Distrofiile Curs 4

7/21/2019 Distrofiile Curs 4

http://slidepdf.com/reader/full/distrofiile-curs-4 1/187



DISTROFIILE

Definiţie:Distrofiile sunt procese patologice

determinate de tulburări alemetabolismului general sau local (cuinteresarea anumitor substanţe sau grupuride substanţe) care afectează troficitateacelulară şi tisulară.

Distrofiile - leziuni patologice

elementare care reprezintă expresiamorfopatologică a alterărilor metabolicesurvenite la nivel celular şi/sau tisular.



Leziunile distrofice pe care le pune n evidenţăexamenul !istopatologic reprezintă stadii tardive alealterărilor metabolice.

"n faza lor iniţială alterările metabolice sunt preafine pentru a fi evidenţiate n microscopia optică.

De aceea, studiul amănunţit al distrofiilor este în

general dificil, necesitând nu numai metodehistopatologice curente ci şi metodeimunohistochimice şi mai ales de microscopieelectronică; microscopia electronică evidenţiază

alterări ale oragnitelor celulare; membrană, matrix-ulcitoplasmatic, mitocondrii, reticul endoplasmic,ribozomi, complex olgi etc!



CLASIFICARE

Distrofiile se clasifică după naturasubstanţei c!imice al cărei metabolism estealterat#

$. distrofii proteice%. distrofii lipidice

&. distrofii glucidice

'. distrofii ale substanţelor minerale. distrofii ale pigmenţilor

. distrofii ale purinelor



1. DISTROFII! "ROT!I#!



Definiţie:Distrofiile proteice sunt leziuni celulare sau

interstiţiale determinate de alterarea metabolismuluiproteic.#lasificare:

Distrofiile proteice se clasifică după sediul alterăriimetabolice#

* distrofii proteice celulare (parenc!imatoase)$.$. distrofii !idroprotidice$.%. distrofia !ialină intracelulară$.&. degenerescenţa +enc,er

* distrofii proteice ale substanţei intercelulare (alestromei)$.'. distrofia (degenerescenţa) !ialină (!ialinoza)$.. distrofia (degenerescenţa) fibrinoidă$.. amiloidoza



1.1. Distrofii $idroprotidice

unt distrofii proteice n care se produc# modificarea stării coloide a proteinelor cito-plasmatice alterări ale organitelor celulare datorită tulburăriimetabolismului celular al apei şi ionilor (acestea apar ndiferite stări patologice care alterează funcţia depermeabilitate selectivă şi de transport activ almembranei plasmatice0 duc1nd astfel la variaţii ale!idratării celulare).

#onsecinţe - diferite n funcţie de intensitateametabolismului celular şi funcţia celulelor

- cele mai afectate sunt celulele care n modnormal ndeplinesc o funcţie de transport ionic# celuleletubulare renale0 celulele musculare cardiace0

!epatocitele.



2ele mai importante modificări implicate ntulburările metabolismului celular al apei şi ionilor sunt# scăderea cantităţii de %T" (transportul ionilor de3a4 şi 54 prin membrană este un proces activ carenecesită consum de 678)

pierderea permeabilităţii selecti&e membranare (alterarea structurii membranei celulare) cre'terea (a) e*tracelular modificări de p+ ale mediului extracelular.



#auzele distrofiilor !idroprotidice#

infecţii acute intoxicaţii (tetraclurură de carbon - 22l') arsuri inaniţie.

"n funcţie de gradul afectării se descriu maimulte tipuri de distrofii !idroprotidice citoplasmatice# intumescenţa clară

intumescenţa tulbure (distrofia granulară) degenerescenţa granulară distrofia vacuolară.



Intumescenţa clară ,$idrops- edem celularIntumescenţa clară ,$idrops- edem celular

9xemplul tipic - nefroza osmotică#

"spect microscopic#- celulele sunt mărite de volum iar citoplasmele sunttransparente0 clare- nucleii sunt de asemenea măriţi de volum cu

cromatina dezorganizată.eziunea este re&ersibilă /



Intumescenţa tulbureIntumescenţa tulbure 6fectează n special organele parenc!imatoase (cord0 ficat0rinic!i).

"spect macroscopic $diagnostic de probabilitate%#- organele sunt mărite de volum şi greutate0 capsula este subţiată0sub tensiune- consistenţă scăzută şi friabilitate mărită

- aspect opac şi umed0 parenc!im aparent omogen (aspect de0carne fiartă). "spect microscopic $diagnostic de certitudine%#

- celulele sunt mărite de volum0 rotun:ite0 cu citoplasmă fin saugrosolan granulară

- tinctorialitatea (colorabilitatea) citoplasmei este mai intensădatorită aglomerării de granulaţii. ;ranulaţiile se dizolvă subacţiunea unor soluţii slab acide sau alcaline.eziunea este re&ersibilă /



Degenerescenţa granularăDegenerescenţa granulară

Leziunile nu mai sunt re&ersibile. "spect microscopic#- comasarea şi contopirea granulelor protidice(granulaţiile intracitoplasmatice sunt vizibile *

ncărcare !ipergranulară)- granulaţiile sunt persistente la acţiunea soluţiilorslab acide sau alcaline (diagnostic diferenţial cudistrofia granulară)0 evoluţia leziunii este cătrecitopicnoză.

- trebuie diferenţiată de modificările care se produc n celule n cazul alterărilor cadaverice incipiente.



Distrofia ,degenerescenţa &acuolarăDistrofia ,degenerescenţa &acuolară

e asociază frecvent cu celelalte forme ale distrofiilor!idroprotidice.8oate precede instalarea altor distrofii (de exemplu

distrofiile lipidice). "spect microscopic#

- celulele sunt mărite de volum0 tumefiate- citoplasma este clară0 palidă0 cu puţine granulaţiiintracitoplasmatice şi cu numeroase vacuole mari0 uneoriacestea put1nd masca nucleul - practic celula capătă unaspect spumos şi reticular.

6ceste leziuni0 ire&ersibile0 au fost puse n evidenţă ncelulele !epatice şi renale după intoxicaţii cu tetraclorurăde carbon0 !epatectomie parţială0 dietă insuficientă şidezec!ilibrată.



<9x'=

Leziuni distrofice !idroprotidice renale * distrofie vacuolară



<9>%==

Leziuni distrofice !idroprotidice renale * distrofie vacuolară



1.2. Distrofia $ialină intracelulară

Definiţie: distrofia !ialină (degenerescenţa!ialină) intracelulară este o distrofie proteică carese caracterizează prin acumularea n celule a unui

material nestructurat numit $ialin. "spect microscopic# !ialinul apare sub forma

unor teritorii omogene0 acidofile0 uşor refringente0care se colorează !istoc!imic de aceeaşi manierăcu proteinele. tudiile efectuate cu a:utorulmicroscopiei electronice permit descrierea a maimulte tipuri de !ialinizare intracelulară.



Distrofia $ialină intracelulară

%. +ialinizarea $ialoplasmică2onstă n acumularea de proteine la nivelul

substanţei fundamentale a citoplasmei0 fără a aveavreo relaţie cu sistemele membranare. - la nivelul !epatocitelor la alcoolici0 sub forma unor

picături neregulate sau ca o reţea perinucleară (!ialin?allor@). "n microscopia electronică0 corpii 3allor4 apar ca aglomerări de filamente intermediare0 dense0cu limite imprecis trasate0 nedelimitate de membrane.- la pacienţii cu sindrom 2us!ing celulele bazofile

!ipofizare pot căpăta un aspect omogen0 sticlos -celule #roo5e (material de asemenea cu aspectfibrilar n microscopia electronică).- n macrofagele alveolare pulmonare n azbestoză.



+ialinizarea $ialoplasmică 6 corpi 3allor4



+ialinizarea $ialoplasmică 6 celule #roo5e




7. +ialinizarea mitocondrială- n !epatocitele alcoolicilor - picături !ialine la nivelulmitocondriilor - megamitocondrii cu diametrul deordinul unei !ematii.- la nivelul celulelor tubulare renale n sindromul

nefrotic. #. +ialinizarea intraergastoplasmică- n plasmocite n stări de !iperimunizare se

acumulează n reticulul ergastoplasmic maseglobulare de proteine (corpii Aussel) - agregaterotund-ovalare de material amorf neomogen cadensitate electronică formate din acumulări deimunoglobuline n reticulul endoplasmic.



+ialinizarea mitocondrială 6 megamitocondrii 8n $epatocite



<9x'==

Distrofie !ialină intraergastoplasmică * corpi Aussel



Distrofie !ialină intraergastoplasmică * corpi Aussel

<9x'==




D. +ialinizarea lizozomalăe datorează - acumulării de proteine plasmatice

resorbite de celule- fenomenelor de autofagie.

6cumularea de proteine plasmatice la nivelul!epatocitelor0 celulelor corticosuprarenale şi mai ales n celulele tubulare renale de la nivelul tubului contortproximal care resorb proteinele plasmatice filtrate nexces n urină n condiţiile existenţei unei tulburări a

permeabilităţii glomerulare.Bacuole autofagice se nt1lnesc şi n celuleleparenc!imatoase (ficat0 rinic!i0 sistem nervos) plasate n condiţii nefavorabile# !ipoxie0 intoxicaţii.



1.9. Degenerescenţa enc5er

Definiţie: leziune a ţesutului muscular striatcare constă ntr-o degenerecenţă a fibrelor muscularecu interesarea tuturor elementelor structurale ale

acestora# miofibrile (inclusiv miofilamente)0sarcoplasma0 nucleii.

Degenerescenţa +en,er (distrofia ceroasă)apare la nivelul muşc!ilor striaţi (drepţi abdominali0

diafragm) n stări infecţioase grave (febra tifoidă0pneumonie).



Degenerescenţa enc5er

%spect macroscopic: ţesutul muscular estepalid0 foarte moale şi friabil cu aspect ceros0 aparrupturi ale fibrelor musculare nsoţite de mici puncte!emoragice.

%spect microscopic: fragmente sau porţiuni defibre musculare care şi-au pierdut striaţiilesarcoplasma are aspect nestructurat0 amorf. 3ucleii semodifică progresiv şi dispar.

&ste adesea vorba mai degrabă de o necroză decâtde o degenerescenţă



Distrofii proteice ale substanţeiintercelulare ,ale stromei

Definiţie:Distrofiile proteice ale substanţei intercelulare sunt acele procese

patologice n care se produc#- degradarea structurală a componentelor substanţei fundamentale (semodifică raportul structural dintre fibre şi substanţa fundamentală0componenta fibrilară colagenică fiind alterată)

- acumularea la nivelul său a unor substanţe proteice anormale. Substanţa intercelulară este o componentă a ţesutului con:unctiv şia ţesuturilor derivate din acesta este formată din#- componenta fibrilară fibre colagenice propriu-zise fibre de reticulină fibre de elastină- substanţa fundamentală constituenţi c!imici de origine tisulară (din ţesutul con:unctiv) constituenţi c!imici de origine plasmatică constituenţi c!imici cu origine dublă0 plasmatică şi tisulară



Substanţa intercelulară

$ 2omponentafibrilară

Cibre de colagen propriu-zise

Cibre de reticulină

Cibre de elastină

% ubstanţafundamentală

2onstituenţi c!imici de originetisulară (din ţesutul con:unctiv)

acid !ialuroniccondroitin sulfaţi 60 0 2

condroitin

,eratosulfaţi

!eparitin-sulfat (mucopoliza!aridele acide)

mucoproteineproteine (colagen solubil)

2onstituenţi c!imici de origineplasmatică

albumine

globuline

fibrinogen

vitamine

!ormoni

ioni

2onstituenţi c!imici cu originedublă0 tisulară şi plasmatică

imunoglobuline

enzime

metaboliţi

apă



1.;. Distrofia ,degenerescenţa $ialină,$ialinoza

Definiţie: distrofie proteică a substanţei intercelulare caracterizatăprintr-o alterare structurală a fibrelor colagenice care şi pierdindividualitatea0 se omogenizează şi formează cu substanţa fundamentalăo masă unică denumită $ialin. 6ceastă substanţă se depune (acumulează) n ţesutul con:unctiv.

ocalizări:- ovar * corpii albicans

- capsula splenică0 de regulă n legătură cu v1rsta

- seroase - n aderenţele pleurale şi peritoneale care se formează după

inflamaţiile acestora- leiomioame uterine care suferă frecvent fenomene de degenerescenţă!ialină

- n pereţii arteriolelor * se depune iniţial subendotelial0 ulterior nglobeazăşi nlocuieşte celulele musculare netede0 n final apare atrofia tunicii medii0

peretele se ngroaşă şi lumenul se ngustează * arterioloscleroză.



Distrofia ,degenerescenţa $ialină,$ialinoza

%spect macroscopic# masă omogenă0albicioasă0 translucidă0 nestructurată0

asemănătoare cartila:ului !ialin consistenţădură. %spect microscopic# masă omogenă0

astructurată0 care se colorează cu eozină (esteeozinofilă sau acidofilă) şi cu fucsină acidă (86pozitiv).



2iclul Evarian şi ?enstrual



Distrofia $ialină 6 corpul albicans 8n o&ar

+!<1==



1.>. Distrofia ,degenerescenţa fibrinoidă

Definiţie: Distrofia (degenerescenţa) fibrinoidă denumită şi

necroză fibrinoidă este procesul patologic caracterizat printr-oalterare structurală a substanţei intercelulare a ţesutuluicon:unctiv care interesează cele două componente ale sale#substanţa fundamentală şi fibrele colagenice.

9ste o leziune celulară ire&ersibilă caracterizată prinacumularea unui material proteic alcătuit din produşi de

degradare a fibrinogenului0 colagenului şi substanţeifundamentală.3ecanism de producere#- !iper!idratarea substanţei fundamentale- degradare progresivă şi n etape a fibrelor colagenice. 6cestea

se edemaţiază0 şi măresc volumul şi se fragmentează grosolan0fragmentele descompun1ndu-se n fibrile care n final se dizolvă.- n interstiţiu se depune o substanţă eozinofilă0 cu aspect similarfibrinei * fibrinoid.



Distrofia ,degenerescenţa fibrinoidă

ocalizare:bolile cu componentă imună# febra

reumatismală0 artrita reumatoidă0 lupusul

eritematos diseminat.afecţiuni vasculare# n peretele arterelormusculare n !ipertensiunea arterială malignă sau

n placentă n cazul !ipertensiunii arteriale de

sarcină. n planşeul ulcerelor gastrice0 reprezent1ndsemn de activitate al procesului ulceros.



Ulcerul gastric

Definiţie: boala ulceroasă este o afecţiune cronică consecutivăacţiunii sucului gastric asupra peretelui digestiv - esofagul inferior0stomac0 duoden.

?ecanismul patogenic de apariţie al ulcerului estereprezentat de prezenţa unui dezec!ilibru ntre agresiuneaclor!idro-peptică şi mecanismele de apărare ale mucoaseidigestive. 6stfel0 fie că secreţia de acid clor!idric şi pepsinogen este

n limite normale dar mecanismele de apărare sunt deficitare(troficitate redusă a mucoasei0 deficit de vascularizaţie0 cantitateinsuficientă de mucus * mai frecvent n cazul ulcerelor gastrice)0 fiecă există !ipersecreţie acidă n contextul unei protecţii mucoasenormale (mai des n cazul ulcerelor duodenale).

Fn rol important n patogeneza afecţiunii este alocat infecţieicu Helicobacter pilori 0 care acţionează prin#

producţia de urează şi protează care lezează mucoasa gastricăinflamaţia cronică a mucoasei gastrice care o face mai

susceptibilă acţiunii acidului clor!idric şi pepsinei.



Ulcerul gastric %spect macroscopic0 lipsă de substanţă - nişa ulceroasă bine

delimitată0 trecerea ntre mucoasa de la periferia craterului ulceros

şi baza acestuia (versantul proximal) fiind netă (versant drept)0 pec1nd cea distală (versantul distal) coboară n trepte. 8eretele nişeieste dur dar pliurile mucoasei converg către nişă (element dediferenţiere cu o nişă malignă). Gndiferent de aspectul macroscopic0toate ulcerele gastrice trebuie analizate $istopatologic.

%spectul microscopic variază n funcţie de stadiul evolutiv alulcerului# * n ulcerul activ0 la nivelul fundului ulcerului se constată prezenţa

de mai multe straturi# stratul superficial necrotic (exsudat fibrino-purulent0

detritusuri celulare) stratul de necroză fibrinoidă

ţesut de granulaţie fibroză cu extensie variabilă a peretelui muscular * n ulcerul cronic fundul ulcerului este format din ţesut cicatricial0

fibros.



Ulcerul gastric * aspecte macroscopice



Distrofie fibrinoidă 6 ulcer gastric

+!<;=



Aeumatismul articular acut

Definiţie: Aeumatismul articular acut (A66) este o boalăinflamatorie acută0 n principal a copilului0 care apare după oinfecţie faringiană cu streptococ beta-!emolitic din grupul 6.Aăspunsul imun la antigenele streptococice poate induce fie oreacţie ncrucişată cu antigene tisulare0 fie o reacţie autoimunăindusă de streptococi mpotriva antigenelor tisulare normale.

oala reumatică a cordului (A2) reprezintă cea mai importantămanifestare a reumatismului articular acut prin leziunile pe care

le induce0 cu posibilă evoluţie spre deces .2ardita reumatică acută este o pancardită# afecteazăendocardul0 miocardul şi pericardul.



Aeumatismul articular acut

%spect microscopic: n ţesutul con:unctiv al valvelor cardiace sau almiocardului0 precum şi n tesuturile periarticulare - zone nestructurate cu aspectomogen0 fin granular0 colorate n roşu at1t n coloraţii <90 c1t şi 86.

"n cazuri deosebit de severe0 c1nd ţesuturile n care şi are sediul leziuneasuferă o distrucţie completă0 se poate vorbi de necroză fibrinoidă!

Cibrinoidul are aceleaşi caracteristici de tinctorialitate ca şi fibrina# secolorează n roşu cu eozină şi n galben cu picrofucsina Ban ;ieson.

Leziunea caracteristică este reprezentată de nodulii 6sc!off. "n evoluţia lor0aceştia trec prin trei faze#

Caze precoce (exudativă) care apare n primele patru săptăm1ni secaracterizează prin apariţia de focare de necroză fibrinoidă asociind iniţial uninfiltrat redus cu neutrofile care este nlocuit de un infiltrat inflamator cronic .

"n faza intermediară (proliferativă sau granulomatoasă) cuprinsă ntre ' si $&săptam1ni zonele de necroză fibrinoidă sunt ncon:urate de limfocite0 plasmocite0macrofage şi !istiocite de talie mai mare numite celule 6sc!off sau 6nitsc!,oH.

6cestea au o citoplasmă amfofilă şi nuclei rotunzi-ovali 0 cu cromatina dispusă

central n formă de panglică. Fneori aceste celule sunt multinucleate (celule 6sc!off gigante). "n faza finală (fibroasă sau de vindecare)0 care se ntinde pe parcursul a &-'

luni 0 nodulii 6sc!off se transformă ntr-o cicatrice !ialină .3icroscopia electronică 'i imunofluorescenţa relevă faptul că la formarea

leziunilor de degenerescenţă fibrinoidă participă n mare măsură fibrina exsudată.



Distrofie ,necroză fibrinoidă 6 nodul reumatoid

+!*1==



+!*2==

+!*?==

(odul %sc$off

#elule %nitsc$5o@

1 A %miloido a



1.A. %miloidoza

Definiţie: distrofie de tip proteic caracterizată prin acumulareşi depozitare n interstiţiile ţesutului con:unctiv0 la nivelulmembranelor bazale ale endoteliilor şi epiteliilor a unorproteine anormale cu caractere tinctoriale particulare0denumite generic amiloid.Structura amiloidului: este o substanţă de naturăglicoproteică.

+istoc$imic: - metacromatic cu violetul metil sau violetul degenţiană.

- se colorează cu Aoşu de 2ongo n ro ușcărămiziu.

- polarizează lumina după această colorare.

- devine fluorescent la tratarea cu tioflavină 7.3icroscopia electronică# fibrile dispersate0 dispuseneregulat.#$imic: fibrile proteice (IJ) şi glicoproteină (componenta 8J).



%miloidoza sistemică 6 leziuni &asculare

+!*1==



#lasificare#- amiloidoze sistemice -amiloidoze ereditare

-amiloidoze primare-amiloidoze secundare

- amiloidoze localizate (afectează un singur organ). %. %miloidozele ereditare - boli rare cu transmitere autozomal dominantă saurecesivă.- 'ebra mediteraneană familială - transmisă autosomal recesiv episoadefebrile şi poliserozite.- (olineuropatia amiloidozică familială - transmitere autozomal dominantădepuneri de amiloid la nivelul nervilor periferici.

7. %miloidozele primare - cele mai frecvente forme de amiloidoză- datorate n principal gamapatiilor monoclonale ( p1nă la $J din pacienţii cumielom multiplu dezvoltă amiloidoză)- caracterizată prin depunerea de amiloid 6L0 cel mai frecvent lanţuri uşoarelambda BG. ?a:oritatea pacientilor cu mielom multiplu şi amiloidoză au proteineence-Kones n urină sau n ser0 dar prezenţa acestora 3F nseamnă

obligatoriu că pacientul respectiv va dezvolta amiloidoză.- localizare# miocard0 limbă0 tub digestiv0 pereţii arterelor. Crecvent şi la nivelulsplinei0 ficatului0 rinic!ilor rar n pereţii arborelui tra!eo-bronsic sauparenc!imul pulmonar.- masele de amiloid sunt uneori ncon:urate de celule gigante de corp străin şilimfocite.



%miloidoză cutanată 6 aspectmacroscopic 'i microscopic

Rosu de #ongo *1==



#. %miloidozele secundare- caracterizate de depuneri de tipul 66 mai ales la nivelul splinei-ficatului 'i rinic$ilor - poate apărea şi n cadrul poliarteritei nodoase0 lupusului eritematos

diseminat0dermatomiozitei0 rectocolitei ulcero-!emoragice0 bolii <odg,in0tumorilor maligne (n special cele digestive)0 etc. Ficat - aspect macroscopic# volum0 consistenţă crescută0 culoarecenuşie0 uşor translucid.

- aspect microscopic# amiloidul se depune la nceput ntreendoteliul sinusoidelor şi celulele !epatice.Datorită ngreunării aportului de substanţe nutritive şi oxigen0!epatocitele suferă leziuni distrofice) Rinic$i se depunere la nivelul pereţilor arteriolelor mici0 n specialarteriole aferente0 la nivelul glomerulilor0 ntre endoteliu şi membranabazală a capilarelor 9voluţie# insuficienţă renală0 sindrom nefrotic. Splina * aspect macroscopic# voluminoasă0 dură0 elastică.

- aspect microscopic# depunere sub formă nodulară0 mai alesla nivelul arterelor penicilate din corpusculii ?alpig!i (splina sagu) saudifuz0 la nivelul pulpei roşii (splina şuncă)

Ri i $i l



Rinic$i normal 6aspect macroscopic

%miloidoză renală 6

aspect macroscopic



%miloidoză renală

+!*2==



%miloidoză renală

Ro'u de #ongo*2==



%miloidoză renală 6 lumină polarizată

Aoşu de 2ongox'==

Splină normală



Splină normală 6aspect macroscopicpe secţiune

%miloidoză splenică 6aspect macroscopicpe secţiune

Splină aspect



Splină 6 aspectmicroscopic normal

+!*;=

%miloidoză splenică 6

aspect microscopic+!*1==



D. %miloidozele localizate- formează noduli circumscrişi (uneori pot simula veritabile

tumori) n faringe0 pulmoni0 vezică urinară0 salpinge0tiroidă0 cord0 sistem nervos.

- depunerea de amiloid- n cordul v1rstnicilor (amiloidoza cardiacă senilă)- la nivelul ventriculilor (depunere de transtiretină)

- la nivelul atriilor (depozite de !ormon natriureticatrial)- poate avea manifestări clinice variate0 de la

manifestări minime0 c!iar asimptomatice0 p1nă lainsuficienţă cardiacă

- unele tumori depun amiloid# carcinoamele medularetiroidiene0 feocromocitoame0 tumorile insulelorpancreatice etc.



%miloidoză cardiacă 6 aspect macroscopic



%miloidoză cardiacă

+!*1==



%miloidoză cardiacă

Ro'u de #ongo*2==



%miloidoză cardiacă 6 e*aminare 8n lumină polarizată

Ro'u de #ongo*2==



2. DISTROFII I"IDI#! ,BR%S!



Definiţie: sunt leziuni celulare şi tisulare determinate detulburări ale metabolismului lipidelor.

După localizare0 grăsimile din organismul uman se mpart n#- grăsimi de constituţie - intră n componenţa unor celule(muşc!i0 teacă de mielină0 corp galben ovarian)

- nu sunt vizibile prin reacţii !istoc!imice pentrugrăsimi dec1t n condiţii patologice0 c1nd cantitatea lor estecrescută

- grăsimi de depozit - grăsimea care se acumulează

n mod normal n anumite regiuni (ţesut subcutanat0mezenter0 epiploon)

- se pun n evidenţă prin reacţii !istoc!imice pentrugrăsimi sunt alcătuite din trigliceride.



#lasificarea distrofiilor lipidice

distrofii ale trigliceridelor# steatoza distrofii ale colesterolului# ateromatoza0!ipercolesterolemia esenţială0 depozitările localizate de

colesterol distrofii ale lipidelor complexe# distrofii sistematizate(tezaurismoze)

Steatoza



SteatozaDefiniţie:teatoza este distrofia lipidică n care este alterat metabolismul

trigliceridelor.#lasificare: După gradul de alterare morfofuncţională al celulelor 'i ţesuturilorafectate:- steatoza simplă $infiltrarea grasă% * acumulare de trigliceride n celulele şi

ţesuturile care nu deţin un rol fiziologic n stocarea acestor substanţe0 fărăafectarea integrităţii morfofunţionale a celulelor# leziunea este reversibilă

- degenerescenţa grasă * prezenţa trigliceridelor acumulate se asociază culeziuni grave nucleo-citoplasmatice care compromit vitalitatea celulelor#leziunea este ireversibilă

După gradul de e*tindere- steatoza poate fi:- de organ (localizată)

- regională (lipomatoză)- generalizată (obezitate)

- plasmatică (steatoza din !iperlipidemiile plasmatice).

#auze 'i mecanisme de producere:



' p

A. aport crescut (hiperlipidemiile)

B. tulburări metabolice:

tulburări o*idati&e# determinate de substanţe toxice (fosfor0 alcool0 cloroform0 metalelegrele# arsenic0 bismut0 argint0 fosfor0 mercur0 etc) sau toxine bacteriene (exotoxinadifterică) acţionează asupra enzimelor mitocondriale0 bloc1nd procesele oxidative şi

mpiedic1nd astfel arderea grăsimilor trigliceridele se acumulează n celula afectată. insuficienţa sau lipsa o*igenului (!ipoxia sau anoxia) conduc la metabolizareaincompletă a grăsimilor (afectarea oxidării acizilor graşi) care se vor acumula n

citoplasma !epatocitelor anoxia apare n circumstanţe patologice variate#- anemie primară (pernicioasă iermer) sau secundară

- tulburări de !emodinamică (insuficienţă cardiacă şi stază !epatică consecutivă)

- tulburări de ventilaţie pulmonară (fibroză interstiţială pulmonară0 72) tulburări ale metabolismului glucidic - insuficienţa de glucide utilizabile poatedetermina steatoză datorită str1nsei corelări ntre metabolismul lipidelor şi cel alglucidelor (lipidele ard la focul glucidelor) * diabetici0 inaniţie deficitul factorilor lipotropi necesari sintezei fosfolipidelor la nivel !epatic n lipsaacestora !epatocitele acumulează trigliceride - ,Has!ior,or0 inaniţie0 dieta neec!ilibrată.

teatoza !epatică



teatoza !epatică

#auzele steatozei !epatice#

intoxicaţii cronice cu alcool0 fosfor0 cloroform0 arsenic toxiinfecţii anemii anoxia

infecţie cu virus !epatitic 2 sindromul Ae@e

e nt1lnesc două forme# - steatoza simplă (infiltrarea grasă)

- steatoza degenerativă



teatoza simplă (infiltrarea grasă)

%spect macroscopic: depinde de intensitatea infiltrăriigrase# dacă este redusă0 nu modifică aspectul organului.8e măsură ce grăsimile se acumulează progresiv0 ficatul

prezintă următoarele modificări# este difuz mărit de volum0 greutate p1nă la - ,g ţesutul !epatic are culoare galbenă consistenţa este redusă0 friabilitatea mărită consistenţa

ficatului poate fi mărită n cazuri de ciroză grasă

Ficat normal 6 aspect



Ficat normal 6 aspectmacroscopic

Ficat cu steatoză 6 aspect

macroscopic

Ficat normal 6 aspect



Ficat normal 6 aspectmacroscopic pe secţiune

Ficat cu leziuni de steatoză 6aspect macroscopicpe secţiune



teatoza simplă (infiltrarea grasă)

%spect microscopic: intracitoplasmatic0 n :urul nucleului0vacuole de diferite dimensiuni ncărcare maximă * aspectde adipocit.+! * vacuole optic vide0 cu limite precis trasate.

Secţiuni la g$eaţă - evidenţiere prin folosirea de coloranţiliposolubili (udan GGG * grăsimile se colorează n galben -portocaliu0 c!arlac! * portocaliu0 negru udan * negru0roşu ulei E * roşu)

Cn funcţie de dimensiunile &acuolelor lipidice0 steatozapoate fi macrovacuolară0 mediovacuolară saumicrovacuolară



Steatoză $epatică 8n &acuole de toate dimensiunile

+!*;=



Steatoză $epatică mediomacro&acuolară

+!*2==



Steatoză $epatică 6 secţiuni la g$eaţă

Ro'u Elei O *;=

Steatoza $epatică alcoolică ) steatoză macrovacuolară0 n care



p 0afectarea debutează pericentrolobular şi se extinde0 de obicei

nglob1nd zonele acinare % şi $.

- leziune reversibilă (vacuolele dispar n ordinea apariţiei lor (mai nt1i

din zona acinară & şi ulterior din zona intermediară % sau periportală $)- fibroză n :urul venulei centrolobulare şi peri!epatocitară

- megamitocondrii (incluzii intracitoplasmatice intens eozinofile de %-$=Mm diametru)0 corpi ?allor@ (distrofii de tip protidic).

Steatoza $epatică din staza sang&ină $ ficat n cocardă)%spect macroscopic se observă alternanţa a trei zone diferit colorate#cianotice (zona centrală a lobulului)0 gălbui (zona mediolobulară)0brune (zona periportală0 periferică).

%spect microscopic zona centrolobulară celulele !epatice sunt

atrofiate prin compresiune zona mediolobulară - celulele !epaticeprezintă steatoză importantă (aceasta se explică prin activitatea lormetabolică şi oxidativă mare care le face deosebit de sensibile la!ipoxie) n zona periportală celulele !epatice nu prezintă modificări deoarece aportul de oxigen0 la acest nivel0 este normal.



obulul $epatic sc$iţă

Steatoza $epatică din infecţiile cu &irus $epatitic #



p ţ p- minimă0 macrovacuolară sau macro-mediovacuolară.

- distribuţie caracteristică Nn ploaieO * repartiţie neuniformă0 dar difuză ntoate cele trei zone ale lobulului.

Sindromul Re4e- caracterizat prin steatoză !epatică şi encefalopatie.

- afectează copiii sub patru ani0 foarte rar adulţii.

- apare n urma unei infecţii virale a căilor aeriene superioare cauzate de

virusul gripal 0 virusuri paragripale0 varicelă sau infecţii virale digestive.- microscopic# - la nivel !epatic - steatoză microveziculară0 marcată0difuză.

- la nivelul encefalului - edem.

- la nivel renal0 miocardic şi la nivelul musculaturii sc!e-letice - steatoză microveziculară.8rognosticul este rezervat0 maladia put1nd fi fatală * pacienţii prezintăinsuficienţă !epatică acută.

St t d ti ă



Steatoza degenerati&ă steatoza degenerativă este faza ireversibilă a procesuluipatologic n care se produce necroza celulelor !epatice.

ruptura !epatocitelor cu depozite lipidice P mici focare delipogranulom prin acumulare focală de limfocite şi macrofagecentrate de o picătură lipidică (steato!epatită). n cazul steato!epatitei alcoolice0 dacă aportul de alcool

continuă0 procesul patologic poate continua p1nă la apariţiacirozei !epatice dezvoltarea cirozei nu este neapărat precedatăde steatoză şi/sau steato!epatită prezenţa cirozei poate fi semnalată ca prim semn al afectării!epatice.

De asemenea0 pe l1ngă cantitatea de alcool ngurgitată zilnic0 oaltă serie de factori cum ar fi sexul0 capacitatea de metabolizarea etanolului0 predispoziţia genetică influenţează QşanseleO dedezvoltare a cirozei la persoanele consumatoare de alcool n

mod regulat (Qnu face ciroză alcoolică cine vrea0 ci cine poateO).

Steatoza ,infiltrarea grasă



Steatoza ,infiltrarea grasămiocardică

teatoza miocardică propriu-zisă reprezintă infiltrareagrasă a celulelor musculare cardiace.#auze# - !ipoxiile prelungite (anemiile grave)

- difteria (sub acţiunea toxinei difterice.%spect macroscopic * miocard tigrat prin alternanţazonelor de infiltrare grasă cu zonele de fibre miocardicerămase normale.

%spect microscopic - n fibrele miocardice (care n modnormal nu au grăsime vizibilă)0 se observă vacuole mici degrăsime (steatoză microvacuolară). La nivel miocardic0steatoza se asociază frecvent cu distrofiile !idroprotidice.

Steatoza renală



Steatoza renală

6pare asociat celei !epatocitare0 determinată de aceleaşi

cauze.%spect macroscopic: rinic!ii sunt măriţi de volum0 cucapsula destinsă şi culoarea galbenă se decapsuleazăuşor0 lăs1nd o suprafaţă netedă şi lucioasă pe secţiune0

contrastul dintre corticală şi medulară este mai evident.%spect microscopic: leziunile de steatoză afectează maifrecvent celulele epiteliului contort proximal c1nd infiltrareagrasă este mai intensă0 sunt interesate şi epiteliileporţiunilor distale ale nefronilor precum şi tubii colectori.Gnfiltrarea grasă apare sub formă de vacuole mici situate ncentrul celulelor epiteliale0 la nceput ntre nucleu şiporţiunea bazală a celulei0 ulterior ocup1nd toată celula.

Distrofii ale colesterolului:



- ateromatoza- !ipercolesterolemia esenţială

- depozitările localizate de colesterol

%teromatoza 6teroscleroza este o afecţiune degenerativă a arterelor

mari şi mi:locii caracterizată prin alterarea structuriiperetelui vascular prin apariţia plăcilor de aterom.

6spect macroscopic# - striuri lipidice

- plăci de aterom.

6spect microscopic# - componentă celulară - componentă fibrilară

- componentă matriceală.



Structura plăcii de aterom sc$emă



Striuri lipidice "lăci de aterom



"lacă de aterom complicată 6 $emoragie 8n placă



Tromboză 8n arteră coronară cu leziuni de ateroscleroză

% t ă ă lă



%rteră coronară normală

%rteră coronară cuplacă de aterom ,I

I

%rteră coronară cu placă deaterom complicată

prin tromboză ,IIII



"lacă de aterom aortică

2ristale decolesterol

+!*2==

2alcificări



<9x$==

"lacă de aterom calcificată

2ristale decolesterol

2alcificări n placăde aterom



"lacă de aterom 6 secţiuni la g$eaţă

Sudan III*1==

+ipercolesterolemia esenţială



2olesterolul provine din două surse principale# aportul alimentarşi sinteza endogenă.

2olesterolul ingerat sau obţinut prin !idroliza colesteridelor esteabsorbit la nivel intestinal cu a:utorul sărurilor biliare0 este esterificat n enterocite şi apoi excretat intr1nd n componenţa c!ilomicronilor.inteza endogenă are loc n principal la nivelul ficatului dar şi alpielii şi al unor glande endocrine (suprarenale0 testicule0 ovare).Cicatul excretă o parte din colesterol n s1nge sub forma de

lipoproteine0 iar cealaltă parte n bilă sub formă de colesterol liber şiacizi biliari. Din lumenul intestinal o parte a colesterolului şi acizilorbiliari aduşi de bilă este resorbită (ciclu entero!epatic).

2olesterolul plasmatic creşte n tipul GGa de !iperlipidemie0 n careLDL este crescut. unt descrise două forme congenitale (unatransmisă autozomal dominant0 cealaltă poligenică manifestată doar

n condiţiile unei diete bogate n colesterol şi acizi graşi saturaţi) şiuna dob1ndită0 n !ipotiroidie0 icter mecanic şi sindromul nefrotic.<iperlipidemiile mixte sunt reprezentate de tipul GGb (cresc BLDL şi

LDL) sau tipul GGG (LDL anormale).

D ită il l li t d l t l



Depozitările localizate de colesterol

<antoamele- acumulări de !istiocite cu citoplasmă spumoasă datorită

acumulării de picături fine de lipide.- pot include şi celule plurinucleate ncărcate lipidic0

ncon:urate de o reacţie inflamatorie şi fibroză.- Localizare# n pleoape * xantelasma0 la nivelul pliurilor şi

punctelor de presiune şi n ţesuturile profunde(tendoane0 periost).



<antom la ni&elul tendonului lui %$ile



<antom 6 aspect microscopic

+!*;==



<antelasmă

%lte tipuri de depuneri localizate de



colesterolDepunerile localizate de colesterol pot avea loc la nivelul pereţilor

abceselor unde lipidele provenite din piocite sunt fagocitate de !istiociteleprezente n focarul inflamator.

?acrofage spumoase pot apărea - n focarele inflamatorii cronice dinalveole (pneumonie xantomatoasă)

- n cazul infarctului cerebral unde lipidele provenite din

degradarea mielinei sunt fagocitate de !istiocite şi de nevroglii. "n nefroza lipoidică0 celulele tubulare renale se ncarcă cu picături de

lipide0 n special esteri de colesterol0 ca o consecinţă a creşterii permeabilităţiiglomerulare care permite filtrarea de colesterol n spaţiul subcapsular.

Lipodistrofia intestinală (boala R!ipple) se caracterizează prin acumularea

la nivelul mucoasei şi submucoasei intestinale0 n ganglionii mezenterici şi nalte viscere de grăsimi neutre0 lipide nesaturate0 cristale de colesterol şi deacizi graşi.



Distrofii ale lipidelor comple*e: distrofii sistematizate,tezaurismoze



,tezaurismoze

Definiţie# Distrofiile lipidice sistematizate (tezaurismozele lipidice0 bolile

de stoca: lizozomal a lipidelor complexe) sunt caracterizate printr-oacumulare (tezaurizare) de substanţe lipidice complexe n citoplasmacelulelor reticulo-!istiocitare din diferite organe.

#lasificare# n funcţie de cauza care duce la acumularea de substanţelipidice0 tezaurismozele lipidice pot fi# - primare

- secundare.Distrofiile sistematizate primare se prezintă ca boli congenitale0transmise ereditar autosomal recesiv sunt datorate unei deficienţe aec!ipamentului enzimatic lizozomal0 fapt care duce la acumularea

substratului enzimei respective n lizozomii secundari ai celulelorsistemului reticulo-endotelial. 2ele mai cunoscute sunt boala Bauc$er şi boala (iemann"ic5.

Distrofiile sistematizate secundare apar n cursul unor boli ca!epatitele cronice0 diabetul za!arat0 !ipotiroidia etc.



7O%% B%E#+!R



7O%% B%E#+!R

Definiţie: oala ;auc!er se caracterizează prin acumulareintracitoplasmatică n celulele sistemului reticulo-endotelial deglucocerebrozid0 fiind provocată de lipsa de beta-glucozidază dinlizozomi (glucocerebrozidele sunt produşi de catabolism aiglucolipidelor membranare).

e manifestă n general n copilărie.e transmite autozomal recesiv.Diagnostic - decelarea activităţii glucocerebrozidazei nleucocite şi fibroblaştii cutanaţi (de regulă pe culturi de celule).

8renatal - determinarea activitatii glucocerebrozidazei n culturide fibroblaşti fetali (amniocenteză0 biopsie de vilozităţi coriale0cultură din fibroblaşti fetali).

7O%% B%E#+!R



Forme clinice:Tipul I# forma adultă (noncerebrală) * S=J din cazuri se caracterizează

prin afectare predominant splenică * splenomegalie gigantă (c!iar p1năla $= ,g) cu !ipersplenism (pancitopenie sau numai trombocitopenie) *şi scheletică * fracturi patologice. 6ctivitatea plasmatică aglucocerebrozidazei este mult scăzută faţă de normal dar niciodatăabsentă. 8rognosticul este n general bun0 decesul pacienţilor apare la

v1rste mai mici dec1t media de viaţă a populaţiei0 fără nsă a se nregistra diferenţe semnificative.Tipul II# forma infantilă (cerebrală acută) * se caracterizează prinasocierea la afectarea !epatică0 splenică0 limfoganglionară a afectării32 modificările 32 sunt progresive * convulsii0 deteriorare mentală

progresivă. 3u se nregistrează activitate plasmatică aglucocerebrozidazei.Tipul III# forma intermediară * prezintă afectare sistemică de tip G lacare se asociază afectare 32 progresivă cu debut n a %-a a &-adecadă de viaţă. 6ctivitatea plasmatică a glucocerebrozidazei este mai

scăzută dec1t n tipul G de boală nsă este ncă decelabilă.



"acient cu boala Bauc$er

7O%% B%E#+!R



%spect microscopic# la nivelul tuturor organelorafectate se acumulează celule ;auc!er (celule de$== microni diametru cu citoplasmă clară0 fibrilară

* aspect de Q!1rtie ncreţităO) citoplasma celulelor

este 86 pozitivă.La examenul electrono-microscopic n celulele

;auc!er se identifică numeroşi lizozomi0 alungiţi.2elulele ;auc!er sunt celule ale sistemului

monocito-macrofagic care au stocat n lizozomiglucocerebrozid.



7oala Bauc$er 6 afectare splenică

+!*;=



#elule Bauc$er

+!*;==



#elula Bauc$er

7O%% (I!3%(("I#



oala 3iemann-8ic, (sfingomielinoza) - se caracterizează prin

acumulare lizozomală de sfingomielină 'i colesterol.e transmite autozomal recesiv.

Din punct de vedere bioc!imic0 se descriu două categorii de afecţiuni#

- tipul % şi 7 care se datorează deficitului de sfingomielinazălizozomală!

- tipul # şi D care presupune un defect de esterificare şi transport alcolesterolului intracelular dar nivelul de sfingomielinază este normal.

Barianta 6 este cea mai frecventă (S=J din cazurile de boală3iemann-8ic,) decesul pacientului survine p1nă la atingerea v1rsteide doi ani.

e caracterizează prin !epatosplenomegalie importantă0poliadenopatii0 atrofie cerebrală0 deformări osoase şi nt1rziereadezvoltării staturo-ponderale.

7O%% (I!3%(("I#



7O%% (I!3%(( "I#

%spect microscopic: se constată prezenţa decelule mari0 cu diametru de I= de microni0 cu unul saumai mulţi nuclei0 cu citoplasmă spumoasă celulelesunt ncărcate cu sfingomielină şi cu alţi compuşilipidici0 mai ales esteri de colesterol.

Bacuolele intracitoplasmatice se colorează cucoloranţi pentru grăsimi (n special negru udan şi roşuulei E) pe secţiuni efectuate la g!eaţă.

Electronomicroscopic, celulele prezintănumeroşi lizozomi cu incluzii lamelar econcentrice, uneori cu lamele paralelepalisadate (corpi tigraţi).



7oala (iemann"ic5 6 leziuni splenice

+!*;=



#elule (iemann"ic5

+!*;==



#elula (iemann"ic5

7O%% T%G S%#+S



Definiţie: oala 7a@ ac!s (idioţia familială amaurotică)este o gangliozidoză caracterizată prin acumularea n

celulele sistemului reticulo!istiocitar de gangliozide ;?% tip$ (lipide complexe din categoria sfingolipidozelor). 6pare n situaţia unui deficit de !exosaminidază 6.9ste o afecţiune genetică cu transmitere autozomal

recesivă.2opii sunt normali la naştere. 8rimele simptome apar lav1rsta de luni# incoordonare musculară0 disfagie0surditate0 tulburări mentale0 orbire şi demenţă. Decesulsurvine după %-& ani de viaţă.

Diagnosticul prenatal este posibil prin determinareaactivităţii !exosaminidazei 6 n culturile de fibroblaşti fetali(amniocenteză cu biopsie de vilozităţi coriale).



Transmiterea autozomalrecesi&ă 8n boalaTa4 Sac$s

7O%% T%G S%#+S



%spect macroscopic: - encefalul este mărit (c!iarcu =J faţă de normal).

- la nivel retinian se

observă o pată cireşie (datorită accentuării culoriinormale a maculei vasculare retiniene şi paloriirestului ţesutului retinian care s-a ncărcat cugangliozide).



"ata cire'ie retiniană 8n boala Ta4Sac$s

7O%% T%G S%#+S



%spect microscopic: neuronii din nucleii bazali0

trunc!iul cerebral0 măduva spinării0 sistemulnervos vegetativ şi retină sunt balonizaţi prinprezenţa intracitoplasmatică de vacuole pozitivepentru negru udan şi roşu ulei E (secţiuni lag!eaţă).

!lectronomicroscopic se observă numeroşilizozomi dilataţi conţin1nd un material dispus Nn foide ceapăO.

Flterior neuronii sunt distruşi0 local seaglomerează şi proliferează microgliile. Cagociteledin 32 sunt de asemenea ncărcate cugangliozide.



9. DISTROFII! BE#IDI#!



Definiţie# Distrofiile glucidice sunt determinate de

tulburări ale metabolismului glucidic care pot aveao origine !ormonală (diabetul za!arat) sauenzimatică (boala Ban ;ier,e0 boala 8ompe etc.).

#lasificare# Distrofiile glucidice se mpart (dupătipul substanţei implicate) n#

&.$. distrofii ale glicogenului

&.%. distrofii ale mucopoliza!aridelor.

&.$. Distrofii ale glicogenului



Distrofiile glicogenului se clasifică n două grupe#

distrofii prin minus de glicogen distrofii prin exces de glicogen (n care se produce

suprancărcarea celulară cu glicogen) T glicogenoze.Distrofiile prin minus de glicogen se observă n ficat n

cazul stărilor !ipoxice sau n denutriţiile grave. "nmiocard0 n condiţii de !ipoxie0 cantitatea de glicogencreşte.

Distrofiile prin e*ces de glicogen ,glicogenozele - areloc o suprancărcare a celulelor cu glicogen.

După origine0 ele se clasifică n două categorii# glicogenoze !ormonale (din care face parte glicogenoza

diabetică) glicogenoze enzimatice (din care fac parte boala ;ier,e

şi boala 8ompe).

Blicogenoza diabetică



6pare n diabetul za!arat n care secreţia pancreatică de insulină esteinsuficientă ca urmare a unor leziuni glandulare care restr1ng ţesutul

insular secretant de insulină. "n consecinţă0 creşte nivelul glucozeisangvine (!iperglicemie) şi a cantităţii de glucoză eliminată prin urină(glicozurie).Gnsulina influenţează at1t activitatea fosfo,inazei c1t şi a sistemelormembranare de transport al glucozei. 6cest defect de metabolizare aglucozei are drept consecinţă acumularea n celule a unor cantităţi mărite

de glicogen.Erganele cele mai afectate de depozitările excesive de glicogen suntficatul şi rinic!iul.

"n afară de glicogenoză0 n diabetul za!arat există şi alte modificăripatologice# se dezvoltă leziuni de arterioscleroză care sunt disproporţionate faţă de

v1rstă n rinic!i apare un tip particular de distrofie !ialină a membranei bazaleglomerulare (glomeruloscleroză) procese inflamatorii cu diferite localizări vindecare defectuoasă a plăgilor deoarece ţesutul de granulaţie seformează greu.

7oala &an Bier5e ,glicogenoza de tip I



Definiţie: este o glicogenoză determinată de o anomalie

bioc!imică de origine genetică (cu transmitere autozomalrecesivă)0 provocată de absenţa din celule a glucozo--fosfatazei care defosforilează glucoza--fosfat eliber1ndglucoză.Lipsa posibilităţii mobilizării glicogenului duce la apariţia!ipoglicemiei şi la acumularea de glicogen n cantităţi foartemari n ficat şi rinic!i. Bolumul ficatului creşte foarte mult0glicogenul acumul1ndu-se at1t n !epatocite (n citoplasmăşi n nucleu)0 c1t şi n celulele 5upffer. Ainic!ii cresc deasemenea n volum0 dar ntr-o măsură mai mică0 pe seamaaceleiaşi suprancărcări glicogenice a nefrocitelor şi a

celulelor epiteliale ale tubilor colectori.8rezenţa glicogenului n celule se pune n evidenţă princoloraţia est.



7oala &an Bier5e 6 8ncarcarea $epatocitelor cu glicogen

+!*;==

7oala "ompe ,glicogenoza de tip II



Definiţie: este o maladie genetică determinată de un defectbioc!imic care constă n absenţa alfa-$0'-glucozidazeilizozomale (maltaza acidă)0 enzimă care n mod normal!idrolizează şi mobilizează glicogenul. 6cumularea excesivă a glicogenului se produce mai ales ncelulele musculare striate de tip scleletic şi cardiac(glicogenoză cardio-musculară) celulele acumuleazăexcesiv şi mucopoliza!aride.oala este gravă debutează la naştere0 manifest1ndu-se

ncă din primele luni de viaţă prin !ipotonie musculară0cardiomegalie şi tulburări respiratorii supravieţuirea este dec1teva luni0 decesul survenind rapid consecutivdecompensării cardiopulmonare.

7oala 3c%rdle ,glicogenoza de tip H if tă i idi l d l ţi l d lţii ti i i



e manifestă insidios la adolescenţi sau la adulţii tineri princrampe şi slăbiciune musculară tranzitorie n condiţiile unui

efort fizic prelungit. e datorează absenţei fosforilazeimusculare necesare transformării glicogenului in glucoză-$-fosfat. ;licogenul se acumulează n cantităţi relativmoderate n sarcoplasma fibrelor musculare striate uneorise asociază cu tulburări ale metabolismului mioglobinei şi

respectiv de episoade mioglobinurice.

7oala +ers ,glicogenoza de tip HI9ste datorată deficitului de fosforilază la nivelul ficatului. e

manifestă prin !epatomegalie moderată datorită acumulăriide glicogen n citoplasma !epatocitelor.

9.2. Distrofiile mucopoliza$aridelor, li $ id



,mucopoliza$aridoze

6cest grup de afecţiuni reuneşte entităţicaracterizate prin acumularea de poliza!aride cugreutate moleculară mare (condroitinsulfat0 acid!ialuronic0 dermatan sulfat etc) at1t n celuleleorganelor parenc!imatoase c1t şi n celenervoase.

unt determinate de tulburări ale metabolismului

mucopoliza!aridelor care au la origine un defectgenetic# absenţa unei enzime lizozomale caredegradează un substrat mucopoliza!aridic).

7O%% +ER!R



Definiţie: este o afecţiune n care se acumuleazăcondroitin sulfat şi !eparitin sulfat. 6re transmitere autozomal recesivă.e manifestă de la v1rste foarte tinere prin nt1rziere n

dezvoltarea psi!omotorie0 !epatosplenomegalie0cardiomegalie0 nanism dizarmonic0 deformări ale cutieicraniene (cap n burlan). ?oartea survine precoce.



eucocite polimorfonucleare 8n boala +urler 6 frotiu sanguin

7oala +unter constă n acumularea de dermatan-sulfat şi! iti lf t t it i l t d i



!eparitin-sulfat. e transmite recesiv0 legat de sex şi semanifestă prin nanism.

Oligofrenia polidistrofică este o afecţiune cu transmitereautozomal recesivă n care se acumulează !eparitin-sulfatse manifestă prin nt1rziere mintală severă.

Osteocondrodistrofia 3oruio se caracterizează prin

nanism şi leziuni sclelezice. 8rin urină se elimină ,erato-sulfat.

7oala Sc$eie ,nanismul polidistrofic este o afecţiune cutransmitere autozomal recesivă n care se acumulează

dermatan-sulfat.



Sindrom 3oruio



;. DISTROFII! SE7ST%(J!OR

3I(!R%!



unt determinate de tulburări care survin n dinamicasubstanţelor minerale n organism# modificarea cantităţii substanţelor minerale n dietă alterarea absorbţiei0 transportului0 depozitării saueliminărilor.ubstanţele minerale cărora le poate fi perturbat

metabolismul sunt# calciul0 fosforul0 magneziul0 sodiul0potasiul0 clorul0 sulful0 fierul0 cuprul0 cobaltul0 manganulşi zincul.e consideră distrofii minerale acele procesepatologice n care modificările metabolismului mineral

determină n organism alterări morfologice nete.

;.1. Tulburările metabolismului calciului



?enţinerea unei calcemii normale (S.-$$. mg/$== ml) este

condiţia obligatorie pentru asigurarea următoarelor funcţiiindispensabile organismului# excitabilitatea neuromusculară coagularea s1ngelui (prin rolul pe care l are n conversiaprotrombină * trombină) mineralizarea normală a sc!eletului calciul de la nivel ososintervine n menţinerea calcemiei normale.2ontrolul absorbţiei şi metabolismului calciului este realizat devitamina D (D& naturală sau D% sintetică) şi de !ormoni0 nspecial parat!ormonul şi calcitonina.#lasificarea tulburărilor metabolismului calciului:

tulburări caracterizate prin reducerea calciului total fără !ipersau !ipocalcemie tulburări caracterizate prin !ipercalcemie tulburări nsoţite de !ipocalcemie depozitarea tisulară de calciu fără !ipercalcemie



3etabolismul calciului

Tulburări caracterizate prin reducereacalciului total fără $iper sau $ipocalcemie



calciului total fără $iper sau $ipocalcemie

Din acest grup fac parte# ra!itismul

steatoreea osteoporoza sindromul 2us!ing

Ra$itismulDefiniţie: este o distrofie osoasă caracterizată prin tulburări ale



ţ pprocesul de osteogeneză0 n care alterarea principală constă ntr-o insuficientă mineralizare a matricei osteoide urmată de

formarea n exces de osteoid la nivelul oaselor.9ste determinat de o deficienţă de vitamină D (deficienţă detransformare a provitaminei D n vitamina activă).8rincipalele modificări care survin n ra!itism sunt# depozitarea insuficientă de calciu la nivelul cartila:ului n

osificarea encondrală maturarea insuficientă a celulelor cartilaginoase0 urmată de odezvoltare excesivă a cartila:elor persistenţa de mase neregulate de cartila:0 unele din acesteapătrunz1nd p1nă la nivelul cavităţii medulare depunerea de matrice osteoidă pe cartila:ul care persistă cuformarea unor :oncţiuni osteocondrale neregulate creşterea anormală a capilarelor şi a numărului de fibroblaşti nzonele dezorganizate ale carila:elor de con:ugare ndoiri0 compresiuni şi microfracturi ale ţesutului osos şicartilaginos0 urmate de deformări scleletice

Ra$itismul



*odificările anatomice ale scheletului sunt consecinţamodificărilor descrise şi a solicitărilor la care este supussc!eletul copilului la diferite v1rste.La copilul n primul r1nd an de viaţă se constată# bosele frontale proeminente fontanele lărgite

craniotabes (consistenţă elastică a craniului) mătănii costale (ngroşări ale articulaţiilor condrocostale carese produc prin creşterea de volum a cartila:ului şi a ţesutuluiosos) depresiunea sternului.

La copilul mai mare# lordoză lombară exagerată modificări pelviene deformări ale oaselor lungi.



3odificări 8n ra$itism



3odificări 8n ra$itism

La adult0 deficienţa vitaminei D determină osteomalacia.Esteomalacia poate fi consecinţa unui aport alimentar scăzut



Esteomalacia poate fi consecinţa unui aport alimentar scăzutsau a unei insuficiente expuneri la soare a adultului de

asemenea poate surveni n steatoree0 icter mecanic sau altecondiţii n care0 deşi există un aport alimentar suficient0absorbţia intestinală este deficitară.<iperactivitatea paratiroidiană consecutivă scăderii niveluluicalcic determină o decalcifiere extinsă cu resorbţieosteoclazică la nivel osos.c!eletul este puternic afectat de influenţele mecanice pecare le suportă. Easele se deformează progresiv0 securbează0 pot apărea fracturi spontane.Diagnosticul nu este at1t de evident ca n cazul ra!itismuluideoarece deformările osoase mari se dezvoltă rar din cauzaterminării procesului de creştere osoasă.?odificările cele mai importante sunt rarefacţia osoasă vizibilăradiologic şi incidenţa crescută a fracturilor la aceşti bolnavi.

Steatoreeateatoreea este o formă de diaree n care se produce o pierdere mare



p pde electroliţi şi calciu din cauza absorbţiei deficitare a acizilor graşi.

6par modificările caracteristice absorbţiei deficitare a calciului0

corespunzătoare v1rstei bolnavului.

OsteoporozaEsteoporoza este un proces patologic caracterizat printr-odemineralizare a sc!eletului n care procesele de mobilizare a calciuluidin depozitele osoase şi remanierea consecutivă a matricii osoase 3Fsunt compensate de procesele formative (de mineralizare a matriciiosoase).e presupune că0 pe măsura naintării n v1rstă0 fibrele colagenice aleosului pierd capacitatea de a reţine calciul.

Sindromul #us$ingindromul 2us!ing se nsoţeşte de o demineralizare a sc!eletului fărăexistenţa concomitentă a unei !ipocalcemii.

Tulburări de metabolism cu $ipercalcemie

6 ăt l tă i t l i



6par n următoarele stări patologice# +iperparatiroidism se manifestă prin demineralizareasc!eletului urmată de fracturi spontane şi deformări. "nfuncţie de origine !iperparatiroidia poate fi primitivă şisecundară. Into*icaţia cu &itamina D se produce prin supradoza:

sau din cauza unei sensibilităţi particulare a copilului. (eoplasme cu metastaze osoase produc mobilizareacalciului din oase şi !ipercalcemie. Sindromul lapte 6 alcalii apare la bolanvii trataţi pentru

ulcer cu medicaţie antiacidă se produce !ipercalcemie prinaport crescut de calciu alimentar (dieta antiacidă) c1t şiprin alcaloza medicamentoasă.

2onsecinţele !ipercalcemiei#



n toate stările patologice menţionate se produc

calcificări metastatice (depozite de calciu n ţesuturiindemne de leziuni preexistente). cele mai afectate structuri (datorită gradului maimare de alcalinitate pe care l au aceste ţesuturi)

sunt# - epiteliul tubular al rinic!iului- septurile alveolare pulmonare- mucoasa gastrică

alte organe care pot fi afectate sunt miocardul0ficatul0 glanda tiroidă0 sistemului nervos central şivasele.



%spect macroscopic * calcificarea metastatică se

poate identifica la palpare sub forma unor induraţiigrun:oase0 uneori este vizibilă sub forma unorgranulaţii albicioase pe radiografie.

%spect microscopic * n coloraţiile uzuale0depozitele calcare au aspect amorf şi sunt puternicbazofile.

#alcificări metastatice 6aspect radiologic



#alcificări metastatice 6aspect microscopic

Tulburări de metabolism cu $ipocalcemie



6par n următoarele stări patologice# !ipoparatiroidism boli renale cu retenţie de fosfaţi

forme grave de ra!itism steatoree cu evoluţie ndelungată.

2linic0 !ipocalcemia se manifestă prinfenomene de tetanie. ?orfologic nu existăalterări tipice.

Depozitarea tisulară de calciu fără$ipercalcemie ,calcificările distrofice



$ipercalcemie ,calcificările distrofice

"n funcţie de tipul de ţesut n care are locdepozitarea de calciu şi de extensia

procesului discutăm de # calcificare

calcinoză

metastatică

distrofică

#alcificarea distrofică



Depozitarea tisulară de calciu fără existenţa unei !ipercalcemii care să odetermine este posibilă atunci c1nd local există modificări care oferă

suportul pentru acumularea sărurilor de calciu.2alcificările distrofice survin n ţesuturi n prealabil devitalizate saunecrozate# calcificările de la nivelul epiteliului renal necrozat n cursul nefritelortoxice mercurice0 calcificările ganglionilor mezenterici sau mediastinali cu necroze

cazeoase tuberculoase0 calcificările plăcilor aterosclerotice0 calcificările intratumorale (n zonele centrale0 anoxice ale tumorilor * deexemplu leiomiomul)0 calcificările de la nivelul paraziţilor a:unşi n ţesuturi şi omor1ţi desistemul imun al organismului.

%spect macroscopic * depozitele de calciu sunt albicioase sau cenuşii0de consistenţă dură.%spect microscopic * se observă depozite amorfe0 granulare0 intensbazofile. Fneori n focarele de calcificare apare ţesut osos0 procesulav1nd la bază transformarea fibroblaştilor din ţesutul respectiv nosteoblaşti.

#alcinoza



2alcinoza este o afecţiune foarte rară n care areloc depozitarea sărurilor de calciu predominant npiele şi ţesuturile subcutanate (n contexul uneicalcemii şi fosfatemii normale).

9ste descrisă o formă circumscrisă şi una difuză0 n aceasta din urmă apăr1nd depozite şi la nivelulmuşc!ilor0 tendoanelor şi nervilor.

6fecţiunea este uneori asociată cu sclerodermia.

;.2. Tulburările metabolismului cuprului



Degenerescenţa $epatolenticulară ,boala Kilson este o maladie ereditară cutransmitere autozomal recesivă n care0 datorită unei anomalii genetice localizate

la nivelul cromozomului $&0 este afectată mobilizarea cuprului din lizozomii!epatocitari. "n mod normal0 cuprul absorbit de la nivelul stomacului şi duodenului este captatde !epatocite0 nglobat n ceruloplasmină şi resecretat n plasmă de aici0 dupăun timp0 ceruloplasmina este din nou captată de !epatocite0 degradată lizozomaliar cuprul este eliminat n principal biliar0 şi ntr-o mai mică măsură0 urinar).

6cumularea de cupru n !epatocite duce la in!ibarea enzimelor !epatocitare şi

alterarea citosc!eletului - formare de corpi ?allor@. 2oncomitent0 scade sintezaalfa% globulinei din componenţa ceruloplasminei (scade nivelul plasmatic deceruloplasmină).#linic se caracterizează prin ciroză !epatică n care se evidenţiază cantităţicrescute de cupru şi tulburări neurologice grave datorate afectării ganglionilorbazali şi cortexului cerebral. La nivelul limbului cornean se remarcă prezenţa unuiinel cenuşiu-verzui (inelul 5a@ser- Cleisc!er) datorat depunerii de cupru nmembrana Descemet. Aareori maladia asociază insuficienţă !epatică fulminantă.Diagnosticul precoce şi tratamentul0 precum şi investigarea rudelor pacientuluipentru depistarea eventualelor anomalii şi prevenirea instalării modificărilor!epatice şi neurologice sunt deosebit de importante pentru evitarea evoluţieinaturale nefavorabile a bolii.



I(! %GS!RF!IS#+!R



eziuni $epatice 8n boala Kilson 6 aspect macroscopic

Degenerescenţa $epatolenticulară,boala Kilson



%spect microscopic# la nivel !epatic0 se evidenţiază mai multe tipuri de leziuni0 n funcţie de stadiul afecţiunii#

n faza pre!epatitică# la nivel !epatocitar se constată steatoză moderată0microveziculară0 depozite de lipofuscină mai abundente dec1t normal şi prezenţanuclei glicogenaţi ntr-o proporţie mai mare dec1t cea corespunzătoare v1rsteispaţiile porte sunt discret lărgite prin uşoară fibroză cu extensie septală0intraparenc!imatoasă. De obicei0 n această fază0 nu se constată prezenţa deinfiltrat inflamator. 9videnţierea cuprului intracitoplasmatică este dificilă datoritădistribuţiei sale difuze * determinarea cantităţii de cupru per gram de ţesut

!epatic relevă valori crescute dar evidenţierea !istoc!imică (c!iar prin metodesensibile cum ar fi coloraţia cu rodanină) poate da greş. n faza !epatitică# !epatită cronică cu activitate necroinflamatorie de obiceiuşoară cu grade variate de fibroză la nivel !epatocitar se evidenţiază leziunidistrofice !idroprotidice merg1nd p1nă la degenerescenţă balonizantă0 corpi?allor@0 steatoză0 zone de citoplasmă densă eozinofilică0 nuclei glicogenaţi. "naceastă fază0 poate fi evidenţiată prezenţa intra!epatocitară de cupru (cuprul se

acumulează n lizozomi) şi proteină asociată cuprului. n faza cirotică# ciroză !epatică activă cu steatoză0 corpi ?allor@ şi nucleiglicogenaţi este posibilă identificarea cuprului şi a proteinei asociate. 8rezenţaconstantă a colestazei poate duce la confuzii diagnostice0 mai ales n contextul n care n colestaza cronică de diferite etiologii asistăm la prezenţa n exces acuprului intra!epatocitar (datorită afectării excreţiei biliare a acestuia).



7oala Kilson 8n faza $epatitică 6 aspect microscopic

Aodanină x '=



>. DISTROFII %! "IB3!(JIOR

Distrofiile pigmenţilor sunt determinate de acumularea n



p g ţexces n organism de substanţe pigmentare.

8igmenţii sunt substanţe colorate0 unii reprezent1ndconstituenţi celulari normali (de exemplu melanina) (melas Tnegru) n timp ce alţii apar n condiţii patologice.8igmenţii se clasifică n# - pigmenţi exogeni

- pigmenţi endogeni.2orespunzător0 distrofiile pigmentare se clasifică dupăoriginea substanţelor pigmentare n două clase# distrofii produse de pigmenţi exogeni distrofii produse de pigmenţi endogeni.

Distrofii produse de pigmenţi e*ogeni



%ntracoza - cel mai frecvent pigment exogen estepraful de cărbune care se acumulează prinrespiraţie n macrofagele pulmonare şi care esteapoi transportat prin limfatice n limfoganglionii

tra!eobronşici. 6fecţiunea rezultată prin in!alareaprafului de cărbune poartă numele de antracoză.Sideroza reprezintă acumularea pulberilor de fier

n pulmon.

TatuaLul este o formă de pigmentare localizată.8igmenţii inoculaţi sunt fagocitaţi de cătremacrofagele din derm unde persistă toată viaţa.



%ntracoză 6 aspect macroscopic



%ntracoză 6 aspect microscopic

+!*1==



Sideroză pulmonară 6 imagine macroscopică



Sideroză pulmonară 6 aspect microscopic

+!*1==

Distrofii produse de pigmenţi endogeni



Distrofii produse de pigmenţi endogeni sunt# distrofii ale derivaţilor !emoglobinici

distrofii ale melaninei distrofii ale lipofuscinei.

!emosiderina bilirubina !ematoidina !ematoporfirina !ematina

<emosiderina <emosiderina este un pigment brun-gălbui0 insolubil n apă şi nsolvenţii organici obişnuiţi



solvenţii organici obişnuiţi.2onţine fier greu mobilizabil sub formă de feritină asociată unui

suport organic format din proteine. 2onţine ioni ferici activi c!imiccare dau reacţia albastrului de 8rusia după tratare cu ferocianurăde potasiu şi acid clor!idric (reacţia 8erls).<emosiderina se formează prin scindarea !emoglobinei n celulelesistemului reticuloendotelial.2reşterea cantităţii de !emosiderină apare n situaţii diverse#

!emoragii intratisulare sau extravazare de !ematii (!emoglobinaeliberată este degradată p1nă la !ematoidină0 iar fierul eliberat esteinclus n !emosiderină)0 staza pulmonară prelungită cu!emosideroza pulmonară consecutivă (n alveole se găsescmacrofage ncărcate cu !emosiderină - celule cardiace)0 anemii!emolitice (se suprancarcă !istiocitele din măduva osoasă0 splină0

ficat)0 la pacienţii cu transfuzii repetate care nu primesc c!elatori defier0 etc. 9ste descrisă şi suprancărcarea cu fier idiopatică.%spect microscopic: n coloraţii uzuale pigmentul !emosiderinicapare sub formă de granule brun-gălbui-aurii la coloraţia 8erls0granulele de !emosiderină sunt albastre.

2reşterea cantităţii de !emosiderină peste limitele normale poartănumele de hemosideroză.<emosiderozele pot fi#



localizate (apar n urma !ematoamelor0 n staza prelungită *!emosideroza pulmonară la cardiaci0 n infarctele !emoragice) generalizate (apar n urma creşterii absorbţiei fierului din alimente0 n utilizări defectuoase a fierului0 n anemii !emolitice0 n transfuzii)<emosiderina care rezultă n exces se acumulează mai ales norganele n care activitatea fagocitară este maximă# splină * pigmentul este fagocitat de celulele reticulo!istiocitare ale

sinusurilor din pulpa roşie ficat * pigmentul este fagocitat de celulele 5upffer şi !epatocite pulmon * n !emosideroza idiopatică (afecţiune care apare la copiişi tineri0 apare după !emoragii pulmonare repetate)%spect macroscopic: n !emosideroză0 indiferent de formă0organele afectate au culoare ruginie.

%spect microscopic: !emosiderina apare sub formă de granule depigment intracitoplasmatic (brun-gălbui n coloraţii uzuale0 albastru n coloraţia 8erls). 2elulele care l conţin se numesc siderofage.21nd stoca:ul este masiv are loc dezintegrarea celulelor cudepozitarea extracelulară a pigmentului.

Hemocromatoza reprezintă afecţiunea care asociază !emosideroza generalizată cuciroza !epatică. Din acest grup de afecţiuni fac parte# !emocromatoza familială ciroza !epatică cu exces de fier



ciroza !epatică cu exces de fier boli !epatice asociate anemiilor !emolitice (talasemie0 siclemie * anemie cu !ematii

Nn secerăO0 sferocitoză) boli !epatice asociate cu transfuzii+emocromatoza primară este de origine genetică pacienţii prezintă o absorbţiecrescută de fier la nivel intestinal. e caracterizează prin ciroză pigmentară0 diabet şipigmentare cutanată (asocierea acestor leziuni :ustifică denumirea de Ndiabet bronzatOcare mai este conferită !emocromatozei primare).%spect macroscopic: ficatul prezintă noduli bruni cu diametrul de c1ţiva milimetri

ncon:uraţi de benzi de fibroză0 realiz1nd aspectul de ciroză pigmentară. 8ancreasuleste de culoare brună0 splina şi ganglionii limfatici au culoare ruginie.%spect microscopic: n citoplasma !epatocitelor se găsesc granulaţii gălbui-brunede !emosiderină se pot găsi şi granule de lipofuscină (pigment de uzură). "n final sea:unge la ciroza !epatică0 la care este frapant conţinutul extrem de mare de fier din!epatocite0 celulele 5upffer şi din benzile de fibroză care izolează nodulii.La nivel pancreatic apar depozite masive de !emosiderină n celulele acinilor

pancreatici şi insulele Langer!ans0 interstiţial se observă importantă fibroză. Flterior0distrugerea insulelor Langer!ans duce la instalarea diabetului za!arat.+emocromatoza secundară se nt1lneşte n toate situaţiile n care există premizeledezvoltării !emosiderozei generalizate - anemii !emolitice0 transfuzii0 consumexagerat de fier0 malnutriţii cronice0 boli cronice pancreatice etc.

"n toate cazurile are loc o resorbţie crescută a fierului n intestin0 asociată cu leziuni!epatice.



+emocromatoză 6 aspect macroscopic al ficatului si pancreasului



+emocromatoză 6 aspect microscopic

+!*;==

"erls * 2==

ilirubinailirubina se formează prin catabolismul !emoglobinei n mod normal0acesta debutează prin desc!iderea nucleului porfirinic printr-o reacţie de



acesta debutează prin desc!iderea nucleului porfirinic printr-o reacţie deoxidare.

e formeaza verdoglobina care conţine fier feric uşor detaşabil. 8ierdereafierului (care va fi nglobat n !emosiderină) şi a globinei duc la formarea debiliverdină0 pe care biliverdin-reductaza o transformă n bilirubină. 7ot acestlanţ de reacţii metabolic se petrece de regulă n celulele sistemuluireticulo!istiocitar (mai frecvent din splină).ilirubina trece n s1nge sub forma ei necon:ugată0 legată de albumine de

aici este preluată de !epatocite0 con:ugată şi eliminată n bilă.?aladia caracterizată prin creşterea nivelului de bilirubină n s1nge pestevalorile normale (peste $ mg/dl bilirubină totală) poartă numele de icter.indromul icteric se caracterizează prin colorarea0 de intensitate variabilă0a tegumentelor0 mucoaselor0 seroaselor şi viscerelor datorită impregnării cubilirubină.

?etabolismul bilirubinei poate fi perturbat la mai multe niveluri. "n funcţie denivelul la care a avut loc disfuncţia se descriu mai multe tipuri de ictere# ictere pre!epatice ictere !epatocelulare ictere obstructive.



Icter scleral

Icterele pre$epatice

"ntre icterele pre!epatice se ncadrează icterele



"ntre icterele pre!epatice se ncadrează icterele$emolitice0 datorate sintezei unei cantităţi prea mari de

bilirubină care depăşeşte capacitatea de preluare şicon:ugare !epatică.3ivelurile de bilirubină necon:ugată şi con:ugată suntcrescute la nou-născuţi0 la care bariera !emato-encefalicănu este suficient de bine edificată0 bilirubina necon:ugată0

solubilă n lipide0 se dizolvă n substanţa cenuşiecerebrală0 n special la nivelul nucleilor cenuşii de la bazacreierului0 determin1nd alterarea metabolismului oxidativ şireducerea populaţiei neuronale.Frina şi fecalele sunt intens colorate0 datorită cantităţii

crescute de urobilinogen.2onţinutul n bilirubină al bilei este de asemenea crescut(favoriz1nd apariţia de calculi bilirubinici).

Icterele $epatocelulare

unt consecinţa incapacităţii !epatocitelor de a con:uga



unt consecinţa incapacităţii !epatocitelor de a con:ugabilirubina rezultată din metabolizarea !emoglobinei.

6cest lucru poate fi datorat unor insuficienţe enzimaticecongenitale (sindromul Dubin-Ko!nson0 sindromul Aotor0sindromul ;ilbert0 sindromul 2rigler-3a::ar etc) sau afectării!epatocitelor din maladiile virale0 intoxicaţii etc.Tabloul bioc$imic al acestui grup de afecţiuni include#

creşteri ale bilirubinei indirecte (dacă au fost afectateetapele de captare !epatică * sindromul ;ilbert0 administrarede substanţe colecistografice sau con:ugare * sindromul2rigler-3a::ar0 afectare !epatocelulară n cadrul !epatitelor0administrare de cloramfenicol)

creşteri ale birubinei directe (perturbări ale excreţiei *sindromul Aotor0 Dubin-Ko!nson0 colestaze intra!epatice nsarcină0 medicamentoase0 necroză !epatocelulară n!epatite0 ciroză etc).

Sindromul Bilbert

Definiţie: este o formă de icter congenital n care sunt



Definiţie: este o formă de icter congenital n care suntafectate etapele de captare şi con:ugare !epatocitară abilirubinei necon:ugate şi activitatea bilirubin FD8-glucuroniltransferazei.e transmite autozomal dominant cu penetraţie incompletă.Diagnosticul este de obicei stabilit ca sec!elă a unui proces!epatitic care s-a vindecat0 sau n urma administrării de

medicamente care impietează ntr-o oarecare măsurămetabolismul bilirubinei.e manifestă prin icter0 nu apare prurit0 !iperbilirubinemiaeste de tip indirect0 nu atinge valori mari (maximum & mg/dl).+istopatologic se evidenţiază cantităţi reduse de depozite

de lipofuscină şi !emosiderină.Diagnosticul de certitudine este obţinut prin dozareaactivităţii bilirubin FD8-glucuroniltransferazei n ţesutul!epatic.

Sindromul #rigler(aLLar



Definiţie: se caracterizează de asemenea princreşteri ale bilirubinei indirecte.

6u fost descrise două forme0 n funcţie de gradulde afectare al bilirubin FD8-glucuroniltransferazei

* absenţa completă a enzimei defineşte tipul G deboală0 reducerea activităţii ei apare n tipul GG.!*amenul microscopic relevă discretă colestază.Diagnosticul implică dozarea activităţii bilirubin

FD8-glucuroniltransferazei n ţesutul !epatic.

Sindromul DubinMo$nson

Definiţie: afecţiune genetică cu transmitere autozomal recesivă



Definiţie: afecţiune genetică cu transmitere autozomal recesivăcare presupune un deficit al excreţiei bilirubinei con:ugate n

s1nge asociat unui defect al metabolismului coproporfirinelor.7ioc$imic0 nivelurile de bilirubină totală şi directă sunt crescuteiar n urină se constată creşterea coproporfirinei G (I=J dintotalul coproporfirinelor urinare) n contextul unei cantităţinormale de coproporfirine totale. 9xcreţia de bromsulfatftaleină(8) este caracteristică (creşterea secundară a 8 la ooră).Cragmentele !epatice extrase la puncţie sunt negre.+istopatologic se evidenţiază prezenţa unui pigment negru n!epatocitele din zona acinară trei structura acestui pigmenteste necunoscută * are caracteristici de colorabilitate comune

cu melanina şi lipofuscina dar nu are aceeaşi structură. "n rest0poate fi prezent un proces inflamator portal de intensitatemininmă şi discretă fibroză.

Sindromul Rotor



e transmite autozomal recesiv şi estesimilar sindromului Dubin-Ko!nson.

pre deosebire de acesta0 ficatul are

culoare normală iar testul la 8 estenormal.

Icterele obstructi&eGcterele obstructive sunt datorate impedimentului deevacuare al bilei n urma unui obstacol pe căile biliare intra



evacuare al bilei n urma unui obstacol pe căile biliare intra-

sau extra!epatice.e asociază cu prurit. "n s1nge creşte mult nivelul bilirubinei con:ugate.%spect microscopic: n ficat0 n funcţie de tipul şi durataobstrucţiei0 se remarcă prezenţa de proliferare

neocanaliculară periportală0 pigment biliar intra!epatocitar0cu leziuni distrofice variate merg1nd p1nă la degenerescenţăbalonizantă reticulară (Qfeat!er@ degenerationO)0 prezenţa n!epatocite de depozite fine de cupru şi creşterea proteineiasociate cuprului0 trombi n canaliculele biliare. 8rezenţa detrombi biliari n canalele <ering şi eventual n ductele biliare

portale 3F este caracteristică unui sindrom colestaticnecomplicat - prezenţa lor0 deşi nepatognomonică0 este nt1lnită n sepsis0 şoc toxic şi des!idratare.



Deşi diagnosticul etiologic al unei afecţiuni !epatice de naturăbiliară 3F este unul !istopatologic0 ar trebui totuşi amintiteanumite elemente sugestive pentru o etiologie sau alta#

l i i d t l fl id i bili ă i iti ă ( ti i



leziuni ductale floride n ciroza biliară primitivă (anticorpi

antimitocondriali serici prezenţi) fibroză concentrică densă Qn foi de ceapăO n :urul ductelorbiliare din spaţiile porte şi/sau prezenţa de pastile fibroasecicatriciale care marc!ează locul fostelor ducte biliare(Qpietrele funerareO ale ductelor bilare) n colangitasclerozantă primitivă (diagnosticul se pune n principalcolangiografic). falsă proliferare ductală la periferia spaţiilor porte (ductelebiliare se alungesc0 devin tortuoase0 iar la secţionare seobservă mai multe lumene0 de diferite dimensiuni * aparenţăproliferativă) n obstrucţia ductelor biliare mari (litiazică0

compresivă etc) prezenţa de infiltrat inflamator polimorf0 bogat n neutrofilelocalizate n :urul0 n peretele şi n lumenul ductelor biliare.



Ficat de colestază ,pacient de 9 ani cu atrezie de căi biliare



#olestază 6 aspect microscopic

+!*;==

<ematina

<ematina este un compus c!imic cu structură



<ematina este un compus c!imic cu structură

c!imică incomplet precizată. 6pare ca produs de degradare al !emoglobinei ncursul !emolizei intravasculare din crizele!emolitice ma:ore posttransfuzionale0 sau n urma

acţiunii unor baze sau acizi puternici.8igmentul care se acumulează n !istiocite nmalarie are structură similară.Datorită faptului că n acest pigment fierul este

nglobat ntr-un complex organic0 !ematina estenegativă la reacţia 8erls.



Depozite de $ematina 8n plămNn 6 aspect macroscopic

<ematoporfirina



8orfiria cuprinde un grup de boli metabolicecaracterizate prin acumularea de !ematoporfirină0pigment care este prezent n mod normal norganism şi se elimină prin urină n cantitate mică.

?anifestările clinice ale porfiriilor sunt nervoase cuinteresare at1t motorie c1t şi senzorială0 !epaticeşi cutanate



eziuni cutanate 8n porfirie



A. DISTROFII %! "ERI(!OR

Din acest grup de distrofii face parte guta (gutta Tpicătură).



p )

6cidul uric reprezintă produsul final almetabolismului purinic acidul uric se elimină prinurină.2reşterea acidului uric (!iperuricemia) reprezintă

trăsătura caracteristică a acestui grup de bolidenumită gută. "n acest grup sunt descrise# guta primară idiopatică

guta secundară.



3olecula de acid uric

Tofi guto'i la ni&elul degetelor de la mNini 'i picioare

ButaButa primară reprezintă I=-IJ din cazurile de gută.9ste o boală familială cu predominanţă masculină



9ste o boală familială cu predominanţă masculină.

8atogenia !iperuricemiei este neclară. e atribuie un rol importantmodificării activităţii aminotransferazei0 enzimă implicată n sintezaacidului uric.Buta secundară reprezintă o complicaţie a unor boli (exempluleucemii0 limfoame) caracterizate printr-un catabolism mărit al acizilornucleici0 mai ales după distrugeri celulare prin medicamente citotoxice

antineoplazice care duc la !iperuricemie.3orfopatologic0 !iperuricemia determină precipitarea uraţilor nţesuturi. Depozitele uratice se găsesc n special la nivelul cartila:elorarticulare (genunc!i0 degete)0 n cartila:ul urec!ii0 tendoane0ligamente. 6ceste depozite uratice pot apare sub forma unor nodulidenumiţi tofi guto'i.

%spect microscopic: toful gutos este format dintr-o masă nodularăcentrală de necroză0 bogată n lipide0 n :urul căreia se dispuncristalele de acid uric. "n :urul acestor cristale se observă o reacţieinflamatorie cronică cu macrofage0 limfocite0 fibroblaste şi celulegigante de corp străin.



#ristale de urat monosodic



Tof gutos 6 aspect microscopic

+!* 2==

Distrofiile Curs 4

Documents

Transcript of Distrofiile Curs 4