Dispozitive Periferice

26
DISPOZITIVE PERIFERICE PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE Indrumator: Elev: Prof. Ion Popescu Drăghici Mircea

Transcript of Dispozitive Periferice

DISPOZITIVE PERIFERICEPROIECT DE CERTIFICARE A

COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Indrumator: Elev:Prof. Ion Popescu Drăghici Mircea

Rolul echipamentelor periferice este acela de a asigura comunicarea între unitatea centrală de prelucrare şi mediul exterior prin intermediul unei unităţi de interfaţă.

Principalele funcţii ale echipamentelor periferice de intrare/ieşire, în cadrul unui sistem de calcul pot fi grupate astfel:

asigură afişarea/tipărirea rezultatelor prelucrării într-o formă accesibilă utilizatorului;

permite utilizatorului posibilitatea de a supraveghea şi interveni, pentru asigurarea funcţionării corecte a sistemului, în timpul unei sesiuni de lucru

Echipamentele periferice de intrareSunt echipamente al căror rol este de a capta

şi colecta informaţii cu scopul de a le supune prelucrărilor necesare de către sistemul electronic de calcul. Cele mai uzuale echipamente periferice de intrare sunt: tastatura calculatorului (keyboard), microfon captator de sunete şi dispozitivele pentru citirea informaţiilor (cititoare, scannere ş.a.m.d.)

TastaturaTastatura sau keyboard-ul este utilizată

pentru introducerea informaţiilor de orice natură (date, programe, comenzi, texte).şi face parte din configuraţia minimă a oricărui calculator.

Tastaturile au evoluat odată cu generaţiile de calculatoare. Ele au prezentat o diversitate foarte mare însă cu timpul au înregistrat o standardizare din punct de vedere al funcţiilor, numărului de taste.

Tastatura are următoarele grupuri de taste:

a. Tastele alfa-numerice sunt dispuse în zona centrală a tastaturii şi servesc pentru introducerea textelor alfa-numerice, a caracterelor speciale şi a comenzilor (caracterele alfabetice ce pot fi introduse în format majuscul sau minuscul), dispuse ţinând cont de sistemul optim de dactilografie.

b. Tastele numerice cu ajutorul cărora se introduc date numerice. Acestea sunt dispuse în două zone: un grup de taste numerotate de la 0 la 9 dispuse pe un singur rând, deasupra tastelor alfabetice şi un alt grup simbolizate tot cu cifre, dar având o dispunere matriceală, plasate în partea dreaptă a tastaturii (acestea sunt utilizate pentru introducerea rapidă a datelor, îndeosebi de către operatorii de rutină). Unele taste numerice au funcţii duble şi sunt simbolizate corespunzător.

c. Tastele funcţionale simbolizate cu (F1, F2….F12), servesc pentru activarea unor funcţii, a unor grupe de comenzi etc. De reţinut că aceste taste îndeplinesc funcţii specifice programului sau sistemului de programe ce se execută la un moment dat, iar unele îndeplinesc funcţiile programate de utilizator.

d. Taste pentru deplasarea cursorului şi a textului pe ecran care grupează:

• tastele cu săgeţi (,,,).• tasta tabulator (TAB).• Page Down / Page Up determină deplasarea

cursorului pe text cu o pagină/ecran înainte, respectiv înapoi;

• HOME - mută cursorul în colţul din stânga sus, dacă se află pe prima coloană indiferent de linie, sau mută cursorul la începutul liniei curente;

• END - poziţionează cursorul la sfârşitul liniei curente, sau în colţul din stânga jos, dacă se află pe ultima coloană a unei linii.

e. Taste pentru schimbarea funcţiei altor taste sau pentru generarea unor comenzi, din care fac parte:

• CAPS-LOCK - este o tastă alternativă care face trecerea de la scrierea alfanumerică cu majuscule la scrierea cu minuscule (litere mici) şi invers;

• SHIFT - are funcţie similară tastei CAPS-LOCK, însă are efect numai cât este activată (prin apăsare); este utilă şi pentru scrierea caracterelor aflate în partea de sus a unei taste (SHIFT + tasta ce conţine caracterul)

• ALT - este acţionată împreună cu alte taste determinând generarea unei comenzi sau chiar a unor instrucţiuni de program;

• CTRL - se utilizează în combinaţie cu alte taste pentru generarea şi transmiterea unor comenzi de control şi dirijare;

. Taste pentru control şi corecţie. Din această categorie fac parte tastele care servesc pentru corecţii într-un text afişat sau pentru controlul unor funcţii ale sistemului cum sunt:

• PAUSE BREAK - suspendă temporar afişarea liniilor pe ecran sau, în asociere cu tasta CTRL poate să suspende execuţia unui program. Reluarea afişării sau execuţiei se face acţionând o tastă oarecare.

• PRINT SCREEN - memorează în Clipboard conţinutul ecranului; • ENTER - marchează terminarea unei linii introdusă de la

tastatură (o comandă, o instrucţiune sau o linie de date), şi transmiterea acesteia către calculator concomitent cu avansul la rândul (linia) următor(oare).

• ESC - suspendă execuţia programului sau a comenzii curente şi determină revenirea la pasul (ecranul) imediat anterior;

• INSERT - este o tastă alternativă care determină trecerea la modul de lucru "Insert" (orice caracter tastat se inserează din poziţia cursorului prin suprascriere pe eventuale caractere existente la acea poziţie) sau la modul de lucru "Edit" (caracterul tastat este introdus la poziţia curentă a cursorului, deplasând eventuale caractere ce îi urmează la dreapta);

• Del - şterge caracterul din dreapta cursorului; • BackSpace - şterge caracterul de la stânga cursorului.

MOUSE-ul MOUSE-ul a fost conceput pentru controlul cursorului pe

ecran şi, cu timpul, a trecut din categoria perifericelor opţionale, în categoria celor obligatorii pe măsură ce au fost create interfeţe grafice care-l ajută pe utilizator să se orienteze pe ecran cu ajutorul acestuia .

Mouse-ul se deplasează pe masa de lucru, utilizatorul urmărind pe ecran cursorul ce se va deplasa în acelaşi sens cu mişcarea mâinii. Se pot astfel selecta anumite comenzi, opţiuni, fişiere etc. afişate pe ecran, care pot fi activate printr-un clic sau două clicuri, transmise prin acţionarea butoanelor mouse-ului.

Utilizarea mouse-ului simplifică modul de operare prin tastatură, acesta înlocuind funcţiile mai multor taste cum sunt: tastele de deplasare a cursorului, tasta ENTER, tastele Page Down şi Page Up, precum şi orice tastă funcţională (F1-F12) sau alte taste sau opţiuni afişate pe ecran.

Mouse-ul este constituit dintr-o cutiuţă de plastic cu 2-3 butoane deasupra, care este conectată la un port serial al calculatorului. Graţie unui sistem opto-mecanic (cu bilă) sau optic - pur este posibilă cuantificarea deplasărilor sale pe masa de lucru. Cele mai uzuale sunt mouse-ul cu bilă, care transmite mişcarea mâinii unui sistem de cilindrii rotativi care determină o deplasare identică a cursorului pe ecran. Progresul tehnologic al transmisiei în infraroşu a permis şi realizarea de dispozitive mouse fără fir, aşa numitele "wireless mouse" sau "infrared mouse".

Scanner-ul

Scanner-ul poate converti orice imagine de pe hârtie - sau de pe o altă suprafaţă plană - într-o formă electronică acceptată de calculator . Punct cu punct, scannerul poate reproduce fotografii, desene formate din linii şi chiar colaje cu detalii mai fine decât pot fi reproduse de imprimanta cu laser. Mai mult, dacă este instalat pe calculator un program de recunoaştere optică a caracterelor (OCR), textele citite de scanner ca imagini pot fi convertite în fişiere pentru un procesor texte, o bază de date sau un sistem de editare a publicaţiilor

Scannerul cu pat (flatbed scanner,) foloseşte un mecanism automat pentru deplasarea senzorilor. Numele lui provine de la suprafaţa plată de sticlă pe care se aşează materialul ce trebuie scanat. Senzorii de scanare sunt montaţi pe o bară care se deplasează pe sub sticlă, parcurgând toată suprafaţa imaginii. Suprafaţa de sticlă permite senzorilor să "citească" imaginea.

Scannerele manuale (hand scanner) folosesc forţa umană pentru deplasarea senzorilor peste imagine. Rândul de senzori citeşte imaginea printr-o fereastră de plastic din partea de jos a scannerului.

Scannerele video reprezintă echivalentul electronic al unui copiator fotografic.

Tableta grafică

Tableta grafică are un mod de utilizare similar cu mouse-ul, însă este mult mai precisă. Se compune dintr-o suprafaţă plată denumită planşetă şi un digitizor, conectat la calculatorul personal. Digitizorul (pointing device) este asemănător mouse-ului şi este numit "puck". El este un dispozitiv indicator cu funcţii similare mouse-ului. Principiul de bază privind funcţionarea tabletei grafice constă în dispunerea în interiorul planşetei a unei reţele de fire fine, perpendiculare care sunt parcurse secvenţial de pulsuri de curent electric foarte rapide. Un electromagnet şi un amplificator amplasate în puck sau stilou vor sesiza aceste pulsuri comunicând calculatorului poziţia curentă.

ECHIPAMENTE PERIFERICE DE IEŞIRERolul acestei categorii de echipamente

periferice este acela de a genera informaţiile prelucrate de către sistemul de calcul, sub o formă inteligibilă utilizatorului uman. De asemenea, ele asigură afişarea sau tipărirea informaţiilor. într-o formă solicitată. Cele mai utilizate echipamente periferice sunt monitoarele şi imprimantele.

Display-ul (monitorul).Display-ul (monitorul). Numit şi ecran,

video-terminal, display video etc, acest periferic reprezintă una dintre componentele de bază ale configuraţiei oricărui calculator personal. Destinaţia sa este aceea de reprezentare a diferitelor elemente informaţionale în format alfanumeric sau grafic prin puncte aprinse pe ecran denumite pixeli. Un pixel are o serie de atribute, cum ar fi: aprins/stins, culoare, clipire (blinking), strălucire etc.

Display-ul are următoarele caracteristici importante:

- calitatea grafică a afişării;- dimensiunea ecranului, şi dimensiunile

imaginii afişate;- numărul de culori posibil de afişat pe

monitor;

Constructiv ecranele pot fi: CRT - Cathode Ray Tube sau LCD - Liquid Crystal Display. Caracteristicile monitorului sunt dependente constructiv de tipul de controller (adaptor sau placă video) care este asociată acestuia.

Controllerele au evoluat de la cele monocrome cu mici facilităţi grafice, cum a fost controllerul Hercules, la cele color de tip CGA, PCI, AGP (CGA - Color Grahics Adapters, EGA - Enhanced Graphics Adapters, VGA - Video Graphic Adapter, XGA, XGA/HAD, ESA, SVGA, SVGA-LR-super Video Grafic Adaptor - Low Radiation) etc.

Tipurile de plăci video . Arhitectura PC-ului utilizează placa video

pentru a asigura standardul de afişare pe ecran în sensul specificării atributelor de culoare, rezoluţia, definiţia şi alte caracteristici ale imaginii afişate. Pentru a asigura funcţionarea corectă a PC-urilor, plăcile video trebuie să fie compatibile VGA. Astfel, toate PC-urile pornesc în modul VGA şi rămân în acest mod până când sistemul de operare încarcă alte drivere software, care comută sistemul de afişare într-un mod de lucru de înaltă rezoluţie.

Orice PC are în interior una dintre cele patru tipuri fundamentale de plăci video sau echivalente ale acestora:

plăcile VGA, adică plăcile video de bază, care acceptă doar standardul VGA şi nimic altceva;

plăcile SuperVGA, care respectă standardele pentru rezoluţii înalte, însă folosesc buffere de cadre de dimensiuni mici şi nu include acceleratoare grafice;

plăcile acceleratoare grafice, care operează cu comenzi de desenare 2D şi permit obţinerea unor rezoluţii înalte;

plăcile acceleratoare 3D, care operează pe comenzi 3D

ImprimantaImprimanta reprezintă un element periferic opţional,

utilizat pentru obţinerea informaţiilor tipărite pe documente sau hârtie obişnuită. Spre deosebire de alte echipamente periferice, imprimantele sunt fabricate într-o gamă neobişnuit de mare, în diverse tipuri şi de către un mare număr de firme. Diferenţierea se face în funcţie de:

mecanismul de tipărire şi principiul de funcţionare;calitatea grafică a tipăririi;dimensiunea liniei tipărite;viteza de tipărire;memoria proprie.

Tipuri de imprimanteImprimanta matriceală (dot matrix) reprezintă un

model răspândit, în special datorită preţului redus al dispozitivului şi a consumabilelor sale (benzile tuşate). Astfel, există modele cu 9, 18 sau 24 de ace, montate pe un "cap de imprimare". Capul de imprimare creează câmpuri electromagnetice în jurul fiecărui ac. Atunci când comanda de imprimare este recepţionată, câmpul electromagnetic este modificat iar acele de imprimare sunt împinse către banda tuşată, (numită ribbon) iar aceasta va imprima pe hârtie un mic punct de culoarea cu care este impregnată banda tuşată

Tipuri de imprimanteImprimanta cu jet de cerneală (Ink-Jet

Printer) a constituit următorul pas în tehnologia tipăririi. Această imprimantă utilizează un "cap de scriere" care direcţionează cerneala, spre hârtie, sub forma unor mici jeturi, desenând caractere sau imagini grafice. Nu se foloseşte banda tuşată pentru scris.

Tipuri de imprimanteImprimantele termice, sunt în general dedicate

unor tipuri de aplicaţii software. Ele sunt integrate în structura calculatorului şi se bazează pe procedeul de fixare termică a caracterelor pe hârtie specială. Ele sunt utilizate în unele aplicaţii tehnice de proces. Capul de scriere al imprimantei este încălzit, astfel încât, să determine modificarea chimică a structurii unei hârtii speciale, realizând texte şi grafice. Este un tip de imprimantă care nu solicită utilizarea cernelii pentru a imprima caractere sau alte imagini.

Plotter-ulPlotter-ul este un dispozitiv specific de

desenare al cărui principiu de funcţionare este, în esenţa sa, vectorial. La acest dispozitiv se ataşează un număr de capete de scriere de tip ROTRING care vor trasa prin deplasări relative faţă de hârtie o imagine transmisă de calculator.

Principiul cinematic de lucru se bazează pe: deplasarea capului pe direcţiile (x) şi (y) (masa de desenat); deplasarea capului numai pe o coordonată (x), cealaltă coordonată de deplasare (y) fiind realizată de hârtie (plotter sau tambur).

PERIFERICE DE INTRARE

PERIFERICE DE IESIRE