diversitate si interculturalitate

21
REZUMAT Echipa multiculturală formată din patru membri din țări diferite (România ,Germania şi Etiopia)a decis să înființeze o sucursală a băncii Global Bank în România .Această bancă deține sucursale şi în alte state unde are un randament ridicat . Membrii echipei de conducere sunt patru colaboratori din România , Etiopia şi Germania care se întâlnesc pentru a hotărî cum ar poate banca obține un randament foarte ridicat având în vedere diferențele culturale care există . În cadrul acestei întâlniri se va discuta despre fiecare țară în parte , despre cultura țărilor şi se vor stabili diferențele care există între acestea . În finalul întâlnirii vom elabora soluții care ne vor ajuta ca banca noastră să funcționeze foarte bine şi în România , fără să se pună problema falimentului ,

Transcript of diversitate si interculturalitate

Page 1: diversitate si interculturalitate

  REZUMAT

Echipa multiculturală formată din patru membri din țări diferite (România ,Germania şi Etiopia)a decis să înființeze o sucursală a băncii Global Bank în România .Această bancă deține sucursale şi în alte state unde are un randament ridicat .

Membrii echipei de conducere sunt patru colaboratori din România , Etiopia şi Germania care se întâlnesc pentru a hotărî cum ar poate banca obține un randament foarte ridicat având în vedere diferențele culturale care există .

În cadrul acestei întâlniri se va discuta despre fiecare țară în parte , despre cultura țărilor şi se vor stabili diferențele care există între acestea .

În finalul întâlnirii vom elabora soluții care ne vor ajuta ca banca noastră să funcționeze foarte bine şi în România , fără să se pună problema falimentului ,

Page 2: diversitate si interculturalitate

CUPRINS Introducere........................................................................................................................................................3

I Grupul de competență....................................................................................................................................4

II DIAGNOSTICUL INTERCULTURAL...................................................................................................................5

II. 1. CULTURI VS. CULTURI..........................................................................................................................5

Etiopia.......................................................................................................................................................5

Germania...................................................................................................................................................6

Romania....................................................................................................................................................7

II.2 Dimensiunile culturale necesare diagnosticului intercultural.................................................................8

II.3 Elemente distinctive ale culturilor.........................................................................................................10

II.4 Tabel comparativ dimensiuni culturale.................................................................................................11

II.5 Interpretarea rezultatelor.....................................................................................................................11

III. Idei și soluții...............................................................................................................................................12

IV. Decizii finale..............................................................................................................................................12

V. Aspecte pozitive vs.aspecte negative..........................................................................................................13

VI Concluzii:.....................................................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................................14

2

Page 3: diversitate si interculturalitate

Introducere

Global Bank este o banca germana, cu sucursale in mai multe tari,printre care si Etiopia,dar care doreste sa deschida o noua sucursala in Romania. Global Bank va functiona sub indrumarea a 4 colaboratori din Germania,Romania si Etiopia (acestea fiind de fapt si tarile pentru care dorim sa realizam diagnosticul intercultural).Global Bank are un domeniu de activitate foarte divers:acordarea de credite firmelor si persoanelor fizice,administrarea averilor,plasamentul imprumuturilor,operatiuni de schimb valutar etc.Fiind totodata si o banca destul de mare,ea are peste 4000 de angajati ce lucreaza in sucursale din intreaga lume.

Problema cu care ne confruntam este urmatoarea: “Vom reusi sa avem acelasi randament pe care l-am avut in celelalte tari,avand in vedere diferentele culturale atat de evidente cu care ne confruntam(directorii bancii provenind din 3 tari diferite) si, totodata perceptiile atat de diferite ale noilor nostri angajati?”

In urma acestui diagnostic,firma noastra isi propune ,in principal, sa rezolve aceasta problema , sa identifice diferentele cultural si masurile ce trebuie a fi luate pentru o mai buna colaborare atat intre angajati,cat si intre sucursale sucursale.

I Grupul de competen ăț3

Page 4: diversitate si interculturalitate

Vasilache cristina de sex feminin, 35 ani,absolventă a Universității din Addis Abeba,cea mai bună instituție de învățământ superior din Etiopia, fost Manager de Resurse Umane a Global Bank,sucursală din Etiopia .Născută în Etiopia,deşi a crescut într-un mediu predominant sărac, a manifestat o atitudine responsabilă față de familie (fiind căsătorită şi având doi copii), educație şi muncă.Prezintă aptitudini de comunicare,cooperare şi analiză comportamentală. Ea va fi viitorul manager de resurse umane al sucursalei ce urmeaza să o deschidem în România,ocupându-se de angajarea şi buna cooperare a personalului.

Ploaie Sorin , de sex feminin, 32 ani,absolventă a Universităţii A.I Cuza,Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, necăsătorită, fost Director al Departamentului Credite în cadrul băncii centrale ING România, acum ocupând acelaşi post pentru banca noastră. Provine dintr-o familie înstărită din România, unde princincipiile de baza au fost corectitudinea şi devotamentul faţă de munca. Este sociabilă reuşind să intre în discutţie uşor cu cei ce vor să contracteze credite, punctuală şi pasionată de tot ce tţine de domeniul financiar.

Avasilea Cristian ,de sex feminin,37 de ani,din Germania,divorţată, fără copii,absolventă a Universităţii Paris 12,din Franţa, fost director de Marketing al Global Bank sucursala din Germania,viitor director de marketing al sucursalei ce urmeaza să o deschidem în România.Ea se va ocupa de promovarea pachetelor ofertante ale băncii şi de o bună imagine a acesteia.Fire creativă şi spontană, mereu cu idei inovatoare, va veni în sprijinul instituţiei cu vastele sale cunoştinte în domeniul marketingului pentru a ajuta la buna desfăşurare a activităţii acesteia. Fiind crescută în spiritul poporului german, a tării capitaliste, tradiţionaliste are un caracter care impune disciplină,entuziasm şi respect faţă de muncă.

Donea Mihnea , de sex feminin, 41 de ani, căsătorită şi cu doi copii, absolventă ASE Bucureşti,ea va fi Manager General al Global Bank în România.. Ea va veni în sprijinul grupului cu scopul de a coordona întreaga activitate şi îndeplinirea obiectivelor firmei. Provenind din România, fosta ţara comunistă, este o fire autoritară ce impune respect, dar cu viziune de ansamblu, ştie să asculte părerile în scopul de a lua decizia cea mai potrivită. Este sociabilă, respectată în locurile de muncă de referinţă şi calificată drept un foarte bun lider.

Motivul pentru care am ales aceasta organizare este reprezentat de competenţele membrilor echipei, de rezultatele excepţionale pe care le-au dobândit în cadrul instituţiilor şi companiilor din care au făcut parte şi datorită diversităţii culturale, fiecare făcând parte din ţări diferite, culturi diverse şi totodată cetăţeni ai ţărilor asupra cărora realizăm diagnosticul.

4

Page 5: diversitate si interculturalitate

II DIAGNOSTICUL  INTERCULTURALII. 1. CULTURI VS. CULTURI

EtiopiaCapitala: Addis Abeba (Ababa);Populatia: 73.053.286 locuitori; Suprafata: 1.127.127 km2;Moneda: 1 Birr = 100 centi;Ziua nationala: 28 mai;Limba oficiala: amhara, engleza;Forma de guvernamant: republica federala;

Etiopia este un stat fără ieșire la mare ce este situat în Cornul Africii. Ea se învecinează cu Eritreea la nord, Sudan la vest, Kenya la sud, Somalia la est și Djibouti la nord-est. Cu 1.127.127 km²,. Nașterea mitică a Etiopiei datează din perioada legendarului Rege Solomon al Israelului și al Reginei din Saba. În secolul IV d.Hr. s-a introdus creștinismul. Puternicul regat a început să decadă după înfrângerea de la Mecca în bătălia din anul 570 contra arabilor.

Sub Meles Zenawi se inițiază o perioadă de reforme politice și sociale care duc la abandonarea regimului Marxist. Un nou război cu Eritreea, 1997-2000, pe o presupusă dispută de frontieră, menținând total separate popoarele etiopian și eritreu, care sunt legate cultural, istoric. Oprirea ostilităților s-a produs după o victorie etiopiană și sub arbitrajul ONU și OUA. Ambele țări au recunoscut verdictul tribunalului internațional, dar Etiopia incă nu l-a pus în practica.

Potrivit unui nou recensământ din 1994, creștinii reprezintă 61,6% din populația țării, 32,8 % musulmani, iar religiile tradiționale africane 5,6 %. Dar în SUA, Departamentul de Stat are cifre contradictorii, așezând islamul la egalitate sau cu o ușoară majoritate. În acest sens există necesitatea de a revizui cifrele (45-50% suniți, 40% ortodocși, 5% protestanți și restul religii tradiționale).

Economia Etiopiei este bazată pe agricultură care absoarbe 45% din PIB, 90% din exporturi și 80% din mâna de lucru. Produsul principal este cafeaua, destinată aproape toată exportului și din care trăiesc direct sau indirect 25 % din populație.

În anul 2007, Etiopia avea o populație de 75.500.000 locuitori. Speranța de viață este de 49 ani. Media de copii pentru fiecare femeie este de 5,1, una dintre cele mai inalte din lume, cea ce va provoca grave probleme economice și ambientale. 42,7% din populație sunt alfabetizați. Se estimează că 4,4% din populație este infectată cu virusul HIV (SIDA).Partide politice-Organizaţia Democrată Populară Oromo ,Mişcarea Naţională Democratică Amhara , Frontul Popular de Eliberare.

Germania

5

Page 6: diversitate si interculturalitate

Germania este situată în Europa Central-NordicaForma de stat: republica federalaPopulaţia: 81.075.000 locuitoriDensitatea populaţiei: 218 locuitori/km2Capitala şi oraşul cel mai mare: Berlin (3.437.900 locuitori)Suprafaţa Germaniei este de 357 050 km2

Structura etnică şi confesională : Nemţi 91,5%, Turci 2,4%, alte naţioanlităţi 6,1% (majoritatea greci, italieni, polonezi, ruşi, sârbi-croaţi şi spanioli); protestanţi 34%, romano-catolici 34%, musulmani 3,7% şi de alte confesiuni 28,3%. Limba oficială este germana.

Coaliţie guvernamentală: "Negru-Galben", formată din CDU/CSU și FDP (liberalii-democrați).Treimea răsăriteană a Germaniei este ocupată de Câmpia Germană, situată la est de Belgia. În

apropierea tărâmului Marii Baltice câmpia este nisipoasă şi neroditoare. În extremitatea sudică a Germaniei se înalţă lanţurile muntoase ale Alpilor Bavarezi. Marginea nordică a Alpilor este mai joasă, constând într-o zonă deluroasa care se extinde până la Dunare. Între acesta şi Câmpia Germană alternează masive muntoase (Munţii de Mijloc ai Germaniei) şi depresiuni joase.

În nord-vestul Germaniei se simte efectul oceanic, spre est clima este mai mult continentală. În est iernile sunt mai reci.În Berlin, temperatura medie în ianuarie este de 1° C, in iulie 19° C

Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate şi solide din lume, bazată pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) şi comerţul exterior (cel mai mare exportator mondial de mărfuri).Fiind o ţară cu o economie puternic dezvoltată,Germania concurează,pe de o parte cu celelalte state dezvoltate în lupta pentru creşterea ponderii controlului economiei şi a pieţei mondiale,pe de altă parte însă,îşi reuneşte şi îşi coordonează forţele cu acestea pentru a nu reduce din controlul pe care îl deţin asupra mapamondului.

Un impact major asupra Germaniei l-a avut cel de-al Doilea Razboi Mondial.Acesta a fost tragic si absurd, pentru ca obiectivele vizate de Hitler i-au imprimat şi un caracter rasial. Statisticile cunoscute până în prezent apreciaza între cinci milioane şi şase milioane de victime în rândul populaţiei civile evreieşte din Europa. A fost un razboi total, provocând pierderi importante în rândul populaţiei civile: "au murit, (...) barbaţi, femei, copii, batrâni. (...) Deportarile şi bombardamentele nu au ocolit pe nimeni. Pierderile germane se ridică la patru milioane" (cf. cu Jean-Claude Chesnais , 1981, p. 348).

Adiaphore culturale :În general, germanii sunt buni cunoscători de limbi străine ,însă preferă să vorbească în germană pe cât posibil.De accea ar fi placut surprinşi dacă negocierile şi întâlnirile vor fi în limba lor maternă.

Imperative cultural: pentru germani,afacerile reprezintă un lucru extreme de serios .Ceea ce nu acceptă ei în timpul întâlnirilor de afaceri sunt glumele.

Exclusivităţi cultural: critica este una din elementele cele mai ofensatoare pentru germani.Aceştia nu acceptă criticarea propriei persoane, ca să nu mai spunem de criticarea sistemului lor,a regulilor sau a obiceiurilor ţării lor.

6

Page 7: diversitate si interculturalitate

Romania

Capitala: BucureștiLimbi oficiale: română Limbile minorităților mari: maghiară,romanaSistem politic republică unitară semi-prezidențialăPartidul la guvernare:PDL Suprafață :238 391 km² (locul 82) Populație : 2009 21 498 616[1] (locul 52). Densitate 93 loc/km² (locul 104)

România este situată în partea de sud-est al Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice și in nord-vestul Mării Negre. Pe tot teritoriul României este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea Munţilor Carpaţi sudici şi centrali.Vecini: Bulgaria în sud,Ungaria în nord-vest,Ucraina în nord-est,Replublica Moldova la est,iar ţărmul Mării Negre în sud-est.

De-a lungul istoriei, diferite teritorii al României au fost în dub conducerea Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus sau a celui Austro-Ungar.Conform recensământului din 2002, România are o populație de 21 680 974 de locuitori aşteptandu-se ca pe viitor înregristrarea unei scăderi lente a populației ca urmare a sporului natural negative.

Grupuri etnice: 89,5 % români; 6,6 % maghiari; 2,5 % romi; iar 1,4 % alte minorității etnice.Datorită așezării sale geografice și a evoluției istorice distinct, România are o cultură unică.Este un

punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est. Identitatea românească a fost formată din amestecul elementelor dacice și romane, cu multe alte influențe.

Exclusivităţi culturale Este un popor naţionalist,de accea nu accepta critica in ceea ce priveste cultura tarii,traditiile si mancarurile traditionale sa. Nu le pică bine să fie catalogaţi ca un popor de ţigani doar din cauza conflictelor ca cel din Italia.

Imperative culturale: Poporul român este unul foarte mandru,de aceea la intalnirile de afaceri nu accepta sa fie considerat inferior altui membru dintr-o alta tara.

Adiaphore: Un popor credincios ce mereu îţi va propune un tur al mănăstirilor Moldovei cu care se mândresc şi care au un istoric deosebit. Sunt încântaţi atunci când un artist fredonează câteva versuri româneşti sau un străin ştie saluturi, mâncăruri tradiţionale sau oameni populari din Romania.

Tari România Germania Etiopia

suprafata 238 391 km² 357 050 km2 1.127.127 km2Populatia/ densitate 21 498 616/

93 loc/km² 81.075.000/218 loc/km2

73.053.286/64 loc/km2

clima temperat- continentală de tranziţie

temperată Temperat blând în zonele înalte şi fierbinte în zonele joase

religie ortodoxă Protestantă (34%) şi catolică(34%)

creștinii reprezintă 61,6% din populația țării, 32,8 % musulmani, iar religiile tradiționale

7

Page 8: diversitate si interculturalitate

africane 5,6 %Limbi vorbite română germană amhara,englezăMinoritati 6,6 % maghiari; 2,5 %

romi; iar 1,4 % alte minorității etnice

Turci 2,4%, alte naţioanlităţi 6,1% (majoritatea greci, italieni, polonezi, ruşi, sârbi-croaţi şi spanioli)

Kenyeni,somalezi,sudanezi

Nivel de dezvoltare În curs de dezvoltare dezvoltată În curs de dezvoltarePartidul la guvernare PDL-Partidul Democrat

Liberal"Negru-Galben", formată din CDU/CSU și FDP (liberalii-democrați

Partide politice-Organizaţia Democrată Populară Oromo

II.2 Dimensiunile culturale necesare diagnosticului intercultural

Individualism/colectivism –societatile individualiste consideră interesul individual a fi superior celui colectiv,iar cele colectiviste ,fiecare persoana se defineşte ca aparţinand unui grup şi este dependentă de acest grup,fidelitatea şi loialitatea faţă de grup sunt mai importante decat eficienţa şi competivitatea pe care indivizii individualişti o cauta .

Am ales această dimensiune deoarece arată atât importanţa sarcinii cât şi a relaţiilor de grup.Masculinitate /feminitate-in societatile masculine,barbatul trebuie să se impună cu orice preţ,sa

arate ca este puternic,în timp ce femeia trebuie să se ocupe de calitatea vieţii.În societatile feminine,rolurile sunt mai putin diferenţiate,atât bărbaţii cât şi femeile trebuie să se ocupe de calitatea vieţii.Tot aici se pune accent pe solidaritate ,calitatea condiţiilor de muncă,egalitate. Am ales aceasta dimensiune deoarece determina nivelul de competivitate,de afirmare.

Distanţa faţă de putere- reprezintă modul în care un individ ce aparţine unei culturi, perceperea gradului de inegalitate în ceea ce priveşte puterea între cel care se supune şi cel care deţine puterea.

Această dimensiune arată teama sau libertatea de exprimare a părerilor contrare faţă de superior şi preferinţa de afi consultat de către superiorul direct,elemente importante într-o institutie, ce trebuiesc cunoscute îndeaproape.

Gradul de evitare a incertitudinii- măsoară gradul de toleranţă pe care o cultură țl admite vizavi de neliniştea provocată de modul de desfăşurare a evenimentelor viitoare.

Această dimensiune este potrivită studiului nostru deoarece indexul de evitare a incertitudinii ne arată gradul de toleranță față de minorități, deschiderea spre adaptarea la noi tehnologii, şi cantitatea de timp petrecută pentru planificare strategică în organizații şi este totodată un indice în măsurarea impulsului de moment, grabei, şi exprimarii emoției negative fărâ control.

Orientarea pe termen scurt- arată în ce măsură o societate acceptă sau nu dedicarea pe termen lung, orientarea către tradiție, valori de gândire şi gradul de economisire. Culturile cu orientare pe termen scurt arată că schimbările pot fi făcute mult mai rapid, recompensele se fac în funcție de performanțele individului,iar orientarea spre valori urmăreşte performanța, excelena şi competivitatea.

Am ales aceasta dimensiune,deoarece, orientarea pe termen scurt, poate indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectivă.

8

Page 9: diversitate si interculturalitate

Germania

Distanța față de putere: -Cultura germană a manifestat ,în general, o distanță relativ mică față de putere observându-se mai ales în marile organizații un management interactiv mai ales în relaţiile cu subordonaţii,un management ce mizează pe sentimentul de încredere reciprocă,libertate de exprimare si exprimarea libera a ideilor şi opiniilor subordonaților față de superiorii lor.

Individualism: -Fiind o tară dezvoltată,caracterizata de individualism, se manifesta nevoia de auto-afirmare şi independența financiara.Aici,indivizii manifesta un mare respect fata de bunurile personale si proprietati.

Evitarea incertitudinii:-Acest indice are o valoare relative ridicata (65), ceea ce inseamna ca poporul german prefera ,in general,stabilitatea,siguranta si incearca pe cat posibil evitarea riscului.

Masculinitatea: Germania este o tara predominant masculina, ceea ce inseamna ca predomina un nivel al competivitatii mult mai mare,un grad mai mare de afirmare si o mai mare dorinta de a avea putere decat in tarile predominant feminine.

Orientarea pe termen lung: Germania a inregistrat un indice scazut in privinta orientarii pe termen lung,ceea ce duce cu gandul la nevoia de imbogatire rapida si nu economisire pentru viitor.Totodata arata si o inclinatie spre trecut si prezent si nu pentru viitor.

Etiopia

Individualismul : Aceasta dimensiune se bazeaza pe relatia pe care o stabileste un individ cu ceilalti .In Etiopia intalnim un nivel scazut al individualismului (27)deoarece aici legaturile umane sunt foarte stranse ,oamenii se nasc in grupuri naturale , sate , triburi sau familii extinse in care locuiesc .Gradul de saracie ii determina sa fie solidari si sa se ajute reciproc pentru depasirea problemelor .Fiecare om este interesat de binele grupului , iar grupul ii ofera protectie in cazul necazurilor .

Evitarea incertitudinii:Etiopia are un grad relativ scazut al evitarii incertitudinii(52).Oamenii din aceasta tara reusesc sa accepte fiecare zi asa cum vine si sa inteleaga greutatile si riscurile care apar .

Orientarea pe termen lung :In Etiopia orientarea pe termen lung este foarte scazuta (25)deoarece nesiguranta zilei de maine ii determina pe etiopieni sa nu poata privi in viitor cu optimism .In aceasta tara se pune accentul pe traditii si pe siguranta viitorului apropiat .

Distanta fata de putere: Etiopia inregistreaza o distanta fata de putere relativ ridicata(64)deoarece nu exista o egalitate intre membrii acestui stat ,puterea fiind distribuita inegal .

Masculinitatea : In Etiopia aceasta este relativ scazuta .De aici concluzionam ca societatea etiopiana permite atat barbatilor cat si femeilor sa-si asume roluri si sa aiba diferite atributii in societate .

9

Page 10: diversitate si interculturalitate

România

Distanta fata de putere: Distanţa faţă de putere al ţării noastre este mare datorită moştenirii Imperiului Roman.Ţările care au fost ocupate la începutul erei noastre de către romani au moştenit o distanţă mare faţă de autoritate datorită autoritatea reprezentaţilor Imperiului.

Individualism: Având un grad scăzut de individualism,societatea pune mare accent pe grup sip e ajutorul intre membrii grupului.Societatea se simte mult mai confortabilă in situaţii de consens general.

Evitarea incertitudinii: România inregistrează un grad ridicat de evitare a incertitudinii ceea ce înseamnă ca populaţia prezintă un grad mare de anxietate in privinţa viitorului preferând siguranţa zilei de astazi.

Masculinitatea: În România masculinitatea are un grad relative scăzut ceea ce înseamnă că se pune mai mult accent pe relatiile dintre oameni si nu pe performanta si afirmare. Managerii sunt intuitivi si caută consensul.

II.3 Elemente distinctive ale culturilor

Etiopia

Este una din cele mai interesante destinatii crestine .Abbis Ababa,capitala acestui stat este a treia capitala din lume ca altitudine (munti inalti ,2408m),savane si ape foarte albastre.Se spune ca acesta este locul originii omenirii.

In sec .IV ,in timpul Imperiului Axum , a luat nastere Biserica Ortodoxa Etiopiana , chiar si in zilele noatre 51%din populatie apartine acestei religii .Etiopia este o insula a ortodoxiei intr-o Africa musulmana sau pagana, a doua tara orodoxa din lume dupa Rusia.

Copii nascuti in Etiopia cresc sub indrumarea mamelor , in comunitati extinse (sate , triburi) si de aceea gradul de colectivism in aceasta tara este ridicat .Dupa varsta de 6 ani baietii se vor alatura barbatilor , oferindu-le in dar miei , capre si semnul distinctiv , toiagul , cu care vor conduce vitele .Fetele vor ramane alaturi de mame , ajutandu-le in diferite munci , invatand sa coase , sa gateasca,etc .Deoarece atat barbatul cat si femeia au sarcini precise si diferite responsabilitati , Etiopia este o tara cu un grad de masculinitate relativ scazut .

Germania

Este binecunoscut faptul ca Germania este o tara individualista,o tara a regulilor(evitarea ridicata a incertitudinii), a ordinii si a corectitudinii.Aici, legile si drepturile sunt aceleasi pentru toti.Totodata sunt evitate relatiile de familie la locul de munca,se pune accentul pe initiativa si realizarea individuala ,iar angajarea si promovarea se fac pe baza de merite.

Germanii ,au un mare respect pentru bunuri si proprietate. Ei considera banii si bunurile ca fiind importante,fapt ce denota gradul destul de ridicat de masculinitate.Un alt lucru ce denota gradul ridicat de masculinitatea este faptul ca managerii germani sunt foarte hotarati si agresivi. Ei considera ca sunt mai eficienti decat altii si nu-si schimba pozitia cu una cu doua. Germanii doresc sa creada ca si voi sunteti la fel de puternici ca si ei,fapt ce tine tot de masculinitatea din care fac parte.

10

Page 11: diversitate si interculturalitate

Caracteristicile fundamentale ale culturii germane in domeniul afacerilor sunt: convingerea ca sunt niste negociatori cinstiti, deschisi; tendinta de a fi directi si de a-si manifesta dezacordul pe fata, in schimbul unei atitudini politicoase sau diplomate,faptul ca nu renunta niciodata la ideile lor etc.

România

Dimensiunea culturală care definește raportul dintre oameni,în axa colectivism/individualism ,așa cum este ea definită pentru cultura națională și axa individualism/colectivism,pentru cultura organizațională se declină,în România,diferit.Astfel,studiul Globe realizat in România identifică si distinge colectivismul instituțional si colectivismul în cadrul grupului restrâns .

În context românesc contribuția individuală nu se definește ca o preferință pentru a intra în competiție cu ceilalți sau pentru asumarea responsabilității.individualismul românesc este de tipul “fiecare pentru sine și,dacă eu nu reușesc,nu-l las nici pe celalalt să obțină rezultatele dorite ”.De asemenea,contribuția colectivă nu înseamnă spirit de echipă,ci spirit gregar:când indivizii se simt amenințați,se strâng în jurul unui conducător ca sa fie protejați.Principalele criterii de valorizare a indivizilor nu sunt întotdeauna competențele sau aportul individual sau colectiv la realizarea rezultatelor,ci,loialitatea,supunerea la ordine și apartenența la rețele de relații informale.

II.4 Tabel comparativ dimensiuni culturale

Dimensiuni culturale ROMANIA GERMANIA ETIOPIADistanta fata de putere Ridicată 90 Relativ scazută 35 Relativ ridicată 64

Individualism Scazut 30 Relativ ridicat 67 Scazut 27Evitarea incertitudinii Ridicată 90 Relativ ridicată 65 Relativ scazută 52

Masculinitate Relativ scazută 42 Ridicată 66 Relativ scazută 41Orientarea pe termen

lungScazută - Scazută 31 Scazută 25

II.5 Interpretarea rezultatelor

În urma analizei efectuate mai sus am constatat următoarele diferenţe ce pot influenta pozitiv sau negativ buna colaborare între angajatii noştri.

O primă diferenţă este aceea ca angajaţii aparţin unor dimensiuni culturale diferite în ceea ce priveşte distanţa faţă de putere,ceea ce ar înseamna ca o parte din angajati să fie mai degajati la locul de munca şi faţă de superiori (cei cu distanta mica fara de putere),fapt ce ar putea determina un randament mai ridicat si idei inovative expuse liber ,spre deosebire de cei ce aparţin dintr-o cultura cu distanţa mare faţă de putere.

O alta mare diferenţă poate fi aceea că doua dintre statele din care provin anagajatii nostri au un indice crescut al colectivismului,aici se pune accentul pe colaborare,relaţii interumane,iar celalalt stat este predominant individualist,punându-se accentul pe performanta,afirmare şi mai puţin pe relatiile de colaborare.Această diferenţă poate conduce la interpretari diferite ale modului de coordonare şi realizare a sarcinii.

Tot o diferenţă semnificativa considerăm ca este şi gradul de evitare a incertitudinii deoarece angajaţii români şi germani au un grad ridicat de evitare a incertitudinii şi se bazează pe lucruri concrete care

11

Page 12: diversitate si interculturalitate

îi ajuta să aibe o viziune concreta a ceea ce urmeaza să se întample pe când angajaţii etiopieni au un grad scăzut de evitare a incertitudinii ceea ce îi poate determina să facă lucrurile fară simţ de răspundere .

III.  Idei  i solu iiș ț

Pentru soluționarea problemelor, trebuie să înțelegem diversitatea culturala și să încercăm să ne adaptăm fiecare pentru a ajunge la o cooperare cât mai fructuoasă. Pentru acest lucru România vine în întâmpinarea celorlalți colaboratori cu informații despre cultura noastră și detalii despre funcționarea sistemului de lucru. Fiecare cultură vine cu perspectiva sa proprie asupra lucrurilor , ceea ce ne ofera noi căi de acţiune sau modalităţi de rezolvare a problemelor ce pot aparea în cadrul organizaţiilor.Întelegerea mai buna a mediului cultural , economic , juridic al altor tări ne va conduce la desfasurarea afacerilor în cele mai bune condiţii şi ne vor ajuta sa prosperam .

Pentru rezolvarea problemei am implementat un plan în care fiecare a propus o soluţie în ceea ce priveste pregătirea sa şi tara din care provine si anume:

Directorul general,fiind din Romania a propus,ca în colaborare cu celalalt director român, să explice celorlalţi membri din celelalte tări politica bâncii în România şi modul în care angajaţii români lucreaza. Acesta propune ca în cazul stilului de lidership să se opteze pentru unul democratic în care deciziile nu se vor lua la nivel superior ci toţi angajatii au dreptul la opinii.Aceasta decizie va conduce la un ambient mult mai placut şi o adaptare mult mai rapidă a tuturor anagajaţilor.

Directorul de marketing de origine germană a propus ca echipa cu care va lucra sa fie formata din membri din toate cele 3 ţări pentru o valorificare maxima a ideilor de marketing.

Directorul etiopian,de resurse umane, vine cu idea de a recruta experţi în domeniu ,din toate cele 3 ţări implicate,nu doar anagajaţi romani, pentru o mai buna colaborare şi pentru un randament ridicat.

IV.  Decizii finale

Iată deciziile care au fost luate pentru rezolvarea efectivă a problemei:

Întrunirea consiliului director într-o ședință pentru discutarea și soluționarea problemei.Acesta este un prim pas în reuşita colaborării noastre,deoarece această întrunire va fi mai mult decât suficientă în a motiva membrii echipei pentru o mai bună colaborare si totodată va trezi curiozitatea cunoasterii fiecarei culturi în parte.

12

Page 13: diversitate si interculturalitate

Pentru îmbunatățirea relațiilor interpersonale dintre membrii echipei a fost propus team-building-ul ce va ajuta în cunoașterea reciprocă a membrilor, dar și la înțelegerea asemănărilor și diferențelor precum și potențialul fiecăruia dintre ei.

Organizarea unor traininguri de perfecționare a noilor angajați care vor fi conduse de traineri din cele trei state colaboratoare .Acest lucru ne va ajuta atat sa intelegem cultura respectiva cat si sa ne adaptam mai usor la aceasta si nu in ultimul rand sa valorificam punctele forte ale fiecareia

V. Aspecte pozitive vs.aspecte negativeUn prim aspect pozitiv este faptul că putem adopta alte stiluri de lucru decat cele existente în ţara

noastra,care pot duce la îmbunătăţirea calităţii muncii.

Un alt aspect pozitiv se referă la experienţa diversificată a membrilor din cele 3 ţări, în exisţenta unei probleme se pot propune 3 soluţii diferite, ca în final să se aleaga soluţia cea mai bună.

In ceea ce priveste aspectele negative,putem spune că această colaborare ar putea totodată duce şi la neîntelegeri în cadrul companiei.Fiecare ar putea să-şi impună stilul de lucru fară să tină cont de opiniile celorlalţi sau nu se vor putea adapta diversităţilor culturale.

Conflictele ce pot sa apara pot fi de genul celor rasiale,etiopienii fiind de culoare,sau conflicte religioase ,fiecare apartinând unei alte religii.Totodata,avand o personalitate puternică,nemţii nu renunţă usor la ideile lor,fapt ce ar conduce la discuţii în contradictoriu.

VI Concluzii:

Odată cu abordarea noului stil de lucru, sperăm în valorificarea competenţelor profesionale şi obţinerea rezultatului dorit de noi prin valorificarea diferenţelor culturale dintre ţările membre. Această tratare multiculturală pe care noi încercăm să o punem în aplicare pune în valoare competenţele rezultate din existenţa unor valori culturale diferite, dar care ajută la atingerea unor ţeluri comune.

Ne-am decis să folosim această diversitate culturală cu scopul de a obţine un avantaj competitiv în mediul bancar internaţional. De aceea am apelat la politica aceasta de muncă cu expatrierea experţilor din celelalte două ţări asociate. Astfel, diferenţele culturale dintre cele trei ţări sporesc creativitatea şi adaptabilitatea la alte stiluri de lucru. Sperăm la efecte pozitive şi o colaborare cât mai reuşită, la acces de resurse, legături interumane diversificate şi nu în ultimul rând la creşterea nivelului forţei de muncă.

Cu privire la această nouă colaborare, cu siguranţă vom adopta şi soluţii de compromis pentru ca înţelegerea şi comunicarea să nu lipsească în companie. Toate ideile sunt ascultate şi

13

Page 14: diversitate si interculturalitate

discutate. Pentru atingerea scopurilor dorite, vom încerca integrarea diferenţelor culturale cât mai bine în tehnicile de abordare adoptate şi cu siguranţă vom ajunge la rezultatele scontate de noi.

BIBLIOGRAFIE

1.Management intercultural,anul XI,nr.21/2010,Universitatea “Alexandru Ioan Cuza “,Iasi

2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania

4 http://ro.wikipedia.org/wiki/Etiopia

5 http://byadina.wordpress.com/2009/05/12/dimensiuni-culturale-si-manageriale-in-romania/

6 http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/art1.pdf

7 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/planif/4.htm

8 http://www.scritube.com/management/DIMENSIUNEA-INTERNATIONALA-A-M1452092221.php

9 Dumitru Zaiţ ,Management intercultural,Editura Economica,Iasi 2002

10 Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”,Bucureşti, Interact, 2005

11 http://www.geert-hofstede.com

12. Familia între individualism, colectivism şi comuniune”,

http://www.crestinismortodox.ro/html/11/11b_familia_intre_individualism_colectivism_si_comuniune.htm

13 Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE,2006,http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idbl

14