textnormativ aplicabil numai paratului, Mai exact, tntr-o atare sltuatie nu se vadispune citarea reclamantului la adresa din strainatate cu rnentiunea de a-sialege domiciliul In Romania. S-ar mai impune 0 precizare: alegereadomiciliului in Romania trebuie realizata cu respectarea art. 93 O.pr.clv., ceeace implica ~i indicarea persoanei Insarcinate cu primirea actelor de procedura,solutie impusa de 0 necesara corelare a textelor procedurala",b) numele ~i calitatea celui care reprezinta partea In proces, iar in cazulreprezentarii prin avocat, numele acestuia ~i sediul profesional. In plus, dacaeste cazul, vor fi indicate ~i datale la care face referire teza a II-a a art. 82C.pr.civ., respectiv datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizatede reprezentant, precum numarul de telefon, nurnarul de fax, adresa de postaelectronica sau altele asemenea (art. 112 pct. 2 O.pr.clv.P).Prezenta acestui element este necesara atunci cand actiunea esteformulate de 0 alta persoana decat titularul dreptului subiectiv 14. 'Omisiunea legiuitorului de a mentiona ~i necesitatea indicarltprenumelui repezentantului nu poate fi pusa decat pe seama unei necoretari aart. 112 alin.1 pct. 2 C.pr.civ cu art. 82 alin. 1 C.pr.civ., care, In nouaformulare conferita prin Legea nr. 202/2010, prevede cu titlu general ca oricecerere adresata lnstantei (deci inclusiv 0 cerere de chemare In [udecata -s.n., S.I.V.) trebuie sa cuprinda ~i indicarea numelui ~i prenumeluireprezentantului.Dovada calita\ii de reprezentant se face In conditiile art. 83 C.pr.civ.,respectiv prin procura in original (care trebuie sa imbrace forma unui lnscrissub sernnatura legalizata, conform art. 68 alin. 1 C.pr.civ.) sau in copieleqalizata. Daca mandatatul este dat unui avocat, el tnsusl va certifica copiade pe procura sa. Reprezentantul legal va depune copia legalizata de peinscrisul doveditor al calitatii sale (cum ar fi certificatul de nastere al copiluluiminor prin care parintele face dovada calita\ii sale). Trebuie precizat ca, inconformitate cu art. 68 alin. 2 C.pr.civ., dreptul de reprezentare mai poate fidat ~i prin declaratie verbala, facuta in instanta ~i trecuta in incheierea desedinta.c) obiectul cererii ~i valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atuncicand aceasta este cu putinta, Pentru identificarea bunurilor imobile se va11 A se vedea in aeest sens M. Tabarca, op.cit., p. 382.12 Idem.13Textul avut in vedere este eel atribuit art. 112 pet. 2 C.pr.eiv prin Legea nr. 202/2010 privindunele masuri pentru aeeelerarea solutlonarii proeeselor.14A se vedea I. Le~, Codul de procedura clvlla, Comentariu pe articole, ed. a II-a, Edit. AllBeck, Bucuresti, 2005, p. 357.


7/38

arata comuna ~i judetul, strada ~i nurnarul, iar, in llpsa, veclnatatlle, etajul ~iapartamentul sau, cand imobilul este inscris in cartea funclara, nurnarul decarte funciara ~i numarul topografic (art. 112 pct. 3 C.pr.civ.).Obiectul cererii desemneaza pretentia concreta", ceea ce se solicitade catre reclamant prin actul de investire al instantei".lmportanta stabilirii cu exactitate a obiectului cererii este data deurmatoarele:- determina cuantumul taxei judiciare de timbru;- instanta nu poate depasl limitele obiectului stabilit de reclamant;- determina cornpetenta lnstantei;- justiflca admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe.d) aratarea motivelor de fapt ~i de drept pe care se tnterneiaza cererea(art. 112 pct. 4 C.pr.civ.).Asa cum s-a spus, motive Ie de fapt desernneaza lmprejurarlle de faptcare sustin demersul judiciar al reclamantulut", in timp ce motivele de drept(exemplu: contractul de vanzare-curnparare, faptul ilicit cauzator de prejudiciu

etc.) reprezinta cauza juridica a cereri de chemare in judecata'".e) aratarea dovezilor pe care se spriiina fiecare capat de cerere (art.112 pct. 5 C.pr.civ.).Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atateacopii cati parati sunt, plus cate 0 copie de pe fiecare inscris pentru instanta;copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vordepune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.Cand reclamantul voieste sa-~i dovedeasca cererea sau vreunul dincapetele cererii sale prin interogatoriul paratului va cere infa1i~area inpersoana a acestuia.Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele ~i locuintamartorilor. Daca este cazul, vor fi indicate ~i rnentiunile regasite in teza a II-aa art. 82 C.pr.civ., respectiv datele de identificare a mijloacelor de comunicareutilizate de martor, precum numarul de telefon, nurnarul de fax, adresa deposta electronica sau altele asemenea".f) semnatura (art. 112 pct. 6 C.pr.civ.).De~i nu rezulta in mod expres, sernnatura trebuie sa fie oiografa20 ~iasezata la sfar~itul cererii pentru a atesta asumarea continutului de catreautorul ei21.D) Sanctiunea care intervine pentru lipsa unui element al cereriide chemare in judecatain mod expres, legiuitorul prevede numai sanctiunea pentru omisiuneadin cuprinsul cererii a numelui, a obiectului ~i a sernnaturii. Sub acest aspect,art. 133 alin. 1 C.pr.civ. prevede ca lipsa acestor elemente considerate

15 A se vedea M.Tabarca, op.cit., p. 384.16A se vedea I. Le~, op.cit., p. 357.17 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 384.18 Idem, p. 385.19 Teza finala a art. 112 pct. 5 C.pr.civ este reprodusa in continutul atribuit prin Legea nr.202/2010 privind unele rnasuri pentru accelerarea solutlonarli proceselor.w 'A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 384.21 G. Soroi, Codul de procedura civila comentat t5i adnotat, vol. I, Edit. All Beck, 2001, p.306.

6


8/38

7

esentiale se sanctioneaza cu nulitatea. Este vorba de 0 nutitate expresa, ceeace tnseamna ca paratul numai trebuie sa faca dovada unei vatamari,I n privinta sernnaturii, art. 133 alin. 2 C.pr.civ. prevede ca lipsa ei poatefi complinita In tot cursul [udecarll. Daca paratul invoca lipsa de sernnatura,reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de lnfatiareurmatoare, iar cand este prezent In instanta, In chiar sedinta In care a fostinvocata nulitatea.Nulitatea poate interveni i pentru omisiunea altor elemente ale cererii,lnsa numai In conditiile art. 105 alin. 2 C.pr.civ., respectiv sub rezervadovedirii de catre parat a unei vatarnari.De asemenea, asa cum deja s-a aratat, lipsa unora dintre mentiunileprevazute de art.112 C.pr.civ. poate fi sanctionata i cu suspendarea cauzei.

E) Introducerea cererii de chemare in judecata, constituireadosarului, rnasurl pregatitoareale $edinlei- Cererea de chemare In judecata se depune la instanta tnsotita de unnurnar de copii egal cu cel al paratilor, ceea ce rezulta din art. 113 alin. 1C.pr.civ. Ea va fi tnsotita i de lnscrisurile doveditoare, care, la randul lor, vorfi depuse tntr-un nurnar de exemplare egal cu cel al paratilor, ceea ce rezultadin art. 112 pct. 5 i art.113 alin. 2 C.pr.civ. Atunci cand mai multi parati au unsingur reprezentant sau daca paratul are mai multe calltatl juridice (cum ar fisituatia In care paratul participa la proces In nume propriu, dar i careprezentant al unui alt parat), se cornunica 0 slnqura copie de pe actiune ide pe lnscrisuri i se va lnmana 0 sinqura citatie, conform art. 113 alin. 2C.pr.civ.- Cererea de chemare In [udecata se depune la reqistratura, unde,dupa stabilirea obiectului cauzei (stabilirea obiectului cauzei se face, deregula, de catre un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unuijudecator), primeste un numar In aplicatia Ecris i data certa (art. 93 dinRegulament).- I n coordonatele art. 114 C.pr.civ. presedintele lnstantei saujudecatorul care II lnlocuieste verifica daca cererea lntruneste cerinteleprevazute de lege; daca reclamantul este prezent, acestuia i se pune Invedere sa suplineasca lipsurile cererii de tndata: In situatia In carecompletarea nu este posiblla, cererea se inreqistreaza i i se va acordareclamantului un termen scurt; In situatia In care cererea a fost prirnita prinposta, reclamantului i se vor comunica In scris lipsurile ei, cu rnentiunea ca,pana la termenul acordat, sa faca cornpletarile sau modificarile necesare;acordarea termenului se face, In toate cazurile, cu mentiunea canelndeplinirea In acest termen a obliqatiilor privind completarea saumodificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii; daca obliqatille privindcompletarea sau modificarea cererii nu sunt lndeplinite In termenul stabilit,suspendarea judecatii se pronunta prin lncheiere potrivit dispozitiilor art. 339. 22 ,. C.pr.clv.

22 Din pacate, in practica, nu de putine ori, in vederea satisfacerii imperativului repartizariialeatorii a cauzei, remedierea nereqularitatilor cererii de chemare in judecata se realizeaza infata instantei investite cu solutionarea in fond a cauzei, ulterior stabilirii primului termen dejudecata, i nu in cadrul unei procedurii necontencioase, situate temporal inainte demomentul primului termen, asa cum pretinde alin. 4 al art. 114 C.pr.civ.


9/38

- Daca se constata ca sunt indeplinite conditlile prevazute de legepentru cererea de chemare in judecata, in vederea repartizarii pe complete ~ia stabilirii primului termen de judecata, dosarele nou-formate vor fi transmisepersoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor (solutle irnpusa decorelarea art. 1141C.pr.civ. cu art. 95 din Regulament).- Totodata, dosarele se vor inregistra in registrul general de dosare (art.83 alin. 1 pct. 1 din Regulament), opisul alfabetic (art. 83 alin. 1 pct. 2 dinRegulament), registrul informativ (art: 83 alin. 1 pet, 3 din Regulament),registrul de termene al arhivei (art. 83 alin. 1 pct. 4 din Regulament).- Dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate depresedlntele sau de unul dintre judecatoril completului de judecata, care valua rnasurile necesare in scopul pregatirii judecatli, astfe I tncat sa se asiguresolutionarea cu celeritate a cauzelor (art. 97 din Regulament).- Citarea reclamantului pentru primul termen de judecata are loc numaiatunci cand el nu a luat termenul in cunostlnta: luarea termenului in cunostlntase realizeaza numai daca el sau reprezentantul sau au semnat pentru a

confirma cunoasterea termenului (art. 1141 alin. 1 C.pr.civ., art. 153 alin. 1C.pr.civ.).- Citarea paratului se realizeaza cu 0 copie a cererii de chemare injudecata ~i a inscrisurilor tnsotitoare cu mentiunea de a depune tntampinarecel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul de judecata (art. 1141 alin. 2C.pr.civ.); de asemenea, primul termen trebuie stabilit in asa fel tncat, de ladata primirii citatlel ~i pana la primul termen de judecata, paratul sa alba ladispozitie cel putin 15 zile pentru a-sl preqati apararea, iar, in pricinile urgente,cel putin 5 zile (art. 1141 alin. 3 C.pr.civ.); daca paratul locuieste in strainatate,presedintele va putea fixa un termen mai indelungat urmand ca prin cltatieparatul sa fie informat ca are obllqatla de a-~i alege domiciliul in Romania,unde urmeaza sa i se faca toate cornunlcarile privind procesul; pentru situafiain care paratul nu se contormeaza acestei obllqatil, comunlcarile se vor faceprin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta romans a scrisorii, incuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, \inand loc dedovada de indeplinire a procedurii (art. 1141 alin. 4 C.pr.civ.).F) Timbrarea cererii de chemare in judecataRegulile ce guverneaza timbrarea cererii de chemare in judecata suntguvernate, in principal, de Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare detimbru23, Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/199724 privind

taxele judiciare de timbru si O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judicia~5 ..Legea nr. 146/1997 stabileste doua sisteme pentru determinarea taxeijudiciare de timbru.Primul sistem vizeaza situatia in care cererea este evaluabila in bani,cand taxa se calculeaza proportional ~i progresiv.

23 Legea nr. 146/1997 a fost publlcata in M.Of. nr. 173 din 29.07.2010, cunoscand ulteriormoditlcarl succesive.24 Normele metodologice au fost adoptate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999, publicatTnM.Of. nr. 380 din 10.08.1999. Brevitatis causa, in continuare vom utiliza sintagma "Normemetodologice" .25 O.G. nr. 32/1995 a fost publicata in M.Of nr. 201 din 30.08.1995, cunoscand ulteriorrnodltlcari succesive.

8


10/38

AI doilea sistem, care vizeaza situatia cererilor ~i actiunilor neevaluabilein bani, stabileste 0 surna fixa in functie de felul pricinii.Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat (art. 20 alin. 1 din Legea146/1997).lnstantele judecatoresti, cu totul exceptional, pentru motivelernentionate in rezolutie, pot retina cereri sau actiuni netimbrate sau insuficienttimbrate, obliqand partea sa plateasca taxele pana la primul termen dejudecata (asa cum rezulta din art. 35 alin. 2 din Normele metodologice).Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, inmomentul tnreqistrarti actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, aparelemente care determma 0 valoare mai mare, instanta va pune in vederepetentului sa achite suma datorata pana la primul te'rmen de judecata. Incazul cand se micsoreaza valoarea pretennilor formulate in actiune sau incerere, dupa ce a fost inreqistrata, taxa judiciara de timbru se percepe lavaloarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara (art. 20 alin. 2din Legea nr. 146/1997).Neindeplinirea obliqatiei de plata pana la termenul stabilit sesanctloneaza cu anularea actiunii sau a cererii (art. 20 alin. 3 din Legea nr.146/1997).Exista ~i scutiri de la plata taxei judiciare de timbru, care pot fiprevazute expres de lege (cum sunt cele reqasite in art. 15-172 din Legea nr.146/1997). De asemenea, persoana fizica poate beneficia de scutiri, reduceri,esalonari sau arnanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiileO.U.G. nr. 51/200826 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobatacu modlficari ~i completari prin Legea nr. 193/2008 (art. 21 alin. 1 din Legea146/1997). Cat priveste persoana juridica, ea beneficiaza in situatiileprevazute de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, la cerere, de facilitati subforma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare detimbru datorate pentru actiuni ~i cereri introduse la instantele judecatoresti.In privinta timbru,"ui judiciar datorat, este de retinut ca cererile dechemare in judecata adresate instantelor judecatoresti se tirnbreaza cu timbrujudiciar in valoare de 0,30 lei, in cazul in care se solicita soiutionarea in fond acauzei ~i in valoare de 0,15 lei, cand cererile au ca obiect exercitarea unei calde atac (art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 32/1995).In cazul in care cererile prevazute la alin. 1, indiferent daca privesc fondulsau 0 cale de atac, au ca obiect 0 valoare mai mare de 100 lei, se aplicatimbre judiciare de 1,50 lei, daca valoarea este de peste 1.000 lei, se apllcatimbre judiciare de 3 lei, iar daca valoarea este de peste 10.000 lei, se aplicatimbre judiciare de 5 lei (art. 3 alin. 2 din O.G nr. 32/1995).Cererilor adresate instantelor judecatoresti pentru eliberarea de copiicertificate, investirea cu formula executorie, transcrierea (intabularea) inregistrele de publicitate a tnstrainartlor de imobile, inscrierea drepturilor deipoteca, orice alte notari in registrele de publicitate, notiticari ~i sornatiicomunicate prin executorii judecatorestl, precum ~i oricaror alte cereri care nufac obiectul activitatii de judecata, dar sunt supuse taxei de timbru, potrivitlegii, Ii se aplica timbre judiciare de 0,15 lei (art. 4 alin. 1 din O.G. nr.32/1995).26 O.U.G. nr. 51/2008 a fost aprobata prin Legea nr. 193/2008, publicata in M.Of nr. 723 din24.10.2008.

9


11/38

Cererile pentru care se datoreaza timbru judiciar nu vor fi primite ~iinregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (art. 9 alin. 1 din D.G. nr.32/1995). l n cazul nerespectaril dlspozltiilor O.G. nr. 32/1995 se va procedaconform prevederilor legale in vigoare referitoare la taxa de timbru (art. 9 alin.2 din D.G. nr. 32/1995), adica cererea va fi anulata.Este de mentionat ca, potrivit alin. 2 al art. 1 din OG nr. 32/1995,timbrul judiciar nu se aplica in cazurile in care nu se percepe taxa de timbru.

1.3. intampinareaA) DefinitieEa este acel act de procedure prin care paratul raspunde la cererea dechemare in judecata, formulandu-si propriile aparari fata de pretentlilereclamantului 7.B) CuprinsElementele sale de contlnut sunt reglementate de art. 115 C.pr.CiV.28Astfel, ea trebuie sa cuprinda:a) numele ~i prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentrupersoanele juridice, denumirea ~i sediul lor, precum ~i, dupa caz, nurnarul deinmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelorjuridice, codul fiscal ~i contul bancar, I n mod expres, legiuitorul prevede calntampinarea cuprinde, dupa caz, rnentiunile din art. 82 alin. 1 teza a II-a,respectiv datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de catreparat, precum nurnarul de telefon, nurnarul de fax, adresa de postaelectronlca sau altele asemenea. Ratiunea regasirii acestor ultime elementeeste aceeasi, precum in cazul oricarel cereri adresate instantel, adlcaposibilitatea comunicarii actelor de procedure catre parat prin intermediulacestor mijloace de comunicare, in coordonatele deja anuntatului art. 1321alin. 2 C.pr.civ.b) exceptiile de procedura pe care paratul Ie ridica la cerereareclamantului;c) raspunsul paratulul la toate capetele de fapt ~ide drept ale cererii;d) dovezile cu care paratul se apara impotriva fiecarui capat de cerere;cand va cere dovada cu martori, acesta va arata numele ~i locuinta lor,dispozitille art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;e) semnatura,C) DepLJnerea intampinariiDepunerea lntarnptnarii este obligatorie, cu exceptia cazurilor in carelegea prevede altfel ( art. 118 C.pr.civ.).Intarnpinarea trebuie depusa cel mai tarziu cu 5 zile inainte determenul stabilit pentru judecata (art. 1141 alin. 2 C.pr.civ).Sanctiunea tncalcarll acestui termen este decaderea paratului dindreptul de a mai propune probe (cu exceptia cazurilor prevazute de art. 138pct. 2-4 C.pr.civ.) ~i de a mai invoca exceptii de procedura relative prin care

27 A se vedea V.M. Ciobanu, op.cit., p. 54.28 Se are tn vedere forma atribulta art. 115 C.pr.civ. prin Legea nr. 202/2010 privind unelemasuri pentru accelerarea solutionarn proceselor.

10


12/38

11

se lnvoca nereqularitatli produse pana la momentul la care trebuia formulatatntampinarea (art. 103 C.pr.civ., art. 136 C.pr.civ., art. 108 alin. 3 C.pr.civ.).La lntampinare se vor alatura atatea copii cati reclamanti sunt; deasemenea, ei i se vor alatura un nurnar de copii certificate (de cafre parat) depe inscrisurile pe care se sprijina, suficiente pentru a fi comunicate tuturorreclarnantilor, plus un rand de copii pentru instanta (art. 116 alin. 1 C.pr.civ.).Daca mai multi reclarnanti au un singur reprezentant sau un reclamantsta in judecata in mai multe calitatl juridice, se va depune la dosar pentruaceste parti cate 0 slnqura copie, ceea ce rezulta din art. 116 alin.2 C.pr.civ.

1.4. Cererea reconventionataA) DefinitieEste actul procedural prin care paratul forrnuleaza pretentii propriiimpotriva reclamantului in legatura cu cererea principals (art. 119 alin.tC.pr.civ.).Nu orice pretentil pot fi formulate pe cale reconventionala, ci numaiacelea care au 0 legatura cu cererea principala (ex: daca pe cale principala sesolicita obligarea paratului la plata unei sume de bani, pe cale reconventionalase poate solicita anularea sau rezolutiunea titlului pe care se fundarnenteazacererea reclamantului, dar nu s-ar putea solicita obligarea reclamantului lagranituirea unui teren limitrof cu cel al paratului),B) CuprinsulCererea reconventionala fiind 0 veritabila actiune, ea trebuie sa,lndeplineasca toate cerintele prevazute pentru intocmirea cererii de chemarein judecata (art. 119 alin. 2 C.pr.civ.).C) Depunerea cererii reconventionaleCererea reconventionala se depune odata cu lntamplnarea sau, dacaaceasta nu este obligatorie, pana cel mai tarziu la prima zi de infatil}are (art.119 alin.3 C.pr.civ.).Cererea reconventionala depusa tardiv se va judeca separat, cuexceptla situatiel cand arnandoua partile consimt sa se judece tmpreuna (art.135 C.pr.civ.).D) Judecarea cererii reconventlonaleCererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. Dacanumai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta 0 poatejudeca deosebit (art. 120 C.pr.civ.).1.5. Citarea i comunicarea actelor de proceduraA) Consideratii introductiveCitarea l}i comunicarea actelor de procedura sunt reglementate de art.85-100 C.pr.civ.


13/38

Citarea este actul procedural prin care participanfii la judecata suntintiintati asupra existentei procesului, dar i asupra locului i termenuluiderularii lui29.Comunicarea este actul procedural prin care se aduce la cunostlntaparticipantilor la judecata un anumit act de procedura, indiferent daca elapartine instantei sau partilor30.

B) Reguli generalePotrivit art. 85 C.pr.civ., instanta nu poate hotarl asupra unei cereridedit ~upa citarea sau infatiarea partilor, afara numai daca legea nu dispunealtfel. In acelasl sens, potrivit art. 107 C.pr.civ., instanta este obligata saamane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu afost citata cu respectarea cerintelor impuse de lege, sub sanctiunea nulitatii.Interpretarea acestor dispozifii legale tndearnna la cateva constatari.Chiar daca prezenta partilor in proces nu este necesara, citarea loreste obligatorie i numai cu titlu de exceptle, in cazurile expres prevazute delege, judecata poate avea loc fara citarea partilor, Asemenea exceptii suntcele prevazute de articolele: 22 alin. 5 C.pr.civ.; 31 alin. 1 C.pr.civ.; 236 alin.4 C.pr.civ.; 595 C.pr.civ. etc ..Tot 0 exceptie de la regula cltarii partilor este i institutia termenului incunostlnta.Sub acest aspect, art. 153 alin. 1 C.pr.civ. 31 prevede ca: .Partea care adepus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional i a luattermenul in cunostinta, precum i partea care a fost prezenta la un termen dejudecata, ea insai sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citata in tot cursuljudecatil la acea instanta, prezurnandu-se ca ea cunoaste termenele dejudecata ulterioare. Aceste dlspozitii ii sunt aplicabile i partii carela, personalsau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a tnmanat, sub sernnatura deprimire, citatla pentru un termen de judecata, conslderandu-se ca, in acestcaz, ea cunoaste i termenele de judecata ulterioare aceluia pentru carecitatia i-a fost tnrnanata",Cu privire la teza finala a art. 153 alin. 1 C.pr.civ., apreciem oportuna 0precizare. Functionarul sau persoana lnsarclnata cu primirea corespondenteinu are calitatea de reprezentant legal sau conventional al partii citate. I nconsecinta, daca una din aceste persoane ar primi sub semnatura citatia(Iucru ingaduit prin art. 91 C.pr.civ.), nu s-ar putea considera ca partea adobandit termenul in cunostinta, in conditiile art. 153 C.pr.civ. teza finala.

Este de mentionat i alin. 2 al art. 153 C.pr.civ. din continutul caruiarezulta ca partea nu mai este considerate ca are termen in cunostlnta i decitrebuie citata: in cazul redeschiderii judecatit, dupa ce aceasta a fostsuspendata; in cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu; incazul in care pricina se repune pe rol; in cazul militarilor in termen i aldetinutilor., 'in conformitate cu alin. 3 al art. 153, termenul de judecata (fie ca estevorba de un termen dat in cunostinta sau nu - s.n., S.I.V.) nu poate fi29 A se vedea M. Taoarca, op.cit., p. 443.30 Ibidem.31 Textul este reprodus asa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuripentru accelerarea solutlonarf proceselor.

12


14/38

13

preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea orlcareladintre parti, Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste incamera de consiliu, fara citarea partilor, Partile vor fi citate de lndata pentrunoul termen fixae2.C) Cuprinsul cltatleiFormularul de citatie este compus din doua parti: cltatia propriu-zisa ~idovada de tnrnanare a citatiel sau procesul-verbal.Cltatia propriu-zisa cuprinde, potrivit art. 88 C.pr.civ.:1. numarul ~i data emiterii, precum ~i nurnarul dosarului;2. indicarea anului, lunii, zilei ~i orei de infati~are;3. indicarea instantei ~i sediul acesteia;4. numele, domiciliul ~i calitatea celui citat;5. numele ~i domiciliul partii potrivnice, precum ~i felul pricinii;51 rnentiunea ca, prin tnrnanarea cltatiei, sub sernnatura de primire,personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru untermen de judecata, cel citat este prezumat ca are in cunostlnta ~itermenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fostinmanata33;52 alte rnentiuni prevazute de lege34;6. parafa sefului instantel ~i semnatura grefierului.Mentiunile referitoare la indicarea anului, lunii, zilei ~i orei de infati~are,indicarea instantei ~i sediului acesteia, numele, domiciliul ~i calitatea celuicitat, parafa sefului instantei ~i sernnatura grefierului sunt prevazute subsanctiunea nulltatli (art. 88 alin. 2 C.pr.civ.).Cea de-a doua parte a formularului, ce reprezinta dovada de primire acitatlei sau procesul-verbal, este cornpletata de catre agentul tnsarcinat cutnmanarea actului de procedura. Ea cuprinde, potrivit art. 100 C.pr.civ.,urmatoarele mentiuni:1. anul, luna ~i ziua cand a fost incheiat;2. numele celui care I-a incheiat;3. functia acestuia;4. numele, prenumele ~i domiciliul celui canna i s-a facutcomunicarea, cu indicarea numarului etajului, apartamentului saucamerei, daca persoana careia i s-a facut comunicarea locuiesteintr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel ~idaca actul de procedura a fost tnrnanat la locuinta sa ori a fost

afisat pe usa acestei locuinte:5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura ~iidentificarea acestuia, iar pentru citatil ~ia termenului de infati~are;6. aratarea inscrisurilor comunicate;7. numele ~i calitatea celui carula i s-a facut tnrnanarea sau a loculuiunde s-a facut afisarea;8. sernnatura celui care a incheiat procesul-verbal.32 Idem.33 Ibidem.34 Punctul 52 a fost introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerareasolutionaril proceselor. EI reia continutul punctului 51 , in forma existenta inainte demodificarea sa prin Legea nr. 202/2010.


15/38

Daca se refuza primirea sau cel care urrneaza sa semneze nu poate sao faca, se va face rnentiune despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.Mentiunile referitoare la anul, luna i ziua cand a fost incheiat, numelecelui care I-a incheiat, numele, prenumele i domiciliul celui caruia i s-a facutcomunicarea, a rata rea instantei de la care porneste actul de procedura iidentificarea acestuia, iar pentru citatii i a termenului de infa1iare, numele icalitatea celui carula i s-a facut tnrnanarea sau a locului unde s-a facutafisarea, semnatura celui care a incheiat procesul-verbal sunt prevazute subsanctiunea nulita1ii (art. 100 alin. 3 C.pr.civ.).Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la celeconstatate personal de agentul care I-a intocmit (art. 100 alin. 4 C.pr.civ.) .Este de observat ca art. 100 C.pr.civ. nu impune ca in privintapersoanei juridice sa fie aplicata i stampila unita\ii. Prin urmare, pentruvalabilitatea procedurii de comunicare este suficient ca dovada de primire sapoarte semnatura reprezentantului persoanei juridice sau a functionaruluiInsarcinat cu primirea corespondentei. I n situatla in care procedure serealizeaza prin afisare, procesul-verbal trebuie sa cuprinda mentiunile la careface referire art. 921 C.Pr.9iv. (respectiv ca s-a refuzat primirea sau lipsaoricarel persoane la sediul acestora).

D) Persoanele ce urmeaza a fi citateSe clteaza partile, inclusiv tertii intervenienti, precum i martorii,expertl l , lnterpretil i alti partlcipantl la procesul civil.Exista anumite reguli speciale de citare, stabilite de art. 87 C.pr.civ.:statui, comuna i celelalte persoane juridice de drept public seciteaza in persoana sefului autoritatil, la contenciosul sediuluicentral al admlnistratiel respective, ori, in lipsa de contencios, lasediul adrninistratlei (ex: Statui, ca persoana juridica, se citeaza prinMinisterul Finantelor):persoanele juridice de drept privat se citeaza prin reprezentantii lor,la sediul principal sau la cel al sucursalei ori al reprezentantet;asociatiile i societatile care nu au personalitate juridica se citeazaprin organele lor de conducere, la sediul adminlstratlet;cei supusi procedurii reorqanizarii judiciare i a falimentului suntcitatl prin administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar;incapabilii se citeaza prin reprezentantii lor legali, iar, in caz denumire a unui curator, citarea se face prin acest curator;personalul misiunilor diplomatice i oficiile consulare ale Rornaniei,cetatenii romani trimisl ca functionari la orqanizatii internationale, seclteaza prin Ministerul Afacerilor Externe.Ceta\enii romani, al\ii decat cei prevazuf in alineatul precedent,afla\i in strainatate in interes de serviciu, prin organele centralecare i-au trimis sau in subordinea carora se ana cei care i-au trimis;in cazul in care prin tratate sau conventii internatlonale la care esteparte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede 0alta procedura, cei care se afla in strainatate, avand domiciliul sauresedinta cunoscuta, printr-o citatie scrisa trimisa cu scrisoarerecomandata cu dovada de prim ire, urrnand a se aplica dispozitiile1 '

art. 114 alin.4.

14


16/38

15

Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu suntcunoscute, citarea se face potrivit art. 95.I n toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscutin tara, va fi citat i acesta;- cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;- rnostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curatorspecial, numit de instanta.E) Comunicarea citatlel si a altor acte de proceduraComunicarea citatiei i a celorlalte acte procedurale se face prin aqentilprocedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia i prin aqentl sausalariati ai altor instants, in ale carer circurnscrlptii se afla cel caruia i secornunica actul. Daca, totusi, comunicarea nu se poate face in modalitatilearatate mai sus, ea se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cuconfirmare de primire sau prin alte mi!loace care asiqura transmiterea textuluiactului i confirmarea primirii acestuia 5 (art. 86 C.pr.civ.).Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic,cererile, tntarnpinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. I nacest caz, cel care primeste actul va atesta primirea i va consemna dataprimirii pe lnsusi exemplarul care se va depune la instanta, de tndata, subsanctiunea neluarli in searna. Dovada cornunicarii actelor poate fi facuta iprin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, subsernnatura, primirea tiecarui act de procedura care a fost comunicat (art. 861

C . 36).pr.clv. .Inrnanarea citatiei i a tuturor actelor de procedura se face ladomiciliul sau resedinta celui citat. Atunci cand acesta are 0 asezare agricola,comerclala, industriala sau profesionala in alta parte, lnmanarea se poateface i la locul acestor asezari (art. 90 alin. 1 C.pr.civ.). Inmanarea se poateface oriunde, cand cel citat prirneste citatia (art. 90 alin. 2 C.pr.civ.).Potrivit art. 90 alin. 4-7 C.pr.civ.: pentru cei ce se gasesc sub arme,citatia se tnrnaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat; pentru ceicare alcatuiesc echipajul unui vas de cornert, tnmanarea se face, in lipsa unuidomiciliu cunoscut, la capltanla portului unde se gasete inregistrat vasul;pentru detinutl, lnmanarea se face la administratia inchisorii; pentru bolnaviiaflatl in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.Inrnanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semnadovada de primire, agentul lnsarclnat cu lnmanarea certificand identitatea isernnatura acestuia (art. 92 alin.1 C.pr.civ.).Daca cel cltat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatiasau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire,agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, 0va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal (art.92 alin. 2 C.pr.civ.).Daca cel citat nu se gasete la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilorsau cladirilor compuse din mal multe apartamente, el nu a indicat camera sau35 Aceste mijloace de comunicare sunt cele reqaslte la art. 1321 alin. 2 C.pr.civ., text la care s-a facut referire in contextul prezentarii elementelor de contlnut ale cererii de chemare in~udecata.6 Art. 861 a fost introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele rnasuri pentru accelerareasolutionarii proceselor.


17/38

apartamentul in care locuieste, agentul va tnmana citatia, in primul caz, uneipersoane din familie sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cudansul sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelaltecazuri, administratorului, portarului ori celui ce in mod oblsnuit il lnlocuieste;persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentulcertlflcandu-i identitatea i semnatura i incheind proces-verbal despre celeurmate (art. 92 alin. 3 C.pr.civ.). Daca aceste persoane nu voiesc ori nu potsa semneze adevertnta de prim ire, agentul va incheia proces-verbal, lasandcitatia in mana lor; daca cei aratatl nu voiesc sa primeasca citatla sau suntlipsa, agentul va afisa cltatia, fie pe usa locuintel celui citat, fie daca nu areindicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa prlncipala a cladirii,incheind, de asemenea, proces-verbal despre toate acestea (art. 92 alin. 4C.pr.civ.).

lnrnanarea citatlel nu se poate face unui minor sub 14 ani implinitisau unei persoane lips ita de judecata. Puterea de judecata este presupusapana la dovada contrarie (art. 92 alin. 5 C.pr.civ.).Este de retinut ca potrivit art. 921 C.pr.civ. comunicarea citatiei i aaltor acte de procedura nu se poate realiza prin afisare in cazul persoanelorjuridice, precum i al asociatiilor sau societatllor care, potrivit legii, pot sta injudecata, cu exceptia cazurilor in care se refuza primirea sau daca seconstata lipsa oricarei persoane la sediul acestora.

1.6. incheierea de edintaA) Consideratii introductive,Incheierea este 0 hotarare judecatoreasca, calificare atriouita prin art.255 alin. 2 C. pr.civ ..De regula, incheierea are un caracter prernerqator, in sensul ca eaprecede hotararea judecatoreasca prin care se pune capat judecatii,incheierile prernerqatoare pot fi preparatorii (cum ar fi cele prin care setncuvunteaza probe) i interlocutorii (cum ar fi cele prin care se solutloneazaexceptli de procedura). Judecatorii sunt legati prin incheierile interlocutorii (art.268 alin. 3 C.pr.civ.), in sensul ca ei nu mai pot reveni asupra celor dispuseprin intermediul acestora".incheierea prernerqatoare se lntocmeste pentru fiecare termen dejudecata, ea oferind 0 imagine cornpleta asupra modului in care s-a derulatprocesul, Acesta este motivul pentru care ea mai este denumita i proces-

verbal al sedintei. Este de rnentionat ca incheierea lipseste la termenul la careinstanta a rarnas in pronuntare, continutul sau regasindu-se in practicauahotararii. Va exista tnsa incheiere de dezbateri in ipoteza in care instanta aarnanat pronuntarea.Inchelenle, in mod exceptional, pot marca i sfarsitul unei judecati, cumar fi, spre exemplu: incheierea prin care se ia act de renuntarea la judecata(art. 246 alin. 2 C.pr.civ.) sau prin care se solutioneaza cererea de asigurare adovezilor (art. 238 alin. 1 C.pr.civ.).B) Cuprinsul incheierii de edinla

37 A se vedea V. M. Ciobanu, op.cit., p.113. Pentru 0 opinie in sensul careia judecatorul estetlnut sa respecte numai incheierea interlocutorie care cuprinde 0 solutle legala, a se vedea MTabarca, op.cit., p, 495.

16


18/38

1 7

Fiind 0 hotarare judecatoreasca, incheierea trebuie sa cuprinda toateelementele prevazute de art. 261 C.pr.civ. l?ianume:1. aratarea tnstantei care a pronuntat-o l?i numele judecatorilor care auluat parte la judecata;2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-aujudecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali i al avocatilor;3. obiectul cererii i sustinerlle in prescurtare ale patiilor cu aratareadovezilor;4. aratarea concluziilor procurorului;5. motivele de fapt i de drept care au format convingerea instantei,cum i cele pentru care s-au tnlaturat cererile partilor:6. dispozitivul;7. calea de atac i termenul in care se poate exercita;8. mentiunea ca pronuntarea s-a facut in edinta publica, precum isernnaturlle judecatorilor l?igrefierului.Partile principale ale incheierii sunt repr~zentate de: practicaua, pct. 1-4; considerentele, pct. 5 l?idispozitivul, pct. 6. Incheierea nu se hmiteaza tnsanumai la aceste trei partl, fara tndoiala esentiale, ci in continutul sau trebuiesa se mai reqaseasca i elementele prevazute la pct. 7 l?i8.

C) Caile de atacRegula este ca impotriva incheieirilor premerqatoare se poate exercitacalea de atac a apelului (art. 282 alin. 2 C.pr.civ.) sau a recursului (art. 299alin. 1 C.pr.civ.) odata cu fondul. Prin exceptie, pot fi atacate separat cu apelsau recurs, in functie de stadiul procesual in care au fost pronuntate,incheierile prin care s-a intrerupt cursul judecatii. De asemenea, poate fiatacata separat numai cu recurs incheierea prin care s-a dispus suspendareacauzei.Ar mai fi de mentionat ca exista i incheieieri care nu sunt susceptibilede a face obiectul vreunei cai de atac: este cazul, spre exemplu, al incheieriiprin care s-a tncuvlintat sau s-a respins abtinerea sau a fost admisa cerereade recuzare (art. 34 alin. 1 C.pr.civ.).2. Termenele proceduraleA) Definitie ~i clasificarePrin termen procedural se tnteteqe durata de timp in cadrul careia

trebuie indeplinit ori, dirnpotriva, este interzis a se face un anumit act deprocedura'".Termenele procedurale au fost clasificate in functie de mai multecriterii39.a ) Dupa modul cum sunt stabilite:- legale, care sunt stabilite de lege in mod expres (ex: termenul incare trebuie lnrnanata citatia inainte de primul termen de judecata, cel pentruexercitarea call de atac a apelului sau recursului etc.);- judecatoresti, sunt cele fixate de lnstanta in cursul procesului (ex:termenul pentru infatiarea martorilor);

38 A se vedea M. Hlbarca, op.cit., p.347.39 Pentru clasificarea termenelor procedurale, a se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 348-350.


19/38

- conventionale, sunt cele fixate de par1i(ex: termenul arbitrajului etc.).b ) Dupa caracterul lor, termenele se impart in :- imperative, cele care impun ca lnauntrul lor sa fie exercitate anumitedrepturi sau sa fie aduse la indeplinire anumite acte de procedure (ex:termenul pentru exercitarea cailor de atac);- prohibitive, cele care interzic exercitarea lnauntrul lor a unor anumitedrepturi sau indeplinirea unor acte de procedure (termenul de 0 zi de laprimirea sornatlei tnauntrul caruia nu se poate face nici un act de executaresilita mobillara).c) Dupa sanctiunea ce intervine in caz de nerespectare, deosebim intretermene:- absolute, care au caracter de obligativitate pentru par1i sau pentruinstanta, nerespectarea lor ducand la decaderea din dreptul avut sau lanulitatea actului (ex: termenul pentru exercitarea caii de atac; termenul derecuzare).- relative, a carer nerespectare poate atrage doar sanctiunl disciplinare

sau pecuniare (ex: termenul de 30 zile pentru motivarea hotararii) .d) Dupa durata lor, termenele se impart in: termene pe ore, zile,saptamanl, luni, ani.Clasificarea prezinta interes in ceea ce prlveste modul de calcul altermenelor procedurale.Termenul pe ore incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare(art. 101 alin. 2 C.pr.civ. ).Termenul fixat pe zile se socoteste intotdeauna pe zile libere, incalculul termenului neintrand nici ziua cand a inceput l}i nici ziua cand s-asfarl}it (art. 101alin. 1 C.pr.civ. ).Termenele fixate pe ani, luni sau saptamanl se sfarsesc in ziua anului,lunii sau saptarnanll, corespunzatoare zilei de plecare, adlca zilei in caretermenul a inceput sa curga (art. 101 alin. 3 C.pr.civ.)Termenele stabilite pe luni care incep sa curga de la 29, 30 sau 31 aunei luni l}i care se sfarsesc intr-o luna care nu are 0 asemenea zi sesocoteste implinit in ultima zi a acelei luni (art. 101 alin. 4 C.pr.civ.) .Indiferent de modul in care este stabilit, in rnasura in care termenul sesfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat, else va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urrnatoare (art. 101 atln.5 C.pr.civ. ).in plus, trebuie amintit ca, potrivit art. 104 C.pr.civ., actele de proceduratrimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termendaca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.

B) Durata termenelor procedurale. Suspendarea ~i intreruperealor40 Durata termenului este perioada de timp dintre momentul in care elincepe sa curga l?imomentul implinirii lui.Regula instituita de art. 102 alin.1 C.pr.civ. este ca termenele deprocedura incep sa curga de la data comunlcarli actelor de procedura, dacalegea nu prevede altfel (0 astfel de situate de exceptie ar fi curgereatermenului pentru exercitarea caii de atac de la data pronuntarii hotararii).40 Pentru arnanunte, a se vedea I. Deleanu, op.cit., p. 400-406.

18


20/38

19

Legea prevede trei situatii in care comunicarea este tnlocuita cu un actde procedura caruia legiuitorul ii confera aceeasi semniricatie. Este vorba deasa numitele situatli de echipolenta sau echivalenta. Mentionarn in acestsens: - art. 102 alin. 2 C.pr.civ., care prevede ca termenele incep sa curga iimpotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o. Desltextul nu se rernarca prin acuratete, se are in vedere numai ipoteza in carepartea soliclta comunicarea hotararii catre partea adversa i nu catre eatnsasl, Atunci cand partea sollclta sa-l fie comunicat chiar ei actul deprocedura, termenul incepe sa curga, potrivit regulii in materie, de la datacornunlcarii efective a actului procedural.- art. 284 alin. 2 C.pr.civ., aplicabil i recursului, in conformitate cu art.301 C.pr.civ., care prevede ca termenul de apel curge chiar daca s-a facutcomunicarea hotararii odata cu somatia de executare. I n acest caz, actul decomunicare al sornatiei tnsotite de titlul executoriu, hotararea judecatoreasca,este echivalent cornunicarii realizate de catre instanta.- art. 284 alin. 3 C.pr.civ. din materia apelului, aplicabil i recursului, inconformitate cu art. 301 C.pr.civ., conform caruia, daca 0 parte face apelinainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste cornunicata la datadepunerii cererii de apel.Dat fiind natura lor exceptionala, aceste situatii nu pot fi aplicate prinanalogie unor ipoteze asemanatoare.De cele mai multe ori, termenele procedurale curg continuu fara sa fieintrerupte sau suspendate.Exista tnsa i tmprejurari in prezenta carora are loc intreruperea (ceprovoaca curgerea unui nou termen, in principiu de aceeasi durata cu celinitial) sau supendarea (situatie in care perioada de timp in care se manifestaimprejurarea ce a determinat suspendarea nu este luata in calcul).Termenele de procedura se intrerup: in materie de apel ~i recurs, candpartea care are interes sa exercite calea de atac sau mandatarul sau moareinainte de expirarea termenului (art. 285, art. 286 i art. 316 C.pr.civ); candpartea a fost lmpledicata sa lndeplineasca actul de procedure In termendatorita unor tmprejurari mai presus de vointa sa, situatle in care actul deprocedura se va indeplini in termen de 15 zile ~e la incetarea lrnpiedicarii (art.103 alin. 2 C.pr.civ. ). ICursul perirnarii este suspendat cat I timp dalnuieste suspendareajudecatii, pronuntata de instanta in cazurile ~revazute de art. 244 C.pr.civ.,precum i in alte cazuri stabilite de lege, daCJ~suspendarea nu este cauzatade lipsa de staruinta a partilor in judecata (art. 250 C.pr.civ.).

C) DecadereaDecadsrea reprezinta sanctiunea proc~durala care consta in pierdereadreptului de a exercita 0 cale de atac sau tie a indeplini orice alt act deprocedura daca nu a fost respectat termenul i+perativ prevazut de lege41.Ea este reglementata, de principiu, d~ art. 103 alin. 1 C.pr.civ. careprevede ca neexercitarea oricarei cai de ata~Iineindeplinirea oricarui alt actde procedura in termenul legal atrage decad rea afara de cazul cand legea41 A se vedea V. M. Ciobanu, Tratat teoretic ,ipra tic de procedura clvlla, vol. I, Edit.National, Bucuresti, 1996, p. 480.


21/38

dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-oImprejurare mai presus de vointa ei.Invocarea decaderll cunoaste un regim diferit, in functie de caracterulnormei juridice care stablleste termenur". Astfel, in timp ce in cazul normei deordine publica decaderea poate fi invocata de catre oricare dintre parti, deprocuror sau de instanta din oficiu in orice stadiu al procesului, in situatianormei cu caracter privat ea poate fi invocata numai de partea interesata !}inumai la primul termen de infati!}are ce a urmat momentului cunoastenimotivului de decadere.Nu in toate situatlile de lncalcare a termenului imperativ intervinedecaderea, Astfel, asa cum s-a aratat deja, decaderea nu opereaza atuncicand partea a fost impiedicata datorita unei tmprejurari mai presus de vointaei sa savar!}easca un act de procedure. In acest caz, ea trebuie tnsa saindeplineasca actul de procedura in termen de 15 zile de la data tncetarfImpledicaril, termen in cadrul caruia se impun a fi aratate !}i motiveletmpledicarii (art. 103 alin. 1 !}i alin. 2 C.pr.civ.). Dlspozltiile alin. 1 !}i alin. 2 aleart. 103 C.pr.civ. au fost invocate ca instituind un caz de intrerupere a cursuluitermenului de procedura. Ele reprezinta in acelasi timp !}i cadrul legal pentruinstitutia repunerii in termen.

3. Par1i1ein procesul civil3.1 Notiunea de parteProcesul civil este de neconceput in absents partllor, Prin parte selnteleqe persoana flzlca sau juridica care are un litigiu cu privire la un dreptsubiectiv civil dedus judecatii43 !}i asupra careia se rasfang efectele hotarariijudecatoresti". A!}a cum s-a SpUS45,defintla raspunde ipotezei in care naturalitigiului dedus judecatii are un caracter contencios. Daca litigiul are uncaracter necontencios, prin parte se lnteleqe persoana fizica sau juridica carese adreseaza instantel cu 0 cerere prin care nu se urmareste stabilirea unuidrept potrivnic fata de altcineva, precum ~i, eventual, persoana enemata ininstanta pentru rezolvarea cererii formulate 6.Sunt parti reclamantul !}i paratul. Lor Ii se pot alatura pe parcusrulprocesului !}i alte persoane, care, intervenind in proces, devin, la randul lor,parti47. S-a sustinut ca au calitatea de parte !}i procurorul sau alte organecarora legiuitorul le-a recunoscut in anumite situatii legitimare procesuala in

dorinta ocrotirii anumitor categorii de persoane".

42 Idem, p. 482.43 Daca, de regula, actiunea civila are ca menire sa asigure recunoasterea sau realizareaunui drept subiectiv, uneori, prin intermediul ei se soliclta protectia juridica a unei situatiijuridice pentru a caret realizare calea actiunll este obligatorie (cum ar fi, rn cazul actlunilposesorii). A se vedea tn acest sens G. Borel, op.cit., p. 164 i 167.44 Pentru definltia par\ii, a se vedea G. Borel, op.cit., p. 164.45 Ibidem.46 Ibidem.47 A se vedea infra, .Participarea tertilor tn procesul civil".48 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 163. Pentru opinia, potrivit carela procurorul nu arecalitatea de parte, el fiind un participant In cadrul procesului civil care reprezinta intereselesocletatn, a se vedea G. Soroi, op.cit., p. 224.

20


22/38

21

3.2.Conditii cerute pentru a deveni parte in procesul civilCalitatea de parte este dobandita numai de persoana care lndeplinestecondifiile necesare pentru exercitiul actiunii civile49, respectiv: sa afirme undrept; sa justifice un interes; sa alba calitatea procesula ~i capacitate

procesuala. Cat priveste cerinta aflrmarli unui drept, se impune mentiunea caverificarea ei trebuie realizata doar tn privinta reclarnantului'", Pentru celelaltepersoane ce participa la litigiu este suficient sa existe pe rol 0 actiune civila tncadrul carela reclamantul sa afirme un drept la a carui valorificare tinde pecale [udecatoreasca.Vom detalia tn continuare conditiile necesare pentru a deveni parte tnprocesul civil.A) Afirmarea unui dreptPrezenta acestei cerinte este usor de tnteles, Pentru exercitareaactlunii civile ~i, implicit pentru a deveni parte tntr-un proces, este necesar cao persoana sa invoce existenta unui drept subiectiv civil51 la a caruivalorificare tinde pe calea unei statuari jurlsdlctionale.Pentru a beneficia de protectie judiciara, dreptul trebuie saindeplineasca anumite conditii52:- sa fie recunoscut ~i ocrotit de lege;- sa fie exercitat potrivit scopului economic ~i social pentru care a fostrecunoscut de lege, cerinta impusa de art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 31/195453;- sa fie exercitat cu buna-credlnta;.- sa fie actual.Un drept nu este actual atunci cand existenta sau exercitarea sa esteafectata de 0 conditie sau un termen suspensiv. Este de retinut ca aceastacerinta priveste doar actiunile ln realizarea dreptului, nu ~i pe cele tnconstatare. In cazul celor din urma, dreptul se constata ln starea ln care seafla, fie ca este sau nu afectat de un termen sau 0 conditie ..De la regula potrivit careia dreptul afirmat trebuie sa fie actual, art. 110C.pr.civ instituie cateva exceptii. Astfel, cererea pentru predarea unui imobil,la Ymplinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar Ynainte de Ymplinireaacestui termen. Se poate, de asemenea, solicita Ynainte de termen,executarea la termen a unei obliqatii alimentare sau altei prestatiuni period ice.Presedintele mai poate lncuviinta, Ynainte de Ymplinirea termenului, cereripentru executa rea la termen a unor obllqatiunl, ori de cate ori va socoti ca

cererile sunt lndreptatite pentru a pretntarnpina reclamantului 0 paqubatnsernnata pe care acesta ar tncerca-o daca ar astepta Ymplinirea termenului.Este adevarat ca in situatiile rnentionate actiunea poate fi exercitataanticipat, tnsa aceasta Ymprejurare nu este de natura sa YIprejudicieze peparat, din moment ce hotararea astfel obtinuta nu ar putea fi executata decatdupa Ymplinirea termenului.Daca se constata in urma dezbaterilor contradictorii ca dreptul nuexista sau ca nu sunt Yndeplinite conditille pentru exercitiul dreptului, actlunea49 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 162.50 A se vedea G. Boroi, op.cit., p. 167.51 Sau a unei situatii juridice (a se vedea l?isupra, .Notiunea de parte").52 G. Boroi, op.clt., p. 167. In acelasi sens, a se vedea i M. Tabarca, op.cit., p. 97.53 Decretul nr. 31/1954 a fost publicatfn B.Of. nr. 8 din 30.01.1954.


23/38

va fi respinsa ca nefondata sau neintemeiata. Daca se lnvoca imprejurarea cadreptul nu este actual, actiunea va fi respinsa ca prernatura, fara ca aceastasolutie sa afecteze posibilitatea relterarf ei ulterioare (odata ce dreptul adevenit actual).B) Justificarea unui interesInteresul desernneaza folosul practic urmarit prin declansarea uneiproceduri judlclare'", Prezenta acestei cerinte are ca menire sa evitedeclansarea unor litigii lipsite de orice utilitate practica :;;icare ar tncarca inutilrolul instantelor de judecata.Interesul poate fi patrimonial (ex: se urmareste restituirea unui bun) saumoral (ex: cand se soliclta punerea sub interdlctie judecatoreasca a uneipersoane )55. .Interesul trebuie sa tndeplineacsa anumite cerinte56:- sa fie legitim, adica in conformitate cu legea substantlala sauprocesuala:- sa fie nascut :;;iactual; un interes eventual, precum :;;iunul care a fostdepasit, nu pot justifica declansarea actiunii.Daca dreptul este actual, atunci :;;i interesul este actual. Exista tnsasituatii in care dreptul nu este actual, tnsa interesul de a actiona in justitie estenascut :;;i actual. Facem in acest sens trimitere la art. 110 C.pr.civ. dejamennonat, cand, desl dreptul nu este actual, interesul de a declansa procesulcivil este actual.- sa fie personal :;;idirect, adica folosul practic trebuie sa se verifice inpersoana celui care recurge la actlune, In alti termeni, nu este posibilapromovarea actiunll civile daca se urmareste promovarea interesului altaipersoane. Atunci cand legiuitorul recunoaste legitimare procesuala unorpersoane sau autoritatl ale statului (cum ar fi: Ministerul Public care poateporni actiunea civila ori de catre ori este necesar pentru apararea drepturilor :;;iintrereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdictle :;;ialedlsparutilor, precum :;;i in alte cazuri prevazute de lege; autoritatea tutelaracare poate sa solicite modificarea masurilor privitoare la drepturile :;;iobligatiilepersonale patrimoniale dintre parintii divortatl :;;i copiii minori), interesul severifica prin raportare la titularului dreptului.Lipsa interesului sau neindeplinirea conditiilor sale se lnvoca pe calede exceptle :;;iatrage respingerea actiunli.C) Calitatea procesuala lmplica exlstenta unei identltaf intre persoanareclamantului :;;i titularul dreptului subiectiv din continutul raportului juridicdedus judecatii (calitatea procesual activa), pe de-o parte, :;;i intre parat ~i eelobligat in acelasi raport juridic (calitate procesual pasiva), pe de alta parte'".In anumite cazuri, legea recunoaste legitimare procesuala activa altorpersoane decat titularul dreptului'". In aceste situatli, calitatea procesuala severifica in raport de persoana carets legea ii recunoaste legitimareprocesualaactiva, in timp ce interesul trebuie intrunit in persoana titularului dreptului.

54 A se vedea G. Borel, op.cit., p. 168.55 Ibidem.56 Ibidem.57 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 105-106 ..58 A se vedea exemplele mentionate deja, supra, lit. S.

22


24/38

23

Justificarea calitatil procesuale active !?i pasive revine reclamantului'".Aceasta concluzie este tnterneiata pe dtspozitiile art. 112 C.pr.civ., care obliqareclamantul sa rnentioneze In cuprinsul cererii de chemare in judecataobiectul cererii precum !?i motivele de fapt !?i de drept. Aceste elemente alecererii de chemare de judecata sunt de natura a justifica ratiunea introduceriiactiunii de catre reclamant lmpotriva unui anumit parat,Pe parcursul procesului poate avea loc transmiterea catitatll procesualeca 0 conseclnta a transmiterii dreptului sau a obliqatiei ce intra in continutulraportului juridic dedus judecatii60.Transmiterea calitatll procesuale poate fi legala sau conventlonala.Transmiterea legala a calitatll procesuale in cazul persoanelor fizice serealizeaza prin succesiune. Pentru persoanele juridice, transmiterea legalaopereaza ca urmare a reorqanizarii sau transformarf acesteia.Transmiterea conventionala a calitatii procesuale are loc ca urmare alncheierii unor contracte lntre una din partile litigiului ~i un tert prin care seInstraineaza dreptul sau obliqatia ce intra in continutul raportului juridic dedusjudecatii (asa se tntarnpla in cazul vanzarii bunului litigios sau al cesiunii decreanta).Lipsa calltatii procesuale se invoca pe cale de exceptle, Admitereaexcepttel are drept consecinta respingerea actiunii ca fiind introdusa de 0persoana fara calitate procesuala actlva sau impotriva unei persoane lipsitede calitate procesuala pasiva,

D) Capacitatea procesuala reprezinta exprimarea in planul dreptuluiprocesual a capacitatll civile. Precum in materia dreptului substantial ~i inmateria dreptului procesual, se distinge intre capacitatea procesuala defolosinta !?icapacitatea procesuala de exercitiu,a) Capacitatea procasuala de folosintclPotrivit art. 41 alin. 1 C.pr civ. .orice persoana care are folosintadrepturilor civile poate sa fie parte In judecata" iar, potrivit alin. 2 al aceluiasiarticol, .asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta injudecata ca parate, daca au organe proprii de conducere".Urrneaza ca problema capacitatii procesuale de foloslnta sa fieanalizata in corelatie cu cea a capacitatii civile de folosinta.Potrivit art. 5 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosintaeste aptitudinea de a avea drepturi !?i obliqatil. Similar, in doctrina'",capacitatea procesuala de folosinta a fost definita ca fiind aptitudinea de adobandi drepturi !?iobliqatii pe plan procesual.Capacitatea de folosinta si, implicit capacitatea procesuala de folosinta,este dobandita de catre persoana fizica de la momentul nasteril !?i subzistapana la moarte (art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954) . Cat priveste drepturile,in raport de art. 7 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosintaeste dobandita de la data conceptiei, daca copilul se naste viu. Apreciem catextul legal are 0 mai mica irnportanta pentru capacitatea procesuala defolosinta. Dobandirea dreptului substantial ce ar putea fi valorificat pe cale[udecatoresca este conditionat de nasterea copilului viu. Or, pana la acest

59 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 112-115.60 Ase vedea pentru arnanunte, M. Tabarca, op.cit., p. 115-119.61 A se vedea G. Boroi, op.cit., p. 168.


25/38

moment, orice demers judiciar ce ar tinde la valorificarea dreptului substantialnu ar putea fi privit decat ca prematur.Capacitatea de folosinta l}i, corespunzator, capacitatea procesuala defolosinta, este dobandita de catre persoana juridlca diferit, dupa cum ea estesau n u supusa inregistrarii. I n primul caz, capacitatea de folosinta estedobandlta de la data Inreqlstraril ei, iar in cel de-al doilea caz, de la dataactului de dispozitie care 0 infiinteaza, de la data recunoasterii, ori a autorizariiinfiintarii ei sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege(art. 33 alin. 1 din Decretul nr. 3 1/195 4 ).Continutul capacitatii de folosinta al persoanei juridice este guvernat deprincipiul specialitatii, ce are semnlticafia faptului ca persoana juridica nupoate avea decat acele drepturi l}i obligatii care corespund scopului ei (art. 34din Decretul nr. 31/1954). Principiul speclalitatli nu rarnane fara oonsecinte inplan procesual. Persoana juridica poate sta in judecata numai in legatura cudrepturile l}i obligatiile ce pot face parte din patrimoniul sau,Capacitatea de folosinta a persoanei juridice tnceteaza odata cuincetarea persoanei juridice tnsesi, ce poate avea loc prin comasare, divizaresau dizolvare (art. 40 din Decretul nr. 31/1954).o rnentiune aparte se impune a fi facuta in legatura cu asociatllle sausocletatile care nu au personalitate juridica, Del}i acestea nu sunt subiecte dedrept, in mod exceptional, legiutorul, prin art. 41 alin. 2 C.pr.civ., le-arecunoscut capacitate procesuala de folosinta, dar numai in acele litigii in careele au calitatea de parate, Intrucat regula' instituita de textul anterior citatreprezinta 0 exceptie de la regula regasita in alin. 1 al art. 41 C.pr.civ., rezultaca aplicarea sa este de strlcta interpretare, asoolatiile sau societatlle care nuau personalitate juridica putand figura in proces doar in calitate de parate62.Lipsa capacitatii de folosinta se invoca pe cale de exceptie, admitereaei conducand la respingerea actlunli.b) Capacitatea procesuala de exercltluCodul de procedura civila nu ofera 0 definitie capacitatil procesuale deexercinu, I n schimb, art. 5 alin. 3 din Decretul nr. 31i1954 defmestecapacitatea de exercltiu ca fiind .capacitatea persoanei de a-si exercitadrepturile si de a-si asuma obligatii, savirsind acte juridice".Avand ca reper textul normativ deja anuntat, capacitatea procesuala deexercltiu a fost definita ca fiind aptitudinea unei persoane de a-i valorificasingura dre~turile procedurale i de a-si indeplini singura obligatiileprocedurate" .

Din continutul art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 rezulta ca persoanafizica dobandeste capacitate procesuala de exercitiu deplina odata cumajoratul, la implinirea varstei de 18 ani. De asemenea, potrivit art. 8 alin. 2din Decretul 31/1954 l}i minorul care se casatoreste dobandeste capacitateprocesuala de exercitlu.Care este sltuafia persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercltiusau cu capacitate de exercltlu restransa?I n acest sens, art. 42 C.pr.civ prevede ca: "Persoanele care nu auexercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate,

62 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 124.63 A se vedea G. Boroi, op.cit., p. 169.

24


26/38

25

asistate ori autorizate In chipul aratat In legile sau statutele care randuiesccapacitatea sau organizarea lor".Reprezentarea intervine In cazul persoanelor lipsite de capacitate deexercitiu. Sunt llpsiti de capacitate de exercipu minorii care nu au lmplinit 14ani ~i persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (art. 11 alin. 1 lit. a ~i bdin Decretul 31/1954). Ei vor sta In proces prin reprezentantul lor, care va ficitat pentru termenul de [udecata, Reprezentarea minorilor se realizeaza decatre parintl sau, In llpsa, de catre turore, In timp ce persoanele puse subinterdictie sunt reprezentate de catre tutore sau curator, acesta din urmanumai pana la solutionarea procesului de punere sub lnterdictie'".In coordonatele art. 44 C.pr.civ., In caz de urqenta, daca persoanafizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentantlegal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special,care sa 0 reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. Deasemenea, instanta va putea numi un curator special In caz de conflict deinterese lntre reprezentant ~i cel reprezentat'",Asistarea priveste minorul care are capacitate de exercltiu restransa,adlca cel care a lmplinit varsta de 14 ani (art. 9 alin. 1 din Decretul nr.31/1954).Minorullntre 14 ~i 18 ani va fi citat ~i va sta personal In proces, dar vafi asistat de parinti sau, In lipsa lor, de catre tutore, care vor semna alaturi deminor actele lntocmite In cadrul procesului (art. 9 alin. 2 din Decretul nr.31/1954 ~i art. 105 alin. 2 din C. fam.). Este motivul pentru care acestepersoane vor fi ~i ele citate In proces'".I n situatlile prevazute de art. 44 alin. 1 C.pr.civ., instanta va putea numiun curator special pana la numirea ocrotitorului legal ~i In privinta minorului cuvarsta lntre 14 ~i 18 ani.Autorizarea organului competent (de regula, a autoritatii tutelare) estenecesara atunci cand reprezentantul legal sau minorul cu capacitate restransade exercltiu doresc sa lncheie acte de dispozitie;uridica (cum ar fi: renuntareala judecata sau la drept, achiesarea, tranzactia)" .Capacitatea de exercitiu depllna a persoanei fizice lnceteaza prinmoarte, punere sub interdttie sau anularea casatoriel'".Cat priveste persoana juridlca, ea dobandeste capacitate de exercitiula data lnfiintarii ~i 0 pierde la data lncetarii prin unul din modurile prevazutede lege69. Ea i~i exercita drepturile ~i i~i tndeplineste obligatiile prin organelesale (art. 35 din Decretul nr. 31/1954).

Actele de procedura lndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilorprocedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau ocrotitorulacestuia va putea tnsa confirma toate sau numai 0 parte din aceste acte.Lipsa capacltatli de exercitlu a drepturilor procedurale poate fi invocataIn orice stare a pricinii ( art. 43 alin. 1 C.pr.civ.).64 A se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 124-125.65 A~a se tntampla in materie succesorala, cand la rnostenirea sotului decedat vin in concursminorul ~i parintele supravietuitor, fiecare dinte ei avand un interes propriu la mostenlre, Lafel, in materie de partaj, atunci cand in proces figureaza in calitate de coproprietari, alaturi deminor, unul sau ambii parinti (a se vedea pentru aceste exemple, M. Hibarc8, op.cit., p. 125).66 A se vedea G. Boroi, op.cit., p. 169.67 Idem, p. 170.68 Idem, p. 169.69 A se vedea M. Tabares, op.cit., p. 123.


27/38

Atunci cand este invocata, instanta va acorda un termen pentrucomplinirea lipsurilor i, numai daca acest lucru nu se intampla pana latermenul acordat, instanta va anula cererea (art. 161 alin. 1 i 2 C.pr.civ.).3.3. Participarea tertllor in procesul civilEste posibil ca pe parcursul solutlonarii cererii principale alaturi departile initiale sa intervina in proces i alte persoane. Participarea tertilor inproces "sa poate realiza la initiativa lor, urmare a unei cereri ai carei' autorisunt (interventia voluntata) sau in consecinta cererii formulate de catre partileinitiale (interventia fortata).A) lnterventla voluntaraCodul de procedure civila consacra prin art. 49-56 C.pr.civ. douaforme de interventie voluntara in procesul civil:-interventla in interes propriu (principala):-interventla in interesul uneia dintre partl (accesorie).a) lnterventia prlnclpalaPotrivit art. 49 alin. 2 C.pr.civ.: .Interventia este in interes propriu candcel care intervine invoca un drept al sau",Fiind 0 veritablla actiune civila, ea trebuie facuta in forma cerutapentru cererea de chemare in judecata (art. 50 alin. 1 C.pr.civ.).Cat priveste momentul pana la care poate fi formulata, art. 50 alin. 2C.pr.civ., prevede ca cererea de interventle in interes propriu trebuie depusain fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor. Trebuie facuta insamentiunea ca prin invoirea partilor, ea se poate face i in fata instantel deapel, ceea ce rezulta din alin. 3 al art. 50 C.pr.civ.Solutionarea de catre instanta a cererii de interventie este precedatade prealabila ei lncuviintare in principiu. I n aceasta faza, instanta va verificaurmatoarele": daca tertul justifica un interes i invoca un drept propriu; dacainterventia se afla in conexitate (are legatura) cu cererea principala; dacacererea este forrnulata in termen; daca, raportat la litigiul deja dedusjudecatii, dintre reclamant i parat, cererea de interventie este adrnisibila(spre exemplu, nu este adrnlslbila in cererile cu caracter strict personal cumar fi: cererea de divert sau tagada paternitatil).Asupra tncuvllntarli in principiu instanta se pronunta, dupa ascultarea

partilor i a celui care intervine (art. 52 alin. 1 C.pr.civ.). Solutille pot fi: deadmitere in principiu sau de respingere a cererii de interventie ca inadmislbila(deci, nu in principiu, cum uneori se greete in practica).Tncheierea prin care instanta se pronunta asupra lncuviintarii inprincipiu poate fi atacata numai odata cu fondul (art. 52 alin. 2 C.pr.civ.).Aceasta tnseamna ca impotriva incheierii se pot declansa caile de atacprevazute de lege (aceleasi cu cele ce pot fi exercitate impotriva hotararllfinale) numai dupa ce instanta pronunta hotararea asupra fondului.Hotararea prin care instanta solutioneaza fondul se comunica iintervenientului, indiferent daca cererea sa de interventie a fost adrnisa inprincipiu sau a fost respinsa ca lnadmlslbila. Daca aceasta solutle este usor70 A se vedea tn acest sens M . Tabarca, op.c it., p. 1 77.

26


28/38

27

de tnteles in situatia admiterii in principiu a cererii de interventie, dat fiind caintervenientul a devenit parte in procesul civil, ea este pe deplin justificata ~iin cazul respingerii interventiei ca inadmisibila. De aceasta data, de~iintervenientul nu figureaza in dispozitvul hotararii finale, necesitateacornunicarf ei i~i are explicatia in faptul ca numai din acest moment incepesa curga ~i termenul pentru exercitarea call de atac impotriva incheierii princare a fost respinsa ca inadmisibila cererea de interven~ie71.Daca cererea de interventie a fost incuviintata in principiu, instanta 0va comunica partllor deja existents (art. 52 ali~. 3 C.pr.civ.) I n practica,comunicarea cererii de interventie se realizeaza anterior tncuvllntarf ei in,principiu, pentru ca numai in acest mod partne si-ar putea exprima pozitiaprocesuala asupra acestui incident.Din momentul admiterii in principiu a interventiei, tertul devine parte inprocesul civil72, astfel ca toate actele de procedura se vor indeplini ~i fa~a deintervenient (art. 53 C.pr.civ.).lnterventia principala se solutioneaza 0 data cu actiunsa principala(art. 55 C.pr.civ.), instants urmand sa pronunte 0 singura hotarare asupraambelor cereri. Daca interventia principala determina tntarzierea [udecatii,instanta poate dispune disjungerea ei de cererea princlpala (art. 55 C.pr.civ.).

b) lnteventia accesoriePotrivit art. 49 alin. 3 C.pr.civ. interventia "este in interesul uneiadintre parti cand sprilina numai apararea acesteia."Formularea legiuitorului nu este lipslta de confuzii73. Tertul, chiar incazul unei interventii accesorii, valoriflca un interes propriu ~i nu pe acela alcelui pentru care intervine. Deosebirea fa~a de interventia principala serealizeaza la nivelul dreptului valorificat in cadrul procesului ~i nu in planulinteresului. Astfel, in situatia interventiei principale dreptul este al tertului, intimp ce in cazul interventiei accesorii dreptul este al partii pentru careintervine tertul. Interesul apartine tnsa intotdeauna tertului, fie ca este vorbade 0 lnterventia principala, fie ca in discutie este 0 interventie accesorie.lnterventia accesorie poate fi forrnulata in orice faza a procesului civil,chiar ~i in fata instantei de recurs (art. 51 C.pr.civ.).lnstanta trebuie sa se pronunte asupra tncuvilntarf in principiu acererii de interventie accesorie intr-o procedure identica cu cea prevazuta incazul interventiel principale.lnterventia accesorie se judeca 0 data cu cererea principala. lnstantanu are posibilitatea de a dispune disjungerea interventiel accesorii de cerereaprincipala, tntrucat aceasta forma de interventie nu ar putea forma obiectulunei [udecati distincte. De aItfe I, art. 55 C.pr.civ. consacra in mod expresdoar posibilitatea disjungerii interventlei principale.

C) lnterventia fortataCodul de procedura civila consacra prin art. 57-66 C.pr.civ. trei formede interventie tortata in procesul civil:

71 Idem, p. 179.72 Ibidem.73 A se vedea V. M. Ciobanu, Tratat teoretic ~i practic de procedura civila, vol. I, citatsupra, p. 325.


29/38

-chemarea In judecata a altor persoane (art. 57-59 C.pr.civ.);-chemarea In garantie (art. 60-63 C.pr.civ.);-aratarea titularului dreptului (art. 64-66 C.pr.civ.).a) Chemarea in judecata a altor persoaneChemarea In judecata a altor persoane este reglementata de art. 57-59 C.pr.civ.Potrivit art. 57 C.pr.civ.: .Oricare din parti poate sa cherne Tnjudecatao alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca ~i reclamantul."o astfel de sltuatle poate fi Intalnita atunci cand debitorul unui raportjuridic obligational cu mai multi creditori este chemat In judecata de catreunul dintre e i . intr-o atare ipoteza, el poate sa-l cherne In judecata ~i peceilalti creditori pentru a transa definitiv raporturile sale cu toti creditoril'".Cererea facuta de parat se depune 0 data cu tntampinarea. Candtntarnplnarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la primazi de Infati~are (art. 57 alin. 2 C.pr.civ.). Cererea facuta de reclamant sa

depune cel mai tarziu pana la Inchiderea dezbaterilor Inaintea primei instants(art. 57 alin. 3 C.pr.civ.). Nedepunerea In termen a cererii de chemare Injudecata a altei persoane conduce la judecarea ei separate de actiuneaprmcipala, cu exceptia cazului In care ambele parti consimt asupra judecarillmpreuna a celor doua cereri (art. 135 C.pr.civ.).Cererea va fi rnotivata ~i se va comunica atat celui chern at, cat ~i partiipotrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii depe cererea de chemare In judecata, tntampinare ~i de pe Inscrisurile de ladosar (art. 57 alin. 4 C.pr.civ.).Cel chemat In judecata dobandeste calitatea de intervenient In interespropriu, iar hotararea Iiva fi opozabila (art. 58 C.pr.civ.).Cererea de chemare In judecata a altor persoane se judeca 0 data cucererea principala,b) Chemarea in garantieChemarea In garantie este reglementata de art. 60-63 C.pr.civ.Potrivit art. 60 C.pr.civ.: .Partea poate sa cherne In garantie 0 altapersoana Impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea inpretentiunl cu 0 cerere In garantie sau In despaqubire",Este cazul, spre exemplu, al cumparatorului chemat In judecata decatre un tert intr-o actiune In revendicare ~i care, la randul lui, 11chearna in

judecata pe vanzator pentru a-I garanta In ipoteza evingerii sale75

.Chemarea In garantie trebuie sa lndeplineasca toate conditiile uneicereri de chemare In judecata Intrucat constituie 0 veritabila actiune civila(art. 61 alin.1 C.pr.civ.).Cererea de chemare In garantie trebuie depusa de reclamant pana laInchiderea dezbaterilor Inaintea primei instants (art. 61 alin. 2 C.pr.civ.) iar decatre parat 0 data cu tntarnpinarea sau cel mai tarzlu la prima zi de Infati~are,daca tntampinarea nu este obligatorie (art. 61 alin.1 C.pr.civ.). NedepunereaIn termen a cererii de chemare in garantie conduce la judecarea ei separata

74 Pentru acest exemplu, dar ~i pentru altele, a se vedea M. Tabarca, op.cit., p. 189-190.75 Pentru acest exemplu, dar ~i pentru altele, idem, p. 194-195.

28


30/38

29

de actlunea principala, cu exceptia cazului In care ambele parti consimtasupra judecarii impreuna a celor doua cereri (art. 135 C.pr.civ.).Dupa depunerea cererii de chemare In garantie, instanta va dispune caea sa fie comunicata c

_Docs_20110207Drept Procesual Civil Publicare

Documents

Transcript of _Docs_20110207Drept Procesual Civil Publicare