Distrugerea Iugoslaviei

download Distrugerea Iugoslaviei

of 27

Transcript of Distrugerea Iugoslaviei

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    1/27

    Distrugerea Iugoslaviei - programarea lucida a unui infern ! partea I-a

    Moartea conductorului Josip Broz Tito la 4 mai 1980 a reprezentat un oc nu numai pentru Iugoslavia

    ct i cu precdere pentru statele occidentale !mploarea "uneraliilor #n cinstea sa $ cele mai mari din

    istoria umanit%ii $ nu au "cut dect s conc&id un "apt de'a tiut( motenirea lsat #n urma s va "i o

    povar pentru #ntreaga )urop *isprnd +mna de "ier +s,au nscut curnd tensiuni etnice i pe "ondul

    acelor sc&im-ri constitu%ionale ce au "ost #n detrimentul sr-ilor. /osovo a "ost cu predilec%ie cea care a

    in"lamat spiritele pe scen interna%ional dorind s "ie recunoscut ca "iind o repu-lic i nu o provincie

    dintr,un motiv clar i simplu( aceasta recunoatere ar "i dat und verde secesiunii i deci independen%ei e

    acest su-iect m voi aa #ntr,un capitol distinct din cauza compleit%ii situa%iei de pe acest acest teritoriu

    2ostas

    Aceasta lucrare incepe cu extrase din jurisprudenta internationala care, teoretic afirma dar s-a dovedit cainfirma interventia straina in alte state.

    CAPITOLUL I

    Sucapitolul !.! Conceptul de folosire a for"ei #n cadrul re$lement%rilor interna"ionale

    Istoria omenirii, #n desf%&urarea sa, a avut un impact resemtit p'n% #n pre(ent prin $radul ei decomplexitate &i pre$nanta. )volu"ia a adus odat% cu ea eneficii c't &i elemente distructive cau(a fiindle$%tura de net%$%duit cu component% uman%. *ac% facem o incursiune #n trecut, vom descoperi c%evenimentele care au dus la sc+im%ri majore pe scen% interna"ional% au fost cele care au implicat ac"iunimilitare, unealta principal% fiind adesea for"a nest%vilit%. Totu&i latura aceasta sumr% se re$%se&te #n noi ca

    fiin"e umane #ntr-o stare latent% ce-i drept cu adev%rat &ocant &i intri$ant este ridicarea acesteia la ran$ depolitica statal%. Aceasta reminescenta medieval% &i primitiv% #n esen"% nu a fost eradicat% &i continu% s%d%inuie #n mentalul colectiv la nivel $loal.

    1

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    2/27

    Un punct de cotitur% l-a repre(entat cele dou% confla$ra"ii mondiale care au devenit at't surse derescriere a normelor ce c%l%u(esc na"iunile c't &i o mo&tenire $rea #n ceea ce prive&te cursul normal alistoriei. Cri(% politic% din acea perioad% necesita o aordare #ndr%(nea"% &i eficient% Carta a"iunilor Unite afost semnat% la San /rancisco la 01 iunie !234, la #nc+eierea Conferin"ei a"iunilor Unite pentru Or$ani(a"iainterna"ional% &i a intrat #n vi$oare la 03 octomrie !234. Totul #ncepea s% prind% contur, o nou% etap% ce arfi treuit s% conduc% c%tre oiectivul mult visat lu% fiin"% pacea #ntre state. Totu&i o #ntreare le$at% de

    durailitatea acestui document prindea r%d%cini. Preamulul Cartei este unul elocvent, el definind practicesen"a acestui document de o importan"% cov'r&itoare. /undamentul #n acest ca( este men"inerea p%cii &isecurit%"ii interna"ionale, devi(a propa$at% pe diferite c%i de-alun$ul timpului. Anali(% #n ca(ul folosiriifor"ei de c%tre state se poate re(uma la dou% articole articolul 0 536 5To"i 7emrii Or$ani(a"iei se vor a"ine,#n rela"iile lor interna"ionale, de a recur$e la amenin"area cu for"a sau la folosirea ei, fie #mpotriva inte$rit%"iiteritoriale ori independen"ei politice a vreunui stat, fie #n orice alt mod incompativil cu scopurile a"iunilorUnite6 c't &i articolul 4! 5ici o dispo(i"ie din pre(en"a Carta nu va aduce atin$ere dreptului inerent deautoap%rare individual% sau colectiv% #n ca(ul #n care se produce un atac armat #mpotriva unui 7emru al

    a"iunilor Unite, p'n% c'nd Consiliul de Securitate v% fi luat m%surile necesare pentru men"inerea pacii si

    securit%"ii interna"ionale. 7%surile luate de 7emri #n exercitarea acestui drept de autoap%rare vor fi aduseimediat la cuno&tin"a Consiliului de Securitate &i nu vor afecta #n nici un fel puterea &i #ndatorirea Consiliuluide Securitate, #n temeiul pre(en"ei Carte, de a #ntreprinde oric'nd ac"iunile pe care le va socoti necesare

    pentru men"inerea sau restailirea p%cii &i securit%"ii interna"ionale6.

    *ar aceste prevederi au fost formulate #n anul !234 &i astfel ia na&tere o controvers% sunt anacronicesau pot fi adaptate pre(entului8 C+iar &i #n contextul $%sirii unei posiile re(olv%ri treuie s% identific%m &ior$anul ailitat #n acest sens s% o fac%. )xisten"a O..U. 5este cea mai important% or$ani(a ie interna ional% din lume. /ondat% #n !234, dup% al *oilea 9%(oi 7ondial, are ast%(i !20 de state memre. :ntemeierea ei a

    constat din semnarea, de c%tre memrii ei fondatori, a Cartei Or$ani(a iei a iunilor Unite6 ne poate furni(a un r%spuns #n acest sens. Pornind de la Carta, putem considera c% practica statelor de a folosi for"a #nanumite situa"ii este deopotriv% condamnat% sau aproat% de c%tre dou% or$ane O..U. Adunarea ;eneral% a

    a iunilor Unite 5A;Uorice ac"iune pe care o consider% necesar% > ami$uitatea c't &i caracterul acesteia maimult dec't $eneral l%s% loc unor interpret%ri ce ne conduc s% deducem faptul c% inclusiv #ntr-o oarecare

    m%sur%, folosirea for"ei #nse&i poate constitui o m%sur% adecvat% #ntr-un anumit scenariu. O contradic"ie cene este relevat% #nc% de pe acum inter(is% fiind, for"a poate fi folosit% at't de c%tre stat conform dreptului laautoap%rare - at't individual c't &i colectiv ? c't &i de c%tre Or$ani(a"ia a"iunilor Unite. Importan"a acestui

    2

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    3/27

    principiu din cadrul articolului 0 536 Carta O..U. a fost reiterat odat% cu adoptarea, de c%tre Adunarea;eneral% a O..U. a re(olu"iei 0104 5@@=6

    Un alt ca( supus judec%"ii C.I.. #n care s-a reiterat principiile inter(icerii folosirii for"ei &i al non-interventiei a fost acela dintre 9epulica *emocrata Con$o &i U$anda pe 0F iunie !222, 9epulica*emocrata Con$o a adresat o cerere cur"ii #n virtutea unor ac"iuni armate ? ce constituie o a$resiune armat%

    ? #ntreprinse de c%tre statul u$ande( pe teritoriul acesteia. Similar cu ca(ul ar%tat anterior, se face referire la

    dreptul la autoap%rare de c%tre U$anda, #n aceast% situa"ie fiind vora de un r%spuns la atacurile frecvente aleunei $rup%ri paramilitare finan"ate at't de c%tre Sudan c't &i de 9epulic% *emocrata Con$o. Totu&i,conclu(ia a fost aceea c%, pe l'n$% faptul c% nu exist% dove(i concrete privind afirma"iile statului parat le$atede presupusa implicare a celor dou% state #n sprijinirea activit%"ilor paramilitare, invocarea principiuluiautoap%r%rii nu poate fi aplicat deoarece statul u$ande( niciodat% nu a raportat Consiliului de Securitate c% arfi victima unei atac armat. :n ceea ce prive&te cele dou% principii ? noninterven"iei &i nerecur$erii la forta- s-a constat o #nc%lcare de c%tre U$anda prin ocuparea unor teritorii &i sprijinul 5financiar, lo$istic, militar6acordat andelor armate implicate #n ac"iuni militare la $rani"a cu 9epulica *emocrata Con$o.

    Cu toate acestea, de&i aceste dou% +ot%r'ri de referin"% con"in o interpretare ferm% a principiilor transpuse#n Carta, comunitatea interna"ional% adesea s-a aflat #ntr-o postur% in$rat% a lama sau a sprijini ointerven"ie militar% care nu respecta #ntrutotul principiile interna"ionale, unele fiind c+iar contrare acestoraG

    3

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    4/27

    ecesitatea de a fundamenta orice ac"iune eli$eranta a creat o serie de excep"ii pe care statele le-au#mr%"i&at &i promovat.

    Sucapitolul !.F Interven"ia Umanitar%

    Aceasta justificare nu a fost invocat% #n mod expres dec't relativ recent, opiniile doctrinare fiind#mp%r"ite #n acest sens. Ha(a de la care se poate porni pentru aplicarea acestui principiu poate fi adesea

    umrit% de alte interese relevant #n acest sens este c+iar ca(ul pre(entat anterior, cel dintre icara$ua contraS.U.A. unde de&i nu a fost adus% #n discu"ie #n mod expres de c%tre americani, curtea a conc+is c% m%surile

    prin care Statele Unite a decis s% le ia prin utili(area for"ei nu sunt deloc propor"ionale &i apropiate ap%r%riiunor drepturi eventual #nc%lcate. ara care a decis s% elaore(e o astfel de doctrina a fost 7area Hritanieaceasta a fost justificarea pe care a formulat-o #n ca(ul interven"iei militare, prima de altfel, #n IraJ cau(atede inva(ia Kueitului de c%tre trupele iraJiene. Scopul interven"iei a fost acela al protec"iei minorit%"ilorS+iite &i Murde supuse represiunii su re$imul lui Saddam Eussein. Totodat%, 7area Hritanie a formulat &icondi"iile necesare folosirii instrumentului interven"iei umanitare o situa"ie imperioas% &i ur$en"%caracteri(at% de un pericol umanitar extrem ce necesit% asisten"% imediat% cel%lalt stat s% nu poat% sau vrea

    s% ia #n considerare sau s% elimine pericolul s% nu existe o alternative practic% la aceea a interven"iei pentrua eradica pericolul ac"iunea s% fie limitat% #n timp &i scop.

    Aceasta vi(iune nou% a n%scut multe polemici re(um'ndu-se la o #ntreare le$itim% permite articolul 0 536al Cartei O..U. interven"ia umanitar%8 Acest articol, conform statelor care au acceptat aceast% teorie,treuie privit dintr-o perspectiv% dinamic%, flexiil% ce se #ntinde dincolo de concep"iile din !234. S-a mersmai departe #n aceea&i direc"ie f%c'ndu-se o paralel% #ntre drepturile fundamentale ale omului &i interven"iaumanitar% amele ar fi norme ius co$ensG *efini"ia acestor norme este prev%(ut% #n Conven"ia de la =ienadin !212 privind dreptul tratatelor #n articolul 4F. *ar totu&i pentru valailitatea acestei teorii treuie v%(ut

    #n ce m%sur% dreptul la interven"ie umanitar% este acceptat &i recunoscut de c%tre celelalte state aidomadrepturilor omului. Prin urmare, interven"ia umanitar% este privit% ca un drept ce este #n curs de formare, decristali(are din cau(a faptului c% nu este preve(ut expres nic%ieri. Contestatarii acestui drept nea$% acest tipde interpretare deoarece, o eventual% ac"iune unilateral% este exclus% de c%tre Carta #ns%&i prin efecteleCapitolului =II ? doar Consiliul de Securitate poate decide asupra unei ac"iuni militare indeferent de scopsau justificare le$al%. :n >9aportul privind activitatea Or$ani(a"iei O..U.N al Secretarului ;eneral din !222,conclu(ia #n ceea ce prive&te securitatea la nivel $loal a fost >Ceea ce este f%r% ec+ivoc este ca oricem%sur% sanc"ionatoare, f%r% autori(area Consiliului de Securitate amenin"a nucleul #nsu&i al sistemului de

    protec"ie interna"ional fundamentat pe Carta O..U. umai Carta confer% o a(% juridic% universal% pentrufolosirea for"eiN.

    *iver$enta de opinii este una vi(iil% &i lasa loc multor interpret%ri #n sensuri diferite. Ca(ul Kosovo ac%p%tat notorietate #n ceea ce prive&te dreptul statelor de a interveni #n scop umanitar, o elaorare ex+austiv%o voi face #n Capitolul 0.

    Sucapitolul !.3 Interven"ie #n sprijinul democra"iei

    Aceasta a doua te(% a prins contur ca urmare a sf'r&itului 9%(oiului 9ece 59%(oiul 9ece 5!23-!22!6a fost o perioad% de tensiuni i confrunt%ri politice i ideolo$ice, o stare de tensiune #ntre inut% care a ap%rut dup% sf'r itul celui de-al *oilea 9%(oi 7ondial i a durat p'n% #n anul !2D2 la c%derea re$imurilor

    comuniste din )uropa6. :mp%r"irea sferelor de putere ce a dus la o ipoli(are a scenei interna"ionale s-adovedit un pretext propice pentru diferite state pentru a se implica #n diferite ac"iuni eli$erante. Unexemplu elocvent este cel al inva(iei din Panama de c%tre trupele americane #n anul !2D2 americanii au

    4

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    5/27

    sus"inut c% s-au folosit de dreptul colectiv la autoap%rare pentru salvarea vie"ilor cet%"enilor americani ceerau puse #n pericol de c%tre re$imul dictatorial al lui 7anuel orie$a &i c% Tratatul privind canalul Panamaera #n pericol de a fi #nc%lcat de c%tre statul Panama prin prisma noului re$im. :n concret, restaurareademocra"iei nu a fost o necesitate prin ea #ns%&i care s% anime statul american ci doar a re(ultat #n modindirect astfel exist'nd o distinc"ie #ntre justificarea le$al% &i scopul ac"iunii.

    A existat totu&i un moment #n care o interven"ie militar% #n scopul restaur%rii democra"iei a fost sus"inut%c+iar de c%tre O..U, ea fiind cea din Eaiti care a fost autori(at% de c%tre Consiliul de Securitate #n !223 ca

    urmare a loviturii de stat #n urma c%reia pre&edintele ales a fost nevoit s% renun"e la putere #n !22!. :ns%,ceea ce treuie eviden"iat este c% nu s-a dorit crearea unui precedent ci, datorit% circumstan"elor &i

    particularit%"ilor situa"iei din vremea respectiv% se cristali(a un pericol #n (ona Caraie iar o re(olvare prinorice mijloc era imperios necesar%.

    Av'nd te(ele expuse voi pre(enta #n detaliu un conflict ce a &ocat #ntrea$a lume &i continu% s% o fac% prinsimplul fapt c% s-a desf%&urat pe >%tr'nul continentN, un t%r'm al liert%"ii &i #n"elepciuniiG

    Distrugerea Iugoslaviei - programarea lucida a unui infern ! partea II-a

    Capitolul II

    3u-capitolul 1Istoria statului iugoslav

    Pentru a putea #n mod efectiv s% deslu&im de(inte$rarea repulicii iu$oslave treuie s% facem oincursiune #n timp, istoria fiind cea care ne poate oferi c'teva explica"ii #n le$%tur% cu na&terea &i dispari"iaacestui stat. Hosnia &i Eer"e$ovina a jucat un rol fundamental #n aceast% desf%&urare, de aceea acest teritoriueste cel care desc+ide calea c%tre o anali(% am%nun"it%. Particularitatea acestei repulici este aceea c% are ocomponent% multietnic% accentuat%, cu mult peste cea a celorlalte repulici care au format statul iu$oslavini"ial, timp de mai mult de 3BB de ani, Hosnia &i Eer"e$ovina a f%cut parte din Imperiul Otoman. Hosnia se#nvecina cu Imperiul Austro-Un$ar la $rani"a de nord c't &i de vest, cre'ndu-se astfel o frontier% militar%#ntre cele dou% imperii ce a condus la pre(en"a unei popula"ii semnificative s're ? r%m'n'nd p'n% #nmomentul actual - ce a a avut rolul de a proteja teritoriile austro-un$are #mpotriva otomanilor #nc% dinsecolul @=I. 9eli$ia c't &i cultura musulman% pre(enta pe acest teritoriu se datorea(% ocupa"iei turce&ti

    astfel un num%r semnificativ de sl%vi convertindu-se &i adopt'nd un stil de via"% propice culturii islamice laacest mo(aic etnic &i cultural se adau$a &i popula"ia croat% din sud-vestul osniei, parte #nvecinat% cu coasta

    5

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    6/27

    *almatiei. :n anul !DD Imperiul Austro-Un$ar ocupa Hosnia &i Eer"e$ovina, anexand-o #n anul !2BD.Imediat dup% primul r%(oi mondial &i totodat% c% urmare a diparitiei Imperiului Easur$ic, >9e$atulS'rilor, Croa"ilor &i SlovenilorN a luat natere din unirea 9e$atului Seriei cu 7untene$ru, Slovenia, Croa"ia&i Hosnia Eer"e$ovina. :n !202 are loc o sc+imare a denumirii re$atului #n 9e$atul Iu$oslaviei 59e$atulSlavilor din Sud6. Pe l'n$% o diversitate etnic% re(ultat% din unirea acestor state, a existat &i continu% s% ofac% o diversitate reli$ioas% romano-catolicismul predominant #n nord-vestul re$atului iar crestin-ortodoxismul &i mo+amedismul #n sud-est.

    Treptat, acest concept de stat ? al slavilor care sunt le$a"i prin lima &i ori$ini ? a evoluatconcomitent cu idea #ncol"ita #n r'ndul s'rilor, aceea a 7arii erii &i a dus la crearea statului Iu$oslav lasf'r&itul primului r%(oi mondial. :n timpul celui de-al doilea r%(oi mondial, puterile Axei 5Puterile Axei aufost na iunile care au luptat contra Alia ilor #n timpul celui de-al *oilea 9%(oi 7ondial. Cele trei puteri

    principale ale Axei,;ermania a(ist%, Italia /ascist%, i aponia imperialist%, se numeau QAxa 9oma-Herlin-ToMRoQ6 au invadat Iu$oslavia iar o parte din teritoriu a fost anexat de c%tre Italia iar alte dou%

    por"iuni au fost su administrarea Hul$ariei &i Un$ariei. 9estul teritoriului apar"inea statului croat care seafla #n fapt c't &i #n drept su autoritatea Axei, practic un >stat-marionetaN. O parte din Seria a devenitProtectorat $erman. Aceast% perioad% a #nsemnat pentru Iu$oslavia o pat% nea$r% fiind marcat% de represiuni

    &i tratamente rutale aplicate minorit%"ilor un conflict armat de elierare na"ional% a prins conturde$ener'nd #ntr-un r%(oi civil. Au existat trei taere comatante for"ele Ustae ale statului croat sprijinitede c%tre Ax%, C+etnicii - na"ionali&tii s'ri ce doreau protejarea monar+iei &i Parti(anii ? o $rupare cuorientare comunist% format% tot din s'ri ultimele dou% se opunea trupelor de ocupa"ie ale ;ermanieina(iste &i Italiei fasciste. :n cele din urm% #nvin$%tori au ie&it Parti(anii su conducerea lui osip Hro(ulterior cunoscut su titulatura de 7are&alul Tito. 7ulte dintre conflictele s'n$eroase s-au purtat pe teritoriulHosniei &i Eer"e$ovina la $rani"a cu Croa"ia, iar majoritatea acestora au fost contra popula"iei civile s'recare a fost masacrata de c%tre for"ele Ustae #n anul !23!, num%rul mor"ilor ridic'ndu-se la cifra de un sfertde milion de s'ri de&i cifra exact% nu se cunoa&te. Cu toate acestea &i alte $rupuri etnice au avut de suferit,

    Parti(anii omor'nd at't musulmani c't &i croa"i #n !23! #n re$iunea Prijedor &i apoi #n !234 l'n$% Ko(arac.9%(unarea s'rilor #mpotriva croa"ilor a culminat odat% cu capitularea statului Croat trupelor Aliate &iexecu"ia de c%tre Parti(ani a !BB.BBB de solda"i croa"i. =enirea la putere a 7are&alului Tito a fost o cale prin care folosind diverse m%suri severe, s-areu&it suprimarea oric%ror tendin"e na"ionaliste su Constitu"ia din !231, statul Iu$oslav se compunea din&ase repulici Seria, 7acedonia, Croa"ia, Slovenia, Hosnia &i Eer"e$ovina c't &i 7untene$ru la care seadau$a doua provincii autonome, =ojevodina &i Kosovo. O particularitate care diferentea(a repulica Hosniade celelalte este aceea c% ini"ial nu a fost recunoscut% na"iunea osniac% din lipsa unei omo$enit%"i etnice peteritoriul repulicii acest lucru sc+im'ndu-se #n anul !23 c'nd musulmanii au fost recunoscu"i ca fiind unadin na"iunile, popoarele din cadrul Iu$oslaviei federale. Statul iu$oslav func"iona clar dup% model sovietic

    era puternic centrali(at - Hel$rad-ul fiind nodul administrativ al tuturor repulicilor iar exercitareadrepturilor reli$ioase a fost mult restr'ns% de&i poate p%rea la prima vedere un element ce nu are o#nsemn%tate pre$nanta #n tot acest context, mo(aicul confesional ? cre&tini, catolici, musulmani ? nu poate fidec't o reamintire vie a disesnsiunilor istorice ce au stat la a(a unor rivalit%"i apri$e. ucleul format aveac't de cur'nd s% fie distrus de tensiunile politice &i de anumite interese externe ce vor fi revelate #n cele ceurmea(%.

    3u-capitolul Frmiarea statului spulberarea visului Marii erbii

    9i$iditatea socialist% de tip federal a fost afectat% din plin de adoptarea unei noi constitu"ii #n anul!23. :n cadrul acesteia se prevedea #nlocuirea func"iei pre&edintelui repulicii care era la acea dat% Tito cu

    6

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Alia%C3%88%E2%80%BAii_din_al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alia%C3%88%E2%80%BAii_din_al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alia%C3%88%E2%80%BAii_din_al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alia%C3%88%E2%80%BAii_din_al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia_Fascist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia_Fascist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia_imperialist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia_Fascist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia_imperialist%C3%84%C6%92http://ro.wikipedia.org/wiki/Alia%C3%88%E2%80%BAii_din_al_Doilea_R%C3%84%C6%92zboi_Mondial
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    7/27

    cea a Pre&edin"iei Iu$oslaviei format% din noua memrii c'te un repre(entant din fiecare repulic% &i dincele dou% provincii autonome 5=ojevodina &i Kosovo6 acest sistem era a(at pe un mecanism al rota"iei cese constituia din mandate pe perioade scurte. Importan"% acestei constitu"ii re(id% #n faptul c% face o trecere

    rusc% de la o centrali(are puternic% din punct de vedere administrativ la una a(at% mai mult peautodeterminare &i o mai mare liertate le$islativ% conferita repulicilor. Influen"a Hel$rad-ului se re(um%acum doar la luarea &i punerea #n aplicare a deci(iilor privind cele dou% provincii, dar &i acestea aveau dreptde vot #n cadrul sistemului de $uvern%m'nt impus de noua constitu"ie put'ndu-se opune unor deci(ii.

    7oartea conduc%torului osip Hrot( Tito la 3 mai !2DB a repre(entat un &oc nu numai pentruIu$oslavia c't &i cu prec%dere pentru statele occidentale. Amploarea funerariilor #n cinstea s% ? cele mai maridin istoria umanit%"ii ? nu au f%cut dec't s% conc+id% un fapt deja &tiut mo&tenirea l%sat% #n urma s% va fi o

    povar% pentru #ntrea$a )urop%. *isp%r'nd >m'na de fier >s-au n%scut cur'nd tensiuni etnice &i pe fondulacelor sc+im%ri constitu"ionale ce au fost #n detrimentul s'rilor Kosovo a fost cu predilec"ie cea care ainflamat spiritele pe scen% interna"ional% dorind s% fie recunoscut% ca fiind o repulic% &i nu o provinciedintr-un motiv clar &i simplu aceasta recunoa&tere ar fi dat und% verde secesiunii &i deci independen"ei. Peacest suiect m% voi axa #ntr-un capitol distinct din cau(a complexit%"ii situa"iei de pe acest acest teritoriu. *e&i am #nceput cu domeniul politic sunt nevoit s% fac o sc+imare #n expunere din ra"iuni

    cronolo$ice &i s% aorde( un alt domeniu ce a stat la a(a de(inte$r%rii statului, acela al economiei. Ini"ialIu$oslavia o fost o putere industrial% re$ionala av'nd o economie de succes o cre&tere a produsului intern

    rut anual% #n medie de 1,! dep%&ind cu mult pe cele ale statelor din )uropa de =est, serviciul medical era$ratuit, dreptul $arantat la un loc de munc% iar speran"a de via"% se ridic% la 0 de ani. O economie socialist%#ns% av'nd unele elemente distinctive companii cu capital privat, industria su controlul statului &icooperative muncitore&ti. Afl'ndu-se din punct de vedere $eo$rafic la $rani"a dintre est &i vest, Horis Tito aexploatat din plin acest fapt ac"ion'nd ca un mediator #n aceast% re$iune alcanic% #ntre cei doi poli de puterefiind totodat% &i unul din principalii fondatori ai ;rupului celor 5Asociere a peste !BB de "%ri, de re$ul%aflate #n curs de de(voltare, format% la Conferin"a a"iunilor Unite pentru Comer" &i *e(voltare din !213

    5ini"ial doar din de "%ri6, cu scopul sus"inerii #n continuare a interesului lor comun pentru de(voltareainstitu"ional% a sistemului economic mondial6 &i a 7i&c%rii de ealiniere 57i carea de ealiniere 57A6este o or$ani(a ie inter$uvernamental% de state care se consider% aliniate neoficial cu sau #mpotriva unui

    loc de putere major%. 7i carea a fost fondat% #n mare parte de aa+arlal e+ru, primul prim-ministrual Indiei,;amal Adel asser, pre edintele )$iptului i Iosip Hro( Tito,pre edintele 9epulicii Socialiste/ederative Iu$oslavia. A fost #nfiin at% la Hel$rad#n !21!6. La c'"iva ani dup% moartea lui Tito economiaIu$oslaviei a #nceput s% intre #ntr-un declin vi(iil. :n anul !2D3, adminsitratia 9ea$an 59onald ilson9ea$an, cunoscut mai ales c% 9onald 9ea$an, 5n.1 feruarie!2!!,Tampico,Illinois- d. 4 iunie0BB3,LosAn$eles,California6 a fost cel de-alpatru(ecileapre edinte al Statelor Unite ale Americii. Prin politica s%intransi$ent% #n confruntarea cu Uniunea Sovietic%#n perioada r%(oiului rece, a avut o contriu ie

    +ot%r'toare la pr%u irea imperiului comunistdin r%s%ritul )uropei i la afirmarea Statelor Unite aleAmericii ca sin$ura super-puterepentru urm%toarele dou% decenii6 a emis *irectiva *eci(ional% privindSecuritatea a"ional% num%rul !FF V!Wprevederile acesteia au fost desecreti(ate #n anul !22B #n ea sespecific% foarte explicit politica Statelor Unite le$at% de Iu$oslavia. Printre m%surile avute #n vedere unadintre ele atra$e aten"ia #n mod deoseit &i va st'rni o serie #ntrea$% de ac"iuni ce vor #n$enunc+ea definitivstatul iu$oslav prima se re$%se&te #n ultima fra(% din para$raful 3 ce enun"a urm%toarele >Politica StatelorUnite va fi aceea de a promova crearea unei structuri economice iu$oslave orientat% c%tre pia"a lier%N. :nconclu(ie de(memrarea unui stat cu puternice valente sociale ce nu corespunde standardului democratic cese caracteri(ea(% printr-un corporatism rapace. Contextul acestei deci(ii este acela al #nceperii #mp%r"irii

    sferelor de influen"a accentul pun'ndu-se pe spa"iul sud-estic, U.9.S.S.-ul trec'nd printr-o perioad% dificil%at't economic c't &i politic. Acest document va influen"a #ntr-un mod cov'r&itor viitoarele >interven"ii

    7

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Jawaharlal_Nehruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gamal_Abdel_Nasserhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Titohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Titohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Titohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C3%84%C6%92_Federativ%C3%84%C6%92_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C3%84%C6%92_Federativ%C3%84%C6%92_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgradhttp://ro.wikipedia.org/wiki/6_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/6_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1911http://en.wikipedia.org/wiki/Tampico,_Illinoishttp://en.wikipedia.org/wiki/Tampico,_Illinoishttp://en.wikipedia.org/wiki/Tampico,_Illinoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Illinoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Illinoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/5_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Californiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_pre%C3%88%E2%84%A2edin%C3%88%E2%80%BAilor_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_pre%C3%88%E2%84%A2edin%C3%88%E2%80%BAilor_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C3%88%E2%84%A2edinte_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C3%88%E2%84%A2edinte_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C3%84%C2%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%84%C6%92zboiul_recehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Super-putere&action=edit&redlink=1http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jawaharlal_Nehruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gamal_Abdel_Nasserhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iosip_Broz_Titohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C3%84%C6%92_Federativ%C3%84%C6%92_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C3%84%C6%92_Federativ%C3%84%C6%92_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgradhttp://ro.wikipedia.org/wiki/6_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1911http://en.wikipedia.org/wiki/Tampico,_Illinoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Illinoishttp://ro.wikipedia.org/wiki/5_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Californiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_pre%C3%88%E2%84%A2edin%C3%88%E2%80%BAilor_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C3%88%E2%84%A2edinte_al_Statelor_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C3%84%C2%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%84%C6%92zboiul_recehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Super-putere&action=edit&redlink=1http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn1
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    8/27

    democratice >ale adminstratiei americane. Scenariul creat este unul pe c't de sutil pe at't de diaolic ?>Cum s% distru$i #n c'"iva ani secole de istorieN de 9onald 9ea$an. 9e$imul iu$oslav se afla la un punct de cotitur%, astfel, Con$resul American a +ot%r't s% trimit% #nanul !2DD consilieri ce f%ceau parte din /unda"ia a"ional% pentru *emocra"ie 5a"ional )ndoment for*emocracR - .).*.6 aceast% or$ani(a"ie non-profit sus"inut% financiar de c%tre statul American avea dreptscop promovarea democra"iei &i a principiilor capitaliste #ns% #n fapt nu era dec't un mijloc prin carescopurile politice promovate de c%tre americani erau implementate. Ace&ti consilieri au recurs la diferite

    metode #n special financiare prin intermediul c%rora opo(i"ia, diferite O..;.-uri pentru drepturile omuluic't &i jurnali&ti au primit sprijin considerail. :n cadrul /unda"iei pentru *emocatie funtionea(a o institu"iece se re$%se&te su umrel% Camerei de Comer" Americane denumit% Centrul pentru :ntreprinderiInterna"ionale Private 5Center for Interna"ional Private )nterprise C.I.P.)5 acest Centru a creat >;rupulcelor !N - ; ! un O..;. non- profit format din ! economi&ti ce promovau principiile pie"ei liere decapital, F dintre ace&tia fiind memrii ai H%ncii 7ondiale respectiv /ondului 7onetar Interna"ional *uan=ujoviX, YeljMo Ho$etic &i HranMo 7ilanoviX. Coordonatorul acestei or$ani(a"ii #n Iu$oslavia a fost =eselin=uMotic ? 7inistrul Privati(%rii, coloorator al H%ncii 7ondiale &i cel care a fost principalul pion #nimplementarea pro$ramului ce urm%rea falimentarea diferiterilor societ%"i comerciale at't de stat c't &i

    private urm'nd ca acestea s% fie #nc+ise sau v'ndute la pre"uri deri(orii #ntr-o perioad% relativ scurt% de unan 5!2D2-!22B6 !.!BB de astfel de firme au fost falimentate. La aceste m%suri s-au ad%u$at &i cele carede(memrau efectiv caracterul social al economiei prin reducerea salariile &i renun"area la acordarea desuven"ii din partea statului. Aceast% re"ea cu ramifica"ii interna"ionale a contriuit la s%r%cirea popula"iei ?cre&terea ratei &omajului cu 0B - acest context economic fiind unul propice na&terii unor tensiuni de tipsocial ce aveau s% capete valente etnice. Practic am asistat la sedimentarea unor r%d%cini extrem de

    periculoase ce vor cunoa&te implica"ii de neima$inat. =i(ita prim-ministrului iu$oslav Ante 7arMoviX #nS.U.A. #n anul !2D2 #n care a #ncercat s% cear% ajutor financiar de un milliard de dolari, nu a fost dec't unsemn de alarm% ridicat comunit%"ii interna"ionale. 9%spunsul s-a concreti(at #ntr-o le$e adoptat% de

    con$resul American pe 4 noiemrie !22B ? Le$ea privind opera"iunile desf%&urate #n str%in%tate !B! ? 4!F5/orei$n Operations, )xport /inancin$, and 9elated Pro$rams Appropriations Act, !22!6G 9espectiva le$eeste una destul de elaorat% cuprin('nd modalitatatile #n care statul American se implica #n diferite prolemeinterna"ionale ce s-au ivit #n perioada cu pricina la un studiu mai atent, constat%m existen"a sec"iunii 422A V0W

    .ZU;OSLA=IAS)C. 422A. Six mont+s after t+e date of enactment of t+is Act, 5!6 none of t+e funds appropriated orot+erise made availale pursuant to t+is Act s+all e oli$ated or expended to provide anR direct assistanceto t+e /ederal 9epulic of Zu$oslavia, and 506 t+e SecretarR of t+e TreasurR s+all instruct t+e United States)xecutive *irector of eac+ interna"ional financial institution to use t+e voice and vote of t+e United States to

    oppose anR assistance of t+e respective institutions to t+e /ederal 9epulic of Zu$oslaviarovided6T+att+is section s+all not applR to assistance intended to support democratic parties or movements, emer$encR or+umanitarian assistance, or t+e furt+erance of +uman ri$+tsrovided "urt&er6T+at t+is section s+all notapplR if all six of t+e individual 9epulics of t+e /ederal 9epulic of Zu$oslavia +ave +eld free and fairmultipartR elections and are not en$a$ed #n a pattern of sRstematic $ross violations of +umanri$+tsrovided "urt&er6T+at notit+standin$ t+e failure of t+e individual 9epulics of t+e Socialist /ederal9epulic of Zu$oslavia to +ave +eld free and fair multipartR elections it+in six mont+s of t+e enactment oft+is Act, t+is section s+all not applR if t+e SecretarR of State certifies t+at t+e Socialist /ederal 9epulic ofZu$oslavia #s maMin$ si$nificant strides toard complRin$ it+ t+e oli$ations of t+e EelsinMi Accords and

    #s encoura$in$ anR 9epulic +ic+ +'& not +eld free and fair multipartR elections to do &o. :n cadrul acesteia se face strict referire la statul iu$oslav &i la m%surile care vor fi luate #n ceea ce

    prive&te soarta acestui stat8

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn2http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn2
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    9/27

    9epulicile din cadrul Iu$oslaviei vor treui s% or$ani(e(e, #ntr-un termen de 1 luni de la intrarea#n vi$oare a acestei le$i, ale$eri liere #n cadrul fiec%rei repulici Ajutorul financiar va fi distriuit repulicilor iu$oslave #n mod individual &i doar partidelordemocratice sau mi&c%rilor care militea(% pentru drepturile omului ? evident c% acest crieteriu se#ndepline&te doar #n ca(ul #n care aceste entit%"i corespund standardelor &i intereselor americane. :n ceea ce m% prive&te, aceste prevederi expuse anterior nu repre(int% un &antaj politic ci maide$ra% o sentin"% de condamnare la moarte este incontestail faptul c% #n lumina acestor informa"ii

    pre(entate, tensiunile interne din cadrul repulicii iu$oslave nu au fost nicidecum preexistente ci auescaladat din cau(a interven"iei str%ine. Iat% cum #ncalca un stat - ce este perceput ca un >jandarm aldemocra"iei &i drept%"iiN - un principiu fundamental O..U. acela al neamestecului #n treurile interne alaltui stat 5Articolul 0-:n urm%rirea scopurilor enun"ate #n Articolul !, Or$ani(a"ia a"iunilor Unite &i7emrii s%i treuie s% ac"ione(e #n conformitate cu urm%toarele Principii. ici o dispo(i"ie din pre(en"aCarta nu va autori(a a"iunile Unite s% intervin% #n c+estiuni care apar"in esen"ial competentei interne a unuiStat &i nici nu va oli$a pe 7emrii s%i s% supun% asemenea c+estiuni spre re(olvare pe a(a prevederilor

    pre(en"ei Carte acest principiu nu va aduce #nsa #ntru nimic atin$ere aplic%rii m%surilor de constr'n$ereprev%(ute #n Capitolul =II6.

    Oare &antajul economic nu este tot o form% de folosire a for"ei de c%tre state8 *e(inte$rareastatului iu$oslav a fost una veritail% sau artificial creat%8 L%s'nd aceste #ntre%ri retorice &i care conducdoar la alte #ntre%ri, m% v%d nevoit s% pre(int #n cele ce urmea(% efectele acestei le$i americane. Infla"ia #nanul !22! a cunoscut o cre&tere +alucinant% de 0BB, $uvernul se afla #ntr-o po(i"ie de incapacitate de plat%at't fa"% de creditori c't &i fa"% de repulici iar #ntr-un final #ntre$ul sistem fiscal s-a pr%u&it. Ale$erile

    parlamentare au fost or$ani(ate &i drept consecin"% repulicile au #nceput s%-&i declare unilateralindependenta primele au fost Slovenia &i Croa"ia care &i-au declarat independenta pe 04 iunie !22! &i apoirecunoscut% de Comunitatea )uropean% pe !4 ianuarie !220 7acedonia a urmat declar'ndu-&i independent%#n septemrie !22! iar Hosnia Eer"e$ovina &i-a declarat-o #n martie !220 fiind mai apoi recunoscut% de c%tre

    S.U.A &i Comunitatea )uropean% #n aprilie. :n urma acestor sc+im%ri a luat na&tere #n aprilie !2209epulica /ederal% Iu$oslava format% din Seria &i 7untene$ru. 9epulicile devenind astfel liere &iconduse de c%tre partide na"ionaliste ce au exa$erat diferen"ele culturale, etnice &i reli$ioase, conflictulmilitar a devenit astfel un mijloc eficient de re$l%ri de conturi.

    3u-capitolul 7Bosnia Heregovina o rana deschis a uropei

    *e(inte$rarea Iu$oslaviei federale multietnice a fost urmat% de de(inte$rarea Hosniei multietnice,n%sc'ndu-se astfel perspectiva unui veritail r%(oi #n aceast% re$iune. Lipsa omo$enit%"ii etnice ? pe acela&iteritoriu locuind at't osniaci s'ri, croa"i c't &i musulmani 5osniaMi6 ? nu a f%cut dec't s% complice

    lucrurile #n cadrul structurii de conducere a statului exist% o diversitate notail% pre&edintele repulicii eraosniaM, pre&edintele Parlamentului era s'r iar primul ministru era croat. Un puternic curent antimusulmanlua na&tere la #nceputurile anilor 2B[, cre&tinii s'ri &i croa"i dorind o excludere a musulmanilor din cadrulstructurii de conducere a statului osniac. :ns% toate aceste ariere ar fi putut fi "inute #n fr'u &i nu ar mai fiavut loc o escaladare militar%, dac% Planul de Pace intitulat >Carrin$ton-CutileiroN ar fi fost implementatacest document a luat na&tere #n urma Conferin"ei de Pace desafasurata su umrel% Comunit%"ii )uropene#n feruarie !220. Acest document propunea un sistem #n care conducerea statului era acordat% comunit%"iloretnice locale practic neexist'nd un $uvern central ci $uverne locale &i totodat% statul avea s% fie #mp%r"it #ndistricte ce apar"ineau celor trei minorit%"i c+iar dac% nu erau majoritare #n cadrul acestora. Ini"ial s'rii au

    respins planul consider'nd c% Hosnia le apar"inea acestora #ntr-o propor"ie de 0

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    10/27

    de partea croa"ilor. :n mod surprin(%tor, pe 0D martie, I(ete$oviX Alija &i-a retras semn%tur% #n urm%#nt'lnirii cu amasadorul S.U.A. din cadrul 9epulicii /ederale Iu$oslavia, arren ]immermann motivuldin spatele acestei mi&c%ri surprin(%toare ar fi acela al acord%rii unei $aran"ii ferme din partea americanilor#n ce prive&te recunoa&terea independen"ei statului osniac, lucru de altfel care s-a &i #nt'mplat #n aprilie. Pre&edintele 9epulicii S're, Sloodan 7iloeviX 5!2D2 ? !226, ulterior pre&edintele 9epulicii/ederale Iu$oslavia 5!22-0BBB6 repre(int% un personaj-c+eie #n desf%&urarea evenimentelor ce aveau s%decur$%. Un politician carismatic ce a reu&it cl%direa unui veritail cult al personalit%"ii a exercitat o

    influen"% cov'r&itoare asupra mediei s're inclu('nd-o &i pe cea din re$iunile dominate de s'ri din Hosnia.:ntr-un mod c't se poate de vi(iil, s'rii au fost manipula"i f%c'ndu-se apel la atrocit%"ile comise de-alun$ulistoriei fapt ce a re#nviat flac%ra na"ionalist% din inimile acestora. Lini&tea ce a d%inuit #n cadrulcomunit%"ilor a fost transformat% #ntr-un mod sistematic &i eficient, #ntr-una de team%, ostilitate &ine#ncredere politica &i pres% au jucat rolul primordial #n #mp%r"irea statului pe linii na"ionaliste. :n aprilie !22!, mai multe comunit%"i locale s're s-au asociat cre'nd o structur% ce avea ini"ialdoar puteri economice nu &i administrative aceste structuri au luat na&tere cu prec%dere #n (onele Hosnieiunde popula"ia sara era dominant%. Cu toate acestea, #ntr-o perioad% scurt% de timp &i prin intermediulacestei structuri, s-au constituit Parlamente separate c't &i for"e de poli"ie paralele #ntr-un final culmin'nd cu

    proclamarea unor re$iuni autonome s're rupte de su influen"a $uvernului de la Sarajevo Krajina,9omanjija &i Stara Eer"e$ovina. :n martie !220 Parlamentul Popular al S'rilor din Hosnia Eer"e$ovina alc%rui pre&edinte era 9adovan Karad\iX, a proclamat Constitu"ia 9epulicii S're din Hosnia ? SrpsMa9epulica - aceasta devenind o repulic% distinct%. Un eveniment care a declan&at toate aceste mi&c%ri a fostunul tra$ic ce a avut la #nceputul lunii un osniaM a desc+is focul #n cadrul unei nun"i a comunit%"ii s're,omor'ndu-l pe tat%l mirelui #n aceea&i sear%, s'rii #narma"i au or$ani(at aricade #n interiorul ora&uluiSarajevo. ici for"ele poli"iei &i nici armata osniac% nu dispuneau de armament suficient #nc't s% distru$%aceast% reeliune centrul ora&ului aparatinea musulmanilor iar restul ora&ului inclusiv #n%l"imile dealurilorce #nconjurau ora&ul, mili"iilor s're. Popula"ia era #n$ro(it% #n ceea ce prive&te i(ucnirea unui conflict. Pe

    data de F martie, liderul s'rilor 9adovan Karad\iX &i cel al osniacilor musulmani I(ete$oviX Alija, s-au#nt'lnit &i au reu&it s% ajun$% la un compromis. :ns% soarta Hosniei va fi +ot%r't% #ntr-un final pre&edinteleSloodan 7iloeviX &i pre&edintele /ranjo Tudman ? Croa"ia au decis #mp%r"irea statului de-alun$ul raului

    eretva. La aceste discu"ii niciun repre(entant al musulmanilor nu a participat, rolul decisiv reveninds'rilor &i croa"ilor. *in acest moment, planul lui 7iloeviX cap%ta contur o interven"ia militar% #n Hosnnia orc+estratede c%tre Armata /ederal% Iu$oslava ar fi fost una aspru sanc"ionata de c%tre comunitatea interna"ional%. :ncalitate de comandant suprem al armatei, acesta a decis transferarea tuturor osniacilor s'ri din cadrularmatei iu$oslave #n unit%"i ce se aflau pe teritoriul osniac ? un total de D.BBB de solda"i ec+ipa"icorespun(%tor av'nd la dispo(i"ie inclusiv tancuri &i armament $reu. Acestora li s-au ad%u$at &i trupe

    paramilitare #narmate de c%tre poli"ia secret% iu$oslava &i conduse de c%tre na"ionali&ti printre liderii$rup%rilor s-a remarcat YeljMo 9a\natoviX cunoscut &i su porecla de >ArManN conduc%torul $rup%rii >Ti$riilui ArManN. O mare parte din atrocit%"ile ce au urmat, au fost comise de c%tre aceste $rup%ri &i nu de solda"iis'ri. Primul ora& capturat ?in trei (ile - a fost Hijeljina, ora& cu o importan"% strate$ic% deoseit%. :n acestloc, trupele lui ArMan au adunat activi&tii Partidului 7usulman &i i-au lic+idat avem #n acest sens dove(i #nceea ce prive&te pre(enta trupelor c't &i a ac"iunilor intreprisnse, ima$inile surprinse de c%tre foto$raful 9onEaviv pre(ent la invita"ia lui ArMan.

    *rept consecin"% a celor petrecute #n Hijeljina, pre&edintele Alija a f%cut apel #ntre$ii popula"ii ?

    indifferent de etnie- s% apere inte$ritatea statului pe 4 aprilie !220, str%(ile din Sarajevo s-au umplut cu miide oameni care au ajuns s% ocupe #ntr-un final Parlamentul. 7ul"imea se opunea politicilor na"ionaliste

    practicate at't de Alija c't &i de Karad\iX cel din urm% se afla #n incinta +otelului EolidaR Inn, #n imediata10

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    11/27

    apropiere a Parlamentului &i a ordonat mili"iilor s're s% reprime mul"imea ce se #ndrepta c%tre +otelluneti&tii s'ri afla"i pe acoperi&ul +otelului au desc+is focul omor'nd 1 civili. Poli"ia osniac% a reu&it s%restaileasc% controlul #n ora&. Trupele loiale lui Karad\iX s-au retras din ora& &i au #nceput s% atace cumortiere ora&ul datorit% po(i"ii favoraile conferite de c%tre dealuri. Aten"ia s-a mutat asupra altor teritoriidin Hosnia unde erau majoritari s'ri au fost preluate su controlul unit%"ilor militare s're #n sc+im, undemajoritari erau musulmani, primarii respectivelor ora&e au primit ordin s% predea ora&ul trupelor militare.Ora&ul ce a fost ocupat primul a fost ]vorniMV3Warajul artilierei s're oferea protec"ia trupelor paramilitare

    care au continuat ce #ncepuser% #n Hijeljina. *in 32.BBB de musulmani ce tr%iau #n ora& nu a mai r%masniciunul fiind uci&i sau deporta"i #n la$%re de concentrareG Se conturea(% astfel opera"iuni ce nu au dreptoiectiv principal ocuparea teritoriului ci purificarea etnic%. Pe 0 mai !220 a #nceput asaltul ora&ului Sarajevo ini"iat de c%tre trupele federale s're ora&ul afost atacat din trei p%r"i, practic fiind #ncercuitG Artileria c't &i avioanele de lupt% s're au contriuit lacrearea unei atmosfere de +aos #n ora&. Comandant al trupelor aflate #n Sarajevo a fost numit 9atMo 7ladiX#n cursul aceleia&i luni, pe 00, Hosnia Eer"e$ovina a devenit memr% O..U.V4Wca de altfel &i celelalterepulici care-&i declaraser% independenta. O prolem% de drept interna"ional a fost ridicat% de c%tre statul

    osniac #n anul !22!, re(olu"ia Consiliului de Securitate O..U. num%rul !FV1Wa instituit emar$o militar

    pe tot teritoriul Iu$oslaviei ? memr% O..U. #nc% din anul !234, #n a(a Capitolui =II din Carta a"iunilorUnite deci aceasta re(olu"ie avea carcater oli$atoriu. Hosnia Eer"e$ovina a invocat calitatea sa distinct% dememr% O..U. &i a sus"inut c% emar$o-ul militar nu poate fi astfel aplicat acesteia deoarece nu mai face

    parte din Iu$oslavia. *reptul inerent al oric%rui stat la autoap%rare consacrat de articolul 4! din Carta O..U.av'nd astfel prioritate fa"% de m%sur% luat% de c%tre Consiliul de Securitate &i deci aceasta treuie ridicat%

    pentru a se putea ap%ra #mpotriva Seriei &i 7untene$r-ului au avut loc de(ateri #n cadrul Consiliului undediverse opinii au fost #naintate ridicarea sau suspendarea m%surii, inaplicailitatea m%surii fa"% de Hosnia.Totu&i, Consiliul a men"inut m%sur% ini"ial% de team% cre%rii unui precedent periculosVW. *eci(ia o consider discutaila deoarece statul osniac a fost practic privat de un drept fundamental

    care se activea(% doar #n anumite circumstan"e. :n mod clar excep"iile sunt de strict% interpretare &i de aceeatreuie aplicate #n mod restrictiv #n spe"% folosirea for"ei armamentul din dotarea armatei osniace erainsuficient &i cu mult inferior celui de"inut de c%tre s'ri. Acest fapt #ns%, nu a #mpiedicat o serie #ntrea$% deatacuri feroce orc+estrate #n satele din jurul enclavei Srerenica unde se aflau majoritari s'ri acesteopera"iuni au fost coordonate de c%tre ofi"erul aser OriX al Armatei 9epulicii Hosniace 5!220-!2246 dinSrerenica. 7asacrul popula"iei s're din KravicaVDWa fost unul sadic, cu conota"ii profund reli$ioasemusulmani contra cre&tini 4B de s'ri au fost mutila"i &i executa"i. Pe !1 aprilie !22F, Consiliul deSecuritate, a votat re(olu"ia D!2V2W#n a(a Capitolului =II din Carta O..U. acest document ar fi treuit s%

    pun% cap%t cri(ei militare &i umanitare din Hosnia. Srerenica c't &i celelalte ora&e din jurul ei au c%p%tatstatutul de >(on% si$ur% - safe areaN. 9e(olu"ia ini"ial% propus% de c%tre repre(entantul permanent O..U. din

    partea =ene(uelei, *ie$o Arria, con"inea sinta$ma >safe +aven ? ad%postN aceasta catalo$are ar fi permistrupelor de men"inere a p%cii s% proteje(e Srerenica. Statele occidentale nu au dorit acest lucru consider'ndc% o protec"ie complet% militar% nu poate fi viail%, totul resumandu-se la #mpiedicarea unor eventualeatacuri din partea armatei 9epulicii SrpsMa. Sinteti('nd, ne d%m seama c% nu s-a dorit niciodat% din parteacomunit%"ii interna"ionale o confruntare direct% cu at't mai mult militar% cu Hel$rad-ul. A doua (i, re(olu"iaa fost pre(entat% celor doi $enerali al p%r"ilor eli$erante 9atMo 7ladiX &i Sefer EaliloviX 7ladiX a fostferm Srerenica va fi cru"ata cu condi"ia de(arm%rii popula"iei musulmaneG Totodat% osniacii musulmanitreuiau s% #ncetea(% atacurile #mpotriva s'rilor Srerenica &i celelalte ora&e vor deveni (one demilitari(ateiar aceast% situa"ie v% fi monitori(at% de c%tre trupele de men"inere a p%cii O..U. :ntr-un final, cei doi au

    c%(ut de acord. :ns% aceste cerin"e nu au fost deloc respectate armata osniac% pred'nd doar o parte dinarmament, a c+iar o #nc%lcare fla$rant% a fost scoas% la lumin% #ntr-un raportV!BWdin 0BB0 reali(at #ntr-unmod ex+austiv de c%tre Institul Olande( privind *ocumentarea 9%(oiului. =oi #ntrerupe cursul cronolo$ic

    11

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn4http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn5http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn5http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn6http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn7http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn8http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn8http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn9http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn10http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn4http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn5http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn6http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn7http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn8http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn9http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn10
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    12/27

    al evenimentelor pentru a pre(enta unele dove(i. :n cadrul acestuia se face o investi$a"ia a evenimentelorpetrecute anterior, #n timpul c't &i dup% asediul enclavei Srerenica ceea ce voi expune #n cele ce urmea(%se re$%se&te #ntr-un mod mai detaliat #n Anexa 0 a documentului, Capitolul 3 pa$ina 033. *in primeler'nduri se face referire la o descoperire f%cut% de a$en"ia secret% American% C.I.A. de pe data de 3septemrie !22F un avion Hoein$ 3 apar"in'nd companiei na"ionale Iran Air se afla pe aeroportul din]a$re 5Croa"ia6 #n interiorul avionului s-au $%sit ec+ipamente militare toate destinate armatei osniace,#ntrea$a #nc%rc%tura fiind confiscata de c%tre americani. Pe data de ! noiemrie, un alt Hoein$ 3 iranian a

    ateri(at pe acela&i aeroport din ]a$re av'nd de data aceasta la ord ajutoare umanitare. :nc% de la #nceputulanului !220 existau #n"ele$eri de ajutor reciproc #ntre cele trei state Iran-Croatia-Hosnia Eer"e$ovina &efiiamelor state s-au #nt'lnit de nenum%rate ori #n vederea ciment%rii rela"iilor diplomatice c't &i economice.Turcia s-a ad%u$at pe aceast% list%, oferind ajutor militar #n mod direct statului osniac. Administra"iaAmerican% a fost #ntr-o dilem%, aceea #ntre a fi p%rta&i sau nu la aceste opera"iuni. Interesul #n re$iune eradestul de mare, practic (ona alcanic% oferind o fereastr% c%tre Orientul 7ijlociu. O nou% aordare a acestuiconflict s-a cristali(at ridicarea emar$oului impus prin re(olu"ia !F men"ionat% anterior &i o recur$ereener$ic% la for"ele aeriene #mpotriva s'rilor #n ca(ul #mpiedic%rii de c%tre ace&tia a acestor transporturi,ajutoare. Clinton a sus"inut #n mod frecvent aceast% sc+imare de optic% #ns%, statele europene au respins

    aceast% nou% strate$ie din principii pur politice solda"ii O..U. erau cet%"eni ai acestor state iar o eventual%escaladare a conflictului ar fi #nsemnat &i pierderi de vie"i #n r'ndul acestora. /aptul c% fluxul de armament acontinuat f%r% niciun impediment s-a datorat at't statului American care nu a #ntreprins vreo ac"iune pentru astopa aceast% #nc%lcare a re(olu"iei !F de&i &tiau situa"ia c't &i a unei re&e din aceast% re(olu"ie care numandata trupele de men"inere a p%cii s% monitori(e(e eventualele #nc%lc%ri ale emar$oului sau s%-limplemente(e efectiv. Opera"iunea >Conducta croat%N a primit oficial und% verde din partea americanilor #n!223 materiali(at #n Acordul de la as+in$ton care punea a(ele Hosniei Eer"e$ovina /ederale format% dinteritorii croate &i osniace. /aptul c% Iran-ul era implicat #n mod direct #n toat% aceast% afacere cu armament,

    pentru S.U.A. #nsemna un pericol foarte mare de incoluare a unor ideolo$ii extremiste #n Halcani ce ar fi

    repre(entat un pericol #ntr-un final &i la adresa si$uran"ei na"ionale totodat%, pre&edintele Alija #nsu&i era#n$rijorat de faptul c%, croa"ii, de"ineau controlul exclusiv al aprovi(ion%rii militare din Iran, exist'nd dealtfel &i confrunt%ri militare #ntre aceste dou% state. :n !224, opera"iunea >]orurile ne$reN intra #n scena acestui conflict mai multe avioane EerculeC!FB au survolat spa"iul osniac &i f%ceau livr%ri de ec+ipamente militare pe aeroportul din Tu(la, unuldintre cele mai mari din Hosnia. Acestea au fost oservate de personalul O..U. aflat #n apropiereaaeroportului. Con"inutul era urm%torul armament u&or, muni"ie, uniforme c't &i arme antitanc ec+ipamentulera apoi preluat de c%tre osniaci &i transportat #n ora&ul ]epa, av'nd ca destina"ie final% Srerenica.;eneralul 7ladiX s-a pl'ns la r'ndul s%u de aceste #nc%lc%ri ale #n"ele$erii pe care a avut-o cu partea

    osniac% privind (ona demilitari(at%. *e&i provenien"a avioanelor nu a putut fi descoperit% deoarece nu

    exist% niciun semn distinctiv pe acestea, toate privirile s-au #ndreptat c%tre anericani, care, au ini"iat la r'ndullor o serie de contra rapoarte ce contra(iceau precedentele apar"in'nd celor din cadrul O..U. explica"iaexisten"ei avioanelor Eercule C!FB c't &i a celor dou% avioane de lupta ce le escortau a fost aceea a unuiexerci"iu militar desf%&urat de c%tre O..U. #n cooperare cu .A.T.O. C'teva indicii ne conduc totu&i c%tre oimplicare a Statelor Unite #n aceast% opera"iune o parte din solda"ii osniaci au v%(ut v%(u"i purt'nduniforme noi av'nd pe acestea stea$ul American c't &i faptul c% #n intervalul de timp #n care se desf%&uraulivr%rile 5noaptea #n toate ca(urile6 avioanele-radar de tip AACS ce se aflau #n apropierea pistei din Tu(lafie nu func"ionau, fie la ordul acestora se afla doar ec+ipaj american. O alt% explica"ie a acestor (oruri ar fiaceea a implic%rii Turciei ce avea #n dotarea armatei sale aceste avioane &i care ar fi decolat de pe teritoriul

    ocupat din Cipru. *e necontestat este faptul c% americanii au facilitat aceast% opera"iune prin m%surile pecare le-au luat #n ceea ce prive&te monitori(area spa"iului aerian. Totu&i, aceste (oruri #n lumina dreptuluiinterna"ional au #nc%lcat doua re(olu"ii fundamentale ale Consiliului de Securitate prima !F iar cea de-a

    12

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    13/27

    doua D!1V!!W#n aceast% din urm% inter(ic'ndu-se orice tip de (or deasupra teritoriului osniac. Aceste#nc%lc%ri fire&te c% au r%mas nepedepsite desf%&ur'ndu-se su oc+ii comunit%"ii interna"ionale, niciun statnepun'nd cap%t acestora. Acu(a"ii au fost &i din partea osniacilor care sus"ineau c% s'rii se #narmea(% &i primescarmament $reu inclusiv tancuri iar aceste ajutoare veneau din (ona de $rani"a dintre 9epulica SrpsMa &istatul iu$oslav. 9aportul face referire la faptul c% de&i existau (vonuri #n ceea ce prive&te ac"iunile militare,nu s-au $%sit dove(i clare #n ar+ivele O..U. Ajutorul se re(um% doar la suport lo$istic, furni(are de

    componente militare, ec+ipamente de comunica"ie c't &i efectuarea de pl%"i a personalului militar alrepulicii srpsMa. 9e(ultatul raportului a fost acela c% implicarea Hel$rad-ului a existat #n cadrul r%(oiuluidin Hosnia #ns% nu #ntr-o manier% direct%. Conclu(ia #n aceast% privin"% a fost reiterata &i de sentin"a data de c%tre Curtea Interna"ional% deusti"ie #n ca(ul privind >Aplicarea conven"iei de prevenire &i pedepsire a crimei de $enocidN dintre HosniaEer"e$ovina &i Seria &i 7untene$ruV!0W.9a"ionamentul cur"ii a plecat de la re$ul% interna"ional% conformc%reia un act comis de c%tre un or$an al unui stat ce #ncalc% re$ulile dreptului interna"ional este atriuitstatului #nsu&i. :n acest sens nu exist% nicio dovad% clar% care s% afirme faptul c% at't 9epulica SrpsMa c't &iarmata acesteia sunt or$ane ale statului iu$oslav din punctul de vedere al le$ii interne iu$oslave. :n sprijinul

    acestui ar$ument s-a invocat jurispruden"a anterioar% a cur"ii -ca(ul icara$ua contra Statelor Unite ? #n cares-a specificat faptul ca persoane, $rupuri de persoane &i entit%"i pot fi asimilate ca ac"ion'nd #n numelestatului cu condi"ia ca acestea s% fie complet dependente de statul respectiv astfel, #n ca(ul de fa"%, nu s-a

    putut dovedi c% persoanele sau entit%"ile care au comise acte de $enocid #n Srerenica repre(entau uninstrument al $uvernului de la Hel$rad, fiind asimilat acestuia #n sc+im, Iu$oslavia acorda #ntr-adev%rsprijin sustan"ial 9epulicii SrpsMa #n special pecuniar 5efectuarea de pl%"i ofi"erilor armatei srpsMa6 daracest fapt nu denot% ideea de or$an al statului iu$oslav. :n privin"a trupelor paramilitare c% au ac"ionat #nSrerenica, conclu(ia cur"ii a fost identic% #n sensul neexistentei unor dove(i concrete care s% ateste faptul c%erau dependen"i de statul iu$oslav. Pasul urm%tor a fost repre(entat de anali(a cur"ii #n privin"a controlului

    exercitat de c%tre Hel$rad de&i nu erau or$ane ale statului se pune prolema dac% au ac"ionat #n luminainstruc"iunilor sau controlului eman'nd de la statul iu$oslav. orma cutumiara #n privin"a responsailit%"iiinterna"ionale dictea(% ca conduita unei persoane sau $rup de persoane va fi considerat% ca fiind una astatului din punctul de vedere al dreptului interna"ional dac% acea persoan% sau $rup ac"ionea(% de fapt lainstruc"iunile, direc"iile sau su controlul statului. S-a invocat din nou spe"% mai sus men"ionat% din carereiese criteriul controlului efectiv ce #n$loea(% aceasta norm%. Conclu(ia a fost c% nu s-a ac"ionatnicidecum #n urma instruc"iunilor sau su controlul statului iu$oslav, a din contr%, atrocit%"ile au fostcomise #n mod individual la ini"iativa unor persoane din cadrul armatei repulicii srpsMa. :n cadrul

    para$rufului 0 din dispo(itivul +ot%r'rii cur"ii se men"ionea(% c% Seria nu a comis acte de $enocid prinor$anele sale. Av'nd la a(a aceasta sentin"% pot afirma c% ceea ce am pre(entat p'n% acum nu este dec't

    realitatea oiectiv% &i $olit% de orice fel de interese mesc+ine care au condus #ncet dar si$ur pe toat% lumeac%tre un drum cu sens unic c%tre pier(anie. 7% v%d nevoit s% revin la desf%&urarea ini"ial% a evenimentelor. 9e(olu"ia Consiliului de Securitate din 1 mai !22F num%rul D03V!FWa extins conceptul de >safeareaN &i la alte ora&e Sarajevo, Yepa, ;ora\de, Tu(la &i Hi+aX ? sec"iunea operativ%, articolul F. 7odul deaordare a situa"iei nu este unul conform cu realitatea deoarece acest concept nu este clar definit #n niciunadin re(olu"ii raportul Secretarului ;eneral din ! decemrie !223V!3Wvine s% fac% lumin% #n acest sens. Suntrecomandate c'teva re$uli care odat% puse #n aplicare vor conferi o eficien"% sporit% acestei m%suri, printreacestea o conturare clar% a (onei si$ure demilitari(area total% a (onei liertate complet% de mi&care

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    14/27

    facilitate acordat% osniacilor pentru a men"ine respectivele teritorii &i nicidecum pentru protec"ia civililor.evoia unei re(olv%ri rapide se acuti(a pe m%sura trecerii timpului, astfel un eventual tratat de pace cap%tacontur. Tratatul de pace intitulat =ance ? Oen includea #mp%r"irea Hosniei #n (ece re$iuni semi-autonome #n func"ie de criteriul etnic. 7iloeviX #nsu&i a #mr%"i&at ideea acestui plan iar #n mai !22F #ncadrul Conferin"ei de la Atena, a fost semnat de c%tre cei trei repre(entan"i ai minorit%"ilor din Hosnia Alija

    ? osniacii musulmani, Tu^man ? osniacii croa"i &i Karad\iX- osniacii s'ri semn%tura ultimului cap%ta

    efect doar cu condi"ia ratific%rii planului de c%tre Parlamentul 9epulicii SrpsMa. Planul a fost #nt'mpinat cuun >UN +ot%r't din partea politicienilor. Crearea unui stat puternic s'r independent ar fi fost imposiil%din cau(a fra$mentarii, dorindu-se un stat pur din punct de vedere etnic &i unitar. Cei care au #nc%lcat primiiacest plan de pace au fost osniacii croa"i cu scopul de a revendica teritoriile din sudul Hosniei ora&ul7ostar a fost #mp%r"it #ntre musulmani &i croa"i. Administra"ia American% s-a implicat #n mod efectiv reu&inds% pun% cap%t acestui r%(oi croato-osniac prin semnarea unui accord de pace de c%tre pre&edintele Hosniei&i cel al Croa"iei. Consecin"% a reac"iilor p%r"ilor la planul de pace, re(olu"ia DF1V!4Wdin 3 iunie !22F aintrodus pentru prima dat% de la pornirea acestui r%(oi un instrument nou folosirea for"ei. )ste evident c%evenimentele au luat o turnur% cu totul nea&teptat% iar comunitatea interna"ional% a fost total surprins% ?

    neratificarea planului a #nsemnat o lovitur% $rea data ultimei speran"e de a fi pace. :n sec"iunea operativ%,articolele 2 &i !B con"in sinta$ma >necessarR meansN, #n primul dintre cele dou% folosindu-se #n mod explicitconceptul de folosire a for"ei la o mai atent% anali(% a con"inutului acestei re(olu"ii vom oserva faptul c%for"% se va folosi dac% sunt #ndeplinite dou% condi"ii trupele de men"inere a p%cii sunt atacate sau (onelesi$ure sunt supuse omardamentelor &i dac% exist% aproarea Consiliului de Securitate c't &i a Secretarului;eneral. Coroor'nd toate acestea cu articolul 4 #n care se reiterea(% ideea de prevenire a atacurilor de c%tretrupele O..U. reiese o lips% de reac"ie #n majoritatea ca(urilor su nicio form% nu s-a avut inten"ia m%carde confruntare direct% &i nici m%car de salvare a popula"iei civile care a fost l%sat% su protec"ia unoraproximativ 4BB de solda"i existen"i #n fiecare din aceste (one a&a-(ise >si$ureN. Consider c% s-a a&teptat un

    pas $re&it din partea s'rilor, un eventual atac care de altfel nu a #nt'r(iat s% apar%, astfel #nc't pre(entatrupelor de men"inere a p%cii s% devin% vi(iil%. Ceea ce este de condamnat cu prec%dere este fals% #ncrederepe care popula"ia civil% a nutrit-o #n mod le$itim #ntr-o eventual% evitare a unei tra$edii nedorite &i p'n% laurma artificial create de c%tre un stat-tert #n spe"% S.U.A. Av'nd #n vedere cele expuse mai sus, explo(ia

    produs% #n capital Hosniei este una fireasc% care a urmat cursul firesc iner"iei. Sarajevo revine #n aten"ia comunit%"ii interna"ional pe 4 feruarie !223 explo(ia din pia"a7arMaleV!1W. S'rii sunt cei #nvinui"i iar .A.T.O reac"ionea(% pentru prima dat% #n ceea ce prive&te acestconflict, d'ndu-le s'rilor un ultimatum de !B (ile pentru a-&i retra$e artileria po(i"ionat% pe colineledealurilor ce #nconjoar% ora&ul #n ca( contrar Alian"a ar fi apelat la omardarea po(i"iilor militare s're.Acest ultimatum a fost sus"inut de c%tre S.U.A. &i 7area Hritanie. Interven"ia 9usiei #n acest context a fost

    una determinanta, pre&edintele Horis Zeltsin ajun$'nd la o #n"ele$ere cu Karad\iX iar #n ultima (i aultimatumului trupele ruse&ti au ajuns #n Sarajevo astfel un eventual atac din partea Alian"ei era ca &iinexistent. S'rii, su protec"ia oferit% de c%tre ru&i, au accept condi"iile. Aceasta supunere nu a fost dec't unmod de a mai detensiona atmosfera ostil% create #n jurul acestora &i totodat% un r%$a( #n vederea pre$%tiriiofensivei inevitaile. :n aprilie !223, s'rii lansea(% un atac asupra ora&ului ;ora\de, ce se afl% su protec"ieO..U. ini"ial nu a existat niciun r%spuns la acest atac, #ns%, #n urma sc+imului de focuri dintre trupele9epulicii SrpsMa &i trupele O..U. din care a re(ultat o victim% din ta%ra aliata, .A.T.O. #n a(a re(olu"ieiDF1 a recurs la omardarea unui tanc &i a unui post de comand%. 7ladiX a ordonat trupelor sale, dreptconsecin"%, s% #nconjoare !4B de solda"i O..U. pe care i-a luat ostatici amenin"'ndu-I c+iar cu propria lor

    via"%. Confrunt%ri au mai avut loc #ns% cri(% a luat sf'r&it, pri(onierii fiind eliera"i pe ! aprilie iar trupelelui 7ladiX s-au retras din ora& ca urmare tot a unui ultimatum .A.T.O. #n ca( contrar omardamentelerelu'ndu-se. Un a$resor nu poate fi tratat ca un e$al ce respect% re$ulile, deci c% fiind de una-credin"% dac%

    14

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn15http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn16http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn15http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn16
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    15/27

    #ntr-adev%r se dore&te a fi #mpiedicat s% mai comit% ac"iuni violente, treuie parali(at din punct de vederemilitar #n special prin mijloace ce implic% folosirea for"ei. Un ultimatum nu este dec't o t%r%$%nare &i oinvita"ie de nerefu(at la &i mai multe distru$eri &i fapte reproaile. Srerenica este urm%toarea enclava atacat% de c%tre trupele lui 7ladiX. Treuie men"ionat faptul c%aceast% opera"iune nu a fost una surprin(%toare ci previ(iil% din trei motive pe care le voi expune #n cele ceurmea(% Trupele militare c't &i paramilitare s're se aflau #n (ona enclavei #nc% din anul !220, av'nd loc

    c+iar &i confrunt%ri pentru controlul acesteia #ntre s'ri &i trupele osniace conduse de c%tre aser OriX. Atacurile frecvente ale osniacilor ce veneau din interiorul enclavei #mpotriva trupelor srpsMa de&iaceasta ar fi treuit s% fie o (on% demilitari(at% c't &i una >si$ur%N conform re(olu"iei Consiliului deSecuritate opera"iunile secrete anterior men"ionate au contriuit la asi$urarea unui flux continuu dearmament

    !tacul satului sr-esc in'ica orc&estrat din ordinul preedintelui !li'a pe : iunie 199;

    Pe data de 1 iulie !224, Srerenica este atacat% de c%tre s'ri. Ceea ce a urmat nu poate fi ri$uros,oiectiv descris exist'nd &i ast%(i controverse privind num%rul total de victime civile cifrele ve+iculate seridic% la ordinul miilor fapt cau(at #n mare m%sur% de num%rul mare de refu$ia"i osniaci ce s-au stailit pe

    acest teritoriu, fiind sili"i s%-&i aandone(e locuin"ele din (onele de conflict din apropiere. Un lucru cetreuie neap%rat suliniat este lips% de orice tip de reac"ie din partea trupelor ce se aflau su mandat O..U.

    ? Contin$ent olande( #n mare parte. :n aceea&i ordine de idei se adau$a &i ri$iditatea comunit%"iiinterna"ionale care nu a dorit s% escalade(e conflictul, folosirea for"ei fiind total exclus% a&adar, suntem#ndrept%"i"i s% afirm%m c% aceasta inac"iune de neconceput repre(int% o form% de complicitate tacit% laatrocit%"ile comiseG /r'nt% a fost primul stat care a #ncercat s% solu"ione(e conflictul interven"ia militar% afost varianta france(ilor. Americanii nu au dorit pe moment o interven"ie #n for"% planul lor a fost altul f%r%valente elicoase sc+im de teritorii. Astfel, enclavele -unde predominan"i erau musulmani ? de la $rani"acu Seria le-ar fi revenit acestora iar de cealalt% parte a Hosniei de -S -unde teritoriile erau st%p'nite de

    sari- osniacilor. S'rii erau cei care aveau de pierdut cel mai mult #n sensul c% aceast% mi&care urm%rea #nmod indirect &i interesele Croa"iei care pierduser% _ din teritoriu #n favoarea s'rilor. Ofensiva croat% a#nceput pe 3 au$ust !224 cu asediul capitalei 9epulicii SrpsMa KninV!W.Ora&ul a fost ocupat relativ u&or,s'rii fiind cople&i"i at't numeric c't &i militar mul"i dintre s'ri au fu$it sau au fost omor'"i. =ictoria aconsfin"it na&terea unei Croa"ii pure din punct de vedere etnic. Se p%rea c% totul se #ndreapt% c%tre o#nfr'n$ere definitiv% a trupelor s're &i deci c%tre re(olvarea conflictului ce se prelun$ea de-alun$ul anilor.Tra$edia din 0D au$ust similar% cu cea din pia"a 7arMale a fost una cu un impact deoseit la nivelinterna"ionalV!DW.Carna$iul produs a semnalat ini"ierea omardamentelor de c%tre .A.T.O. &i americani a

    po(i"iilor s're de pe teritoriul osniac. Opera"iunea >*elierate /orceN ce s-a desf%&urat #ntre FB au$ust &i!3 septemrie fiind cea mai mare de acest tip din istoria ora$ani(atiei c't &i din istoria )uropei de dup% al

    doilea r%(oi mondial. Iat% cum o or$ani(a"ie #nfiin"at% #n scopuri defensive conferind protec"ie doar statelormemre, intervine #ntr-un conflict care nu vi(ea(% niciun memru al acesteia &i ini"ia(% opera"iuni ofensive.*ata de 0B septemrie a #nsemnat #ncetarea opera"iunii ca urmare a conform%rii din partea s'rilor #n ceea ce

    prive&te retra$erea artileriei din jurul capitalei osniace. Sesi('nd oportunitatea creat%, at't osniacii c't &icroa"ii au #ncercat s% profite c't de mult posiil #n privin"a redo'ndirii teritoriilor pierdute. Simetria este ceacare v-a pune cap%t acestei perioade tuluri americanii au reu&it cu succes s% determine p%r"ile eli$erantes% semne(e un acord de #ncetare a focului pe 4 octomrie !224 care a culminat cu Tratatul de Pace de la*aRton, O+io.O semn%tur% nu poate nicicum risipi fantomele trecutului care vor continua s% 'ntuie aceast% re$iune $reu

    #ncercat%. Scopul nu fusese atins #nc% Iu$oslavia #nc% mai >tr%iaNGDistrugerea Iugoslaviei - programarea lucida a unui infern ! partea IIi-a

    15

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn17http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn17http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn18http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn18http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn17http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn18
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    16/27

    Actuala Iu$oslavie

    /osovo( #ntre pretet i deziderat

    Aceasta provincie este men"ionat% prima dat% ca f%c'nd parte din statul medieval Seria. :n !F31ia na&tere Imperiul S'r iar secolele @II &i @I= au repre(entat crearea unui centru politic &i spiritual #naceast% provincie. H%t%lia de la Kosovo din !FD2 a constituit o lovitur% $rea dat% na"iunii s're care a pierdut

    provincia #n favoarea otomanilor. Kosovo va face parte din Imperiul Otoman p'n% #n !2!0. Alane(ii au fostcei care au acceptat islami(area acestei provincii de"in'nd &i diferite func"ii #n cadrul administra"iei otomane&i persecut'ndu-i pe cei de reli$ie cre&tin%, #n majoritatea lor s'ri. O #mp%r"ire a acestei provincii s-a f%cut#nc% din aceast% perioad% criteriul fiind unul pur reli$ios. Pe perioada celui de-al doilea r%(oi mondial,s'rii din Kosovo sunt supu&i atacurilor din partea alane(ilor, #n consecin"% peste B.BBB de familii s'resunt oli$ate s% fu$% din calea acestor violente. Atrocit%"ile comise s-au produs pe fondul idealului na"ional a>Marii AlbaniiN format% din Kosovo, Anto+ia, p%r"i din 7acedonia, 7untene$ru &i Seria c't &i nordul;reciei. Tito, ca urmare a victoriei sale din cel de-al doilea r%(oi mondial, a dat un decret #n !234 prin care

    li se inter(icea familiilor s're - ce au fost nevoite s% plece din Kosovo - s% se mai #ntoarc%, propriet%"ile lorfiind date alane(ilor s%raci, toate acestea savarsindu-se #n numele unit%"ii &i fr%"iei iu$oslave. :n anii 3B[foarte mul"i alane(i din Alania s-au stailit #n Kosovo ca urmare a acestei m%suri. Orice forme demanifestare na"ionalist% inclusiv criticarea m%surilor anti-s're, au fost suprimate aspru de c%tre re$im.Alane(ii din Kosovo au avut un statut privile$iat duc'nd un trai mai un dec't #n Alania &i av'nd osumedenie de servicii &i facilit%"i &coli proprii, universit%"i, posturi radio &i de televi(iune etc.

    Cri(% economic% de la sfarsitul anilor B[ cu care s-a confruntat Iu$oslavia a afectat #n specialminoritatea alane(% din Kosovo care din cau(a unei lipse de pre$%tire profesional%, o mare parte din

    aceasta a #nt%rit r'ndurile &omerilor. :n acest context economic deloc favorail #nceputul anilor DB[ au fostmarca"i de atacuri frecvente ale alane(ilor #mpotriva s'rilor din nou idealul >7arii AlaniiN a stat la a(aacestor ac"iuni, Kosovo fiind considerat% ca apar"in'nd doar alane(ilor. Constitu"ia din !23 la care m-am

    16

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    17/27

    referit la #nceputul sucapitolului 0.0 a contriuit #ntr-o mare m%sur% la reaprinderea flac%riiautodetermin%rii #n r'ndul minorit%"ilor din federa"ia iu$oslav%. Situa"ia disperat% a s'rilor c't &i sc%pareade su controlul $uvernului de la Hel$rad a acestei re$iuni au condus #n anul !2D la vi(ita lui Sloodan7iloeviX ce de"inea func"ia de pre&edinte al Partidului Comunist #n acea perioad%. Ap%r%tor fervent aldrepturilor s'rilor din Kosovo, declara"ia sa >Aici nimeni nu are voie s v batN va deveni un stimulent

    puternic #n ceea ce prive&te modul #n care va reac"iona Seria #n vederea re(olv%rii acestei cri(e. *e&iConstitu"ia din 3[ este aolita, controlul efectiv al $uvernului s'r nu poate fi impus &i #n Kosovo cu

    ajutorul Partidului Comunist din Alania sunt create structuri paralele de stat lu'nd na&tere odat% cu acestea&i mi&c%rile separatiste. O structur% puternic militari(ata avea s% preia conducerea acestor mi&c%ri Armatade eliberare a Kosovo K.L.A.#n en$le(%. /ondul cre%rii acestei or$ani(a"ii paramilitare era unulextremist lucru dovedit din plin #n anul !22D c'nd peste 3BB de alane(i Mosovari au fost omor'"i doar

    pentru c% se #mpotriveau separ%rii de Iu$oslvia #n acela&i an S.U.A a desemnat aceast% or$ani(a"ie drept unaterorist% cu conexiuni #n r'ndul crimei or$ani(ate. Lupt%torii erau antrena"i &i #narma"i de c%tre statulalane(. :n acest sens putem afirma c% Alania a devenit stat a$ressor #nc%lc'nd principiile Cartei O..U. cu

    prec%dere articolul alineatul c't &i principiile fundamentate #n re(olu"ia Adun%rii;enerale "#$%%&'()*+,#n special cel al a"inerii statelor de a organia finan/a ini/ia incita ori tolera

    activit/i subversive teroriste sau armate care ar putea interfera cu un conflict civil dintr-un alt stat.Aceast% practic% &ovinista de a-"i impune cu for"a de(iderate na"ionale nu a fost deloc sanc"ionata de c%trecomunitatea interna"ional%. :n anul !22D un r%(oi civil #n toat% re$ula luase na&tere s'rii au fost supu&iunor tratamente inumane 5ar&i #n crematorii improvi(ate, violuri la care erau supuse femeile6 iar #n tot acesttimp statul iu$oslav #ncerca s% restaileasc% ordinea, #ns% totul a fost sortit e&ecului. Un exod al popula"ieis're c%tre alte state inclusiv Seria nu a fost dec't o reac"ie fireasc% la evenimentele #n desf%&urare.

    9e(olu"ia Consiliului de Securitate ))",V!Wdin F! martie !22D #n a(a Capitolului =II a avut dreptscop $%sirea unei solu"ii pa&nice la acest conflict. Se oserv% din nou faptul c% $ruparea K.L.A. este una

    terorist%, ac"iunile acesteia fiind catalo$ate drept >acte de terorismN. 7ai treuie men"ionat% &i m%sur% luat%#n cadrul sec"iunii operative la alineatul D, aceea de emar$ou militar pe teritoriul 9epulicii /ederaleIu$oslavia- Seria &i 7untene$ru- inclusiv Kosovo. Aceea&i masura ca in ca(ul Hosniei care s-a doveditineficienta. ici #n aceasta situatie e&ecul nu s-a l%sat a&teptatG La #nceputul lunii aprilie luptele s-auintensificat, K.L.A. reu&ind s% ocupe o (on% ce se #ntindea p'n% la $rani"a cu statul iu$oslav armataiu$oslav% c't &i poli"ia au #nceput opera"iuni de elierare a acestor por"iuni de teritoriu. Lucrurile p%reau s%se #ndrepte #ntr-o anumit% m%sur% #n mai, c'nd pre&edintele 9usiei Horis Zeltsin &i cel al Iu$oslavieiSloodan 7iloeviX au ajuns la un acord privind ini"ierea unei misiuni interna"ionale de oservare peteritoriul Mosovar #ncep'nd cu luna iunie. *in nou oserv%m implicarea 9usiei #n ceea ce prive&te soartastatelor alcanice #ntr-o perioad% sumr%, ru&ii fiind sin$urii care au reu&it #n mod oiectiv s% detensione(e

    situa"ia at't acum c't &i #n perioada r%(oiului din Hosnia. Toate aceste #ncerc%ri pa&nice de re(olvare aconflictului nu au #nsemnat dec't o und% verde pentru trupele paramilitare alane(e care &i-au extins aria deinfluen"a &i #n nordul provinciei. Pe 0F septemrie o nou% re(olu"ie O..U. emis% de c%tre Consiliul deSecuritatea tot #n a(a capitolului =II venea s% intre$easca taloul tra$ic al evenimentelor #n desf%&urarere(olu"ia ))**V0Wface referire #n mod imperativ la #ncetarea focului de c%tre amele p%r"i de unde re(ult%faptul c% re(olu"ia anterioar% privind emar$oul impus s-a dovedit ineficienta. Totodat% se mai face referire&i la evitarea >unei catastrofe umanitare iminenteN prin luarea unor m%suri adecvate interesant% esteintroducerea #n ecua"ie a acestei certe catastrofe de&i niciuna dintre p%r"i nu a suliniat acest lucru a maimult s-ar p%rea c% se uit% sursa acestor confrunt%ri militare care evident au l%sat urme profunde ? victime c't

    &i refu$ia"i de amele parti- #ns% intensitatea acestora nu s-a datorat dec't unei re"ele teroriste cu le$%turistr'nse cu mafia alane(%. Treuie suliniat% pasivitatea v%dit% #n ceea ce prive&te sanc"ionarea statuluialane( care a contriuit #ntr-o propor"ie cov'r&itoare #n urmarea cursului c%tre o >cri(% umanitar%N. :n

    17

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn1http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn2http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn1http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn2
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    18/27

    octomrie prin intermediul misiunii interna"ionale din Kosovo su e$ida O.S.C.)., un acord de #ncetare afocului a fost implementat. *e la un #nceput acestei #n"ele$eri i-a lipsit un element primordial pentru afunc"iona semn%tura celor de K.L.A. ;uvernul iu$oslav &i-a #ndeplinit oli$a"ia de a mic&ora contin$entulmilitar &i de a se retra$e din po(i"iile ocupate pe c'nd ta%ra advers% a profitat de aceast% $ur% de oxi$enexploat'nd militar situa"ia creat% prin ocuparea punctelor strate$ice l%sate liere de c%tre s'ri.

    *ata de !4 ianuarie !222 va avea o re(onan"% afectiv% decisiv% #n privin"a turnurii pe care

    evenimentele o vor lua, aceast% dat% fiind asociat% cu cea a >masacrului de la 0a1a2>. :n (orii acestei (ilearmata iu$oslav% &i poli"ia sara au luat cu asalt acest sat dup% ce #n prealail se folosise artileria #n tot acesttimp ace&tia au fost asista"i de la distan"% de c%tre doi repre(entan"i ai misiunii O.S.C.). din Kosovo c't &i derepre(entan"i ai presei interna"ionale. To"i au fost informa"i de c%tre s'ri cu privire la aceast% opera"iune.Scopul era acela de a prelua controlul care era de"inut de c%tre trupele K.L.A. Au avut loc sc+imuri defocuri sporadice #ntre s'ri &i solda"ii Mosovari ce s-au refu$iat #n p%durea din #mprejurul satului. 9e(ultatul!4 mor"i #n r'ndul solda"ilor Mosovari &i capturarea de armament, deci un succes. 9epre(entan"ii O.S.C.). auintrat #n sat dup% terminarea opera"iunii &i au constatat c% #n mare parte era aondonat iar persoanele cu careau intrat #n contact de&i r%nite nu le-au raportat nimic ie&it din comun. A doua (i un num%r de 34 de cadavre

    (%ceau #ntr-o $roap% din satG

    Coordonatorul misiunii O.S.C.). illiam alMer, #ndrumat de c%tre trupele KLA care recuceriser%#ntre timp satul #n timpul nop"ii, a dat vina f%r% a avea o dovad% concret% pe s'ri. Imediat au urmat o seriede telefoane date administra"iei americane #n care denun"a >masacrulN. :ns% scenariul nu este unul veridicdin mai multe motive

    - /aptul ca toat% lumea a fost informat% le$at de aceast% opera"iune repre(int% o dovad% a faptului c% s'riinu au inten"ionat nicidecum s% ascund% urmele acesteia

    - La fa"a locului nu s-a efectuat imediat o cercetare temeinic% din care s% re(ulte acest lucru cartu&ele care s-au $%sit au fost prea pu"ine #n compara"ie cu num%rul victimelor

    - Civilii r%ma&i de&i cuno&teau ine locurile din sat nu au oservant nimic suspect dec't c'nd au venit trupeleparamilitare

    - Pre(enta celor din K.L.A. este una suspecta ? se poate lua #n considerare &i o eventual% strate$ie a acestora

    de a transforma o #nfr'n$ere #n victorie victimele opera"iunii s'rilor s% fi fost mutate #n acel loc &i#mr%cate #n civil.

    Consider acest episod ca fiind un pretext pentru #ntrea$a comunitate interna"ional% c't &i un &antajemo"ional civilii sunt m%cel%ri"i iar >noiN doar asist%m &i lu%m act de acest lucruG *ac% Hosnia a avut partede episodul Srerenica iat% c% &i Kosovo are episodul 9a`aM #ns% la o scar% mai mic%.

    :n feruarie !222 secretarul $eneral .A.T.O. aveir Solano desc+ide runda ne$ocierilor #ntre cele

    dou% taere eli$erante acestea desf%&ur'ndu-se #n /ran"a la C+'teau de 9amouillet. 7en"ione( c%discu"iile s-au purtat su spectrul avertismentului le$at de #nceperea omardementelor #mpotriva Seriei dec%tre Alian"a #n ca(ul unui eventual e&ec #ntr-un cuv'nt ultima &ans% data statului iu$oslav. :n timpul acestor

    18

  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    19/27

    tratative dou% opinii diver$ente #n ceea ce prive&te aordarea situa"iei au luat na&tere americanii au fost maitran&an"i ? #n ca(ul nesemn%rii acordului de c%tre s'ri &i al semn%rii de c%tre alane(i, sin$ura solu"ie eracea a folosirii for"ei. *e cealalt% parte po(i"ia )uropei repre(entat% de c%tre 7area Hritanie era aceea aajun$erii la un acord de voin"e, consens. Aspectele politice ale acestui acord erau pe placul s'rilor #n

    principal dorindu-se o extindere a autonomiei provinciei Kosovo, #ns% #n niciun ca( independen"a acesteia.Un lucru nu putea fi acceptat pre(en"a temporar% a trupelor .A.T.O. pentru instaurarea p%cii #n (on% acestscenariu

    sem%na cu unul al unor trupe de ocupa"ie su mandat interna"ionalG *ac% studiem con"inutul acestuiacordVFWne putem forma o opinie mai detaliat% #n ce prive&te modul #n care erau percepu"i s'rii. Anexa Halineatul D pa$ina 33 stipulea(%N personalul 3.A.4.5. 6mpreun cu ve7iculele navele avioanele 8iec7ipamentele asociat acesteia se vor bucura de o trecere liber 8i nerestric/ionata c9t 8i de un acces

    liber pe teritoriul Iugoslaviei inclusiv spa/iul aerian 8i marea teritoriala aferente acesteiaN. Oareaceast% condi"ie dac% ar fi fost impus% celulilalt partener de discu"ii, reac"ia ar fi fost una de conformare8Suveranitatea statal% este #nc%lcat% #n mod $rosolan iar aceasta violare a unui principiu interna"ionalfundamental m% face s% am duii #n ceea ce prive&te adev%ratele inten"ii ale comunit%"ii interna"ionale #n

    privin"a viitorului repulicii iu$oslave. Capitolul D articolul ! alineatul F pa$ina 31 arunc% o >momeal%N

    periculoas% ce pune #n pericol inte$ritatea teritorial% :la trei ani dup intrarea 6n vigoarea a acestuiAcord o 6nt9lnire la nivel interna/ional va avea loc 6n cadrul careia s se determine mecanismul 6n

    vederea unei reolvri finale legat de Kosovo av9nd la baa voin/a popular opiniile relevante ale

    autorit/ilor...N Stailirea unui termen fix din moment ce situa"ia supus% anali(ei este una extrem decomplex% mi se pare o #ncercare de $r%ire a procesului astfel re(ultatul fiind unul deloc convenail.Incertitudinea ce planea(% asupra solu"iei este tot un factor care a influen"at atitudinea s'rilor dac%alane(ii din Kosovo ar fi vrut independen"% iar autorit%"ile din acel teritoriu ar fi sus"inut cau(a, atunciconflictul ar fi fost #nc+is8 Criteriile sunt pur suiective &i nu au relevanta nici juridic% &i nici diplomatic%.

    9efu(ul, justificat de altfel, a fost cate$oric. Alane(ii acceptaG Scenariul americanilor este#nf%ptuit.

    *e la st'n$a la dreapta ;as7im 47aci? liderul $rup%rii teroriste KLA, esle? Clar2? comandant .A.T.O.

    Hel$radul a repre(entat o "int% demult r'vnita. Centrul vital al re$imului lui 7iloeviX treuiaredus la t%cere odat% pentru totdeauna. Aproape patru luni 503 martie-!! iunie6 de omardamente intense petot teritoriul 9epulicii Iu$oslave inclusiv Kosovo. Clipe de +aos &i de teroare #n r'ndul popula"iei civile au

    avut loc, lucru asolut normal din moment ce Alian"a ord-Atlantica #mpreun% cu S.U.A. au de(l%n"uit#ntrea$a lor putere militar%.

    Curm'nd vie"i &i n%sc'nd suferin"aVW- principiul conform c%ruia la violen"% r%spun(i cu violen"% afost ridicat la ran$ de solu"ie la un nivel interna"ional. >0aportul KosovoN din anul 0BBBVDW#ntocmit dec%treComisia Interna/ional Independenta privind Kosovoofer% o descriere a acestei campanii militaretot ceea ce voi relata #n continuare se re$%se&te #n partea introductiv% a raportului #n care se reali(ea(% un

    re(umat c't &i #n partea a F ?a, #ncep'nd cu pa$ina FB. :nc% de la #nceput, Comisia a constatat faptul c%,interven"ia militar% orc+estrat% de .A.T.O. a fost ile$al% dar justificat% ile$al% deoarece nu a avut acordulConsiliului de Securitate O..U. conform articolului 4F alin. !5Consiliul de Securitate va folosi, dac% este

    19

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn3http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn7http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn8http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn3http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn7http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn8
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei

    20/27

    ca(ul, asemenea acorduri sau or$anisme re$ionale pentru aplicarea ac"iunilor de constr'n$ere su autoritateasa. ici o ac"iune de constr'n$ere nu va fi #nsa #ntreprinsa, #n temeiul acestor acorduri re$ionale sau de c%treor$anismele re$ionale, f%r% autori(a"ia Consiliului de Securitate sunt exceptate m%surile #mpotriva oric%ruiStat inamic, #n sensul defini"iei para$rafului 0 din Articolul de fa"%, prev%(ute #n Articilul !B sau #nacordurile re$ionale, #ndreptate #mpotriva relu%rii unei politici a$resive de c%tre un asemenea Stat, p'n% c'ndse va putea #ncredin"a Or$ani(a"iei, la cererea $uvernelor interesate, sarcina de a pre#nt'mpina orice nou%a$resiune din partea unui asemenea Stat.6 &i justificat% pentru c% toate c%ile diplomatice au fost epui(ate iar

    efectul a fost acela de a eliera majortitatea popula"iei din Kosovo dintr-o perioad% lun$% de opresiuni sure$imul de la Hel$rad. :n raport sunt identificate dou% $re&eli comise de c%tre Alian"a #n ceea ce prive&te

    planificarea opera"iunii

    - Campania a fost conceput% pentru a dura doar c'teva (ile #ns% durata a fost cu mult mai mare ? D de (ile-fapt ce a luat prin surprindere $uvernele "%rilor memere

    - .A.T.O. a presupus #n mod eronat c% aceasta campanie nu va duce la o escaladare a conflictului #nprinvinta expul(%rilor &i tratamentului aplicat alane(ilor Mosovari

    Acurate"ea omardamentelor a fost una #ndoielnic% cau(at% de altitutinea relativ mare la caretreuiau s% (oare avioanele pentru a evita sistemul defensiv aerian al s'rilor care era unul extrem deeficient o distinc"ie clar% #ntre oiectivele militare reale &i cele artificial create pentru a induce #n eroare, nus-a putut reali(a. Armata iu$oslav% &i-a continuat atacurile #mpotriva trupelor KLA iar expul(%rile &iviolentele comise #mpotriva alane(ilor nu au putut fi stopate. :n aprilie, .A.T.O. &i-a sc+imat tactica &i a#nceput atacurile asupra infrastructurii ? poduri, autostr%(i, faric etc. - *e-aici re(ult'nd &i num%rul de 4BBde victime #n r'ndul civililor s'ri nici alane(ii nu au fost cru"a"i #ntr-un incident #n care &i-au pierdut via"aDB dintre ace&tia tra$edia de la Kori@as-a produs din cau(a confu(iei pe care pilotul unui avion aliat a

    f%cut-o #n privinta unui convoi de refu$ia"i, presupun'nd c% era unul militar s'resc

    Comisia scoate #n eviden"% folosirea de c%tre Alian"% &i americanii a unor tipuri de arme &i muni"iiinter(ise de comunitatea interna"ional% prin Conven"iile de la ;eneva omele cu fra$menta"ie ?fra$mentele se desprind #n momentul explo(iei &i pot v%t%ma pe oricine se afla #n ra(a acestora, muni"ie cucon"inut mare de uranie ? rac+ete &i proiectile care str%pun$ lindajul ve+iculelor militare. 7o&tenirea l%sat%este una resemtita &i #n pre(ent, lucru evidentiat &i #n acest reportaj al televi(iunii ruse&ti 04V2W. Conclu(ia

    comisiei pre(int% realitatea necosmeti(ata r%(oiul dus de c%tre .A.T.O nu a fost nici un succes #ns% niciun e&ec, a fost am'ndou%G Poporul s'r a fost cel care a avut cel mai mult de suferitG Kosovo a fost pierdutG

    Implicarea Alian"ei a c%p%tat certitudine #nc% din ianuarie !222 c'nd a fost emis% o declara"ie depres%V!BW. :nc% de la #nceputul acesteia se face referire la re(olu"ia !!22 a Consiliului de Securitate cri(a dinKosovo repre(enta o >amenin/are la adresa pcii 8i securit/ii din regiuneN iar #n acest sens strate$ia esteaceea de a >opri violentele 8i de a acorda spriin negocierilor 6n a8a fel 6nc9t s se evite o catastrofumanitarN. S-ar p%rea c% acea cri(% >iminentaN ce se re$%sea #n re(olu"ia !!22 #nc% nu se produsese de

    vreme ce scopul or$ani(a"iei .A.T.O. era de a o evita. Tot #n declara"ie se mai specific% &i faptul c% #n ca(ulunui e&ec diplomatic, Alian"a >este dispus s ia oricare din msurile necesare privind cele dou pr/i 8i

    6ndeplinirea de ctre acestea a 6ndatoririlor 8i rigorilor interna/ionaleN. Asemenarea expresiei folosite20

    http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn9http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn10http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn9http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3368294918439704064#_ftn10
  • 7/26/2019 Distrugerea Iugoslaviei